+ All Categories
Home > Documents > Vol. I Piese scrise: delimitarea zonelor construite ... Urbana/Studii de... · CONTRACT NR. 9074 -...

Vol. I Piese scrise: delimitarea zonelor construite ... Urbana/Studii de... · CONTRACT NR. 9074 -...

Date post: 09-Nov-2018
Category:
Upload: ngothuan
View: 246 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
72
1 Vol. I Piese scrise: delimitarea zonelor construite protejate din Municipiul Râmnicu Vâlcea CONTRACT NR. 9074 - 14.03.2012
Transcript

1

Vol. I Piese scrise: delimitarea zonelor construite

protejate din Municipiul Râmnicu Vâlcea

CONTRACT NR. 9074 - 14.03.2012

2

STUDIU DE FUNDAMENTARE PENTRU DELIMITAREA ZONELOR CONSTRUITE PROTEJATE DIN MUNICIPIUL RÂMNICU VĂLCEA BENEFICIAR: Primăria Municipiului Râmnicu VĂLCEA Arhitect Şef: arh. Cristinel VAD ŞEF PROIECT: drd. arh. Irina Călinescu, IRINA CALINESCU B.I.A. ELABORATOR: conf.dr.arh. Sergiu NISTOR, specialist atestat MCC 98-2003 COLABORATORI: Urb. Alexandra TIANU Arh. Cătălina BULBOREA Arh. Gabriel CĂRSTEA Arh. Silvia COSTIUC Arh. Mădălina DRAGOŞ Arh. Raluca FRUSINA

Ing. Victoria JIPA Arh. Marina MACARIE Arh. Corina TĂNĂSESCU Arh. Horaţiu VASILESCU Arh. Emilia ŢUGUI Arh. Raluca ZAHARIA Arh. Mara VIDA

Aprilie 2012

3

A. CADRUL GENERAL ŞI METODOLOGIC AL STUDIULUI

1. Obiectul si scopul studiului Obiectul prezentului studiu il reprezinta analiza din punct de vedere arhitectural si urbanistic a teritoriului

municipiului Râmnicu Vâlcea şi determinarea zonelor construite protejate – ZCP (delimitarea, caracterizarea şi propunerea de reglementări de intervenţie).

2. Metoda de studiu Prezenta analiza isi propune stabilirea valorii fondului construit in relatia sa cu parcelarul si cu tesutul

urban in vederea instituirii unor zone construite protejate. Prezentul studio se va face pe baza urmărind următoarele criterii de specialitate: - evaluarea calitatilor istorice, arhitecturale si urbanistice ale tesutului urban

- evaluarea calitatilor istorice , arhitecturale si urbanistice ale fondului construit

- identificarea relatiilor dintre parcelar- fond construit – tesut urban

Reconstituirea etapelor de evolutie se fundamenteaza pe: - informatiile cuprinse in literatura primara – documente de arhiva- incluzand in aceasta categorie si

analiza evolutiei modului de ocupare al parcelelor pe baza planurilor de situatie

- informatiile cuprinse in literatura secundara – materiale apartinand literaturii de specialitate : istoria arhitecturii, istoria evolutiei orasului Ramnicu Valcea

- Documente vizuale – carti postale sau fotografii de epoca prin care se pot reconstitui imaginile urbane sau ale unor cladiri

- Analiza situatiei existente in present in situ, situatie prezentata in fisele de imobil

PENTRU ZONA CENTRALĂ A MUNICIPIULUI RÂMNICU VĂLCEA PREZENTUL STUDIU COMPLETEAZĂ INFORMAŢIILE ŞI CONCLUZIILE STUDIULUI DE FUNDAMENTARE AL PUZ ZC MUN. RÂMNICU VĂLCEA ÎNTOCMIT DE ARH. HORIA CIURUŞ

4

3. Regimul juridic de protectie In Lista Monumentelor Istorice 2010 – Municipiul Râmnicu Vâlcea se găseşte pe 74 poziţii astfel:

LMI Gr A

Gr B

Monument m

Ansamblu a

Sit s

Arheologic I

ArhitecturalII

Arta III

Memorial IV

Gr.A 16 13 2 1 3 13 0 0 Gr.B 58 47 3 8 11 33 9 5 Monument 13 47 60 10 37 9 4 Ansamblu 2 3 5 0 5 0 0 Situri 1 8 9 4 4 0 1 Arheologic 3 11 10 0 4 14 arhitectural 13 33 37 5 4 46 Arta 0 9 9 0 0 9 Memoriale 0 5 4 0 1 5

4. Cadrul legislativ şi normativ aplicabil: Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului national – Sectiunea III – zone

protejate; Legea 422/2001, modificata si republicata; Legea 50/1991privind autorizarea lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile ulterioare; H.G. 525/1996 privind Aprobarea Regulamentului general de urbanism, republicata; Ordinul Ministrului Transporturilor, Constructiilor si Turismului nr. 562/2003 pentru aprobarea

Reglementarii tehnice, Metodologice de elaborare si continutul cadru al documentatiilor de urbanism pentru zone construite protejate (PUZ) – art. 23

Ordinul MCPN 2260/2008 privind aprobarea Normelor Metodologice de clasare si inventariere a monumentelor istorice;

Legea nr. 157 privind ratificarea Conventiei pentru protectia patrimoniului architectural al Europei, adoptata la Granada in 3 octombrie 1985;

Lista monumentelor Istorice din Municipiul Ramnicu Valcea

5

5. Context general 5.1.Asezare geografica Municipiul Ramnicu Valcea este situat in regiunea Olteniei, in partea de est a judetului Valcea, pe malul

drept al raului Olt, la o altitudine ce variaza intre 240- 260 de metri, pe paralela 45. 5.2. Istoric general al localităţii [Plansele I-01, I-07] În zonă există numeroase dovezi de locuire din perioadele Hallstat şi Latène.

Descoperirile arheologice ale unor castre romane in cartierele Valea Raii si Stolniceni atesta faptul ca zona orasului Ramnicu Valcea a fost locuita inca din perioada ocupatiei romane. După cucerirea Daciei, drumul strategic prin valea Oltului şi resursele de sare exploatate în vecinătate au atras în zonă o importantă prezenţă romană. Săpăturile arheologice din 1994 în castrul de la Sâmbotin (Castra Traiana), aflat în nordul oraşului Râmnicu-Vâlcea, au evidenţiat prezenţa aici a cohortei Hispanorum încă din 102 – 105. În vremea lui Hadrian ameninţările de invazii dinspre est au condus la constituirea unui lanţ de fortificaţii pe direcţia nord-sud denumit limes Alutanus, prin castrele căruia s-au perindat numeroase legiuni şi cohorte. Drumul strategic roman din valea Oltului, lat de şase metri, pavat cu blocuri mari de piatră se pare că este suprapus de actuala Cale a lui Traian. La începutul secolului XX, cu ocazia săpăturilor pentru fundaţiile colegiului Lahovary s-au găsit lespezile drumului roman la o adâncime de 17 m.

Prima atestare istorica a asezarii dateaza din 20 mai 1388, cand Mircea cel Batran confirma manastirii Cozia stapanirea la Ramnic a unei mori, daruita de Dan I si a unei vii facuta danie de jupanul Budu.

Prima atestare ca oras este din 4 septembrie 1389 cand Mircea cel Batran mentiona intr-un hrisov ca se afla in „orasul domniei numit Ramnic”. La data de 8 ianuarie 1392 Mircea cel Batran semneaza documentul de atestare al judetului Valcea, devenind astfel primul judet atestat documentar. Sigiliul orasului dateaza din anul 1505, fiind , conform afirmatiilor istoricului A. Sacerdoteanu, unul dintre cele mai vechi sigilii orasenesti din Tara Romaneasca. Dovadă a importanţei oraşului în perioada medievală este mutarea aici a Mitropoliei Severinului (cucerit acum de către regatul ungar), după 1418, data morţii lui Mircea cel Bătrân, prin hotărârea sinodului Mitropoliei Ungrovlahiei şi a domnitorului Radu cel Mare. În anul 1503 se înfiinţează Episcopia Râmnicului, consfinţită ca o continuatoare a Mitropoliei Severinului. Orasul Ramnicu Valcea continua sa fie atestat ca resedinta domneasca in timpul lui Mihai Viteazul, Matei Basarab si Radu de la Afumati. Populaţiei din zonă i se adaugă în secolele XIII – XIV cea mai mare colonie de saşi din

6

Oltenia, a doua după Câmpulung. Lor li se adaugă chiprovicenii (după numele zonei din care provin), refugiaţi bulgari de credinţă catolică fugiţi din calea turcilor, care ca negustori vor avea o importantă contribuţie la creşterea economică a oraşului în secolele următoare. Spre sfârşitul veacului al XVIII-lea, mulţi dintre catolici trec fie la ortodoxie, fie la Reformă, în urma căsătoriilor interconfesionale sau ca să scape de dările impuse credincioşilor catolici de către episcopi. Printre urmele existenţei lor ca şi comunitate religioasă este capela franciscană de pe dealul Capelei, construită în vremea ocupaţiei austriece. In secolelel XVI-XVIII orasul incepe sa se dezvolte, fiind mentionate in diverse documente aparitia mai multor mori de cereale. In 1643, in timpul domniei lui Matei Basarab pe iazul morilor (asanat la sfarsitul anilor 1970) se construieste prima moara (fabrica) de hartie de catre boierii Rudeni. De asemenea, se dezvolta mestesugurile si comertul practicat de negustorii turci, sarbi, greci si armeni. Prezenţa robilor ţigani este atestată de la 1382, în hrisovul lui Mircea cel Bătrân; la începutul feudalismului românesc ţiganii erau proprietatea exclusivă a domniei. După eliberarea din robie se pare că s-au aşezat la nord de Episcopie, pe aşa-numita Vale a Episcopiei. Oraşul a beneficiat şi de prezenţa unei relativ numeroase comunităţi italiene, mulţi fiind lucrători în piatră, imigrată între anii 1887 şi 1897. Dintre ei se evidenţiază Antonio Copetti, proiectant sau de constructor al mai multor proiecte în oraş, printre care şi Colegiul Mircea cel Bătrân. În sec. XVII era unul dintre cele mai mari oraşe ale ţării (negustorul italian Bartolomeo Locadello) În 1791 contele rus Alexandru Langeron scrie că Râmnicul era al patrulea oraş ca mărime din Ţara Românească

Orasul Ramnicu Valcea se dezvolta urmand aceeasi schema urbanistica ca si restul oraselor din Tara Romaneasca, cu case inconjurate de gradini si livezi.

La sfarsitul secolului al XIX-lea Ramnicul Valcea este atestat ca resedinta de judet. Iluminatul orasului dateaza inca de la sfarsitul secolului XIX , in 1901 se infiinteaza serviciul de “curatire a gunoaielor perticulare “. Tot din anul 1901 dateaza documentatia tehnica pentru alimentare cu apa potabila, iar din 1906 este introdusa canalizarea. In present imobilele din zonele studiate au racorduri la toate aceste utilitati inclusive gaze, telefonie, internet.

5.3 Evoluţia populaţiei - 1871 -5.750 locuitori; - 1899 – 7.317 locuitori; - 1912 – 9.628 locuitori; - 1930 – 15.648 locuitori; - 1948 – 17.238 locuitori; - 1977 – 66.321 locuitori; - 1992 – 113.624 locuitori;

7

- 2002 – 107.726 locuitori . - La recensamantul din 2011 in Ramnicul Valcea s-au inregistrat 98.668 locuitori. 5.4 Principalele constructii cu caracter public, administrativ si cultural - 1883 – Scoala de meserii , transformata in 1913 in Scoala de Arte si meserii; - 1900 – Tribunalul si Foisorul; - 1902 – Hala Mare; - 1903 – Prefectura si Colegiul Lahovary; - 1908 – Posta; - 1911 – Administratia Financiara; - 1920 – Liceul de fete; - 1921 – Cimitirul Eroilor; - 1923 – Colegiul Mircea cel Batran; - 1925 – Scoala Normala.

8

B. DELIMITAREA ŞI CARACTERISTICILE ZONELOR CONSTRUITE PROTEJATE PROPUSE

ZCP I - Zona Construită Protejată CALEA LUI TRAIAN – AX GENERATOR URBAN [Plansele ZCP I-00 > ZCP I-06 si ZCP I-A1 > ZCP I-A7]

I. DESCRIERE - CARACTERIZARE I.A. Delimitare Zona studiată este determinată de spina dublă a străzilor Calea lui Traian şi Carol I şi are următoarele limite:

− la nord B-dul Nicolae Bălcescu;

− la est – frontul estic al Căii lui Traian până la Prefectură (intersecţia cu Strada Tudor Vladimirescu), respectiv limitele din spate ale proprietăţilor din frontul estic după acest punct;

− la sud Strada Ştirbei;

− la vest – intersecţia străzilor Gabriel Stoianovici şi Pătraşcu-Vodă, limitele din spate ale proprietăţilor de pe cornişa Dealului Capela, respectiv de pe ambele fronturi ale străzii Cpt. Negoescu, continuând cu limitele din spate ale proprietăţilor de pe Carol I (zona cuprinsă între Strada Cpt. Negoescu şi Strada Popa Şapcă), până la Liceul Mircea cel Bătrân.

Delimitarea s-a făcut pe criteriul coerenţei subzonelor istorice de referinţă şi anume:

SIR 1: traseu stradal şi parcelar istoric, construcţii individuale pe lot, cu valoare mare şi foarte mare; SIR 2: traseu stradal şi parcelar istoric, construcţii individuale pe lot, cu valoare foarte mare dintre care unele pe cornişa Dealului Capela; SIR 3: traseu stradal istoric, blocuri cu front la stadă; SIR 4: traseu stradal istoric, blocuri cu front la stadă.

9

I.B. Compoziţie Adresa Nr. Denumire imobil / identificare

1 Str. Carol I 1 bloc Federal Coop

2 Str. Carol I 2-6

3 Str. Carol I 3-5

4 Str. Carol I 7 casa colţ cu str. G. Stoianovici

5 Str. Carol I 8 Casa Vâlceană

6 Str. Carol I 9 casa colţ cu str. G. Stoianovici

7 Str. Carol I 10 Parchetul

8 Str. Carol I 9A Monumentul Independenţei

9 Str. Carol I 11

10 Str. Carol I 12

11 Str. Carol I 14

12 Str. Carol I 13

13 Str. Carol I 15 bloc Argeş

14 Str. Carol I 16 sediu Loteria Română

15 Str. Carol I 17

16 Str. Carol I 18 sediu Inspectorat de Sănătate

17 Str. Carol I 19 sediu PNŢCD

18 Str. Carol I 20

19 Str. Carol I 21

20 Str. Carol I 22

21 Str. Carol I 23

22 Str. Carol I 25 Muzeul de Artă - Casa Simian

23 Str. Carol I 26 Biblioteca Judeţeană

24 Str. Carol I 28 bloc D7

25 Str. Carol I 30 bloc D6

26 Str. Carol I 31

27 Str. Carol I 32 bloc D5

28 Str. Carol I 33

29 Str. Carol I 34 bloc Petrolul

30 Str. Carol I 35 bloc D23

10

31 Str. Carol I 36 bloc Filipin

32 Str. Carol I 37 Inspectoratul Silvic

33 Str. Carol I 37 Romsilva

34 Str. Carol I 39 bloc D22

35 Calea lui Traian 120 Casa Slăvitescu - Old City

36 Calea lui Traian 122 parcare

37 Calea lui Traian 124 sediu CEC

38 Calea lui Traian 126

39 Calea lui Traian 128 şcoala Take Ionescu

40 Calea lui Traian 130 grădinita ruină

41 Calea lui Traian 131 bloc L

42 Calea lui Traian 132 casa influenţe maure

43 Calea lui Traian 133 Biserica "Sf. Paraschiva"

44 Calea lui Traian 134

45 Calea lui Traian 135 bloc N2

46 Calea lui Traian 138 bloc D4

47 Calea lui Traian 138A Colegiul "Alexandru Lahovari"

48 Calea lui Traian 141 Ansamblu Bisericii "Toţi Sfinţii"

49 Calea lui Traian 143 Muzeul de Istorie – Şcoala de băieţi

50 Calea lui Traian 145 bloc D4

51 Calea lui Traian 147 bloc D2

52 Calea lui Traian 149 bloc D1

53 Calea lui Traian 151 bloc Banca

54 Calea lui Traian 153 Bloc Filipin

55 Str. Stoianovici 13 Banca Transilvania

56 Str. Stoianovici 15 neoromâneasca de pe deal

57 Str. Stoianovici 17

58 Str. Stoianovici 19

59 Str. Stoianovici 21

60 Str. Stoianovici 23-25

61 Str. Stoianovici 25

62 Str. Stoianovici 27

11

63 Scuarul Revoluţiei 1 Judecătoria

64 Scuarul Revoluţiei 2 Tribunalul

65 Str. Cpt. Negoescu 2-4 Restaurant Gallo Nero

66 Str. Cpt. Negoescu 3 Bar Jazz Land

67 Str. Cpt. Negoescu 5

68 Str. Cpt. Negoescu 6

69 Str. Cpt. Negoescu 7

70 Str. Cpt. Negoescu 8 Casa Angelescu

71 Str. Cpt. Negoescu 9

72 Str. Cpt. Negoescu 10

73 Str. Cpt. Negoescu 11

74 Str. Cpt. Negoescu 12

75 Str. Cpt. Negoescu 13

76 Str. Cpt. Negoescu 14 Casa sculptor C. Mihăilescu

77 Str. Cpt. Negoescu 16

78 Str. Pătraşcu-Vodă 2

79 Str. Pătraşcu-Vodă 3

80 Str. Pătraşcu-Vodă 4

81 Str. Pătraşcu-Vodă 5

82 Str. Pătraşcu-Vodă 6

83 Str. Pătraşcu-Vodă 7

84 Str. Pătraşcu-Vodă 8

85 Str. Pătraşcu-Vodă 9

86 Str. Ştirbei 2 bloc T1

87 Str. Ştirbei 4 Casa „Anton Pann”

88 Str. Bădescu 1

89 Str. Bădescu 2

90 str. Popa Şapcă 1

91 str. Dr. Boicescu

12

I.C. Caracteristici I.C.a. Textura urbanistică I.C.a.1 Traseul şi prospectul străzilor Străzile majore sunt Calea lui Traian şi Carol I, ambele cu trasee istorice, prospect variabil şi orientare generală nord-sud. ZIR propus este delimitat la nord de B-dul Nicolae Bălcescu şi la sud de strada Regina Maria / Ştirbei, ambele cu orientare est-vest. Relativ paralele cu acestea şi facilitând legătura între cele două străzi paralele nord-sud se mai întâlnesc, de la nord la sud, următoarele străzi: strada Constantin Brâncoveanu, strada Cpt. V. Negoescu (care se ramifică spre vest), Scuarul Revoluţiei – în continuarea Bulevardului Tudor Vladimirescu. După intersecţia cu Scuarul Revoluţiei, din Carol I se desprinde către sud-vest strada Gabriel Stoianovici, care urmează cornişa Dealului Capela şi formează un triunghi cu strada Pătraşcu-Vodă, orientată est-vest, care revine în traseul străzii Carol I. Cu excepţiile porţiunilor sistematizate în anii '80 (segmente din Carol I, Calea lui Traian, B-dul N. Bălcescu, Regina Maria / Ştirbei, G. Stoianovici, Pătraşcu-Vodă), toate străzile din ZIR propus prezintă prospect variat, datorită genezei şi evoluţiei lor în timp. I.C.a.2 Dimensiunea şi proporţiile parcelarului SIR 1: parcele de dimensiuni şi forme variate, cu un raport al laturilor care variază între 1:1 şi 1:2, majoritatea cu 1:1,5, iar suprafaţa medie este de cca. 500 mp. SIR 2: parcele de dimensiuni şi forme variate, cu suprafeţe variind între 300 şi 800 mp; parcelele de la poalele Dealului Capela prezintă denivelări de cca. 5m între limita la stradă şi fundul lotului. SIR 3 şi SIR 4: nu există parcelar. I.C.a.3 Raportul dintre spaţiul construit şi cel neconstruit (PSP) SIR 1: PSP de până la 40%. SIR 2: PSP de până la 40%. SIR 3: PSP de până la 30%. SIR 4: PSP de până la 30%.

13

I.C.b - Tipologia construirii loturilor SIR 1: pondere relativ egală a construcţiilor izolate pe lot, respectiv construite pe o limită laterală a lotului. SIR 2: pe cornişa dealului preponderent izolate pe lot, iar pe Pătraşcu-Vodă preponderent pe limita dreaptă a lotului. SIR 3 şi SIR 4: front de blocuri la stradă. I.C.b.1 Aliniere SIR 1: retragere între 0 şi 5 m; pe Carol I şi pe Cpt. Negoescu variază între 0 şi 3 m; pe Traian variaţii mari, cu retrageri de cca. 5m. SIR 2: retragere între 0 şi 8 m; pe Pătraşcu-Vodă variază între 0 şi 2 m, iar pe G. Stoianovici între 0 şi 8 m. SIR 3: retragere între 1 şi cca. 20 m (în dreptul scuarului). SIR 4: retragere de cca. 1m. I.C.b.2 Prezenţa construcţiilor pe mai multe alinieri (principal, secundar) SIR 1: chiar şi în cazul amplasamentului pe loturi de colţ se respectă o singură aliniere, în general cea la strada orientată nord-sud (Carol I şi Calea lui Traian). SIR 2: nu este cazul (cu excepţia imobilului de la intersecţia străzilor Stoianovici şi Pătraşcu-Vodă, care se aliniază într-un mod aproximativ la ambele). SIR 3 şi SIR 4: construcţiile bordează limitele insulelor, cu retrageri. I.C.b.3 POT, CUT SIR 1: POT 40% - 70%, CUT 0.25 – 2; SIR 2: POT 20% - 40%, CUT 0.5 – 1; SIR 3: POT 50% - 70%, CUT 1 – 3; SIR 4: POT 50% - 70%, CUT 2 – 3.

14

I.C.c - caracteristicile construcţiilor I.C.c.1 Funcţiunea construcţiilor SIR 1: pondere relativ egală a locuinţelor individuale şi instituţiilor publice – servicii de interes general; se mai întâlnesc spaţii de cult şi locuire colectivă; SIR 2: dominant locuinţe individuale; se mai întâlnesc servicii, spaţii de cult şi locuire colectivă; SIR 3: locuire colectivă şi servicii; SIR 4: locuire colectivă şi servicii; I.C.c.2 Vechimea construcţiilor SIR 1: ante 1800, 1800 – 1900, 1900 – 1945 (preponderente), 1945 – 1990, post 1990. SIR 2: ante 1800, 1800 – 1900, 1900 – 1945 (preponderente), 1945 – 1990. SIR 3: 1945 – 1990. SIR 4: 1945 – 1990. I.C.c.3 Regimul de înălţime al construcţiilor SIR 1: H min – max = 5 – 15 m SIR 2: H min – max = 5 – 10 m SIR 3: H min – max = 7 – 15 m SIR 4: H min – max = 10 – 15 m I.C.d - echipare edilitară Pe Calea lui Traian funcţionează linii de transport public cu autobuze. I.C.d.1 Utilităţi (iluminat public, instalaţii apă, canal, electricitate) Zona are acces la utilităţi.

15

I.D. evoluţie: I.D.a - vechimea teritoriului locuit şi apartenenţa la localitate În zonă există numeroase dovezi de locuire din perioadele Hallstat şi Latène. După cucerirea Daciei, drumul strategic prin valea Oltului şi resursele de sare exploatate în vecinătate au atras în zonă o importantă prezenţă romană. Săpăturile arheologice din 1994 în castrul de la Sâmbotin (Castra Traiana), aflat în nordul oraşului Râmnicu-Vâlcea, au evidenţiat prezenţa aici a cohortei Hispanorum încă din 102 – 105. În vremea lui Hadrian ameninţările de invazii dinspre est au condus la constituirea unui lanţ de fortificaţii pe direcţia nord-sud denumit limes Alutanus, prin castrele căruia s-au perindat numeroase legiuni şi cohorte. Drumul strategic roman din valea Oltului, lat de şase metri, pavat cu blocuri mari de piatră se pare că este suprapus de actuala Cale a lui Traian. La începutul secolului XX, cu ocazia săpăturilor pentru fundaţiile colegiului Lahovary s-au găsit lespezile drumului roman la o adâncime de 17 m. Oraşul şi-a continuat dezvoltarea în perioada medievală, datorită următoarelor premise:

− poziţie geografică strategică, protejat natural de Olt, Dealul Capela şi munţi;

− intersecţie de drumuri majore: vechiul drum roman către Transilvania şi drumul subcarpatic;

− resurse naturale: sare, lemn, peşte. Dovadă a importanţei oraşului în perioada medievală este mutarea aici a Mitropoliei Severinului (cucerit acum de către regatul ungar), după 1418, data morţii lui Mircea cel Bătrân, prin hotărârea sinodului Mitropoliei Ungrovlahiei şi a domnitorului Radu cel Mare. În anul 1503 se înfiinţează Episcopia Râmnicului, consfinţită ca o continuatoare a Mitropoliei Severinului. Populaţiei din zonă i se adaugă în secolele XIII – XIV cea mai mare colonie de saşi din Oltenia, a doua după Câmpulung. Lor li se adaugă chiprovicenii (după numele zonei din care provin), refugiaţi bulgari de credinţă catolică fugiţi din calea turcilor, care ca negustori vor avea o importantă contribuţie la creşterea economică a oraşului în secolele următoare. Spre sfârşitul veacului al XVIII-lea, mulţi dintre catolici trec fie la ortodoxie, fie la Reformă, în urma căsătoriilor interconfesionale sau ca să scape de dările impuse credincioşilor catolici de către episcopi. Printre urmele existenţei lor ca şi comunitate religioasă este capela franciscană de pe dealul Capelei, construită în vremea ocupaţiei austriece. Prezenţa robilor ţigani este atestată de la 1382, în hrisovul lui Mircea cel Bătrân; la începutul feudalismului românesc ţiganii erau proprietatea exclusivă a domniei. După eliberarea din robie se pare că s-au aşezat la nord de Episcopie, pe aşa-numita Vale a Episcopiei. În epoca lui Antim Ivireanul (episcop între 1705 şi 1708), Râmnicul îşi câştigă renumele de Capitala Tipografilor, datorită cărţilor religioase tipărite aici de episcop.

16

Oraşul a beneficiat şi de prezenţa unei relativ numeroase comunităţi italiene, mulţi fiind lucrători în piatră, imigrată între anii 1887 şi 1897. Dintre ei se evidenţiază Antonio Copetti, proiectant sau de constructor al mai multor proiecte în oraş, printre care şi Colegiul Mircea cel Bătrân. În sec. XVII era unul dintre cele mai mari oraşe ale ţării (negustorul italian Bartolomeo Locadello) În 1791 contele rus Alexandru Langeron scrie că Râmnicul era al patrulea oraş ca mărime din Ţara Românească I.D.b - vechimea arterelor cf. planurilor istorice Calea lui Traian a purtat de-a lungul timpului mai multe nume: din 1857 Troianu sau Drumul Troianului, anterior Uliţa Mare, în timp ce Carol I poartă acest nume din 1891. Caracterul istoric este uşor recognoscibil prin aceea că traseele ambelor străzi sunt segmentate, cu puncte de inflexiune şi orientări care se schimbă uşor atât la capetele insulelor urbane actuale, cât şi intermediar, pe alocuri (marcând probabil limite ale fostelor insule). Ambele străzi prezintă până la intersecţia cu Scuarul Revoluţiei o pantă uşoară relativ uniformă către sud, după acest punct înclinaţia crescând, datorită apropierii de albia râului Olăneşti. La intersecţia Căii lui Traian cu Regina Maria se găsea la începutul secolului XX aşa-numita Piaţă Traian sau a Trăsurilor, o rotondă cu diametrul de 42 m al cărei centru constituia “punctul zero” al judeţului, de unde se începeau măsurătorile în toate direcţiile din judeţ. Acest punct este şi astăzi “kilometrul zero”. Strada Regina Maria (respectiv Ştirbei de la intersecţia cu Calea lui Traian către vest) suprapune un drum vechi, identificabil şi pe harta austriacă, ce mergea către Olăneşti spre vest, respectiv spre Olt către est. A purtat mai multe denumiri de-a lungul timpului: Strada Oltului până în 1887, apoi Călăraşilor până în 1922 şi făcea legătura cu Bariera Arhanghelu, poarta vestică de intrare în oraş. Dinspre sud accesul în oraş se făcea prin aşa-numita Barieră Troianu (lângă Biserica Troianu, aflată pe o movilă artificială, construită se pare de legionarii romani), dinspre nord prin Bariera Cetăţuia, iar dinspre est prin Bariera Podului de Fier. Toate aceste denumiri, precum şi amplasarea lor (cele din nord şi sud pe Calea lui Traian, cea din est pe prelungirea străzii Ştirbei şi cea din vest pe malul Oltului) se regăsesc pe Planul delimitării razei oraşului Râmnicu-Vâlcea din 1895. Orientarea nord-sud a Căii lui Traian, perpendicularitatea străzii regina Maria / Ştirbei pe aceeaşi axă, situarea a trei dintre cele patru porţi de acces în oraş pe cele două axe perpendiculare (cea de-a patra – peste Olt, funcţionând probabil şi în epoca romană ca şi la 1700, cum arată harta Cantacuzino, cu bărci), perpetuarea până în zilele noastre a punctului zero al aşezării în imediata apropiere a intersecţiei dintre Calea lui Traian şi Regina Maria (în colţul parcului Mircea cel Bătrân) – amplasarea obişnuită a gromei romane, precum şi copleşitoarele dovezi arheologice ale prezenţei îndelungate a legiunilor şi cohortelor romane în acest spaţiu după cucerirea Daciei se constituie în argumente pentru identificarea unui sistem de axe cardo – decumanus coincizând cu străzile Calea lui Traian – Regina Maria.

17

Argumente în plus în sprijinul existenţei unei tabere de legiune sau poate chiar a unei aşezări civile pe acest sistem de axe sunt şi cele două castre aflate la sud de intrarea în oraş (Buridava Romană), respectiv la nord (Sâmbotin – Castra Traiana), făcând parte din limes Alutensis, vecinătatea exploatării de sare de la Ocnele Mari (de importanţă capitală pentru sistemul militar roman – vezi şi etimologia cuvintelor solda/soldat/salariu) sau prezenţa sanctuarelor romane pe înălţimea Dealului Capela (insuficient documentată). Străzile Pătraşcu-Vodă (denumire veche Mihai Bravu) şi G. Stoianovici (denumire veche Capelei) sunt de asemenea istorice, vizibile deja pe harta austriacă de secol XVIII şi evidente în planul din 1857. Pătraşcu-Vodă traversa şi Calea lui Traian şi ajungea până la Piaţa Lahovari, azi Scuarul Mircea cel Bătrân. Probabil că această porţiune de stradă a dispărut de-abia odată cu demolările din anii '80, care au restructurat zona Ştirbei – Regina Maria. Traseul străzii G. Stoianovici prezintă un profil longitudinal cu numeroase diferenţe de nivel, datorate amplasării în imediata vecinătate a poalelor Dealului Capela (preluând uşoarele variaţii ale reliefului), ceea ce împreună cu specificul caselor construite pe cornişa dealului dă caracterul SIR din această zonă. Cel puţin până în anii '50 ai secolului XX, după intersecţia cu actuala Pătraşcu-Vodă, strada G. Stoianovici cobora spre sud aproape perpendicular pe Strada Ştirbei. După această perioadă traseul s-a prelungit, făcându-se legătura cu segmentul stradal curb aflat la nord de Parcul Zăvoi, pe atunci denumit Strada Primăverii (anterior Maior sau Căpitan Georgescu). Scuarul Revoluţiei continuă Bulevardul Tudor Vladimirescu până la poalele Dealului Capela, având drept capăt de perspectivă Monumentul Independenţei. Până în 1899, când s-a făcut legătura cu Carol I, Tudor Vladimirescu depăşea Calea lui Traian doar cu câţiva metri spre vest. Amenajarea ca pietonal s-a făcut după 1989. Bulevardul şi.a căpătat importanţa în secolul al XIX+lea, el apărând pe harta Cantacuzino din 1700 ca drum de ţară care traversa lunca Oltului. Odată cu construirea “podului de fier” peste Olt în 1876 – 1877, importanţa oraşului şi odată cu ea şi a străzii va creşte. Strada Cpt. V. Negoescu (fostă Temeliei, după numele unui negustor cu proprietăţi în zonă, respectiv Toţi Sfinţii, pentru că segmentul estic se afla în vecinătatea ansamblului) apare în planul din 1857 ca albie a unui pârâu, iar în planurile din 1922 deja ca stradă. În fotogramele din 1943 se văd chiar şi ramificaţiile din capătul său de vest. Strada Popa Şapcă, aflată la sud de Liceul Mircea cel Bătrân figurează cu numele de Strada Principele Nicolae în harta inginerului Secăreanu, ca şi în planul întocmit de profesorul Bucătaru în 1944. Segmentul estic al străzii C. Brâncoveanu apare pe planul Moşii vetrii Episcopii din 1857şi se regăseşte şi pe planurile din 1922, respectiv 1944 cu numele de Cpt. V. Georgescu. Segmentul central, cuprins între Calea lui Traian şi G-ral. Praporgescu apare pe planurile din 1922 şi 1944 cu numele de Temeliei (în această perioadă făcea corp comun cu strada Cpt. Negoescu). Penetrarea până în strada Carol I a survenit probabil într-o epocă ulterioară, posibil odată cu construirea blocurilor din sudul insulei cu blocul Filipin.

18

B-dul N. Bălcescu, fostă apărut probabil pe traseul unui drum care deservea Episcopia, traseu care se citeşte deja în planul din 1857. Ştim că în perioada interbelică era deja o stradă importantă, chiar dacă în mod paradoxal traseul pârtiei de bob de pe Dealul Capelei se sfârşea în ea. În planul din 1944 apare cu numele de strada Dr. Filipin, denumire ce a fost înlocuită ulterior cu cea actuală, dar s-a păstrat în numele blocului construit pe un front al străzii în anii '50: blocul Filipin. I.D.c - vechimea parcelarului cf. planurilor istorice Insulele urbane au vechime mare, multe dintre cele existente azi regăsindu-se mai mult sau mai puţin în aceeaşi formă pe harta Moşii vetrii Episcopii din 1856. Pentru un studiu al parcelarului nu există însă suficiente informaţii, majoritatea hărţilor şi planurilor rezumându-se la reprezentarea drumurilor. I.D.d - evenimente istorice În prezenţa lui Anton Pann, aflat la Râmnic, la 29 iulie 1848, pe locul actualului Parc Zăvoi, este intonat, pentru prima dată într-un cadru oficial cântecul ”Deşteaptă-te, române!” pe versurile poetului transilvănean Andrei Mureşianu. I.D.e - operaţiuni urbanistice După incendiul din 1847 oraşul este distrus în mare parte; pe lângă refacerea caselor, se reconstruiesc Seminarul şi Episcopia. Prin efortul întregului oraş se sistematizează şi se pavează cu piatră Uliţa Mare (Calea lui Traian). Un efect mult mai distrugător decât un incendiu au avut demolările din anii '80, când au fost distruse 325 din cele 396 de case din centrul istoric. Din fericire, casa Eliza Papistăşoaia, azi Casa Memorială Anton Pann, a scăpat distrugerilor prin translare, operaţiune desfăşurată în 1982 sub conducerea inginerului Eugeniu Iordăchescu, care a mai salvat în acest fel numeroase biserici din Bucureşti.

19

I.E – Patrimoniul cultural al zonei I.E.a – patrimoniul arheologic asociat zonei (monumente şi situri arheologice, zone de patrimoniu arheologic reperat, zone de potenţial arheologic, cf. OG 43-2001) Pe teritoriul ZIR nu există monumente şi situri arheologice reperate sau clasate, dar în timpul lucrărilor pentru construirea colegiului Lahovary (1909 – 1911), la o adâncime de 17 m (s-a săpat până la 20 m şi s-a fundat pe piloni de stejar), s-a găsit drumul roman. I.E.b - patrimoniu cultural mobil asociat zonei (muzee, colecţii, arhive, biblioteci, monumente de for public)

− Colecţia Muzeului de Istorie

− Crucea de piatră din timpul lui Duca-vodă (1675) din curtea Muzeului de Istorie

− Colecţia Muzeul de Artă Casa Simian

− Patrimoniul bisericilor Sf. Paraschiva şi Toţi Sfinţii

− Colecţia Bibliotecii Judeţene „Antim Ivireanul”

− Colecţia de obiecte a Casei Memoriale Anton Pann

− Bustul lui Anton Pann

− Monumentul de Independenţă din strada Carol I nr. 9A

− Monumentul eroilor căzuţi la Revoluţia din 1989 – scuarul Revoluţiei I.E.c - patrimoniu imaterial asociat zonei (tradiţii, legende urbane etc.) Se pare că aşa-numitul „Bou de piatră” – azi un bolovan diform pe vârful dealului Capela (loc numit chiar Piatra Boului), ar fi fost la origine o reprezentare romană a zeului Apis, aparţinînd sanctuarului roman de pe deal. Numeroasele dovezi ale prezenţei romane în zonă au dat naştere şi altor poveşti, de multe ori cu conexiuni reale, cum sunt de pildă omniprezentele legende despre comori (confirmate de găsirea a numeroase tezaure romane pe teritoriul judeţului). Altă poveste, de astă-dată din perioada modernă, istoriseşte despre participarea românească la prima Olimpiadă de Iarnă de la Chamonix, din 1924, la care au participat (e-adevărat, numai la preolimpiadă - bob) doi sportivi din Râmnicu-Vâlcea, fii de librari (unul dintre ei chiar din familia Arsenie, la editura cărora a fost publicată harta oraşului, întocmită de inginerul Secăreanu). Pista de bob, prima din ţară, a fost construită de către căpitanul Pleşoianu (din această familie provine şi Pia Brătianu, soţia lui Ion C. Brătianu), împreună cu Regimentul 2 Vâlcea

20

între 1920 şi 1922. Era făcută din lemn de stejar, începea de la Piatra Boului, ajungea în actualul Bulevard Bălcescu (după cum arată harta Arsenie) şi se pare că a fost modelul pentru mult mai celebra pistă de bob de la Sinaia. Participarea celor doi la olimpiadă s-a făcut cu sprijinul şi contribuţia întregului oraş, începând cu boburile construite de un fabricant de căruţe şi sfârşind cu echipamentul oferit de Constantin Simian, mare negustor, proprietar de fabrică de pielărie. După venirea comuniştilor la putere, familia Simian avea să emigreze în Argentina, iar fabrica lor de pielărie naţionalizată avea să devină celebra „Vâlceana”. I.E.d – bibliografie, documentare istorică Bănică-Ologu, Nicolae – Structura habitatului citadin în Râmnicul medieval

Cristea Alina-Cristina – Date privind viaţa şi activitatea sculptorului Constantin Gh. Mihăilescu

(http://www.muzee-valcea.ro/buridava/BURIDAVA6/cristea.pdf)

Drăgoescu, Petre – Râmnicul Vâlcii (http://www.scribd.com/doc/85049653/Ramnicu-Valcii-monografie-1944)

Gheorghe, Gabriel – Sarea, criteriu pentru regândirea istoriei (http://www.gandirea.ro/sarea-criteriu-pentru-

regandirea-istoriei/)

Gherghina, Titi Mihail - Imagini citadine cu parfum de epocă din Râmnicul Vâlcii – sec. XIX – XX

Poenaru, Constantin – Leca Morariu şi Jurnalul său vâlcean

(http://www.globalartfusion.com/artic_det.asp?t=198&dom=literatura&lb=en)

Colecţia revistei Buridava (http://www.muzee-valcea.ro/buridava/buridava4/a6.pdf şi http://www.muzee-

valcea.ro/buridava/buridava4/a8.pdf)

Cronica cercetărilor arheologice din România – campania 2007

(http://www.scribd.com/stoianviorel/d/6332944-Cronica-Cercetarilor-Arheologice-din-Romania-2008)

despre arheologie: http://www.cimec.ro/scripts/arh/cronica/detail.asp?k=14

despre prezenţa romană pe Valea Oltului http://wn.com/Cohors_I_Hispanorum_Miliaria

despre personalităţi vâlcene: http://www.globalartfusion.com/CulturaValceana22.pdf

despre Liceul Lahovary: www.lahovary.ro

despre pista de bob: http://valceanul.blogspot.com/2011/10/la-boul-de-piatra.html

21

I.E.e. Valoarea construcţiilor şi spaţiilor I.E.e.1 - Valoarea construcţiilor SIR 1: variază de la mică la excepţională, preponderente fiind construcţiile cu valoare mare şi foarte mare (MI categoriile A şi B, AI categoria A); SIR 2: variază de la mică la foarte mare, preponderent foarte mare (AI categoria B); SIR 3: variază de la mică la medie, preponderent mică; SIR 4: mică; reprezentată prin:

− Vechimea construcţiilor SIR 1: Biserica Sf. Paraschiva (1554-1557, ref. 1740, 1788-1790, 1840,1844, 1879-1880) Ansamblul bisericii „Toţi Sfinţii” (1762-1764) SIR 2: Casa „Anton Pann” (sec. XVIII)

− Coerenţa arhitecturală a construcţiilor SIR 1: sunt preponderente casele coerente din punct de vedere stilistic, majoritar neoromâneşti, dar şi neoclasice şi eclectice. SIR 2: preponderent vernaculare, cu exemplare valoroase de neoromânesc, eclectic şi Art Deco. SIR 3: blocuri în stil realist – socialist. SIR 4: blocuri în stil funcţionalist – socialist.

− Coerenţa arhitecturală a grupurilor / ansamblurilor de construcţii SIR 1: Ansamblul bisericii „Toţi Sfinţii”. SIR 2: deşi clasate ca ansamblu, construcţiile de pe Str. G. Stoianovici nu prezintă coerenţă arhitecturală ca grup. SIR 3: Blocul Filipin (Calea lui Traian 153), Blocul Petrolul (Carol I 34) şi Blocul Banca (Calea lui Traian 151) – ansamblu de arhitectură stalinistă. SIR 4: ansambluri de arhitectură funcţionalist socialistă.

− Valoarea memorială SIR 1: În biserica „Toţi Sfinţii” s-au sfinţit steagurile Revoluţiei de la 1848 de către armata condusă de generalul Magheru.

22

În casa din strada Cpt. Negoescu nr. 14 a locuit sculptorul Constantin Mihăilescu, autor al monumentului lui Barbu Ştirbey din Parcul Zăvoi (lucrare cu care s-a clasat al doilea la concursul pentru Monumentul Independenţei, concurs câştigat de sculptorul Ioan Iordănescu) şi al monumentului lui Constantin Brâncoveanu din faţa Primăriei. SIR 2: Casa Memorială „Anton Pann” – în această casă a locuit cu chirie Anton Pann între 1825 – 1827 şi 1835 – 1837, perioade în care a fost profesor la şcoala de muzică de pe lângă Episcopia Râmnicului. În casa neoromânească din Str. Gabriel Stoianovici nr. 15 a locuit profesorul bucovinean Leca Morariu, refugiat în Râmnicu-Vâlcea în 1944. Împreună cu alţi refugiaţi bucovineni şi basarabeni joacă un rol important în viaţa culturală a oraşului, prin activitatea universitară (continuată o vreme relativ clandestin, apoi abandonată), concerte de violoncel, colocvii şi publicaţii literare. Acelaşi artist o va convinge pe Esmeralda Capelleanu, soţia avocatului şi procurorului Paul Capelleanu, să doneze Liceului „Al. Lahovari” colecţia de tablouri rămase de la soţul său cu care se va înfiinţa un muzeu purtând numele donatorului; mai târziu, tablourile din colecţia menţionată vor ajunge la Muzeul Judeţean de Istorie (Muzeul de Artă „Casa Simian” de astăzi).

− Unicitate şi raritate Casa din strada Cpt. Negoescu nr. 8 este un exemplu remarcabil de arhitectură neoromânească, într-o stare destul de bună şi conservând aproape integral (cel puţin la exterior) substanţa originală. Casa Vâlceană, exemplar de arhitectură eclectică, este şi ea în stare foarte bună, chiar dacă unele intervenţii la interior îi afectează coerenţa stilistică. I.E.e.2 - Valoarea spaţiilor neconstruite SIR 1: Scuarul Revoluţiei, curtea Casei Simian – valoare foarte mare, spaţiile neconstruite de pe loturile frontului estic al străzii Carol I – valoare mare, spaţiile neconstruite de pe ambele fronturi ale Căii lui Traian – valoare medie; SIR 2: curtea Casei Memoriale „Anton Pann” – valoare mare, cornişa Dealului Capela – valoare medie şi mare. reprezentată prin:

− Valoarea elementelor componente Dealul Capela şi Scuarul Revoluţiei sunt spaţiile neconstruite cu valoare foarte mare pentru întreaga zonă prin plantaţie, respectiv compoziţie.

23

I.E.e.3 - Valoarea adăugată construcţiilor Scuarul Revoluţiei, curtea Casei Memoriale „Anton Pann”, curtea Casei Simian şi curtea Casei Slăvitescu sporesc valoarea construcţiilor învecinate, datorită înlesnirii percepţiei lor şi al accentuării trăsăturilor arhitecturale importante ale compoziţiei. Casele de pe Dealul Capela beneficiază de perspectivă descendentă spre oraş, ceea ce le conferă valoare din punctul de vedere al locuirii. Totodată, perpectiva ascendentă în care sunt percepute le pune în valoare, în acelaşi mod în care este avantajat şi Monumentul Independenţei de prezenţa dealului cu vegetaţie naturală în spatele său. I.E.e.4 - Contribuţii la valoarea peisajului urban zonal / general Dealul Capela în sine este un element foarte valoros pentru peisajul urban general. I.E.f. agresiuni I.E.f.1 - agresiuni directe Agresează fondul construit numeroasele intervenţii mutilante la case cu valoare, aflate uneori chiar în ansambluri protejate (G. Stoianovici şi Pătraşcu-Vodă, dar şi case de pe strada Cpt. Negoescu). O altă categorie de agresiune, mai puţin deranjantă, este prezenţa firmelor, bannerelor publicitare sau chiar a modificărilor aduse blocurilor pentru a facilita accese noi la parterul acestora. I.E.f.2 - agresiuni directe asupra spaţiilor neconstruite În patru puncte se regăsesc construcţii parazitare: pe str. Cpt. Negoescu 2 şi 3 (în care funcţionează un restaurant şi un bar), un chioşc la stradă pe Pătraşcu-Vodă nr. 8, un cabinet de avocat şi un alt chioşc de presă situate chiar în Scuarul Revoluţiei. I.E.f.3 - agresiuni indirecte (vizuale) asupra fondului construit şi a spaţiilor neconstruite Sunt agresiuni indirecte asupra fondului construit câteva edificii construite cel mai probabil după 2000 şi care distonează puternic cu atmosfera locului, constituindu-se în dominante de masă. Printre acestea se numără

24

clădirea Bibliotecii Judeţene de pe strada Carol I, clădirea CEC de pe Calea lui Traian şi clădirea de birouri din dreapta Casei Simian. I.E.g. regimul de protectie: I.E.g.1 - construcţii protejate de L 422/2001 234 VL-II-m-B-09606 Casa Slăvitescu, Str. Calea lui Traian nr. 120, (1909) 235 VL-II-m-A-09607 Biserica "Cuvioasa Paraschiva", Str. Calea lui Traian nr. 133, (1554-1557, ref. 1740, 1788-1790, 1840,1844, 1879-1880) 237 VL-II-a-A-09609 Ansamblul bisericii "Toţi Sfinţii", Str. Calea lui Traian nr. 141 238 VL-II-m-A-09609.01 Biserica "Toţi Sfinţii", Str. Calea lui Traian nr. 141 (1762-1764) 239 VL-II-m-A-09609.02 Turn clopotniţă, Str. Calea lui Traian nr. 141 (1762-1764) 241 VL-II-m-B-09612 Judecătoria Rm.Vâlcea, azi Parchetul Vâlcea, Bd. Carol I nr. 10 (1898-1900) 242 VL-II-m-B-09613 Muzeul de Artă - Casa Simian, Str. Carol I nr. 25 (1937-1939) 258 VL-II-s-B-09616 Ansamblu de locuinţe, Str. Pătraşcu Vodă (fost Mihai Bravu) nr. 21-23, 25-27 (sf. sec. XIX - înc. sec. XX) 263 VL-II-s-B-09625 Ansamblu urban "Str. Gabriel Stoianovici", Str. Stoianovici Gabriel nr. 5, 19 (sf. sec. XIX - înc. sec. XX) 264 VL-II-m-B-09626 Casa memorială "Anton Pann", Str. Ştirbei Vodă nr. 4 (sec. XVIII) 732 VL-III-m-B-09984 Monumentul Independenţei, Str. Carol I nr. 9A pe "Dealul Capela" (1913-1916).

25

I.E.g.2 – imobile în zona de protecţie a MI (ZPMI) IMOBILE ÎN ZP A MONUMENTELOR 1. Monumentul Independenţei, Str. Carol I 9° VL-II-m-B-09984 2. Palatul de Justiţie, Scuarul Revoluţiei 2 VL-II-m-B-09624 3. Tribunalul, Scuarul Revoluţiei 1 VL-II-m-B-09623 4. Str. Carol I 10 VL-II-m-B-09612 Str. Carol I 7 Str. Carol I 9 Str. Carol I 12 Str. Carol I 14 Calea lui Traian 135

5. Muzeul de Artă, Casa Simian, Str. Carol I 25 VL-II-m-B-09613 Str. Cpt. Negoescu 3 Str. Cpt. Negoescu 5 Str. Cpt. Negoescu 7 Str. Cpt. Negoescu 9 Str. Cpt. Negoescu 10 Str. Carol I 27

6. Casa Slăvitescu, Calea lui Traian 120

7. Biserica “Sf. Cuvioasa Paraschiva”, Calea lui Traian 133 VL-II-m-A-09607 Str. Carol I 8 Str. Carol I 4 – 6 Calea lui Traian 135 Calea lui Traian 129 – 131

8. Ansamblul bisericii “Toţi Sfinţii”, Calea lui Traian 141 VL-II-a-A-09609 Str. Carol I 16 Str. Carol I 18 Str. Carol I 20 Str. Carol I 22

26

Str. Carol I 24 Str. Cpt. Negoescu 8 Str. Cpt. Negoescu 6 Str. Cpt. Negoescu 4 Str. Cpt. Negoescu 2 Calea lui Traian 122 Calea lui Traian 124 Calea lui Traian 126

9. Crucea de piatră (a Ducăi Vodă) VL-IV-m-B-10001 Calea lui Traian 145

10. Casa Memorială Anton Pann, Str. Ştirbei 4 VL-II-m-B-09626 bustul lui Anton Pann VL-III-m-B-09988

11. Ansamblul urban “Str. Gabriel Stoianovici” VL-II-s-B-09625 Str. Gabriel Stoianovici 1 Str. Gabriel Stoianovici 3 Str. Gabriel Stoianovici 5 Str. Gabriel Stoianovici 7 Str. Gabriel Stoianovici 9 Str. Gabriel Stoianovici 11 Str. Gabriel Stoianovici 13 Str. Gabriel Stoianovici 15 Str. Gabriel Stoianovici 17 Str. Gabriel Stoianovici 19 Str. Gabriel Stoianovici 21 Str. Gabriel Stoianovici 23 – 25

12. Ansamblul urban – „Str. Pătraşcu-Vodă” VL-II-s-B-09616 Str. Pătraşcu-Vodă 3 Str. Pătraşcu-Vodă 5 Str. Pătraşcu-Vodă 7 Str. Pătraşcu-Vodă 9

27

I.E.g.3 - construcţii propuse pentru clasare În LMI apare o serie de erori referitoare la MI din ZIR propus: la poziţia 263. Ansamblul urban – Str. G. Stoianovici

nr. 5, 19 în loc de 5 – 19. O situaţie similară se întâlneşte şi la 258. Ansamblu de locuinţe, Str. Pătraşcu Vodă nr.

21-23, 25-27, numerele poştale nemaicorespunzând cu cele actuale (3 – 9). În plus, cele două ansambluri urbane (G. Stoianovici, respectiv Pătraşcu-Vodă) sunt clasate ca situri şi nu ca ansambluri: VL-II-s-B-09625, respectiv VL-

II-s-B-09616. Propunem declasarea construcţiilor de la nr. 5 – 19 de pe strada G. Stoianovici ca Ansamblu Urban Monument Istoric datorită pe de o parte extinderii asupra acelora dintre ele care au valoare a regimului de protecţie impus prin instituirea ZIR, pe de altă parte datorită absenţei calităţii de ansamblu coerent stilistic sau măcar ca datare: la nr. 5 figurează o construcţie din anii '50 (realism socialist), la nr. 7 – 9 apare un bloc din anii '80, la nr. 11 este o hală, construcţia de la nr. 19 a fost mutilată în urma unor intervenţii recente (ca şi nr. 13), toate acestea figurând în momentul de faţă ca ansamblu împreună cu valoroasa construcţie în stil neoromânesc de la nr. 15, propusă de altfel spre clasare ca monument istoric. Evident, propunem şi îndreptarea erorii privind clasificarea ansamblului Str. Pătraşcu-Vodă ca sit, respectiv actualizarea numerelor poştale. IMOBILE PROPUSE PENTRU CLASARE 1. Casa avocat Angelescu Cpt. Negoescu 8 2. Casa sculptorului C. Mihăilescu Cpt. Negoescu 14 3. Casă neoromânească Str. Pătraşcu-Vodă 9 4. Casa Vâlceană Str. Carol I 8 5. Casă neoromânească Str. Gabriel Stoianovici 15

28

II. PROPUNERI PENTRU PUZ ZCP II.A Construcţii / imobile / spaţii a căror protejare prin PUG/RLU este de interes public Elementele de protejat în această zonă sunt atât traseele stradale, cât şi parcelarul şi construcţiile cu valoare mare şi foarte mare care se regăsesc aici. II.B Intervenţii: II.B.a Intervenţii asupra construcţiilor: CONSERVARE

1 Str. Carol I 9A 2 Str. Carol I 10 3 Str. Carol I 13 4 Str. Carol I 18 5 Str. Carol I 20 6 Str. Carol I 21 7 Str. Carol I 25 8 Calea lui Traian 120 9 Calea lui Traian 126 10 Calea lui Traian 132 11 Calea lui Traian 133 12 Calea lui Traian 141 13 Calea lui Traian 143

14 Str. Stoianovici 15 15 Scuarul Revoluţiei 1 16 Scuarul Revoluţiei 2 17 Str. Cpt. Negoescu 7 18 Str. Cpt. Negoescu 8 19 Str. Cpt. Negoescu 9 20 Str. Cpt. Negoescu 10 21 Str. Cpt. Negoescu 14 22 Str. Cpt. Negoescu 16 23 Str. Pătraşcu-Vodă 3 24 Str. Pătraşcu-Vodă 7 25 Str. Pătraşcu-Vodă 8 26 Str. Ştirbei 4

RESTAURARE

1 Str. Carol I 8 2 Str. Carol I 16 3 Str. Carol I 22 4 Str. Stoianovici 13

5 Str. Stoianovici 17 6 Str. Cpt. Negoescu 11 7 Str. Pătraşcu-Vodă 5 8 Str. Pătraşcu-Vodă 9

29

REABILITARE 1 Calea lui Traian 128 2 Calea lui Traian 131 3 Calea lui Traian 134 4 Calea lui Traian 135 5 Calea lui Traian 138 6 Calea lui Traian 145 7 Calea lui Traian 147 8 Calea lui Traian 149 9 Calea lui Traian 151 10 Calea lui Traian 153 11 Str. Stoianovici 6 12 Str. Stoianovici 19 13 Str. Stoianovici 21 14 Str. Stoianovici 23-25 15 Str. Cpt. Negoescu 5 16 Str. Cpt. Negoescu 6 17 Str. Cpt. Negoescu 13 18 Str. Pătraşcu-Vodă 2 19 Str. Pătraşcu-Vodă 4 20 Str. Pătraşcu-Vodă 6 21 Str. Bădescu 1 22 Str. Bădescu 2 23 str. Popa Şapcă 1 24 str. Dr. Boicescu 2

MODERNIZARE - MODIFICARE 1 Str. Carol I 11 2 Str. Carol I 14 3 Str. Cpt. Negoescu 2-4 4 Str. Cpt. Negoescu 3 5 Str. Cpt. Negoescu 12

ASANARE - DEZVOLTARE 1 Calea lui Traian 130

30

II.B.b Intervenţii asupra spaţiilor neconstruite CONSERVARE

1 Str. Cpt. Negoescu – stradă şi trotuare

2 Curţi Str. Cpt. Negoescu 3 - 16 3 Curţi Str. Col. Bădescu 1, 2 4 Incinta bisericii „Toţi Sfinţii” 5 Scuarul Revoluţiei

6 Str. G. Stoianovici – stradă şi trotuare

7 Curţi Str. G. Stoianovici 13 - 25

8 Str. Pătraşcu-Vodă – stradă şi trotuare

9 Curţi Str. Pătraşcu-Vodă 3 - 9

RESTAURARE

1 Strada Carol I – stradă şi trotuare

2 Curţi Strada Carol I 11 - 26 3 Casa Vâlceană

REABILITARE

1 Scuarul Revoluţiei – demontare chioşc presă şi cabinet avocat

2 Casa Vâlceană – demontare / înlocuire chioşc

31

II.C. CONSTRUIREA PARCELELOR II.C.a. Menţinerea / schimbarea caracteristicilor parcelelor În teritoriul ZCP sunt posibile alipiri şi dezlipiri ale parcelelor sau ale unor părţi de parcelă, conform Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare, Art. 44. În această situaţie, fiecare parte din corpul de proprietate rezultat rămâne supusă reglementărilor R.L.U. pentru parcela din care a făcut parte. În cazul în care o parcelă sau o parte de parcelă situată în interiorul ZCP se alipeşte cu o parcelă sau cu o parte se parcelă situată în afara acestei Z.C.P., fiecare parte din corpul de proprietate rezultate rămâne supusă reglementărilor urbane pentru parcela din care a făcut parte. II.D CONDIŢII DE AVIZARE Până la aprobarea PUZCP şi RLU aferent, intervenţiile asupra construcţiilor şi spaţiilor neconstruite din cadrul ZCP vor face obiectul avizării de câtre MCPN ori după caz DJCPN Valcea, în baza unui studiu de fundamentare istoric la nivel de parcelă şi în baza unui studiu arhitectural la nivel de parcelă-subiect şi vecinătăţi, cu luarea în consideraţie a trăsăturilor, caracteristicilor şi recomandărilor din prezentul studiu.

32

ZCP II - Zona Construită Protejată M.VITEAZU - T.VLADIMIRESCU

[Plansele ZCP II-01 > ZCP II-05] I. DESCRIERE - CARACTERIZARE I.A. Delimitare:

Zona istorica de referinta (Z.I.R.) propusa cuprinde strazile Mihai Viteazu (ambele fronturi), Bulevardul Tudor Vladimirescu (frontul cu numere impare) intre intersectia cu Str. General Magheru si intersectia cu Str. Mihai Viteazu, inclusiv imobilul de la numarul 31 (bloc locuinte colective), Str. General Magheru (frontul cu numere pare) intre intersectia cu B-dul T. Vladimirescu si B-dul Nicolae Balcescu, B-dul Nicolae Balcescu (frontul cu numere impare) intre intersectia cu Str. General Magheru si intersectia cu Str. M. Viteazu.

Zona mai cuprinde in interiorul sau si strazile Avram Iancu, Dan Basarab II si Aleea Doamna Despina.

Delimitarea subzonelor istorice de referinta (S.I.R.) a avut in vedere criteriul coerentei la nivel de tesut urban precum si caracteristicile urbane si arhitecturale ale spatiului construit. Au fost identificate cinci subzone istorice de referinta, dupa cum urmeaza:

SIR 1: ansamblul de locuinte in stil neo-romanesc de pe Str. Mihai Viteazu (traseu stradal si parcelar istoric, construcţii individuale pe lot, cu valoare mare şi foarte mare)

SIR 2: ansamblul urban b-dul T. Vladimirescu (traseu stradal si parcelar istoric, construcţii individuale pe lot, cu valoare mare şi foarte mare)

SIR 3: Spitalul Judetean nr. 2, Ramnicu Valcea (traseu stradal si parcelar istoric, construcţii valoare mare şi foarte mare)

SIR 4: zona de tesut interstitial cu locuinte individuale pe lot, regim mic de inaltime – Str. Avram Iancu – Dan Basarab II (traseu stradal si parcelar care au evoluat ulterior trasarii ansamblului M. Viteazu, construcţii individuale pe lot, cu valoare mica si medie)

SIR 5: zona locuinte colective (traseu stradal istoric, blocuri cu front la strada, valoare de contrast)

33

I.B. Compozitie: SIR 1: Ansamblul de locuinte in stil neo-romanesc de pe str. Mihai Viteazu

Nr. Crt. Adresa Nr. Denumire/Functiune imobil Cod LMI 2010 1 Strada Mihai Viteazu 3 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 2 Strada Mihai Viteazu 4 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 3 Strada Mihai Viteazu 5 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 4 Strada Mihai Viteazu 6 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 5 Strada Mihai Viteazu 7 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 6 Strada Mihai Viteazu 8 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 7 Strada Avram Iancu 21 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 8 Strada Mihai Viteazu 9 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 9 Strada Mihai Viteazu 10 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 10 Strada Mihai Viteazu 11 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 11 Strada Mihai Viteazu 11A Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 12 Strada Mihai Viteazu 12 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 13 Strada Mihai Viteazu 13 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 14 Strada Mihai Viteazu 14 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 15 Strada Mihai Viteazu 15 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 16 Strada Mihai Viteazu 16 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 17 Strada Mihai Viteazu 16A Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 18 Strada Mihai Viteazu 17 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 19 Strada Mihai Viteazu 18 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 20 Strada Mihai Viteazu 19 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 21 Strada Mihai Viteazu 20 Restaurant Guess-Vital VL-II-m-B-09601 22 Strada Mihai Viteazu 21 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 23 Strada Mihai Viteazu 22 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 24 Strada Mihai Viteazu 23 Cabinete medicale VL-II-m-B-09601 25 Strada Mihai Viteazu 24 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 26 Strada Mihai Viteazu 25 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 27 Strada Mihai Viteazu 26 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 28 Strada Mihai Viteazu 27 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 29 Strada Mihai Viteazu 28 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 30 Strada Mihai Viteazu 29 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 31 Strada Mihai Viteazu 30 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 32 Strada Mihai Viteazu 31 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 33 Strada Mihai Viteazu 32 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 34 Strada Mihai Viteazu 32bis Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 35 Strada Mihai Viteazu 33 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 36 Strada Mihai Viteazu 34 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 37 Strada Mihai Viteazu 35 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 38 Strada Mihai Viteazu 37 Locuinta individuala VL-II-m-B-09601 39 Strada Mihai Viteazu 39 I.S.U. – Rm. Valcea VL-II-m-B-09601

34

SIR 2: Ansamblul urban B-dul T. Vladimirescu Nr. Crt. Adresa Nr. Denumire/Functiune imobil Cod LMI 2010 1 B-dul Tudor Vladimirescu 9 Locuinta individuala - 2 B-dul Tudor Vladimirescu 11 Locuinta individuala VL-II-s-B-09627 3 B-dul Tudor Vladimirescu 13 Locuinta individuala VL-II-s-B-09627 4 B-dul Tudor Vladimirescu 15 Casa Casatoriilor VL-II-s-B-09627 5 B-dul Tudor Vladimirescu 17 Scoala de Arte VL-II-s-B-09627;

VL-II-m-B-09629 6 B-dul Tudor Vladimirescu 33 Casa Balotescu VL-II-s-B-09627;

VL-II-m-B-09630 SIR 3: Spitalul Judetean nr. 2, Ramnicu-Valcea Nr. Crt. Adresa Nr. Denumire/Functiune imobil Cod LMI 2010 1 Str. General Magheru 42 Corpul Central de spitalizare VL-II-m-B-09615 2 Str. General Magheru 42 Sectia Psihiatrie 1 VL-II-m-B-09615 3 Str. General Magheru 42 Sectia Psihiatrie 2 VL-II-m-B-09615 4 Str. General Magheru 42 Sectia Oftalmologie VL-II-m-B-09615 5 Str. General Magheru 42 Sectia Fizioterapie VL-II-m-B-09615 6 Str. General Magheru 42 Depozitari / Anexe VL-II-m-B-09615 7 Str. General Magheru 42 Spalatorie VL-II-m-B-09615 8 Str. General Magheru 42 Sectia Boli Infectioase VL-II-m-B-09615 9 Str. General Magheru 42 Sectia Endocrinologie VL-II-m-B-09615 10 Str. General Magheru 42 Sectia Oncologie VL-II-m-B-09615 11 Str. General Magheru 42 Biserica Sf. Dumitru VL-II-m-B-09615 12 Str. General Magheru 42 Centrul de Transfuzii

Sanguine VL-II-m-B-09615 13 Str. General Magheru 42 C.J.Aparatura Medicala VL-II-m-B-09615 14 Str. General Magheru 42 Serviciul de Ambulanta VL-II-m-B-09615 15 Str. General Magheru 42 Garaje VL-II-m-B-09615 SIR 4: Zona locuinte individuale pe lot str. Avram iancu – Dan Basarab II Nr. Crt. Adresa Nr. Denumire/Functiune imobil Cod LMI 2010 1 Str. General Magheru 20 Curatatorie chimica - 2 Str. General Magheru 22 Pompe funebre - 3 Str. General Magheru 24-26 Neconstruit - 4 Str. General Magheru 28 Birouri - 5 Str. General Magheru 30 Birouri - 6 Str. General Magheru 32 Locuinta individuala - 7 Str. General Magheru 34 Locuinta individuala - 8 Str. General Magheru 36 Locuinta individuala - 9 Str. General Magheru 38 Birouri - 10 Str. General Magheru 40 Locuinta individuala -

35

11 Aleea Doamna Despina 2 Locuinta individuala - 12 Aleea Doamna Despina 4 Locuinta individuala - 13 Aleea Doamna Despina 6 Locuinta individuala - 14 Aleea Doamna Despina 8 Locuinta individuala - 15 Aleea Doamna Despina 10 Locuinta individuala - 16 Str. Mihai Viteazu 1 Cabinete medicale - 17 Strada Avram Iancu 1 Societatea de Cruce Rosie - 18 Strada Avram Iancu 2 Fundatia de caritate Sf. Ioana - 19 Strada Avram Iancu 3 Locuinta individuala - 20 Strada Avram Iancu 4 Locuinta individuala - 21 Strada Avram Iancu 5 Centrul pentru Familie - 22 Strada Avram Iancu 6 Cabinet avocatura - 23 Strada Avram Iancu 7 Locuinta individuala - 24 Strada Avram Iancu 8 Cabinet avocatura - 25 Strada Avram Iancu 9 Locuinta individuala - 26 Strada Avram Iancu 10 Locuinta individuala - 27 Strada Avram Iancu 11 Locuinta individuala - 28 Strada Avram Iancu 12 Centru de sanatate “Karma” - 29 Strada Avram Iancu 13 Locuinta individuala - 30 Strada Avram Iancu 14 Locuinta individuala - 31 Strada Avram Iancu 15 Locuinta individuala - 32 Strada Avram Iancu 16 Locuinta individuala - 33 Strada Avram Iancu 18 Salon Angelica - 34 Strada Avram Iancu 19 Locuinta individuala - 35 Strada Avram Iancu 20 Locuinta individuala - 36 Strada Avram Iancu 22 Locuinta individuala - 37 Strada Dan Basarab II 1 Locuinta individuala - 38 Strada Dan Basarab II 2 Locuinta individuala - 39 Strada Dan Basarab II 3 Locuinta individuala - 40 Strada Dan Basarab II 4 Locuinta individuala - 41 Strada Dan Basarab II 5 Locuinta individuala - 42 Strada Dan Basarab II 6 Locuinta individuala - 43 Strada Dan Basarab II 7 Locuinta individuala - 44 Strada Dan Basarab II 8 Locuinta individuala - 45 Strada Dan Basarab II 9 Locuinta individuala - 46 Strada Dan Basarab II 10 Locuinta individuala - 47 Strada Dan Basarab II 11 Locuinta individuala - 48 Strada Dan Basarab II 13 Locuinta individuala - SIR 5: Zona locuinte colective Nr. Crt. Adresa Nr. Denumire/Functiune imobil Cod LMI 2010 1 Strada Mihai Viteazu 2 Bloc 22 Decembrie - 2 B-dul Tudor Vladimirescu 21 Bloc 34 -

36

I.C. Caracteristici I.C.a. Textura urbanistica I.C.a.1 Traseul şi prospectul străzilor Zona istorica de referinta cuprinde in ansamblu sau un ansamblu urban cu structura unitara, omogena dat de Str. Mihai Viteazu, Bulevardul Tudor Vladimirescu (strada istorica de referinta ce are monumente istorice si este carcaterizata prin elemente de contrast arhitectural) precum si o zona de tesut urban interstitial (de legatura) intre B-dul Tudor Vladimirescu si Spitalul Judetean nr. 2. Subzona strazilor Dan Basarab II – Avram Iancu a inceput sa se dezvolte ulterior realizarii ansamblului de locuinte de pe Str. Mihai Viteazu. Dezvoltarea la nivel urban a acestei zone denota o omogenitate in grad mai mic, fiind rezultatul unei evolutii “naturale”, fara un plan prestabilit, a unei zone de legatura intre doi poli importanti la nivelul orasului: B-dul Tudor Vladimirescu (zona de promenada in perioada interbelica) si spital.

Strada Mihai Viteazu: strada cu orientare nord-sud, delimitata de intersectiile cu doua bulevarde importante la nivelul orasului (B-dul Tudor Vladimirescu si B-dul Nicolae Balcescu), avand caracter unitar, coerent. Strada are o panta usoara de urcare spre B-dul Nicolae Balcescu. Prospectul starzii - caracterizat prin raportul dat de regimul de inaltime al locuintelor (predominant P+1) fata de circulatia carosabila (strada de categoria a III-a), denota o artera cu evidente caliati la nivel urban. Bulevardul Tudor Vladimirescu este o strada istorica orientata vest-est care prezinta doua fronturi cu carcater contrastant. Frontul cu numere impare este caracterizat de cladiri cu regim de inaltime P+2 (pana la intersectia cu Strada Mihai Viteazu) precum si cladiri P+3 (bloc de locuinte anii ’80). Frontul cu numere pare prezinta cladiri cu arhitectura contemporana (anii ’90) cu regim de inaltime mai mare de P+3, cu aliniere / retrageri diferite de la frontul stradal. Strada este de categoria a II-a, rezultand un prospect al strazii mai pregnant decat in cazul Strazii Mihai Viteazu. Strada General Magheru urca usor dinspre intersectia cu B-dul Tudor Vladimirescu spre B-dul Nicolae Balcescu. Pana in dreptul intersectiei cu Str. Constantin Brancoveanu, respectiv Strada Dan Basarab II, strada era fronturi discontinue (parcajul din intersectia cu B-dul Tudor Vladimirescu, terenuri neconstruite, magazinul Billa etc). Intersectia cu Strada C-tin Brancoveanu marcheaza inceptul unui front caracterizat de cladiri cu regim mare de inaltime (peste P+4 pana la P+10). Frontul cu numere pare (cuprins in ZIR) prezinta insa acelasi caracter al spatiului construit specific SIR Avram Iancu, respectiv caldiri P+1, retrase de la aliniament. Prospectul strazii prezinta intocmai aceasta inegalitate a fronturilor, evidentiand raportul disproportionat pe care il fac imobilele de pe frontul cu numere impare cu strada (categoria III) si frontul cu numere pare. In ultimul tronson al strazii (in dreptul Spitalului Judetean nr. 2, intersectia cu Str. C-tin

37

Gibescu), strada este caracterizata de un prospect diferit: frontul cu numere impare are cladiri cu regim P+1, iar in dreptul spitalului, corpul central este restras cca. 50m de la aliniament, fiind amenajata o gradina spre frontul cu strada General Magheru. Bulevardul Nicolae Balcescu (strada de categoria II), intre intersectiile cu strazile General Magheru si Mihai Viteazu, are orientarea vest-est, coborand usor spre est, dupa intersectia cu Str. Mihai Viteazu. Tronsonul cuprins in zona de studiu presinta doua fronturi distincte, contrastante, neunitare. Frontul ce delimiteaza incinta spitalului este marcat de constructii parazitare cu efect nociv (magazine cu regim de inaltime parter) precum si de zona de parcaj aferenta spitalului. Frontul opus este caracterizat de cladiri de locuinte colective P+4. Strada Avram Iancu (categoria III) a fost prima strada trasata dupa operatiunea urbana de realizare a ansamblului de locuinte de pe Strada Mihai Viteazu. Are orientare vest-est si o panta mai pronuntata de coborare spre Strada Mihai Viteazu. Este o strada de categoria III, relativ unitara in evolutia sa si cu un prespect al strazii ce pastreaza specificul zonei date de anasamblul de pe Strada Mihai Viteazu. Strada Dan Basarab II (categoria IV) este de tip fundatura, avand accesul din Strada General Magheru. Strada are fronturi neunitare: frontul cu numere impare pastreaza atat regimul de inaltime (P+1) cat si retragerile specifice in zona Avram Iancu. Frontul cu numere pare insa are cateva cladiri fara retragere de la aliniament si cu regim de pana la P+4. Strada Doamna Despina (categoria IV) este de asemenea o strada tip fundatura (cu acces din Str. Mihai Viteazu), cu fronturi neunitare. Frontul cu numere pare pastreaza caracterul zonei (SIR 4), frontul opus este dat de proprietatile aliniate la B-dul Tudor Vladimirescu.

I.C.a.2 Dimensiunea si proportiile parcelarului SIR 1: Parcele rectangulare cu suprafete preponderent de cca. 450mp. Parcele de 900mp sunt cele de la adresele Mihai Viteazu 18 si 39. Raportul intre laturile parcelelor variaza intre 1:1,5 si 1:2 SIR 2: Parcele rectangulare cu suprafete de aproximativ 900mp. Raportul intre laturile parcelelor variaza intre 1:1,5 si 1:2 SIR 3: Parcela rectangulara cu o suprafata de cca. 25.000mp. Raportul intre laturile parcelelor este de cca. 1:1,5 SIR 4: Parcele rectangulare cu suprafete variand intre 125 mp (Avram Iancu 20) si 2137mp (Avram Iancu 19). Raportul intre laturile parcelelor variaza intre 1:1,5 si 1:6. SIR 5: Nu exista parcelar (imobil locuinte colective)

38

I.C.a.3 Raportul dintre spatiul construit si cel neconstruit – procent spatii plantate (PSP) SIR 1: PSP pana la 40%, exceptie Mihai Viteazu 5, 7, 9, 15, 18, 39, unde PSP este >50%. SIR 2: PSP pana la 40%, exceptie Tudor Vladimirescu 15 (gradina propusa a fi redata circulatiei publice) SIR 3: PSP pana la 40% SIR 4: PSP pana la 40%, exceptie Avram Iancu 19 unde PSP este >50% SIR 5: PSP pana la 30% I.C.b Tipologia construirii loturilor SIR 1: loturi orientate est-vest cu locuinte construite cu calcan pe latura nordica, orientate sud si retrase de la aliniamentul strazii Mihai Viteazu. SIR 2: loturi orientate nord-sud cu locuinte izolate pe lot, retrase de la aliniamentul cu B-dul Tudor Vladimirescu SIR 3: parcela aliniata la doua strazi (Nicolae Balcescu si General Magheru), avand caldiri construite atat izolat cat si pe limita de proprietate (sud si est) SIR 4: loturi orientate preponderent nord-sud, cu locuinte izolate pe lot sau alipite la una din limitele laterale SIR 5: front de blocuri la strada, cu alinere la Strada Mihai Viteazu si B-dul Tudor Vladimirescu. I.C.b.1 Aliniere SIR 1: retragere de 2m fata de aliniamentul cu Strada Mihai Viteazu SIR 2: retragere 0-8m fata de aliniamentul cu B-dul Tudor Vladimirescu SIR 3: retragere 0-45m fata de aliniamentul cu Strada General Magheru SIR 4: retragere 2m de la fronturile impare ale strazilor Avram Iancu si Dan Basarab II si retragere 0-5m de la fronturile pare ale acelorasi strazi. SIR 5: retragere cca. 2m I.C.b.2 Prezenta constructiilor pe mai multe alinieri (principal, secundar) SIR 1: aliniere unica la strada Mihai Viteazu SIR 2: aliniere unica la B-dul Tudor Vladimirescu SIR 3: constructii amplasate izolat in incinta Spitalului Judetean, cu retrageri de la Strada General Magheru de pana la 45m (corpul central) si cca 15m de la B-dul N. Balcescu

39

SIR 4: aliniere unica la strada, exceptie imobilele de colt care nu sunt retrase si nici aliniate la celelalte cladiri (ex.: General Magheru 30, 38) SIR 5: imobil de locuinte colective care bordeaza insula, avand o retragere perimetrala de cca. 2m I.C.b.3 Construirea limitelor sau departarea de acestea SIR 1: retragere 2m fata de strada, retragere laterala min. 3m fata de latura sudica, retragere min. 10m fata de fundul lotului SIR 2: retragere 8m fata de strada, (exceptie Tudor Vladimirescu 11), min. 3m fata de limitele laterale, min. 10m fata de limita din spate. SIR 3: cladiri cu retrageri variate fata de alinamentul cu strazile General Magheru si Nicolae Balcescu. SIR 4: cladiri cu retrageri variate fata de frontul stradal, alipite pe o limita laterala si retrase cu distanata minima permisa de Codul Civil fata de vecinatati. Retragere variabila dar nu mai putin de 5m fata de limita din spate. SIR 5: imobil de locuinte colective care bordeaza insula, avand o retragere perimetrala de cca. 2m I.C.b.4 POT, CUT SIR 1: POT = 37% CUT = 0.55 SIR 2: POT = 21% CUT = 0.30 SIR 3: POT = 68% CUT = 0.87 SIR 4: POT = 35% CUT = 0.60 SIR 5: POT = >80% CUT = 4 I.C.c. Caracteristicile constructiilor: I.C.c.1 Functiunea constructiilor SIR 1: locuinte individuale, spatii amenajate pentru cabinete medicale, servicii publice (Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta), restaurant SIR 2: locuinte individuale, servicii publice (Casa Casatoriilor), muzeu. SIR 3: servicii medicale SIR 4: locuinte individuale, cabinete medicale si de avocatura, birouri SIR 5: locuinte colective

40

I.C.c.2 Vechimea constructiilor SIR 1: 1900-1945 (preponderent), post 1990 SIR 2: 1900-1945 SIR 3: ante 1900, 1900-1945, 1945-1990, post 1990 SIR 4: 1900-1945, 1945-1990, post 1990 SIR 5: 1945-1990 I.C.c.3 Regimul de inaltime al constructiilor SIR 1: predomina P+1, Hmax= cca. 6.50m SIR 2: predomina P+1, Hmax= cca. 6.50m SIR 3: predomina P+2, Hmax= cca. 12.50m SIR 4: predomina P+1, Hmax= cca. 6.50m SIR 5: P+3, Hmax= cca. 12.00m I.C.d Echipare edilitara – utilitati Toate subzonele istorice de referinta beneficiaza de alimentare cu energie electrica, alimentare cu apa potabila, gaz, racordare la canalizare, telefonizare, iluminat public.

Transport public Transportul public functioneaza pe B-dul Nicolae Balcescu si pe B-dul Tudor Vladimirescu.

I.D Evolutie:

I.D.a Istoricul zonei studiate

Bulevardul Tudor Vladimirescu Lucrarile de amenajare la acest bulevard au inceput in anul 1873. In 1893 traseul bulevardului

facea legatura intre dealul Capela si podul de fier de peste Olt construit de catre casa Jaret din Paris in perioada 1876 – 1877. Din documentele consiliului local al Prefecturii reiese ca in anul 1899 pe Bulevardul Tudor Vladimirescu erau construite 43 de case, 19 pe partea stanga si 24 pe partea dreapta. Tot in arhivele prefecturii se consemneaza ca in anul 1909 au fost asfaltati 2.951 mp care cuprindeau si bulevardul Tudor Vladimirescu. La data de 22.02.1922 bulevardul apare ca margine a segmentului ce delimiteaza Nordul

41

zonei comerciale. Numele de Tudor Vladimirescu a fost dat in 1875. De la inceputul secolului XX dateaza Casa Balotescu, opera in stil neoromanesc a arhitectului Grigore Cerchez si fostul sediu al Scolii de arte, scoala ce a fost infiintata pentru prima data in Ramnicul Valcea la inceputul secolului al XVIII-lea sub conducerea lui Ioan Zugravul, fiind in realitate o scoala de zugravi.

Strada Mihai Viteazu ( fosta Carol al II lea , gen. Mitrescu , 22 Decembrie 1989 ) In perioada interbelica, ofiterii demobilizati dupa primul razboi mondial sunt improprietariti cu loturi

de casa pe o strada nou creata, perpendicular pe bulevardul Tudor Vladimirescu. Loturile de case au fost obtinute din dezmembrarea terenului de exercitii militare al Regimentului 2 Valcea. In anul 1922 pe harta orasului tiparita de fratii Arsene apare traseul actual al strazii Mihai Viteazu si Avram Iancu cu lotizarea. Imobilele vor fi construite intre anii 1922-1928 in stil neoromanesc, constituindu-se intr-un ansamblu unitar. Toate casele sunt orientate spre Sud, avand calcane la limita de proprietate dinspre Nord. I. E Valoarea construcţiilor şi a spaţiilor neconstruite ale zonei

Din punct de vedere urbanistic traseul istoric al strazilor a ramas neschimbat, pastrandu-se relatia traseu- parcelar- fond construit.

Din punct de vedere arhitectural zona se prezinta omogena cu constructii in stil neoromanesc cu regim de inaltime parter sau parter si un etaj. Accesul in edificii se face printr-un pridvor amplasat pe fatada principala sau pe cea laterala, cu coloane scurte si groase cu fus lis sau decorat cu elemente in torsada, cu arce trilobate sau in plin cintru. Ferestrele sunt decorate cu ancadramente cu modenatura simpla sau cu elemente cu decoratii vegetale.

Loturile sunt de dimensiuni comparabile aprox. 450 mp, cu patru exceptii in cazul carora loturile sunt duble. Amplasarea imobilului este retrasa de la aliniament cu 2.00 m..

I.E.e. Valoarea :

Criteriul vechimii- Bdul Tudor Vladimirescu-valoare mare -str. Mihai Viteazul- valoare medie. La acest criteriu se poate acorda valoarea MEDIE Criteriul referitor la valoarea arhitecturala, artistica si urbanistica Valoarea arhitecturala-80% din imobilele aflate in zona propusa pentru a fi protejata pastreaza

nealterate caracteristicile stilului original in care au fost construite si realizarea tehnico-structurala initiala , imobilele fiind reprezentative pentru arhitectura stilului neoromanesc.

Valoarea care se poate acorda este MARE. Valoarea artisticaa decoratiilor: Valoare MARE Valoarea urbanistica :pastrarea traseului, a lotizarii, a functiunii si a fondului construit, precum si omogenitatea zonei Valoare MARE.

42

Din ponderea celor trei criterii rezulta: Valoare MARE. Criteriul referitor la frecventa, raritate, unicitate: valoare MEDIE Criteriul referitor la valoare memoriala: B-dul. T. Vladimirescu a reprezentat pana in urma cu

jumatate de secol zona de care erau legate evenimentele majore ale orasului, fiind numit in trecut de catre localnici „Bulevardul” , el reprezinta un simbol pentru locuitori. Valoarea care se poate acorda: MARE I.E.f. Agresiuni I.E.f.1 Agresiuni directe asupra fondului construit SIR 1: comasari de parcele, constructii noi care nu respecta principiile arhitecturale si urbane ale ansamblului la nivel de materiale, regim de inalitime, aliniere la strada, functiuni, grad de transparenta al imprejmuirilor, reabilitari ale fatadelor cu materiale contemporane, mutilari la nivelul decoratiei, tamplarii din pvc, invelitori metalice, firme si reclame pe fatade, instalatii amplasate pe fatade etc. Ex.: Mihai Viteazu 7, 9, 16a, 20, 23, 29, 32bis. SIR 2: lipsa masurilor de intretienere a dus la degradarea accentuata a unora dintre acestea, interventii recente la nivelul fatadelor – reabilitari ce au utilizat materiale contemporane, culori stridente, reclame (Tudor Vladimirescu 13) SIR 3: lipsa masurilor de intretienere a dus la degradarea accentuata a corpului central de spitalizare; amplasarea unor constructii nocive, parazitare pe latura nordica (magazine) care impiedica perceperea cladirilor spitalului de pe frontul cu Str. Nicolae Balcescu. SIR 4: comasari de parcele, constructii noi care nu respecta principiile arhitecturale si urbane ale zonelor invecinate la nivel de materiale, regim de inaltime, aliniere la strada, functiuni, grad de transparenta al imprejmuirilor, reabilitari ale fatadelor cu materiale contemporane, mutilari la nivelul decoratiei, tamplarii din pvc, invelitori metalice, firme si reclame pe fatade, instalatii amplasate pe fatade etc SIR 5: lipsa masurilor de intretienere a dus la degradarea accentuata a unor spatii de la nivelul parterului precum si a fatadelor. I.E.f.2 Agresiuni directe asupra spatiilor neconstruite SIR 2: gradina de la nr. 15 nu este intretinuta / amenajata spre a fi redata circuitului public SIR 3: spatiul verde pe pe latura nordica a incintei spitalului a fost ocupat cu constructia unor magazine care au efect negativ asupta monumentului.

43

I.E.f.3 Agresiuni indirecte (vizuale) asupra fondului construit şi a spaţiilor neconstruite Se percep vizual negativ cladirile cu regim de inaltime mare (P+10) aflate pe frontul impar al Str. General Magheru I.E g. Grad de protectie: I.E.g.1 Constructii protejate de Legea 422/2001

• Ansamblul de locuinte in stil neo-romanesc de pe Str. Mihai Viteazu VL-II-m-B-09601

• Ansamblul urban B-dul Tudor Vladimirescu VL-II-s-B-09627

• Casa Balotescu VL-II-m-B-09630

• Scoala de Arte VL-II-m-B-09629

• Corpul central al Spitalului Judetea nr. 2, Rm. Valcea VL-II-m-B-09615 I.E.g.2 Imobile in zona de protectie a MI

• Imobilele aflate in zona de protectie a Corpului central de spitalizate: toate cladirile din incinta Spitalului Judetean nr. 2

I.E.g.3 Constructii propuse pentru clasare

• Imobil B-dul Tudor Vladimirescu nr. 13: cladire in stil eclectic

• Imobil B-dul Tudor Vladimirescu nr. 15 – Casa Casatoriilor: cladire in stil neo-romanesc

44

II. PROPUNERI PENTRU PUZ ZCP II.A Constructii / imobile / spatii a caror protejare prin PUG/RLU este de interes public

• B-dul Tudor Vladimirescu nr. 15: gradina propusa a fi redata accesului public II.B Interventii: II.B.a Intervenţii asupra construcţiilor: Strada Mihai Viteazu Nr. Crt. Adresa Nr. Postal Interventie / Constructii Interventie /Spatii 1 Strada Mihai Viteazu 1 Modificare/Modernizare Reabilitare 2 Strada Mihai Viteazu 2 Modificare/Modernizare Reabilitare 3 Strada Mihai Viteazu 3 Conservare Conservare 4 Strada Mihai Viteazu 4 Conservare Conservare 5 Strada Mihai Viteazu 5 Conservare Conservare 6 Strada Mihai Viteazu 6 Conservare Conservare 7 Strada Mihai Viteazu 7 Reabilitare Reabilitare 8 Strada Mihai Viteazu 8 Conservare Conservare 9 Strada Mihai Viteazu 9 Reabilitare Reabilitare 10 Strada Mihai Viteazu 10 Conservare Conservare 11 Strada Mihai Viteazu 11 Conservare Conservare 12 Strada Mihai Viteazu 11A Conservare Conservare 13 Strada Mihai Viteazu 12 Conservare Conservare 14 Strada Mihai Viteazu 13 Conservare Conservare 15 Strada Mihai Viteazu 14 Conservare Conservare 16 Strada Mihai Viteazu 15 Conservare Conservare 17 Strada Mihai Viteazu 16 Conservare Conservare 18 Strada Mihai Viteazu 16A Reabilitare Conservare 19 Strada Mihai Viteazu 17 Conservare Conservare 20 Strada Mihai Viteazu 18 Conservare Conservare 21 Strada Mihai Viteazu 19 Conservare Conservare 22 Strada Mihai Viteazu 20 Asanare/Dezvoltare Conservare 23 Strada Mihai Viteazu 21 Conservare Conservare 24 Strada Mihai Viteazu 22 Conservare Conservare 25 Strada Mihai Viteazu 23 Reabilitare Conservare 26 Strada Mihai Viteazu 24 Conservare Conservare 27 Strada Mihai Viteazu 25 Conservare Conservare 28 Strada Mihai Viteazu 26 Reabilitare Conservare 29 Strada Mihai Viteazu 27 Reabilitare Conservare 30 Strada Mihai Viteazu 28 Conservare Conservare 31 Strada Mihai Viteazu 29 Reabilitare Conservare 32 Strada Mihai Viteazu 30 Conservare Conservare 33 Strada Mihai Viteazu 31 Conservare Conservare 34 Strada Mihai Viteazu 32 Conservare Conservare 35 Strada Mihai Viteazu 32bis Reabilitare Conservare 36 Strada Mihai Viteazu 33 Conservare Conservare 37 Strada Mihai Viteazu 34 Reabilitare Conservare 38 Strada Mihai Viteazu 35 Reabilitare Conservare 39 Strada Mihai Viteazu 37 Conservare Conservare 40 Strada Mihai Viteazu 39 Conservare Conservare

45

Bulevardul Tudor Vladimirescu Nr. Crt. Adresa Nr.Postal Interventie/Constructii Interventii/Spatii 1 Strada Tudor Vladimirescu 9 Asanare/Dezvoltare Conservare 2 Strada Tudor Vladimirescu 11 Conservare Conservare 3 Strada Tudor Vladimirescu 13 Reabilitare Conservare 4 Strada Tudor Vladimirescu 15 Conservare Restaurare 5 Strada Tudor Vladimirescu 17 Conservare Conservare 6 Strada Tudor Vladimirescu 33 Conservare Conservare 7 Strada Tudor Vladimirescu 31 Modificare/Modernizare Reabilitare Strada General Magheru Nr. Crt. Adresa Nr.Postal Interventie/Constructii Interventii/Spatii 1 Strada General Magheru 20 Modificare/Modernizare Reabilitare 2 Strada General Magheru 22 Asanare/Dezvoltare Reabilitare 3 Strada General Magheru 24-26 Modificare/Modernizare Reabilitare 4 Strada General Magheru 28 Modificare/Modernizare Reabilitare 5 Strada General Magheru 30 Modificare/Modernizare Reabilitare 6 Strada General Magheru 32 Modificare/Modernizare Reabilitare 7 Strada General Magheru 34 Modificare/Modernizare Reabilitare 8 Strada General Magheru 36 Conservare Reabilitare 9 Strada General Magheru 38 Modificare/Modernizare Reabilitare 10 Strada General Magheru 40 Modificare/Modernizare Reabilitare 11 Strada General Magheru 42 Conservare Conservare Aleea Doamna Despina Nr. Crt. Adresa Nr.Postal Interventie/Constructii Interventii/Spatii 1 Aleea Doamna Despina 2 Modificare/Modernizare Reabilitare 2 Aleea Doamna Despina 4 Modificare/Modernizare Reabilitare 3 Aleea Doamna Despina 6 Modificare/Modernizare Reabilitare 4 Aleea Doamna Despina 8 Modificare/Modernizare Reabilitare 5 Aleea Doamna Despina 10 Modificare/Modernizare Reabilitare

Strada Avram Iancu Nr. Crt. Adresa Nr.Postal Interventie/Constructii Interventii/Spatii 1 Strada Avram Iancu 1 Modificare/Modernizare Reabilitare 2 Strada Avram Iancu 2 Modificare/Modernizare Reabilitare 3 Strada Avram Iancu 3 Conservare Reabilitare 4 Strada Avram Iancu 4 Modificare/Modernizare Reabilitare 5 Strada Avram Iancu 5 Modificare/Modernizare Reabilitare 6 Strada Avram Iancu 6 Reabilitare Reabilitare 7 Strada Avram Iancu 7 Conservare Reabilitare 8 Strada Avram Iancu 8 Modificare/Modernizare Reabilitare 9 Strada Avram Iancu 9 Modificare/Modernizare Reabilitare 10 Strada Avram Iancu 10 Reabilitare Reabilitare 11 Strada Avram Iancu 11 Modificare/Modernizare Reabilitare 12 Strada Avram Iancu 12 Modificare/Modernizare Reabilitare 13 Strada Avram Iancu 13 Interventie de urgenta Reabilitare 14 Strada Avram Iancu 14 Modificare/Modernizare Reabilitare 15 Strada Avram Iancu 15 Modificare/Modernizare Reabilitare 16 Strada Avram Iancu 16 Modificare/Modernizare Reabilitare 17 Strada Avram Iancu 18 Modificare/Modernizare Reabilitare

46

18 Strada Avram Iancu 19 Modificare/Modernizare Reabilitare 19 Strada Avram Iancu 20 Modificare/Modernizare Reabilitare 20 Strada Avram Iancu 21 Conservare Reabilitare 21 Strada Avram Iancu 22 Modificare/Modernizare Reabilitare Strada Dan Basarab II Nr. Crt. Adresa Nr.Postal Interventie/Constructii Interventii/Spatii 1 Strada Dan Basarab II 1 Modificare/Modernizare Reabilitare 2 Strada Dan Basarab II 2 Modificare/Modernizare Reabilitare 3 Strada Dan Basarab II 3 Modificare/Modernizare Reabilitare 4 Strada Dan Basarab II 4 Conservare Reabilitare 5 Strada Dan Basarab II 5 Modificare/Modernizare Reabilitare 6 Strada Dan Basarab II 6 Modificare/Modernizare Reabilitare 7 Strada Dan Basarab II 7 Modificare/Modernizare Reabilitare 8 Strada Dan Basarab II 8 Modificare/Modernizare Reabilitare 9 Strada Dan Basarab II 9 Modificare/Modernizare Reabilitare 10 Strada Dan Basarab II 10 Conservare Reabilitare 11 Strada Dan Basarab II 11 Modificare/Modernizare Reabilitare 13 Strada Dan Basarab II 13 Modificare/Modernizare Reabilitare

II. C. CONSTRUIREA PARCELELOR II.C.a. Menţinerea / schimbarea caracteristicilor parcelelor În teritoriul ZCP sunt posibile alipiri şi dezlipiri ale parcelelor sau ale unor părţi de parcelă, conform Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare, Art. 44. În această situaţie, fiecare parte din corpul de proprietate rezultat rămâne supusă reglementărilor R.L.U. pentru parcela din care a făcut parte. În cazul în care o parcelă sau o parte de parcelă situată în interiorul ZCP se alipeşte cu o parcelă sau cu o parte se parcelă situată în afara acestei Z.C.P., fiecare parte din corpul de proprietate rezultate rămâne supusă reglementărilor urbane pentru parcela din care a făcut parte. II.D CONDIŢII DE AVIZARE Până la aprobarea PUZCP şi RLU aferent, intervenţiile asupra construcţiilor şi spaţiilor neconstruite din cadrul ZCP vor face obiectul avizării de câtre MCPN ori după caz DJCPN Valcea, în baza unui studiu de fundamentare istoric la nivel de parcelă şi în baza unui studiu arhitectural la nivel de parcelă-subiect şi vecinătăţi, cu luarea în consideraţie a trăsăturilor, caracteristicilor şi recomandărilor din prezentul studiu.

47

ZONA DE PROTECŢIE A ANSAMBLULUI ISTORIC “EPISCOPIA RÂMNICULUI”

[plansele ZCP III-00 > ZCP III-06] I. DESCRIERE - CARACTERIZARE

I.A. Delimitare: Ansamblul Episcopal Râmnicu Vâlcea este delimitat de strada Sf. Calinic (la nord), strada Aleea Castanilor (la sud), bulevardul Carol I (la est) si versantul dealului Capela (la vest). Limita de protectie a ansamblului Episcopal Râmnicu Vâlcea este cuprinsa între fundul loturilor proprietatilor de pe frontul nordic al strazii Sf. Calinic (la nord), fundul loturilor proprietatilor de pe frontul sudic al strazii Aleea Castanilor si pateul Colegiului „Mircea cel Batrân“ (la sud), Calea lui Traian (la est) si o zona de 100 m din versantul dealului Capela, distanta masurata din limita de proprietate a ansamblului Episcopal Râmnicul Vâlcea (la vest). I.B. Compozitie Ansamblul Episcopal Râmnicu Vâlcea cod LMI VL-II-a-A-09614 din strada Episcopiei nr. 1 contine:

1. catedrala „Sf. Nicolae“, 2. palatul episcopal, 3. paraclisul „Sf. Grigore Teologul“ 4. biserica-bolnita „Adormirea Maicii Domnului“ 5. cladiri anexe (casele de la bolnita) 6. turn clopotnita 7. cancelariile vechi 8. cancelariile noi 9 chioscul cel mare 10 complexul cultural „Sf. Martir Antim Ivireanul“ 11 fantâna de piatra a episcopului Filaret 12 cruce de piatra 13 cladiri-anexe gospodaresti

48

Zona de protectie a ansamblului Episcopal Râmnicu Vâlcea cuprinde:

nr.crt Denumire strada Nr. postal 1. Calea lui Traian (fatadele de nord si vest ale imobilului) 153 2. Calea lui Traian (fatadele de sud si vest ale imobilului) 155 3. Calea lui Traian 157 4. Calea lui Traian 159 5. Calea lui Traian 161 6. Calea lui Traian 163 7. Calea lui Traian 165 8. Calea lui Traian 167 9. Calea lui Traian (fatadele de nord si vest ale imobilului) 169 10. Calea lui Traian (fatadele de sud si vest ale imobilului) 171 11. Str. Episcopiei (fost bdl. Carol I) 36 12. Str. Episcopiei (fost bdl. Carol I) 38 13. Str. Episcopiei (fost bdl. Carol I) 40 14. Carol 1 (Col. „Mircea cel Batrân“, CSS Rm Vâlcea, Sala-teren de sport, ACVARIM) 41 15. Str. Episcopiei (fost bdl. Carol I) 42 16. Str. Episcopiei (fost bdl. Carol I) 44 17. Aleea Castanilor 1E 18. Aleea Castanilor 1 19. Aleea Castanilor 3A 20. Aleea Castanilor 3 21. Aleea Castanilor 5 22. Aleea Castanilor 7 23. Aleea Castanilor 9 24. Aleea Castanilor 11 25. Aleea Castanilor 13 26. Aleea Castanilor 15 27. Aleea Castanilor 17 28. Strada Sf. Calinic 1 29. Strada Sf. Calinic 2 30. Strada Sf. Calinic 3 31. Strada Sf. Calinic 4 32. Strada Sf. Calinic 6 33. Strada Sf. Calinic 8 34. Strada Sf. Calinic 10 35. Strada Sf. Calinic 12 36. Strada Sf. Calinic 14 37. Strada Sf. Calinic 16 38. Strada Sf. Calinic 18 39. Strada Sf. Calinic 20 40. Strada Sf. Calinic 22 41. Strada Sf. Calinic 24 42. Strada Sf. Calinic 26 43. Strada Sf. Calinic 28 44. Strada Sf. Calinic 30 45. Strada Sf. Calinic 32 46. Strada Sf. Calinic 34 47. Strada Sf. Calinic 36 48. Strada Sf. Calinic 40

49

I.C. Caracteristici: I.C.a Textura urbanistica Parcela Ansamblului Episcopal Râmnicu Vâlcea domina prin dimensiuni întreaga zona. Constructiile rarefiate ale ansamblului, compuse relativ axial, se afla în partea de sud, jumatatea de nord fiind neconstruita. În partea de est, în axul accesului în incinta Episcopiei, se afla o zona neconstruita (SIR 2 - spatiu verde), bordata de constructii înalte (SIR 3 - locuinte colective). Partea de est si sud este dominata de constructii relativ înalte (Colegiul National Mircea cel Batran - SIR 4 si locuinte colective - SIR 3). Locuintele colective de pe latura de est, cu volume compacte dispuse de-a lungul strazilor, alterneaza cu zone neconstruite (SIR 2 - spatiu verde) sau cu o portiune de tesut cu constructii joase (SIR 1 - locuinte unifamiliale). In partea de nord a ansamblului Episcopal si la sud de strada Popa Sapca, tesutul este relativ uniform, format din parcele de dimensiuni reduse si constructii joase. Pe latura de vest, ansamblul Episcopal Râmnicul Vâlcea este limitat de o zona neconstruita (impadurita). I.C.a.1 Traseul si prospectul strazilor Traseul strazilor urmareste orientarea dominanta a tramei stradale din oras (N-S, E-V). In partea de vest, unde terenul prezinta diferente de nivel, traseul strazilor este deviat, urmarind curbele de nivel. Prospectul strazilor ce delimiteaza SIR 2 si 3 este: - B-dul Calea lui Traian - 21m, cu doua benzi de circulatie pe sens si plantatie de aliniament; - str. Carol I - 12m, cu plantatie de aliniament; - str. Aleea Castanilor - 10m, cu banda de stationare a vehiculelor de latura de sud, plantatie de aliniament pe ambele laturi si spatiu verde pe latura de nord. Strazile ce delimiteaza SIR 1 au un prospect de 7m, cu o banda de circulatie pe sens si trotuare înguste - str. Sf. Calinic, str. Popa Sapca si str. Cpt. V. Negoescu. I.C.a.2 Dimensiunea si proportiile parcelarului Parcela Ansamblului Episcopal Râmnicu Vâlcea, ce se înscrie într-un patrat cu latura de ~390m, domina întreaga zona. Parcela Colegiului „Mircea cel Batrân“ (SIR 4), a doua ca dimensiune, situata în partea de sud, masoara mai putin de un sfert din suprafata terenului Ansamblului Episcopal. În nordul Ansamblului Episcopal si în partea de sud a Colegiului (SIR 1), tesutul relativ compact este format din loturi de dimensiuni mici, cu front la strada îngust si terenuri alungite. Locuintele, de dimensiuni modeste, sunt

50

construite în regim izolat sau cuplat. Constructiile locuintele colective (SIR 3) si parcelele de pe latura de est (parte din SIR 1) sunt amplasate pe loturi mai generoase. I.C.a.3 Raportul dintre spatiul construit si cel neconstruit Parcela Ansamblului Episcopal este în cea mai mare parte neconstruita (domina spatiul verde – gradina/ via Episcopiei), constructiile rarefiate edificate pe aceasta sunt dispuse izolat si sunt concentrate în partea de sud-vest. Spre deosebire de SIR 2 (spatiu verde, neconstruit), în SIR 3 si 4 domina suprafete construite (constructiile masive dispuse compact, bordeaza una sau mai multe laturi, lasand liber restul spatiului). În zona de locuinte individuale (SIR 1), raportul dintre statiul construit si cel neconstruit este echilibrat, constructiile de dimensiuni mici sunt dispuse în cea mai mare parte izolat pe teren sau cuplate, iar spatiul curtilor astfel rezultate este plantat. I.C.b Tipologia construirii loturilor: I.C.b.1 aliniamente Parcela Episcopiei si parcelele din SIR 3 si 4 prezinta trei aliniamente. Parcelele din SIR 1 prezinta un aliniament (cu câteva exceptii - parcele de colt - unde sunt doua aliniamente). I.C.b.2 aliniere Pe parcela Episcopiei constructiile sunt dispuse retras fata de limitele parcelei, la distante destul de mari de acestea. Alinierea constructiilor din SIR 3 si 4 este restrasa fata de aliniament. Constructiile din SIR 1 sunt dispuse în cea mai mare parte retrase fata de aliniament, însa fara a respecta o anumita retragere. Retragerile fata de limitele laterale si fata de fundul de lot sunt relativ mici si inegale (majoritatea constructiilor prezinta retrageri diferite fata de cele doua limite laterale). I.C.b.3 prezenta constructiilor pe mai multe alinieri Acolo unde exista aliniament pe doua laturi, la SIR 1, retragerile fata de aliniamentul secundar sunt mai mari, iar la SIR 3 retragerile pe aliniamentul secundar sunt mai mici fata de aliniamentul principal. I.C.b.4 construirea limitelor sau departarea de acestea SIR 1 – contine cladiri lipite de una dintre limitele laterale ale parcelei si cladiri retrase de fata de toate cele 4 laturi ale parcelei (cu doua exceptii); SIR 3 – contine cladiri retrase fata de limitele parcelei si lipite de limita de fund;

51

SIR 4 – contine cladiri retrase de la toate cele 4 laturi ale parcelei I.C.b.4 POT, CUT SIR 1 - POT 20-50%, CUT = 0,4-0,8; H cornisa 3-12m, PSP ~20% SIR 2 - POT - 0%, CUT = 0; PSP 80% SIR 3 - POT 60%, CUT = 0,6; H cornisa 18m, PSP ~10% SIR 4 - POT 55%, CUT = 1,2; H cornisa 3-16m, PSP ~00% I.C.c aracteristicile constructiilor I.C.c.1 Functiunea construcţiilor SIR 1 - locuinte unifamiliale SIR 2 - spatiu verde SIR 3 - locuinte colective SIR 4 - educatie si loisir I.C.c.2 Vechimea constructiilor SIR 1 - 1945-1990, dupa 1990 SIR 2 - SIR 3 - 1945-1990 SIR 4 - 1900-1945, 1945-1990 (sala de sport) I.C.c.3 Regimul de inaltime al constructiilor SIR 1 - P, P+1, cu câteva exceptii P+3 si P+4 SIR 2 - SIR 3 - P+3, P+4 SIR 4 - P+1, P+2 (h cornisa 10m) I.C.d Echipare edilitara transport public – prezent doar pe Calea lui Traian

52

utilitati Iluminat public, instalatii apa, canal, electricitate – prezente pe toate strazile din zona studiata. I.D Evolutie I.D.a Vechimea teritoriului locuit, apartenenta la localitate Pe planul din 1790 (cel mai vechi de care dispunem), Ansamblul Episcopal Râmnicu Vâlcea apare situat la limita de nord-vest a teritoriului asezarii de la acea data. Cele trei strazi relativ paralele care caracterizeaza trama stradala majora a asezarii de la acea data se unesc în partea de nord, în imediata vecinatate a Ansamblului Episcopal Râmnicul Vâlcea, ceea ce poate sublinia importanta pe care acest ansamblu îl avea la acea data pentru asezare. Episcopia Râmnicului Noul Severin a fost întemeiata (în urma desfiintarii Mitropoliei Severinului) ca asezamânt ecleziastic spre sf. sec XIV- inceputul sec. XV, iar alegerea Râmnicului ca loc de întemeiere a scaunului episcopal dovedeste importanta asezarii la data întemeierii (existenta unei asezari foarte vechi, cu o continuitate de locuire în acest teritoriu din vremea dacilor; stau marturie vestigiile arheologice ale vechilor cetati dacice, precum Buridava si, mai apoi, romane – Calea lui Traian urmeaza traseul fostului drum militar roman, descoperite în localitate). I.D.b Vechimea arterelor cf. planurilor istorice Bulevardul Calea lui Traian si strada Carol I sunt doua dintre cele trei strazi în manunchi, orientate N-S, care alcatuiesc trama stradala a asezarii de la 1790. Pe planul din 1857, urmatorul de care dispunem in ordine cronologica, se poate distinge prezenta unei strazi pe traseul Bulevardului Nicolae Balcescu de astazi. Pe locul unde astazi se gaseste str. Sf. Calinic este marcata o limita intre proprietatea Episcopiei si alte proprietati, aflate pe Valea Episcopiei (Valea Mandei, consemnata pe planul de la 1944). Din planurile istorice pe care le avem la dispozitie, care cuprind si zona studiata, Bulevardul Nicolae Balcescu, strada Aleea Castanilor si aleea de acces catre ansamblul Episcopiei Râmnicu Vâlcea, care marcheaza compozitia ansamblului, se regasesc pe planurile de la 1922 si pe cele ulterioare. I.D.c Vechimea parcelarului cf. planurilor istorice Pe planul datand din 1857 (Plansa Mosii Vetrii Episcopii si Raul Ramnicului, locurilor înfundate împrejurul

orasului Ramnic, Traianu, Juga, proprietatile Sf. Episcopii Ramnicului din districtul Valcii la 1857 ) este consemnat ansamblul Episcopie, cu chiliile ce formeaza doua incinte dreptunghiulare si gradina acesteia,

53

in partea de nord, ce prezinta o amenajare cu alei dispuse rectangular. Bolnita este amplasata în partea de vest, în afara incintei. Gradina Episcopiei se întinde pâna la strada Calea lui Traian, cuprinzand si terenurile pe care se afla SIR 2 si 3. I.D.d Evenimente istorice 1837 sunt pomenite în documentele vremii (corespondenta între polcovnic si magistratul orasului) inundatii frecvente „din pricina văii ce curge cu atâta grăbire, mai cu seamă primăvara şi toamna, din proprietatea

Sfintei Episcopii“ (1) care afectau zona adiacenta a Episcopiei; 1737-1738 – turcii incendiaza Episcopia în timpul razboiului turco-austriac (2); 1847 (7 aprile) – un traznet provoaca alt incendiu care va afecta mare parte din oras, distrugand si parte din asezamântul episcopal. (3) I.D.e Operatiuni urbanistice In aerofotografia din perioada interbelica se poate observa cum la sfarsitul sec. al XIX-lea si inceputul sec. XX s-a urmarit marcarea axului E-V, in imediata vecinatate a Episcopiei si a Dealului Capela, prin edificarea pe aliniament a laturii de sud a Bulevardului Nicolae Balcescu prin dispunerea celor doua colegii: Alexandru Lahovari si Mircea cel Batran. Prin dispunerea corpurilor de cladire ale Colegiului Mircea cel Batran (cu marcarea evidenta a coltului prin retragerea volumelor), se poate banui intentia de la acea data de a marca intersectia axului N-S al strazii Carol I si E-V (Bulevardul Nicolae Balcescu). Sistematizarea urbanistica realizata in anii 1970-1980 a schimbat raportul dintre ansamblul Episcopiei si arterele importante din oras. Blocurilor de locuinte colective ce bordeaza Bulevardul Traian (axa principala N-S a orasului), subliniaza importanta acestei artere fata de celelalte doua orientate pe aceeasi directie, care altadata defineau in mod aproape egal trama orasului. Aceste constructii s-au interpus intre Bulevardul Traian si ansamblul Episcopiei, ce era anterior subordonat direct acestuia prin aleea de acces care marcheaza compozitia ansamblului, transformata astazi intr-o alee pietonala ce strabate un spatiu verde. I.E – Patrimoniul cultural al zonei I.E.a patrimoniu arheologic asociat zonei În zona motelului "Capela":

VL-I-s-B-09506 Situl arheologic de la Râmnicu Vâlcea, punct Motelul "Capela" VL-I-m-B-09506.01 Asezare, Hallstatt VL-I-m-B-09506.02 Asezare, Latène

54

Pe Dealul Cetatuia:

VL-I-s-B-09507 Situl arheologic de la Râmnicu Vâlcea, punct "Dealul Cetatuia" VL-I-m-B-09507.01 Asezare, Epoca romană VL-I-m-B-09507.02 Asezare, Latène VL-I-m-B-09507.03 Asezare, Epoca bronzului În Cartier Copacelu (Valea Raii):

VL-I-s-A-09508 Situl arheologic de la Râmnicu Vâlcea VL-I-m-A-09508.01 Situl arheologic de la Râmnicu Vâlcea, Epoca bronzului VL-I-m-A-09508.02 Situl arheologic de la Râmnicu Vâlcea, Neolitic În Cartier Cazanesti:

VL-I-s-B-09509 Situl arheologic de la Râmnicu Vâlcea, punct "Cartier Cazanesti" VL-I-m-B-09509.01 Asezare, Epoca romană VL-I-m-B-09509.02 Asezare, Latène VL-I-m-B-09509.03 Asezare, Epoca bronzului I.E.b patrimoniu cultural mobil asociat zonei • Muzeul cartii si tipografiei Episcopiei Râmnicului – înfiintat în anul 2008, cu ocazia împlinirii a 500 de ani de la „aparitia primei carti tiparite de un român pe pamântul tarii sale“(4): Liturghierul scos în 1508 de Macarie ieromonahul; • Biblioteca Eparhiala „Sf. Martir Antim Ivireanul“; Atât muzeul cât si biblioteca sunt gazduite, în prezent, de cladirea Complexul cultural „Sf. Martir Antim Ivireanul“, din cadrul ansamblului Episcopal. • monumente de for public: stratuia lui Traian (amplasata la intersectia bulevardului Calea lui Traian cu strada Aleea Castanilor). I.E.c patrimoniu imaterial asociat zonei Impresionanta traditie tipografica din cadrul ansamblului Episcopiei Râmnicului, initiata de înfiintarea unei tipografii la Râmnic, în anul 1705, de catre Sfântul Ierarh Antim Ivireanul, a adus orasului faima de „capitala a tipografiilor” cum îl denumea N. Iorga.

55

I.E.d bibliografie – documentare (1) Arhivele Naţionale – Serviciul Judeţean Vâlcea (A.N.- S.J.V.), fond Primăria Oraşului Rm. Vâlcea dos. 8/1853, f. 8. (2), (3), (4) Gherasim Cristea Episcopul Râmnicului – Istoria Eparhiei Râmnicului, ed. Conphys, 2009, p. 268, p. 271-272, p. 292-293 Fotocopie dupa planul 38 din harta întocmita de ofiterii cartografi austrieci, la 1790-1791 (sursa:Titi Mihai Gherghina – Imagini citadine cu parfum de epoca din Râmnicul Vâlcii sec. XIX-XX); A.N.- S.J.V.), Inventarul colectiei planuri, plansele: 303 (Planul orasului Rm Vâlcea ridicat prin metoda

aerofotogrametrica, ing. Maiorescu, 1943), 309 (Planul Mosii Vetrii Episcopii si Raul Ramnicului, locurilor

înfundate împrejurul orasului Ramnic, Traianu, Juga, proprietatile Sf. Episcopii Ramnicului din districtul

Valcii, 1857 ), 310 (Planul orasului Rm Vâlcea, 1945), 313 (Fotoplanul orasului Rm. Vâlcea 1945), 372 (Planul orasului Rm. Vâlcea întocmit de ing. Secareanu, datare necunoscuta, presupus interbelic); Planul orasaului Râmnicu Vâlcii exectuat prof. Aurel Bucataru, august 1944. I.E.e. Valoarea construcţiilor şi a spaţiilor I.E.e.1 Valoarea constructiilor Vechimea constructiilor

Desi vechimea asezamântului episcopal e mai mare, datorita incidentelor nefaste (cele doua incendii) ce au avut loc în timp, doar o parte dintre constructiile vechiului Ansamblu Episcopal au supravietuit, altele fiind refacute/facute, în mai multe etape istorice. Vechimea componentelor ansamblului se înscrie în intervalul 1656 -1999: • Crucea de la bolnita – „Crucea lui Constantin Serban Voievod“ – 1656; asezata initial „la capatul viei de pe dealul dinspre vest, lânga chiosc“ (5) a fost mutata pe terasa amenajata între cancelariile vechi si cele noi, în urma demolarii vechilor garaje si ateliere ale Episcopiei. (Citatul face referire la chioscul cel mic, din spatele caselor de la bolnita, unde, pe panta dealului Capela, erau plantate, altadata, viile Episcopiei. Chioscul este singurul ramas dintr-un numar mai mare de chioscuri amplasata în diferite puncte ale viei pe vremea cand aceasta mai exista); • Biserica Bolnita „Adormirea Maicii Domnului“ – 1745-1746, modificata în 1974 (la refacerea acoperisului s-a renuntat la turla), consolidata si restaurata între anii 1986-2006; • Casele de la bolnita - întemeiate în 1745 având o alta forma decât cea actuala, cladirile vor suferi îmbunatatiri în timpul Episcopului Ghenadie Enaceanu (1886-1898) si, din nou, între 1949-1984, în timpul

56

episcopului Iosif Gafton. În 1955 sunt reconstruite casele bolnitei cu rol de „case monahale” în fata bisericii bolnita. • Paraclisul „Sf. Grigore Teologul“ 1750-1751, consolidat între 1949-1950 (dupa cutremurul din 1940) • Fantâna de piatra a Episcopului Filaret singura fântâna medievala pastrata, a Râmnicului – 1784 (amplasata initial pe malul vestic al Oltului lânga podul ridicat de Episcopul Filaret, mutata la Troiau, în timpul lucrarilor de amenajare hidrotehnica a Oltului, adusa apoi, în 2005, în curtea Episcopiei; • Catedrala „Sf. Nicolae“ ridicata între anii 1850-1856, de Episcopul Calinic, în locul bisericii din 1750 ctitorita de Episcopul Climent (distrusa de incendiu) care, si ea, înlocuia biserica anterioara, a Episcopului Mihai si a vladicai Eftimie (arsa de turci). Catedrala a fost consolidata dupa cutremurul din 1977; • Palatul episcopal ridicat în 1850, înlocuind mai vechea resedinta a episcopului (distrusa de incendiu), refacut în 1889; • Cancelariile vechi – 1850, ridicate pe locul cladirilor de incinta distruse în 1847, sufera modificari cu ocazia restaurarii lor între anii 1963-1965; • Turnul clopotnita 1882 (prima clopotnita fusese fundata la 1680, reparata la 1742, arsa în 1847); • Chioscul cel mare – Chioscul lui Ghenadie“ 1886-1898 (ridicat în gradina cu pomi fructiferi si vita-de-vie plantata tot de el); • Cancelariile noi – 1957, ridicate pe locul unor magazii si ateliere dezafectate; • Complexul cultural „Sf. Martir Antim Ivireanul“ – 1998-1999. În cadrul zonei de protectie a ansamblului, vechimea constructiilor variaza, înscriindu-se în intervalul 1900 – 2010. Cladirea actualului colegiu „Mircea cel Batrân“ dateaza din 1925 (cf. placii memoriale, expuse în holul de la intrarea principala a colegiului). Conform planului orasului, de la 1945, casele de pe strazile Aleea Castanilor si Sf. Calinic au aparut, majoritatea, dupa anul 1945. Pe zona dintre bulevardele Carol I si Calea lui Traian vechimea constructiilor variaza: o parte dintre ele, mai vechi de 1945, sunt flancate de blocuri din perioada 1950-1990. Coerenta arhitecturala a constructiilor

Cladirile Ansamblului Episcopal sunt o îngemanare de elemente traditionale (predominante) si elementele de factura neoclasica (mai mult la nivelul decoratiilor fatadelor catedralei, a tratarii golurilor cladirilor construite în 1850 si a formei acoperisurilor turlelor si turnului clopotnita). Zona adiacenta Ansamblului Episcopal e caracterizata de o oarecare varietate stilistica. Pe lânga un numar mic de cladiri în stil neoromânesc, dintre care colegiul „Mircea cel Batrân“ are valoare de reper, întâlnim si

57

un numar de constructii în stil vernacular urban, dar predomina cladirile construite recent, fara valoare stilistica. Coerenta arhitecturala a grupurilor / ansamblurilor de constructii

Aspectul actual al Ansamblului Episcopal se datoreaza lucrarilor de restaurare din anul 1949 (care au inclus si sistematizarea verticala a întregului ansamblu si refacerea împrejmuirilor) si a restaurarilor si interventiilor ulterioare. Aceste interventii au cautat unificarea ansamblului ale carui componente, fiind construite în perioade diferite, nu au avut, la baza, o conceptie de ansamblu. Desi ridicate pe amplasamentele a diferite constructii distruse de cele doua incendii, ctitorii cladirilor nu au urmarit refacerea unei incinte unificate precum cea a vechiului Ansamblu Episcopal, asa cum apare el descris si ilustrat în 1731 de catre J. Weiss. Rezultatul este o dispunere mai libera a constructiilor în teren, speculând si particularitatile topografice ale terenului. În zona de protectie a monumentului coerenta arhitecturala a subzonelor este amenintata de interventiile recente care nu respecta regimul de înaltime sau modul de ocupare a terenului din restul zonei. Unicitatea • Fantâna de piatra a Episcopului Filaret este singura fântâna medievala pastrata, a Râmnicului. Documente de la 1711 consemnau existenta mai multor fântâni în oras, azi disparute. • Strada Aleea Castanilor conduce spre fosta pârtie de bob si sanie (închisa în 1967) – prima pista de bob din România, datând din 1922, construita din initiativa capitanului Nicolae Plesoianu. I.E.e.2 Valoarea spatiilor neconstruite

Valoarea elementelor componente In cadrul Ansamblului Episcopal si perimetral acestuia se remarca amploarea zonelor verzi: spatii cultivate (vie, livada), sau necultivate (împadurite), amenajari peisagere (cu brazi, tuia s.a.). Acestora li se adauga, în spatiul zonei de protectie, plantatiile de aliniament (castani si alte esente) si garduri verzi de protectie, completate de vegetatia din curtile cladirilor. Valoarea adaugata constructiilor

Aleea principala de acces în Ansamblul Episcopal confera un plus de monumentalitate ansamblului; traseul acesteia este continuat de aleea din spatiul verde amenajat vizavi de Episcopie, accentuînd efectul vizual de capat de perspectiva care pune în valoare catedrala Sf. Nicolae.

58

Contributie la valoarea peisajului urban zonal / general

În zona de protectie a Ansamblului Episcopal, modul de dispunere a contructiilor pe loturi creaza impresia de continuitate a spatiului. Panorama partii de sud a orasului e accesibila vizual (printre constructii) din strada Aleea Castanilor (segmentul mai înalt al strazii). Doar constructiile recente (ridicate dupa 1945 si, mai ales, cele de dupa 1990) nu respecta aceasta caracteristica, tinzând sa ocupe integral parcelele. I.E.f. agresiuni I.E.f.1 agresiuni directe asupra fondului construit • construirea (între anii 1998-1998) a complexului cultural „Sf. Martir Antim Ivireanul“, cladire a carei înaltime si tratare arhitecturala nu se încadreaza armonios în ansamblul existent; • interventii cu materiale netraditionale (tâmplarie PVC) la foisorul palatului episcopal si pe fatadele cancelariilor vechi (corpul de lânga turnul clopotnita). - agresiuni directe asupra spatiilor neconstruite • construirea unor cladiri utilitare (depozite) în cadrul Ansamblului Episcopal care nu se integreaza in compozitia ansamblului; • imprejmuirile cu gard din plasa de sarma a unor zone din Ansamblului Episcopal. - agresiuni indirecte (vizuale) asupra fondului construit şi a spaţiilor neconstruite • aparitia unor cladiri care, fie prin dimensiuni, fie prin culoarea fatadelor fie prin ambele, sunt percepute nefavorabil/nociv din cadrul ansamblului sau din exteriorul acestuia ( Sala de sport Capela, strada Castanilor nr. 1A, strada Calinic nr. 1, 3, 8 corp A, 24, 30, 36 si 40) I.E.g. Regim de protectie: I.E.g.1 constructii protejate de l. 422/2001 VL-II-a-A-09614 Ansamblul Episcopal Râmnicu Vâlcea (sec. XVI – XIX) VL-II-m-A-09614.01 Catedrala "Sf. Nicolae" (1850-1856) VL-II-m-A-09614.02 Palatul episcopal (înc. sec. XVIII, ref. 1850-1856, 1889) VL-II-m-A-09614.03 Paraclisul "Sf. Grigore Teologul" (1750-1751) VL-II-m-A-09614.04 Biserica-bolnita "Adormirea Maicii Domnului" (1745-1746) VL-II-m-A-09614.05 Clădiri anexe (casele de la bolnita) (sec. XIX – XX) VL-II-m-A-09614.06 Pivnitele si clădirile fostei tipografii (sec. XVI – XIX) VL-II-m-A-09614.07 Turn-clopotnita (sec. XVI – XIX)

59

VL-III-m-B-09982 Fântâna de piatră a episcopului Filaret (1784) VL-IV-m-B-10002 Cruce de piatră (1656) I.E.g.2 - imobile in zona de protectie a MI VL-II-a-A-09614 (ZPMI): strada Castanilor numerele de la 1 la 17, strada Calinic numerele de la 1-40, bulevardul Carol I numerele de la 36 la 44, Calea lui Traian numerele de la 155 la 169. I.E.g.3 constructii propuse pentru clasare Colegiul „Mircea cel Batrân“ (str. Carol nr. 41, 1925, arh. I. Busuioc) - constructii / imobile / spatii a caror protejare prin PUG/RLU este de interes public • aleea din parcul amenajat la intersectia strazii Aleea Castanilor cu bdul Carol I; • zonele verzi de pe versantul dealului Capela si de pe frontul nordic al strazii Aleea Castanilor.

60

II. PROPUNERI PENTRU PUZ ZP a MI II.B Interventii: II.B.a Intervenţii asupra constructiilor - conservare • toate cladirile Ansamblului Episcopal, cu exceptia Complexului cultural „Sf. Martir Antim Ivireanul“ si a cladirilor gospodaresti, • cladirile din bdul Carol I nr. 40 (corpul principal) si 44 (corpul principal), • cladirile din bdul Calea lui Traian nr. 159 (corpul principal si nr. 163 (corpul principal). • cladirea din strada Sf. Calinic nr. 12 - restaurare • Colegiul „Mircea cel Batrân“ si cladirea în stil neoromãnesc alaturata acestuia (CSS Rm. Vâlcea)

- reabilitare • cladirile din bdul Carol I nr. 38 si 42, • cladirile din bdul Calea lui Traian nr. 165, • cladirea din strada Sf. Calinic nr. 6.

- modernizare / modificare • cladirile din bdul Carol I nr. 36, • cladirile din bdul Calea lui Traian nr. 153 (fatade), 155 (fatade), 157, 161, 167, 169 (fatade), 171 (fatade), • cladirile din strada Aleea Castanilor nr. 1, 1E, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 15, 17, • cladirile din strada Sf. Calinic nr. 2, 4, 8, 10, 14, 16, 18, 20, 22, 28, 30, 32, 34, 36, 38, 40.

- asanare / dezvoltare • anexele gospodaresti ale Ansamblului Episcopal • sala de sport Capela, ACVARIM, cladirea de pe str. Aleea Castanilor nr 3A, • cladirile din strada Sf. Calinic nr. 1, 3, 8A si 24 • terasa din fata blocului str. Calea lui Traian nr. 171

- desfiintare obligatorie • garajele de pe frontul sudic al strazii Sf. Calinic

61

II.B.b Asupra spatiilor neconstruite - conservare • gradina Ansamblului Episcopal - reabilitare • întreg teritoriul zonei studiate, cu exceptia zonei gradinii Ansamblului Episcopal (mentionata la punctul anterior) II.C. CONSTRUIREA PARCELELOR II.C.a. Menţinerea / schimbarea caracteristicilor parcelelor În teritoriul ZCP sunt posibile alipiri şi dezlipiri ale parcelelor sau ale unor părţi de parcelă, conform Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare, Art. 44. În această situaţie, fiecare parte din corpul de proprietate rezultat rămâne supusă reglementărilor R.L.U. pentru parcela din care a făcut parte. În cazul în care o parcelă sau o parte de parcelă situată în interiorul ZCP se alipeşte cu o parcelă sau cu o parte se parcelă situată în afara acestei Z.C.P., fiecare parte din corpul de proprietate rezultate rămâne supusă reglementărilor urbane pentru parcela din care a făcut parte. II.D CONDIŢII DE AVIZARE Până la aprobarea PUZCP şi RLU aferent, intervenţiile asupra construcţiilor şi spaţiilor neconstruite din cadrul ZCP vor face obiectul avizării de câtre MCPN ori după caz DJCPN Valcea, în baza unui studiu de fundamentare istoric la nivel de parcelă şi în baza unui studiu arhitectural la nivel de parcelă-subiect şi vecinătăţi, cu luarea în consideraţie a trăsăturilor, caracteristicilor şi recomandărilor din prezentul studiu.

62

Zona de protecţie a monumentelor istorice din “Parcul ZĂVOI” Râmnicu Vâlcea

[Plansele ZCP IV-01 > ZCP IV-08 si ZCP IV-A1/A2] I. DESCRIERE - CARACTERIZARE I.A. Delimitare Se află la extremitatea de nord est a parcului Zăvoi, include Strada Ştirbei Vodă începând cu nr. 9-67 pe latura de sud a străzii, iar pe latura de nord include proprietăţile aflate între numerele 14 şi 100 şi strada maior Georgescu, numere 1 şi 3 pe latura de sud şi numerele 6-30 pe latura nordică. Limita de sud a ansamblului coincide cu latura sudică a parcului Zăvoi – propus pentru clasare în lista monumentelor istorice. I.B Compozitie:

Nr. Crt. Str. Numărul poştal 1 Maior Georgescu 1 2 Maior Georgescu 3 3 Maior Georgescu 6 4 Maior Georgescu 8 5 Maior Georgescu 10 6 Maior Georgescu 12 7 Maior Georgescu 14-16 8 Maior Georgescu 18A 9 Maior Georgescu 20 10 Maior Georgescu 22 11 Maior Georgescu 26 12 Maior Georgescu 28 13 Maior Georgescu 30 14 Ştirbei Vodă 3 15 Ştirbei Vodă 7 16 Ştirbei Vodă 9 17 Ştirbei Vodă 13 18 Ştirbei Vodă 15 19 Ştirbei Vodă 16 20 Ştirbei Vodă 17 21 Ştirbei Vodă 18 22 Ştirbei Vodă 19 23 Ştirbei Vodă 20 24 Ştirbei Vodă 21 25 Ştirbei Vodă 22 26 Ştirbei Vodă 23 27 Ştirbei Vodă 24 28 Ştirbei Vodă 25 29 Ştirbei Vodă 26

63

30 Ştirbei Vodă 27 31 Ştirbei Vodă 28 32 Ştirbei Vodă 29 33 Ştirbei Vodă 30 34 Ştirbei Vodă 31 35 Ştirbei Vodă 32 36 Ştirbei Vodă 33 37 Ştirbei Vodă 34 38 Ştirbei Vodă 35 39 Ştirbei Vodă 36 40 Ştirbei Vodă 35 41 Ştirbei Vodă 36 42 Ştirbei Vodă 37 43 Ştirbei Vodă 38 44 Ştirbei Vodă 39 45 Ştirbei Vodă 40 46 Ştirbei Vodă 41 47 Ştirbei Vodă 42 48 Ştirbei Vodă 43 49 Ştirbei Vodă 44 50 Ştirbei Vodă 45 51 Ştirbei Vodă 46 52 Ştirbei Vodă 47 53 Ştirbei Vodă 48 54 Ştirbei Vodă 49 55 Ştirbei Vodă 50 56 Ştirbei Vodă 51 57 Ştirbei Vodă 52 58 Ştirbei Vodă 53 59 Ştirbei Vodă 54 60 Ştirbei Vodă 56 61 Ştirbei Vodă 57 62 Ştirbei Vodă 58 63 Ştirbei Vodă 59 64 Ştirbei Vodă 60 65 Ştirbei Vodă 61 66 Ştirbei Vodă 62 67 Ştirbei Vodă 64 68 Ştirbei Vodă 66 69 Ştirbei Vodă 67 70 Ştirbei Vodă 68 71 Ştirbei Vodă 70 72 Ştirbei Vodă 72 73 Ştirbei Vodă 74 74 Ştirbei Vodă 76 75 Ştirbei Vodă 78 76 Ştirbei Vodă 80 77 Ştirbei Vodă 82 78 Ştirbei Vodă 84 79 Ştirbei Vodă 86 80 Ştirbei Vodă 88

64

81 Ştirbei Vodă 90 82 Ştirbei Vodă 92 83 Ştirbei Vodă 94 84 Ştirbei Vodă 96 85 Ştirbei Vodă 98 86 Ştirbei Vodă 100 87 Ştirbei Vodă 102 I.C Caracteristici: I.C.a Textura urbanistica I.C.a.1 Traseul si prospectul strazilor Strada Ştirbei Vodă:

- prospectul este cuprins între 13 şi 14 m; - există plantaţie de aliniament; - latura de sud-est a străzii coincide cu limita de nord a parcului Zăvoi; - traseul străzii este rectuliniu, cu excepţia unor sinuozităţi mici spre vest.

Strada maior Georgescu: - prospectul este de aproximativ 7 m; - nu există plantaţie de aliniament; - traseul este arcuit, strada Maior Georgescu pleacă din şi se întoarce tot pe strada Ştirbei Vodă; - strada are o poziţionare armonioasă faţă de panta terenului, iar punctul extrem al arcului pe care

aceasta îl formează faţă de strada Ştirbei coincide cu punctul de altitudine maxim al acestei străzi. dimensiunea si proportiile parcelarului (daca este cazul, caracterizat pe SIR-uri),

- parcelarul este în majoritate alcătuită din parcele rectangulare lungi, cu latura scurtă (între 7 şi 25 m) la stradă şi latura lungă perpendiculară la stradă, cu dimensiune în general dublă faţă de cea de la aliniament. Excepţie fac însă parcelele de tip rectangular cu laturile aproximativ egale din str. maior Georgescu nr 18, şi str. Ştirbei Vodă nr. 15,17 şi 33. Există şi parcele care au alei de servitute sau străzi în scară cum sunt cele din str. maior Georgescu nr. 28, 26, str. Ştirbei Vodă 51,70, 72, 88 şi 100. Parcele sunt orientate cu latura lungă pe direcţia N-S iar majoritatea au o singură latură la stradă. Cele cu două sau mai multe laturi la stradă sunt: str. Ştirbei Vodă 14, 20, 22, 24, 26, 28 şi 30 şi str. maior Georgescu nr. 22-24, 26, 30. Dintre acestea cea situată pe str. Ştirbei nr. 28 este triunghiulară. Parcelele aflate pe latura de sud vest a străzii Ştirbei Vodă cuprinse între numerele 15 şi 47 au dublă orientare spre spaţiul public, respectiv au laturile de nord orientate la stradă iar laturile de sud la parcul Zăvoi.

65

I.C.b. tipologia construirii loturilor: I.C.b.1 aliniere

- majoritatea clădirilor sunt aliniate la stradă sau au o retragere mică de până la max 2 m faţă de aliniament, sau care depăşesc limita obişnuită a aliniamentului pe latura de nord– str. Ştirbei Vodă nr. 54 şi 86. Clădirile situate pe parcelele de colţ, sunt alipite de aliniamentul ambelor străzi.

- Clădirile aflate pe strada maior Georgescu păstrează paralelismul cu str. Ştirbei Vodă. I.C.b.2 prezenta constructiilor pe mai multe alinieri (principal, secundar)

- Există mai multe repere de alinieri secundare, prima se află la aproximativ 5 m faţă de aliniament. A doua linie se află la aproximativ 5, 10, 20, 30 m faţă de stradă. Clădirile recente sunt de cele mai multe ori retrase cu mai mult de 20 m faţă de stradă iar mare parte dintre acestea se află pe latura de nord a străzii Ştirbei Vodă.

I.C.b.3 Construirea limitelor sau departarea de acestea

- Aproximativ 50% dintre case sunt adiacente limitei proprietăţii la est sau la vest. - Maxim 10% dintre clădiri sunt construcţii izolate pe parcelă, retrase faţă de stradă. - Restul de 40% sunt clădiri cu distanţe foarte mici faţă de limitele laterale, de maxim 1,5 m.

I.C.b.4 POT, CUT - POT-ul mediu este de aproximativ 30%, cu câteva extreme de aproximativ 15%; - CUT-ul este de 0,7 în medie. Excepţii : str. Ştirbei Vodă nr. 62, CUT 1,7. I.C.c Caracteristicile constructiilor I.C.c.1 Functiunea constructiilor - majoritatea clădirilor sunt locuinţe unifamiliale, iar 15 % dintre ele au funcţiuni complementare locuirii ( servicii).

66

I.C.c.2 Vechimea constructiilor - mai vechi de 1900 - 20 de clădiri; - între 1900-1945 - 27 de clădiri; - din perioada comunistă - 13 clădiri; - clădiri recente, postdecembriste - 38 clădiri. I.C.c.3 Regimul de înălţime al construcţiilor - fondul construit este de mică înalţime, sub P+3. Înălţimea clădirilor este în general invers proporţională cu vechimea. I.C.d - echipare edilitara Transport public - Strada Ştirbei Vodă este traversată de linia nr. 1, care duce de la centru spre gara Govora. Utilitati (iluminat public, instalatii apa, canal, electricitate) - există I.D evolutie I.D.a Vechimea teritoriului locuit Teritoriul apare ca fiind locuit înainte de anul 1857, pe toată lungimea străzii Ştirbei. La sud faţă de râul Olăneşti nu existau urme de locuire. I.D.b Apartenenţa la localitate În planul de la 1850, limita centrului oraşului se opreşte la intersecţia dintre str. Stoianovici şi str. Ştirbei Vodă. Prima jumătate a străzii Ştirbei din dreptul Parcului Zăvoi pare să fi fost periferie la 1857. Însă în continuare pe actuala stradă Ştirbei apar construcţii izolate, strada fiind paralelă cu râul Olăneşti iar în imediata apropiere a Râmnicului există localitatea Vlădeşti. Actuala stradă Ştirbei coincide cu drumule spre Băile Olăneşti şi Govora, fiind pe cursul râului Olăneşti. Parcul Zăvoi a fost amenajat după vizita în localitate a domnitorului Barbu Ştirbei, după 1850. În parcul Zăvoi, între anii 1850 şi 1857 au existat în permanenţă preocupări din partea administraţiei de a îmbunătăţi calitatea spaţiului verde pentru cetăţeni. Într-un raport al autorităţilor din 1850, făcut în urma unei petiţii a localnicilor în urma inundaţiilor, se

67

menţionează că morarii devau cursul apei în verile secetoase, iar localnicii asanau apele pe alocuri ca să mărească suprafaţa parcelelor. I.D.c Vechimea arterelor cf. planurilor istorice Strada Ştirbei Vodă este mai veche de 1857, iar str. maior Georgescu apare ulterior în planul din 1929. Strada Morarilor, la sud faţă de râul Olăneşti apare după sistematizarea râului, în perioada comunistă. Conform planurilor vechi inclusiv cel din 1857 şi judecând şi după dispoziţia arborilor din dreptul aleilor importante, este posibil ca majoritatea aleilor principale din parcul Zăvoi şi amenajarea din jurul statuii lui Ştirbei Vodă, din colţul de nord est al parcului să facă parte din amenajarea de secol XIX. La nordul parcului Zăvoi se afla în secolul trecut un braţ al râului Olăneşti şi iazul Morilor. I.D.d. Vechimea parcelarului cf. planurilor istorice Parcelarul se distinge doar parţial în planul din 1929. Se vede că limitele existente pe atunci s-au păstrat, însă parcelele au fost divizate în parcele paralele cu latura din ce în ce mai îngustă la stradă. Parcele dintre strada Ştirbei Vodă şi parcul Zăvoi au fost delimitate la sud de un braţ de apă al râului. I.D.e. Evenimente istorice Memoria locului este legată de parcul Zăvoi şi de vizita domnitorului Ştirbei şi, după unele surse, de cântarea pentru prima dată în public în iunie 1848 a imnului actual al României. Într-un raport al autorităţilor din 1850, făcut în urma unei petiţii a localnicilor în urma inundaţiilor, se menţionează că existau inundaţii frecvente. I.D.f. Operaţiuni urbanistice După un ordin din 1850 începe amenajarea parcului Zăvoi. În anul 1857, în planul oraşului parcul Zăvoi apare ca fiind grădină publică. Ulterior s-a luat decizia de a săpa un şanţ adânc în jurul parcului şi de a construi un pod lat pentru a nu permite accesul vitelor la păscut în perimetrul parcului Zăvoi. I.E - patrimoniu arhitectural asociat zonei

68

În zona din nordul râului Olăneşti se aflau vechile mori ale oraşului. Există două monumente istorice în parcul Zăvoi VL-III-m-B-09989 - bazinul monument Barbu Ştirbei situat în parcul Zăvoi şi VL-III-m-B-09990 – statuia lui Barbu D. Ştirbei. - patrimoniu cultural mobil asociat zonei (muzee, colecţii, arhive, biblioteci, monumente de for public) - Nu este cazul - patrimoniu imaterial asociat zonei (tradiţii, legende urbane, etc.) Prima cântare în public a actualului imn al Românei este posibil să fi avut loc în parcul Zăvoi. I.E.e. Valoarea constructiilor si spatiilor I.E.e.1 Valoarea construcţiilor Vechimea construcţiilor (estimativ) - mai vechi de 1900 - 20 de clădiri; - între 1900-1945 - 30 de clădiri; - din perioada comunistă - 10 clădiri; - clădiri recente, postdecembriste - 40 clădiri. Coerenţa arhitecturală a construcţiilor Expresia arhitecturală: în zona de nord a străzii Georgescu mai ales există mai multe clădiri în stil neoromânesc. În total 6 clădiri coerente în acest stil se regăsesc în zona respectivă. Expresii ale vernacularului urban este des întâlnit – aproximativ 14 clădiri. În total stilul neo-românesc şi expresia vernacularului - 20 de clădiri- formează o majoritate faţă de celălalte stiluri şi domină ansamblul. Alte stiluri întâlnite sunt: eclectismul - în 3 cazuri, şi neoclasicismul de secol XIX – în 4 cazuri. De asemeni arhitectura perioadei comuniste şi a celei contemporane – locuinţe private - este întânită în 16 şi respectiv 35 cazuri. Ca şi compoziţie volumetrică, ansamblul este coerent , aliniere – diversă dar oarecum regulată – alveolară. Coerenta arhitecturala a grupurilor / ansamblurilor de constructii: Grupul din strada Georgescu este dominat de arhitectură neoromânească, marcată şi prin plasarea în punctul cel mai înalt şi îndepărtat faţă de strada Ştirbei a unei locuinţe de tip neoromânesc, izolată pe o parcelă. Valoarea memoriala

69

Valoarea memorială a zonei este dată de asocierea dintre valorile memoriale ale Parcul Zăvoi. Unicitatea Valoarea de unicitate, raritate este dată de singularitatea pe plan local a amenajări parcului Zăvoi în secolul XIX. I.E.e.2 - Valoarea spatiilor neconstruite Reprezentata prin amenajarea parcului Zăvoi – de secol XIX şi prezenţa celor două monumente istorice de for public urban, prin existenţa stadionului în vecinătatea parcului, a dealului împădurit la nord faţă de strada Ştirbei şi maior Georgescu şi existenţa râului Olăneşti şi a deschiderii peisajului câtre sud. I.E.f. agresiuni I.E.f.1 agresiuni directe

Intervenţii necorespunzătoare asupra clădirilor istorice. Culori, tâmplării, modificări ale dimensiunilori golurilor, materiale publicitare etc. Tendinţa creşterii indicilor POT şi CUT, într-o zonă dominată de spaţiul verde. Construcţii precare, improvizate vizibile de la stradă.

I.E.f.2 agresiuni directe asupra spatiilor neconstruite Amenajarea din perioada comunistă a laturii de sud est a parcului Zăvoi, zonă betonată Lipsa parţială a trotuarului pe strada maior Georgescu I.E.f.3 agresiuni indirecte (vizuale) asupra fondului construit şi a spaţiilor neconstruite Prezenţa bannerelor publicitare. Prezenţa maşinilor parcate în dreptul clădirilor istorice. I.E.g. regimul de protectie: I.E.g.1 - constructii protejate de l. 422/2001

70

Există două monumente istorice în parcul Zăvoi VL-III-m-B-09989 - bazinul monument Barbu Ştirbei situat în parcul Zăvoi şi VL-III-m-B-09990 – statuia lui Barbu D. Ştirbei. I.E.g.2 - constructii propuse pentru clasare Parcul Zăvoi – delimitat de str. Ştirbei Vodă la nord – est, de limita de sud a parcelelor aflate pe str. Stirbei Vodă la nord vest, stadionul municipal la vesti, Splaiul Independenţei la sud şi limitele de vest a parcelelor din str. Ştirbei Vodă nr 9 şi Splaiul independenţei nr. 12. II. PROPUNERI PENTRU PUZ ZCP II.A Interventii II.B.a Intervenţii asupra construcţiilor:

- conservare Nr. Crt. Str. Numărul poştal

1 Maior Georgescu 6 2 Maior Georgescu 18A 3 Maior Georgescu 22 4 Ştirbei Vodă 36 5 Ştirbei Vodă 44 6 Ştirbei Vodă 56 7 Ştirbei Vodă 64

- restaurare Nr. Crt. Str. Numărul poştal

1 Ştirbei Vodă 17 - reabilitare Nr. Crt. Str. Numărul poştal

1 Maior Georgescu 1 2 Maior Georgescu 3 3 Maior Georgescu 10 4 Maior Georgescu 12B 5 Maior Georgescu 14-16 6 Maior Georgescu 26

71

7 Maior Georgescu 28 8 Maior Georgescu 30 9 Ştirbei Vodă FN1

10 Ştirbei Vodă 14-16 11 Ştirbei Vodă 18 12 Ştirbei Vodă 20 13 Ştirbei Vodă 24 14 Ştirbei Vodă 26 15 Ştirbei Vodă 27 16 Ştirbei Vodă 28 17 Ştirbei Vodă 30 18 Ştirbei Vodă 32 19 Ştirbei Vodă 33 20 Ştirbei Vodă 34 21 Ştirbei Vodă 35 22 Ştirbei Vodă 37 23 Ştirbei Vodă 38 24 Ştirbei Vodă 45 25 Ştirbei Vodă 46 26 Ştirbei Vodă 48 27 Ştirbei Vodă 49 28 Ştirbei Vodă 52 29 Ştirbei Vodă 54 30 Ştirbei Vodă 57 31 Ştirbei Vodă 58 32 Ştirbei Vodă 60 33 Ştirbei Vodă 62 34 Ştirbei Vodă 66 35 Ştirbei Vodă 68 36 Ştirbei Vodă 74 37 Ştirbei Vodă 76 38 Ştirbei Vodă 78 39 Ştirbei Vodă 84 40 Ştirbei Vodă 86 41 Ştirbei Vodă 94

- modernizare / modificare Nr. Crt. Str. Numărul poştal

1 Maior Georgescu 8 2 Maior Georgescu 20 3 Maior Georgescu 22-24

72

4 Ştirbei Vodă 9 5 Ştirbei Vodă 10 6 Ştirbei Vodă 11 7 Ştirbei Vodă 15 8 Ştirbei Vodă 19 9 Ştirbei Vodă 21

10 Ştirbei Vodă 23 11 Ştirbei Vodă 25 12 Ştirbei Vodă 26 13 Ştirbei Vodă 14 Ştirbei Vodă 28 15 Ştirbei Vodă 29 16 Ştirbei Vodă 31 / 31bis 17 Ştirbei Vodă 33A 18 Ştirbei Vodă 39 19 Ştirbei Vodă 40 20 Ştirbei Vodă 41 21 Ştirbei Vodă 42 22 Ştirbei Vodă 43 23 Ştirbei Vodă 47

II.C. CONSTRUIREA PARCELELOR II.C.a. Menţinerea / schimbarea caracteristicilor parcelelor În teritoriul ZCP sunt posibile alipiri şi dezlipiri ale parcelelor sau ale unor părţi de parcelă, conform Legii nr. 7/1996 a cadastrului şi publicităţii imobiliare, Art. 44. În această situaţie, fiecare parte din corpul de proprietate rezultat rămâne supusă reglementărilor R.L.U. pentru parcela din care a făcut parte. În cazul în care o parcelă sau o parte de parcelă situată în interiorul ZCP se alipeşte cu o parcelă sau cu o parte se parcelă situată în afara acestei Z.C.P., fiecare parte din corpul de proprietate rezultate rămâne supusă reglementărilor urbane pentru parcela din care a făcut parte. II.D CONDIŢII DE AVIZARE Până la aprobarea PUZCP şi RLU aferent, intervenţiile asupra construcţiilor şi spaţiilor neconstruite din cadrul ZCP vor face obiectul avizării de câtre MCPN ori după caz DJCPN Valcea, în baza unui studiu de fundamentare istoric la nivel de parcelă şi în baza unui studiu arhitectural la nivel de parcelă-subiect şi vecinătăţi, cu luarea în consideraţie a trăsăturilor, caracteristicilor şi recomandărilor din prezentul studiu.


Recommended