viziunea USL pt turism

Viziunea USL

Turism

Constanţa2011

1. Diagnoza

2. Premisele dezvolt ării unei industrii turistice în România

3. Măsuri de stimulare a turismului românesc

3

DIAGNOZA SAUDEZASTRUL GUVERNĂRII ÎN TURISM

Partea I

Dezastrul guvern ării în turismDeşi a primit mai mul ţi bani de la bugetul de stat, turismul românesc este în moarte clinic ă

4

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor si Turismului

Ministerul Transporturilor, Construcţiilor si Turismului

Ministerul IMM-urilor,Comerţ, Turism si Profesii Liberale

Ministerul Turismului

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului

Dezastrul guvern ării în turismTurismul românesc aduce venituri la bugetul de stat mai mici decât în ţările UE

5

Dezastrul guvern ării în turismStatistici Generale Bulgaria

Populație – 7.093.000GreciaPopulație – 10.760.000

TurciaPopulație – 78.785.000

RomaniaPopulație – 21.904.000

Contribu ție directă a T&T [1] în PIB[2] 4,3 % 5,6 % 4,1 % 1,9 %

Contribu ție totală a T&T în PIB [3][4][5] 14,9 % 15,8 % 10,0 % 4,5 %

Contribu ție directă a T&T în Angaj ăriAnuale

122.000 / 3,9 % 332.000 / 8,0 % 503.000 / 2,2 % 239.000 / 2,8 %

Contribu ție totală a T&T în Angaj ăriAnuale

424.000 / 13,7 % 768.000 / 18,4 % 1.873.000 / 8,1 % 446.000 / 5,2 %

Investiții de capital în T&T 983 milioane BGN / 502 milioane EURO6,3 % din Investitii Totale

6 miliarde EURO13,8 % din Investitii Totale

15,2 miliarde TRY/ 6,08 miliarde EURO6,4 % din Investitii Totale

11,2 miliarde RON / 2,68 miliarde EURO7,7 % din Investitii Totale

6

Exporturi c ătre turi ști 7.324 milioane BGN/ 3,742 miliarde EURO15 % din Exporturi Totale

11,7 miliarde EURO23 % din Exporturi Totale

39,1 miliarde TRY/ 15,6 miliarde EURO13 % din Exporturi Totale

7 miliarde RON / 1,68 miliarde EURO3,4 % din Exporturi Totale

Număr Turi ști 6.106.000 14.808.000 27.343.000 1.266.000

Proporție Turism Recreațional în Turism Total

77,3 % 92 % 81,4 % 94,2 %

Proporție Turism Business în Turism Total

22,3 % 8 % 18,6 % 5,8 %

Proporție Turism Intern în Turism Total

20 % 49,3 % 56,8 % 59,1 %

Proporție Turism Extern în Turism Total

80 % 50,7 % 44,2 % 40,9 %

[1] T&T = Tourism & Travel[2] Contributie Directa T&T in PIB = Exporturi catre vizitatori straini + Incasari din Turism si Calatorii Interne + Cheltuieli Guvernamentale individuale[3] Contributie Totala T&T in PIB = Contributie Directa + Contributie Indirecta + Contributie Indusa[4] Contributie Indirecta = Investitii de capital + Cheltuieli guvernamentale colective + Efectele lantului de livrare[5] Contributie Indusa = Contributia in sens larg adusa PIB si angajarilor de catre cei afectati direct sau indirect de industria de T&T

Sursa : World Travel & Tourism Council, Travel & Tourism Economic Impact , 2011

Dezastrul guvern ării în turism

� România a înregistrat în 2010 cea mai mare sc ădere din UE a numărului de înnopt ări în unit ăţi turistice

� Ultimii 2 ani au adus scăderea numărului de turi şti în România

România – pe ultimul loc în UE la capitolul turism

7

� Ultimii 2 ani au adus scăderea numărului de turi şti în România cu 28%

� În acest timp, Austria vrea s ă ajung ă la un milion de înnopt ări ale turi ştilor români

� Doar 18 % din cei care s-au cazat în hotelurile din România au fost non-reziden ţi, în timp ce în UE, media non-reziden ţilor cazaţi în hoteluri a fost de 45 %


33% 33,6%36% 35%

35%

40%

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare 2006-2011

În S1 2011, indicele de utilizare net ă a locurilor de cazare a sc ăzut cu 40% faţă de cel din 2008.

8

28,4%25,3%

22,2%

0%

5%

10%15%

20%

25%

30%

35%

2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 (S1)Sursa: INS, 2011

Dezastrul guvern ării în turismÎn semestrul 1 din 2011, indicele de utilizare net ă a locurilor de cazare a fost de numai 22,2% pe total structuri de cazare turistic ă.

9Sursa: INS, 2011


1920,6 20,7

25

Numărul de înnopt ări în unit ăţile turistice din România 2006-2011 (S1) ( milioane)

România a înregistrat în 2010 cea mai mare sc ădere din UE a numărului de înnopt ări în unit ăţi turistice

10

1920,6 20,7

17,3 15,9

6,5

0

5

10

15

20

2006 2007 2008 2009 2010 2011 (S1)Sursa INS, 2011


79,4% 79,2%79,0%

80,0%

Sosirile turi ştilor români în structurile de primire turistic ă 2007-2011 (S1) (% din total)

România nu mai are brand pentru români

Sursa INS, 2011

11

77,8% 77,7%77,1%

75,0%

76,0%

77,0%

78,0%

2007 2008 2009 2010 2011 (S1)

În 2010, în Austria au fost 261.000 de turi şti români , cheltuind 103 euro/zi vara, şi 129 euro/zi iarna, mai mult decât un polonez, ceh s au ungur. În Bulgaria, se estimeaz ă că, în 2010, au fost cca 250.000 de turi şti români , "fura ţi", practic, de pe Litoralul Românesc.


� În octombrie 2010, în încercarea de a masca sc ăderea permanent ă a numărului de turi şti, MDRT estima pentru sezonul estival 2010 o cre ştere a num ărului de turi şti cu 5%

Minciuna mascheaz ă incompeten ţa

12

� În aceeaşi zi, ANAT, asocia ţia patronal ă a agen ţiilor de turism, anun ţa o sc ădere cu 15% a num ărului de turi şti pe Litoral (conform datelor IPJ Constan ţa) şi o sc ădere cu 25% a încas ărilor

� Tot pentru a justifica încas ările proaste din turismul de Litoral, Elena Udrea a emis în toamna lui 2010 teza "evaziunii de 40% pe Litoral" - deci sc ăderea nu exist ă, ea este mascat ă în întregime de evaziune


� În anul 2009, s-au realizat reclame şi spoturi bizare , fără a exista o strategie de promovare, de identificare a publiculu i ţintă ş.a.m.d.

� S-a creat un slogan pentru anul 2009 " Romania, land of choice !" a cărui lansare, în aprilie şi mai 2010, a costat 400.000 euro, sum ă ce a ajuns , în mare parte , la PD-L. Pentru ace astă sumă, Elena Udrea a fost

Eficien ţa redus ă a promov ării turismului românesc

13

ajuns , în mare parte , la PD-L. Pentru ace astă sumă, Elena Udrea a fost anchetat ă de către Parlamentul României

� Risipa de la Ministerul Turismului : jaful la achizi ţii a fost prezentat pe larg în pres ă, în 2009-2010 (perdele de 70.000 euro etc.)

� Programele sociale (Litoralul pentru to ţi) nu au fost deloc promovate în ultimii 3 ani, de şi în perioada de criz ă acestea ar fi fost relativ u şor de vândut

� Prin compara ţie, în anul 2002, când PSD a lansat programul "Lito ralul pentru to ţi", am avut un plus circa 35.000 de turi şti


� Turi ştii str ăini scad de la an la an, Elena Udrea lăudându-se cu ... 1 charter din Germania pe Litoralul românesc in 2010 !!!

Lipsa turi ştilor str ăini în România

14

� Deşi s-au alocat bani c ătre T.U.I., ace ştia nici măcar nu au fost recupera ţi din încas ări

� Campania ce va fi lansat ă din fonduri europene va avea, probabil, impact, peste 3-5 ani (evident, dac ă va fi corect f ăcută)


� Transportul� Transportul CFR este dezastruos către Litoral � Transportul rutier a devenit un calvar din cauza aglomeraţiei

� Plaja

Analiza pe sectoare - Litoralul

15

� Plaja � Modul de atribuire a plajelor, către anumiţi "operatori de plajă"

care le închiriaza "en-gros" şi le subînchiriază "en-detail", face ca un şezlong şi o umbrelă să fie la fel de scumpe ca la Miami

� Plajele sunt pline de alge

� Parcările� Parcările în staţiuni sunt o mare problemă, fiind insuficiente


� Cazarea � În marea lor majoritate, hotelurile din România sunt structuri de

2, 3, 4 stele şi doar câteva de 5 stele, deşi, în ultima perioadă, a crescut dorinţa turiştilor români de avea un confort mai ridicat

Analiza pe sectoare - Litoralul

16

� Degradarea � În special în partea de sud a Litoralului (au fost prezentate pe

toate canalele TV) sunt clădiri abandonate şi degradate (ex.Hotel Panoramic), care dau un aspect general foarte prost acestor staţiuni


� Staţiunile de munte sunt aproape goale� Tarifele sunt mari, instalaţiile de schi sunt vechi şi puţine (cca. 60

faţă de 800 în Austria), nu există parcări (ex. Predeal)

Analiza pe sectoare – Muntele

17

� Nu există agrement în staţiunile montane care să atragăturiştii pe durata întregului an.


� Marea majoritate a sta ţiunilor balneo sunt degradate , atât hotelurile, cât mai ales bazele de tratament

Analiza pe sectoare – Balneo

18

� În ultimii 20 de ani, principala clientelă a fost reprezentată de Casele de Pensii, care au plătit tarife mici, fapt ce nu a permis realizarea investiţiilor

� Nu există strategie pentru acest sector din turism

Analiz ă SWOT - TURISMPUNCTE TARI:- Unicitatea Deltei- Diversitatea resurselor naturale şiminerale- Diversitatea locaţiilor cu valoareistorica, a monumentelor şi a evenimentelor culturale (ex. Festivalul George Enescu)- Capacitatea de cazare- Tradiţia gastronomică

PUNCTE SLABE:- Lipsa unei strategii coerente de dezvoltare a turismului (localizarea oportunităţilor înfuncţie de specificul zonelor turistice)- Promovare fragmentată, fără definirea audienţei primare şi secundare- Lipsa infrastructurii- Dezechilibrul dintre ofertă şi preţ- Lipsa marcajului şi a semnalizării către zonele de interes turistic- Lipsa materialelor de promovare - hărţi, pliante etc.- Calitatea pregatirii personalului care activeaza în turism

19

- Tradiţia gastronomică - Calitatea pregatirii personalului care activeaza în turism- Lipsa infrastructurii de agrement- Lipsa colaborării inter-instituţionale, respectiv lipsa comunicării între instituţiile statuluişi mediul privat- Scăderea nivelului de trai al populaţiei- Calitatea slabă a capacităţii de cazare- Pierderea pieţelor externe

OPORTUNITĂŢI:- Fondurile europene- Segmentul turismului de afaceri- Agroturism- Programul Tradeco (tradiţie şi ecologie)- Dezvoltarea turismului balnear şi medical

RISCURI:- Preferinţa pentru turismul extern în detrimentul locaţiilor interne

- Lipsa fondurilor pentru investiţii- Instabilitatea cadrului legislativ- Pierderea capacităţii concurenţiale faţă de ţări cu aceeaşi capacitate turistică(Bulgaria)

PREMISELE DEZVOLTĂRII INDUSTRIEI TURISTICE ÎN ROMÂNIA

Partea II-a

20

ROMÂNIA

Obiectiv fundamental:

Reconstruc ţie, Promovare şi Creşterea num ărului

de turi şti

Premisele dezvolt ării unei industrii turistice în România

� Modernizarea infrastructurii rutiere� Obiectiv 2012-2020 → 1200 km de autostradă

� Modernizarea infrastructurii aeroporturilor

� Modernizarea c ăilor ferate

� Modernizarea urgent ă a drumurilor turistice pentru

21

� Modernizarea urgent ă a drumurilor turistice pentru punerea în valoare a peisajelor excep ţionale şi a obiectivelor cultural-istorice

� Modernizarea infrastructurii de ap ă, canal, gaz, comunica ţii cu prioritate în zonele turistice

� Dezvoltarea înv ăţământului în domeniul turismului. Reanimarea liceelor şi a centrelor de perfec ţionare în turism

Cooperare institu ţional ă

� Aşezarea unor noi relaţii între Ministerul Turismului şi Ministerul Educaţiei, Tineretului şi Sportului pentru promovarea unor programe comune privind taberele şcolare şi studenţeşti organizate în extrasezon

� Cooperarea între Ministerul Turismului şi Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale privind creşterea numărului de pensionari, beneficiari ai programelor de îngrijire a sănătăţii în staţiunile de turism balnear

� Dezvoltarea unor programe comune cu Ministerul Sănătăţii privind

22

� Dezvoltarea unor programe comune cu Ministerul Sănătăţii privind recuperarea forţei de muncă în staţiunile de turism balnear

� Colaborarea cu Ministerul de Externe pe linia creşterii numărului de turişti care ne vizitează ţara (un regim mai facil pentru acordarea de vize pentru turişti)

� Colaborarea cu Ministerul Culturii pe linia punerii în valoare a patrimoniului cultural şi istoric al României

� Colaborarea cu Ministerul Transporturilor pe linia facilităţilor de

transport şi mai ales pentru sprijin acordat companiilor aeriene

23

MĂSURI DE STIMULARE A TURISMULUI

Partea III-a

Măsuri de stimulare a turismului

� Crearea unui Minister al Turismului care să aibă ca obiective: � Elaborarea unei strategii naţionale logice, unitare şi coerente de dezvoltare a

turismului şi de promovare a României ca destinaţie;� Definirea unui produs turistic naţional, constituit din produse turistice cu

componente regionale şi sectoriale;� Brandingul de ţară şi brandingul de produs turistic.

� Adoptarea Legii Turismului care să prevadă:� Măsuri cu privire la pregătirea profesională şi învaţământul de specialitate;

A. Măsuri institu ţionale şi legislative

24

� Măsuri cu privire la pregătirea profesională şi învaţământul de specialitate;� Măsuri privind activitatea de autorizare şi control;� Măsuri privind facilităţile fiscale pentru investiţiile în turism şi politica tarifară;� Măsuri privind parteneriatele public-private în domeniul promovării turistice

pe plan extern� Dezvoltarea localităţilor turistice va fi făcută exclusiv de autorităţile locale

� Adoptarea legii “single act control” care s ă permit ă eliminarea controalelor multiple efectuate la comand ă politic ă.

� Modificarea legisla ţiei privind procedura de autorizare a pensiunilor agroturistice de la pân ă la opt camere.

� Extinderea sistemului pentru colectarea şi analiza regulat ă a statisticilor şi studiilor de pia ţa.

� Dezvoltarea unei re ţele de centre de informare turistic ă în principalele zone turistice.


� Scutirea de impozit pe profit pe o perioad ă de 3 ani pentru investi ţii noi în cluburi de turism (hoteluri, spa, agrement, restaurante etc.)

� Scutirea de impozit pe profit pe o perioad ă de 3 ani pentru parcuri tematice, de distrac ţie şi echita ţie

� Scutirea de impozit pe profit pe o perioad ă de 5 ani pentru investi ţii în turismul balnear

B. Măsuri fiscale (1)

25

� Toate aceste scutiri vor fi acordate în func ţie de un prag investi ţional stabilit

� Scutirea de impozit pe profitul reinvestit, cu condi ţia efectu ării de investi ţii pentru îmbun ătăţirea structurii de cazare, alimenta ţie public ă, agrement, porturi turistice şi parcuri de distrac ţie

� Crearea unui Fond Na ţional de Promovare şi Sprijinire a Investi ţiilor în Turism, pentru promovarea particip ării la târguri şi expozi ţii, finan ţarea manifest ărilor cultural artistice, cu impact ridicat asupra imaginii turismului românesc (finan ţare din taxarea suplimentar ă a tuturor brevetelor şi licen ţelor acordate în turism)


� Folosirea schemelor de ajutor de stat de tip minimi s pentru dezvoltarea unor structuri hoteliere în zone de int eres na ţional şi redeschiderea unor zone turistice noi

� Creşterea de 10 ori a taxelor şi impozitelor pentru structurile hoteliere privatizate şi nefolosite sau răscump ărarea de c ătre stat a structurilor hoteliere privatizate şi lăsate în paragin ă, modernizarea şi reprivatizarea lor


26

stat a structurilor hoteliere privatizate şi lăsate în paragin ă, modernizarea şi reprivatizarea lor

� Transformarea litoralului românesc în Zon ă cu statut special cu limit ă teritorial ă de 10 km pe uscat şi 10 km în largul m ării. Acest statut se aplic ă şi regimului fiscal pentru cazinouri şi jocuri de noroc

� Facilit ăţi fiscale pentru operatorii din turism care ob ţin eticheta ecologic ă pentru pensiunile şi capacit ăţile de cazare pe care le deţin


� Bonus pe incoming, în func ţie de clasificarea unit ăţii de cazare, prin deduceri fiscale (sprijin pentru agen ţiile/hotelurile care aduc turi şti str ăini)

� Veniturile ob ţinute din taxa hotelier ă vor fi distribuite astfel: � 50% către Prim ării


27

� 50% către Prim ării� 50% către Asocia ţiile de Promovare Regionale sau către

unitatea hotelier ă pentru promovare


Turismul pe Litoralul românesc (1 )

� Reglementarea juridic ă a situa ţiei plajelor printr-un nou act normativ� Plajele vor rămâne în proprietatea Consiliilor Locale şi vor fi date

hotelurilor în regim de comodat. Agenţii economici vor fi obligaţi

C. Solu ţii sectoriale privind turismul (1)

28

hotelurilor în regim de comodat. Agenţii economici vor fi obligaţi să întreţină plajele conform clasificărilor hotelurilor şi prin respectarea standardelor de calitate aferente

� Alocarea unor sume anuale consistente pentru promovarealitoralului românesc pe pia ţa intern ă� Finanțare din fondurile structurale şi de coeziune (Ex. POR, Axa

5)


Turismul pe Litoralul românesc (2)

� Reglementarea polu ării fonice� Amplasarea de bariere în larg pentru oprirea algelo r� Crearea de cât mai multe parc ări pe Litoral� Introducerea, în normele de clasificare a obligativ ităţii reabilit ării

exterioare a hotelurilor


29

exterioare a hotelurilor� Extinderea sezonului.

� Obligativitatea, prin metode stimulative şi mai puţin corective, a deschiderii tuturor unităţilor de la data de 1 Mai la 30 Septembrie

� Program de tipul “Prima piscin ă”, cu o cofinanţare de la bugetul de stat � Realizarea de evenimente şi programe speciale (ex: Litoralul pentru

toţi) care să crească gradul de ocupare în luna Mai)� Construirea şoselei costiere Constan ţa – Porti ţa � Reluarea proiectului Sta ţiunii Europa


Turismul la munte (1)

� Continuarea programului “Superschi în Carpa ţi”, început în 2001, cu lărgirea şi îmbun ătăţirea domeniului schiabil.� Continuarea programului “Domeniul schiabil Predeal – Azuga”,

început tot în 2001� Program domeniu schiabil Zona Făgăraş


30

� Program domeniu schiabil Zona Făgăraş� Rezolvarea problemei legate de inexistenţa parcărilor la pârtiile

de schi care creează probleme majore în perioada de iarnă� Facilităţi pentru investitorii care doresc să realizeze noi pârtii� Realizarea de noi pârtii prin parteneriate stat – privat


Turismul la munte (2)

� Agrement în zona Montan ă

� “Aqua parcuri” (Baden halle) în staţiunile mari, piscine acoperite prin parteneriate comunitate locală – administraţie centrală –investitor privat


31

investitor privat� Realizarea de terenuri acoperite de tenis, de baschet etc., prin

parteneriat public – privat� Realizarea de parcuri tip “Aventura” în aer liber� Patinoare artificiale în marile staţiuni montane

� Valorificarea durabil ă a capitalului natural unic în UE reprezentat de pădurile virgine împreuna cu fauna, flora şi peisajul aferent pentru turism "ECO"


Turismul balneo

� Un program na ţional de refacere a infrastructurii sta ţiunilor detratament

� Promovarea şi reluarea rela ţiilor externe în legătură cu acest tip


32

� Promovarea şi reluarea rela ţiilor externe în legătură cu acest tipde turism

� Promovarea turismului medical


Agroturismul

� Ministerul Turismului trebuie să se preocupe de valorificarea localăa tradiţiilor, a atelierelor de meşteşugari, promovarea zonelor mai puţin cunoscute şi a activităţilor specifice

� Rezolvarea problemei privind obţinerea avizelor de funcţionare în domeniul turistic rural


33

domeniul turistic rural� Trebuie facută diferenţierea între operatorii cu activităţi mici şi

cei cu activităţi mari, ca şi între pensiunile turistice şi cele agroturistice

� Un program pentru valorizarea şi conservarea satelor cu un deosebit caracter natural, arhitectural, monumental sau agrar-ecologic

� Programul Tradeco – Tradiţional şi Ecologic


Turism pentru tineret � Crearea unui program după modelul american - "Work & travel in

Romania" pentru tineri străini şi români� O mai bună valorificare din punct de vedere turistic a programelor

europene de voluntariat pentru tineri� Un program de cooperare cu diferite ţări pentru schimburi de tineri� Transport special (trenuri, autobuze), pentru tineri, vara şi iarna


34

� Transport special (trenuri, autobuze), pentru tineri, vara şi iarna� Reduceri şi facilităţi pentru elevi şi studenţi (ex. transport mai ieftin)� Organizarea unor evenimente cultural artistice specifice vârstei

Turism tematic şi de divertisment� Reînvierea şi punerea bazelor unor festivaluri, carnavaluri, târguri şi

altor evenimente tradiţionale, specifice diferitelor zone şi regiuni din România

� Dezvoltarea unor parcuri tematice (acvatice, educative sau culturale) în parteneriat public privat


Turismul cultural� Cooperare instituţională între Ministerul Turismului,

Ministerul Culturii şi autorităţile locale, pentru ameliorarea calităţii, diversificării şi promovării ofertei turistice culturale


35

� Căi de acces moderne spre obiective

� Interzicerea activităţilor şi amenajărilor care afecteazăintegritatea siturilor arheologice


Turismul în Delta Dun ării

� Valorificarea potențialului "eco-turistic" al Deltei� Dezvoltarea turismului în Deltă ca sursă de finanţare pentru

programele de reconstrucţie ecologică, prezervare a capitalului natural şi de subzistenţă a populaţiei locale


36

natural şi de subzistenţă a populaţiei locale� Promovarea și diversificarea activităţii de vânătoare şi pescuit� Promovarea unui turism de cunoaştere, cu valențe ştiinţifice,

profesionale pentru diferiţi solicitanţi (naturalişti, ornitologi, ecologi,geografi etc.)

� Extinderea excursiilor, de altfel formă specifică de practicare a turismului în Deltă, cu hidrobuze, hoteluri plutitoare şi pontoane dormitor


Turismul în Delta Dun ării

� Promovarea unor forme de agrement sportiv şi nautic localizat în zonele localităţilor Sulina, Sf. Gheorghe, Crişan, Murighiol şi Jurilovca

� Promovarea turismului tematic - turismul apicol în zona Caraorman,


37

� Promovarea turismului tematic - turismul apicol în zona Caraorman, turism hipic în Pădurea Letea

� Promovarea turismului ecologic în zone protejate - Letea, Matita-Merhei, Fortuna

� Derularea tuturor programelor se va face în contextul protejării şi conservării întregului ecosistem al Deltei Dunării


� Recucerirea pieţelor mari emiţătoare de turişti prin adoptarea unor politici promoţionale şi de preţuri adaptate la specificul acestora

� Necesitatea unor strategii regionale privind atragerea de turişti străini (spaţiul ex sovietic, ţările arabe şi cele asiatice), prin oferirea

de produse turistice diferenţiate

D. Promovarea turismului românesc pe pie ţele externe (1)

38

de produse turistice diferenţiate

� Intensificarea colaborării cu organizaţii şi organisme internaţionale şi, în mod deosebit, cu Organizaţia Internaţională a Turismului

� Extiderea şi actualizarea acordurilor existente şi încheierea unor noi acorduri guvernamentale pe linia turismului

� Deschiderea unor noi birouri de promovare în zonele de perspectivă ca destinaţie turistică


� Intensificarea, diversificarea şi amplificarea acţiunilor promoţionale în vederea îmbunătăţirii imaginii ţării noastre ca destinaţie turistică

� Crearea unor programe bilaterale cu state care au o tradiţie în turism, în vederea ridicării pregătirii profesionale a salariaţilor din turism

D. Promovarea turismului românesc pe pie ţele externe (2)

39

turism

� Stabilirea unui nou cadru juridic referitor la sistemul de acordare a vizelor. (Nu vom putea promova turismul românesc în condiiţile în care acordarea de vize se face la bunul plac al unor funcţionari care nu înţeleg ce înseamnă o acţiune de promovare. Spre exemplu, mulţi turişti, mai ales cei cu potenţial finaciar, nu înţeleg de ce, dacă au viza Schengen, nu pot să primească viza pentru România)

Date post:	22-Mar-2016
Category:	Documents
Upload:	psd-arad
View:	236 times
Download:	0 times

viziunea USL pt turism

Documents