VOL 3

7/13/2019 VOL 3

1/122

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE

APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII

ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DE

APA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE

DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OLT

VOLUMUL 3

SCENARII PENTRU EVOLUTIA CERINTELOR VIITOARE DE APA

ALE FOLOSINTELOR

2008

PT-08-QMS/A

7/13/2019 VOL 3

2/122

Form cod PO-11-QMS/B-a


APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII

ACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DEAPA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE


VOLUMUL 3

SCENARII PENTRU EVOLUTIA CERINTELOR VIITOARE

DE APA ALE FOLOSINTELOR

DIRECTOR Dr. Petre STANCIU

DIRECTOR TIINIFIC Dr. Marinela SIMOTA

DIRECTOR TEHNIC DGA Dr. ing. Daniela RADULESCU

SEF SECTIE SD TBO Dr. ing. Elisabeta OPRIAN

SEF SECTIE SD MDM Dr. ing. Ion TECUCI

RESPONSABIL TEMA Dr. ing. Elisabeta OPRIAN

7/13/2019 VOL 3

3/122

Form cod PO-11-QMS/B-b

ELABORATORI

Elaborarea tiinific Dr. ing. Elisabeta OPRISANDr. ing. Ion TECUCI

Colectivul de lucru Dr. ing. Elisabeta OPRISANDr. ing. Ion TECUCIIng. Elisabeta CSERWID

Ing. Florin Ion CONSTANTIN

Mst. ing. Ramona DUMITRACHE

Mstd. ing. Florin Claudiu FLORESCU

Ing. Bogdan Mirel ION

Mst. ing. Alina Tereza LAZARINE

Drd.ing. Alexandru MOLDOVEANUDrd. biol. Marinela MOLDOVEANU

Ing. Irina ROMAN

Ing. Constantin Aurelian SOTIRIU

Mstd.chim. Ileana TANASE

Tehn. Anca REVENCO

Tehn. Ionela SAVU

7/13/2019 VOL 3

4/122


APA ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARIIACTIUNILOR SI MASURILOR NECESARE ATINGERII

OBIECTIVELOR GESTIONARII DURABILE A RESURSELOR DEAPA ALE BAZINELOR HIDROGRAFICE


SCENARII PENTRU EVOLUTIA CERINTELOR VIITOARE DE APAALE FOLOSINTELOR

CUPRINS

PREFATA ... iI. PROGNOZA EVOLUTIEI CERINTELOR DE APA PENTRU

POPULATIE........................................................................................... 11. Introducere .................................................................................... 12. Factorii care influenteaza cerintele de apa.................................. 23. Cerintele de apa menajera in centrele urbane ............................ 54. Cerintele de apa ale zonelor rurale .............................................. 75. Gestionarea cerintelor de apa ...................................................... 76. Metode de prognoza a evolutiei cerintelor de apa ..................... 87. Informatii necesare elaborarii prognozei evolutiei cerintelor

de apa ale folosintelor .................................................................. 108. Selectarea metodologiei pentru prognoza cerintelor de apa ... 119. Situatia actuala a infrastructurii de alimentare cu apa si

canalizare ...................................................................................... 139.1. Accesul populatiei la o sursa de aprovizionare cu apa a

populatiei ................................................................................ 1310. Prognoza cerintelor de apa pentru populatie ............................ 15

10.1. Obiectivele planificarii in domeniu .................................... 15

7/13/2019 VOL 3

5/122

10.2. Obiectivele mondiale in domeniul accesului la apapotabila ................................................................................ 16

10.3. Date de sprijin pentru prognoza cerintelor de apa pentrupopulatie ............................................................................... 17

10.4. Prognoza cerintelor de apa pentru populatia din mediulurban ..................................................................................... 18

10.5. Prognoza cerintelor de apa pentru populatia din mediulrural ....................................................................................... 2010.5.1. Cateva caracterist ic i ale alimentari i cu apa in

med iu l ru ra l ............................................................... 2010.5.2. Metode ind irecte si metode direct e pentru

estim area cerint elor d e apa in m ediu l ru ral ........... 2010.5.3. Factori i care afecteaza cerintele d e apa in m ediul

ru ra l ............................................................................ 2110.5.4. Metode ind irecte pentru estimarea cerintelor de

apa d in med iu l ru ral ................................................. 2210.5.5. Metode d irecte pentru estimarea cerintelor de

apa in med iu l ru ral .................................................... 2310.5.6. Progno za cerintelor de apa in mediul ru ral din

Roman ia .................................................................... 2311. Concluzii ......................................................................................... 26

II. PROGNOZA CERINTELOR DE APA INDUSTRIALA........................... 281. Metoda extrapolarii tendintelor ........................................................2. Metoda prelevarilor pe locuitor ........................................................3. Metoda valorii brute adaugate .........................................................4. Analiza rezultatelor .........................................................................

28303541

III. PROGNOZA CERINTELOR DE APA PENTRU IRIGATII .................... 441. Amenajari existente de irigatii ........................................................ 442. Suprafete irigate 453. Amenajari de imbunatatiri funciare din domeniul public si

privat al statului declarate de utilitate publica .............................. 454. Prognoza evolutiei cerintelor de apa pentru irigatii .....................

4.1. Factorii care influenteaza cerintele de apa pentru irigatii ....4.2. Informatii necesare elaborarii prognozei cerintelor de apa

pentru irigatii .............................................................................4.2.1. Tendin te is to ri ce .............................................................4.2.2. Zonarea produ ctiei agrico le in spatiul h idrog rafic Olt.

4.2.3. Obiectivele planif icari i in domen iul irig ati i lor in

sp ati u l hi d ro graf ic Olt ....................................................

4.2.4. Strat egiairig atiilo r in sp atiul h id rog rafic Olt..... ...........4.2.5. Alte ob iective ale planif icari i in dom eniul irigati i lo r... .. .

4.2.6. Scenarii privi nd evo lutia cerintelo r de apa pentru

iri gat ii in sp atiu l hid rog rafi c Olt .....................................

4747

474748

515253

53IV. PROGNOZA EVOLUTIEI CERINTELOR DE APA PENTRU

ZOOTEHNIE .......................................................................................... 55

1. Introducere ....................................................................................... 55

7/13/2019 VOL 3

6/122

2. Situatia actuala a zootehniei in spatiul hidrografic ...................... 553. Cerintele de apa in zootehnie ......................................................... 56

4. Metode de prognoza a cerintelor de apa in zootehnie ................. 595. Informatii necesare elaborarii prognozei cerintelor de apa in

zootehnie .......................................................................................... 606. Selectarea metodologiei pentru prognoza cerintelor de apa in

zootehnie .......................................................................................... 607. Date de sprijin pentru prognoza cerintelor de apa pentru

zootehnie .......................................................................................... 607.1. Determinarea tendintelor istorice in evolutia cerintelor de

apa din zootehnie ..................................................................... 607.2. Obiectivele planificarii in domeniul zootehniei ...................... 61

7.2.1. Prevederi ale Docum entului de po zit ie al Romaniei

Capitolul 7A gr icu l tura............................................... 62

7.3. Dezvoltarea sectorului zootehnic in spatiul hidrograficOlt ............................................................................................... 657.3.1. Secto ru l bo v in e ............................................................... 657.3.2. Sec to ru l lac ta te ............................................................... 667.3.3. Sec to ru l po rc in e ............................................................. 67

7.3.4. Secto ru l o vi ne s i c apr in e ............................................... 697.3.5. Secto ru l avi co l ................................................................ 69

8. Scenarii privind evolutia numarului de animale ........................... 708.1. Analiza situatiei existente ........................................................ 70

8.1.1. Tendin ta is to ri ca ............................................................. 708.2. Prognoza evolutiei cerintelor de apa ...................................... 77

V. PROGNOZA CERINTELOR DE APA PENTRU ACVACULTURA /PISCICULTURA ................................................................................. 791. Evolutia acvaculturii/pisciculturii in ultimii ani .......................... 792. Strategii in domeniul acvaculturii . 943. Cerintele de apa pentru acvacultura/piscicultura....................... 105

7/13/2019 VOL 3

7/122

STUDII PRIVIND SCENARII DE EVOLUTIE A CERINTELOR DE APA

ALE FOLOSINTELOR IN VEDEREA FUNDAMENTARII ACTIUNILOR

SI MASURILOR NECESARE ATINGERII OB IECTIVELOR

GESTIONARII DURAB ILE A RESURSELOR DE APA ALE

BAZINELOR HIDROGRAFICE


C1 / 2008

MMDD

INHGA - DGA i

PREFATA

Prezentul studiu, realizat la nivel de bazin / spatiu hidrografic reprezinta ocontinuare a studiului elaborat in anul 2007.

El este intitulat Studii privind scenarii de evolutie a cerintelor de apa ale

folosintelor in vederea fundamentarii actiunilor si masurilor necesare atingeriiobiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apa ale bazinelor hidrografice siface parte din directia tematica Studii pentru fundamentarea politicilorstrategiilor nationale in domeniul gestionarii integrate a resurselor de apa.

Gestionarea integrata a resurselor de apa reprezinta o abordareinterdisciplinara a managementului resurselor de apa. Ea se constituie intr-unproces ce promoveaza un management si o dezvoltare concordanta a apei,terenurilor si a resurselor inrudite intr-o maniera echitabila, in scopul obtineriiunei bunastari economice si sociale maxime fara a compromite durabilitateaecosistemelor.

Implementarea conceptului gestionarii integrate a resurselor de apa serealizeaza in Romania prin intermediul Schemei Directoare de Amenjare siManagement a bazinelor hidrografice, ca instrument de planificare in domeniulapei. Ea este destinata stabilirii orientarilor fundamentale privind gestionareadurabila, unitara, echilibrata si complexa a resurselor de apa si a ecosistemeloracvatice.

Scopul Schemei Directoare este acela de a fixa intr-o maniera generala siarmonioasa obiectivele de calitate si cantitate a apelor.

In conformitate cu prevederile legii Apelor nr. 107/1996, cu modificarile sicompletarile ulterioare, Schema Directoare de Amenajare si Management a

bazinelor hidrografice este alcatuita din Planul de Amenajare a BazinuluiHidrografic (PABH) si Planul de Management al Bazinului Hidrografic (PMBH).Planul de Management se elaboreaza in baza unei metodologii agreate de tariledunarene.

Planul de Managementse elaboreaza in baza metodologiei agreate de tarilemembre UE si respectiv de tarile dunarene si raspunde cerintelor DirectiveiCadru privind Apa 2000/60/CE.

Planul de Amenajare se elaboreaza in conformitate cu prevederile HG1854/2006.si cu Instructiunile tehnice pentru elaborarea Schemelor Directoarede Amenajare si Management a Bazinelor Hidrografice (SDAMBH), raspunde

7/13/2019 VOL 3

8/122







C1 / 2008

MMDD

INHGA - DGA ii

necesitatilor interne de dezvoltare si respecta in ceea ce priveste apeletransfrontiera prevederile acordurilor bilaterale la care Romania este parte.

Obiectul studiilor elaborate de Institutul National de Hidrologie si Gospodarire aApelor in anii 2007 si 2008, precum si cele ce se vor elabora in anul 2009 ilconstituie fundamentarea Planurilor de Amenajare ale bazinelor hidrografice,respectiv a masurilor, actiunilor, solutiilor si lucrarilor pentru:

realizarea si mentinerea echilibrului dintre cerintele de apa alefolosintelor si disponibilul de apa la surse;

diminuarea efectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii,bunurilor si activitatilor umane (inundatii, exces de umiditate, seceta,eroziunea solului);

utilizarea potentialului apelor (producerea de energie hidromecanicasi hidroelectrica, navigatie, acvacultura, turism, agrement etc.);

determinarea cerintelor de mediu asupra resurselor de apa.

Studiile elaborate in anul 2007 in cadrul directiei tematice susamintite auabordat si solutionat urmatoarele obiective principale:

evaluarea resurselor hidrologice (naturale) de apa de suprafata si

subterana;determinarea situatiei actuale a utilizarii pe folosinte a resurselor de

apa;

identificarea amenajarilor structurale existente pentru asigurareadisponibilelor la sursele de apa si a principalelor parametrii deperformanta.

Prezentul studiu, elaborat in anul 2008 si intitulat Studii privind scenarii deevolutie a cerintelor de apa ale folosintelor in vederea fundamentarii actiunilor simasurilor necesare atingerii obiectivelor gestionarii durabile a resurselor de apaale bazinelor hidrografice are ca obiectiv stabilirea pe fiecare bazin/spatiuhidrografic a scenariilor privind evolutia viitoare a cerintelor de apa alefolosintelor in perioada de prognoza 2010-2020.

Un scenariu este o descriere sintetica a unui eveniment, sau a unor serii deactiuni si evenimente preconizate a se manifesta.Inspirit din arta, teatru, opera sau balet, conceptual de scenariu este larg utilizatde organizatii de toate tipurile pentru a intelege diferitele cai prin careevenimente viitoare se pot desfasura. In numeroase dictionare, scenariul estedefinit si ca fiind o poveste asupra a ce se va intampla in viitor. Planificareaprin scenarii, numita adesea gandirea scenariilor sau analiza scenariilorconstituie o metoda de planificare strategica pe care anumite organizatii o

utilizeaza pentru a elabora planuri flexibile pe termen lung. Aceasta constituie in

7/13/2019 VOL 3

9/122







C1 / 2008

MMDD

INHGA - DGA iii

cea mai mare parte o adaptare si o generalizare a metodelor clasice utilizate deinteligenta militara.Multi autori atribuie introducerea planificarii prin scenarii lui Herman Kahn caurmare a cercetarilor sale din anii 1950 in cadrul armatei SUA. Insa si francezulGaston Berger a dezvoltat o metoda similara denumita La Prospective.La baza metodei scenariilor sta un grup de analisti care pot genera jocuri desimulare pentru decidentii politici. Jocurile combina fapte cunoscute asupraviitorului precum cele demografice, geografice, militare, politice, informatiiindustriale cu variante si tendinte plauzibile sociale, tehnice, economice, de

mediu, educationale si care constituie factorii motrici cheie.In general, planificare prin scenarii cuprinde o serie de secvente care suntdescrise in cele ce urmeaza.

1. Decizia asupra chestiunii cheie la care trebuie raspuns. Facandaceasta este posibil sa decizi daca planificarea prin scenarii estepreferabila altor metode. Daca problema are la baza mici schimbari sauun foarte mic numar de elemente, alte metode pot fi folosite in modcurent.

2. Stabilirea timpului si scopul analizei. Luand in consideratie cat derapide au fost schimbarile produse in trecut si evaluand in ce masura

este posibila o predictie asupra tendintelor comune in evolutiademografica, in ciclul de productie etc. Obisnuit perioada consideratapoate fi de la 5 la 10 ani.

3. Identificarea principalilor beneficiari. Decizia privind cei ce vor fiafectati si care au un interes in rezultatul posibil.

4. Harta tendintelor de baza si a factorilor motori. Aceasta include,industria, economia, politica, tehnologia, tendintele legislative si sociale.Descrierea fiecarei tendinte.

5. Gasirea incertitudinilor cheie. Se evalueaza fiecare factor motor deincertitudine predictibil la o scara important/neimportant. Toti factoriiconsiderati neimportanti sunt eliminati.

6. Verificarea posibilitatii de a grupa factorii si daca este posibil,reducerea factorilor la doi foarte importanti.

7. Identificareaextremelor rezultatelor posibile si verificarea dimensiunilorconsistentei si plauzibilitatii.

8. Definirea scenariilor. De regula se construisc intre 2 si 4 scenarii. Serealizeaza un scenariu cu cel mai bun cazsi cu cel mai rau caz.

9. Scrierea scenariilor.Se descrie ce se va intampla si care este ratiuneaalegerii situatiei propuse. In final se da fiecarui scenariu un numedescriptiv si un acronim pentru a usura referintele viitoare.

10.Evaluarea scenariilor.Sunt ele relevante pentru scopul propus?11. Identificarea necesitatilor de cercetare.Bazati pe scenariile propuse,

trebuie evaluate unde sunt necesare mai multe informatii.

7/13/2019 VOL 3

10/122







C1 / 2008

MMDD

INHGA - DGA iv

12.Elaborarea de metode cantitative. Daca este posibil, trebuie elaboratemodele care sa ajute la cuantificarea diferitelor scenarii, precum rata decrestere, veniturile etc.

In ceea ce priveste scenariile privind evolutia viitoare a cerintelor de apa alefolosintelor ele sunt descrise pe larg in acest volum, impreuna cu metodeleutilizate pentru cuantificarea diferitelor scenarii. Cuantificarea scenariilor esteprezentata pentru fiecare scenariu sub forma de prognoza a evolutiei viitoare.Ca metode de prognoza s-au utilizat metode rationale, cauzale, prinextrapolare, metode econometrice etc.

Este evident ca nu se poate vorbi de o evolutie a cerintelor de apa, fara acunoaste evolutia folosintelor. Folosintele de apa sunt numeroase si variate siadesea au interese contradictorii. Mai mult, dezvoltarea folosintelor de apa esteun atribut sectorial, in care fiecare isi realizeaza propria strategie, propriulprogram si propriul plan. Este evident ca exista si strategii de dezvoltare afolosintelor la nivel national.

Rolul planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice ca instrument deplanificare in domeniul apelor este tocmai acela de a impune o gestionareintegrata a resurselor de apa, adica acea gestionare in care este luata inconsiderare influenta fiecarei folosinte de apa asupra celorlalte, precum si

gestionarea coordonata a apei cu celelalte resurse naturale cum ar fi cea aterenurilor agricole si forestiere cu influenta directa asupra apei si gestionarii ei.

In acest scop, studiul si-a propus mai intai identificarea acelor prevederi dinstrategiile, programele si planurile existente care cuprind referiri la dezvoltareafolosintelor si a cerintelor de apa.

Pentru sectoarele in care nu exista strategii, planuri si programe de dezvoltare,autorii prezentului studiu au analizat obiectivele mondiale in domeniu, politicaUniunii Europene sau a altor tari in domeniul apei, de unde au identificat siextras diverse tinte de atins in perioada de prognoza.

O alta sursa de informatii cu impact asupra unor eventuale scenarii de evolutiea cerintelor de apa ale folosintelor au constituit-o proiectiile indicatorilormacroeconomici si sociali elaborate periodic de Comisia Nationala dePrognoza, stiut fiind relatia directa existenta intre dezvoltarea economico-sociala si evolutia cerintelor de apa.

Evolutia Produsului Intern Brut, a valorii adaugate brute din industrie,agricultura, constructii si servicii, constituie parametri pe baza carora se potelabora scenarii credibile, obiective privind evolutia cerintelor de apa alefolosintelor, asa cum se va vedea din prezentul studiu.

Prezentul volum este destinat prezentarii unor scenarii privind prognozaevolutiei cerintelor de apa ale folosintelor si bilantului apei in sectiunicaracteristice, potential deficitare.

7/13/2019 VOL 3

11/122







C1 / 2008

MMDD

INHGA - DGA v

Sunt prezentate:

prognoza cerintelor de apa pentru populatie in bazinul / spatiulhidrografic;

prognoza cerintelor de apa pentru industrie;

prognoza cerintelor de apa pentru irigatii;

prognoza cerintelor de apa pentru zootehnie;

prognoza cerintelor de apa pentru acvacultura / piscicultura.

In mod normal ar trebui sa existe informatii istorice furnizate de studii specialeelaborate de sectoarele utilizatoare de apa in scopul identificarii factorilordominanti care influenteaza cerintele de apa si initiativele de gestionare aacestora. Aceste studii ar fi trebuit sa fie puse la dispozitia elaboratorilorSchemelor Directoare - in conformitate cu prevederile Legii Apelor. Inconsecinta lipsa acestor studii a trebuit sa fie suplinita de catre elaboratoriiprezentului studiu prin cercetari proprii sau analiza unor studii disponibile peplan european, chiar daca asemenea studii nu pot fi utilizate decat ca informatiegenerala avandu-se in vedere ca ele au fost elaborate in alte locatii, in alte conditii biogeografice, de clima si circumstante socio-demografice si politice.

In volum sunt prezentati factorii care influenteaza cerintele de apa ale fiecareifolosinte, subliniindu-se faptul ca o prognoza a evolutiei cerintelor de apatrebuie insotita obligatoriu de un program de gestionare a acestora, adica ocombinatie intre masuri si instrumente care conduc la o optiune, iar un grup deoptiuni selectate se constituie intr-un Program.

Sunt deasemenea prezentate metodele de prognoza a evolutiei cerintelor deapa: rationale, cauzale si prin extrapolare. Studiul acorda un spatiu larginformatiilor necesare elaborarii prognozei evolutiei cerintelor de apa precum simodul cum se selecteaza metoda de prognoza. Sunt prezentate obiectiveleplanificarii pentru fiecare folosinta, acolo unde ele exista, obiective cu influente

directe asupra cerintelor de apa.Progn oza cerinte lor de apa pentru po pulat ie a luat in considerare evolutiapopulatiei la nivel de regiune de dezvoltare asa cum este ea prezentata deorganismul de statistica al Uniunii Europene, EUROSTAT care are in vederetrei scenarii de evolutie a populatiei:

un scenariu de baza (mediu);

un scenariu numit maximal;

un scenariu numit minimal.

Dificultatea majora care a necesitat multe eforturi a fost aceea de a defalca

aceste scenarii pe fiecare bazin / spatiu hidrografic. O alta dificultate majora a

7/13/2019 VOL 3

12/122







C1 / 2008

MMDD

INHGA - DGA vi

fost aceea a determinarii raportului dintre populatia rurala si cea urbana inperioada de prognoza, fapt ce a necesitat o analiza de detaliu a evolutieipopulatiei urbane si rurale, desprinderea tendintelor ce se manifesta precum sielaborarea unor scenarii asupra evolutiei viitoare a acestui raport.

Pentru prognoza cerintelor de apa pentru populatie s-a avut in vedere atingereaunor anumite obiective fixate, prin strategii, planuri si programe astfel:

pana in anul 2015, intreaga populatie urbana trebuie sa aiba acces laretelele publice de apa;

pana in anul 2015, 70% din populatia Romaniei trebuie sa aiba accesla sistemele centralizate de alimentare cu apa in sistem regional.

Pentru accesul populatiei rurale la sistemele centralizate de alimentare cu apa,nu exista prevederi concrete la nivel national, strategiile regionale mentionanddoar disparitatile existente intre diferite regiuni de dezvoltare si judete. In acesteconditii autorii prezentului studiu analizand situatia la nivelul tarilor din UniuneaEuropeana si pentru apropierea de acestea, au propus un scenariu careprevede:

pana in anul 2015, ponderea populatiei rurale cu acces la retelepublice de apa sa ajunga la 50% (acolo unde ponderea existenta

este inferioara acestei cifre);pana in anul 2020, ponderea populatiei rurale cu acces la retele

publice de apa sa ajunga la 80%.

O problema deosebita a constituit-o prog noza cerinte lor de apa indu str ia la.Neexistand o strategie privind dezvoltarea productiei industriale si a produselorcu pondere in cerintele de apa industriala autorii studiului au utiliizat mai multemetode: metoda extrapolarii tendintelor istorice si metoda prelevarilor pelocuitor. Aceste metode sunt larg folosite pe plan mondial, dar au un anumitgrad de subiectivitate, motiv pentru care s-a cautat si o alta metoda deprognoza, dar obiectiva.

Cu aceasta ocazie autorii prezentului studiu au elaborat o metoda proprie,originala, pentru prognoza cerintelor de apa industriala. Aceasta metoda are labaza proiectia indicatorilor macroeconomici, respectiv evolutia in perioada deprognoza a Produsului Intern Brut (PIB) si a valorii adaugate brute (VAB) dinindustrie. Metoda a fost folosita la nivelul fiecarui bazin/spatiu hidrografic pebaza unei metodologii de calcul elaborata de autorii studiului si care estedescrisa in detaliu in volum.

Progn oza cerinte lor de apa pentru ir igat i i s-a realizat pe baza putinelorinformatii disponibile, care au constat dintr-un rezumat al Raportului final alpoiectului privind reabilitarea si reforma sistemului de irigatii, realizat pe baza

unui imprumut BIRD, a unor date furnizate de Administratia Imbunatatirilor

7/13/2019 VOL 3

13/122







C1 / 2008

MMDD

INHGA - DGA vii

Funciare privind suprafetele maxime ce se pot iriga si mai mult pe baza unordocumentari proprii de pe internet cu date ale Organizatiilor de ImbunatatiriFunciare (OIF), Sucursale ANIF etc.

Pentru pro gno za cerinte lor de apa pentru zootehnie, in lipsa unei strategiipostaderare a sectorului, autorii studiului au utilizat Documentul de Pozitie alRomaniei capitolul 7Agricultura si Tratatul de aderare la Uniunea Europeana,documente ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, ale Patronatuluicarnii s.a. Se face mentiunea ca cerintele de apa ale acestui sector se referanumai la animalele crescute in regim industrial.

In ceea ce priveste prognoza cerinte lor de apa pentru acvacultura /p isc icu l tu ra, desi exista un excelent Plan National Strategic pentru Pescuit2005-2013elaborat de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale, el are putinereferiri concrete care ne-ar ajuta la determinarea cerintelor de apa alesectorului. Ca urmare, pornind de la situatia actuala, autorii studiului au elaboratun scenariu privind prognoza cerintelor de apa, care prevede o crestereponderata a suprafetelor amenajate pentru acvacultura.

Alte folosinte de apa precum hidroenergia, navigatia, producerea energieihidromecanice, agrementul, turismul si peisajul sunt folosinte neconsumatoarede apa. Ele vor fi abordate in studii ce se vor elabora in anul 2009, ce vor viza

masurile, actiunile, solutiile si lucrarile pentru:

realizarea si mentinerea echilibrului dintre cerintele de apa alefolosintelor si disponibilul de apa la surse;

diminuareaefectelor negative ale fenomenelor naturale asupra vietii,bunurilor si activitatilor umane (inundatii, exces de umiditate, seceta,eroziunea solului);

utilizareapotentialului apelor (producerea de energie hidromecanicasi hidroelectrica, navigatie, acvacultura, turism, agrement etc.);

determinareacerintelor de mediu asupra resurselor de apa.Un alt obiectiv al prezentului studiu l-au constituit calcule le de bi lant insect iun i le caracter ist ice, po tent ial d ef ic i tare. Dupa o analiza preliminaraasupra excedentelor si deficitelor inregistrate in ultimii 10 - 15 ani, au fostretinute un numar de sectiuni pentru care s-au efectuat calcule de detaliu.

Metodologia de efectuare a calculelor de bilant si ipotezele privind evolutiacerintelor de apa in perioada de prognoza, precum si rezultatele calculelor debilant sunt prezentate in detaliu in acest volum.

Se face mentiunea ca la efectuarea calculelor de bilant s-au folosit siinformatiile furnizate de Directia Apelor Crisuri.

7/13/2019 VOL 3

14/122







C1 / 2008

MMDD

INHGA - DGA viii

Acest volum a fost numerotat cu cifra 3 deoarece el este o continuare avolumelor 1 (1A Memoriu si 1B Anexe) intitulate Situatia actuala agestionarii pe folosinte a resurselor de apaelaborate in anul 2007si a volumului2 intitulat Prevederi ale planurilor de dezvoltare sectoriale.

7/13/2019 VOL 3

15/122






DISTRICTUL DE BAZIN HIDROGRAFIC OL T

C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 1

I. PROGNOZA EVOLUTIEI CERINTELOR DE APA PENTRUPOPULATIE

1. Introducere

Prin definitie, cerinta de apa reprezinta acea cantitate de apa ce trebuie

prelevata la sursa in scopul utilizarii ei intr-un scop anume: alimentare cu apa,irigatii etc.

O asemenea definitie este insa incompleta, atata timp cat in aceasta nu se facreferiri la calitatea apei si la pretul ei. Din acest motiv, unii autori folosesc onotiune mai bogata in continut si anume cerinta efectivade apa, adica aceeamarime a cerintei de apa prelevate, de o anumita calitate si la un anumit pret.Analiza cerintelor de apa, inclusiv o prognoza realista a nivelului viitor alacestora, constituie un pas critic important in propunerea de proiecte pentrualimentari cu apa si in analiza economica a acestora. Este important deevidentiat si diferenta dintre cerinta efectivade apa si consumul actualde apa.

Un nivel scazut al consumului de apa, spre exemplu poate sa nu exprimecerinta efectiva de apa, ci poate indica existenta anumitor constrageri inalimentarea cu apa. De altfel, sunt numeroase locuri in lume, inclusive la noi,unde apa se distribuie doar cateva ore pe zi, situatii in care este evident cacerinta de apa este supusa constrangerii datorita nivelului existent deaprovizionare. S-a facut aceasta introducere deoarece, in mod traditional,prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa se realizeaza prin extrapolareatendintelor istorice ale consumului pe locuitor. Si alte metode precum cea aregresiilor multiple, care incorporeaza un sir de variabile precum populatia,veniturile, pretul apei si perioadele de restrictii sunt utilizate pentru evaluareaevolutiei istorice a cerintelor de apa si de aici a prognozei acestora in viitor.

Trebuie subliniat insa clar ca ceea ce a fost important in trecut poate sa nu fie lafel de important si in viitor, atat datorita schimbarilor de comportament, cat si atehnologiilor, a circumstantelor socio-demografice si politice.

Abordarea bazata pe tendinta istorica are un rol important, dar nu poateconstitui singura cale pentru prognoza cerintelor de apa. Daca nu se cunoastecata apa consuma utilizatorii in diferite scopuri si care dintre utilizari estecapabila de influenta asupra cerintei este destul de greu de a prognoza ocerinta si mai ales de a proiecta o gestionare relevanta si eficace a cerintelor deapa.

7/13/2019 VOL 3

16/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 2

2. Factorii care influenteaza cerintele de apa

Acesti factori sunt numerosi. Unii sunt expliciti si poate mai semnificativi decataltii. Atat nivelul actual de influenta al acestor factori, cat si tendintele deevolutie ale acestora sunt de mare interes in prognoza evolutiei viitoare acerintelor de apa. Sintetic acesti factori sunt:

natura folosintei de apa (alimentare cu apa a populatiei, apa industriala,

irigatii, zootehnie, producerea energiei etc.); tariful/pretul apei;

existenta unor surse alternative;

disponibilul de apa la sursa;

calitatea serviciului;

numarul populatiei si mediul de locuire;

starea actuala a sistemului de alimentare cu apa (pierderile de apa,presiunea de serviciu etc.);

rata de ocupara a populatiei; clima;

venitul pe gospodarie/familie;

factori socio-culturali;

echipamentele, dispozitivele, aparatura;

gradul de recirculare.

Unii dintre factorii enumerati mai sus au o influenta directa asupra cerintelor deapa, altii au o influenta indirecta.

O analiza mai in detaliu a unora dintre factorii mai semnificativi din punctual devedere al influentei asupra cerintelor de apa sunt prezentati in continuare.

Pretul apei

Din perspective economice, pretul apei este un factor determinant al marimiiconsumului de apa pe cap de locuitor. Spre exemplu in Romania, in intervalul1961-1990, cerintele de apa ale folosintelor au crescut de la 3,4 km3/an, la 21,5km3/an. Dupa anul 1990 si anii urmatori si ca urmare a cresterii pretului apei,cerinta de apa a fost in continua scadere ajungand in anul 2007 la 6,96 km3/an.Problema este in ce masura se modifica consumul de apa (cerinta) atunci candpretul pentru 1 m3 de apa se modifica. Este ceea ce economistii numesc

7/13/2019 VOL 3

17/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 3

elasticitatea pretului. Ea exprima gradul de raspuns al folosintei prin variatiavolumului de apa prelevat la aceasta crestere a pretului.

Matematic, expresia elasticitatii pretului cerintei de apa se exprima sub forma:

ep= - (dQ/Q)x(dP/Q)

unde:

Qcerinta de apa

dPvariatia pretului apeidQvariatia cerintei de apa

Elasticitatea pretului cerintei de apa este in mod normal negativa, deoarececurba cererii de apa este coboratoare, ceea ce semnifica ca la o crestere(descrestere) a pretului apei este de asteptat sa conduca la o reducere(crestere) a cerintei de apa. Daca epI1I, cererea este elastica.

Nu exista foarte multe date privind valorile elasticitatii pretului cerintei de apa,unele studii intocmite de Banca Mondiala stabilind ca elasticitatea pretului apeivariaza intre -0,20 si -0,80, ceea ce indica o cerinta inelastica. Ca semnificatie,

spre exemplu, la o elasticitate de -0,20, cresterea pretului apei cu 10% vaconduce la o reducere cantitativa a cerintei de apa cu 2%.

Acc esul si costul surs elor alternat ive

Daca o apa de buna calitate si dintr-o alta sursa este disponibila, atuncipopulatia, dar si orice alta folosinta in general, vor fi putin interesate sa renuntela sursa si sa apeleze la un sistem centralizat, mai ales daca pretul apei estemai mare decat pentru sursa alternativa. Acest fenomen se manifesta cuprecadere spre exemplu in zonele rurale, acolo unde apa freatica este la micaadancime, este de buna calitate, este disponibila tot anul, iar gospodariile au

propriile fantani.Mai sunt si alti factori care influenteaza cerintele de apa, dintre care cei maisemnificativi, pe tipuri de utilizatori sunt prezentati in cele ce urmeaza.

A. Cerinte de apa menajera

Numarul si dimensiunile gospodariilor

Venitul pe familie

Costurile utilizarii apei in present

Costul utilizarii viitoare a apei

Taxele de racordare

7/13/2019 VOL 3

18/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 4

Disponibilitatea si calitatea serviciului

Consumul actual de apa

Cerinte legislative (constrangeri)

Densitatea populatiei, numarul abonatilor, dimensiunile locuintelor,caracteristicile populatiei (ex: varsta)

Influente culturale (preferintele utilizatorului, gusturi, educatie)

B. Cerinte de apa pentru uz comercial (moteluri, hoteluri, agentii, oficii, birouri,

magazine etc) Vanzari sau valoarea adaugata - subsistenta comerciala

Costurile si volumele de apa utilizate in prezent

Pretul utilizarii viitoare a apei

Taxele de racordare

Costul de transport al apei

Calitatea si eficienta serviciului

Timpul de lucru al diferitelor feluri de institutii comerciale

Cerinte legislative

C. Cerinte de apa pentru servicii publice

Costuri prezente si viitoare ale apei

Venitul pe cap de utilizator al administratiei locale

Numarul si marimea scolilor publice, spitale etc

Cerinte legislative

Venitu l pe gosp odarie si cerinta de apa

Experienta rezultata in urma utilizarii apei arata ca gospodariile cu un venitridicat sunt in mod normal capabile si dispuse sa plateasca mai mult pentru oanumita cantitate de apa, decat gospodariile cu venituri mai reduse. Cu toateacestea, in termeni relativi (ca pondere din venituri) populatia cu venituri maimari este pregatita sa plateasca pentru apa, un procent mai mic din venitul lordecat populatia cu venituri mai mici. Aceasta afirmatie este confirmata denumeroase studii de caz.

Si relatia dintre consumul de apa si venituri se poate exprima in termeni deelasticitate a venitului (ei):

ei=+(dQ/dV)x(V/Q)

7/13/2019 VOL 3

19/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 5

unde:

Qcerinta de apa (cantitativ)

Vvenitul pe gospodarie

dQmodificarea cantitativa a cerintei de apa

dVmodificarea venitului

Din pacate, literatura privind relatia dintre venit si consumul de apa este destulde saraca, dar o valoare a elasticitatii venitului cuprinsa intre 0,4 si 0,5 pare ca

find rezonabila.O elasticitate pozitiva a venitului de 0,4 semnifica faptul ca daca venitulindividual al unei gospodarii creste cu 10% este de asteptat un consum de apamai mare cu 4%.

Disponibilitatea si calitatea serviciilor este un alt factor care influenteazacerinta de apa, in special a populatiei. Daca companiile productoare sidistribuitoare de apa ofera servicii pe deplin satisfacatoare clientilor,gospodariile inca neracordate la retelele de aprovizionare cu apa vor fi in modnormal mai interesate sa se conecteze la un sistem mai extins de alimentare cuapa.

3. Cerintele de apa menajera in centrele urbane

O estimare precisa a apei utilizate in asezarile urbane se poate obtine prinfragmentarea volumului total de apa distribuit pe categorii de utilizatori sideterminarea apoi pentru aceste categorii a ratelor de utilizare a apei. Aceastaseparare este necesara, deoarece categoriile de utilizatori sunt mai omogene sica urmare se poate obtine o mai mare acuratete in estimarea cerintelor viitoarede apa.

Tipurile de utilizare a apei in asezarile urbane pot fi grupate pe domeniileprezentate in continuare.

a. Utilizarea menajera

spalat si gatit

toalete

baie/dusuri

spalatorii

curatenia in locuinte

stropitul gradinilor

piscine

7/13/2019 VOL 3

20/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 6

spalarea autovehiculelor

alte utilizari individuale

b. Servicii publice

stranduri publice

institutii guvernamentale, agentii, firme private

servicii educationale (gradinite, scoli, universitati)

stingerea incendiilor

udarea parcurilor, terenurilor de sport, etc.

servicii de sanatate (spitale, azile)

bai publice, toalete publice, etc.

servicii culturale publice (teatre, librarii, muzee)

curatirea strazilor si spalarea canalizarilor

complexe sportive

servicii de alimentatie publica (cafenele, restaurante, fast food) servicii de cazare (hoteluri, moteluri, campinguri)

frizerii

c. Mica industrie (unitati de spalat si curatat)

d. Constructii si lucrari publice

e. Pierderile de apa

pierderi din conducte, vane, apometre

evaporatia din rezervoarele deschise

deversarile din rezervoare

pierderi ca urmare a defectarii elementelor componente ale sistemelor deinmagazinare a apei (fisuri ale rezervoarelor)

pierderi in procesul de producere a apei, racire, pompare, spalari

f. Transporturi

taximetre, autobuze si alte locatii pentru transport

porturi si aeroporturi

caile ferate (gari, magazine, etc.)

7/13/2019 VOL 3

21/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 7

4. Cerintele de apa ale zonelor rurale

In zonele rurale trebuie avut in vedere faptul ca apa este utilizata nu numai caapa menajera, ci si in alte scopuri (zootehnie, legumicultura). Totodata,implementarea unor proiecte de alimentare cu apa este conditionata deveniturile populatiei si mai ales de disponibilitatea de plata a acestora.

5. Gestionarea cerintelor de apa

Prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa ale folosintelor este obligatoriu sa

fie insotita de un program de gestionare a acestor cerinte. Gestionareacerintelor de apa este conceptul care descrie metodele utilizate pentru amodifica nivelul cerintei de apa. Gestionarea se va realiza prin programe degestionare care sunt destinate sa promoveze conservarea apei fie prinschimbarea modului de comportare al utilizatorilor sau sa modifice resursadisponibila utilizand un echipament adecvat. Modificarea comportamentuluiutilizatorilor poate fi promovata printr-o strategie de comunicare, prininstrumente economice sau prin intermediul unor instrumente regulatorii.Gestionarea cerintelor de apa este o combinatie intre masurisi instrumente.

Masurile vizeaza cresterea eficientei in utilizarea apei, folosirea unor surse

alternative si influentarea comportamentului utilizatorului de apa.Instrumentele- sunt utilizate pentru a ajuta implementarea masurilor. Ele pot fide reglementare, de natura economica sau de comunicare. Instrumentele dereglementare constau in introducerea unei legislatii sau a unor reguli deincurajare a populatiei sa utilizeze eficient apa. Spre exemplu acordarea unorstimulente pentru economisirea apei, recirculare sau schimbarea tehnologiei deproductie.

Tot in categoria reglementarilor intra si restrictiile in utilizarea apei care pot fi denatura voluntara sau obligatorii, in general pe termen scurt, ca in cazulperioadelor secetoase, precum si rationalizarea utilizarii apei in anumite zone.

Instrumentele economice pleaca de la conceptul ca un pret redus al apeiconduce la un consum mare, iar un pret mare conduce la un consum mai mic.In acest sens, pretul apei trebuie sa fie suficient de mare astfel incat populatia,industria, serviciile sa fie fortate sa conserve apa, dar suficient de mic pentru aasigura accesul la apa si populatiei sarace.

Problema care apare aici este de fapt o intrebare: la ce nivel consumul poate ficonsiderat excesiv? Acesta depinde de mai multi factori: disponibilul de apa sicosturile pentru dezvoltarea lui; clima, habitatul personal, nivelul si calitateaserviciului si nu in ultimul rand de gradul de bunastare.

7/13/2019 VOL 3

22/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 8

Instrumentele de comunicare privesc educatia populatiei pentru folosireaeficienta a apei, apeluri, informari si mai ales implicarea populatiei ingestionarea apei.

Combinand un instrument si o masura se obtine o optiune, iar un grup deoptiuni selectate se constituie intr-un Program.

6. Metode de prognoza a evolutiei cerintelor de apa

Exista numeroase metode pentru prognoza cerintelor de apa ale folosintelor.

Aceste metode se pot imparti in trei tipuri principale:1. Metoda rationala

2. Metoda cauzala

3. Metoda prin extrapolare

Prognoza rationalase bazeaza pe un set de cunostinte personale sau de grup.Ea poate fi insa cu totul subiectiva.

Prognoza cauzala se bazeaza pe examinarea cauzala a factorilor careinfluenteaza cerintele de apa.

Metoda prognozei prin extrapolarese bazeaza pe extensia in viitor a tendintelortrecute si are la baza nivelul trecut al cerintelor de apa. Exista deasemeneametode specifice de prognoza a cerintelor de apa pe perioadele de seceta.

O alta abordare conceptuala, simpla si de rutina consta in estimarea cerintelorde apa Q la timpul viitor t, prin multiplicarea numarului populatiei viitoare P curata consumului de apa pe locuitor.

Qt= rtPt

In calcule, rata consumului pe locuitor (r) poate fi considerata ca fiind constantasau proiectata a se modifica in timp avand la baza date istorice. Rata

consumului pe cap de locuitor poate fi exprimata pe baza standardelor sinormativelor, daca exista sau pe baza unor inregistrari pentru anumite asezariurbane caracteristice, sau ca varinta, pe baza ratelor nationale, sau regionaleobtinute din literatura.

Metodele de calcul bazate pe numarul de abonatila retea sunt diferite fata demetoda de calcul pe cap de locuitor, cerinta viitoare de apa fiind data deprodusul dintre numarul proiectat de abonati la retea si marimea proiectata acantitatii de apa pe abonat. Aceasta abordare este cea mai adesea utilizata inconexiune cu dezagregarea prognozei pe categorii de abonati, unde rataconsumului de apa pe abonat este diferentiata pe clase de abonati.

7/13/2019 VOL 3

23/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 9

Metoda extrapolarii nu tine seama de factorii care pot produce schimbari incerintele de apa. Dealtfel, o extrapolare presupune o crestere continua a tuturorcategoriilor factorilor ce determina cerintele de apa, deci inclusiv a pierderilor deapa din sistem, ea neluand in consideratie o utilizare mai eficienta a apei prinintroducerea unor inovatii tehnologice, economice, de management, deplanificare sau de reglementare.

Exista insa si alte metode si tehnici pentru prognoza evolutiei cerintelor de apacare au la baza proiectii ale unor variabile explicative despre care se cunoasteca sunt in corelatie cu cerintele de apa. U.S. Corps of Engineers a identificat

sase asemenea metode de prognoza:1. cerinta pe locuitor;

2. cerinta pe abonat

3. coeficient pe unitatea de utilizare;

4. modele multivariate;

5. modele speciale ale cerintei de apa;

6. modele contingentate.

Primele trei metode sunt metode statistice care utilizeaza o singura variabilaexplicativa. Metoda cerintei pe locuitor utilizeaza numai numarul populatiei si orata globala a consumului.

Metoda pe abonat este deasemenea limitata la o singura variabila explicativa,dar prezinta avantajul ca include date mai bune si in corespondenta cu numarulde utilizatori.

Metoda coeficientului pe unitatea de utilizare, foloseste de asemenea o singuravariabila explicativa, alta decat numarul populatiei, ori serviciul de conectare.Spre exemplu cerinta de apa pe angajat in sectorul industrial.

Metodele bazate pe modele multivariate sau modele speciale ale cerintei de

apa, poarta numele de metode econometrice (sau cu coeficienti multipli) si eleincorporeaza mai mult decat o variabila explicativa. Aceste modeleincorporeaza pretul apei, veniturile populatiei ca si alte variabile luate din teoriaeconomica, implicand cauzalitatea si semnificatia statistica a unor coeficienti.

Deoarece in prognoza cerintelor de apa apar numeroase incertitudini, luarea inconsideratie a acestora se bazeaza pe utilizarea abordarii stohastice. Asa aaparut metoda modelelor contingente, numita si metoda de analiza dardaca?

Aceasta metoda ia in consideratie diferite combinatii de variabile, bazate pediferite probabilitati de producere, care pot conduce la diferite prognoze ale

cerintelor de apa. Rezultatul obtinut consta in ordonarea unor prognoze cu

7/13/2019 VOL 3

24/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 10

diferite probabilitati atribuite. Aceasta metoda sofisticata este utilizata in specialin situatii de seceta sau de lipsa a apei. Masurile propuse pentru diminuareaefectelor lipsei apei cum ar fi rationalizarea pot fi incorporate in model pentruevaluarea impactului acesteia. Ca o scurta concluzie, se poate spune cametodele ce se bazeaza pe o singura variabila, pot fi foarte bine utilizate pentruo evaluare preliminara a prognozei evolutiei cerintelor de apa. Metodeleprobabilistice sunt deosebit de complexe pentru o evaluare preliminara, dar auavantajul ca introduc si alte criterii de planificare.

O alta abordare a prognozei cerintelor de apa este asa numita utilizare finala aapei. Ea se bazeaza pe estimarea cerintei de apa pe diferite categorii deutilizatori pentru a ajunge la o cerinta prognozata agregat. Spre exemplu,separarea cerintei de apa in: casnica, industriala, comerciala, agricola sinecuantificata. Componentele majore ale acestor tipuri de folosire a apei au fostprezentate in capitolul 3. In metoda de prognoza numita a utilizarii finale,pentru fiecare categorie de folosire se proiecteaza o prognoza in conformitatecu asteptarile privind aceste tipuri de utilizare a apei.

Din analiza metodelor de prognoza a cerintelor de apa prezentate succint, dinpractica mondiala, dar si din experienta personala a elaboratorilor acestuistudiu, concluzia care se desprinde este aceea ca cea mai buna abordare in

ceea ce priveste prognoza cerintelor de apa pentru populatie trebuie sa fie oabordare hibrida facuta de un analist de politici, pe baza verificarii validitatii siviabilitatii metodelor si modelelor si a rezultatelor prognozei.

Acest lucru este deosebit de important cand datele sunt insuficiente, asa cumeste si in cazul prezentului studiu.

7. Informatii necesare elaborarii prognozei evolutiei cerintelor de apa alefolosintelor

Aceste informatii sunt de mai multe feluri:

informatii istorice ce pot servi la estimarea utilizarii viitoare a apei.Aceste informatii pot indica principalii factori cu rol determinant inutilizarea apei;

proiectii asupra evolutiei populatiei, avand la baza studii demografice;

repartitia populatiei pe medii de locuire, pe judete, pe regiuni dedezvoltare, pe bazine/spatii hidrografice;

Produsul Intern Brut si evolutia acestuia;

Veniturile populatiei/gospodariilor, pe judete si regiuni de dezvoltare;

produsul proiectat a fi obtinut in sectoarele agricol, industrial, energetic,

minier, precum si in sectoarele manufacturiere majore in vederea

7/13/2019 VOL 3

25/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 11

distributiei regionale a activitatilor economice avand la baza ProdusulIntern Brut proiectat;

rata proiectata a utilizarii apei pe cap de locuitor avand la bazaavansurile tehnologice si impartirea utilizatorilor pe tipuri specifice.

Informatiile istorice ar trebui furnizate de studiile elaborate special in scopulidentificarii factorilor dominanti care influenteaza cerinteleor de apa si initiativelede gestionare a acestora. Din pacate, in Romania nu s-au elaborat asemeneastudii. Pe de alta parte, o serie de studii elaborate in special in S.U.A., Canadasi Australia, nu pot fi utilizate decat ca informatie generala. Aplicarea datelorprivind cerintele de apa in alte locatii este nerealista datorita diferentelor bio-geografice, climei si circumstantele socio-demografice si politice.

8. Selectarea metodologiei pentru prognoza cerintelor de apa

Alegerea metodologiei pentru prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apa serealizeaza in functie de trei criterii esentiale:

obiectivele planificarii;

datele disponibile;

resursele financiare disponibile pentru identificarea, colectarea siprocesarea datelor.

Obiectivele planificarii definesc nivelul de detaliere necesar decidentilor indomeniul gestionarii resurselor de apa care vor utiliza informatiile privindprognoza cerintelor de apa. Gradul de detaliere nu presupune neaparatelaborarea unei prognoze a cerintelor de apa pentru fiecare utilizator. Caurmare nivelul de analiza poate fi cel al zonei acoperite de plan, in cazul nostrubazinul/spatiul hidrografic, sau la nivel de judet, respectiv regiune de dezvoltare,sau la nivel de tara.

Factorii care influenteaza cerintele de apa au fost prezentati in detaliu in partea

de inceput a prezentului studiu, asa ca nu se va reveni asupra lor.Deasemenea, obiectivele planificarii, respectiv ale planului de amenajare albazinului hidrografic sunt cunoscute.

Aproape toate tehnicile de elaborare folosite pentru prognoza viitoarelor cerintede apa ale folosintelor pleaca de la premisa ca o analiza a tendintelor istoricepoate servi ca baza pentru prognoza tendintelor viitoare.

Cele mai cunoscute trei metode utilizate pentru determinarea tendinteloristorice, adica predictia cerintelor viitoare de apa sunt:

1. Extrapolarea cerintelor istorice;

2. Prognoza cerintei de apa pe cap de locuitor;

7/13/2019 VOL 3

26/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 12

3. Dezagregarea cerintelor viitoare pe folosinte

Metodaextrapolariieste utilizata pentru o prognoza pe termen scurt, de la 3 la5 ani. Unii specialisti o utilizeaza insa si pentru prognoze pe 10 ani si chiar petermen mai lung utilizand o extrapolare lineara sau exponentiala.

Metodaprognozeicerintei de apa pe cap de locuitor este similara cu metodaextrapolarii, in sensul ca toate folosintele de apa sunt grupate laolalta. Aceastametoda are avantajul ca leaga utilizarea viitoare a apei direct de populatiaprognozata.

Metodaprognozeiprin dezagragare (separarea) folosintelor. Aceasta metodasepara cerintele de apa pe folosinte in grupuri uniforme de utilizatori ca bazapentru prognozele evolutiei viitoare a cerintelor de apa. Metoda conduce larezultate de o acuratete mai mare.

Cons iderarea incert i tudin i lor

Este de asteptat ca prognoza realizata sa prezinte o serie de erori potentialefata de situatia reala. Pentru o diminuare a efectului acestor erori, de regula seintroduce un coeficient de siguranta care multiplica cerinta totala de apaprognozata sau componentale ei. Acest coeficient este estimat in literatura cafiind de 10%.

Progn oza cerinte lor de apa pentru po pulat ie

Cunoscand numarul populatiei si evolutia ei pe perioade de prognoza, precumsi mediul de locuire si obiectivele politicii in domeniul asigurarii accesuluipopulatiei la infrastructura de apa si apa uzata, in mod obisnuit prognozacerintelor de apa pentru populatie, nu ridica probleme.

Determinarea tendintelor istorice in evolutia cerintelor de apa alefolosintelor

Evolutia in timp a cerintelor de apa reprezinta o oglinda a fenomenelor ce au locin economie, agricultura, dezvoltarea urbana etc. Cresterea sau reducerea

cerintei de apa (exceptand folosinta irigatii la care cerinta este mult influentatade clima) arata fluctuatia productiei, dar poate ascunde si alte aspecte legate depretul apei, de nivelul veniturilor populatiei, starea sistemelor de aprovizionarecu apa, calitatea serviciilor de apa etc.

O situatie a evolutiei cerintei de apa pentru populatie in bazinul hidrografic Olt inintervalul 2001-2007 este prezentata in tabelul nr.1 (milioane m3).

Tabel 1

Anul 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007

Volumul 162,433 141,575 115,264 126,308 115,337 112,59 112,668

7/13/2019 VOL 3

27/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 13

Din acest tabel se poate observa ca in perioada 2001 - 2007, cu exceptia anilor2004 si 2007 cand se observa o mica crestere, cerinta de apa pentru populatiea inregistrat o scadere continua ajungand pana la aproape jumatate fata deinceputul intervalului.

Cauzele acestor reduceri pot fi multiple, dar nu poate fi neglijata influenta unormasuri precum implementarea unor proiecte de reabilitare a serviciilor de apaindeosebi in marile orase, introducerea contorizarii, dar si a cresterii pretuluiplatit pentru apa care a condus la o utilizare mai grijulie a apei de catrepopulatie.

In conditiile in care cerinta de apa pentru populatie a scazut continuu in ultimiizece ani, este evident ca nu se poate vorbi de tendinte istorice care sa ne ofereo baza de plecare pentru o prognoza viitoare a cerintelor de apa pentrupopulatie.

Deoarece punctul de plecare in prognoza evolutiei viitoare a cerintelor de apapentru populatie il constituie situatia actuala careia trebuie sa-i fie atasateobiectivele tinta ale planificarii in domeniul gestionarii resurselor de apadesprinse din:

Strategia Nationala pentru Dezvoltarea Durabila a Romaniei Orizonturi

2013-2020-2030; Programul Operational Sectorial de Mediu si Documentul Cadru de

Implementare a Programului Operational Sectorial Mediu;

Programul Operational Regional 2007-2013;

Planul National de Dezvoltare 2007-2013;

Programul National de Dezvoltare Rurala;

Alte strategii sectoriale in domeniu.

9. Situatia actuala a infrastructurii de alimentare cu apa si canalizare

9.1. Acc esul po pu lat iei la o sursa de apro vizion are cu apa a pop ulat ie i

Accesul la apa potabila si canalizare este definit in termeni ce tin de tipultehnologiei utilizate si a serviciului oferit.

Pentru apa potabila, accesul include conectarea locuintei la un sistem dealimentare cu apa, retele publice, foraje si pompe de mana, izvoare cu zone deprotectie si colectarea apei de ploaie.

In privinta accesului la apa potabila, se defineste si un acces rezonabil la apapotabila, semnificand un disponibil de cel putin 20 l/om.zi la o sursa aflata la

mai putin de 1 km distanta de utlizator. Cismelele, apa imbuteliata si alte tipuri

7/13/2019 VOL 3

28/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 14

de surse nu sunt considerate ca facand parte din conceptul de acces rezonabilla apa in scopuri casnice si de igiena personala.

Populatia totala a bazinului hidrografic Olt este de 2078343 locuitori.In ceea cepriveste situatia actuala privind accesul populatiei la sistemele centralizate dealimentare cu apa, pe judete si medii de locuire, aceasta este prezentata intabelul alaturat.

Tabel 2

Judet Locuitori

Locuitori racordati la

sistemul centralizat dealimentare cu apa

Urban Rural Urban RuralBrasov 468361 153207 435092 53248

Covasna 110324 100381 105738 10945Harghita 64197 63556 55355 14589

Olt 189123 279664 116100 12240Sibiu 204613 64558 195985 24990

Valcea 177080 236165 121314 10590TOTAL 1213698 897531 1029584 126602

TOTALPOPULATIE

2111229 1156186

Din tabel se poate deduce ca in mediul urban locuieste 48% din populatiabazinului hidrografic Olt, iar restul de 52% in mediul rural.

Din analiza datelor din tabel, rezulta ca populatia racordata la sistemelecentralizate de alimentare cu apa, pe medii de locuire reprezinta:

in mediul urban - 84 %

in mediul rural - 14 %

In consecinta, rezulta ca nuau acces la sistemele centralizate de alimentare cuapa:

in mediul urban - 184114 locuitori;

in mediul rural - 770929 locuitori.

Cu alte cuvinte, populatia fara acces la sistemele centralizate de alimentare cuapa, reprezinta 45% din populatia bazinului hidrografic Olt.

7/13/2019 VOL 3

29/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 15

10. Prognoza cerintelor de apa pentru populatie

10.1. Obiect ivele planif icar i i in domeniu

Asa cum s-a prezentat in capitolul 8, alegerea metodei pentru prognozaevolutiei viitoare a cerintelor de apa, depinde printre altele si de obiectiveleplanificarii in domeniu.

Din acest punct de vedere, cel mai reprezentativ document cu obiective indomeniul apei, il constituie Programul Operational Sectorial Mediu POS

Mediu elaborat in conformitate cu aquis-ul comunitar care urmareste reducereadiferentei dintre infrastructura de mediu care exista in Romania si UniuneaEuropeana, atat din punct de vedere cantitativ, cat si calitativ.

P.O.S. Mediu are mai multe obiective specifice, dar pentru prezentul studiuprezinta interes doar cel intitulat Imbunatatirea calitatii si a accesului lainfrastructura de apa si apa uzata, prin asigurarea serviciilor de alimentare cuapa si canalizare in majoritatea zonelor urbane pana in 2015 si stabilireastructurilor regionale eficiente pentru managementul serviciilor de apa/apauzata.

In vederea atingerii obiectivului susmentionat, in POS Mediu s-a identificat ca

axa prioritara 1Extinderea si modernizarea sistemelor de apa si apa uzata.Aceasta axa prioritara se adreseaza sectorului apa/apa uzata, in care Romaniatrebuie sa-si indeplineasca angajamentele de aderare cele mai costisitoare.

Pe de alta parte, sistemul de alimentare cu apa si canalizare din Romania estedeparte de a fi conform standardelor Statelor Membre ale Uniunii Europene.

Principalele puncte slabe identificate sunt accesul scazut al comunitatilor lainfrastructura de apa (52% comparativ cu 80% in Statele Membre).

Slaba calitate a apei potabile si lipsa sistemelor de colectare si a statiilor deepurare in anumite zone.

In conformitate cu Tratatul de Aderare, Romania a obtinut perioade de tranzitiepentru conformarea cu aquis-ul comunitar pentru colectarea, descarcarea siepurarea apelor uzate municipalepana in 2015 pentru 263 de aglomerari maimari de 10000 de locuitori echivalenti (l.e) si pana in 2018 pentru 2346 deaglomerari intre 2000 si 10000 locuitori echivalenti (l.e). Perioade de tranzitie aufost obtinute, de asemenea si pentru calitatea apei potabile pana in 2015,pentru conformarea cu Directiva CE nr. 98/83.

Tinand seama de slaba dezvoltare a sectorului de apa din Romania (in privintainfrastructurii si serviciilor publice), POS Mediu precizeaza acordarea prioritatiiproiectelor mari de infrastructura, care acopera mai mult aglomerari la nivel

regional/judetean. Procesul de regionalizare a operatorilor existenti in sectorul

7/13/2019 VOL 3

30/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 16

de apa a fost initiat in perioada programelor SAMTIDde pre-aderare (oraselemici si mijlocii) si FOPIP (Program pentru Imbunatatirea PerformanteiOperationale si Financiare). Principalul obiectiv al acestui proces a fost creareaunor companii performante in sectorul de apa, care sa poata implenta nu numaifinantarea Uniunii Europene, ci si sa preia functionarea facilitatilor dinaglomerarile invecinate, in care nu exista un operator capabil sa furnizezeacestora o structura potrivita de implementare care sa absoarba fondurileUniunii Europene.

POS Mediuare ca tinte orientative cumulative, cele prezentate in tabelul 3.

Tabel 3

IndicatorValoare de

bazaAnul de

bazaTinte orientative cumulative2008 2010 2012 2015

Lo cal i tat i ce

ben eficiaza de

facil i tat i de apa

no i/reabil i t ate in

s is tem reg iona l

(numar)

60 2006 - 200 250 300

Stati i de epu rare

noi/reabil i tate

(numar)30 2006 - 75 150 200

Ind icator i d e rezultat

Popu lat ia con ectata

la servic i i le de apa

in s is tem reg iona l

(%)

52 2006 - 62 64 70

Ap a uzata epurata

coresp un zator (din

to ta lu l vo lumulu i de

apa u zata)(%)

35 2006 - 45 54 60

Compani i region ale

de apa create10 2006 10 35 - 35

10.2. Obiectivele mondiale in domeniul accesului la apa potabila

Accesul la apa potabila constituie o preocupare de prim ordin la nivel mondial,viata, sanatatea, saracia s.a., toate sunt in directa legatura cu apa. Din aceastacauza la Forumurile Mondiale ale apei s-au adoptat printre altele urmatoareleobiective:

7/13/2019 VOL 3

31/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 17

pana in anul 2015, sa se reduca la jumatate numarul populatiei faraacces la apa potabila si canalizare;

pana in anul 2025, apa si canalizare pentru toata populatia planetei.

10.3. Date de sprijin pentru prognoza cerintelor de apa pentru populatie

Asa cum s-a mai aratat pe parcursul acestui studiu, pentru o prognoza fezabilaa cerintelor de apa pentru folosinte este necesara existenta unor studii dedetaliu asupra folosintelor specifice de apa. Cum nu dispunem de asemenea

studii, pentru o evaluare preliminara a cerintelor de apa se pot folosi orientativ oserie de date la nivel national sau regional din literatura care dau pondereautilizarii apei pe folosinte, precum si unii indicatori privind rata consumului deapa pe locuitor si pe folosinte, fapt ce ne poate ajuta in atingerea obiectivelorpropuse.

Pentru a putea face o comparatie cu rata utilizarii apei pentru populatie din altetari, unde rata utilizarii apei pentru populatie este exprimata prin raportareavolumului de apa distribuit, la intreaga populatie (indiferent daca este racordatasau nu la sistemele centralizate de alimentare cu apa), s-a calculat si pentrupopulatia Romaniei, la nivelul anului 2006, rata utilizarii apei pentru populatie.Aceasta rata a rezultat de 53,7 m3/locuitor.an.

Daca se face o comparatie cu rata utilizarii apei in alte tari si cu pondereavolumului de apa prelevat pentru populatie in volumul total anual prelevat, chiardaca anii de referinta sunt diferiti si se insira pe un interval de 10 ani, seconstata urmatoarele:

rata de utilizare a apei pentru populatie, in Romania (53,7 m3/locuitor/an)este mai mica decat cea din Cipru (68 m3/locuitor.an2000), RepublicaCeha (76 m3/locuitor.an 2002), Elvetia (84 m3/locuitor.an 2002),Franta (86 m3/locuitor.an 2000), Italia (131 m3/locuitor.an 1998),Austria (157 m3/locuitor.an1999) etc;

ponderea volumelor de apa prelevata pentru populatie, in volumul totalde apa prelevat anual, este foarte variata, fiind pentru tarile europenecuprinsa intre 18%, 16% in Italia si respectiv Franta, 24 35% in Elvetia,Cipru, Danemarca si Austria. Romania figureaza in acest tabel cu unprocent de 9% al volumelor de apa prelevate pentru populatie din totalulvolumelor anuale de apa prelevate pentru folosinte. Pentru anul 2006,potrivit datelor din Anuarul de Gospodarire a Apelor amintit anterior,ponderea volumelor de apa pentru populatie din volumul total prelevatrezulta ca a fost de 21%;

7/13/2019 VOL 3

32/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 18

in ceea ce priveste bazinul hidrografic Olt, ponderea volumelor de apaprelevate pentru populatie este de 38 % din volumul anual de apaprelevat pentru folosinte;

se poate admite ca la limita perioadei de prognoza avuta in vedere deacest studiu, respectiv anul 2020 rata utilizarii apei pentru populatie seva situa in jurul valorii de 90 m3/locuitor/an, adica similara sau aproapesimilara cu ratele corespunzatoare din Republica Ceha, Elvetia si Franta.

10.4. Prognoza cerintelor de apa pentru populatia din mediul urban

Dupa cum s-a precizat la capitolul 9.1, populatia din bazinul hidrografic Olt, dinmediul urban fara accesla sistemele centralizate de alimentare cu apa, era la31.12.2006 de 184.114locuitori, reprezentand 15% din totalul populatiei urbane.

Tot in capitolul 9, se preciza ca volumul de apa distribuit pentru populatiaurbana in anul 2006 a fost de 112,589 mil.m3, care raportat la numarulpopulatiei urbane cu acces la sistemele centralizate (1029584locuitori) conducela o rata de utilizare a apei de 109m3/locuitor/an, (299,6 l/om.zi).

Pentru prognoza cerintelor de apa in intervalul 20082020, in mediul urban, sepleaca de la urmatoarele repere:

Obiectivele P.O.S. Mediu:

asigurarea serviciilor de alimentare cu apa si canalizare inmajoritatea zonelor urbane pana in anul 2015;

localitati care beneficiaza de facilitati de apa noi/reabilitate in sistemregional (numar)200 in anul 2010, 250 in anul 2012 si 300 in anul2015;

populatia actuala conectata la serviciile de apa in sistem regional lanivel national este de 62%. Pentru anul 2015 se preconizeaza ca easa reprezinte 70%.

Rata de utilizare a apei pentru populatie in zonele urbane (realizata inanul 2006) este de 109 m3/loc racordat (299,6 l/om.zi) Aceasta rata esteapropiata de rata utilizarii realizata la nivelul tarii (95 m3/loc racordat/an).

In legatura cu evolutia demografica a Romaniei, in portalul EUROSTAT alUniunii Europene se pot gasi trei scenarii de evolutie a populatiei Romanieipentru intervalul 20102022: pe total tara si pe regiuni de dezvoltare. Acestportal contine trei scenarii: un scenariu de baza, unul maximal si un altulminimal. Din nefericire nu exista si o repartizare a valorilor prognozate pemediile de locuit, urban si rural.

7/13/2019 VOL 3

33/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 19

Pentru bazinul hidrografic Olt, dupa prelucrarea datelor EUROSTAT, pe regiunide dezvoltare, evolutia populatiei (in milioane locuitori), in anii de referinta 2015si 2020, se prezinta astfel:

Tabel 4

Anul 2015 2020

Scenariu l de baza 1995005 1902036

Scenariu l maximal 2060274 2010376

Scenariu l min imal 1926607 1780097

Pornind de la faptul ca odata cu cresterea economica se va produce si ocrestere a nivelului de trai, a dezvoltarii sociale, a serviciilor, se preconizeazacresterea gradului de urbanizare in bh Olt de la 48% in anul 2006, la 50% inanul 2015 si la 60% in anul 2020.

In aceste conditii, in cele trei scenarii ale evolutiei populatiei din bh Olt, repartitiaprognozata a populatiei pe medii de locuire, se prezinta astfel:

Tabel 5

Anul / mediu delocuire

Scenariulde baza

Scenariulmaximal

Scenariulminimal

2015urban 997503 1030137 963304

rural 997502 1030137 963303

2020urban 1141222 1206226 1068058

rural 760814 804150 712038

In conformitate cu P.O.S. Mediu, pana in anul 2015, intreaga populatie dinmediul urban urmeaza a fi racordata la sistemele centralizate de alimentare cuapa. In functie de scenariu si considerand ca rata de utilizare a apei in anul2015 ramane acceasi ca in anul 2006, adica 109 m3 /an loc, iar in anul 2020,de 90 m3/loc/an, rezulta urmatoarele volume de apa prognozate a fi prelevate,in mil.m3 , pentru populatia din mediu urban, in Bh Olt.

Tabel 6

Volume de apa prog no zate a f i prelevate pentru mediu l urban

AnulScenariulde baza

Scenariulmaximal

Scenariulminimal

2015 109 112 105

2020 103 108,5 96

7/13/2019 VOL 3

34/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 20

10.5. Prognoza cerintelor de apa pentru populatia din mediul rural

10.5.1. Cateva carcterist ici ale alimen tari i cu apa in mediu l rural

Aprovizionarea cu apa in sisteme centralizate a populatiei rurale are catevacaracteristici specifice:

un slab nivel al serviciilor de apa;

exploatarea si intretinerea sistemelor de aprovizionare cu apa seproduce adesea la nivel local, de comunitate si de aici aparitia unordificultati;

apa este utilizata atat pentru baut, gatit, spalat, cat si pentru adapareaanimalelor din gospodarie si pentru udat gradinile;

marimea ratei de utilizare a apei in mediul rural este in directa legaturacu tipul de acces la sistemul centralizat de ala potabila: bransamente lalocuinte, cismele stradale sau tipuri combinate;

marimea ratei de utilizare a apei in mediul rural depinde foarte mult nunumai de caracteristicile fizicogeografice regionale, de modul de accesla retele centralizate de apa potabila, ci si de profilul economic al zonei,de gradul de ocupare al populatiei, de preferinte si de traditii.

10.5.2. Metode in directe si metode d irecte pentru est imarea cerinte lor de

apa in mediul rural

Exista doua metode principale pentru evaluarea cerintelor de apa in mediulrural. Acestea sunt:

metode ind i recte, in care cantitatea de apa utilizata este evaluata infunctie de numarul populatiei, in termeni de rata de utilizare pe cap delocuitor;

metode directe utilizand cercetari socio-economice si tehnici departicipare la evaluarea unor utilizatori relevanti, folosite pentru a estima

atat cerinta actuala de apa, cat si cea viitoare.In general, estimarea cerintelor de apa pentru mediul rural este dificiladeoarece:

majoritatea sistemelor rurale de aprovizionare cu apa nu suntcontorizate;

colectarea datelor privind cerintele de apa in mediul rural sunt foartecostisitoare si necesita foarte mult timp;

nivelul serviciilor de apa asigurate de sistemele existente este adeseanecunoscut.

7/13/2019 VOL 3

35/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 21

In scopul gestionarii apelor la nivel de bazin/spatiu hidrografic, se considera cametodele indirecte sunt cele mai adecvate pentru estimarea cerintelor de apadin mediul rural.

10.5.3. Factori i c are afecteaza cerintele de apa in mediu l rural

Multe sisteme de aprovizionare cu apa existente in mediul rural sunt simple,insa evaluarea cerintelor de apa este complicata si depinde de numerosi factori,precum:

numarul populatiei;

rata de ocupare a populatiei;

nivelul serviciului asigurat de sistemul de alimentare fiecareigospodarii;

nivelul tarifelor pentru apa;

disponibilitatea si capacitatea de plata;

cunoasterea locului si a practicilor indigene;

valorile culturale, traditii si credinte religioase;

conditii climatice;

calitatea apei.

Populatia

Cerintele de apa sunt in relatie directa cu numarul populatiei. Cu toate acestea,in mediul rural este dificil de estimat cu exactitate numarul populatiei, in specialdatorita migratiei de munca fie in alte tari, fie a celor care lucreaza (mai alesbarbatii) in orase pentru lungi perioade de timp.

Gradul de ocupare

Rata de ocupare a populatiei afecteaza cerinta de apa si utilizarea ei. Toate

studiile elaborate pe plan mondial dovedesc ca o rata redusa a ocupariiconduce in general la un consum mai mare de apa pe locuitor, decat in cazulunei rate mai inalte de ocupare.

Nivelul serviciilor

Acest nivel este definit pentru un sistem de alimentare cu apa prin cantitatea sicalitateaapei disponibile la o distanta data de locuinta.

In literatura si practica mondiala se disting patru niveluri tipice privind accesul lasursa sigura de apa:

7/13/2019 VOL 3

36/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 22

nivel deficitar, in care sursa de apa este nesigura, sauinadecvata, sau timpul necesar pentru ducere si intoarcere de lasursa de apa este mai mare de 30 de minute;

nivel minim, in care sursa de apa sigura si adecvata estecomunala si care necesita pentru ducere si intoarcere un timp maimic de 30 de minute;

nivel mijlociu, in care sursa de apa este amplasata in curteautilizatorului;

nivel ridicat, in care utilizatorul este conectat cu locuinta la osursa sigura si adecvata de apa aflata continuu sub presiune.

Nivelul tarifelor

Apa este considerata indeobste ca un bun social primar. Dealtfel, Constitutiile anumeroase tari au inscrise ca drept de baza al fiecarui cetatean accesul la osursa de apa. Cu toate acestea, apa poate fi deasemenea privita ca un bun cuvaloare economica. Ca urmare, utilizatorul rural trebuie sa plateasca pentru apaun anumit tarif. Se poate realiza o anumita curba a cererii de apa care estefunctie de:

marimea cantitativa a cerintelor de apa;

nivelul pretului sau tarifului pentru apa;

pretul relativ al altor bunuri sau servicii;

venitul pe gospodarie;

alti factori socioeconomici.

Variabilele de mai sus sunt cunoscute ca factori determinanti ai cerintelor deapa. Numerosi cercetatori sunt de acord ca diferite niveluri ale serviciilorgenereaza diferite niveluri ale cerintelor de apa. De regula, cerintele de apacresc daca nivelul serviciilor creste si descresc atunci cand nivelul tarifelor

creste. In ceea ce priveste relatia dintre cerinta de apa si tarife, se considera cafiind inelastica fata de pret, cu alte cuvinte o crestere a tarifului apei nu conducela o diminuare in aceeasi proportie a cerintei de apa.

10.5.4. Metode in directe pentru est imarea cerinte lor de apa d in m ediul

rural

Metodele indirecte pentru estimarea cerintelor de apa din mediul rural sunt celemai practice. Ele necesita urmatoarele informatii privind:

date asupra populatiei;

cerinta de apa pe locuitor;

7/13/2019 VOL 3

37/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 23

cunoasterea nivelului consumurilor necontrolate, adica diferenta dintrecantitatea totala de apa distribuita si cantitatea consumata.

10.5.5. Metode directe pentru est imarea cerinte lor de apa in mediul ru ral

Numeroase studii efectuate in lume au evidentiat faptul ca cerintele de apa inmediu rural sunt in relatie directa cu asa numitul indicator al nivelului de viata.Acest indicator este in functie de:

numarul populatiei;

veniturile populatiei;

nivelul educatiei;

activitatea agricola;

dimensiunile gospodariilor.

Metodele directe pentru evaluarea cerintelor de apa din mediul rural au la bazao abordare responsiva. Aceasta abordare a capatat o larga raspandire in lumein ultimii 10-15 ani. Ea este promovata deoarece practica mondiala a aratat caacolo unde comunitatea este putin implicata sau neimplicata in gestionareaapei, sistemele de alimentare cu apa au intrat in colaps. Metodele directefolosesc urmatoarele tehnici principale:

interviuri cu membrii comunitatii, pe baza unui set de intrebari legate denumarul de persoane din gospodarie, cata apa consuma zilnic, ce seconsidera ca prioritara, apa pentru uzul casnic sau cea pentru agriculturaetc;

discutii pe grupuri comunitare si grupuri tinta;

vizite la fata locului si observatii directe.

10.5.6. Progn oza cerinte lor de apa in mediul rural din Romania

Pentru prognoza cerintelor de apa in mediul rural in acest studiu se va folosi o

metoda hibrida, bazata atat pe metoda indirecta a cerintei de apa pe cap delocuitor, cat si pe metoda directa. Metoda directa este bazata pe datele puse ladispozitie de unele Consilii Judetene, din care s-au dedus consumurile de apape locuitor in functie si de modul de acces la sistemele centralizate dealimentare cu apabransament, cismele, sau bransamente si cismele.

Analiza a fost efectuata pe 168 de localitati rurale cu populatie cuprinsa intre1000 si 5000 de locuitori. In marea majoritate a localitatilor rurale accesul directal locuintelor la sistemele centralizate de alimentare cu apa se realizeaza prinbransamente care reprezinta 56-100% din numarul locuitorilor, in timp ceaccesul prin cismele este in medie de 16%, iar cel mixt, bransamente si cismeleeste in medie de 20%.

7/13/2019 VOL 3

38/122







C1 / 2008

MMDD

INHGADGA 24

Pentru prognoza cerintelor de apa in mediul rural trebuie sa se cunoasca:

populatia ce urmeaza a fi prevazuta a avea acces la sistemelecentralizate de alimentare cu apa;

rata consumului de apa pe locuitor din mediul rural.

Pentru a determina populatia rurala ce ar urma a avea acces la sistemelecentralizate de alimentare cu apa, pe perioada de prognoza 2010-2020, vomface apel la Prevederile Programului Operational Sectorial de Mediu POSM, care prevede ca obiectiv accesul la sistemele centralizate de alimentare

cu apa a 70 % din populatie in anul 2015.Procentul de 70 % din populatia bazinului hidrografic Olt, pentru anul 2015,reprezinta, in functie de scenariul adoptat, urmatoarele:

scenariul de baza : - 1396504 locuitori;

scenariul maximal: - 442192 locuitori;

scenariul minimal: - 1348625 louitori.

Daca la aceste cifre se aduaga populatia rurala, care avea acces la retelelepublice de alimentare cu apa in anul 2006, de 126.602 locuitori, rezulta ca prin

racordarea de 100% a populatiei urbane, pana in anul 2015, la sistemelecentralizate de alimentare cu apa, procentul populatiei bh Olt racordate laretelele publice de alimentare cu apa, reprezinta:

in scenariul de baza: 76 %

in scenariul maximal: 76 %

in scenariul minimal: 76 %

Cu alte cuvinte, numai prin racordarea intregii populatii din me

Date post:	13-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	lucia-alexandra
View:	15 times
Download:	0 times

VOL 3

Documents