Voi Neagu

UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANŢAFACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: CONTABILITATE ȘI INFORMATICĂDE GESTIUNE

Avizat Data

Semnătură coordonator

ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII STOCURILOR LA SC DIVANASY SRL

Coordonator ştiinţific:Prof.univ.dr.Mariana MIREA

Absolvent :VOINEAGU PAULA

Constanţa2014

CUPRINS

Introducere........................................................................................................................... 2

CAPITOLUL I Noţiuni generale privind stocurile................................................. 41.1 Definiţii şi concepte privind stocurile..............................................................................41.2 Contabilitatea stocurilor...................................................................................................7

1.2.1 Rolul şi importanţa stocurilor.............................................................................71.2.2 Principiile şi regulile evaluării stocurilor...........................................................91.2.3 Evaluarea stocurilor..........................................................................................101.2.4 Metode de înregistrare a stocurilor în contabilitate.........................................16

1.2.4.1 Metoda inventarului permanent.................................................................16 1.2.4.2 Metoda inventarului intermitent ……………………………………….... 17

CAPITOLUL II Prezentarea societăţii comerciale DIVANASY SRL.......................182.1 Prezentarea de ansamblu a societăţii ………………………………………………… 18 2.2 Piaţa actuală…………………………………………………………….…………….. 202.3 Managementul şi structura SC DIVANASY SRL................................................... 222.4 Aspecte financiar–contabile în activitatea SC DIVANASY SRL...............................23

CAPITOLUL III Organizarea contabilităţii stocurilor la SC DIVANASY SRL… 263.1 Operaţiuni cu stocuri la SC DIVANASY SRL...................................................... 27 3.1.1 Tipologia operaţiilor cu stocuri......................................................................... 27 3.1.2 Monografie contabilă privind operaţiile cu stocuri………..................................283.2 Prezentarea şi analiza datelor din situaţiile financiare anuale………………………....40

CONCLUZII…………………………………………………………..……..…………...47

BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………………………….49

1

INTRODUCERE

Lucrarea de faţă este elaborată având la bază prevederile Legii Contabilităţii, a

Regulamentului pentru aplicarea Legii Contabilităţii, precum şi a legislaţiei în vigoare atât

pe plan naţional cât şi internaţional, cu referire la Standardele Internaţionale de

Contabilitate. La bază stă o intensă documentare atât la nivel teoretic, cât mai ales practic,

la societatea comercială cu activitate preponderent de producţie.

Prin tema abordată am vrut să evidenţiez importanţa gestionării eficiente a

stocurilor şi contribuţia acestora la realizarea cifrei de afaceri a unităţii şi la valorificarea

capitalului.

Problema stocurilor, atât ca activitate, cât şi ca fenomen economic reprezintă o

temă de permanenţe reflectări, analize şi răspunsuri la multe din întrebările cărora, fie

literatura de specialitate, fie practica direct productivă, le-au dat de fiecare dată soluţii mai

mult sau mai puţin eficiente. Cert însă este faptul că mai toţi agenţii economici încă se mai

confruntă cu aspecte de genul: mărfuri în stoc fără mişcare, cu mişcare lentă sau alte stări

de manifestare care pot genera efecte de prejudiciere a firmei de importanţe valori

materiale şi financiare.

Studiul efectuat urmăreşte îmbinarea cunoştinţelor practice cu cele teoretice, ţinând

cont de ultimele norme legislative în domeniu, astfel încât să permită o înțelegere

pragmatică a contabilităţii stocurilor. În acest sens, demersul metodologic utilizat

urmăreşte, prin rânduirea capitolelor într-o structură internă logică ce conferă soliditate

lucrării, facilitarea lecturii şi înţelegerii lucrării de faţă prin intermediul exemplificărilor

utilizate pe tot parcursul acesteia.

Pornind de la aceste premize, am elaborat prezenta lucrare, ce conţine, pe lângă

problematica cunoştinţelor teoretice acumulate în anii de studiu aprofundat şi o temă

practică, concretă, bazată pe un studiu de caz realizat la SC DIVANASY SRL.

Tema acestei lucrări o constituie Organizarea contabilităţii stocurilor la SC

DIVANASY SRL, subiect ce are o importanţă deosebită ţinându-se seama în principal de

reglementările din sistemul contabil potrivit Legii Contabilităţii nr.82/1991 actualizatǎ în

conformitate cu directivele europene şi regulamentului de aplicare a acestei legi.

Lucrarea este structurată în trei capitole, fiind astfel delimitată partea teoretică de

cea practică.

2

Capitolul I este strict teoretic tratând delimitări şi structuri privind stocurile. Am

abordat caracteristicile generale ale stocurilor, structura şi clasificarea lor, factorii

organizării contabilităţii stocurilor, metodele de evaluare a stocurilor, metode de

înregistrare a stocurilor în contabilitate.

În Capitolul II şi III am realizat un studiu de caz la SC DIVANASY SRL, în care

am făcut o prezentare generală a societăţii, pornind de la modul de înfiinţare, capitalul

social, obiectul de activitate al acesteia.

În prima parte am prezentat generalităţi privind societatea comercială, apoi

operațiuni cu stocuri la societatea comercială, aceasta incluzând prezentarea operațiilor şi

formulelor contabile, iar în ultima parte am prezentat analiza datelor din situațiile

financiare anuale, acestea incluzând: activele circulante, activele imobilizate, cifra de

afaceri, rezultatul net al exercițiului, contul de profit şi pierdere, situația stocurilor şi a

producției în curs de execuție, capitalurile proprii, datoriile societăţii, iar în încheiere am

făcut calculul şi analiza principalilor indicatori economic-financiari.

Drept urmare, lucrarea va începe cu prezentarea aspectelor teoretice legate de

evaluarea şi contabilizarea în referenţialul internaţional IAS 2, după care se vor contura

particularităţile privind evaluarea şi contabilizarea stocurilor în România şi diferenţele

existente între IAS şi OMFP. Apoi, teoria va fi transpusă într-un studiu de caz.

La finalul studiului, am formulat concluziile cu privire la studiul de caz, precum şi

circuitul documentelor.

3

Capitolul I Noţiuni generale privind stocurile

Capitolul I

NOŢIUNI GENERALE PRIVIND STOCURILE

1.1. Definiţii şi concepte privind stocurile

Funcţionarea normală şi continuă a activităţii oricărui agent economic implică

existenţa unei mari diversităţi de stocuri de mijloace circulante materiale în toate fazele

activităţii economice desfăşurată de agentul respectiv. Conţinutul economic al mijloacelor

circulante materiale diferă în funcţie de sursele şi căile de procurare, destinaţie, activităţi

deservite, faza ciclului de exploatare etc.

Potrivit normei internaţionale IAS 2 „ stocurile sunt active:

(a) deţinute pentru a fi vândute pe parcursul desfăşurǎrii normale a activităţii;

(b) în curs de producţie în vederea vânzǎrii în aceleaşi condiţii ca mai sus;sau

(c) sub formǎ de materii prime,materiale şi alte consumabile ce urmeazǎ a fi folosite în

procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii"1.

Stocurile sunt: "ansamblul de mărfuri, materii prime sau materiale, furniturile,

produse finite, semifabricate, produse sau servicii în curs de execuţie, ambalaje comerciale

care se află în proprietatea întreprinderii."2

În termeni economici şi financiari "Stocurile reprezintă totalitatea materialelor şi

produselor finite folosite în activitatea întreprinderii şi depozitate de ea în aşteptarea

utilizării sau vânzării lor"3.

În abordarea europeanǎ şi internaţionalǎ stocurile şi producţia în curs de execuţie

sunt ansamblul bunurilor şi serviciilor din cadrul unităţii patrimoniale, destinate:

fie a fi vândute în aceeaşi stare sau după prelucrarea lor în procesul de producţie;

fie a fi consumate la prima lor utilizare"4.

Stocurile şi producţia în curs de execuţie reprezintă, după caz, bunurile

materiale, lucrări şi servicii destinate să fie consumate la prima lor utilizare, să fie vândute

în situaţia în care au starea de marfă sau produse rezultate din prelucrare, precum şi

producţia în curs de execuţie aflată sub forma producţiei neterminate.

1Gîrbinǎ,M., Ştefan,B.,(2006), Sinteze, studii de caz şi teste grilǎ privind aplicarea IAS-IFRS volumul I, ediţia aII-a, Editura CECCAR, Colecţia Standarde Internaţionale de Contabilitate, Bucureşti2Greceanu,V.,(2006), Contabilitatea întreprinderilor-actualizatǎ şi simplificatǎ, Editura Economicǎ, Bucureşti, p.106.3Dumitru,G.,Ioanaş,C.,(2005), Contabilitatea de gestiune şi evaluarea performanţelor, Editura Universitara, Bucureşti, p.361. 4 Feleagǎ,L., Feleagǎ N.,(2008), Contabilitate financiarǎ - o abordare europeanǎ şi internaţionalǎ, volumul 2, Editura InfoMega, Bucureşti, p.160.

4


În contabilitatea financiară a întreprinderii stocurile sunt clasificate şi delimitate în

funcţie de patru criterii:

Fizic;

Destinaţia;

Faza ciclului de exploatare;

Locul de creare a gestiunilor.

Corespunzător acestor criterii sunt individualizate următoarele structuri:

Materiile prime sunt "acele bunuri care participă la producerea noilor produse şi care se

caracterizează prin faptul că îşi transmit direct valoarea, cât şi conţinutul lor material

asupra noilor produse, căpătând o nouă formă şi chiar o nouă destinaţie"5.

Materialele consumabile sau furniturile cuprind materialele auxiliare, combustibilii,

materiale pentru ambalat, piesele de schimb, seminţele şi materialul de plantat, furajele şi

alte materiale consumabile care participă indirect sau ajută activitatea de exploatare fără a

se regăsi, de regulă, în produsul rezultat;

Produsele sub forma semifabricatelor (produse în curs de fabricaţie), produselor finite

(produse care au parcurs întregul proces de fabricaţie) şi produselor reziduale (rebuturi,

materiale recuperabile şi deşeuri) ;

Animale care nu au îndeplinit condiţiile pentru a fi trecute la animale adulte, animalele

de îngrăşat, păsările şi coloniile de albine ;

Producţia în curs de fabricaţie reprezintă materiile prime care nu au trecut prin toate

stadiile de fabricaţie, produsele nesupuse probelor şi recepţiei tehnice sau necompletate

în întregime, precum şi lucrările şi serviciile în curs de execuţie sau neterminate ;

Mărfurile, respectiv bunurile pe care întreprinderea le cumpără în vederea vânzării;

Ambalajele (cu excepţia ambalajelor de natura obiectelor de inventar şi mijloacelor fixe)

de transport refolosibile care însoţesc bunurile în procesul circulaţiei lor (recuperabile

facturate consemnate distinct care circulă prin restituire sau incluse în preţul mărfii şi care se

pot valorifica sau nu după utilizare) .

În contabilitatea din ţara noastră, în sfera stocurilor se includ şi materialele de

natura obiectelor de inventar. Acestea sunt bunuri cu o valoare mai mică decât limita

prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe, indiferent de durata lor de serviciu,

sau cu durata mai mică de un an, indiferent de valoarea lor, precum şi bunurile asimilate

acestora (echipamentul de protecţie, echipamentul de lucru, îmbrăcămintea specială,

5 Ionaşcu, I. (2003), Control de gestiune, Editura Economicǎ, Bucureşti, p.96.

5


sculele, instrumentele, mecanismele, dispozitivele şi verificatoarele cu destinaţie specială,

modelele, stanţele, matriţele şi alte obiecte asimilate)6.

În raport de locul de creare a gestiunilor, structurile de stocuri prezentate mai sus se

grupează în:

Stocuri aflate în depozitele întreprinderii;

Stocuri în curs de aprovizionare sau sosite şi nerecepţionate;

Stocuri sosite fără factură;

Stocuri livrate dar nefacturate7;

Stocuri facturate dar nelivrate;

Stocuri aflate la terţi8.

Corespunzător criteriilor de clasificare prezentate mai sus sunt individualizate două

structuri informaţionale de bază:

1. Structura financiară standardizată;

2. Structura internă sau de gestiune.

1. Structura financiară standardizată este proprie gestiunii şi contabilităţii

financiare a întreprinderii şi operează cu două criterii: destinaţia şi faza ciclului de

exploatare. Interesul informaţional este cel al finanţării pe termen scurt, calculării şi

analizei mecanismului fondului de rulment, bugetarea activităţii de exploatare şi gestionarea

activităţii de trezorerie. Din punct de vedere metodologic, o asemenea structură se

realizează şi se identifică prin conturile grupă sau principale din Planul de conturi general

simbolizate cu două cifre, sinteticele de gradul I sau divizionare, simbolizate cu trei cifre şi

sinteticele de gradul II sau subdivizionare, simbolizate cu patru cifre.

2. Structura internă sau de gestiune, necesară, dar nestandardizată, este opozabilă

contabilităţii interne de gestiune. Ea operează cu celelalte două criterii: fizic şi locul de

creare a gestiunilor şi se delimitează prin conturile analitice de stocuri corespunzătoare

sortimentelor şi gestiunilor (depozitelor create ca entităţi gestionare repartizate în

răspunderea unor persoane fizice).

Modelul de contabilitate a stocurilor în România adoptat în cadrul reformei este

conceput în condiţiile în care ambele structuri informaţionale sunt realizate prin

contabilitatea financiară. O asemenea opţiune are motivaţia nevoii de a asigura, în primul

rând, deocamdată în perioada de tranziţie, printr-un sistem standardizat, obligatoriu, 6Pântea,I., Petru,G., (2005), Contabilitatea financiarǎ româneascǎ conformǎ cu Directivele Europene, Editura Intelcredo, Deva7Ionescu,C.,(2005), Contabilitate.Bazele teoriei şi practicii contabile, Editura Fundaţia ’’România de Mâine’’, Bucureşti, p.1048Ristea,M.,(2004), Contabilitate financiarǎ, Editura Universitarǎ, Bucureşti, p.84.

6


evidenţa şi controlul integrităţii stocurilor. Soluţia realizării evidenţei analitice a stocurilor

prin contabilitatea financiară este discutabilă, în cele mai multe ţări care au adoptat

modelul continental de contabilitate, evidenţa analitică a stocurilor pe sortimente şi

gestiuni se realizează prin contabilitatea internă de gestiune. Mai mult, ea se integrează

într-un sistem mai general de control, prin costurile de stocare, asupra nivelului stocurilor.

De asemenea, în plan teoretic şi practic se apreciază că evidenţa analitică a stocurilor nu

poate fi standardizată. Metodele şi tehnicile folosite sunt de detaliu, nefundamentale, şi în

consecinţă decizia de adoptare trebuie să corespundă conducerii întreprinderii9.

Totuşi, la o analiză mai atentă se poate aprecia că gestiunea analitică a stocurilor nu

este numai o problemă internă a întreprinderii. Metodele de evaluare a stocurilor au

implicaţii financiare, ele antrenează efecte atât asupra rentabilităţii cât şi asupra fiscalităţii.

Inventarierea stocurilor şi nivelarea costurilor constituie o problemă de construire a

informaţiei consolidate în situaţiile financiar - contabile de sinteză şi raportare care sunt

standardizate. Dată fiind această realitate, se poate aprecia că soluţia pentru evidenţa

analitică a stocurilor reprezintă o problemă care pendulează între contabilitatea financiară

şi contabilitatea de gestiune; criteriul de alegere fiind cel al obiectivelor şi intereselor

informaţionale, în măsura în care nu există şi nu funcţionează un sistem de control de

gestiune asupra stocurilor, problema evidenţei analitice a stocurilor pe sortimente şi

gestiune poate fi rezolvată prin contabilitatea financiară.

1.2. Contabilitatea stocurilor

1.2.1. Rolul şi importanţa stocurilor

Gestiunea stocurilor reprezintă unul din procesele economice căruia i se acordă o

atenţie deosebită, preocuparea fiind îndreptată spre eficientizarea lor prin mai buna

conducere şi organizare, asigurarea concordanţei desfăşurării acestora în raport cu

problemele de furnizare-transport a resurselor materiale şi cele de producţie,

dimensionarea raţională a stocurilor şi accelerarea vitezei fondurilor unităţilor productive.

Activitatea integrată în cea de asigurare tehnico-materială a unităţilor, gestionarea

stocurilor, în întreaga ei complexitate, intră în multiple corelaţii de interdependenţă cu

celelalte ramuri ale acestui proces. Astfel, desfăşurarea asigurării materiale şi a desfacerii

nu se pot realiza în bune condiţii decât prin formarea unor stocuri care să asigure corelarea

dintre aprovizionare – livrare – producţie - consum. 9 Feleagǎ,L., Feleagǎ,N. (2008), Contabilitate financiarǎ - o abordare europeanǎ şi internaţionalǎ, volumul 2, Editura InfoMega, Bucureşti, p.160.

7


Condiţiile în care au loc procesele de stocare influenţează direct eficienţa

procesului de asigurare tehnico-materială, iar volumul şi structura stocurilor depind

nemijlocit de nivelul şi structura bazei materiale asigurate.

Ca proces economic complex, gestiunea stocurilor are o sferă largă de cuprindere,

acestea incluzând atât probleme de conducere, de dimensionare, de optimizare, a

amplasării stocurilor, de repartizare a lor, cât şi de depozitare şi păstrare, de urmărire şi

control. Importanţa deosebită manifestată faţă de procesele de stocaj în genere este

determinată de natura economică a stocurilor rezultată chiar din definirea generică ce arată

că acestea reprezintă „cantităţi de resurse materiale stocate într-un anumit volum şi o

anumită structură pe o perioadă de timp determinată, cu un anumit scop”; aşadar pe

perioada respectivă resursele materiale stocate nu participă efectiv la procesul de

transformare a lor în bunuri utile, deci sunt resurse inactive, scoase din circuit – care

prelungesc acest circuit – diminuând posibilităţile de sporire a realizărilor firmei şi

imobilizând o parte din capitalul ei.10

Stocurile sunt necesare pentru asigurarea continuităţii activităţilor din diferite

domenii de activitate:producţie, comerţ, servicii etc.

Cu toate cǎ stocurile sunt considerate resurse neactive, este necesar, în mod

obiectiv, sǎ se recurgǎ la constituirea de stocuri (de resurse materiale) bine dimensionate,

pentru a se asigura ritmicitatea producţiei materiale şi a consumului.

Rolul determinant al stocurilor este evidenţiat de faptul cǎ acestea asigurǎ

certitudine, siguranţǎ şi garanţie în alimentarea continuǎ a producţiei şi ritmicitatea

desfacerii rezultatelor acesteia. Altfel spus, procesul de stocare apare ca un regulator al

ritmului aprovizionǎrilor cu cel al producţiei, iar stocul reprezintǎ acel „tampon inevitabil”

care asigurǎ sincronizarea cererilor pentru consum cu momentele de furnizare a resurselor

materiale11.

Alte motive pentru crearea stocurilor ar putea fi:

investirea unei părţi din capital în stocuri pentru a reduce cheltuielile de organizare;

capitalul investit în stocuri este uşor de evidenţiat;

asigurarea desfǎşurǎrii neîntrerupte a procesului de producţie;

asigurarea unor comenzi de aprovizionare la nivelul consumului imediat nu este

întotdeauna posibilǎ şi eficientǎ din punct de vedere economic;10Horia,C., (2003), Contabilitatea şi calculaţiile în conducerea întreprinderii, Editura CECCAR, ediţia a II-a, Bucureşti, p.41.11Pântea,I., Petru,G.,(2005), Contabilitatea financiarǎ româneascǎ conformǎ cu Directivele Europene, Editura Intelcredo, Deva

8


anticiparea unei creşteri a preţurilor(exceptând speculaţiile);

Este necesar sǎ se gǎseascǎ modele şi metode în vederea formǎrii unor stocuri, care

prin volum şi structurǎ, sǎ asigure desfǎşurarea normalǎ a activităţii din economie, dar în

condiţiile unor stocări minim necesare şi a unor cheltuieli cât mai mici.

Obiectivitatea formării de stocuri este justificatǎ de acţiunea mai multor factori

care le condiţionează existenţa şi nivelul de formare, le stabilizează funcţia şi scopul

constituirii. Dintre aceşti factori enumerăm:

contradicţia dintre specializarea producţiei şi caracterul nespecializat al cererii;

diferenţa spaţială dintre producţie şi consum;

periodicitatea producţiei, a consumului şi a transportului;

necesitatea executării unor operaţii specifice pentru a înlesni procesul de livrare sau

consum al materialelor (recepţie, sortare, marcare, ambalare, dezambalare, formarea

loturilor de livrare, pregătirea materialelor pentru consum);

necesitatea eficientizǎrii procesului de transport;

1.2.2. Principiile şi regulile evaluării stocurilor

Înainte de prezentarea metodelor de evaluare este necesară o descriere a principiilor

care stau la baza acestor metode. Din Regulamentul de aplicare a Legii contabilităţii, se pot

desprinde trei principii ale evaluării: principiul stabilităţii unităţii monetare (principiul

cuantificării monetare), principiul costurilor istorice şi principiul prudenţei.

Orice contabil care trebuie să înregistreze fluxurile rezultate din activitatea

întreprinderii sau să analizeze situaţia patrimonială, va trebui să cuantifice, adică să adopte

un instrument şi un criteriu de măsurare. Pentru a măsura, contabilul recurge la monedă şi

la criteriul valorilor istorice, criteriu căruia îi nuanţează şi moderează aplicarea în virtutea

unui alt principiu, cel al prudenţei

Principiul cuantificării monetare. Fluxurile şi stocurile în contabilitate sunt estimate

în unităţi monetare, contabilul fiind nevoit, pentru a măsura, să recurgă la monedă.

Principiul presupune că unitatea monetară este stabilă, cu toate că nu este un valorimetru

constant. Însă "o asemenea convenţie este valabilă într-o economie stabilă, în caz contrar

se procedează la reevaluarea valorilor economice sau actualizarea acestora în funcţie de

modificarea puterii de cumpărare a monedei"12.

12Ristea,M., Dumitru,C., (2002), Contabilitate financiară, Editura Mărgăritar, Bucureşti, p.167.

9


Principiul costurilor istorice (principiul nominalismului monetar). Conform acestui

principiu valorile de intrare sunt valori istorice, ce pot fi corectate, dacă este cazul, cu suma

amortismentelor sau provizioanelor. "Opţiunea pentru costul istoric, deşi el poate avea şi

alte alternative cum sunt costul de înlocuire, valoarea actualizată şi valoarea netă de

realizare, se întemeiază pe faptul că acesta este singurul cost consemnat în documentele

justificative, şi deci are un caracter verificabil, are determinare obiectivă, fiind validat în

cadrul tranzacţiilor de piaţă derulate"13.

Principiul prudenţei. Potrivit acestui principiu nu este admisă supraevaluarea

elementelor de activ şi a veniturilor, respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a

cheltuielilor, ţinând cont de deprecierile, riscurile şi pierderile posibile generate de

desfăşurarea activităţii exerciţiului curent sau anterior.

1.2.3. Evaluarea stocurilor

Evaluarea stocurilor reprezintă o problemă deosebită pentru contabilitate dacă se

are în vedere, pe de o parte, sursele diferite de provenienţă a acestora, iar pe de altă parte,

efectele liberalizării şi negocierii preţurilor care pot conduce la variaţii ale valorii lor de la

o perioadă de gestiune la alta, cu influenţe pro şi contra asupra costurilor de producţie şi de

circulaţie. Evaluarea reprezintă desemnarea expresiei monetare a unui element în vederea

prezentării în situaţiile financiare. Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică

dintre cost şi valoarea realizabilă netă.

Valoarea realizabilă netă este preţul de vânzare estimat,ce ar putea fi obţinut, mai

puţin costurile estimate până la finalizarea procesului de producţie şi costurile estimate

necesare vânzării.

Valoarea justă (cea mai utilizată terminologie în domeniul standardelor de

contabilitate) reprezintă suma care s-ar putea tranzacţiona pe piaţă între vânzător şi

cumpărător, în condiţii obiective şi cu acte legale.

Costul stocurilor trebuie să cuprindă toate cheltuielile afectate achiziţiei şi

prelucrării, precum şi alte costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în

care se găsesc în prezent.

La evaluarea stocurilor se disting patru momente principale stării lor patrimoniale:

1. Evaluarea la intrarea în patrimoniul întreprinderii

13Ladislau,P., Gheorghe,L., Bogdan,L.(2006), Contabilitatea întreprinderii-îndrumar practic actualizat şi completat prin Reglementările contabile prevăzute de Directivele Europene a IV-a şi aVII-a aprobate de O.M.F.P. 1752/2005, ediţia a VIII-a, Editura Fundaţiei ,,Andrei Şaguna’’, Constanţa, p.295.

10


2. Evaluarea la inventariere

3. Evaluarea la bilanţ

4. Evaluarea la ieşirea din patrimoniul întreprinderii

1.Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu

La intrarea în patrimoniu, stocurile sunt evaluate în funcţie de modalitatea lor de

dobândire, astfel:

Pentru stocurile din cumpărări (materii prime, materiale consumabile, mărfuri,

ambalaje), evaluarea se face la cost de achiziţie. Conform normei contabile internaţionale

IAS 2 „Stocuri”, costul de achiziţie cuprinde preţul din factură minus discounturi aferente

cumpărărilor, taxele vamale şi alte taxe nerecuperabile, cheltuielile de transport-

aprovizionare şi alte cheltuieli directe imputabile achiziţiei de stocuri. Taxa pe valoarea

adăugată, fiind recuperabilă, nu intră în costul de achiziţie a stocurilor.

Pentru stocurile din producţie proprie (produse finite), evaluarea se face la cost de

producţie. Costul de producţie include, conform definiţiei date de norma contabilă

internaţională IAS, cheltuieli directe de producţie (materiale directe, energie consumată în

scopul producţiei, manoperă directă, alte cheltuieli legate de producție) şi o cotă parte de

cheltuieli indirecte de producţie (fixe şi variabile), ocazionate de transformarea materiilor

prime în produse finite. Norma contabilă internaţională IAS 2 defineşte capacitatea

normală de producţie ca fiind producţia ce se poate obţine în medie, pe mai multe perioade

(exerciţii) şi în circumstanţe normale, ţinând cont de pierderile ocazionate de lucrările de

menţinere (reparaţii şi revizii) prevăzute. Costul de producţie este dependent de nivelul de

activitate realizat. Deci, cu cât nivelul de activitate este mai ridicat, cu atât costul unitar

este mai redus, deoarece cheltuielile fixe de producţie sunt repartizate asupra unui număr

mai mare de unităţi fabricate14. În norma internaţională de contabilitate IAS 2 sunt incluse

în costul stocurilor numai cheltuielile suportate de firmă pentru aducerea stocurilor în locul

şi starea în care se află, fiind excluse din valoarea stocurilor cheltuielile excesive generate

de ineficienţa producţiei cât şi cheltuielile posterioare constituirii stocurilor, cum sunt:

1. consumurile anormale de materii prime, manopera şi alte cheltuieli de producţie;

2. costurile de stocaj, altele decât cele care separă două etape ale procesului de producţie;

3. cheltuieli generale care nu contribuie la aducerea stocurilor în locul şi starea în care se

află costurile de distribuţie.

14 Gheorghe,V.L., (2006), Îndrumar practic de contabilitate de gestiune şi calculaţia costurilor(Referenţialul Naţional aplicabil,întrebări şi răspunsuri,teste grilă propuse,teste grilă rezolvate), Editura Universul Juridic, Bucureşti, p.28.

11


Pentru stocurile provenind din aport la capitalul social sau obţinute din producţie

proprie (plus în gestiune, donaţii primite, etc.) evaluarea se face la valoarea de utilitate

(valoarea actuală) a stocului respectiv.

2.Evaluarea stocurilor cu ocazia inventarierii

Se face la valoarea actuală sau de utilitate, denumită şi valoare de inventar. Aceste

valori se stabilesc în funcţie de utilitatea bunului respectiv în întreprindere şi preţul pieţei.

Valoarea de inventar este deci egală cu valoarea actuală, care este o valoare estimată, ce se

apreciază în funcţie de piaţă şi de utilitatea bunului pentru firmă. Valoarea de utilitate sau

preţul pieţei, ca bază de evaluare a bunurilor la inventariere, se identifică, în principal, în

funcţie de destinaţia lor. Activele destinate vânzării (mărfuri, produse finite) li se stabilesc

valoarea de inventar sub forma valorii nete de realizare care este data de preţul de vânzare,

din care se scad cheltuielile rămase de efectuat pentru comercializarea lor, cum sunt

cheltuieli de transport, comisioane cedate, etc. şi materiile prime şi materialele

consumabile, destinate utilizării în exploatare se evaluează la costul lor de înlocuire(de

reaprovizionare).

La inventariere pot fi constatate şi stabilite valori actuale, care delimitează stocurile

în trei categorii:

1. Stocuri care nu prezintă deprecieri şi pentru care valoarea de inventar este egală cu

valoarea contabilă;

2. Stocuri care au suferit deprecieri, care se evaluează la preţ posibil de valorificat şi la

care, ca urmare, valoarea de inventar este mai mică decât valoarea contabilă;

3. Stocuri la care utilitatea sau preţul pieţei creşte şi deci valoarea de inventar este mai

mare decât valoarea contabilă.

3.Evaluarea stocurilor la închiderea exerciţiului prin bilanţ

Se face la valoarea de intrare, respectiv valoarea contabilă pusă de acord cu

rezultatele evaluărilor la inventariere. Astfel, valoarea de intrare (contabilă) se compară cu

valoarea de utilitate (de inventar): pentru stocurile la care au rezultat diferenţe în plus între

valoarea de inventar şi valoarea de intrare, în bilanţ, acestea sunt evaluate la valoarea de

intrare. Deci plusul de valoare nu se înregistrează în contabilitate; pentru stocurile la care

s-au constatat diferenţe în minus între valoarea de inventar şi valoarea lor de intrare,

acestea se evaluează în bilanţ la valoarea de inventar, iar minusul de valoare datorat unor

deprecieri probabile se înregistrează prin intermediul conturilor de ajustări pentru

deprecieri. Dacă din valoarea de intrare a stocurilor se deduce valoarea deprecierilor pentru

care au fost calculate şi înregistrate ajustări, se obţine valoarea de inventar ca valoare netă

12


care se înscrie în bilanţ. Principiul prudenţei cere ca plusurile de valoare între valoarea de

inventar şi valoarea de intrare să nu fie înregistrate, acestea nefiind realizate, iar pe de altă

parte pentru minusurile de valoare acelaşi principiu cere constituirea de provizioane din

care aceste minusuri sa fie acoperite în caz că la valorificarea stocurilor, minusurile de

valoare se confirmă total sau parţial. Potrivit normei contabile internaţionale IAS 2, la

închiderea exerciţiului, stocurile trebuie să fie evaluate la costul lor sau la valoarea netă de

realizare, dacă aceasta este inferioară.

Valoarea netă de realizare a unui stoc este reprezentată de preţul de vânzare estimat,

realizabil în condiţii comerciale normale, diminuat cu costurile necesare pentru realizarea

vânzării (cheltuieli de transport, comisioane privind vânzările, etc.).

4.Evaluarea la ieşirea din patrimoniul întreprinderii

La ieşirea din gestiune sau darea în consum, stocurile sunt evaluate şi se

înregistrează scăderea din gestiune la valoarea lor de intrare. În condiţiile în care pe

parcursul desfăşurării activităţii aceleaşi feluri de bunuri (materiale, mărfuri, ambalaje etc.)

se procură la preţuri diferite, pentru evaluarea cantităţii de stocuri ieşite sau consumate,

având la bază valoarea de intrare (costul estimat de intrare) a acestora, reglementările şi

standardele internaţionale recomandă următoarele metode de evaluare:

1. Metoda costului mediu ponderat (CMP);

2. Metoda prima intrare-prima ieşire (FIFO);

3. Metoda ultima intrare-prima ieşire (LIFO);

4. Metoda costului standard;

5. Metoda identificării specifice.

Unităţile patrimoniale din ţara noastră au posibilitatea, potrivit Legii contabilităţii şi

regulamentului de aplicare al acesteia, art. 68, de a aplica în evaluarea bunurilor una din

următoarele trei metode: metoda costului mediu ponderat (CMP), metoda prima intrare -

prima ieşire (FIFO) sau metoda ultima intrare-prima ieşire (LIFO).

1. Metoda costului mediu ponderat poate fi aplicată în două variante, fie prin

actualizarea costului mediu ponderat după fiecare intrare, aceasta fiind varianta adoptată de

către unitate sau prin actualizarea periodică a costului unitar mediu ponderat, fie lunar, fie

la alte perioade, care nu ar trebui să depăşească durata medie de stocare. Metoda se

utilizează în unităţile în care gama sortimentală este diversificată, sursele de intrare a

bunurilor în patrimoniu sunt diverse şi preţurile de intrare pentru aceleaşi bunuri sunt

fluctuante. Este recomandată, de regulă, în forma transpusă prin utilizarea tehnicii

electronice de calcul. Datorită faptului ca în luna decembrie bunurile s-au procurat la

13


aceleaşi preţuri, stocurile sunt evaluate la ieşire sau la darea în consum la valoarea lor de

intrare. Costul mediu ponderat se poate calcula lunar sau după fiecare intrare, ca raport

între valoarea totală a stocului iniţial plus valoarea intrărilor în stoc şi cantitatea existentă

în stocul iniţial plus cantităţile intrate în stoc, adică:

2. Metoda primul intrat-primul ieşit (FIFO „FIRST INPUT FIRST OUT”)

presupune evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune la preţul primului lot intrat. După

terminarea acestuia se va lua în considerare valoarea următorului lot intrat în ordine

cronologică. Această metodă este recomandată în perioadele care nu sunt bazate pe o

instabilitate mare a preţurilor. Până în anul 2004, firma a utilizat această metodă, după care

a trecut la aplicarea metodei costului mediu ponderat.

3.Metoda ultimul intrat-primul ieşit (LIFO „LAST INPUT FIRST OUT”)

evaluează stocurile la ieşire în funcţie de costul de achiziţie sau costul de producţie al

ultimului lot intrat. După epuizarea acestuia se va lua în considerare următorul lot în

ordinea inversă a intrărilor. Metoda este recomandată întreprinderilor cu o gamă

sortimentală diversificată în varianta de prelucrare automată a datelor şi în perioadele în

care există mari fluctuaţii de preţuri ale bunurilor pe piaţă15

4.Metoda costului standard (prestabilit). Norma contabilă internaţională IAS 2

autorizează evaluarea stocurilor şi după metoda costurilor standard, cu condiţia ca aceasta

să fie bazată pe ipoteze normale privind consumul de materii prime şi materiale,

cheltuielile cu manopera cât şi eficacitatea şi utilizarea capacităţii de producţie. Costurile

standard trebuie să fie periodic reexaminate, şi dacă este necesar, modificate pentru a ţine

cont de condiţiile care prevalează în momentul evaluării. Aceste costuri pot fi costuri

antecalculate sau costuri medii dintr-o perioadă anterioară. În cazul acestei metode de

evaluare, bunurilor li se stabilesc anticipat costurile de înregistrare, cu ajutorul cărora se

evaluează şi înregistrează intrările şi ieşirile.

În cazul în care evaluarea bunurilor materiale se face la preţuri standard

(prestabilite) diferenţele stabilite între preţul de înregistrare şi costul de achiziţie, respectiv

costul de producţie efectiv, se înregistrează distinct în contabilitate. Repartizarea

15 Gheorghe,.L., (2006), Îndrumar practic de contabilitate de gestiune şi calculaţia costurilor,Referenţialul Naţional aplicabil,întrebări şi răspunsuri,teste grilă propuse,teste grilă rezolvate, Editura Universul Juridic, Bucureşti, p.32.

14

C . M . P .=(Stoc initial × pret ) + (Cantitati intrate × pret )Stoc initial + Cantitati intrate


diferenţelor de preţ asupra valorii bunurilor ieşite şi asupra stocurilor se efectuează cu

ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:

Soldul iniţial al + Diferenţele de preţ aferente diferenţelor de preţ intrărilor în cursul perioadei cumulate de la începutul perioadeiK = Soldul iniţial al + Valoarea intrărilor în stocurilor la preţ de cursul perioadei la preţ de înregistrare

înregistrare cumulat de la începutul anului"16.Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din gestiune la preţ de

înregistrare, iar suma rezultată se înregistrează în conturile corespunzătoare în care au fost

înregistrate bunurile ieşite. Coeficienţii de repartizare a diferenţelor de preţ pot fi calculaţi

la nivelul conturilor sintetice de gradul I şi II prevăzute în planul general de conturi, pe

grupe sau categorii de stocuri. La finele perioadei, soldurile conturilor de diferenţe se

cumulează cu soldurile conturilor de stocuri, la preţ de înregistrare, astfel încât aceste

conturi să reflecte valoarea stocurilor la costul de achiziţie, respectiv, de producţie, după

caz. În legislaţia din ţara noastră sunt recunoscute primele 4 categorii de metode. Ele se

pot clasifica în trei mari categorii după cum sugerează şi figura nr. 1.1.

Figura nr.1.1. Metode de evaluare a elementelor de stocuri la ieşirea din patrimoniu1.2.4. Metode de înregistrare a stocurilor în contabilitate

16 Ionescu,C.,(2005), Contabilitate.Bazele teoriei şi practicii contabile, Editura Fundaţia’’România de Mâine’’, Bucureşti

15

ELEMENTE DE STOCURI

BUNURI IDENTIFICABILE

COSTURI REALE

Metode ale costului mediu ponderat

CMP (lunar) CMP

(după fiecare intrare)

Metode bazate pe epuizarea loturilor

FIFO LIFO

COSTURI CONVENŢIONALE

cost pretabilit NIFO preţ de vânzare

BUNURI INTERSCHIMBABILE


1.2.4.1. Metoda inventarului permanent

În cazul utilizării inventarului permanent în contabilitate, în conturile de stocuri se

înregistrează toate operaţiile de intrare şi ieşire a stocurilor cantitativ şi valoric, ceea ce

permite stabilirea şi cunoaşterea în orice moment a stocurilor, atât cantitativ cât şi valoric.

Conform normelor contabile din ţara noastră, în condiţiile utilizării inventarului

permanent, unităţile patrimoniale îşi pot organiza contabilitatea analitică a stocurilor în

funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii17. În cazul utilizării inventarului

permanent, conturile de stocuri se debitează cu intrările de bunuri şi se creditează cu

ieşirile din stoc aferente perioadei de gestiune. La sfârşitul exerciţiului financiar soldurile

conturilor de stocuri sunt comparate cu stocurile faptice stabilite prin inventariere. Dacă

există diferenţe în plus sau minus la inventar, acestea se vor regulariza aducându-se

stocurile la nivelul lor real.18 Reglementările contabile româneşti dau posibilitatea unităţilor

patrimoniale, de a continua practica contabilă anterioară de a evalua atât intrările cât şi

ieşirile din stoc la preţuri standard sau prestabilite, denumite şi preţuri de înregistrare.

Acceptarea continuării acestei practici a impus instituirea în contabilitatea generală a

conturilor de diferenţe de preţ care să reflecte distinct:

La intrarea elementelor în stoc, diferenţele dintre costul istoric şi preţurile de

înregistrare;

La ieşirea elementelor din stoc, repartizarea diferenţelor de preţ asupra valorii de

înregistrare a elementelor ieşite, cu ajutorul coeficientului K.

Coeficientul K se aplică asupra valorii elementelor ieşite din stoc, la preţ de

înregistrare. Metoda inventarului permanent, presupune un volum mai mare de muncă, dar

asigură o mai riguroasă cunoaştere, în orice moment a mărimii stocurilor şi un mai bun

control al integrităţii lor.

1.2.4.2. Metoda inventarului intermitent

17 Vasile,R., Ion,A., Elena, Ş., Daniela,Ţ., (2003), Evaluarea întreprinderii, Editura ASE, Bucureşti.18 Ristea, M., Dumitru, C.G., (2008), Contabilitate financiară, Editura Mărgăritar, Bucureşti

16

( S I + R d ) c o n t d e d i f e r e n ţ e d e p r e ţ ( S I + R d ) c o n t d e s t o c l a p r e ţ d e î n r e g i s t r a r e

K =


Unităţile patrimoniale pot opta şi pentru inventarul intermitent al stocurilor, cu

condiţia ca inventarul intermitent al acestora să fie condus în contabilitatea de gestiune, în

cazul întreprinderilor mari, sau extracontabil în cazul întreprinderilor mici şi mijlocii.

Această metodă presupune stabilirea ieşirilor şi înregistrarea lor în contabilitate pe

baza inventarierii lor la finele fiecărei luni. În acest caz, ieşirile se determină ca diferenţă

între valoarea stocurilor iniţiale plus valoarea intrărilor, pe deoparte şi valoarea stocurilor

finale stabilite prin inventariere, pe de altă parte.

Relaţia de calcul a ieşirilor ar putea fi următoarea: E = Si + I - Sf

În cazul utilizării acestei metode, se renunţă la utilizarea în cursul lunii a conturilor

de stocuri pentru evidenţierea intrărilor şi , respectiv, a recalculării stocurilor scriptice după

fiecare intrare. Prin urmare conturile de stocuri se utilizează numai la începutul şi sfârşitul

lunii, iar intrările de stocuri, din timpul lunii sunt contabilizate direct în conturile de

cheltuieli corespunzătoare, la cost de achiziţie, preţ de factură sau preţ prestabilit, după caz.

La sfârşitul fiecărei luni se stabilesc stocurile finale prin inventariere şi se înregistrează în

conturile de stocuri iniţiale ale lunii următoare şi ele se vor anula prin includerea lor pe

cheltuieli la începutul lunii următoare19.

În urma acestei tehnici de înregistrare, conturile de stocuri reflectă mărimea reală a

acestora, iar conturile de cheltuieli privind consumurile de stocuri reflectă cheltuielile

efective cu aceste consumuri.

19 Stoian,A.,(2001), Contabilitate şi gestiune fiscală, Editura Mărgăritar, Bucureşti

17

Capitolul II Prezentarea societăţii comerciale DIVANASY SRL

Capitolul II

PREZENTAREA SOCIETĂŢII COMERCIALE DIVANASY SRL

2.1. Prezentarea de ansamblu a societăţii

Pentru studiul de caz am ales drept model SC DIVANASY SRL, constituită ca

societate comercială cu răspundere limitată cu capital integral privat român şi turc şi îşi

desfăşoară activitatea în conformitate cu contractul societăţii, a statutului şi a legislaţiei

române în materie. Societatea este titular de drept asupra patrimoniului care îl deţine. De

asemenea asupra dreptului de proprietate al activelor patrimoniale nu se înregistrează

revendicări

Datele companiei:

Stare societate: ÎNREGISTRATĂ, din data de 08.10.1998

CIF: RO11048390 Reg. Com.: J13/2212/1998 Capital social: 7.200 RON

CAEN: 1071 Fabricarea pastelor făinoase; fabricarea pâinii; fabricarea prăjiturilor şi a

produselor proaspete de patiserie

Adresă : Str Industriei Bl MSI sc. A et P ap 3, mun. Medgidia, jud. Constanţa cu punct de

lucru în loc SATU NOU Com Mircea Vodă Str Principală Nr. 2 jud. Constanţa într-un

spaţiu având contract de comodat în suprafaţa de 1400 mp.

Registrele şi evidenţele contabile sunt întocmite în conformitate cu legislaţia

română în vigoare şi nu s-au înregistrat nereguli privind fiscalitatea în evidenţa contabilă.

La data înfiinţării, capitalul social total era de 7.200 lei din care 1.000 $ SUA, reprezentând

1.587 lei la cursul de 1,587 lei pentru 1 $ SUA aport în numerar, diferenţa aport în natură

maşini şi utilaje, împărţit în 720 părţi sociale cu valoare de 10 lei fiecare.

DIVANASY SRL produce paste făinoase de calitate din făinuri grifice de grâu și

porumb iar această calitate derivă din următoarele 4 puncte forte:

1) Selecția riguroasă a făinurilor folosite: ingredientele sunt analizate cu atenție în

laboratorul nostru, analiza de control făcându-se la fiecare livrare din partea furnizorilor

noștri.

2) Furnizarea de produse clasice care combină îndemânarea tradițională a producătorilor de

paste cu tehnologia modernă. În acest sens DIVANASY SRL produce paste ce își mențin

forma în timpul fierberii, nu se înmoaie și prezintă o bună creștere în volum, lasă puține

sedimente, au o textura fermă și nu se lipesc.

3) Atitudinea etică și morală - soluție pentru siguranța tuturor.

18


4) Logistica și politica de livrări sunt preocupări ce garantează servicii fără erori de 16 ani.

Profilul iniţial de activitate fiind producţia de paste făinoase. Piaţa iniţială a

desfacerilor s-a limitat la arealul oferit de municipiul Constanţa, dar volumul vânzărilor a

crescut rapid şi sănătos, ca urmare a politicii managementului firmei. Profilul auxiliar este

acela de comercializare a diferitelor produse de panificaţie şi patiserie.

SC DIVANASY SRL angajează primele cheltuieli legate de producţie în octombrie

1998 prin achiziţionarea unui prim utilaj de producţie a pastelor făinoase de la Delta

Tehnologie Alimentari, din Italia, având o capacitate de 75 kg. paste/oră, primele venituri

realizându-se în luna decembrie a aceluiaşi an.

În scurt timp, conducerea firmei a constatat imposibilitatea acoperirii cererii de

paste făinoase, ceea ce a determinat societatea să hotărască achiziţionarea unei noi maşini

pentru producerea pastelor făinoase, în luna noiembrie a anului 1999, având o capacitate de

75 kg./oră. În cursul anului 1999 prin eforturi proprii (autodotare) firma a mărit capacitatea

de producţie cu încă 75 kg paste/oră. Încă din toamna anului 2000, SC DIVANASY SRL a

luat legătura cu firma Gima Inter din Elveţia, în vederea achiziţionării a două linii

industriale pentru producţie paste scurte, de fabricaţie Buhler, având o capacitate de 400,

respectiv 500 kg. paste /oră.

În cursul anului 2000 firma a obţinut un credit pentru investiţii de la BRD, a

încheiat contractul cu Gima Inter, iar în septembrie 2000 utilajele au sosit la Medgidia.

Cele două linii industriale inclusiv infrastructura aferentă au fost montate în timp record, în

decembrie 2000 efectuându-se primele probe tehnologice, iar în ianuarie 2001 a început

producţia pe linia de 500 kg./oră, în februarie a început producţia pe linia de 300 kg./oră.

În paralel cu montarea liniilor industriale şi demararea activităţii de producţie, SC

DIVANASY SRL a acţionat pentru realizarea unei reţele proprii de distribuţie.

Cele doua linii industriale, de capacitate relativ mică, s-au dovedit o alegere bună

pentru piaţa din România, datorită unei flexibilităţi sporite în realizarea sortimentelor

cerute pe piaţă. Desfacerea pastelor făinoase scurte produse pe liniile industriale Buhler a

crescut progresiv, o dată cu extinderea reţelei de vânzări (evident cu unele fluctuaţii

inerente caracterului sezonier al consumului de paste făinoase). Utilajele artizanale

cumpărate de la D.T.A. Italia continuă să funcţioneze, ele acoperă o gamă de sortimente

cerute pe piaţă, care nu pot fi produse pe nici un fel de linii industriale.

În primăvara anului 2003, SC DIVANASY SRL a achiziţionat de la firma Ziegler,

Ungaria, două utilaje pentru producţie aperitive sărate pe care le-a pus imediat în

funcţiune. În acest domeniu pe piaţa din România, concurenţa este practic inexistentă.

19


Specialiştii firmei au pus la punct o reţetă şi o tehnologie care corespunde

specificului pieţei din România, astfel încât cererea a depăşit capacitatea de producţie,

situaţie în care au fost achiziţionate, succesiv încă două utilaje de acelaşi tip.

Tehnologiile moderne folosite, păstrează întotdeauna tradiția ca referință. Acesta

este conceptul firmei DIVANASY SRL, conceptul celor care știu cum se fac pastele bune,

pentru că le fac de 16 de ani, un concept care implică pregătirea muncitorilor, dezvoltarea

tehnologică a utilajelor sau pe scurt: calitatea muncii.

Încă de la începutul activităţii de producţie conducerea firmei a manifestat interes

pentru implementarea unui Sistem propriu pentru Asigurarea Calităţii, în concordanţă cu

standardele de Stat în vigoare în România, precum şi pentru elaborarea unor Standarde de

Firmă cu exigenţe sporite.

S-a acţionat deasemenea pentru implementarea metodelor moderne de prelucrare a

informaţiei. Firma dispune în prezent de o puternică reţea de calculatoare instalate atât la

sediul din Medgidia, cât şi la punctele de lucru din ţară, de un program performant de

evidenţe contabile propus de o firma de specialitate, precum şi de o serie de programe

necesare diverselor compartimente ale firmei (producţie, vânzări-marketing, asigurarea

calităţii etc.) realizate în regie proprie.

Începând cu anul 2004, SC DIVANASY SRL a început să desfacă prin reţeaua

proprie de vânzări şi mărfuri produse de alte firme din ţară sau din import pentru a spori

eficienţa acestei reţele, în special în perioadele când consumul de paste înregistrează

scăderi sezoniere. O istorie de 16 de ani marcată de oameni determinați și mândri. Toți

hotărâți să facă paste. Paste de calitate. Investiții, modernizări, extinderi și dezvoltarea unei

companii care e în legătură cu linia SC DIVANASY SRL.

Pentru finanţarea investiţiilor enumerate mai sus, firma a apelat în repetate rânduri

la credite bancare. Societatea şi-a onorat întotdeauna la timp şi integral obligaţiile faţă de

creditori.

2.2. Piaţa actuală

Referitor la situaţia actuală şi potenţială a pieţei este necesar ca firma să păstreze o

atitudine foarte vigilentă, să culeagă informaţiile referitoare la situaţia pieţei şi la tendinţele

acesteia, să aibă capacitatea să se adapteze la modificările impuse de piaţă.

Politica DIVANASY SRL a fost întotdeauna orientată spre obținerea de paste de

înaltă calitate având la bază două cuvinte cheie: creștere și eficiență. Creșterea continuă din

20


ultimii ani au condus firma spre consolidarea imaginii și afirmarea solidă pe piața din nord-

vestul țării.

SC DIVANASY SRL îşi desface produsele pe întreg teritoriul ţării, sistemul de

vânzări fiind organizat pe două secţiuni distincte:

Reţeaua proprie de vânzare care cuprinde 3 depozite localizate în principalele oraşe din

Dobrogea dotate cu personalul şi logistica necesară (automobile, calculatoare conectate în

reţeaua internet, telefoane, fax-uri, etc.), 26 de agenţi proprii de vânzări, gestionări,

supervisori, marchandiseri.

Un birou de vânzări directe care deserveşte marile lanţuri de supermagazine situate în

diverse localităţi din ţară, precum şi firme de distribuţie în special din zona extracarpatică.

Având în vedere şi mijloacele de transport de care dispune firma, marfa ajunge la

cca. 7000 de clienţi în toata ţara.

Unitatea patrimonială trebuie să desfăşoare o analiză complexă, sistematică şi

permanentă a mediului său ambiant. Orice strategie adoptată trebuie să ţină seama de

restricţiile impuse de mediu, dar şi să valorifice toate oportunităţile ce îi sunt oferite de

acesta.

Dintre clienţii cei mai importanţi enumerăm:

Aprovizionarea cu materii prime (făină) se face din Ungaria de la firma Del Gabona

Malomipari RT Szeged, pe bază de contract.

Pentru celelalte materii prime: praf de ou, ulei de palmier, colorant alimentar,

aprovizionarea se face pe bază de comenzi.

Principalii furnizori sunt:

21

SC GIMROM HOLDING SA

BILLA ROMÂNIA

SC HIPROMA SA BUCUREŞTI

METROU COPY FOOD SA


2.3. Managementul şi structura SC DIVANASY SRL

Societatea dispune de un program managerial conceput şi structurat strategic în

ideea realizării unei mobilităţi maxime în relaţia cu piaţa, proprie structurilor

descentralizate organizate matricial. Suportul material, informaţional, logistic este realizat

de: organizarea activităţii pe centre de excelenţă; sistem informatic funcţional (Argus)

conectat la internet; sistem integrat de urmărire şi control pentru asigurarea calităţii

conform ISO 9001/2001 şi ISO 22000 / 2005.

Societatea comercială DIVANASY SRL a parcurs şi finalizat mai multe etape de

modernizare, restructurare prin efort propriu, dar şi cu asistenţă financiară logistică din

partea PHARE, câștigată pe bază de licitaţie în cadrul programului "Restructurarea

sistemului științific şi tehnologic din România".

Organele de conducere ale unităţii trebuie să asigure cadrul de coordonare şi

conducere capabile să împletească respectarea programelor de dezvoltare economico-

socială cu autonomia unităţii şi asigurarea rentabilităţii acesteia. Toate deciziile adoptate de

aceste organe trebuie să urmărească accelerarea dezvoltării producţiei pe baza tehnicii

moderne, îmbunătăţirea permanentă a calităţii produselor, realizarea de profit, asigurarea

protecţiei mediului înconjurător şi cointeresării mai directă a salariaţilor în realizarea

scopurilor pe care şi le propune societatea, care să se reflecte în sporirea veniturilor

acestora. Potrivit prevederilor legale Adunarea Generală a Asociaţilor adoptă hotărâri ce

sunt obligatorii pentru Consiliul de Administraţie, acesta adoptând decizii pentru aducerea

la îndeplinire a hotărârilor menţionate, pe baza cărora Directorul General emite ordine ce

se referă fie la operaţionalizarea hotărârilor şi deciziilor adoptate de organele de conducere,

fie la soluţionarea problemelor operative de conducere. Comisiile care funcţionează pe

lângă organele de conducere au rol de a informa şi sprijini organele de conducere ale

unităţii în luarea deciziilor. Aceste comisii colaborează strâns cu compartimentele de

muncă ale unităţii.

22

AVICOLA BRAŞOV

AVICOLA CĂLĂRAŞI

MTC TIMIŞOARA


Referindu-ne la modalităţile de promovare şi recompensare a personalului putem

afirma că două mecanisme de promovare funcţionează în societatea comercială

DIVANASY SRL: ierarhia tehnică în cadrul colectivelor pe domenii de expertiză

specifice şi ierarhia managerială în cadrul programelor strategice. Sistemul de recompense

este stabilit în funcţie de realizările şi aportul fiecărui membru al echipei DIVANASY SRL

2.4. Aspecte financiar-contabile în activitatea SC DIVANASY SRL

În cele ce urmează vom prezenta analiza principalilor indicatori specifici unei

societăţi comerciale şi anume ponderea veniturilor obţinute (figura 2.1) şi cifra de afaceri,

indicatori care vor fi analizaţi împreună datorită strânsei conexiuni dintre aceştia, ponderea

veniturilor regăsindu-se în cifra de afaceri. Coroborat cu aceştia o mare importanţă o are

gradul de specializare a personalului (figura 2.2), pregătirea profesională a acestuia în

toate domeniile de activitate şi la toate nivelurile ierarhice având o mare implicaţie în

bunul mers al activităţii societăţii, efectele acestui "indicator" regăsindu-se în final în

evoluţia cifrei de afaceri. Aşadar vom începe cu primul indicator şi anume ponderea

veniturilor la cifra de afaceri care se prezintă după cum urmează:

Ponderea veniturilor obţinute

Producţie 55 %Comerţ 25 %Servicii 10 %Alte venituri 10 %

55%25%

10% 10%

Producţie

Comerţ

Servicii

Alte venituri

Grafic 2.1. Ponderea veniturilor obţinute

Sursa: Evidenţa contabilă a societăţii

23


Referindu-ne la activitatea managementului societăţii, aceasta a înregistrat în timp o

evoluţie crescătoare a cifrei de afaceri, evoluţie trasată în principal de către cele două

domenii principale de activitate producătoare de venituri, respectiv cea de producţie şi cea

de cercetare ale societăţii DIVANASY SRL Însă pentru a putea să exprimăm un set de

concluzii coerente, ancorate în realitate referitoare la valorile pozitive şi crescătoare ale

cifrei de afaceri trebuie să analizăm evoluţia domeniului de activitate al societăţii, analiză

ce este efectuată în următorul tablou:

PRODUCŢIE

În plină evoluţie datorită :

Nivelul cantitativ şi calitativ al produselor şi serviciilor în domeniul media şi

prezentare marfă este în creştere accentuată.

Evoluţia real pozitivă a posibilităţilor de prelucrare la standarde superioare de calitate

şi aspect este datorată unei puternice infuzii tehnologice manifestată prin posibilitatea

folosirii unor aparate, utilaje şi a unei SDV-istici superioare.

Apariţia şi dezvoltarea accelerată a activităţii în domeniul media şi prezentare produse

a generat o cerere în continuă creştere pentru suporturile materiale de un nivel

cantitativ şi calitativ ridicat.

Piaţa în expansiune, creşterea continuă a cererii pe fondul unei oferte diversificate şi

în cadrul unui mediu concurenţial cu un mare potenţial în special datorită ofertei de

produse din import.

În aceste condiţii după ce s-a vizualizat această imagine de ansamblu a situaţiei

activităţii firmei putem preciza unele concluzii cu privire la evoluţia cifrei de afaceri.

Creşterea cifrei de afaceri s-a realizat preponderent pe baza activităţii de producţie a

societăţii comerciale şi anume a diversificării permanente a produselor executate atât

calitativ cât şi cantitativ nu numai pe piaţa internă cât şi pe cea externă, diversificare ce a

fost posibilă printre altele datorita tehnicii în care s-a investit constant.

Un alt aspect important cu implicaţii majore în desfăşurarea bunei activităţi a

societăţii comerciale DIVANASY SRL este dat de profesionalismul forţei de muncă ce se

reflectă în structura personalului implicat în activitatea de conducere, producţie, cercetare

şi administraţie. Aşa cum am mai arătat societatea este preocupată într-o mare măsură de

acest aspect având colaborări sub forma schimbului de experienţă şi nu numai cu mari

24


universităţi din afara şi corporaţii internaţionale, fapt ce se reflectă în ponderea ridicată a

personalului cu studii superioare (43 %) şi a celui cu studii medii (19 %) din totalul

personalului.

12%

26%

43%

19%

Personal administrativ şi servicii Personal producţie

Personal cu studii superioare Personal cu studii medii

Grafic 2. 2. Structura personalului

Sursa: Evidenţele societăţii

25

Structura personalului

Personal administrativ şi servicii 12%

Personal producţie 26%

Personal cu studii superioare 43%

Personal cu studii medii 19%

Capitolul III Organizarea contabilităţii stocurilor la SC DIVANASY SRL

Capitolul III

ORGANIZAREA CONTABILITĂŢII STOCURILOR LA SC DIVANASY SRL

Din punct de vedere organizaţional, în studiul contabilităţii stocurilor în cadrul SC

DIVANASY SRL trebuie menţionate două trăsături principale şi anume prima trăsătură

care vizează metoda aleasă de conducerea societăţii cu privire la evaluarea, la ieşire a

stocurilor, iar cea de a doua trăsătură vizează metoda de inventariere (permanentă sau

intermitentă) folosită în gestionarea stocurilor. În continuare vom prezenta pe rând aceste

două aspecte ce sunt evidenţiate în figura de mai jos.

Figura 3.1. Trăsături principale la SC DIVANASY SRL

Sursa: Concepţie proprie

Evaluarea conform metodei F.I.F.O. constă în valorizarea ieşirilor de stocuri în ordinea

în care au intrat, la costul de achiziţie, sau de producţie al primei intrări în lot. Pe măsura

epuizării lotului bunurile ieşite din gestiune se evaluează la costul de achiziţie sau de

producţie al lotului următor, în ordine cronologică. În consecinţă stocul final este format

din elementele evaluate la valorile cele mai recente. În cazul creşterii de preţuri prin

aplicarea metodei F.I.F.O. ieşirile sunt evaluate la valorile cele mai scăzute, stocurile finale

la valorile cele mai ridicate, rezultând o majorare a rezultatului întreprinderii. Din contră,

dacă preţurile sunt în scădere aplicarea metodei F.I.F.O. conduce la evaluarea ieşirilor de

stocuri la valoarea maximă, stocul final şi beneficiul fiind micşorate.

Aplicarea metodei inventarului permanent presupune contabilizarea fiecărei intrări de

stocuri, cantitativ şi valoric la: cost istoric (care poate fi cost de achiziţie sau cost de

26

metoda F.I.F.O ( Primul intrat, primul ieşit)

Evaluarea la ieşire a stocurilor:

inventarul PERMANENTMetoda de inventariere:


producţie); preţ stabilit în funcţie de valoarea de utilitate sau la o altă valoare de

înregistrare (preţ standard, preţ de vânzare). De asemenea fiecare ieşire din stoc este

contabilizată fizic şi valoric. Metoda inventarului permanent este superioară inventarului

intermitent prin faptul că înregistrarea, în conturi de stocuri, a fiecărei intrări sau ieşiri, pe

măsura producerii operaţiilor, atât cantitativ cât şi valoric, dă posibilitatea cunoaşterii în

orice moment a mărimii stocurilor.

3.1 Operaţiuni cu stocuri la SC DIVANASY SRL

3.1.1 Tipologia operaţiilor prezentate

Pentru prezentarea aplicaţiei practice din lucrarea de faţă s-au folosit "situaţii"

contabile ce au reflectat diverse mişcări în operaţiile cu stocuri din perioada 01.01.2013 -

30.06.2013. Respectivele operaţii contabile au fost preluate din activitatea societăţii

comerciale DIVANASY SRL, respectiv din exerciţiul financiar 01.01.2013 - 31.12.2013.

Prin aceste exemple s-a urmărit prezentarea cât mai multor tipuri de operaţii cu stocuri ce

pot interveni în activitatea unei întreprinderi pe parcursul unui exerciţiul financiar. Deşi

unele operaţii prezentate fac parte din categoria lucrărilor contabile de închidere a

exerciţiului, şi nu din operaţiile curente ale întreprinderii, din considerente metodologice

am preferat prezentarea coerentă şi integrală a metodelor de gestiune a stocurilor, inclusiv

a operaţiilor efectuate la finele exerciţiului.

Pentru studierea cât mai rapidă a acestui set de operaţii cât şi pentru formarea unei

vederi de ansamblu care să corespundă scopului acestui capitol, respectiv aceea de a

prezenta cât mai multe tipuri de operaţii cu stocuri vom prezenta în pagina următoare un

tabel în care sunt trecute operaţiile după "natura" lor.

Tabel 3.1 Operaţiunea contabilă urmărită

Nr.crt Operaţiunea contabilă urmărită Nr. Operației1 - Înregistrarea de plusuri şi minusuri la inventarierea

stocurilor.1

2 - Cumpărarea de materii prime.- Darea în folosinţă a materiilor prime.- Plata furnizorului.

2, 11

3 - Cumpărarea de materiale de natura obiectelor de inventar.- Plata furnizorului prin cambie- Darea în consum de obiecte de inventar

3, 13

4 - Cumpărarea de materiale consumabile. 4, 55 - Aplicarea metodei F.I.F.O. asupra stocurilor de materii 6

27


prime.6 - Obţinerea de produse finite la cost de producţie şi vânzarea

de produse finite.7, 02

7 - Cumpărarea de materii prime din străinătate. 88 - Determinarea costului unitar de producţie ţinând cont de

costurile directe şi indirecte (fixe şi variabile) şi înregistrarea acestuia în contabilitate.

9

9 - Stocuri transmise spre prelucrare către terţi. 0310 - Înregistrări contabile privind ambalajele. 14, 15

Sursa: Tipuri de operaţii cu stocuri la SC DIVANASY SRL

3.1.2. – Monografie contabilă privind operaţiile cu stocuri

Operaţia 1. Pe data de 30.06.2013 în urma rezultatului inventarierii pe trimestrul al

doilea al exerciţiului financiar 2013 în cadrul societăţii comerciale DIVANASY SRL s-

a constatat un plus la inventar în valoare de 300 lei la ambalaje (100 de ambalaje) şi a

unui minus de inventar la materiale consumabile, în valoare de 140 lei.

a) Înregistrarea plusului de inventar pentru cele 100 de ambalaje pe data de 30.06.2013

381Ambalaje

=608Cheltuieli privind ambalajele

300 lei

b) Înregistrarea minusului de inventar la combustibil (50 litri de benzină) pe data de

30.06.2013:

6022Cheltuieli privind mat. consumabile

=3022

Materiale consumabile

140 lei

Operaţia 2. Societatea comercială DIVANASY SRL cumpără pe data de 5.06.2013 de

la furnizorul RASCO SA materii prime sub forma a 8000 kg de făină (8000 kg. x 1

leu). Cheltuielile de transport aferente acestei tranzacţii sunt de 450 lei, cheltuielile de

manipulare 200 lei. Furnizorul va fi plătit pe data de 20.06.2013.

Pe data de 02.03.2013 se vor da în folosinţă 35 de foi de aluminiu la preţ de achiziție.

a) Înregistrarea datoriei către furnizor şi a intrării de materii prime conform facturii nr.

1556677 din 5.03.2013:

valoarea de intrare = 8000 kg x 1 + 450 + 200 = 8650 lei.

28


preţul de achiziţie a unui kg făină = 8650 / 8000 kg= 1,08 lei.

% =401

Furnizori10726 lei

301Materii prime

8650 lei

4426TVA deductibilă

2076 lei

b) Darea în consum a materiilor prime conform bonului de consum nr. 73852 din data de

02.03.2013:

valoarea de dat în consum : 3750 kg. x 1,08 = 4050 lei.

601Cheltuieli cu materii

prime=

301Materii prime

4050 lei

c) Plata furnizorului RASCO SA conform ordinului de plata nr. 2346879 din 20.03.2013:

401Furnizori

=5121

Conturi la bănci în lei

10726 lei

Operaţia 3. Pe data de 15.03.2013 societatea comercială DIVANASY SRL

recepţionează materiale de natura obiectelor de inventar de la furnizorul BASEN SA,

preţ de cumpărare 700 lei. Pentru decontarea contravalorii facturii, furnizorul BASEN

S.A. emite o cambie către societatea SIAT SA, termen de decontare 30.03.2013.

a) Înregistrarea datoriei faţă de furnizorul BASEN SA şi a intrării de obiecte de inventar

conform facturii nr 2438591 din data de 15.03.2013:

% =401

Furnizori868 lei

303Materiale de natura

obiectelor de inventar700 lei


168 lei

b) Înregistrarea cambiei emise de societatea BASEN SA:

29


401Furnizori

=403

Efecte de plătit868 lei

c) Decontarea cambiei de către societatea comercială SIAT SA pe data de 30.03.2013:

403Efecte de plătit

=5121

Conturi la bănci în lei

868 lei

Operaţia 4. Pe data de 1.02.2013 se acordă un avans din casieria societăţii comerciale

DIVANASY SRL. în valoare 100 lei unei persoane împuternicite din societate pentru a

cumpăra materiale de curăţire şi dezinfectare. În aceiaşi zi se decontează avansul pe

baza facturilor cu care s-au cumpărat aceste materiale, preţul menţionat în factură este

de 65 lei, diferenţa neutilizată din avansul acordat se depune în casieria unităţii.

a) Înregistrarea acordării avansului din data de 1.02.2013:

542Avansuri de trezorerie

=5311

Casa în lei100 lei

b) Decontarea avansului pe baza facturii primite de la persoana căreia i s-a acordat avansul

(factura nr 4967231 din 1.02.2013); şi depunerea restului de bani neutilizaţi din avans în

casieria unităţii:

decontarea în sumă de: 65 + (65 x 24 %) = 80,6 lei.

restul de bani de depus în casierie: 100-80,6 = 19,4 lei

% =542

Avansuri de trezorerie

80.6 lei

302Materiale consumabile

65 lei


15.6 lei

5311Casa în lei

=542

Avansuri de trezorerie 19,4 lei

30


Operaţia 5. Pe data de 3.02.2013 se acordă de către societatea comercială DIVANASY

SRL din disponibilităţile din cont un avans furnizorului LARIUS SA în valoare de 1650

lei în contul unei aprovizionări ulterioare cu materiale consumabile. Pe data de

8.02.2013 se primesc respectivele materiale, preţul de cumpărarea fiind de 3200 lei. Pe

data de 02.02.2013 se decontează avansul acordat furnizorului şi se plăteşte restul de

bani către acesta.

a) Înregistrarea acordării avansului către furnizorul LARIUS SA pe data de 3.02.2013:

409Furnizori debitori

=5121

Conturi la bănci în lei1650 lei

b) Înregistrarea intrării de materiale consumabile de la furnizorul LARIUS SA, precum şi

înregistrarea datoriei faţă de acesta din data de 8.02.2013 conform facturii nr. 84135620:

%=

401Furnizori

3968 lei

3024Materiale

consumabilepiese de schimb

3200 lei


768 lei

c) Decontarea avansului acordat furnizorului LARIUS SA din data de 02.02.2013 şi plata

diferenţei de bani către acesta în vederea achitării integrale a achiziţiei de materiale

consumabile din data de 8.02.2013. Plata diferenţei de bani se face prin ordinul de plată

nr. 6142987 din data de 02.02.2013

diferenţa de bani de plătit: 3968 - 1650 = 2318 lei

401Furnizori

= % 3968 lei

409Avansuri acordate

furnizorilor1650 lei

5121Conturi la bănci în lei

2318 lei

Operaţia 6. Societatea comerciala DIVANASY SRL prezintă următoarele informaţii

privind stocul de materie primă (făină grifică) pentru luna octombrie 2013:

Stoc iniţial pe data de 1.02.2013

3000 kg x 1,08 = 3240 lei.

Pe parcursul lunii au existat intrări în stoc astfel:

31


a) 06.02.2013 - 12000 kg * 1,02 lei = 12.240 lei (cost efectiv materii prime + cheltuieli de

transport şi manipulare)

b) 25.02.2013 – 9000 kg x 1,20 lei = 10.800 lei (cost efectiv materii prime + cheltuieli de

transport şi manipulare)

Consumurile înregistrate pe parcursul lunii au fost următoarele:

- 02.02.2013 – 12.000 kg

- 29.02.2013 - 8000 kg

Înregistrarea intrării de 02.000 kg făină din 06.02.2013 conform facturii nr. 5741308:

% =401

Furnizori14.880 lei

301Materii prime

12.000 lei


2880 lei

a) Înregistrarea consumului de 1100 kg făină din 02.02.2013 conform bonului de consum

nr. 70052 aplicând metoda F.I.F.O.:

601 = 301 11.910“Cheltuieli de materii prime” “Materii prime”

b) Înregistrarea intrării de 9000 kg din 25.08.2013 conform facturii nr. 4230157:

% =401

Furnizori13.392 lei

301Materii prime

10.800 lei


2592 lei

c) Înregistrarea consumului de 8000 kg făină din 29.02.2013 conform bonului de consum

nr. 61023 aplicând metoda F.I.F.O.:

601Cheltuieli de materii

prime=

301Materii prime

8250 lei

32

3000 x 1,08 3.240 lei

8500 buc x 1,02 9.350 lei


1500 kg x 1.15500 kg x 1.2

1650 lei6600 lei

la sfârşitul lunii au rămas în gestiune 1500 kg făină x 1,20 lei / folie = 1800 lei.

Operaţia 7. Societatea comerciala DIVANASY SRL obţine pe data de 18.02.2013 în

urma procesului de producţie 130.000 kg paste făinoase, valoarea unui kg la cost de

producţie fiind de 1 leu. Pe data de 22.02.2013 societatea vinde 70.000 kg de 1,350 lei

bucata, societăţii comerciale MEC BUCUREŞTI SA

a) Înregistrarea celor 100.000 kg paste făinoase la cost de producţie pe data de 18.02.2013.

valoarea: 130.000 kg x 1 = 130.000 lei.

345Produse finite

=711

Variaţia stocurilor130.000 lei

b) Înregistrarea vânzării celor 70.000 kg paste făinoase publicitare pe data de 22.02.2013

potrivit facturii nr. 87432101 clientului MEC BUCUREŞTI SA:

valoarea de vânzare: 70.000 kg x 1,350 = 94.500 lei.

411Clienţi

=

% 117.180 lei

701Venituri din vânzarea produselor 94.500 lei

4427TVA colectată 22.680 lei

c) Contabilizarea ieşirii din gestiune a celor 70.000 kg paste făinoase în urma vânzării pe

date 22.02.2013:

valoarea: 70.000 kg x 1,000 = 70.000 lei.

711Variaţia stocurilor

=345

Produse finite70.000 lei

Operaţia 8. Pe data de 1.11.2013 societatea comerciala DIVANASY SRL

achiziţionează din import de la societatea TOPEX PUBLIC materii prime sub formă

de piper, termenul de decontare fiind 30.11.2013. Valoarea în vamă a mărfurilor 9.000

$, taxa vamală 4 %, comision vamal 2 %. Cursul valutar a înregistrat următoarele

valori:

1. La data facturii şi a stabilirii valorii în vamă – 3.4 lei (1.11.2013).

2. La data decontării – 3,9 lei (30.11.2013).

33


a) Calculul şi înregistrarea obligaţiilor fiscale:

valoarea în vamă = 9.000 $ x 3.4 lei / USD = 30.600 lei.

taxa vamală = 30.600 lei x 4 % = 1224 lei.

comision vamal = 30.600 lei x 2 % = 612 lei

TVA = (30.600 + 1224 + 612) X 24 % = 7784 lei.

% =512

Conturi curente la bănci

9.620 lei

446Alte impozite taxe şi vărsăminte asimilate

1.836 lei


7.784 lei

b) Înregistrarea importului de materiale conform facturii întocmite de furnizorul străin

TOPLEX PUBLIC:

302Materiale consumabile

= % lei

401Furnizori

30.600 lei.

446Alte impozite taxe şi vărsăminte asimilate

1.836 lei

c) Plata furnizorului extern TOPEX PUBLIC pe data de 30.11.2002:

echivalentul celor 9.000 $ la data de 30.11.2002 = 9.000 $ x 3,5 lei / UDS =

31.500 lei.

diferența de curs valutar: 31.500 – 30.600 = 900 lei.

% =512Conturi curente la bănci

31.500 lei

401Furnizori

30.600 lei

665Cheltuieli din diferenţe de curs

900 lei

Operaţia 9. În decursul lunii noiembrie societatea comercială DIVANASY SRL

realizează din producţie proprie 1800 kg sărățele. Situaţia costurilor de producţie

aferente realizării acestor produs finite se prezintă astfel:

- costuri directe 60.000 lei

- costuri indirecte 20.000 lei din care :

34


fixe - 5.000 lei

variabile -15.000 lei

- nivelul normal al capacităţii de producţie al societăţii pentru acest produs este de 2050 kg,

în timp ce nivelul real a fost de 1800 de kg.

Determinarea costului de producţie:

Costul subactivităţii

6000 1800 kg

= X [ 1- ] 2050 kg

= 6000 x 1 - 0.87 = 6000 x 0.13 = 780 lei

Cheltuieli indirecte ce se includ în costul de producţie = 20.000 - 780 = 19.220 lei

Costul de producţie = 60.000 + 19.220 = 79.220 lei.

a) Înregistrarea bunurilor de natura produselor finite la costul de producţie pe 30.11.2013:

345Produse finite

=711

Variaţia stocurilor79.220 lei

costul unitar va fi de 79.220 / 150 bucăţi = 528,13 lei /bucată.

b2) Decontarea facturii prin ordinul de plată nr. 86479520 din 5.03.2013

401Furnizori

= % 4057 lei

5121Conturi curente la bănci în lei

3988 lei

767Venituri din sconturile obţinute

69 lei

Operaţia 10. Societatea comercială DIVANASY SRL. vinde pe data de 7.03.2013,

4000 kg aperitive sărate obţinute din producţie proprie clientului DATA TELECOM

S.A. Costul de producţie este de 7 lei bucata, preţul de vânzare 02 lei bucata.

a) Înregistrarea vânzării conform facturii nr. 6554222 din 7.03.2013:

preţ de vânzare: 4000 kg x 02 lei = 40,000 lei

411Clienţi

= % 49.600 lei

701Venituri din vânzarea produselor finite

40.000 lei

4427TVA colectată

9600 lei

35


b) Scoaterea din gestiune a produselor finite vândute pe data de 7.03.2013:

valoarea de ieşire din gestiune la cost de producţie: 4000 kg x 7 = 28.000 lei.


=345


Operaţia 11. Se dă în consum pe data de 9.03.2013, 1600 kg făină grifică, preţul unei

foi este de 1,30 lei.

valoarea de dat în consum: 1600 kg x 1,30 = 2080 lei.

a) Înregistrarea dării în consum a materiilor prime conform bonului de consum 51230 din

data de 9.03.2013:

601Cheltuieli de materii prime

=301

Materii prime2080 lei

Operaţia 13. Pe data de 13.03.2013 societatea comercială DIVANASY SRL dă spre

prelucrare terţilor, adică societăţii RODEC SA un stoc de materii prime în valoare de

6000 (făină grifică, brânză şi bicarbonat). În urma prelucrării pe data de 18.03.2013

rezultă produse finite (aperitive sărate) la un preţ de producţie de 10.400 lei (1300 kg x

8 lei / kg), cheltuielile facturate de terţi fiind de 1900 lei. Acestea produse finite sunt

vândute pe data de 25.03.2013 la un preţ de 8400 lei (1200 kg x 7 lei / kg),S.C USAMV

BUCUREŞTI SA

a) Trimiterea spre prelucrare a materiilor prime pe data de 13.03.2013:

351Materii şi materiale aflate la terţi

=301

Materii prime6000 lei

b)Înregistrarea produselor finite primite de la terţi pe data de 18.03.2013 şi plata serviciului

efectuate de către aceştia conform facturii nr.84520331:

345Produse finite

=351

Materii şi materiale aflate la terţi

10400 lei

şi concomitent:

% =401

Furnizori2356 lei

345Produse finite

1900 lei


456 lei

36


c) Vânzarea produselor finite către USAMV BUCUREŞTI SA conform facturii din

25.03.2013 cu nr. 45136872:

411Clienţi

= % 10416 lei

701Venituri din vânzarea

produselor finite8400 lei

4427TVA colectată

2016 lei

d) Scoaterea din gestiunea unităţii DIVANASY SRL a produselor finite vândute :

valoarea la care sunt scoase din gestiune: 10.400 lei cost de producţie + 1900 lei

lucrarea efectuată de terţi = 12.300 lei.


=345


valoarea unitara la cost de producţie = 12.300 / 1300 kg = 9,46 lei / lei kg.

valoarea unitară de vânzare = 8400 / 1200 kg = 7,00 lei / kg.

Operaţia 14. Pe data de 9.03.2013. societatea comercială DIVANASY SRL dă în

consum materiale de natura obiectelor de inventar în valoare de 3.600 lei.

a) Darea în consum a materiale de natura obiectelor de inventar pe data de 9.03.2013:

603Cheltuieli privind materialele

de natura obiectelor de inventar

=

303Materiale de natura

obiectelor de inventar

3.600 lei

Operaţia 15 Societatea comerciala DIVANASY SRL vinde pe data de 13.03.2013

produse semifabricate în valoare de 02.000 lei clientului RODEC SA. Ambalajele

consemnate în factură au o valoare de 1.400 lei ele vor fi restituite pe data de

15.03.2002.

A) Înregistrări contabile în situaţia în care ambalajele vor fi restituite societăţii de către

cumpărător.

a1) Înregistrarea vânzării conform facturii nr.2134087 din data de 13.03.2013:

411Clienţi

= % 12.400 lei

702Venituri din vânzarea semifabricatelor

10.000 lei

4427TVA colectată

2400 lei

37


b1) Returnarea ambalajelor pe data de 15.03.2013 de la clientul RODEC SA:

419Clienţi-creditori

=411

Clienţi1400 lei

B) Situaţia în care ambalajele nu vor fi restituite societăţii de către cumpărător, acestea

fiind achitate de către acesta.

a2) Înregistrarea vânzării conform facturii nr. 2134088 din data de 13.03.2013:

411Clienţi

= % 14.136 lei

702Venituri din vânzarea semifabricatelor

10.000 lei

708Venituri din activităţi diverse

1.400 lei

4427TVA colectată

2.736 lei

b2) Scoaterea din gestiunea societăţii DIVANASY SRL a ambalajelor vândute:

608Cheltuieli privind ambalajele

=381

Ambalaje1400 lei

Operaţia 16. Societatea comercială DIVANASY SRL vinde pe data de 17.03.2013

produse finite în valoare de 30.000 lei clientului CELSIUS SA. Ambalajele

consemnate în factură 1200 de bucăţi x 1 lei bucata. Pe data de 19.03.2013 clientul

CELSIUS SA restituie 600 de ambalaje, la preţul consemnat în factură. Un număr de

400 de ambalaje sunt recuperate la un preţ inferior celui consemnat în factură respectiv

0,6 lei bucata datorită degradării acestora de către client. Restul de 200 ambalaje sunt

reţinute de către client pentru nevoi proprii.

a) Înregistrarea vânzării din 17.03.2013 potrivit facturii cu nr. 8745210:

valoarea ambalajelor de recuperat:1200 bucăți x 1 = 1200 lei

411Clienţi

= % 38.400 lei

701Venituri din vânzarea

produselor finite30.000 lei

4427TVA colectată

7.200 lei


1.200 lei

38


b) Restituirea celor 60 de ambalaje pe data de 19.03.2013:

valoarea restituită: 60 bucăţi x 02 = 600 lei.


=411

Clienţi600 lei

c) Restituire celor 40 de ambalaje la preţ inferior datorita degradării lor:

valoarea restituită: 400 bucăţi x0, 6 = 240 lei

valoarea reală: 400 bucăţi x 1,0 = 400 lei

deci se înregistrează un venit de 400 - 240 = 160 lei

Se consideră că acest venit conţine şi TVA: 6,4 lei deci venitul este de 160 – 6 = 154 lei


= % 400 lei

411Clienţi

240 lei

708Venituri din

activităţi diverse154 lei

4427TVA colectată

6 lei

d) Se înregistrează restul de 200 ambalaje reţinute de client; cazul unei vânzări de ambalaje

pentru care se întocmeşte o factură complementară cu nr. 5631024 pe data de 19.03.2013,

factură care include şi TVA:

valoarea de recuperat: 200 bucăţi x 1 leu = 200 lei

248 % = % 248 lei

200 lei419Clienţi-creditori

708Venituri din activităţi diverse

200 lei

48 lei411Clienţi

4427TVA colectată

48 lei

3.2. Prezentarea şi analiza datelor din situaţiile financiare anuale

Toate datele pe care le vom prezenta în continuare sunt culese sau prelucrate din

situaţiile financiare de închidere ale exerciţiilor financiare 2011, 2012 respectiv 1.01.2013

- 31.12.2013. Pentru a ne putea forma o imagine de ansamblu într-un timp cât mai scurt

asupra situaţiei societăţii comerciale DIVANASY SRL cât şi pentru "imprimarea" unei

opinii rapide şi realiste asupra evoluţiei financiare ale acestei societăţi în perioada 2011 -

2013 am ales prezentarea comparativă a datelor după cum urmează.

39


Tabel 3.2. Prezentarea comparativă a datelor SC DIVANASY SRL lei

Denumire indicator Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

TOTAL ACTIV 2.544.000 2.774.000 2.886.000

CIFRA DE AFACERI 1.990.000 2.100.000 2.500.000

REZULTATUL NET AL

EXERCIŢIULUI

980.000

(profit)

586.000

(profit)

576.000

(profit)

Sursa : Situaţiile financiare de închidere ale exerciţiilor financiare 2011-2013

Total activ Cifra de afaceri Rezultatul net al exerciţiului

0

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

3,000,000

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Anul 2011

Anul 2012

Anul 2013

Grafic 3.1 Prezentarea comparativă a datelor SC DIVANASY SRL


Activele imobilizate:

ANUL 2012 : Faţă de anul 2011 au înregistrat o scădere de 31.781 lei. În structură s-au

înregistrat creşteri la imobilizările necorporale de 14.800 lei, scădere cu 16.854 lei la

imobilizările corporale şi o diminuare a imobilizărilor financiare cu 29.727 lei.

ANUL 2013 : Faţă de anul 2012 s-a înregistrat o scădere de 15.782 lei. În structură s-au

înregistrat diminuări la imobilizările necorporale de 14.505 lei, creştere cu 53.425 lei la

imobilizările corporale şi o diminuare a imobilizărilor financiare cu 23.138 lei.

Activele circulante:

40


ANUL 2012 : au înregistrat o creştere faţă de anul 2011 de 227.000 lei ponderea cea

mai mare având-o (Figura 3.2.):

1. Alte creanţe 35,66%

2. Clienţii 31,29%

3. Conturi la bănci în lei 27,01%

1. Alte creanţe 2. Clienţii 3. Conturi la bănci în lei

0.00%

5.00%

10.00%

15.00%

20.00%

25.00%

30.00%

35.00%

40.00%

Series1

Grafic 3.2. Active circulante 2012


Ponderea mare a clienţilor în cadrul activelor circulante se datorează greutăţii cu

care aceştia sunt încasaţi. Aceleaşi probleme sunt înregistrate şi la asocieri şi închirieri, alţi

debitori.

ANUL 2013 : au înregistrat o creştere faţă de anul 2012 de 126 mii lei, ponderea

elementelor componente fiind următoarea.

1. Stocuri 5,39%

2. Creanţe 78,90%

3. Casa şi conturi la bănci 15,71%

41


1. Stocuri 2. Creanţe 3. Casa şi conturi la bănci

5.39%

78.90%

15.71%

Series1

Grafic 3.3 Active circulante 2013


Ponderea mare a creanţelor în cadrul activelor circulante se datorează greutăţii cu

care sunt încasaţi clienţii, asociaţii, alţi debitori.

Capitalurile proprii:

ANUL 2012 : au înregistrat o creştere de 105,83% ca urmare a creşterii rezervelor

rezultate în urma repartizării profitului

ANUL 2013 : au înregistrat o creştere de 105,43% ca urmare a creşterii rezervelor

rezultate în urma repartizării profitului

Datoriile societăţii:

ANUL 2012: au crescut faţă de anul 2011 cu 105 mii lei ca urmare a încheierii de

contracte de cercetare la care participă şi societăţile terţe cât şi a fondurilor constituite din

repartizarea profitului (participarea salariaţilor la beneficiu, dividende) şi datorii cu termen

de plată în anul 2013 (impozit pe profit, TVA, impozit pe salarii, CAS, CASS).

ANUL 2013 : au crescut faţă de anul 2012 cu 74 mii lei ca urmare a încheierii de

contracte de cercetare la care participă şi societăţile terţe cât şi a fondurilor constituite din

repartizarea profitului şi datorii cu termen de plată în anul 2014 (impozit pe profit, CAS).

Situaţia stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie pe perioada analizată se

poate prezenta sub forma tabelului de mai jos:

Tabelul 3.2. Elemente de stocuri

Elemente de stocuri (mii lei). Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013

1. Materii prime. 49.561 57.303 45.496

2. Materiale consumabile. 10.140 10.789 9.537

42


3. Materiale de natura obiectelor de inventar

şi baracamente.

220 114 175

4. Producţie în curs de execuţie. 32.517 - 29.495

5. Semifabricate, produse finite, produse

reziduale.

4.899 26.813 23.501

6. Stocuri aflate la terţi. - 3 -

7. Animale. - - -

8. Mărfuri şi ambalaje. 20 20 2238

TOTAL STOCURI 97.357 95.042 110.440

Sursa: Situaţia stocurilor şi a producţiei în curs de execuţie

Se observă ca stocurile de materii prime au cea mai ridicată valoare la sfârşitul

exerciţiului anului 2012 în timp ce la sfârșitul anului 2013 acestea înregistrează o scădere

de 11.807 lei. Materialele consumabile au scăzut în anul 2013 fată de anul 2012 cu 1252

lei. Cea mai spectaculoasă evoluţie o prezintă producţia în curs de execuţie care la sfârşitul

anului 2012 nu a înregistrat nici o valoare pentru ca mai apoi să crească pe parcursul

exerciţiului următor la valoarea de 29.495 lei. Semifabricatele, produsele finite şi produsele

reziduale prezintă o ușoară scădere faţă de anul 2012 de 3311 lei.

Tabel 3.3. Contul de profit şi pierdereAnul 2012 Anul 2013

CONTUL DE PROFIT ŞI PIERDERE Valori:

(lei)

Ponderi:

(lei)

Valori:

(lei)

Ponderi:

(lei)

Venituri totale: 1.973.950 100.00 2.340.910 100.00

1. Venituri din exploatare 1.728.677 87,57 2.230.518 95,28

2. Venituri financiare 245.273 12,43 110.392 4,72

Cheltuieli totale 1.191.712 100.00 1.567.162 100.00

3. Cheltuieli de exploatare 1.191.668 100 1.566.149 99,94

4. Cheltuieli financiare 44 0.00 1013 0,06

5. Rezultatul din exploatare 537.009 68.65 664.369 85.86

6. Rezultatul financiar 245.229 31.35 109.379 14.14

Rezultatul brut 782.238 100.00 773.748 100.00

Sursa: Contul de profit şi pierdere 2012-2013

43


Ven

ituri

total

e:

1. Ven

ituri

din ex

ploata

re

2. Ven

ituri

finan

ciare

Cheltuiel

i total

e

3. Chelt

uieli d

e explo

atare

4. Chelt

uieli f

inan

ciare

5. Rez

ultatu

l din

explo

atare

6. Rez

ultatu

l fin

ancia

r

Rezulta

tul b

rut

0

500,000

1,000,000

1,500,000

2,000,000

2,500,000

2012

2013

Grafic 3.4. Contul de profit şi pierdere 2012-2013


ANUL 2012 : Ponderea mare a rezultatului financiar în cadrul rezultatului brut se

datorează dobânzilor încasate la depozitele bancare constituite de societate.

ANUL 2013 : Ponderea mare a rezultatului financiar în cadrul rezultatului brut se

datorează dobânzilor încasate la depozitele bancare constituite de societate cât şi a

dobânzilor provenite în urma vânzărilor de active.

Repartizarea profitului:

Tabelul 3.4. Repartizarea profitului

Repartizarea profitului Anul 2012 Anul 2013

EXPLICAŢIAValori:

lei

Valori:

lei

1. Profit brut 782.238 773.748

2. Impozit pe profit 195.359 197.747

3. Profit net 586.879 576.001

4. Rezerve legale 2.716 0

5. Participarea managerului la profit 4321 0

6. Rezerve constituite ca surse proprii de

finanţare

90.984 104.467

7. Participarea salariaţilor la profit 48.086 47.153

8. Dividende de plătit 432.772 424.380

Sursa : Repartizarea profitului 2012-2013

44


0

100,000

200,000

300,000

400,000

500,000

600,000

700,000

800,000

900,000

Anul 2012Anul 2013

Grafic 3.5. Repartizarea profitului 2012-2013Sursa: Concepţie proprie

Indicatori economico-financiari ai rezultatelor. Câţiva dintre aceşti indicatori au

următoarele valori pe perioada analizată:

Tabel 3.5 Indicatori economico-financiari ai rezultatelor

INDICATOR Anul 2012 Anul 2013

1. Rata profitului net 45.31% 30%

2. Rata rentabilităţii exploatării 30.35% 30%

3. Rata rentabilităţii economice 14.17% 28.48%

4. Productivitatea muncii 15.237 lei/salariat 28.147 lei/salariat

5. Perioada de recuperare a creanţelor 400.02 zile 321.491 zile

6. Perioada de rambursare a datoriilor 238.80 zile 160.487 zile

7. Rotaţia stocurilor 13.63 rotaţii/an 17.386 rotaţii/an

8. Lichiditatea generală 2.27 % 2429%

9. Lichiditatea parţială (intermediară) 2.16 % 2298%

10. Ponderea cheltuielilor cu personalul

în valoarea adăugată

47,23% 50336%

Sursa : Indicatori economico-financiari ai rezultatelor 2012 -2013

45


00.10.20.3

Anul 2012

Anul 2013

Grafic 3.2 Indicatori economico-financiari ai rezultatelor 2012-2013


La indicatorii de eficienţă, faţă de anul 2012 s-au înregistrat îmbunătăţiri la

majoritatea poziţiilor ceea ce denotă o atentă urmărire a lor şi creșterea eficienţei societăţii.

În anul 2013 a crescut rata rentabilităţii economice cu 14,3 procente, productivitatea

muncii cu 184,73 %, perioada de recuperare a creanţelor a scăzut cu 78.53 zile, iar

perioada de rambursare a datoriilor cu 78.31 zile.

46

CONCLUZII

Stocurile reprezintă investiţii ale întreprinderii indiferent de faptul dacă acestea

constituie un rezultat al întreprinderii sau nu. Ca şi orice altă investiţie, cheltuielile aferente

stocurilor, trebuie să coreleze cu veniturile sau avantajele obţinute de întreprindere.

Stocurile reprezintă ansamblul bunurilor şi serviciilor care intervin în cadrul

ciclului de exploatare, fie pentru a fi vândute în aceeaşi stare sau la terminarea procesului

de producţie, fie pentru a fi consumate cu ocazia primei utilizări.

Stocurile sunt active deţinute pentru a fi vândute în cursul normal al activităţii; în

curs de producţie, pentru o astfel de vânzare; sub formă de materii prime sau furnituri care

trebuie să fie consumate în procesul de prestare de servicii.

Conform IAS 2 stocurile sunt definite ca toate activele obţinute în scopul revânzării

pentru desfăşurarea normală a activităţii, inclusiv terenurile şi alte mijloace fixe. Un activ

achiziţionat în alte scopuri decât vânzarea în desfăşurarea normală a activităţii nu devine

stoc în baza unei decizii ulterioare de vânzare a acestuia.

Recunoașterea, măsurarea şi evaluarea stocurilor este determinarea valorii la care

acestea vor fi recunoscute în bilanţ şi vor influenţa contul de profit şi pierdere, oferind o

alternativă acelor tratamente contabile care, prin creşterea şi descreşterea valorii stocului,

determinate de acestea, ajustează profiturile în concordanţă cu ceea ce este avantajos

pentru conducere.

În urma studiului de caz şi analizei principalilor indicatori – cifra de afaceri şi

ponderea veniturilor obţinute – şi a gradului de specializare a personalului, au rezultat

următoarele:

Referindu-ne la ponderea veniturilor la cifra de afaceri, aceasta a înregistrat în timp o

evoluţie crescătoare. Aceasta creştere s-a realizat preponderent pe baza activităţii de

producţie a SC DIVANASY SRL.

Ponderea activităţii de cercetare în cifra de afaceri este inferioară activităţii de

producţie.

Un alt aspect important cu implicaţii majore în desfăşurarea bunei funcţionări a

societăţii este datorat de profesionalismul forţei de muncă ce se reflectă în structura

personalului implicat în activitatea de conducere, producţie, cercetare şi administraţie.

47

În urma analizei financiare, a datelor din situaţiile financiare anuale, rezultă că

evoluţia financiară a societăţii se prezintă astfel:

Analizând activele imobilizate se constată că în perioada vizată 2012 – 2013 s-au

înregistrat scăderi.

Activele circulante în aceiaşi perioadă au avut un curs pozitiv

Stocurile au înregistrat o creştere în perioada 2011 – 2012 în timp ce la sfârşitul anului

2013 acestea au înregistrat o scădere.

Analizând rezultatul brut, rezultă că ponderea rezultatului financiar a crescut în perioada

vizată

În scopul îmbunătăţirii activităţii economico-financiare se propune:

PE ANUL 2013: reducerea perioadei de rambursare a datoriilor şi de recuperare a

creanţelor prin notificări şi darea în judecată a rău platnicilor; urmărirea permanentă a

costurilor de exploatare şi a consumurilor energetice în vederea diminuării acestora;

diminuarea stocurilor şi a vitezei lor de rotaţie prin utilizarea materialelor existente în stoc

şi o aprovizionare cât mai judicioasă; extinderea numărului de beneficiari şi a gamei de

produse din cadrul secţiei de producţie; extinderea unor colaborări în cadrul

departamentului de producţie pentru diversificarea produselor şi creșterea gradului de

ocupare a forţei de muncă din acest sector; mărirea numărului de contracte directe cu terţii

pentru rentabilizarea departamentului de cercetare.

48

BIBLIOGRAFIE

1. Dumitru,C., Ioanaş,C.,(2005), Contabilitatea de gestiune şi evaluarea performanţelor,

Editura Universitara, Bucureşti2. Feleagă,N., Feleagă, L.,(2008), Contabilitate financiară – o abordare europeană si

internaţională, vol. I si II, Editura Infomega, Bucureşti.3. Gheorghe,.L., (2006), Îndrumar practic de contabilitate de gestiune şi calculaţia

costurilor(Referenţialul Naţional aplicabil,întrebări şi răspunsuri,teste grilă propuse,teste grilă rezolvate), Editura Universul Juridic, Bucureşti

4. Gîrbinǎ,M., Ştefan,B.,(2006), Sinteze, studii de caz şi teste grilǎ privind aplicarea IAS-IFRS, volumul I, ediţia aII-a, Editura CECCAR, Colecţia Standarde Internaţionale de Contabilitate, Bucureşti

5. Greceanu,V.,(2006), Contabilitatea întreprinderilor-actualizatǎ şi simplificatǎ, Editura Economicǎ, Bucureşti

6. Horia,C.,(2003), Contabilitatea şi calculaţiile în conducerea întreprinderii, Editura CECCAR,ediţia a II-a, Bucureşti

7. Ionaşcu, I. (2003), Control de gestiune, Editura Economicǎ, Bucureşti8. Ionescu,C., (2007), Contabilitate – baze si proceduri, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti9. Ladislau,P.,Gheorghe,L.,Bogdan,L.,(2006),Contabilitatea întreprinderii - îndrumar

practic actualizat şi completat prin Reglementările contabile prevăzute de Directivele Europene a IV-a şi aVII-a aprobate de O.M.F.P. 1752/2005, ediţia a VIII-a, Editura Fundaţiei Andrei Şaguna, Constanţa

10. Pântea,I.,Petru,Ghe.,(2005), Contabilitatea financiarǎ româneascǎ conformǎ cu Directivele Europene, Editura Intelcredo, Deva

11. Ristea,M., (2004), Contabilitate financiarǎ şi aprofundată, Contabilitatea societăţilor comerciale, Editura Universitarǎ, Bucureşti

12. Ristea,M.,Dumitru,C.G.,(2008),Contabilitate financiară, Editura Mărgăritar, Bucureşti13. Stoian,A.,(2001), Contabilitate şi gestiune fiscală, Editura Mărgăritar, Bucureşti14. Vasile,R., Ion,A., Elena, Ş., Daniela,Ţ.,(2003), Evaluarea întreprinderii, Editura ASE,

Bucureşti.

Legislaţie:

15*** Legea nr.571/2003 republicată privind Codul Fiscal.16*** Ordinul Ministerului Finanțelor Publice nr.3055/2009, pentru aprobarea

Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, M.Of. nr.766 si 766 bis din 10 noiembrie 2009, modificat şi republicat.

17*** Standarde Internaţionale de Raportare Financiară (IFRSsTM) incluzând Standardele Internaţionale de Contabilitate (IAS TM) şi interpretările lor la 1 ianuarie 2005, Editura CECCAR, Bucureşti, 2005

18*** Situaţiile financiare anuale şi evidenţele contabile ale societăţii comerciale.

49

Date post:	01-Feb-2016
Category:	Documents
Upload:	anca
View:	245 times
Download:	1 times

Voi Neagu

Documents