+ All Categories
Home > Documents > Vitamina C - referat-

Vitamina C - referat-

Date post: 14-Oct-2015
Category:
Upload: andrablack
View: 468 times
Download: 23 times
Share this document with a friend
Description:
1. Descoperire si istorie2.1 Plante2.2Animale2.3 Sinteza chimica 3. Functii in organism4. Necesar zilnic 5.Utilizare terapeutica 6.Carenta de vitamina C7.Exces de vitamin C8.Reactii adverse9.Efecte negative10.Studiu clinic
23
Referat la Biochmie : Vitamina C UMF Carol Davila   FMAM - AMG ~ 1 ~ Vitamina (Acid ascorbic) Malau Andrada Ioana Matei Lorelay Bertina Mitrea Cristian
Transcript

R

Referat la Biochmie : Vitamina C UMF Carol Davila FMAM - AMG

Vitamina

(Acid ascorbic)Malau Andrada IoanaMatei Lorelay BertinaMitrea CristianCuprins:

1. Descoperire si istorie 32.1 Plante..52.2Animale72.3 Sinteza chimica 93. Functii in organism.104. Necesar zilnic .........................................................................................115.Utilizare terapeutica ......126.Carenta de vitamina C..137.Exces de vitamin C..148.Reactii adverse..159.Efecte negative....1810.Studiu clinic.1911.Bibliografie...22

Vitamina C

Reprezinta unantioxidantde exceptie ce contribuieactivla franarea proceselor degenerativedinorganism. Facand parte din grupavitaminelorhidrosolubile ,vitamina cse elimina in cantitati mari din organism.Organismul umannu isi poate sintetiza propriavitamina csi tocmai de aceea trebuie sa si-o procure din alimentesau din alte surse. Sensibila lalumina,caldurasi vapori deapa,vitamina ceste necesara in formarea colagenului, o proteina ce da tarie oaselor, cartilagiilor, muchilor sivaselor de sangesi contribuie la buna mentinere a capilarelor,oaselorsidintilor.-Descoperire si istorie

Nevoia de a include plante proaspete sau carne crud n alimentaie pentru a preveni bolile a fost cunoscut nc din antichitate. Popoarele native care triau n zonele marginale au adugat aceasta n tiina medicinei lor. De-a lungul istoriei, beneficiile plantelor folosite ca aliment pentru supravieuirea din asedii i voiaje lungi a fost recomandat de multe autoriti luminate .John Woodall, primul chirurg numit alCompaniei Britanice Indiile de Est, recomanda folosirea de suc de lmieca aliment ce previne i vindecscorbutul . ScriitorulolandezJohann Bachstromdin Leyden, n1734, a opinat c" scorbutul este datorat doar unei abstinene totale de la alimente vegetale proaspete i legume; care este i cauza primar a acestei boli."Prima ncercare de a creea o baz tiinific pentru cauza scorbutlui a fost fcut de un chirurg al unei nave a Marinei Regale Britanice , James Lind. Rezultatele artau fr ndoial c fructele citrice preveneau scorbutul , abia n1795Marina Britanic au adoptat lmile sau lmile verzi ca elemente standard pe mare. CpitanulJames Cookdemonstrase i dovedise principiul avantajelor alimentelor proaspete i conservate, precum varza acr, prin cltoriile sale. Pentru aceasta, i-a fost prezentat o medalie de ctre Amiralitatea Britanic . La nceputulsecolului XX, omul de tiin polonezo-americanCasimir Funka condus cercetrile n ceea ce privete bolile de deficien, iar n1912Funk a dezvoltat conceptul de vitamine, ca elemente componente ale hranei eseniale sntii.n1928, antropologul arcticVilhjalmur Stefanssona ncercat s demonstreze teoria sa precum ceschimoii(inuii) sunt capabili s evitescorbutulfr aproape nicio plant n dieta lor. Acest lucru a fost mereu o ntrebare , pentru c boala i-a lovit pe exploratorii arctici europeni care supravieuiau cu aceleai diete bogate n carne. Stefansson a presupus c popoarele native din Arctica i preluau necesarul de vitamina C din carnea crud sau gtit foarte puin. ncepnd dinfebruarie1928, timp de un an, el i un coleg de-al su au trit avnd ca hran doar carne crud, sub supraveghere medical laSpitalul BellevuedinNew York ; au rmas sntoi.n1933-1934,chimitiibritaniciSirWalter Norman Haworthi SirEdmund Hirsti, independent,polonezulTadeus Reichstein, au reuit s sintetizeze vitamina, fiind prima creat articifial. Acest lucru a fcut posibil producerea industrial a vitaminei C. Haworth a primit n anul1937Premiul Nobel pentru Chimie, pentru munca depus de el. Forma sintetic a vitaminei este identic cu cea natural.

-Resurse-1. PlanteFructele citrice: -lmie verde - - lmie - - portocal - - grepfrut - -tomate- -cartofi-

-papaya -broccoli -coacze -cpuni -conopid -spanac -pepene galben

-merioarele -ardeii iui

Cantitatea de vitamina C din alimente provenite din plante depind de: varietatea exact a plantei, condiiile solului climatul n care s-a dezvoltat, perioada de timp dintre recoltare i consumare, condiiile de pstrare, metoda de preparare. Gtitul n general, se presupune, distruge vitamina C - vedei seciunea despre Prepararea alimentelor.Urmtorul tabel arat abundena relativ a vitaminei C n plante crude. Cantitatea este exprimat n mg la 100 grame de fruct sau legume: SursaCantitate

Macese 2000

Ardei iute80

Broccoli 90

Papaya60

Portocala 50

Lamiae 40

SursaCantitate

Banana9

Pepeme8

Avocado8

Mar6

Prua10

Morcov9

2. AnimaleMajoritatea speciilor de animale i plante i sintetizeaz singure vitamina C. Prin urmare, nu este o vitamin pentru ele. Sinteza este obinut printr-o secven de pai, bazai peenzime, care convertescglucozanacid ascorbic. Acest lucru are loc fie nrinichi, lareptileipasri, sau nficat, lamamiferei psri ciripitoare.Ultima enzim din proces, l-gulonolacton oxidaz, nu poate fi fabricat de organismele umane deoarece gena care aparine enzimei nu funcioneaz. Pierderea unei enzime care este important pentru producereaacidului ascorbica avut loc

frecvent pe scaraevoluieii a afectat majoritatea petilor, multe psri uniililieci,porcuorii de Guineeai majoritateaprimatelor, incluzndoamenii.S-a demonstrat c traumele sau rnile consum o cantitate mare de vitamina C la animale, incluznd oamenii.Abia nanii 1920s-a realizat c i unele buci de carne sunt, de asemenea, o surs de vitamina C. Muchiul i grsimea, care reprezint baza alimentaiei occidentale moderne, sunt surse slabe. Ca i n cazul fructelor i legumelor, gtitul micoreaz cantitatea de vitamina C coninut.Urmtorul tabel arat abundena relativ a vitaminei C n diferite alimente de origine animal, cantitatea fiind exprimat n mg la 100 grame de aliment:AlimentCantitate

Ficat de vitel( crud)36

Ficat de vita (crud)31

Scoici (crude)30

Ficat de porc (crud)36

Cod roe (prajit)26

Creier de miel(fiert)17

Ficat de pasare(prajit)13

Inima de miel(fripta)10

3. Sintez chimic artificial

Vitamina C este produs dinglucozprin dou metode principale: Procesul Reichstein : dezvoltat nanii 1930, folosete o singur pre-fermentare, urmat de o cale pur chimic.

Procesul de fermentaie modern n doi pai este originar dinChina, dezvoltat nanii 1960, i folosete fermentaia adiional pentru a nlocui parial paii chimici urmtori. Ambele procese transform n vitamina C aproximativ 60% din glucoza introdus.

- Functii in organism

Acidul ascorbic administrat in mod sustinut ajuta la:

Ca participant lahidroxilare Vitamina C este necesar la producerea decolagennesutul conjunctiv. Aceste fibre sunt omniprezente n ntreg organismul, asigurndu-i acestuia o structur stabil, dar flexibil. Unele esuturi au un procentaj mai ridicat de colagen n coninut, n specialpielea, membranele mucoase,diniiioasele.

Vitamina C este necesar la sintezadopaminei,noradrenalineiiadrenalineinsistemul nervossau nglandele suprarenale. Vitamina C este de asemenea necesar la sintetizareacarnitinei, care este important n transferul energiei lamitocondriilecelulelor.

Este un puternicantioxidant. Echilibrare asistemului imunitar, prevenind aparitia astmului si a alergiilor si stimuland productia de interferon, factor cu proprietati antiinfectioase remarcabile. Acidul ascorbic accelereaza vindecarea ranilor, regenerarea tesuturilor, participa la sinteza fibrelor de colagen, a cartilajelor si oaselor, precum si la sinteza hormonilor cortico-suprarenalieni. Scade colesterolul sangvin, protejeaza organismul fata de substantele cancerigene si creste si mentine randamentul fizic. Vitamina C ajuta absorbtia fierului la nivelul intestinului, creste rezistenta la infectii si mentine numarul globulelor albe din sange, ofera protectia antioxidanta, prevenind transformarea nitratilor (din tigari, fum, grasimi, unele legume) in substante cancerigene. Cauzata de o alimentatie insuficienta, de o malabsorbtie digestiva, de o crestere a necesitatilor sau eliminare excesiva, carenta apare cel mai des la subiectii varstnici, alcoolici, suferind de malabsorbtie cronica (doza zilnica recomnadata de vitamina C este de 60 de mg).-Necesitati-Vrsta, precum i sexul, spun multe despre nevoile de vitamine si minerale ale corpului nostru. Chiar dac toat lumea poate beneficia de suplimente multivitaminice, noi toi avem nevoi specifice, odat ce ajunge la o anumit vrst. Copiii, adolescentii, femeile i brbaii, toti au nevoi variate de suplimente n anumite perioade specifice din viaa lor. Tinand cont de aceste sfaturi vom putea sa decidem mai usor care sunt cele mai importante vitamine si minerale pentru fiecare dintre noi, inclusiv pentru copiii nostri.Doza zilnica recomandata (DZR) de vitamina C este de 60 mg pentru un adult, dar aceste contributii pot fi crescute in mare masura. 1 gram de vitamina C este o doza buna pentru un sportiv, iar in caz de boala, iar 10-20 grame pe zi pot fi folosite pentru o vindecare mai rapida bolilor usoare de iarna (raceli).Doza se mareste la 100mg/zi pentru un fumator, deoarece este considerat ca o tigara poate consuma pana la 25% din DZR.Nevoile de acid ascorbic sunt crescute in mod semnificativ la sportivi.De asemenea, se recomanda sa se creasca aportul (prin alimentatie si suplimentare) la 500 mg sau 1 g / zi la adulti (250 pana la 500 mg / zi la copii), in timpul infectiilor, stresului sau obosealii fizice si mentale, dar, de asemenea, pentru vindecarea mai rapida a racelii.Cresterea dozei de vitamina C va poate ajuta sa evitati bolile minore de iarna.VarstaDZR de vitamina C

De la nastere la 1 an30-35 mg

1 la 3 ani40 la 45 mg

3 ani la 15 ani45 pana la 60 mg

Femei60 mg

Barbatide 60 mg

Femei gravide80 mg

Femei care alapteaza95 mg

Fumatori100 pana la 200 mg

Sportivi800-1000 mg

-Utilizare terapeutica-

In caz de boala usoara, utilizarea vitaminei C in doze mari (10 la 20g / zi, timp de mai multe zile) poate ajuta corpul sa scape de aceasta boala mai repede. Pentru a face acest lucru, se va creste doza pana cand veti avea efectul nedorit de scaun lichid, un semn ca organismul este saturat. Apoi doza se reduce la cateva grame in ziua urmatoare, astfel incat sa se stopeze efectele secundare. Recomandarile spun ca este esential sa se consume cel putin cinci fructe si legume pe zi, ceea ce corespunde la un aport mediu zilnic de 200 mg de vitamina C. Administrarea de vitamina C este prescris pe cale orala n tratamentul carenelor corespunztoare, al strilor de oboseal, al unor tulburri capilare i venoase, iar pe cale intravenoas n caz de methemoglobinemie.

-Carenta de vitamina C-

Un deficit de vitamina C poate avea repercusiuni grave asupra sanatatii, ceea ce poate duce la deces. Scorbutul este o boala grava cauzata de lipsa de vitamina C. Pentru a preveni aceasta boala, este necesar sa se consume cel putin 10 mg de vitamina C pe zi.La sugari, carentele au fost observate numai la cei care sunt alimentati cu lapte artificial pasteurizat (pasteurizarea distruge vitamina C) sau fainoase fara vitamine.La adulti, simptomele s-au observat dupa cateva luni de alimentatie formata exclusiv din produse conservate, fara aporturi de legume proaspete in dieta.O hipovitaminoza C se manifesta prin prin:- Afectiuni ale pielii, cicatrizare lenta.- O dentitie defectuoasa, cu gingivita congestiva sau hemoragica.- O crestere osoasa slaba.- Anemie cu oboseala extrema.- Cresterea reactiei la diverse infectii (bacterii, virusuri, ciuperci, paraziti).- Lipsa poftei de mancare si totodata pierderea in greutate.- Dureri de cap puternice, tulburari de somn.- Palpitatii cardiace.- Un deficit de concentrare, lipsa de diligenta.- O anumita iritabilitate sau depresie.- Probleme la formarea de ciment intercelular.

-Excesul de vitamin C-

Vitamina C nu este stocata in organism, de aceea riscurile de sanatate sunt foarte mici. Chiar si doze de cateva zeci de ori mai mari decat DZR, vitamina C nu are nici un efect negativ asupra majoritatii oamenilor. Eliminarea excesului de vitamina C din organism se face prin urina, astfel incat nu exista efecte secundare decat foarte putine, deoarece aceasta vitamina nu este stocata de organism. La doze mari, de peste 1 g / zi, exista o posibilitate de simptome digestive (arsuri la stomac, diaree), tulburari urinare (formarea de calciu oxalat de piatra, acid uric si cistina). Luand doze mari (de 10 ori necesarul zilnic de vitamina C si de pana la 150 de ori), la unele persoane pot sa apara probleme ca diareea, cresterea mobilizarii de minerale osoase, o crestere a coagularii, cresterea concentratiei de acid uric, o criza de guta, formarea de pietre la rinichi.

-Reactii adverse-Efectul diureticDup cum probabil tii, sau dac nu tii aflai acum, vitamina C este o vitamin hidrosolubil, ceea ce nseamn c se dizolv n ap, deci se elimin pe cale urinar. Aadar, prea mult vitamina C poate aciona ca un diuretic. De aceea, atunci cnd lum suplimente cu vitamina C trebuie s consumm o cantitate suficient de lichide pentru a menine corpul hidratat.Pietre la rinichin organism vitamina C se metabolizeaz rezultnd o substan cunoscut sub denumirea de oxalat. O parte din acest oxalat format este eliminat din organism pe cale urinar. Dac cantitatea de oxalat este prea mare (de la prea mult vitamina C) acesta rmne n rinichi formnd cunoscutele pietre la rinichi, care n unele cazuri sunt foarte dureroase i pot crea complicaii serioase ce necesit intervenii chirurgicale.Probleme gastro-intestinaleSunt dureroase i pot crea complicaii serioase ce necesit intervenii chirurgicale.Vitamina C poate crete cantitatea de aluminiu i fier din intestin fapt ce poate duce la dureri de stomac, crampe abdominale, gaze, diaree, grea, vom sau constipaie. Complicaiile gastro-intestinale sunt datorate i efectului osmotic produs de vitamina C, care face ca n intestin s se absoarb mai mult ap, fapt ce poate perturba funcia tractului intestinal.Reaciile gastro-intestinale apar de obicei la persoanele ce iau mai mult de 2000 mg/zi, dar s-au raportat cazuri i atunci cnd cantitatea de vitamina C a fost mai mic de 1000 mg/zi.Migrene i dureri de capDin fericire acestea au fost raportate doar la 1% din pacieni i la o doz de 6000 mg/zi. Dar, sunt cazuri cnd unele persoane ajung s depeasc aceast cantitate. De obicei durerile de cap sunt nsoite de ameeli, iar n literatur se vorbete chiar i de stri de lein.Aceste reacii adverse sunt mai frecvente la pacienii tratai de cancer. Lor li se administreaz cantiti uriae de vitamina C, ca urmare prezint astfel de simptome. Probabil ntr-un viitor articol voi vorbi i despre tratarea cancerului cu vitamina C. Exist i aa ceva n literatura de specialitate.HemocromatozaHemocromatoza este o afeciune n care fierul se depune n toate esuturile organismului. Dup cum tim vitamina C favorizeaz absorbia fierului. Prea mult vitamina C poate, n teorie, s duc la absorbia unei cantiti mari de fier cauznd hemocromatoz. Cei de la IThyroid.com afirm c supradozajul de vitamina C este periculos doar pentru persoanele care sunt predispuse la hemocromatoz.Daune oxidativeUnul dintre principalele beneficii ale vitaminei C este efectul antioxidant puternic, fapt ce ajut la neutralizarea radicalilor liberi din organism. Dei vitamina C este n mod cert un antioxidant, n unele experimente de laborator, concentraii mari de vitamina C au dus la formarea de radicali liberi duntori pentru celule. Cu toate acestea, condiiile n care aceste experimente de laborator au fost efectuate au fost foarte diferite de condiiile din interiorul organismelor vii. Nu a fost demonstrat faptul c ntr-un organism viu vitamina C poate provoca daune oxidative.Interaciuni cu unele boliVitamina C poate provoca reacii adverse suplimentare la persoanele cu anumite boli, cum ar fi: diabetul zaharat, cancer, siclemie, tulburri metabolice ale fierului sau deficit de G6-PDH (glucozo-6-fosfat degidrogenaz).Vitamina C poate interaciona cu unele medicamente, cum ar fi: antiinflamatoare nesteroidiene (AINS). Aceasta pot cauza deficit de vitamina C n organism.Deoarece vitamina C favorizeaz absorbia de fier i aluminiu, se pot agrava efectele secundare ale unor medicamente, cum ar fi antiacidele (conin sruri aluminiu).

-Efecte negative-

O prim grij o reprezint persoanele cu tulburri de metabolism al fierului, incluznd hematocromatoza. Vitamina C crete absorbia de fier. Dac bolnavii de hiperabsorbie de fier inger doze de vitamina C de ordinul gramelor, aceasta poate nruti tulburarea lor, din cauza absorbiei mrite. Niveluri insuficiente de enzimaGlucoz-6-fosfat dehidrogenaz (G6PD), o tulburare genetic, poate predispune unii indivizi la anemie hemolitic dup ingerarea unor substane oxidante prezente n alimentaie sau medicamente. Aceasta include i doze mari, repetate, intravenoase sau orale de vitamina C..

-Studiu clinic-

Numeroase studii clinice au aratat ca doze mari de vitamina C, administrate pe cale intravenoas i oral, pot ameliora simptomele si prelungi durata de viata la pacientii cu cancer.La concentraii de peste 1000 micromol / L vitamina C este toxica pentru celulele canceroase, nu si pentru celulele normale.Am gasit 3 cazuri, bine documentate, de cancer avansat, confirmate histopatologic, n care pacienii au avut o mare supravieuire dup administrarea intravenoas cu doze mari de vitamina C. Avnd n vedere constatrile recente, aceste cazuri indic faptul c rolul vitaminei C n tratamentul cancerului ar trebui s fie reevaluat.

CAZURILE:

1) O femeie de 51 de ani a fost descoperita n august 1995 cu o tumoare la rinichi, carcinom cu celule renale 9 cm in diametru, cu tromb extins n vena renal. Rezultate obinute prin radiografia toracica au fost normale, i nu exista nici o dovada a bolii metastatice. n martie 1996 o scanare CT confirma metastazarea. Pacienta a refuzat tratamentul cancerului convenional i a ales a primi doze mari de vitamina C administrat intravenos, 65 g de dou ori pe sptmn, ncepnd cu luna octombrie 1996 i n continuare timp de 10 luni. Ea a folosit, de asemenea, alte terapii alternative: extract de proteine timus, N-acetilcisteina, niacinamida i extract de tiroida ntregi. n iunie 1997 rezultatele radiografiei toracice au fost normale. n octombrie 2001 o nou mas 3,5 cm n diametru, in plamanul drept a fost detectata la radiografie. Pacienta a optat iar pentru terapia cu vitamina C intravenoasa. Masa pulmonara a rmas insa constant n dimensiune si a crescut ulterior la 4 cm. ( octombrie 2002). Ea a murit la scurt timp dup aceea cu diagnostic de cancer pulmonar si nu recurent sau metastatic.Acest caz descrie regresia pulmonara a cancerului renal metastatic, la un pacient care a primit doze mari, intravenoase, de vitamina C. Regresia spontan a fost descrisa in cancerul cu celule renale, dar este rara, a aprut la mai puin de 1% din cazuri. Aici, boala metastatic a aparut la cateva luni dupa nefrectomie , regresiv, nu ca rspuns la ea. De asemenea, cancerul primar a fost de gradul III / IVi a implicat vena renal, factorii asociai cu un prognostic extrem de nefavorabil. ! De subliniat ca, la mai mult de 4 ani de la ntreruperea tratamentului intravenos cu vitamina C cancerul cu celule renale era n remisie complet. Ulterior, un alt cancer primar, pulmonar, cu celule mici a fost diagnosticat la aceasta pacienta, care fuma foarte mult. Cel de-al doilea tip de cancer nu a raspuns la terapia cu doze mari de vitamina C. Din istoricul clinic, se pare ca tumoarea a rmas la o dimensiune constanta pentru mai multe luni i, probabil, a progresat ncet pn la moartea pacientei.

2) Un brbat de 49 de ani, n 1996, a fost gsit la cistoscopie cu o tumoare primar a vezicii urinare si cu tumori multiple prin satelit prelungite 2-3 cm n jurul acesteia. A fost efectuata rezectia tumorii primare i a sateliilor din jurul tumorii, pn la musculara aparent normal. Pacientul a refuzat chimioterapia sistemic sau intravezicala si radioterapia, n schimb a ales terapia intravenoas cu vitamina C. El a primit 30 g de vitamina C de dou ori pe sptmn timp de 3 luni, urmate de 30 g, o dat la 1-2 luni timp de 4 ani, intercalate cu perioade de 1-2 luni n cursul creia a avut perfuzii mai frecvente. La 9 ani dup diagnostic, pacientul era n stare bun de sntate, cu nici un simptom de recurenta sau metastaza. Pacientul a folosit urmtoarele suplimente: extract de botanica, sulfat de condroitina, crom picolinate, in ulei, sulfat de glucozamina, -acid lipoic, Lactobacillus acidophilus si L. rhamnosus i seleniu.

3) O pacienta de 66 de ani a fost depistata, n ianuarie 1995, cu o mas mare la nivelul L4-5, cu dovezi de extindere in muschii paravertebrali posteriori i invazia osului. Rezultate obinute la radiografia toracic au fost normale. Pacienta a fost de acord cu 5 sptmni de radioterapie locala insa a refuzat chimioterapia, alegand s primeasc vitamina C intravenos. Ea a primit 15 g de vitamina C de dou ori pe sptmn, timp de aproape 2 luni, 15 g o dat pe sptmn timp de aproximativ 7 luni, i apoi 15 g o dat la fiecare 2-3 luni pentru aproximativ 1 an. Acest lucru a nceput la mijlocul lunii ianuarie 1995, concomitent cu radioterapia. . Dou sptmni mai trziu, la nceputul lunii februarie 1995, au rmas palpabili noduli ganglionari cat i un nod limfatic de col uterin de 1 cm n diametru. De asemenea se evidentiau noduli limfatici stnga, supraclavicular, mai mari de 1 cm. Pacienta a continuat tratamentul cu vitaminac C intravenos. . Trei sptmni mai trziu ganglionii limfatici supraclaviculari i de col uterin nu mai erau palpabili, nodulul axilar stnga a disprut, i nodul axilar drept a scazut in marime la mai puin de 1 cm. . Dup nc 3 sptmni, la mijlocul lunii martie 1995, nu mai exista nici limfadenopatie n gt i nu limfadenopatie axilar palpabil. La sfritul lunii aprilie 1995 un nou nodul de col uterin a fost detectat iar histopatologic a fost la fel cu tumora original. Pacienta a refuzat din nou chimioterapia i-a continuat tratamentul cu vitamina C intravenos. . Patru luni mai trziu, n octombrie 1995, un singur nod drept submandibular era palpabil, dar supraclavicular i toate celelalte zone, inclusiv axilla, nu existau ganglioni limfatici palpabili. Terapia cu vitamina C intravenoasa a continuat pana la sfarsitul lunii decembrie 1996, moment n care pacienta era sanatoasa fara nici un semn clinic de limfom. Ea are o sntate normal la 10 ani de la diagnostic desi niciodat nu au primit chimioterapie. A utilizat suplimentar: -caroten, bioflavonoide, condroitin sulfat, coenzima Q10, dehidroepiandrosteron, un supliment de vitamina multiple, N-acetilcisteina, un supliment de botanica i comprimate bismut. Acest caz, este neobinuit prin faptul c pacientul a refuzat chimioterapie, care ar fi putut produce o remisiune pe termen lung.

Cu toate acestea, dei nu ofer motive pentru susinerea terapiei intravenoase cu vitamina C ca un real tratament de cancer, aceste cazuri sustin plauzibilitatea clinic a noiunii c vitamina C administrata intravenos ar putea avea efecte asupra cancerului, in anumite circumstante.Acidul ascorbic se pare ca ucide selectiv unele celule canceroase, dar nu celulele normale, prin generarea de hidrogen peroxide. Moartea este mediat exclusiv de ascorbat extracelular, la concentratii farmacologice care pot fi atinse doar prin administrarea intravenoas. Vitamina C poate servi ca un pro-medicament pentru livrare peroxid de hidrogen la nivelul tesuturilor extravascular, dar fr prezena de peroxid de hidrogen in sange.

ATENTIE: Vitamina C reduce efectele medicamentelor impotriva cancerului!

Suplimentele de vitamina C reduc drastic eficienta terapeutica a mai multor medicamente administrate impotriva cancerului. Efecte similare se pot manifesta si in cazul pacientilor umani, sustin autorii acestui studiu publicat in revista Cancer Research.''Suplimentele de vitamina C pot diminua capacitatea pacientilor de a raspunde pozitiv la diferite terapii oncologice'', explica Dr Mark Heaney de la centrul oncologic Memorial Sloan-Kettering din New York, coordonatorul acestui studiu.Acesti cercetatori au fost surprinsi sa constate ca toate tratamentele oncologice testate, printre care si tratamentul cu Gleevec, un medicament folosit frecvent impotriva unor forme de leucemie, nu au mai fost la fel de eficiente pe celulele pre-tratate cu vitamina C, fata de celulele care nu au fost expuse la actiunea acidului dehidroascorbic. Astfel medicamentele folosite au distrus cu pana la 70% mai putine celule canceroase tratate cu vitamina C decat in cazul celulelor canceroase ce nu au fost tratate. In cea de-a doua etapa a studiului, cercetatorii au grefat celulele canceroase pe cobai si au constatat ca tumorile se dezvolta mai rapid in cazul celulelor tratate cu vitamina C.Recomandarea de suplimente de vitamina C in cazul bolnavilor de cancer este foarte controversata. Anumite studii sustin ca, avand in vedere faptul ca vitamina C este un antioxidant, ea ar putea avea efecte benefice impotriva cancerului. Insa anumite medicamente utilizate in chemoterapie produc radicali liberi care pot bloca moleculele de oxigen, fapt ce produce reactii destructive intre alte molecule, conducand la moartea celulei canceroase. Conform autorilor acestui ultim studiu, vitamina C pare sa neutralizeze efectele destructive ale radicalilor liberi asupra mitocondriei (centrala de nergie celulara responsabila cu transformarea nutrimentelor in energie prin procese de oxidare) celulelor canceroase, care astfel raman in viata, in pofida tratamentului prin chemoterapie. Aceste rezultate sunt insa contradictorii, fiind nevoie de noi teste pentru a fi confirmate. Cercetatori de la Institutul national american pentru sanatate (NIH), anuntau in luna august ca injectarea unor doze mari de vitamina C direct in tesutul tumoral, duce la stoparea cu 50% a cresterii tumorilor. Si acest studiu a fost realizat tot pe cobai. Presupusele efecte anticancerigene ale vitaminei C au fost puse pe seama formarii de apa oxigenata (peroxid de hidrogen) in fluidul din jurul tesutului tumoral.

- BIBLIOGRAFIE-

http://www.farmacistul.com/vitamina-c-reactii-adverse/http://ro.wikipedia.org/wiki/Vitamina_C#Sintez.C4.83_chimic.C4.83_artificial.C4.83http://realtratamentcancer.blogspot.ro/p/vitamina-c-tratament-sau-iluzie.html (studiu clinic) Pauling, Linus (1986)Cum s trieti mai mult i s te simi mai bine Thomas Levy (septembrie 2002)Vitamina C, Boli infecioase i toxine

~ 4 ~


Recommended