vinul031

PR

INT

ED

BY

PO

INT

MA

X

Mulþumim prietenilorcare ne-au ajutat

sã descoperim cele mai bune vinuri!

SSppoonnssoorr pprriinncciippaall::

PPaarrtteenneerrii::

PPaarrtteenneerrii mmeeddiiaa::

•• AAnnddrreeiiCCrriivvããþþ..rroo

•• VViinnuullDDeeDDuummiinniiccãã..bbllooggssppoott..ccoomm

•• VViinnªªiiPPlleecc..wwiinneessppoott..rroo

•• CCiippWWiinnee..bbllooggssppoott..ccoomm

•• PPaahhaarrnniiccuull..wwiinneessppoott..ccoomm

•• MMiihhnneeaaMMããrruuþþãã..rroo

•• RRããssppuunnssuurrii..rrooll..rroo

•• FFrroommGGrraappeessTTooWWiinnee..wwoorrddpprreessss..ccoomm

•• BBuussiinneessss..rroo

JJuurriiuu iinntteerrnnaaþþiioonnaall ppeennttrruuvviinnuurriillee rroommâânneeººttii..

DDaaccãã ttee iinntteerreesseeaazzãã ccee bbeeii,,iinnttrrãã ppee wwwwww..vviinnuull..rroo

-- ee ggrraattiiss..

AAbboonnaammeennttuull ppee 1122 lluunnii llaa rreevviissttaa ttiippããrriittãã ccoossttãã 110000 ddee lleeii..

PPeennttrruu iinnffoorrmmaaþþiiii ssuupplliimmeennttaarree::

ooffffiiccee@@vviinnuull..rroo

WINE. LIFE. STYLE

Special

Vinul.de

Decât un interviu:Cristian Lupºa

Cramele Recaº– perfecþionarecontinuã

Nr. 31 � 2010

Alira Merlot exprimare bordolezã,

terroir dobrogeanCCiitteeººttee ggrraattuuiitt ssuupplliimmeennttuull ddee ggaassttrroonnoommiiee BBoonnCChheeff..rroo!!

ÎÞI PASÃ CE BEI? AFLÃ PE CE MERITÃ SÃ DAI BANII!

Premiilede Excelenþã

CONCURS CU JURIU INTERNAÞIONAL, PENTRU CONSUMATORUL DIN ROMÂNIA

2255--2299 ooccttoommbbrriiee 22001100detalii pe www.vinul.ro

Mulþumim prietenilor care ne-au ajutat sã descoperim cele mai bune vinuri!

PPaarrtteenneerrii::

PPaarrtteenneerrii mmeeddiiaa::

SSppoonnssoorr pprriinncciippaall::

•• AAnnddrreeiiCCrriivvããþþ..rroo •• VViinnuullDDeeDDuummiinniiccãã..bbllooggssppoott..ccoomm •• VViinnªªiiPPlleecc..wwiinneessppoott..rroo •• CCiippWWiinnee..bbllooggssppoott..ccoomm •• PPaahhaarrnniiccuull..wwiinneessppoott..ccoomm •• MMiihhnneeaaMMããrruuþþãã..rroo •• RRããssppuunnssuurrii..rrooll..rroo

•• FFrroommGGrraappeessTTooWWiinnee..wwoorrddpprreessss..ccoomm •• BBuussiinneessss..rroo

3www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi evenimente • bloguri

EENN

PPRR

IIMMEE

UURR

TURNIR DE TÃMÂIOASÃ ºI FETEASCÃ NEAGRÃ LA GOOD POINT IAºI

JJooii,, 1188 nnooiieemmbbrriiee 22001100,, mmaaggaazziinnuull GGoooodd PPooiinntt IIaaººii vvaa ggããzzdduuii uunn „„ttuurrnniirr““ ddee vviinnuurriiddiinn ddoouuãã ssooiiuurrii ddee ttrraaddiiþþiiee aauuttoohhttoonnãã:: TTããmmââiiooaassãã rroommâânneeaassccãã ººii FFeetteeaassccãã nneeaaggrrãã..AApprrooxxiimmaattiivv 8800 ddiinnttrree cclliieennþþiiii ffiiddeellii aaii mmaaggaazziinnuulluuii,, ddaarr ººii ccââþþiivvaa jjuurrnnaalliiººttii ddee ssppeecciiaalliittaattee ººii ddiinn pprreessaa llooccaallãã vvoorr ffii iinnvviittaaþþii,, nnoommiinnaall,, ssãã eevvaalluueezzee 55 vviinnuurrii ddiinnTTããmmââiiooaassãã ººii 55 ddiinn FFeetteeaassccãã nneeaaggrrãã,, iiaarr rreezzuullttaatteellee vvoorr ffii cceennttrraalliizzaattee ººii ddaattee ppuubblliicciittããþþiiii pprriinn rreeþþeeaauuaa ddee mmeeddiiaa ppaarrtteenneerree ((rreevviissttee,, zziiaarree,, bblloogguurrii,, ppoossttuurrii llooccaalleeddee rraaddiioo ººii TTVV)).. PPrroodduuccããttoorriiii aallee ccããrroorr vviinnuurrii vvoorr ffii iinnttrroodduussee îînn aacceeaassttãã ddeegguussttaarreessuunntt:: AAggrriiccoollaa ªªttiirrbbeeyy,, BBuudduurreeaassccaa,, CCoottnnaarrii,, CCrraammaa GGîîrrbbooiiuu,, CCrraammaa OOpprriiººoorr,,CCrraammeellee RReeccaaºº,, DDoommeenniiiillee VViittiiccoollee FFrraannccoo--RRoommâânnee,, DDoommeenniiiillee SSããhhããtteennii ººiiDDoommeenniiuull CCoorrooaanneeii SSeeggaarrcceeaa.. EEvveenniimmeennttuull eessttee oorrggaanniizzaatt ddee mmaaggaazziinnuull ddee ssppee--cciiaalliittaattee GGoooodd PPooiinntt ((SSttrr.. SSffâânnttuu LLaazzããrr NNrr 4455)),, îîmmpprreeuunnãã ccuu ppuubblliiccaaþþiiiillee VViinnuull..RRooººii BBoonncchheeff..RRoo..

„EN-PRIMEUR“ SÃPTÃMÂNAL LA ARTE&VINO

SSoommeelliieerruull MMaarriiaann TTiimmooffttii aa ddeemmaarraatt,,llaa ssffâârrººiittuull lluunniiii sseepptteemmbbrriiee,, oo ccaammppaanniieeiinntteennssãã ddee ddeegguussttããrrii îînn iinncciinnttaa mmaaggaazzii--nnuulluuii AArrttee&&VViinnoo,, aaxxaattee îînn pprriimmuull rrâânnddppee vviinnuurrii ccaarree nnuu aauu aajjuunnss ((îînnccãã)) ppeeppiiaaþþaa rroommâânneeaassccãã.. PPâânnãã îînn pprreezzeenntt,,mmaajjoorriittaatteeaa ddeegguussttããrriilloorr aa ffoosstt oorrggaannii--zzaattãã ccuu sspprriijjiinnuull uunnoorr pprroodduuccããttoorrii,, aassoo--cciiaaþþiiii ddee pprroodduuccããttoorrii ssaauu ccaammeerree ddeeccoommeerrþþ ddiinn IIttaalliiaa ººii SSppaanniiaa,, iinntteerreessaatteeddee ddeezzvvoollttaarreeaa ppee ppiiaaþþaa rroommâânneeaassccãã..PPrriimmeellee ddeegguussttããrrii aauu aadduuss ppeennttrruu pprriimmaaooaarrãã îînn ffaaþþaa ppuubblliiccuulluuii aauuttoohhttoonn vviinnuurriilleepprroodduuccããttoorruulluuii iittaalliiaann MMaaccoottttaa ((2222 sseepptteemmbbrriiee)),, vviinnuurrii ddiinn VVaalleenncciiaa((BBooddeeggaa EEll AAnnggoossttoo RReeqquueennaa ººiiDDoommiinniioo ddee llaa VVeeggaa,, UUttiieell RReeqquueennaa,, ppee2233 sseepptteemmbbrriiee)),, oo sseelleeccþþiiee ddee vviinnuurriissppaanniioollee ddee llaa RRaaffaaeell CCaammbbrraa,, FFaammiilliiaaddee LLaass HHeerraass,, BBooddeeggaass ddee UUttiieell,, SSiieerrrraaSSaalliinnaass ººii VVeeggaa PPaallaanncciiaa ((3300 sseepptteemm--bbrriiee)),, oo sseelleeccþþiiee aa pprroodduuccããttoorriilloorr ddee llaa

AAzziieennddaa AAggrriiccoollaa PPrroovveennzzaa ((66 ooccttoommbbrriiee)) ººii oo ddeegguussttaarree ssppaanniioollãã ccuu BBooddeeggaass NNuueessttrraa SSeennoorraa ddee llaassVViirrttuuddeess,, BBooddeeggaass WWiinnee SSeennss ººiiBBooddeeggaass GGuuttiieerrrreezz ddee llaa VVeeggaa..DDeegguussttããrriillee vvoorr ccoonnttiinnuuaa,, ppee ccââtt ppoossiibbiill,,ppee ttoott ppaarrccuurrssuull lluunniiii,, ffiieeccaarree îînnttââllnniirreerreepprreezzeennttâânndd oo iimmppoorrttaannttãã ooppoorrttuunniittaattee-- nnuu ddooaarr ppeennttrruu iiuubbiittoorriiii ddee vviinn ccaarreeddoorreesscc ssãã--ººii îîmmbbooggããþþeeaassccãã zzeessttrreeaa ddeeccuunnooººttiinnþþee ccuu nnuummee ººii rreeggiiuunnii vviittiiccoolleennooii,, ccii ((mmaaii aalleess)) ppeennttrruu iimmppoorrttaattoorriiiiccaarree ssee aaffllãã îînn ccããuuttaarreeaa ddee vviinnuurrii ccuu uunnbbuunn rraappoorrtt ccaalliittaattee//pprreeþþ ssaauu ccaarree,, îînnggeenneerraall,, ssee aaffllãã îînnttrr--oo ppeerriiooaaddãã ddeeeexxttiinnddeerree aa ppoorrttooffoolliiuulluuii.. ªªii,, cchhiiaarr ddaaccããcceellee mmaaii mmuullttee vviinnuurrii ssuunntt ddiinn ccaatteeggoorriiaa44--1122 eeuurroo ((uunn ppootteennþþiiaall pprreeþþ ddee rraafftt ddee2288 -- 5555 ddee lleeii îînn RRoommâânniiaa)),, ssuurrpprriizzeelleennuu ccoonntteenneesscc îînn zzoonnaa ccaalliittããþþiiii,, uunnddeepprroodduuccããttoorriiii ddee ddiimmeennssiiuunnii mmeeddiiii ººiimmiiccii aauu uunn aannggaajjaammeenntt iissttoorriicc..

NOUTÃÞI DE LA CRAMELE RECAº: EDIÞIE LIMITATÃCHARDONNAY 2009 SOLE, BARICAT 12 LUNI

CCrraammeellee RReeccaaºº vvaa llaannssaa llaa jjuummããttaatteeaa lluunniiii ooccttoommbbrriiee oo eeddiiþþiieelliimmiittaattãã SSoollee CChhaarrddoonnnnaayy 22000099,, ppoottrriivviitt lluuii CCiipprriiaann RRooººccaa,,ddiirreeccttoorruull ccoommeerrcciiaall aall ccoommppaanniieeii.. VViinnuull,, ccaarree aa ffoosstt mmaattuurraatt îînnbbaarriiccuurrii ddee sstteejjaarr ttiimmpp ddee 1122 lluunnii,, vvaa ffii pprreezzeennttaatt ppiieeþþeeii îînnttrr--ooeeddiiþþiiee ddee 11..880000 ddee ssttiiccllee.. PPoottrriivviitt eessttiimmããrriilloorr rreepprreezzeennttaannþþiilloorrCCrraammeelloorr RReeccaaºº,, ssttooccuull ddee SSoollee CChhaarrddoonnnnaayy 22000099 vvaa ffii vvâânndduuttîînn mmaaxxiimmuumm oo lluunnãã.. DDee aasseemmeenneeaa,, llaa ssffâârrººiittuull aacceesstteeii lluunnii,,CCrraammeellee RReeccaaºº vvaa llaannssaa ººii nnoouull CCuuvveeee UUbbeerrllaanndd,, rreeccoollttaa 22000088,,ssttooccuull ddee CCuuvveeee UUbbeerrllaanndd 22000077 ffiiiinndd eeppuuiizzaatt ddee ccuurrâânndd.. PPeellâânnggãã nnoouuttããþþiillee ddiinn ppoorrttooffoolliiuu,, ccoommppaanniiaa bbããnnããþþeeaannãã aannuunnþþãã ººiirreeccrruuttaarreeaa îînn eecchhiippãã aa uunnuuii nnoouu mmeemmbbrruu,, ssoommeelliieerruull AAlleexxaannddrruuDDaann,, ccaammppiioonn nnaaþþiioonnaall llaa CCaammppiioonnaattuull NNaaþþiioonnaall aall SSoommeellããrriieeii22000077 ººii ccoonnccuurreenntt îînn sseemmiiffiinnaalleellee ccaammppiioonnaattuulluuii eeuurrooppeeaann ddeepprrooffiill ddiinn 22000088..

““PPoovveesstteeaa ddee ssuucccceess aa vviinnuurriilloorrrroommâânneeººttii ddiinn uullttiimmiiii aannii ccoonnttiinnuuããccuu oo nnoouuãã rreeaalliizzaarree:: vviinnuull TTeerrrraaRRoommaannaa –– CCuuvveeee CChhaarrlloottttee 22000077,,pprroodduuss ddee SSEERRVVEE CCeeppttuurraa,, eesstteelliissttaatt îînn ccaattaalloogguull ccrraammeeii BBAASSFFddiinn GGeerrmmaanniiaa îînncceeppâânndd ccuuttooaammnnaa aannuulluuii 22001100““,, ssee aarraattããîînnttrr--uunn ccoommuunniiccaatt rreemmiissrreeddaaccþþiieeii VViinnuull..RRoo ddee ccããttrree pprroo--dduuccããttoorruull ddee vviinnuurrii pprraahhoovveeaann..IInniiþþiiaattiivvaa BBAASSFF ffaaccee ppaarrttee ddiinnttrr--uunn pprrooggrraamm ccoommpplleexx ddee pprroo--mmoovvaarree aa vviinnuurriilloorr rroommâânneeººttii îînnþþaarrãã ººii ppeessttee hhoottaarree.. PPrrooggrraammuull aaffoosstt llaannssaatt îînn mmoodd ooffiicciiaall îînnBBuuccuurreeººttii îînn ttooaammnnaa aannuulluuii22000099,, ooccaazziiee îînn ccaarree aauu ffoossttpprreezzeennttaattee ººii ddeegguussttaattee vviinnuurrii ddiinn

ddiiffeerriittee zzoonnee vviittiiccoollee aallee RRoommâânniieeii,,vviinnuurrii ccaarree aauu ffoosstt ttrriimmiissee uulltteerriioorrsspprree eevvaalluuaarree eecchhiippeeii ddee eexxppeerrþþii aaiiccrraammeeii BBAASSFF ddiinn LLuuddwwiiggsshhaaffeenn..

PPoottrriivviitt aacceelluuiiaaººii ccoommuunniiccaatt,,CCrraammaa BBAASSFF aa ffoosstt îînnffiiiinnþþaattãã îînn11990011 ººii vviinnddee aannuuaall aapprrooxxiimmaattiivv770000..000000 ssttiiccllee ddee vviinn,, iimmpplliiccâânn--dduu--ssee ttoottooddaattãã îînn eedduuccaarreeaa ccoonn--ssuummaattoorriilloorr,, pprriinn oorrggaanniizzaarreeaa aappeessttee 440000 ddee eevveenniimmeennttee aannuuaall::vviizziittee îînn ccrraammãã,, ddeegguussttããrrii ddee vviinn--uurrii ººii lleeccþþiiii ddee ddeegguussttaarree..MMããrrttuurriiee aa aaccttiivviittããþþiiii ssaallee ddeemmnneeddee lluuaatt îînn sseeaammãã,, ccrraammaa BBAASSFF aapprriimmiitt îînn 22000099 cceeaa mmaaii pprreessttii--ggiiooaassaa ddiissttiinnccþþiiee aa iinndduussttrriieeii ggeerr--mmaannee ddee vviinn:: „„CCoommeerrcciiaannttuull ddeevviinn aall aannuulluuii””..

VINURI ROMÂNEºTI ÎN LE POINT

UUllttiimmuull nnuummããrr ddiinn pprreessttiiggiioossuull LLee PPooiinntt ddeeddiiccãã nnuu mmaaii ppuuþþiinn ddee ppaattrruu ppaaggiinnii rraaddiioo--ggrraaffiieerriiii vviittiiccuullttuurriiii rroommâânnee,, ccuu ttrreecceerreeaa ssaa ggrreeooaaiiee ddee llaa ddoommeenniiii ddee ssttaatt llaa oo aaggrrii--

ccuullttuurrãã aattoommiizzaattãã ddee rreettrroocceeddããrrii,, aappooii llaa rreeaa--ggrreeggaarreeaa uunnoorr tteerriittoorriiii.. EExxeemmpplleellee rreelleevvaanntteeaallee aarrttiiccoolluulluuii ssuunntt SSEERRVVEE,, uunnddee ccoonntteelleeGGuuyy TTyyrreell ddee PPooiixx aa ttrreebbuuiitt ssãã sseemmnneezzee 112233ddee ccoonnttrraaccttee ppeennttrruu aa aassaammbbllaa oo ssuupprraaffaaþþããvviittiiccoollãã ddee ddooaarr 2200 ddee hheeccttaarree,, ººii ccoommppaanniiaaaaggrriiccoollãã aa lluuii MMiihhaaii AAnngghheell,, uunnddee aauu ffoossttnneecceessaarree 22..000000 ddee ccoonnttrraaccttee ppeennttrruu oo ssuupprraa--ffaaþþãã ddeessttiinnaattãã cceerreeaalleelloorr ddee 2255..000000 ddee hheecc--

ttaarree.. AAggrreeggaarreeaa aacceesstteeii ssuupprraaffeeþþee ii--aa ppeerrmmiiss lluuii MMiihhaaii AAnngghheell aacchhiizziiþþiioonnaarreeaa ººii rree--vviittaalliizzaarreeaa DDoommeenniiuulluuii CCoorrooaanneeii.. „„PPeennttrruu aa îînnþþeelleeggee ccee ss--aa îînnttââmmppllaatt îînn RRoommâânniiaa,,ttrreebbuuiiee ssãã nnee iimmaaggiinnããmm uunn gguuvveerrnn ccaarree aarr ddeeccrreettaa ccaa îînn îînnttrreeaaggaa zzoonnaa BBoouurrggooggnneennuu mmaaii ttrreebbuuiiee rreeaalliizzaatt ddeeccââtt uunn ssiinngguurr ttiipp ddee vviinn.. AAcceeaassttãã nnoorrmmaarree ddee ccoollhhoozz aaffoosstt dduubbllaattãã ddee oo aallttãã lloovviittuurrãã dduurrãã:: îînnllooccuuiirreeaa ssooiiuurriilloorr nnoobbiillee ccuu hhiibbrriidd ddiirreecctt pprroo--dduuccããttoorr,, ppeennttrruu ccaannttiittããþþiillee mmaarrii pprroodduussee llaa hheeccttaarr””,, ssccrriiee LLee PPooiinntt.. DDuuppãã oo pprreezzeenn--ttaarree rreellaattiivv eexxttiinnssãã aa iissttoorriieeii DDoommeenniiuulluuii CCoorrooaanneeii,, LLee PPooiinntt eennuummeerrãã ccââtteevvaa ddiinn--ttrree cceellee mmaaii iimmppoorrttaannttee ssooiiuurrii rroommâânneeººttii,, llããssâânndd--oo ppee ddeejjaa cceelleebbrraa IIuulliiaa GGooººeeaa ––sseemmiiffiinnaalliissttãã aa ccoonnccuurrssuulluuii ddee ssoommeellããrriiee 22001100 ddiinn SSaannttiiaaggoo ddee CChhiillee ººii aauuttooaarree aauunneeii ccããrrþþii ddeesspprree iissttoorriiaa ppiivvnniiþþeeii rreeggaallee –– ssãã pprreezziinnttee vviinnuurriillee rroommâânneeººttii pprreeffeerraattee..

AL CINCILEA OUTLET DE VINURI HALEWOOD, LA TÂRGOVIºTE

CCoommppaanniiaa CCrraammeellee HHaalleewwoooodd aaaannuunnþþaatt llaa ssffâârrººiittuull ssããppttããmmâânniiiittrreeccuuttee ddeesscchhiiddeerreeaa cceelluuii ddee--aallcciinncciilleeaa mmaaggaazziinn ddee vviinnuurrii îînnTTâârrggoovviiººttee.. PPoottrriivviitt uunnuuii ccoommuu--nniiccaatt ddee pprreessãã ddaatt ppuubblliicciittããþþiiii llaaBBuuccuurreeººttii,, ““HHaalleewwoooodd TThheeWWiinneerryy OOuuttlleett TTâârrggoovviiººttee”” vviinneessãã ccoommpplleetteezzee rreeþþeeaauuaa ddee mmaaggaa--zziinnee HHaalleewwoooodd ddeesscchhiissee ddeejjaa llaaUUrrllaaþþii ((CCoonnaaccuull UUrrllããþþeeaannuu)),,AAzzuuggaa ((PPiivvnniiþþeellee RRhheeiinn)),, PPlloo--iieeººttii ººii BBrreeaazzaa –– ccaarrttiieerr NNiissttoo--rreeººttii.. HHaalleewwoooodd TThhee WWiinneerryyOOuuttlleett TTâârrggoovviiººttee eessttee llooccaalliizzaatt ppee bb--dduull MMiirrcceeaa cceell BBããttrrâânn,, BBlloocc XX22,, ppaarrtteerr,,TTâârrggoovviiººttee,, ººii ssee îînnttiinnddee ppee oo ssuupprraaffaaþþãã ddee 8800 mmpp.. MMaaggaazziinnuull ooffeerrãã vviinnuurrii pprroodduusseeddee CCrraammeellee HHaalleewwoooodd ddiinn ssttrruugguurriiii pprroovveenniinndd ddiinn ttrreeii rreeggiiuunnii vviittiiccoollee iimmppoorrttaanntteeaallee RRoommâânniieeii:: DDeeaalluu MMaarree,, PPooddiiººuull TTrraannssiillvvaanniieeii ((SSeebbeeºº)) ººii CCeerrnnaavvooddãã –– MMuurr--ffaattllaarr.. PPee llâânnggãã vviinnuurriillee rroommâânneeººttii,, mmaaii ppoott ffii ggããssiittee ººii vviinnuurrii ddiinn EEuurrooppaa,, AAmmeerriiccaa,,AAuussttrraalliiaa ººii AAffrriiccaa,, CCrraammeellee HHaalleewwoooodd ffiiiinndd iimmppoorrttaattoorruull aacceessttoorraa îînn RRoommâânniiaa..

CONCHA Y TORO, SPONSOR OFICIAL AL ECHIPEI MANCHESTER UNITED

LLaa ssffâârrººiittuull lluunniiii sseepptteemmbbrriiee,, ccoommppaanniiaa CCoonncchhaa yyTToorroo aa aannuunnþþaatt ccãã aa ddeevveenniitt aa mmaarrccaa ddee vviinn ooffiicciiaallããaa eecchhiippeeii MMaanncchheesstteerr UUnniitteedd,, îînn uurrmmaa uunnuuii ppaarr--tteenneerriiaatt ddee ssppoonnssoorriizzaarree sseemmnnaatt ccuu rreepprreezzeennttaannþþiiiicclluubbuulluuii bbrriittaanniicc ddee ffoottbbaall,, ppoottrriivviitt uunnuuii ccoommuunniiccaattddee pprreessãã aall CCrraammeelloorr HHaalleewwoooodd.. CCeerreemmoonniiaa ddeepprreezzeennttaarree aa nnooiiii ccoollaabboorrããrriiii aa aavvuutt lloocc ppee ssttaaddiioonnuullOOlldd TTrraaffffoorrdd,, iiaarr rreennuummiittuull aannttrreennoorr AAlleexx FFeerrgguu--ssoonn,, uunn mmaarree ppaassiioonnaatt ddee vviinnuurrii,, aa ddeeccllaarraatt ccuu eenn--ttuuzziiaassmm ccaa eecchhiippaa ppee ccaarree oo rreepprreezziinnttãã ººii vviinnuurriillee CCoonncchhaa yy TToorroo îîmmppããrrttããººeessccttrraaddiiþþiiaa îînn eexxcceelleennttãã ººii vvaalloorrii ppuutteerrnniiccee.. VViinnuurriillee CCoonncchhaa yy TToorroo ssuunntt iimmppoorrttaattee ººiiddiissttrriibbuuiittee îînn RRoommâânniiaa ddee CCrraammeellee HHaalleewwoooodd,, ccoommppaanniiaa ffiiiinndd rreepprreezzeennttaanntt uunniiccîînn RRoommâânniiaa aall ccaasseeii ddee vviinnuurrii cchhiilliieennee

CUVEE CHARLOTTE 2007, SELECÞIONAT PENTRU CRAMA BASF GERMANIA

4 www.vinul.ro degustãri • ºtiri la zi evenimente • bloguri

VVIINN

UULL

.. DDEE

// SS

PPEE

CCIIAA

LL

Pentru mulþi oameni Germania în-seamnã automobile de cea maiînaltã clasã, rigurozitate ºi bere.Însã, Germania mai înseamnã ºivin, ea fiind unul dintre cei maiimportanþi producãtori din lume,cel care a dat definiþia cea maielocventã a tot ce înseamnã soiulRiesling. Mult timp acest soi afost ignorat, nefiind preþuit laadevãrata sa valoare, o mareparte din vinã având-o chiar indus-tria vitivinicolã germanã care înanii ’60 ºi ‘70 a apãsat pe butonulde autodistrugere, promovând vi-nuri ºi soiuri de calitate precarã.În loc sã îºi concentreze eforturileîn jurul soiului Riesling, producã-torii germani de vinuri au decis cãar fi mai bine sã îºi seducã clienþiicu inexpresivul vin dulce„Liebfraumilch”, produs din soiuride grad doi, precum MullerThurgau. Însã, în ultimii 20 de ani,producãtorii germani au înþeles cãadevãratul pariu îl reprezintãRieslingul, unele vinuri nemþeºtidin acest soi ajungând egaleze lavânzare preþurile unor vestitechâteau-uri bordoleze.

VALENTIN CEAFALÃU

Vinul german este produs în spe-cial în sud-vestul þãrii, pe Valea Rinu-

lui ºi a afluenþilor sãi, cele mai vechiplantaþii datând încã de pe vremeaImperiului Roman (sec. I-IV d.Hr.).Aproximativ 60% din cantitatea totalãde vin este produsã în statul federalRhineland-Palatinate, unde se aflã 6din cele 13 regiuni vitivinicole nem-þeºti.

Germania are aproximativ 102.000hectare de viþã de vie, aproape o zeci-me din suprafaþa viticolã a Spaniei,Franþei sau a Italiei. Producþia totalãde vin se ridicã în medie la 9 milioanede hectolitri anual (1,2 miliarde de sti-cle de vin), din acest punct de vedereGermania ocupând locul 8 în lume.Pe plan internaþional, Germania caþarã vitivinicolã are o reputaþie biva-lentã. Unii consumatori o asociazã cuvinurile albe cele mai elegante ºi aro-mate din lume, pe când alþii vãd înaceastã þarã doar o sursã de vinuri de-midulci, ieftine ºi de calitate medie. Înrândul entuziaºtilor, Germania estecunoscutã pentru vinurile sale dinsoiul Riesling, de la cele seci, proas-pete ºi echilibrate, la cele dulci ºi cu oconcentraþie aromaticã impresionantã.

Producþia de vin alb reprezintãaproape douã treimi din producþia to-talã din Germania. La sfârºitul anilor’90, piaþa vinului roºu s-a dezvoltat,datoritã creºterii cererii interne, astãzisoiurile roºii ocupând o treime dinsuprafaþa viticolã totalã. Cea mai dis-

Lecþia de germanã: Wein ist Riesling


VVIINN

UULL

..DDEE

// SSPP

EECC

IIAALL

tinctivã caracteristicã a vinurilor ger-mane este nivelul ridicat al aciditãþii.

Sectorul vitivinicol nemþesc esteformat în mare parte din producãtorimici. Potrivit unei statistici din 2005,în Germania activau 68.598 de pro-ducãtori mici – cu o medie de 1,5 hade proprietar – douã treimi dintre eifiind clasificaþi drept producãtori cas-nici. Potrivit aceluiaºi studiu, numãrulproducãtorilor cu peste 5 ha de viþã devie se ridica la 5892, aceºtia deþinândaproape 72% din suprafaþa viticolã to-talã. Marii producãtori de vinuri dinGermania sunt de mãrimea producã-torilor consacraþi din Lumea Nouã,însã puþini ajung la nivelul de produc-þie asemãnãtor marilor chateau-uridin Franþa.

Cu toate acestea, în ultimii ani, ex-porturile de vinuri din Germania auînregistrat creºteri semnificative, prin-cipala piaþã de desfacere fiind MareaBritanie. Aceasta este urmatã de Sta-tele Unite (locul doi ca valoare ºi treidin punct de vedere al cantitãþii) ºiOlanda (locul doi, cantitativ, ºi trei cavaloare).

RIESLINGUL, SOI DE REFERINÞÃ

Soiul Riesling reprezintã punctulde referinþã pentru întreaga industriea vinului din Germania, acesta fiindplantat pe suprafeþe considerabile întoate regiunile vitivinicole. Este un soiaromatic cu o aciditate ridicatã, cepoate fi vinificat sec, demisec sau dul-ce, fiind folosit cu succes ºi în prepa-rarea spumantelor. Singurul dezavan-taj al acestui soi este cã are nevoie de130 de zile de coacere, iar în anii maislabi producþia scade simþitor. Dintresoiurile roºii, cele mai populare suntSpatburgunder (Pinot Noir), soi carede foarte multe ori produce vinuri carepot concura cu Rieslingul ca populari-tate, ºi Dornfelder, soi ce a devenit totmai popular în ultima vreme datoritãvinurilor puternic colorate, corpolenteºi foarte aromate.

Cea mai „cãutatã” regiune din Ger-mania este Mosel Saar Ruwe. Viile deaici au un „pedigree” foarte bun, fiindamplasate pe pante cu înclinaþie foartemare (peste 45 de grade), care dau re-colte foarte mici, dar care au o ex-punere solarã bunã. Cele mai rãspân-dite tipuri de sol sunt ºisturile crista-line ºi argiloase, lucru ce favorizeazãdezvoltarea aromelor minerale în vin.Cu toate cã sunt mai puþin cunoscutedecât Mosel, celelalte regiuni dau to-tuºi vinuri de calitate foarte bunã.Pfalz este regiunea cu cea mai ridicatãproducþie, însã vinurile sunt mai puþinexpresive. Rheinhessen este mai mareregiune vitivinicolã ºi produce în spe-cial vinuri din Muller Thurgau, majo-ritatea pentru segmentul „entry-level”.Rheingau, de asemenea o podgoriedeluroasã, produce Rieslinguri exce-lente, superpremium, dar care, potri-

vit specialiºtilor, au un stil mai puþin„exuberant”, comparativ cu cele dinMosel.

SISTEM DE ETICHETARE...NEMÞESC

Sistemul treptelor de calitate ºi eti-chetare a vinurilor din Germania esteunul dintre cele mai complicate dinlume, de multe ori etichetele fiindfoarte greu de descifrat chiar ºi de cã-

tre specialiºti. Cu toate acestea el estefoarte riguros ºi foarte bine aplicat.Vinurile nemþeºti de top sunt catalo-gate ca fiind „Qualitatswein mit Pra-dikat” (Vinuri de calitate cu predicat),abreviat QmP. Strugurii din care suntproduse aceste vinuri trebuie sã atingãanumite grade de coacere (pradikat),iar vinurile sã fie produse în anumiteareale ºi numai dupã metode tradiþio-nale. Cea de-a doua treaptã de calitateeste „Qualitatswein bestimmter An-

gaugebeite”, mai simplu scrisã „Quali-tatswein”, sau abreviatã QbA. Dife-renþa dintre vinurile QmP ºi QbA esteaceea cã cele din urmã nu sunt catalo-gate cu „pradikat”. Ultima treaptã decalitate este „Deutscher Tafelwein”sau „Deutscher Landwein” ºi esteacordatã vinurilor de masã.

Dupã cum aminteam, „pradikat”indicã nivelul de coacere la care auajuns strugurii în momentul culesului.Astfel, apar urmãtoarele tipuri de„pradikat”: Kabinett (strugurii ajunºimaturitate deplinã, dar care dau celemai uºoare vinuri QmP), Spatlese(strugurii sunt culeºi târziu, pentru adezvolta gust ºi arome mult mai in-tense), Auslese (se referã la struguriicare au ajuns la supracoacere; aceºtiasunt culeºi numai manual), Beerenau-slese (strugurii sunt supracopþi, chiarbotrytizaþi, cu o concentraþie aroma-ticã ºi gustativã uluitoare, folosiþi pen-tru vinuri de desert), Eiswein (struguriBeerenauslese care sunt lãsaþi sã în-gheþe pe plantã ºi sunt presaþi înaceastã stare) ºi Trockenbeerenauslese(tot struguri Beerenaulese, dar caresunt lãsaþi în vie pânã la stafidireaboabelor). Cantitatea de zahãr rezi-dual din vinuri nu influenþeazãacordarea „pradikat-ului“, el referin-du-se doar la cantitatea de zahãr înmomentul culesului.

Astfel, pe etichetele vinurilor pro-duse în Germania este trecut numeleproducãtorului, soiul de struguri, anulde recoltã, podgoria, „pradikat-ul” ºinumele regiunii. Þinând cont de aces-te elemente, se poate citi mult maiuºor eticheta unui vin german. Deexemplu, „Schmitt Söhne WiltingerScharzberg Riesling 1976 Beerenaus-lese Mosel Saar Ruwer”. „SchmittSöhne”, este numele producãtorului,care a produs vinul în podgoria„Scharzberg”, de lângã localitatea„Wiltingen”, din soiul Riesling, recol-ta 1976, cu gradul de coacere „Beere-nauslese”, în regiunea „Mosel SaarRuwer”. Simplu, nu?!


VVIINN

UULL

.. DDEE

// II NN

TTEE

RRVV

IIUU

Prejudecata generalã spunedespre germani cã sunt reci,stricþi, disciplinaþi, mai degrabãmaºinãrii de înaltã precizie decâtpersoane, în acepþiunea latino-leneºã de la noi. Companie cu100% capital german, Heinrigeste dovada „vie“ cã noþiunile degreºealã ºi prietenie nu le suntcâtuºi de puþin strãine nicinemþilor, care pot, la o adicã, sãînþeleagã pânã ºi faptul cã nimeninu s-a nãscut învãþat... Despre ceînseamnã sã lucrezi cu nemþii, sãle adopþi principiile defuncþionare, atât în relaþia cuclienþii, cât ºi cu propriii angajaþi,ne-a povestit Andrei Ghegoiu, general manager al companieicare, în curând, va face (ºi) ceva nemaiauzit pentru vinulromânesc.

RADU RIZEA

CCuumm ssee ssiimmttee oo ccoommppaanniiee ccuu uunn„„ssppaattee““ uurriiaaºº,, aaººaa ccuumm eessttee GGeebbrr..HHeeiinneemmaannnn ppeennttrruu HHeeiinnrriiggDDiissttrriibbuuttiioonn?? Teoretic, ºi uneori ºi practic, te

simþi în siguranþã. Motivul este sim-plu: vorbim despre o companie gigan-ticã, ale cãrei vânzãri trec bine de unmiliard de euro anual, care are 125 deani de experienþã în duty-free ºi travelfree. Mai mult, vorbim despre o com-panie cu planuri agresive de dezvol-tare. Date fiind dimensiunile, vorbimautomat ºi despre o putere foarte marede negociere cu producãtorii, ceea cese traduce mai departe printr-un preþfoarte bun pe care îl putem pune ladispoziþia distribuitorilor ºi partene-rilor. Una este sã fii un client oarecare,alta este sã îi distribui acelui producã-tor marfa în 7-8 þãri sau sã devii uniculsãu distribuitor. Practic, când ajun-gem sã lucrãm cu o companie sau cualta, e greu sã mai gãseascã ofertanoastrã în altã parte, chiar ºi pe piaþainternaþionalã - pentru cã în negocieriîncercãm sã ne creãm o legãturã cuproducãtorii astfel încât ºi ei sã negaranteze cã nu vor exista importuriparalele. În al doilea rând, este ºi oproblemã de filosofie de afaceri: cei dela Heinemann spun cã profitul esteimportant, dar nu cel mai important.

OOppuussuull vviissuulluuii rroommâânneesscc,, ddee aaddeevveennii ttooþþii mmiilliioonnaarrii ppeesstteennooaappttee......

Exact. Pe ei nu îi intereseazã sãcâºtige mult astãzi, îi intereseazã sãconstruiascã afaceri durabile, care sãfie tot aici ºi peste 100 de ani, dacã sepoate... Heinemann este exemplulperfect pentru ceea ce înseamnã im-plementarea unor proceduri corpo-ratiste într-o afacere de familie. Per-sonal, am lucrat în mediu corporatistcâþiva ani ºi pot sã vã garantez cã sesimte diferenþa faþã de o companie defamilie... Evident, la dimensiunea pecare o au, nici nu era posibilã altã caledecât adoptarea acestor proceduri, darimportant este cã firma aparþine în

continuare verilor Heinemann, dlClaus ºi dl Gunnar. Afacerea este afamiliei ºi rãmâne în familie: azi oconduce cea de-a patra generaþie, darvin din urmã, învãþând, a cincea ºi aºasea...

UUnnddee ssee ssiittuueeaazzãã HHeeiinnrriigg îînn ccoonnsstteellaaþþiiaa ddee ccoommppaanniiii ccaarreeaappaarrþþiinn ddee ggrruuppuull HHeeiinneemmaannnn??Ca toate celelalte companii simila-

re, ne bucurãm de o oarece indepen-denþã în afaceri, de un grad de liber-tate în construirea ºi promovarea por-tofoliului. Noi am pornit la drum înprimul rând cu magazine duty-free, ca

vânzãtor în magazine proprii ºi ca fur-nizori pentru alte magazine. Era epo-ca „de aur“ a duty-free-ului, când sefãceau volume cu cosmetice, accesorii

ºi þigãri. Dupã deschiderea graniþelorcu Ungaria ºi Bulgaria ºi mai ales dupãintegrarea în Uniunea Europeanã, înmod absolut natural, ne-am orientatcãtre travel-free, unde produsele sevând purtând toate taxele de rigoare.Concomitent cu activitãþile de duty/travel free, distribuþia a devenit obli-gatorie, aºa cã am abordat direct ºipiaþa de HoReCa , unde ne-am con-struit propria organizaþie. Am avut ºiavem exclusivitate pentru câteva pro-duse de succes - lucrãm excelent cu ceide la Borco, de unde luãm tequilaSierra, romul Old Pascas, lucrãm cuUnderberg - care sunt prieteni de fa-milie cu Heinemann, cu LarocheChablis... Pe mãsurã ce punem unprodus pe piaþã ºi aveam rezultate cuel, primim ºi acceptul de la Heine-mann sã facem contracte directe, carese reflectã în obþinerea celui mai bunpreþ de pe piaþã.

UN VIN DIN ODOBEºTI, PESTE TOT ÎN LUME?

DDeessttuull ddee rreecceenntt,, aaþþii îînncceeppuutt ssãã„„ppeeddaallaaþþii““ ººii îînn zzoonnaa vviinnuurriilloorr,,uunnddee aamm îînnþþeelleess,, îînn uurrmmãã ccuu ccââtteevvaalluunnii,, ccãã ddeezzvvoollttaaþþii ººii uunn pprrooiieeccttlleeggaatt ddee vviinnuull rroommâânneesscc......Da, nu a fost una dintre direcþiile

prioritare chiar de la început. Trebuiesubliniat cã Heinrig se ocupã în pre-zent de þigarete - avem în portofoliuGauloises ºi Davidoff, de þigãri de foi(Moods), spirtoase ºi vinuri. Toatesunt produse deosebite, cu cicluri depiaþã deosebite, iar oamenii care seocupã de aceste produse trebuie sã fie,la rândul lor la fel. Acum avem colegicare sunt specializaþi pe categorii deproduse ºi ºtiu ce trebuie sã facã cu ele,aºa cã urmeazã sã ne dezvoltãm vizibilºi în fiecare zonã. Chiar ºi pânã acum,însã, am avut câteva realizãri destul deimportante. Cava Freixenet, de exem-plu, sau vinurile din Lumea Nouã -Peter Lehmann, Golden Kaan, Espi-

Heinrig,dovada cã Germania are ºi cãldurã

„„PPrrooffiittuull eessttee iimmppoorrttaanntt,, ddaarr nnuucceell mmaaii iimmppoorrttaanntt

„„DDoorriinnþþaa mmeeaa:: ssãã eexxiissttee,, llaa uunn mmoommeenntt ddaatt,, uunn vviinn rroommâânneesscc ddiissppoonniibbiill îînn ttooaatteemmaaggaazziinneellee ggrruuppuulluuiiHHeeiinneemmaannnn ddiinn lluummee

Furnizor de vinuri bune

ºi consultanþã onestã ºi competentã

pentru restaurante, evenimente speciale

(organizãm prezentãri

ºi degustãri la cerere),

cadouri ºi colecþii particulare!

De asemenea,

produse tradiþionale de Pleºcoi

aduse în Bucureºti

cu maºina frigorificã

direct de la producãtor!

Sunaþi cu încredere la 0722.993.915 sau trimiteþi un e-mail la [email protected]

Nou!

Distribuþie

ºi în judeþul

Constanþa

ritu de Chile sau deja celebrul YellowTail - toate acestea au ajuns pe piaþãaduse de noi ºi au avut rezultate bune.De curând, am inclus în portofoliu ºichampagne Taittinger, un produs decare suntem mândri ºi de la care avemºi aºteptãri. Tot anul acesta am sem-nat ºi cu Gallo, un gigant care, cel maiprobabil, va intra pe piaþã ºi cu cevainvestiþii, aºa cã vom avea cum sã spri-jinim bine produsele lor. Vom dezvol-ta parteneriate în zona vinului, cuAsociaþia Somelierilor, vom participaºi la Good Wine ºi avem ºi un proiectde comunicare prin presa de speciali-tate. În ceea ce priveºte vinul româ-nesc... pot spune cã este o dorinþã de-anoastrã... Cãlãtorind, am vãzut întoate aeroporturile ºi vãmile magazine

cu vinuri din toate colþurile lumii.Niciunul nu avea un vin românesc.Aºa cã le-am propus celor de la Heine-mann proiectul, iar rãspunsul a venitsimplu: dacã este un produs bun, la unpreþ corect, atunci da, putem face.Cred cã am identificat produsul, esteun vin din Odobeºti pe care l-am tri-mis în Germania, la degustare, totul afost bine, inclusiv din punctul de ve-dere al preþului, aºa cã ne putem aºtep-ta în curând la demararea proiectului.

AAvveeþþii oo eessttiimmaarree aassuupprraa vvâânnzzããrriilloorr,,oo ssttrraatteeggiiee??Cred cã vom începe pas cu pas -

întâi în România, inclusiv în retailulmare, apoi în þãrile din apropiere, vi-sul meu fiind sã existe, la un momentdat, disponibil în toate magazinele

grupului Heinemann din lume sau,cine ºtie, poate ºi mai mult. Dar credcã vom începe de undeva din zona de100.000 de sticle.

RReevveenniinndd llaa tteemmaa nnuummããrruulluuii nnoossttrruu -- GGeerrmmaanniiaa...... ccaarree eesstteeaaddeevvããrruull ddeesspprree ssttrriicctteeþþeeaa ººii rriigguurroozziittaatteeaa ggeerrmmaannãã?? AAiiccii ppaarree oo aattmmoossffeerrãã pprreeaa rreellaaxxaattãã ppeennttrruuuunn ccaappiittaall iinntteeggrraall ggeerrmmaann......Existã, existã ºi stricteþe, ºi rigoare,

nu sunt legende. Doar cã într-o firmãde familie este altfel. Eu þin legãturapermanent, vorbesc de 2-3 ori pe zi cuomul de legãturã din Germania. Dacãam nevoie de ceva, sun la orice ramurãa Heinemann din Croaþia, Ungaria,de oriunde, pentru a afla informaþiilede care am nevoie. Comunicarea eperfect unsã - un exemplu simplu, re-cent: doresc sã integrez în portofoliuun vin Tokaji. Nu este nevoie sã mergla zece târguri, sã sondez, sã organizezdegustãri sau zeci de ore de negocieri.Ori mã uit dacã existã în portofoliulHeinemann, ori sun la HeinemannUngaria ºi îi întreb pe ei unde gãsescun furnizor care sã aibã seriozitatea,preþul, constanþa în livrãri ºi calitateape care le doresc... ªi mai existã câte-va lucruri. De curând, am preluat ºi unset de valori. Avem, de exemplu, voiesã greºim. E normal sã faci ºi greºeli.Doar sã nu perseverezi în greºealã. Lanoi se râde, inclusiv de sine, se comu-nicã, suntem tot timpul conectaþi,vorbim, povestim, ºtim ce facem... aºase formeazã ºi se pãstreazã o echipã.Rigoarea ºi seriozitatea sunt astãzicondiþii esenþiale de piaþã. Nu-þi per-miþi sã fii neserios pentru cã pierziclienþii ºi îþi pierzi reputaþia. De astaexistã procedurile: sunt verificate întimp ºi dau rezultate.

„„AAnnuull aacceessttaa aamm sseemmnnaatt ccuu GGaalllloo,, uunn ggiiggaanntt ccaarree,, cceell mmaaii pprroobbaabbiill,, vvaa iinnttrraa ppee ppiiaaþþãã ººii ccuu iinnvveessttiiþþiiii

Carl Reh Winery România, com-panie rebranduitã relativ recentsub numele de Crama Opriºor, areuna dintre acele poveºti aleîmbinãrii dintre rigurozitatea germanã ºi resursele incredibileale unei Românii bezmetice. Cualte cuvinte, dacã am fi avut ºi noicompanii la fel de serioase cacele germane, Reh Kendermannnu ar fi investit niciodatã înRomânia. Aºa, iubitorii de vin au osursã de plãcere în plus...Directorul general, GabrielRoceanu, explicã în câtevacuvinte ce înseamnã ciocnireadintre Oltenia ºi spiritul german.

RADU RIZEA

CCuumm aa aajjuunnss CCaarrll RReehh îînn RRoommâânniiaa??În Germania, Carl Reh este ceea ce

se numeºte o „casã de vinuri“, o com-panie care s-a ocupat multã vreme cuselectarea de vinuri de calitate dinGermania ºi din alte þãri europene ºi,în paralel, cu identificarea de pieþepentru aceste vinuri. Unul dintre prin-cipiile acestei companii este diversi-tatea portofoliului, iar Reh Kender-mann a fost unul dintre jucãtorii careau adoptat destul de repede vinurileLumii Noi ºi conceptul de vinuri fruc-tuoase, plãcute, proaspete, cu prizã laconsumator. În 1994, s-a simþit nevo-ia unui vin de calitate din România,pentru completarea portofoliului deproduse pe care Carl Reh îl furniza pepieþele din Scandinavia, în MareaBritanie ºi Germania. Între 1994 ºi1996, Carl Reh România s-a ocupatde selectarea de vinuri de la producã-tori români, însã au intervenit totsoiul de probleme legate de constanþacalitãþii ºi de continuitatea în livrãri.

EEtteerrnnaa pprroobblleemmãã aa ddiiffeerreennþþeeii ddiinnttrree ttaannccuull gguussttaatt ººii ttaannccuulllliivvrraatt??Nu numai... Existau tot soiul de

probleme. Pasul natural a fost sã în-chiriem câteva spaþii de procesare, ast-fel încât sã avem un control asupraproducþie a materiei prime, sã supra-veghem procesul de transformare amateriei prime, pentru cã totul por-neºte, se ºtie, de la calitatea mustului.Însã urma sã aflãm cã a avea un oarececontrol în aceastã zonã nu înseamnãsã controlezi numai procesul de fer-mentaþie... Tot timpul se întâmplau

lucruri care afectau fie calitatea, fiecantitatea solicitatã de clienþi. S-a în-tâmplat ºi sã nu corespundã proba tri-misã pentru verificare ceea ce se ex-porta, însã erau probleme foarte mariîn zona de stabilizare a vinurilor ºi acontrolului materiei prime - degeabacontrolam ce se întâmplã în spaþiileînchiriate, dacã nu aveam nici un felde control asupra a ceea ce se întâmplãcu strugurii.

NNuu aaþþii aadduuss ooaammeennii ssãã ssuupprraavveegghheezzee ººii ccee ssee îînnttââmmppllããîînn ccrraammãã??Ba da, ºi chiar ºi aºa se nãºteau pro-

bleme, derivate din specificul nostru...Peste tot în lume, din clipa în care în-cepe culesul, nu mai ai niciun fel decontrol asupra timpului: munceºticând trebuie ºi cât trebuie. Noi am

adus un oenolog din lumea nouã în-tr-unul dintre punctele în care lucram,el a plecat sã doarmã 2-3 ore ºi, cânds-a întors, pe la 1 noaptea, ca sã veri-fice fermentaþia, totul era închis culacãte dintr-acelea mari... A trebuit sãle spargã, pentru cã vinul nu stã se aº-tepte dupã programul lucrãtorilor... În

altã parte, am avut probleme cu insta-laþia electricã - un tanc de Pinot Grisa rãmas fãrã controlul temperaturiitimp de douã ore din cauza unuitablou electric vechi. La sfârºitul cam-paniei, când vinurile au fost gata,diferenþa dinte acel tanc ºi celelalte eraevidentã, chiar dacã nu era vorba devreun vin prost. Pur ºi simplu, lipseadin intensitatea aromaticã pentru cã,în acele douã ore, nu fusese temper-aturã controlatã. Aºa cã investiþia înOpriºor a venit aproape de la sine,pentru cã aveam experienþa necesarã,aveam oportunitatea ºi recomandãriextrem de favorabile legate de sol,microclimat... ªtiam cã este o zonãpotrivitã pentru vinuri de calitate - oriacesta era ºi scopul investitorului ger-man.

Ce fãcea neamþulîn via de la Opriºor?

Povestea unui investitor german în România: mai sigur sã îþi faci podgorie decât sã încerci sã cumperi vin

„„VViiaa ppee ccaarree oo aavveemm aaccuumm eessttee ggeennuull ddee vviiee ccaarree ddããrreezzuullttaattee rreemmaarrccaabbiillee llaavvâârrssttee îînnttrree 1100 ººii 4400 ddee aannii..OOrrii,, llaa nnooii,, aabbiiaa aaccuumm aajjuunnggssaauu aauu aajjuunnss oo ppaarrttee ddiinnttrreessuupprraaffeeþþee llaa 1100 aannii.. DDee aaccuummîînnaaiinnttee,, cceeeeaa ccee nnee rrããmmâânnee ddeeffããccuutt eessttee ssãã eexxppllooaattããmmppootteennþþiiaalluull zzoonneeii,, ppee ccaarree îîlliinnttuuiimm aa ffii ««iinnffiinniitt»»


VVIINN

UULL

.. DDEE

// II NN

TTEE

RRVV

IIUU

Directorul Cramei Opriºor aºteaptã rezultate remarcabile de la noua vie abia peste câþiva ani

CCee aaþþii ggããssiitt llaa OOpprriiººoorr,, ccâânndd aaþþiiaajjuunnss??O clãdire abandonatã a fostului Vi-

nalcool, unul dintre cele ºase punctede vinificaþie din judeþul Mehedinþi.Pe vremuri, aici se procesau strugurinobili de pe 2.000 de hectare. Dupã1989, dupã retrocedãri, totul se parce-lase, fiecare om avea hectarul lui, ºitotul era în paraginã.

„CALITATE CU ORICE PREÞ,INDIFERENT DE EFORTURI“

CCee ffaaccee uunn nneeaammþþ,, îînn ffaaþþaa aacceesstteeiissiittuuaaþþiiii??Atunci s-a vãzut cel mai bine ce în-

seamnã know-how german: eficienþãºi eficacitate. Totul sã fie fãcut întoc-mai ºi la timp. Filosofia Carl Reh eraîndreptatã oricum spre calitate, însãmarea deosebire faþã de tot ce se în-tâmpla în România la acea vreme era„calitate cu orice preþ, indiferent deeforturi“. Totul s-a petrecut destul denatural: în 1998 închiriam suprafeþeledin Opriºor, pe 1 ianuarie 2000, cra-ma ºi suprafeþele erau achiziþionate ºi

puteam spune cã avem, în sfârºit, con-trolul total asupra vinului, de la plan-taþie la procesare, din vie pânã în sti-clã. Am pornit la drum cu þinta clarãde a produce calitate ºi, de atunci în-coace, cred cã am demonstrat cã pu-tem face acest lucru. Ceea ce astãzinumim entry-level, linia Val Duna,este un vin apreciat în Germania, pre-miat la toate concursurile în categoriasa de preþ. Iar vinurile high-quality pecare am început sã le producem aufost, la rândul lor, foarte bine primiteºi sunt considerate a fi dovada ultimãa faptului cã ºi noi, ramura companieidin România, avem aceeaºi dedicarefaþã de calitate. În mare mãsurã,aºteptãrile noastre ºi ale lor sunt iden-tice în ceea ce înseamnã un vin de ca-litate - un tip de structurã, un tip decorpolenþã, o anume prospeþime.

FFiiiinndd uunnaa ddiinnttrree pprriimmeellee ccoommppaanniiiiccaarree aauu ttrreeccuutt llaa ddeeffrriiººããrrii mmaassiivvee ººiirreeppllaannttããrrii ccuu vviiee ddee ccaalliittaattee,, aavveeþþiiuunn ppaass iimmppoorrttaanntt îînnaaiinntteeaa ccoonn--ccuurreennþþeeii......De aici încolo, de fapt, abia încep

aºteptãrile. Via pe care o avem acumeste genul de vie care dã rezultateremarcabile la vârste între 10 ºi 40 deani. Ori, la noi, abia acum ajung sauau ajuns o parte dintre suprafeþe la 10ani. De acum înainte, ceea ce ne rã-mâne de fãcut este sã exploatãm po-tenþialul zonei, pe care îl intuim a fi„infinit“. Chiar este o zonã binecu-vântatã, cu structuri de sol care evolu-

eazã pozitiv în structurã. An de an, pemãsurã ce cresc rãdãcinile, plantele seîmbogãþesc. Am studiat solul cât demult am putut ºi, între 90 ºi 200 decentimetri, lucrurile aratã foarte binepentru viitor.

„DAR CE, NEMÞII FAC VIN?“

FFiiiinndd lleeggaaþþii iinnttrriinnsseecc ddee ccoommppaanniiaammaammãã,, ccuumm eevvoolluueeaazzãã eexxppoorrttuurriillee??2008 a fost un an greu, fãrã creºtere

semnificativã, însã am revenit un picîn 2009, cu un +5% ºi, dupã acest an,estimãrile pentru 2011 sunt de creº-tere de 20%. În aceastã perioadã sun-tem pregãtiþi sã exportãm nu doarspre Germania, ºi spre pieþele dejatradiþionale ale Reh Kendermann -Scandinavia ºi Marea Britanie. În ceeace priveºte exportul de vinuri high-quality - este o provocare. În primulrând, nu vorbim despre cantitãþi mari,deci nu putem lucra cu partenerii cla-sici din retail, ci trebuie se ne concen-trãm pe magazine specializate ºi deal-eri de vinuri high-quality. Am ajunspe pieþele din SUA, Polonia, Cehia ºiGermania, deocamdatã, dar suntemabia la început. Mai existã ºi problemeîn zona de control al costurilor, în va-riaþiile cursului valutar - care ne pro-voacã multe probleme - ºi, în general,în zona variaþiilor macroeconomice.

CCaa iimmppoorrttaattoorr ddee vviinnuurrii ggeerrmmaannee,,ccuumm ssee pprreezziinnttãã ppiiaaþþaa rroommâânneeaassccãã??Din pãcate, vinurile germane nu

sunt percepute aºa cum ne-am dori, ºiîn nici un caz aºa cum ne aºteptam.Am avut surpriza sã aud de multe oriîntrebarea: „Dar ce, nemþii fac vin?“.Consumatorii au o viziune greºitãasupra calitãþii vinului german, deºi

existã multe produse excepþionale.Riesling-urile sunt o legendã deja,pretutindeni în lume. Însã avem undebuºeu în piaþa HoReCa, unde oa-menii sunt mai dispuºi sã experimen-teze, sã încerce lucruri noi, în generalconsumatorii de restaurant sunt oa-meni mai interesaþi de vin decâtclienþii din retail. Ne luãm în seriosrolul de a educa ºi consumatorii dinRomânia, însã este un proces de du-ratã. Din fericire, tot mai mulþi oa-meni circulã, aflã lucruri noi ºi se în-torc în þarã pentru a le transmite maideparte. Aceastã categorie de clienþiva fi cea care va dicta felul în care vaevolua piaþa în viitor.

„„ÎÎnn 11999944,, ss--aa ssiimmþþiitt nneevvooiiaa uunnuuiivviinn ddee ccaalliittaattee ddiinn RRoommâânniiaa,,ppeennttrruu ccoommpplleettaarreeaa ppoorrttooffoolliiuulluuii ddee pprroodduussee ppee ccaarree CCaarrll RReehh

„„22000088 aa ffoosstt uunn aann ggrreeuu,, ffããrrããccrreeººtteerree sseemmnniiffiiccaattiivvãã,, îînnssãã aamm rreevveenniitt uunn ppiicc îînn22000099,, ccuu uunn ++55%% ººii,, dduuppããaacceesstt aann,, eessttiimmããrriillee ppeennttrruu22001111 ssuunntt ddee ccrreeººtteerree ddee 2200%%

„„CCeeeeaa ccee aassttããzzii nnuummiimm eennttrryy--lleevveell,, lliinniiaa VVaall DDuunnaa,, eessttee uunnvviinn aapprreecciiaatt îînn GGeerrmmaanniiaa,,pprreemmiiaatt llaa ttooaattee ccoonnccuurrssuurriilleeîînn ccaatteeggoorriiaa ssaa ddee pprreeþþ


VVIINN

UULL

..DDEE

// IINN

TTEE

RRVV

IIUU


SSUU

PPEE

RRPP

RREE

MMIIUU

MM//

LLAA

NNSS

AARR

EE

Numãrându-se printre cele maiaºteptate vinuri ale acesteitoamne, Alira Merlot 2009 ºi-aprimit „botezul” la sfârºitul luniiseptembrie în cadrul unei sãrbã-tori câmpeneºti desfãºuratã chiarpe locul care a dat strugurii, podgoria dobrogeanã Aliman.Eliberat în mare parte de „durerilefacerii”, noul vin va ajunge încurând sã dea piept unei alteîncercãri: întâlnirea cu publicul.Despre aceastã nouã etapã,despre ce înseamnã „aventura”Alira ºi care este þinta ei finalãam stat de vorbã cu GhenadieBobeicã, acþionar ºi administratoral companiei WineRo, acelaºigrup de investitori care au creatBessa Valley în Bulgaria ºi alcãror vin, Enira, a cucerit deja oparte din pasionaþii români.

VALENTIN CEAFALÃU

AAlliirraa aa ffoosstt llaannssaatt ooffiicciiaall,, îînnssããppiiaaþþãã nnuu ccuunnooaaººttee îînnccãã vviinnuull..PPaarraaffrraazzâânndd oo rreepplliiccãã cceelleebbrrãã,, cciinneeîîll rreeccoommaannddãã?? CCâânndd vvaa ppuutteeaa ffaacceeccuunnooººttiinnþþãã ccoonnssuummaattoorruull ccuu AAlliirraaMMeerrlloott??În primul rând, este o creaþie a lui

Marc Dworkin, oenolog cu structurãbordolezã ºi o mare experienþã inter-naþionalã. ªtim cã este destul de aº-teptat pe piaþã. Într-un fel, ne bucurãnerãbdarea celor care au cunoscut“creaþiile” lui Marc din Bulgaria ºi dinalte þãri, de a încerca primul vin fãcutde acesta în România. Însã, din res-pect pentru iubitorii de vin, ne dorimsã lãsãm vinul sã se liniºteascã, sã îºirevinã dupã ºocul de îmbuteliere, celpuþin pânã la mijlocul lunii noiembrie,urmând a ajunge pe raft înainte deMoº Nicolae.

EEssttee AAlliirraa MMeerrlloott eexxpprreessiiee aa llooccuulluuii ssaauu mmaaii mmuulltt sseemmnnããttuurrãã aa vviinniiffiiccaattoorruulluuii?? Alira Merlot 2009 se vrea o expre-

sie a condiþiilor prezente în locul undeau fost crescuþi strugurii, dar sigur cãpoartã ºi amprenta vinificatorului.Cine a încercat vinurile din gama Eni-ra poate confirma cã ºi în Alira existão “amprentã” similarã lãsatã de MarcDworkin, caracterizatã în primul rândprin echilibrul aromatic ºi al compo-nentelor, prin rotunjimea taninilor ºicorpul catifelat al vinului.

AApprrooppoo,, ddee uunnddee nnuummeellee?? Numele Alira a evoluat firesc din

denumirile celor douã localitãþi între

care ne desfãºurãm activitatea: Ali-man, locul unde se cresc strugurii, ºiRasova, localitate unde vom construiviitoarea noastrã cramã. În ceea cepriveºte stilul de vinificaþie, pot spunecã filosofia este una cât se poate desimplã: vinul bun se poate facenumai din struguri de calitate!

LOCUL ALES DE „NASUL“LUI MARC DWORKIN

DDuuppãã eexxppeerriieennþþeellee rreeuuººiitteeddee llaa ssuudd ddee DDuunnããrree,,ccuumm ddee aaþþii aajjuunnss îînnccoollþþuull ããssttaa „„uuiittaatt ddeelluummee””?? EEssttee aacceeaassttããzzoonnãã ppoottrriivviittãã ppeennttrruuccuullttiivvaarreeaa vviiþþeeii ddee vviiee??CCaarree ssuunntt ffaaccttoorriiii ccaarreeaarr ppuutteeaa ffaaccee ddiiffeerreennþþaaccoommppaarraattiivv ccuu aalltteellooccuurrii??

Locaþia plantaþiei de la Aliman afost aleasã de “nasul” lui Marc. ªi numã refer la acea impozantã parte ana-tomicã, ci la simþul impresionant în adepista terenurile potrivite pentru aface vinuri de calitate. Locul unde vafi construitã crama a fost ales multmai simplu. Aici este cea mai frumoa-sã priveliºte cãtre Dunãre din cât exis-tã! Ne-am îndrãgostit de acest loc încãde la prima vizitã la Rasova.

Zona am ales-o fãrã a þinecont de performanþa vinu-rilor produse aici în acest

moment sau de denumirileconsacrate ale podgoriilorexistente. Pentru noi a fostimportant terroir-ul. Iar celmai important argument a

fost acela cã în aceastã zonãexistã cantitatea cea maimicã de precipitaþii dinDobrogea. Dacã mediaanualã de precipitaþii înDobrogea de Nord este de400mm/an, aici media estede aproximativ 300-330mm/an. Iar acest lucru va„forþa” viþa de vie ºi ne vapermite sã lucrãm un vin câtmai complex.VVaa rreeuuººii MMaarrcc DDwwoorrkkiinn,, uunnooeennoolloogg ccuu rreezzuullttaattee rreeccuunnooss--ccuuttee llaa nniivveell iinntteerrnnaaþþiioonnaall,, ssããppuunnãã îînn vvaallooaarree aattuuuurriillee aacceesstteeiizzoonnee??

Cu siguranþã! Vã pot asigura cã în-treaga echipã îi va oferi toate condiþi-ile necesare pentru a avea succes cu vi-nurile produse aici! Aºa cã: „No pres-sure, Marc!“.

CRAMA ºI NOILE VINURI, ÎN 2011

ªªttiiuu ccãã aaþþii aavvuutt cceevvaa pprroobblleemmee ccuuvviinniiffiiccaarreeaa.. UUnnddee vviinniiffiiccaaþþii aannuullaacceessttaa ººii ccuumm ssttaaþþii ccuu ccoonnssttrruuccþþiiaaccrraammeeii?? Probleme þin de logisticã ºi mana-

gementul mai elaborat rezultat dinfaptul cã recoltele 2009 ºi 2010 nu seproceseazã în crama proprie. Nouanoastrã cramã va fi gata însã pentrurecolta din 2011. Þin sã menþionez cãa fost o adevãratã plãcere în a colabo-ra cu prietenul nostru ªerban Dâmbo-viceanu de la Corcova Roy & Dâmbo-viceanu. Atenþia cu care au fost proce-saþi strugurii de la Aliman a fost pestenivelul aºteptãrilor noastre! Datoritãintrãrii pe rod a viei noi de la Corcova,nu a mai fost posibil sã continuãmprocesarea la ei, iar anul acesta vomvinifica la Crama Ceptura. Vinificareava fi executatã de noul nostru coleg,oenologul Cosmin Reaboi, sub „oblã-duirea“ lui Marc Dworkin.

UUnnddee aaþþii aajjuunnss ccuu ppllaannttaaþþiiaa ººii ccâânnddaaººtteeppttããmm cceelleellaallttee vviinnuurrii??Plantaþia a ajuns la 80 de hectare,

din care aproximativ 47 ha sunt plan-

Alira Merlot exprimare bordolezã, terroir dobrogean

„„AAlliirraa MMeerrlloott 22000099 eessttee,, dduuppããssppuusseellee lluuii MMaarrcc DDwwoorrkkiinn,,mmuulltt mmaaii bbuunn ddeeccââtt pprriimmuullvviinn ddee llaa BBeessssaa VVaalllleeyy.. IIaarr aacceesstt lluuccrruu nnee ddãã ssppeerraannþþeeccãã,, ppee vviiiittoorr,, oo ssãã nnee ppuutteemmllããuuddaa,, ddaaccãã nnuu ccuu uunn EEnniirraaRReesseerrvvaa 22000066,, ppooaattee ccuu cceevvaassiimmiillaarr ccuu BBVV 22000077,, ddaarr ffããccuutt ddiinn FFeerreeaassccããNNeeaaggrrãã ddee llaa AAlliimmaann

Mark Dworkin, Veronica Guzun ºi Ghenadie Bobeicã au fãcut „botezul“ primului vin de la Aliman printr-un eveniment câmpenesc


SSUU

PPEE

RRPP

RREE

MMIIUU

MM// LL

AANN

SSAA

RREE

tate cu Merlot, 23 ha cu CabernetSauvignon ºi 10 ha, Feteasca Neagrã.În 2011 vom scoate pe piaþã vinurileAlira Merlot 2010 ºi Alira CabernetSauvignon 2010. Este posibil sã pro-punem ºi un cupaj, dar acest lucrudepinde numai de modul în care vaevolua vinul la baricul de stejar.

PRIMA RECOLTÃ ALIRA, PESTESIMILARA EI DE LA BESSA

WWiinneeRRoo ººii--aa ffããccuutt iinnttrraarreeaa ppeeppiiaaþþaa ddiinn RRoommâânniiaa ccuu pprroodduussee llaa BBeessssaa VVaalllleeyy.. SSee vvaarriiddiiccaa llaa AAlliirraa llaa nniivveelluull aacceessttoorraa?? Sã nu uitãm cã Enira 2006, vin cu-

noscut de majoritatea pasionaþilor devin din România, este doar a treia edi-þie a acestui cupaj (dupã 2004 ºi 2005,producþia din 2003 nefiind scoasã pepiaþã). Vinurile de la Bessa Valley suntproduse din viþã tânãrã, dar deja aureuºit sã capteze atenþia consumatorilordin lumea întreagã. Pentru prima re-colta, Alira Merlot 2009 este, dupãspusele lui Marc, mult mai bun decât

primul vin de la Bessa Valley! Iar acestlucru ne dã speranþe cã, pe viitor, o sãne putem lãuda, dacã nu cu un EniraReserva 2006, poate cu ceva similar cuBV 2007, dar fãcut din Fereascã Nea-grã de la Aliman! ªtiu cã este dificil ºicã poate pãrea greu de atins, dar visulmeu este sã facem o Feteascã Neagrãcare sã primeascã peste 90 de puncteParker!

În ceea ce priveºte intrarea pe pia-þã, datoritã cantitãþii limitate de AliraMerlot 2009, nu prevãd decât pro-bleme legate de menþinerea lui pepiaþã pânã la urmãtoarea ediþie.

CCããrruuii ttiipp ddee ccoonnssuummaattoorr sseeaaddrreesseeaazzãã AAlliirraa MMeerrlloott 22000099??Consumatorul Alira este o per-

soanã care se respectã pe sine ºi îi pla-ce sã savureze un vin de calitate încompania prietenilor! Din partea mea,aº dori un consumator care ºtie sã-ºialeagã vinul potrivit la momentulpotrivit!

„„CCiinnee aa îînncceerrccaatt vviinnuurriillee ddiinnggaammaa EEnniirraa ppooaattee ccoonnffiirrmmaaccãã ººii îînn AAlliirraa eexxiissttãã oo““aammpprreennttãã”” ssiimmiillaarrãã llããssaattãã ddeeMMaarrcc DDwwoorrkkiinn,, ccaarraacctteerriizzaattããîînn pprriimmuull rrâânndd pprriinn eecchhiilliibbrruullaarroommaattiicc ººii aall ccoommppoonneenntteelloorr,,pprriinn rroottuunnjjiimmeeaa ttaanniinniilloorr ººiiccoorrppuull ccaattiiffeellaatt aall vviinnuulluuii

„„ZZoonnaa aamm aalleess--oo ffããrrãã aa þþiinnee ccoonnttddee ppeerrffoorrmmaannþþaa vviinnuurriilloorr pprroodduussee aaiiccii îînn aacceesstt mmoommeennttssaauu ddee ddeennuummiirriillee ccoonnssaaccrraatteeaallee ppooddggoorriiiilloorr eexxiisstteennttee..PPeennttrruu nnooii aa ffoosstt iimmppoorrttaanntttteerrrrooiirr--uull.. IIaarr cceell mmaaii iimmppoorrttaanntt aarrgguummeenntt aa ffoosstt aacceellaa ccãã îînn aacceeaassttãã zzoonnãã eexxiissttãã ccaannttiittaatteeaa cceeaa mmaaii mmiiccãã ddee pprreecciippiittaaþþiiiiddiinn DDoobbrrooggeeaa


SSUU

PPEE

RRPP

RREE

MMIIUU

MM//

II NNTT

EERR

VVIIUU

La aproape 12 ani de existenþã,datoritã progreselor rapide în-registrate mai ales în ultimii cinciani, Cramele Recaº a ajuns sã fieunul dintre cei mai respectaþi pro-ducãtori de vinuri din România. Iaraceastã poziþie nu este deloc unaîntâmplãtoare, Philip Cox, unuldintre acþionarii companiei ºi arti-zanul majoritãþii deciziilor luateaici referitor de producþie ºi cali-tate, considerând cã locul ocupatacum de vinul de Recaº înpeisajul vinurilor româneºti a fostobþinut în mod natural, pariindu-seatât pe constanþã, dar mai ales pecreºterea calitãþii.

VALENTIN CEAFALÃU

„Încã de la primele vinuri Recaºscoase pe piaþã – recolta anului 1998 –calitatea a fost una corectã, bunã. Cutimpul, investiþiile în cramã au înce-put sã îºi spunã cuvântul ºi, dupã re-plantãri masive, am început sã produ-cem vinuri de clasã”, afirmã acesta. Cutoate cã vinurile de la Recaº sunt binecotate de cãtre consumatori ºi spe-cialiºti pe toate segmentele de calitate,Philip Cox, considerã cã potenþialulmaxim nu a fost încã atins, procesulde evoluþie aflându-se la „25% din po-

tenþialul pe care îl are podgoria ºi cra-ma. O creºtere semnificativã va puteafi sesizatã abia peste 5 ani, dupã matu-rizarea viþelor noi ºi constanta adapta-re a cramei la cele mai înalte stan-darde”.

CONSTANÞA CALITÃÞII – PRIORITATE MAXIMÃ

Factorii esenþiali care au contribuitla pãstrarea unei linii constante a cali-tãþii la toate vinurile produse suntidentificaþi de Philip Cox a fi contro-lul complet asupra plantaþiilor de pes-te 700 de hectare, dar ºi filosofia devinificaþie a Lumii Noi, adusã în acest

colþ de þarã de cãtre Hartley Smithers,oenolog ºcolit la universitatea Adelai-de/Roseworthy, lider mondial in cer-cetarea procesului de vinificaþie. Înfuncþie de tipul anului de recoltã, laRecaº, tehnica de vinificaþie esteadaptatã la condiþiile anului respectiv,astfel, dacã în 2009 s-au folosit teh-nici de vinificaþie specifice þãrilor cuclimã caldã, în 2010 au fost adoptatetehnici asemãnãtoare þãrilor cu climãrece. „Nu folosim o reþetã strictã. În-cercãm sã depistãm exact acele tehni-ci de vinificaþie care sunt fiabile înanumite condiþii climaterice, pentruanumite soiuri, aºa încât sã exploatãmla maxim calitãþile recoltei respective

ºi sã avem o constanþã a calitãþii întrerecolte”, mai spune Philip Cox.

Împreunã cu vinificatoare NoraIruarte Smithers, Hartley a adus laCramele Recaº o rigurozitate „extre-mã” în procesul de vinificaþie, oriceabatere - o zi mai devreme la cules sauun grad în plus la temperatura de fer-mentare - nefiind acceptatã. Potrivitspuselor lui Philip Cox, cu ajutorulcelor doi crama a fost modernizatãcomplet, cu tehnologie de ultimã ge-neraþie la nivel mondial. „Unul dintrecele mai importante lucruri este folo-sirea ravacului (mustul care curge liberînainte de presare) pentru toate vi-nurile albe, de la Schwaben la SoloQuinta, lucru ce aduce o fructuozitateintensã ºi o notã de prospeþime. Deasemenea, la fel de important, estefaptul cã am reuºit în mare parte sãeliminãm toate sursele potenþiale deoxidare, cu ajutorul unui sistem demãsurare ºi monitorizare a oxigenului,

Cramele Recaºperfecþionare continuã

„„OO ccrreeººtteerree sseemmnniiffiiccaattiivvãã aa ccaalliittããþþiiii vviinnuurriilloorr ddee RReeccaaºº vvaa ppuutteeaa ffii sseessiizzaattãã aabbiiaa ppeessttee55 aannii,, dduuppãã mmaattuurriizzaarreeaavviiþþeelloorr nnooii ººii ccoonnssttaannttaaaaddaappttaarree aa ccrraammeeii llaa cceellee mmaaii îînnaallttee ssttaannddaarrddee

Philip Cox


SSUU

PPEE

RRPP

RREE

MMIIUU

MM// II

NNTT

EERR

VVIIUU

pe tot traseul de vinificaþie“, declarãPhilip Cox.

MODELE ºI COLABORÃRICU PRODUCÃTORI DE RENUME

În toþi aceºti ani, Cramele Recaº aadoptat aceeaºi poziþie faþã de vinurileentry-level ºi mediu ca ºi faþã de vinu-rile premium ºi superpremium. Mo-delul pe care Philip Cox susþine cã îlcopiazã este cel al cramei lui RobertMondavi din Napa Valley (cramã vi-zitatã în 1994), un „un gigant al in-dustriei vinului cu produse pe toatepalierele de preþ, de la superpremium,pânã la vin îmbuteliat la recipiente de10 litri, care se vinde în cantitãþi in-dustriale”. Aceastã atitudine, este unafireascã, potrivit acþionarului Recaº,deoarece o gamã de produse cât mailargã, cu vinuri lider de segmentele lorla capitolul preþ-calitate, este un factorbenefic pentru imaginea companiei.„Totul este interconectat: premiileluate de vinurile premium ajutã vân-zarea vinurilor mai simple, ºi invers,vinurile de tip Cuvee Uberland bene-ficiazã de reþeaua de distribuþie a vi-nurilor de tip Schwaben”.

Poziþia de importator de vinuri aCramelor Recaº a dat randament ºi îndirecþia producþiei, compania colabo-rând în acest sens cu producãtori derenume precum Agricola Masi, iar re-zultatele unui astfel de proiect vor pu-tea fi analizate peste 3-4 ani, momentîn care Cramele Recaº vor scoate lavânzare primul vin realizat dupã siste-mul „appasimento”, ca în regiuneaAmarone. Însã capitolul „noutãþi” dela Recaº nu se încheie aici, Philip Coxanunþând încã de pe acum recolta2012 de Cadarcã ºi Riesling de Rhin,soiuri care s-au acomodat foarte bineîn zonã. De asemenea, un proiect înfazã de studiu realizat cu parteneriiexterni îl reprezintã ºi construcþia unei„mini-crame sofisticate, destinatãproducþiei de vinuri din segmentulultra premium”.

CRIZA, LUCRU BENEFICPENTRU VINUL ROMÂNESC

Recesiunea economicã ºi-a pusamprenta ºi asupra pieþei vinului de lanoi, însã acest lucru este vãzut de Phi-lip Cox ca fiind un lucru benefic: „Înmod ciudat, criza este un lucru pozitivpentru vinul românesc. Consumatoriisunt mult mai atenþi cu banii pe care îidau, iar numãrul producãtorilor carevindeau cantitãþi uriaºe de vinuriproaste, chiar contrafãcute, s-a limi-tat. Cramele mici ºi medii împing ni-velul de calitate, lucru ce forþeazã ºicramele mari sã se alinieze la acest ni-vel de calitate”, spune Philip Cox, careadaugã cã principala problemã a vinu-lui românesc este lipsa comunicãrii ºi„inabilitatea cronicã a producãtorilorromâni de a colabora unii cu alþii.

Existã totuºi unele eforturi pentru acreºte imaginea vinului românesc, însãsunt timide ºi lente”. Ajutorul în acestsens, continuã Philip Cox, poate venidin partea statului care trebuie sã iamãsuri serioase pentru a stopa fraudadin industria vinului. „Chiar dacãexistã dovezi de producãtori mari carevând vinuri contrafãcute, statul nureuºeºte sã stopeze acest fenomen,care este dãunãtor atât pentru consu-

mator, cât ºi pentru producãtoriimici”, încheie Philip Cox.

NOILE VINURI DE LA RECAº

Editorii Vinul.Ro, împreunã cu ceimai importanþi bloggeri de vin de lanoi, au avut ocazia sã deguste noilevinuri de la Recaº, la începutul luniioctombrie, în cadrul unei vizite fãcutela crama bãnãþeanã. În cadrul degus-tãrii, a fost prezentat aproape întregportofoliul de produse Recaº, de la vi-nurile entry-level pânã la cele super-premium, plus câþiva reprezentanþidintre propunerile de import.

Albele din gamele de retail (Fe-teascã regalã Castle Rock, MuscatOttonel/Feteascã Regalã SchwabenWein ºi Sauvignon Blanc ºi Chardon-nay din V-Legends – toate recolta2009), chiar dacã sunt mai simple,atrag prin prospeþime, curãþenie, in-tensitate, structurã ºi paletã aromaticã,la toate acestea adãugându-se acidi-tatea sprinþarã si o tonalitate mineralã,care le conferã „coloanã vertebralã”,acelaºi model structural-aromatic seaplicându-se ºi vinului Rose V-Le-gends. Recolta de roºii 2009 pentru

retail (Feteascã neagrã/Merlot CastleRock, Pinot Noir ºi Cabernet Sauvig-non V-Legends) vine sã completezeoferta de albe, cu o abordare de vinifi-caþie de Lume Nouã: echilibru bunstructural între aciditate ºi taninuri ºiexpresie aromaticã condusã spre fruct.

La vinurile destinate segmentuluipremium ºi superpremium se simte ºimai mult implicarea ºi semnãturavinificatorului. Chardonnay Cocoº2009, Feteascã Sole 2009, Char-donnay Sole 2009 (o abordare ineditã,modernã) ºi Solo Quinta 2009 daudovadã de o eleganþã aparte, cu un stilîn care se evidenþiazã foarte bine atâtaromele primare, cât ºi cele secundare.Dacã la Syrah Cocoº, Feteascã neagrãºi Merlot La Putere s-a mers pe unregistru catifelat, aproape suav, alstructurii, care sã permitã o evidenþie-re cât mai bunã a fructului, la Caber-

net La Putere se remarcã un stil maibãrbãtesc, dat de taninii tineri ºi evo-luþie progresivã.

În cadrul acestei sesiuni, a fost pre-zentatã ºi o verticalã de Cuvee Uber-land, unul dintre cele mai reuºite vi-nuri produse în România. Ceea ce im-presioneazã la toate recoltele de Cu-veé Uberland (din 2006 pânã 2009)este intensitatea ºi profunzimea aro-maticã, capacitatea vinului de a evo-lua, complexitatea ºi eleganþa. Cutoate cã, Uberland 2006 începe sã ca-pete acea patinã a timpului datã deevoluþia la sticlã, vinul încã se prezin-tã într-o formã de invidiat. În schimb,mai tinerele Uberland 2007 (aromedirijate spre fructe negre coapte ºi sen-zaþii dulci) ºi 2008 (tonuri de condi-ment ºi mirodenii, cu senzaþii destafide ºi curmale), încã mai prezintãascuþimi de vinuri tinere, fãrã ca acestlucru sã dãuneze echilibrului impeca-bil. Cel mai tânãr membru al familieiUberland, cel din 2009, este echilibratºi catifelat, cu o dominantã de condi-ment, însã adevãrata sa faþã ºi-o vadezvãlui abia peste 4-5 ani.

La capitolul importuri, aproapetoate propunerile Cramelor Recaºreprezintã „hituri” de talie internaþio-nalã: de la chilienele Cono Sur ºi neo-zeelandezele Nobilo, pânã la „aristo-craticele” Robert Mondavi ºi Masi.

INVESTIÞII DE18 MILIOANE DE EURO

IInnvveessttiiþþiiaa CCrraammeellee RReeccaaºº rreeaalliizzaattããîînn vviiee ººii ccrraammãã,, îînn ppeerriiooaaddaa22000000--22001111,, ddeeppããººeeººttee 1188..000000..000000ddee eeuurroo,, bbaanniiii ffiiiinndd ffoolloossiiþþii ppeennttrruummooddeerrnniizzaarreeaa ccoommpplleettãã aa uuttiillaajjeelloorrddee pprreelluuccrraarree aa vviieeii,, ccoonnssttrruuccþþiiaauunnoorr ssppaaþþiiii ddee ddeeppoozziittaarree ººii mmooddeerr--nniizzaarreeaa ººii eexxttiinnddeerreeaa ccrraammeeii,, ccuu ooccaappaacciittaattee ddee 1122 mmiilliiooaannee ddee lliittrrii..VViinnuurriillee ddee RReeccaaºº aajjuunngg ppee ppiieeþþeelleeddiinn SSttaatteellee UUnniittee ((ggaammaa FFrruunnzzaa sseeccoommeerrcciiaalliizzeeaazzãã iinn rreeþþeeaauuaa „„SSaammssCClluubb””,, ppaarrttee ddiinn llaannþþuull WWaall--MMaarrtt)),,AAnngglliiaa ((NNiiccoollaass &&OOddddbbiinnss)),,JJaappoonniiaa,, SSuueeddiiaa,, CCaannaaddaa ((SSAAQQ--QQuueebbeecc ººii LLCCBBOO –– OOnnttaarriioo)),, ddaarr ººiiîînn þþããrrii pprreeccuumm EEssttoonniiaa ººii SSlloovvaacciiaa..

„„ÎÎnn mmoodd cciiuuddaatt,, ccrriizzaa eessttee uunnlluuccrruu ppoozziittiivv ppeennttrruu vviinnuullrroommâânneesscc.. CCoonnssuummaattoorriiii ssuunnttmmuulltt mmaaii aatteennþþii ccuu bbaanniiii ppeeccaarree îîii ddaauu,, iiaarr nnuummããrruull pprroodduuccããttoorriilloorr ccaarree vviinnddeeaauuccaannttiittããþþii uurriiaaººee ddee vviinnuurriipprrooaassttee,, cchhiiaarr ccoonnttrraaffããccuuttee,, ss--aa lliimmiittaatt.. CCrraammeellee mmiiccii ººiimmeeddiiii îîmmppiinngg nniivveelluull ddee ccaalliittaattee,, lluuccrruu ccee ffoorrþþeeaazzãã ººiiccrraammeellee mmaarrii ssãã ssee aalliinniieezzee llaaaacceesstt nniivveell ddee ccaalliittaattee

Philip Cox

Hartley Smithers a adus la Cramele Recaº o rigurozitate „extremã“ în procesul de vinificaþie


SSUU

PPEE

RRPP

RREE

MMIIUU

MM//

II MMPP

OORR

TT

De curând, la sediul redacþiei amprimit o cutie cu vinuri de laimportatorul Crama Noastrã dinCluj, cu „rugãmintea“ de a nespune punctul de vedere legat decalitatea acestora. Curioºi dinfire, am organizat rapid odegustare, însã nu înainte de a da un „search“ pe Google, pentru a ne lumina un pic cuprivire la originea vinurilor.

VALENTIN CEAFALÃU

Vinurile Nyakas sunt pro-duse de o cramã destul decunoscutã în þara vecinã,Nyakashegy Kft, producã-tor ce activeazã în locali-tatea Tok, în nordul re-giunii vitivinicole Etyek-Buda. Potrivit datelor gãsitepe site-ul companiei, podgoria sebucurã de un condiþii pedoclimaticeexcelente pentru producþia de vinuri.Tot de aici aflãm cã responsabili pen-tru calitatea vinurilor Nyakas suntoenologii Erno Malaza ºi Beata PuhraNyulne, cei care au pus bazele com-paniei în 1997, ºi cã vinurile de laNyakas au primit critici bune nunumai din partea specialiºtilor ºi con-sumatorilor maghiari, dar ºi din partecriticilor strãini. Cele mai cunoscutenume care au apreciat produseleNyakas sunt Caroline Gilby MW ºiAngela Muir MW, Angela Muiracordând vinului Budai Chardonnay2008 maximum de puncte: 100, celmai mare punctaj primit de un vin dinUngaria de la un “Master of Wine”.

Vinurile degustate de noi, mai alescele albe, au o eleganþã aparte, etalândo paletã aromaticã ce aminteºte deLumea Nouã: flori albe, ananas, bana-ne, miere. Bine structurate, cu o acidi-tate bunã, vinurile se remarcã prin ca-racterul prietenos, impus ºi de echili-brul bun dintre componente. Maimulte concluzii despre vinurile Nya-kas, în rândurile ce urmeazã.

NYAKAS BUDAI CHARDONNAY 200914% vol. alc.

PPrroodduuccããttoorr:: Nyakashegy Kft. (Ungaria)

Acest Chardonnay are câte puþin dintoate: note afumate, structurã exoticã,

dar ºi o tipicitate naturalã. Aromelesale intense se etaleazã în straturi, de laflori de salcâm ºi lãcrãmioare, pânã la

fân uscat ºi prune verzi.Are o greutate onc-tuoasã, dar în acelaºitimp este citric ºivioi. Finalul estecaracterizat de ocombinaþie dedulce, condimen-tat ºi citric.

PPrreeþþ:: 25 de lei

PPuunnccttaajj:: 80 de puncte

MMeeddaalliiee ddee aarrggiinntt llaaCChhaarrddoonnnnaayy dduuMMoonnddee 22001100

NYAKAS IRSAIOLIVER 200912,5% vol. alc.


Arome curate ºi plãcute de Muscat,banane, ananas ºi flori de tei. Gustul, în

schimb este un pic cam scurt ºi uºortern, aciditatea putând fi simþitã abia pefinal. În atac se accentueazã o senzaþievegetalã, de iarbã crudã, foarte plãcutã.



MMeeddaalliiee ddee aauurr llaa VViinnaalllliieessIInntteerrnnaattiioonnaalleess 22001100

NYAKAS BUDAI MULLER THURGAU200912,5% vol. alc.


Uºorafumat, cu

tonuri aromatice ºisenzaþii dulcege de

vanilie, un vin de cursãlungã, sprinþar, cu un atac

revigorant. Gustul demareazã puternic,având o evoluþie moderatã, pe finallãsând note de flori de tei ºi miere.



MMeeddaalliiee ddee aarrggiinntt llaa VViinnaalllliieessIInntteerrnnaattiioonnaalleess 22001100

NYAKAS BUDAI CUVEÉ 200812,5% vol. alc.


O combinaþie de note afumat-onc-

tuoase cu senzaþii dulcege de miere.Gustul este desfãcut în mai multe stra-turi de senzaþii, fãrã ca acest lucru sã fiedezagreabil. Aciditatea agreabilã îi dãvioiciune.



NYAKAS BUDAI CHARDONNAYSELECTION BARRIQUE 200713,5% vol. alc.


Un Chardonnay complex ºi elegantcare a evoluat foarte frumos, dezvoltând

un plãcut buchet de sticlã. În gustulinteresant, afumat, se impun senzaþiiledulci de cremã de zahãr ars, susþinute ºiechilibrate de o aciditate bunã, care pefinal aduce tonuri citrice, dar ºi note decoajã de pâine.



MMeeddaalliiee ddee aauurr llaa CChhaarrddoonnnnaayy dduuMMoonnddee 22000099

NYAKAS BUDAI KADARKA 200912% vol. alc.


Culoare roz trandafiriu, deschisã ºistrãlucitoare. Aromele sale, fãrã prea

mari pretenþii, trimit cãtre vatã dezahãr ºi cãpºuni. Gustul este uºor me-talic, inexpresiv, de fructe crude, cu unfinal scurt, fãrã prospeþime



Nyakascãluþul din Buda


RREE

TTAA

IILL//

EEXX

TTEE

RRNN

Închiderea periodicã a pieþeiruseºti faþã de vinurile RepubliciiMoldova din motive calitative con-testate apãsat de producãtoriiþãrii vecine, dar ºi o suprapro-ducþie masivã în raport cu nevoileinterne de consum i-au determinatpe oamenii de afaceri din dome-niu sã caute noi pieþe de des-facere. Deloc întâmplãtor, una din-tre direcþiile cãtre care seîndreaptã atenþia proprietarilor decrame moldoveneºti este România- unde pânã acum, însã, acestevinuri nu au reuºit sã devinã oprezenþã semnificativã. Din lipsãde încredere sau de obiºnuinþã cuaceste vinuri, sau din cauzã cãinteresul consumatorilor auto-htoni a fost orientat preponderentcãtre produsele occidentale, piaþaromâneascã nu a acordat, încã,un vot de încredere fraþilor de din-colo de Prut. CorespondentulVinul.Ro în Moldova a stat devorbã cu Cristina Trofim, directorde producere al unuia dintre celemai vechi centre de procesare astrugurilor din Republicã, AgrovinBulboaca, cramã ce a anunþat cãurmeazã sã-ºi prezinte în curând

vinurile ºi pepiaþa dinRomânia, încadrul unui

eveniment acãrui datãurmeazãsã fiestabi-

litã.

DDiinn ppuunncctt ddee vveeddeerree iissttoorriicc,,eexxiissttãã vvrreeoo lleeggããttuurrãã îînnttrree vviinnuurriillee ddee BBuullbbooaaccaa ººiiRRoommâânniiaa??Legãtura este Constantin Mimi,

moºier din Bender cu studii deagronomie în Franþa (Mont-pellier), patriot ºi guvernator alBasarabiei pânã la Unirea din1918. El a deþinut ºi administratviile care au stat la baza actualeiproprietãþi, iar contribuþia sa lamodernizarea întregii viticulturidin Republicã a fost mereu con-sideratã drept una esenþialã.

CCee ttrrããssããttuurrii ccaarraacctteerriissttiiccee ssuunnttddeeffiinniittoorriiii ppeennttrruu vviinnuurriillee ddee llaaBBuullbbooaaccaa??Podgoria este amplasatã în zona

centralã a Moldovei, o zona favorabilãatât pentru soiurile de vinuri roºii câtºi albe. Avem plantaþii proprii (atât viivechi cât ºi tinere), dar primim stru-guri ºi de la þãrani. Personalitatea vi-nului se ia nu numai din locul deorigine, ci ºi din caracterul celor care îlproduc. Noi spunem cã vinul de Bul-

boaca este un vin direct, pe alocuri se-ver dar drãgãstos - pe undeva piºcã delimbã, pe undeva o învãluie într-olungã senzaþie de catifea. În vinurilenoastre se simte dragostea pentru fie-care strugure în parte ºi responsabili-tatea faþã de fiecare pahar servit.

SSuunntteeþþii pprreezzeennþþii ppee ppiieeþþeellee ddeeppeessttee hhoottaarree??Da, piaþa din Moldova este mult

prea micã pentru cantitãþile de vinproduse de cei peste 180 de pro-

ducãtori de aici. Iar medaliilede aur ºi argint primite la

diferite concursurisunt o dovadã a

strãduinþelornoastre de

a creºteperma-n e n tc a l i -tatea

vinurilor produse la Bulboaca de peste100 de ani.

IInnvveessttiiþþii îînn mmooddeerrnniizzaarreeaa cceennttrruulluuii,, oorrggaanniizzaaþþii ddeegguussttããrrii,,pprriimmiiþþii ttuurriiººttii.. CCee uurrmmeeaazzãã??Chiar dacã viþa-de-vie ºi vinul se

produc pe pãmânturile acestea de maibine de 3.000 de ani Î.Hr., culturavinului este, încã, la un nivel incipientde dezvoltare. Un sommelier este ca ocarte de vizitã, pentru cã îi oferã clien-tului nu doar un vin bun, dar ºi sfaturide valoare. Suntem în plinã recon-

strucþie a cramelor, moºiilor, ºi chiara peisajelor de altã datã, iar cu aju-torul lui Dumnezeu, în caþiva ani,vom avea onoarea sã vã invitãmaici într-o o zonã turisticã deimportanþã naþionalã ºi - de ce nu?- internaþionalã. Planurile noastresunt foarte mari. Sper sã ne reve-dem cât de curând la inaugurareazonei turistice Bulboaca-Speia.

LLaa AAggrroovviinn BBuullbbooaaccaa ssee pprroodduuccvviinnuurrii aallbbee,, rrooººiiii ººii rroossee,, aattââtt sseeccii ccââttººii ddeemmiisseeccii,, ddeemmiidduullccii ssaauu ddeesseerrtt..SSuubb nnuummeellee ““CCrraammeellee BBuullbbooaaccaa””ssuunntt ccoommeerrcciiaalliizzaattee vviinnuurriillee ddee ccoonn--ssuumm ccuurreenntt,, ““KKaaggoorr BBoollbbooaa”” eesstteennuummiitt CCaabbeerrnneettuull SSaauuvviiggnnoonn ddeeddeesseerrtt iiaarr ““BBuullbbooaaccaa VVaalllleeyy””,, cceeaammaaii nnoouuãã ggaammãã,, ccuupprriinnddee vviinnuurriiaallbbee ººii rrooººiiii ddee ccaalliittaattee ssuuppeerriiooaarrãã,,mmaattuurraattee,, ddiinn ssooiiuurrii ccaa MMeerrlloott,,CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn,, PPiinnoott FFrraanncc,,CChhaarrddoonnnnaayy,, SSaauuvviiggnnoonn bbllaanncc,,AAlliiggoottee ººii MMuussccaatt..

SA AGROVIN BULBOACA

RReeppuubblliiccaa MMoollddoovvaa

MMDD--66551122

RRaaiioonnuull AAnneennii--NNooii,, ssaattuull BBuullbbooaaccaa

TTeell..:: ((++337733)) 226655--4488..000077

FFaaxx:: ((++337733)) 226655--4488..111111

MMoobbiill:: ((++33773366)) 222211110077

ee--mmaaiill:: iinnffoo@@vviinn--bbuullbbooaaccaa..mmdd

hhttttpp::////aaggrroovviinnbbuullbbooaaccaa..mmdd

Învie „podul de vin“ de peste Prut?

„„PPeerrssoonnaalliittaatteeaa vviinnuulluuii ssee iiaa nnuu nnuummaaii ddiinn llooccuull ddee oorriiggiinnee,,ccii ººii ddiinn ccaarraacctteerruull cceelloorr ccaarree îîll pprroodduucc.. NNooii ssppuunneemm ccãã vviinnuull ddee BBuullbbooaaccaa eessttee uunn vviinn ddiirreecctt,, ppee aallooccuurrii sseevveerr ddaarr ddrrããggããssttooss -- ppee uunnddeevvaa ppiiººccãã ddee lliimmbbãã,, ppee uunnddeevvaa oo îînnvvããlluuiiee îînnttrr--oo lluunnggãã sseennzzaaþþiiee ddee ccaattiiffeeaa..

Cristina Trofim, director de producere

În 1901, pe moºiile lui Constantin Mimi a fost construit blocul central al cramei Bulboaca, dupã un proiect inspirat din arhitectura francezã. În vremea celui de-al doilea Rãzboi mondial, aici a funcþionat un lagãr de concentrare, iar instalaþiile de vinificaþie au fost furate

CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// WWEE

BBSS

TTYY

LLEE

Reþelele de socializare devin dince în ce mai atractive pentru com-paniile care activeazã în industriavinului, potrivit unui studiu citatde Reuters Life.

În cadrul studiului, realizat de cãtreWine Industry Financial SymposiumGroup ºi University of California-Da-vis, au fost chestionaþi 109 producã-tori de vinuri, retaileri ºi distribuitoridin California, 80% dintre aceºtiadeclarând cã ºi-au creat conturi pereþeaua Facebook. În 2009, doar 46%dintre respondenþi declarau cã folo-sesc reþelele de socializare, pentru a-ºipromova produsele. Potrivit sondaju-lui, 64% dintre cei chestionaþi folosescTwitter, comparativ cu 21% în 2009,iar mai mult de jumãtate dintre aceºtiadeþin un blog de companie. În timp cereþelele de socializare precum Face-book ºi Twitter sunt folosite mai mult

în scop comercial, blogurile reprezintão modalitate eficientã pentru promo-vare, dar ºi pentru captarea feed-back-ului de la consumatori. Realizatoriistudiului au precizat cã „mirajul” re-þelelor de socializare în rândul com-paniilor din lumea vinului reprezintãunul dintre efectele recesiunii eco-nomice.

Rezultatelor acestui studiu creio-neazã urmãrile devastatoare ale crizeieconomice asupra industriei vitivini-cole, douã treimi dintre cei care aurãspuns la întrebãri precizând ca în ul-timii doi ani au operat scãderi de pre-þuri, înregistrând profituri mult maimici, sau ºi-au concediat angajaþii.

Pentru a sublinia starea în care seaflã industria vinului dupã doi ani derecesiune, autorul materialului publi-cat de Reuters Life citeazã ºi alte stu-dii despre consumul de vin realizate în

ultima vreme. Potrivitacestora, 95% dintreconsumatorii de vi-nuri declarã cã în ul-timii doi ani s-auorientat cãtre pro-dusele mai ieftinesau cu un raportpreþ-calitate decent.De asemenea, con-sumatorii au devenitmult mai interesaþi deratingurile date vinu-rilor, lucru consideratde experþi ca fiind un lu-cru benefic. Studiile citatede Reuters Life mai arãta cãproducãtorii de vinuri sunt destulde optimiºti în ceea ce priveºte ter-menul ieºirii din crizã, majoritateadeclarând cã profiturile vor începe sãcreascã în maximul trei ani.

Facebook, din ce în ce mai atractiv

pentru industria vinului


CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// II NN

TTEE

RRVV

IIUU

Oricine a pus mâna pe vreunul din-tre cele trei numere apãrute pânãacum din „Decât o revistã“ ºtie cãa descoperit ceva ce nu s-a maifãcut pânã acum. Au existatsemne cã acest tip de jurnalism -relaxat, oral, fluent, neîncrânce-nat, uºor „je m’en fiche-ist“, dartotodatã profund acolo unde ecazul - va prinde rãdãcini ºi înRomânia. Însã puþini se aºteptaula aceastã formã, la acest conþin-ut ºi la o asemenea prizã la public. Advertising ºi bicicliºti,modã ºi Internet, punkeri ºi isto-rie, muzicã, filme ºi interviuri demulte pagini cu regizorii nouluival, aºezate în ceea ce pare, laprima vedere, o dezordine post-modernã, totul împachetat super-profesionist, „ca sã nu ajungã oaltã revistã de împachetat peºte“.Ce citesc tinerii? Decât osecundã... Aflaþi acum.

RADU RIZEA

PPee vvrreemmuurrii,, cceeeeaa ccee ffaaccii ttuu aaccuummssee cchheemmaa aavvâânntt ppiioonniieerreesscc.. CCuummaajjuunnggii,, llaa nniiccii 3300 ddee aannii,, ssãã aaii ooggaaººccãã ddee ttiinneerrii ttaalleennttaaþþii,, ccaarree ssããmmuunncceeaassccãã ppee ggrraattiiss ººii ssãã mmaaii ººiipprroodduuccãã cceevvaa ddee ccaalliittaattee??În condiþiile în care nu sunt singu-

rul care se simte frustrat de felul încare aratã presa, nu e foarte greu. Evi-dent, e mult mai greu mã aºteptam,când am demarat proiectul ºi când nuºtiam câte lucruri mai am de învãþat.Pe scurt, dupã ce am terminat Facul-tatea de Jurnalism, am fãcut un masterafarã ºi am lucrat vreo doi ani în SUA.Acolo am prins gustul pentru acest tipde jurnalism. Când m-am întors, amlucrat un an la Esquire, singura revistãunde puteam publica genul ãsta demateriale - mai de anvergurã, de pro-funzime. Însã nu a fost suficient - amreuºit sã faccâteva lucruri care mi-au

plãcut, mai ales în zona de portret, darera vorba de subiecte previzibile:Alexandru Tomescu ºi Stradivariusullui, Irak, omul împuºcat la Braºov...Lucruri bazate pe ºtire, nu lucruri des-coperite ºi aduse în faþa lumii. Aºa cãam plecat, pãstrând colaborarea cuEsquire, ºi m-am hotãrât sã fac ceva,pentru cã nu eram singurul frustrat,gãseam tot mai mulþi oameni care nuse împãcau bine cu modelele de presãdin România. Periodic, predau uncurs la Centrul pentru Jurnalism Inde-pendent, ºi acolo am avut ocazia sãcunosc mulþi tineri talentaþi. Pe o par-

te dintre ei i-am luat deoparte ºi i-amîntrebat dacã nu vor sã lucreze gratis,dar sã aibã ocazia sã practice acest tipde jurnalism relativ, în care se puneaccentul pe personaj, pe ce e acel omdespre care scrii, ce vrea, de ce e aºacum e, care îi sunt motivaþiile, resor-turile... Este un jurnalism care, ca for-mã, pare mai apropiat de literaturã,însã baza lui este documentarea foartesolidã. Ce facem noi e mai apropiat deantropologie, într-un fel, decât depresã, în forma ei de astãzi.

RReevviissttaa aa aappããrruutt iinniiþþiiaall ggrraattuuiitt,,ddeeººii aarree nnuummee ggrreellee îînn ccaasseettaa ddeerreeddaaccþþiiee ººii ee ttiippããrriittãã llaa ssttaannddaarrddeerraarr îînnttââllnniittee ppee llaa cchhiiooººccuurrii......Da, dacã ar fi trebuit sã plãtesc re-

dacþia, ar fi fost imposibil. Într-un fel,mi se pare trist cã oameni de calibrullui Alex Gâlmeanu, Cosmin Bumbuþºi Andrei Pungovschi au timp sãlucreze gratis pentru DoR. Înseamnãcã nu au suficiente provocãri în piaþã

Decât un interviu: Cristian Lupºa

„„VVããdd pprreessaa ddee aassttããzzii ccaa ppee uunnaammeesstteecc ddee MMiirrcceeaa BBaaddeeaa ººiiAAnnddrreeii PPlleeººuu.. AAmmâânnddooii îîººiiggããsseesscc llooccuull ººii ppuubblliiccuull.. VVrreemm,, nnuu vvrreemm,, MMiirrcceeaaBBaaddeeaa aa ffããccuutt 1100%% aauuddiieennþþãã,,mmaaii mmuulltt ddeeccââtt uunneellee mmeecciiuurriiiimmppoorrttaannttee......


CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// IINN

TTEE

RRVV

IIUU

ºi cã vin aici ca sã-ºi satisfacã ºi pro-pria nevoie de a face ceva deosebit.Noi ne hotãrâsem oricum, de la înce-put, de când proiectam revista, sã pu-nem accent pe imagine, pe ilustraþie,sã avem o „împachetare“ deosebitã.Revenind la aspectul economic... Oasemenea revistã nu are cum sã iasãfãrã un buget de mãcar 15 mii de europer numãr, dacã ºi-ar plãti colabora-torii. Însã am avut ºi multã ºansã. Laprimul numãr, eram cu revista aproa-pe în tipografie, unde aveam de plãtit4.000 de euro, când au apãrut cei de ladepartamentul de PR de la Graffiti,care au zis cã le-a plãcut proiectul ºine-au acoperit costurile de tipãrire. Laal doilea, tipografia a fost acoperitã cuo reclamã creativã la pufuleþi, pe caream fãcut-o noi în redacþie... Am pus ºiun preþ pe revistã, de 25 de lei, însã laritmul în care se recupereazã banii dinpiaþã... la al treilea numãr am pus banidin buzunar. Pentru urmãtorul avemceva stabilit cu Tempo, care au niºtereclame mai nebune...

DDaaccãã aarr ffii ssãã tteeoorreettiizzããmm,, ccuumm ss--aarrddeeffiinnii ggeennuull ddee jjuurrnnaalliissmm pprrooppuussddee DDooRR?? EE cceevvaa ppoossttmmooddeerrnn îînnffeelluull îînn ccaarree ssee ssuucccceedd mmaatteerriiaalleellee,,îînn ffeelluull îînn ccaarree ssuunntt aabboorrddaattee......Am avut un portret al unui tânãr

punker, Otto, în care se vede cã încãexistã efervescenþã în rândul tinerilor,cã existã dorinþa de a schimba lumea.Din pãcate, în rândul cursanþilor meide la CJI, mã întâlnesc prea des cutineri blazaþi, îmbãtrâniþi prematur, al

cãror prim rãspuns, indiferent de ce lise propune, este „nu“. Chiar dacã arputea face ceva deosebit, se opresc, nuîºi negociazã subiectele, nu încearcãsã-ºi convingã editorii... ªi tot ei seplâng cã se ocupã de lucruri banale.Apoi vin ceilalþi, care viseazã în masãsã ajungã editorialiºti, sã scrie colþuldin prima paginã... În SUA þi se spu-ne clar: nu eºti scriitor, cititorul tre-buie sã primeascã un text care nu-lface sã se opreascã din paragraf în pa-ragraf, sã se întrebe „ce-a vrut sã spunãpoetul“... În România, jurnaliºtii sevãd pe sine ca un soi de oameni delitere, chiar dacã nu au scris vreo carteºi nici nu o vor face. Ei vor opinie,permanent opinie ºi puncte de vedereproprii. Nu cred cã asta e importantpentru cititor, cred cã mai degrabãtrebuie descoperite subiecte obscure,trebuie aprofundate lucruri care sã-lfacã pe cititor sã simtã cã a aflat ceva,sã-l facã martor, dacã nu chiar com-plice al unei descoperiri. Revenind la

tineri: urmeazã leneºii - ºi sunt mulþi.În fine, vin cei care simt nevoia de aface lucruri deosebite, capabili sãsusþinã texte de întindere - reportaje,poveºti, interviuri de multe pagini, încare sã fie mai important omul desprecare scriu decât prezenþa autorului întext. Mai puþin „show-off“, mai multãoralitate ºi fluenþã în scriiturã. Îmidoresc sã scriem poveºtile pe care le

spunem la o bere - de fapt de acolo senasc ºi o mare parte dintre subiecteleabordate...

OOrraalliittaatteeaa ccaarree ttrraannssppaarree ddiinnffiieeccaarree tteexxtt ddiinn DDooRR eessttee nnaattuurraallããssaauu ccoossmmeettiizzaattãã??Din pãcate, pierdem multã vreme

cu editarea textelor. Unele ajung ºi la4-5 variante. Însã existã ºi destule tex-te la care nu schimbãm aproape nimic.

Depinde mult de cine scrie un text -dacã ºtie sau nu ce are de fãcut. Pentruunii, nu conteazã decât produsul final.Alþii ºtiu cã, de fapt, conteazã proce-sul care duce spre acel produs - ce seîntâmplã în afara interviului, înainte ºidupã, munca de acasã, de la birou,predocumentarea, felul în care seschimbã lumea în timpul ãsta... Untext de anvergurã este un proces, aco-perã mai multe momente, nu doar celal interacþiunii cu un om sau un eveni-ment. Oarecum similar - Puiu ºi Au-

rora, un film pentru care, de la idee laprodus final, a fost nevoie de 4-5 anide muncã. Problema cu o revistã tri-mestrialã este cã trebuie sã divorþezede ºtire, de eveniment, dar sã nu piar-dã din actualitate. Eu nu pot sã scriudespre un festival de film sau un con-cert care a avut loc acum trei luni - de-cât dacã a fost vreo revoluþie, dacã

s-au omorât oamenii la ieºire ºi dacãasta denotã un fenomen...

CCee mmeessaajj aassccuunnss ccoonnþþiinnee rreevviissttaaDDooRR?? CCuuii ii--ll ttrraannssmmiittee ººii ccee vvrreeaassãã ddeezzmmoorrþþeeaassccãã??Intenþia care nu apare în scris, dar

care existã ca declaraþie de principiueste cã vrem sã le arãtãm oamenilor cãsunt mai asemãnãtori între ei decât ºi-ar dori sã recunoascã. Apoi, oameniicare scriu aici sunt un pic altfel - mairelaxaþi, fãrã încrâncenarea ºi carac-terul vindicativ din presa de azi. Printextele lor, DoR transmite mai depar-te aceastã stare de oarece relaxare, deprivire corectã asupra lucrurilor. Neferim de tot ceea ce se practicã azi -informaþie incorectã, pãrtinitoare,informaþie inutilã... În texte apãremmai puþin noi ºi mai mult cei desprecare scriem.

Vãd presa de astãzi ca pe un ames-tec de Mircea Badea ºi Andrei Pleºu.Amândoi îºi gãsesc locul ºi publicul.Vrem, nu vrem, Mircea Badea a fãcut10% audienþã, mai mult decât unelemeciuri importante... Noi cred cã negãsim publicul prin ceea ce facem ºifelul în care am ales sã o facem.

„„ÎÎnn RRoommâânniiaa,, jjuurrnnaalliiººttiiii ssee vvããddppee ssiinnee ccaa uunn ssooii ddee ooaammeennii ddeelliitteerree,, cchhiiaarr ddaaccãã nnuu aauu ssccrriissvvrreeoo ccaarrttee ººii nniiccii nnuu oo vvoorr ffaaccee..EEii vvoorr ooppiinniiee,, ppeerrmmaanneenntt ooppiinniieeººii ppuunnccttee ddee vveeddeerree pprroopprriiii.. NNuuccrreedd ccãã aassttaa ee iimmppoorrttaanntt ppeennttrruucciittiittoorr,, ccrreedd ccãã mmaaii ddeeggrraabbããttrreebbuuiiee ddeessccooppeerriittee ssuubbiieecctteeoobbssccuurree,, ttrreebbuuiiee aapprrooffuunnddaatteelluuccrruurrii ccaarree ssãã--ll ffaaccãã ppee cciittiittoorrssãã ssiimmttãã ccãã aa aaffllaatt cceevvaa

„„IInntteennþþiiaa ccaarree nnuu aappaarree îînn ssccrriiss,,ddaarr ccaarree eexxiissttãã ccaa ddeeccllaarraaþþiiee ddeepprriinncciippiiuu eessttee ccãã vvrreemm ssãã lleeaarrããttããmm ooaammeenniilloorr ccãã ssuunntt mmaaiiaasseemmããnnããttoorrii îînnttrree eeii ddeeccââtt ººii--aarrddoorrii ssãã rreeccuunnooaassccãã

„„EEssttee uunn jjuurrnnaalliissmm ccaarree,, ccaa ffoorr--mmãã,, ppaarree mmaaii aapprrooppiiaatt ddee lliitt--eerraattuurrãã,, îînnssãã bbaazzaa lluuii eesstteeddooccuummeennttaarreeaa ffooaarrttee ssoolliiddãã..CCee ffaacceemm nnooii ee mmaaii aapprrooppiiaattddee aannttrrooppoollooggiiee,, îînnttrr--uunn ffeell,,ddeeccââtt ddee pprreessãã,, îînn ffoorrmmaa eeii ddeeaassttããzzii

CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// LL

IIFFEE

-- SSTT

YYLL

EE

Aþi plecat din club / de la concert/ de la teatru ºi aþi ajuns la tineacasã. Jumãtate din drumul cãtreinima ei e fãcut. ªtie cã eºti plã-cut, amuzant, inteligent, relax-at… Dar e noapte ºi oamenii auºi alte nevoi decât cele legatede „o inimã albastrã“. Livrãrila domiciliu nu prea existãla ora asta, iar dacã o laºisã aºtepte pe canapea ºidispari prea multã vremeîn bucãtãrie, riºti sã nu-imai poþi oferi decât opãturã ºi-o pernã. Dacãdragostea trece prinstomac, Vinul.ro vãprezintã în fiecarenumãr trei paºi cãtreinima ei: gustãri ºimâncãruri delicioase, de gãtitrapid, la care sãasortaþi vinurilepotrivite.

RADU RIZEA

PROSCIUTTO FERICIT

O reþetã pe cât de sim-plã, pe atât de rãspânditã,sub tot soiul de interpretãri,leagã felioarele de prosciuttode brânzeturi albastre, în

ceea ce devine deja unstandard al antreurilor dinrestaurantele cu specificitalian. Aºa cã nu aveþinimic de pierdut dacã în-cercaþi ºi aceastã variantãextrem de gustoasã. Arun-caþi în cuptor, pe o foaie degãtit, un pumn de seminþede pin, pe care le lãsaþi pânãdevin aurii, cu tente maronii.Trebuie sã aveþi mare grijã cuseminþele, care se ard extremde repede. Separat, amestecaþigorgonzola ºi stafide, în propor-þii egale. Dupã ce se rãcesc se-minþele de pin, adãugaþi-le în

amestec ºi înveliþi câte o lin-

guriþã de brânzã într-o jumãtate defelie de prosciutto, adãugând ºi câte ofrunzã-douã de rucola pentru fiecareîmbucãturã. S-a rãcorit bine afarã, aºacã se trece direct la un vin roºu, nufoarte greu. FIÞÃ MICÃ: PPiinnoott nnooiirr VV ddeeRReeccaaºº,, PPiinnoott NNooiirr SSppeecciiaall RReesseerrvveeCCrraammeellee HHaalleewwoooodd. FIÞÃ MEDIE: SSyyrraahhCCooccooºº,, SShhiirraazz LLaa CCeettaattee.. FIÞÃ MARE:SShhiirraazz EErroottiikkoonn,, CChhaatteeaauu PPuueecchhHHaauutt RRoossee PPrreessttiiggee.

VITÃ CU ROºII PRÃJITE

Luaþi un muºchi de vitã de aproxi-mativ 1,5 centimetri grosime (350-400 de grame) ºi ungeþi-l cu un ames-tec de boia iute, chimion, piper roºuproaspãt mãcinat, oregano, cristale desare mãcinate ºi ulei de mãsline.Puneþi-l într-o tigaie mare, câte cinciminute pe fiecare parte pentru mediu- în sânge, apoi scoateþi-l ºi tãiaþi-l înfelioare. Aruncaþi în tigaie o linguriþãde ulei de mãsline ºi doi-trei cãþei deusturoi tãiaþi mãrunt. Când se încinge

uleiul, puneþi jumãtãþi de roºii cherryla prãjit, presãraþi chimion pe dea-supra ºi lãsaþi un minut, pânã sepãtrund roºiile de cãldurã. FIÞÃ MICÃ:MMeerrlloott DDoommeenniiuull CCoorrooaanneeii 22000077..FIÞÃ MEDIE: MMeerrlloott PPrriinnccee MMiirrcceeaa,,MMeenneessttrreell.. FIÞÃ MARE: RRootteennbbeerrggMMeerrlloott 22000066,, PPrriinnccee MMaatteeii,, FFrraaggmmeenn--ttaarriiuumm..

PIERSICI LA GRÃTAR

Tãiaþi câteva piersici în jumãtate,scoateþi sâmburii ºi ungeþi jumãtãþilecu un strop de unt. Puneþi la fiert ocanã de apã, în care dizolvaþi o jumã-tate de canã de zahãr ºi un sfert decanã de miere. Puneþi piersicile pegrãtar, aproximativ 4 minute, cu par-tea tãiatã în jos. Umpleþi lãcaºul sâm-burelui cu ricotta din lapte de vacã ºiturnaþi câte o linguriþã de sirop demiere. FIÞÃ MICÃ: RRhheeiinn eexxttrraa bbrruutt,,JJiiddvveeii EExxttrraa DDrryy. FIÞÃ MEDIE: CCooddoorr--nniiuu OOrriiggiinnaall BBrruutt,, CCooddoorrnniiuu RReesseerrvvaaRRaavveennttooss BBrruutt.. FIÞÃ MARE: MMaaccaabbeeoo --CCaasstteellllrrooiigg GGrraann RReesseerrvvaa 22000044..

Ghidulseducþiei


CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// WW

IINNEE

BBAA

RR

Pentru uzul iubitorilor de vin dintoatã þara, dar ºi pentru folosulfurnizorilor care ne bombardeazãcu cereri de informaþii, am decissã încercãm sã adunãm laolaltãcontactele utile de la winebarurile ºi magazinele speciali-zate din toatã þara. Deocamdatã,o scurtã trecere în revistã a unorlocuri unde se pot consuma, chiarla pahar, seri ºi selecþii de vinurimai interesante. Cu menþiunea cãdacã am omis ceva a fost dinignoranþã ºi nu din rea-voinþã.Vom continua în viitorul apropiatºi cu o listã a shop-urilor de spe-cialitate, iar ajutorul din parteacititorilor noºtri va fi cu-adevãratapreciat, astfel încât sã reuºim sãasamblãm împreunã o hartã câtmai completã a locurilor unde sevinde ºi se povesteºte vinul înRomânia. Sperãm ca lista de maijos sã creascã în viitorul apropiat.

BUCUREºTI

BBrruunnoo WWiinnee BBaarr

Str Covaci Nr 3, Tel: 021-317.17.41 sau 0757-557.291, www.brunowine.roLuni-Duminicã: 16.00-24.00

Un loc mic dar „chic”, unde poþiîntâlni nu doar o mulþime de vinuri

româneºti ºi strãine la sticlã ºi lapahar, ci ºi toatã floarea amatorilor devin din Bucureºti, care au învãþat întretimp cã aici e „un loc bun ºi priete-nos”. Faptul cã e în Centrul vechi alCapitalei ajutã mult business-ul, darreprezintã ºi un argument pentruindeciºii care nu ºtiau dacã meritã saunu sã încerce acest bar: sfatul nostrueste s-o facã!

EExxppeerriieennccee bbyy VViinneexxppeerrtt ((îînn iinncciinnttaa mmaaggaazziinnuulluuii CCooccoorr))

B-dul IC Brãtianu Nr 29-33, Tel: 021-326.85.39, www.vinexpert.info

Peste 1.000 de titluri de vinuri dis-ponibile la sticlã sau de consumat peloc, la achiziþionarea sticlei ºi dupãplata unei „taxe de dop” (practic, toatãoferta Vinexpert). Un loc bun de undesã procuri cadouri pentru prieteni saupentru propria delectare – baza deselecþie e vastã, iar ambianþa ce facetrimitere cãtre o bibliotecã e de naturãsã sublinieze seriozitatea ºi importanþaacestui produs.

11000000 ddee cchhiippuurrii

Str. 11 Iunie Nr. 17, Tel.: 0723-209.162Luni-Duminicã: 9.30-22.30

Cea mai nouã apariþie în peisajulde specialitate din Capitalã, „1.000 dechipuri” este un colþ fermecãtor ºi

confortabil, cu parter ºi o micã suprae-tajare cu fotolii comode ºi cu pereþii„tapetaþi” cu sticle de vin. Se pot luaaici ºi cafele sau mici gustãri cu sala-muri ºi brânzeturi, nu doar vinuri lapahar ºi la sticlã. Proprietarii s-austrãduit sã aducã în atenþia consuma-torilor ºi niºte vinuri necunoscute darinteresante din Dealu Mare, aºa cãmeritã sã întrebaþi ce e disponibil pemoment.

IIll GGiiaarrddiinnoo SSeeggrreettoo

Str. Principatele Unite Nr 38-40 , Tel.: 021336900, www.ilgiardinosegreto.ro

Cu o superbã vedere înspre Mitro-polie, situat între casele din vechiul cen-tru bucureºtean, hotelul Prince ParkResidence deschide începând cu lunanoiembrie un wine bar cu vinuri de cal-itate superioarã. Având în proporþie de80% vinuri italieneºti, Il GiardinoSegreto pregãteºte o degustare cu vinurisiciliene, ca eveniment de deschidere.Mizând pe vinuri produse în regiuneaCampania sau Aglicania, restaurantulpropune produse cu preþuri cuprinseîntre 14 ºi 60 de. Locaþia emanã multbun gust ºi fineþe, decorurile fiind operaunui designer italian.

GGrraanndd CCaaffee VVaann GGoogghh

Str Smârdan Nr 9 (vizavi de BNR), Tel: 0311-076.371, www.vangogh.ro

Fosta camerã a tezaurului, care încãmai pãstreazã vechea uºã blindatã spreeterna fascinaþie a turiºtilor, gãzduieº-te un mic wine bar. Din pãcate, selec-þia nu este dintre cele mai atente saureuºite, sunt de gãsit prea multe pro-duse disponibile ºi pe rafturile hyper-marketurilor ca sã fie o ofertã tentan-tã pentru consumatorii curioºi sã în-cerce altceva decât ceea ce existã petoate drumurile.

NOI WINE BARURI, ÎN CURÂND

ÎÎnn ppeerriiooaaddaa iimmeeddiiaatt uurrmmããttooaarree ooffeerr--ttaa ddee wwiinnee bbaarr--uurrii ddee llaa nnooii ssee vvaaîîmmbbooggããþþii,, ddoouuãã nnooii llooccaaþþiiii uurrmmâânndd aaffii ddeesscchhiissee îînn ccuurrssuull lluunniiii ooccttoommbbrriieeººii llaa îînncceeppuuttuull aannuulluuii 22001111,, îînn CClluujj,,rreessppeeccttiivv BBuuccuurreeººttii.. MMaaggaazziinnuull ddeevviinnuurrii OOrriiggiinnee ddiinn CClluujj vvaa ddeevveennii îînnooccttoommbbrriiee SSoocciiaall CClluubb OOrriiggiinnee ((SSttrr..MMooþþiilloorr nnrr..111111,, wwwwww..oorriiggiinnee..rroo)),,ooddaattãã ccuu iinnaauugguurraarreeaa uunnuuii wwiinnee bbaarrddee 110000 ddee llooccuurrii,, uunnddee vvoorr ffii sseerrvviitteevviinnuurrii llaa ppaahhaarr,, aassoocciiaattee ccuu bbrrâânnzzee--ttuurrii.. DDee aasseemmeenneeaa,, rreepprreezzeennttaannþþiiiiLLee MMaannooiirr,, ooppeerraattoorruull mmaaggaazziinnuulluuiiddee ddeelliiccaatteessee CCoommtteessssee dduu BBaarrrryy,, aauuaannuunnþþaatt ccãã llaa îînncceeppuuttuull aannuulluuii vviiiittoorrvvoorr ddeesscchhiiddee uunn wwiinnee bbaarr îînnBBuuccuurreeººttii,, uunnddee vvoorr ppuutteeaa ffii ddeegguuss--ttaattee llaa ppaahhaarr vviinnuurriillee ddiinn ppoorrttooffoolliiuullddee iimmppoorrttuurrii aall ccoommppaanniieeii..

Wine barlocul unde se povesteºte vinul

LLaa BBoonnnnee BBoouucchhee

Str Francezã Nr 30 (Centrul Vechi), Tel: 0731-247.876 (0731BISTRO),www.bistrovin.ro

Faþã de restul peisajului bucureº-tean, localul ãsta pare nu un bistro, cimai degrabã un restaurant în toatã pu-terea cuvântului: „le menu du chef”propune sãptãmânal supe, peºte, di-ferite cãrnuri ºi deserturi prezentate înformate ºi cu descrierile specificetradiþiei gastronomice franceze. Suntdisponibile peste 150 de vinuri, iar te-rasa oferã o priveliºte interesantã asu-pra noului „corso” din Centrul Vechi.

TIMIºOARA

EEnnootteeccaa ddee SSaavvooyyaa

Str Eugeniu de Savoya Nr 11, Tel: 0256-433.644, www.enotecadesavoya.roLuni-Joi: 11.00-23.00; Vineri-Sâmbãtã:11.00-01.00; Duminicã: închis

Selecþia celor 24 vinuri (16 roºii ºi8 albe) deschise pentru a fi servite lapahar se schimbã lunar. Degustarea sepoate face pe baza unui card preplãtit,în valoare de cel puþin 50 lei, iar vin-urile sunt pãstrate ºi servite cu ajutorulunei instalaþii specializate – Enomat.Sunt disponibile în total peste 250 vi-nuri româneºti ºi strãine. Spaþiul Eno-tecii poate gãzdui degustãri ºi eveni-mente.

BBiibblliiootthheekkaa

Str Eugeniu de Savoya Nr 24, Tel: 0256-200.555 sau 0723-533.989,www.bibliotheka.ro

Un magazin mic, dar foarte primi-tor ºi bine dotat: gãseºti aici beri mairare (bavareze, belgiene, chinezeºtietc.), whisky-uri single malt sau blen-ded, digestive, cognacuri, vodci, darmai ales o atmosferã prietenoasã. Pre-þurile sunt printre cele mai mici iar

selecþia de vinuri conþine etichete ro-mâneºti ºi strãine bine alese. Existã ºio ofertã de cãrþi de gastronomie ºi vin-uri, pentru cei care vor sã afle maimulte despre aceste plãceri.

CLUJ-NAPOCA

BBrruunnoo WWiinnee BBaarr

Str Dr Constantin Daicoviciu Nr 1 (zona Piaþa Muzeului), Tel: 0749-326.352,www.brunowine.ro

Autodescrierea celor de la BrunoCluj sunã apetisant: „Bruno Bistro&Wine Bar este un loc puþin dezinvolt,ce te introduce în particularitãþile vin-urilor de pe 4 continente, în balansulatent dintre „l’apéritif et le digestif“,plus o selecþie de brânzeturi fine ºigustãri în combinaþii perfect echili-brate pentru cã, la fel ca ºi în cazulunui „marriage“ reuºit, vinul ºi mân-carea nu pot fi separate. Fiecare îmbu-nãtãþeºte ºi întãreºte experienþa între-gului. Peste 100 de vinuri din 21 desoiuri, de pe 4 continente, din 13þãri...”

IAºI

TTaappaass && WWiinnee GGoooodd PPooiinntt

Str Sfântu Theodor Nr 16 (lângãFacultatea de Medicinã ºi Farmacie), Tel:0232-210.359 sau 0741-261.423,www.goodpoint.com.roMarþi-Duminicã: 11.00-23.00

Sub sloganul ambiþios „vinul bunalungã neamurile proaste“, Tapas &Wine barul prezintã o selecþie destulde vastã de vinuri autohtone ºi impor-tate, la preþuri decente, precum ºi oofertã de gustãri inspiratã din practicalocalurilor spaniole cu acelaºi specific,dar lucrul cu care proprietarii se mân-dresc cel mai mult este o atmosferãrelaxatã ºi amicalã, „liberã de kitsch“.


CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// II NN

TTEE

RRVV

IIUU

CEO la Sanofi – Aventis, cea maimai mare companie farmaceuticãactivã pe piaþa din România, DanIvan nu îºi refuzã micile pe care leoferã viaþa, precum muzica, lec-tura, vinul ºi gastronomia, chiardacã ºi le „administreazã” în can-titãþi relativ mici ºi destul de rar,din cauza programului foarteîncãrcat. Vinul.Ro a reuºit sã-irãpeascã lui Dan Ivan câtevamomente pentru a afla de ceavem mai multe farmacii decâtbrutãrii, de ce francezii sunt ceimai buni la asocierea vinurilor cumâncarea ºi mai ales, de ce ar fiimportant ca vinul sã fie servit ºila pahar în restaurante.

INTERVIU DE ADRIAN PÃTRUºCÃ

FFaarrmmaacciiiillee aauu aajjuunnss îînn RRoommâânniiaammaaii ddeessee ddeeccââtt bbrruuttããrriiiillee.. LLuuccrruullããssttaa ccrreedd ccãã vvaa bbuuccuurrãã ppee vvooii,, cceeiiddiinn iinndduussttrriiaa ffaarrmmaacceeuuttiiccãã.. TToottuuººii,,ccaarree eessttee eexxpplliiccaaþþiiaa:: ssuunntteemm mmaaiibboollnnaavvii ddeeccââtt ccuu,, ssãã zziicceemm,, 1100--1155aannii îînn uurrmmãã,, ssaauu ffuunnccþþiioonneeaazzããmmaarrkkeettiinngguull ffooaarrttee bbiinnee??O judecatã corectã nu ne-o poate

da decât consumul de medicamentepe cap de locuitor. Or, România se si-tueazã mult sub media europeanã.Chiar sub media Europei Centrale ºide Est. Dar ºi mai corect ar fi sã ju-decãm prin prisma existenþei a douãRomânii. În România urbanã, media

consumul de medicamente s-a apro-piat de media Europei Centrale. Laþarã, însã, unde locuieºte cam jumã-tate din populaþie, avem o problemã,indiferent câte farmacii sunt acolo.Pentru cã oamenii n-au cui sã se adre-seze, n-au medic. Existã o slabã adre-sabilitate a bolii. Dacã aceºti oameniar ajunge la medic ºi ar fi trataþi, pro-babil cã piaþa farmaceuticã s-ar dubla.Din pãcate medicii emigreazã, sau, înorice caz nu se duc la þarã.

DDeeccii aarr ttrreebbuuii ssãã aavveemm îînnccãã ººii mmaaiimmuullttee ffaarrmmaacciiii......Dar numãrul de farmacii nu creºte

automat ºi consumul...

ADAOS LA MEDICAMENTE, CA LA CÂRCIUMI

Sigur, dar, pe de altã parte, elevând ceva. Altminteri s-ar mai desfi-inþa din ele. Or, dimpotrivã...

În ultimii ani a existat aceastã sen-zaþie în mediul de afaceri din Româ-nia cã farmacia ºi farmaceuticele ar fiun business extrem de profitabil. Numai e deloc aºa. Pe de o parte, ai unsistem care nu-ºi plãteºte datoriile latimp ºi cine nu reuºeºte sã se autofi-nanþeze sau sã reziste în timp cu banipe care sã-i bage în sistem, trebuie sãiasã. În ultimii doi ani am început sãauzim de farmacii care dau faliment.Pe de altã parte, în trecut exista un sis-tem prin care o farmacie se aprovizio-na de la un distribuitor, nu-i plãtea, seducea la al doilea distribuitor, nu-iplãtea nici ãluia ºi tot aºa. Astãzi, însã,informaþiile privind solvabilitatea uneifarmacii circulã în piaþã ºi avem de lao lunã la alta - nu neapãrat, slavãDomnului, aceleaºi - între 500 ºi1.000 de farmacii blocate de unul saumai mulþi distribuitori. Pe de altãparte, piaþa de OTC-uri (medica-mente over the counter – fãrã pre-scripþie medicalã) rãmâne la un nivelfix din piaþa generalã a farmaceu-ticelor. Mai mult, numãrul de unitãþi,adicã de cutii sau tablete vândutescade. Ce înseamnã asta? Cã preþul lor

mediu a crescut, dar, mai ales, cã nu sesimte nici o îmbunãtãþire în putereade cumpãrare a românului.

Aici mai e un fenomen. Preþul laOTC-uri e liber pentru toate cele treisegmente: producãtor, distribuitor ºifarmacie. ªi atunci producãtorul de-terminã un preþ pe care îl considerã

potrivit pentru piaþã, dar de la preþulproducãtorului, sã zicem 100%, pa-cientul îl cumpãrã cu o medie cuprin-sã între 200% ºi 220%. Deci existãniºte adaosuri colosale la distribuitoriºi farmacii.

AAsstteeaa ssuunntt aaddaaoossuurrii ddee ccâârrcciiuummãã..Exact. Dar mai ciudat e cã, dacã ai

o campanie publicitarã la tv, ca pro-ducãtor ºi ai de a face cu un interme-diar extrem de lacom, nu faci decât sãle creºti ãstora profitul. Ba, uneoripoþi sã înregistrezi ºi pierderi. Pentrucã pe baza campaniei, lanþul creºteatât de mult preþul încât vânzareapoate sã ºi scadã. Lor însã profitul lecreºte, pe baza creºterii preþului înurma campaniei.

LECTURA ºI JAZZ-UL

SSãã sscchhiimmbbããmm rreeggiissttrruull.. AAii ppee ccaappuunn ccoollooss,, ddee ffiirrmmãã vvoorrbbeesscc,, ccaarree îîþþiimmããnnâânnccãã oo ggrrããmmaaddãã ddee ttiimmpp.. ÎÎnn aaffaarrãã ddee mmuunnccãã,, mmaaii aaii vvrreemmeessãã ffaaccii ººii aallttcceevvaa?? CCâânndd mmaaiittrrããiieeººttii?? MMaaii ddeesscchhiizzii ººii ttuu oo ccaarrttee,,mmaaii ppuuii uunn ddiisscc,, mmaaii mmeerrggii llaa uunnssppeeccttaaccooll??Nu prea trãieºti ca omul normal, în

poziþia asta. Mai ales, în cazul meu, laSanofi, cu toate evenimentele asteadin ultimii ani, ba fuziune, ba achi-ziþie, iar fuziune, rãmâne destul depuþin timp. Ajung acasã în generaldupã ora opt seara, cu nervii în pione-ze, fãrã chef de nimic. Practic, week-end-urile sunt de bazã pentru aºa zisaviaþã particularã ºi vacanþele, care înultima vreme s-au cam condensat.Mi-aduc aminte cã acum vreo opt-

„Vinul bun are... coapsã de doamnã“

Dan Ivan, Sanofi – Aventis:

„„ÎÎnn uullttiimmiiii aannii aa eexxiissttaatt aacceeaassttããsseennzzaaþþiiee îînn mmeeddiiuull ddee aaffaacceerriiddiinn RRoommâânniiaa ccãã ffaarrmmaacciiaa ººiiffaarrmmaacceeuuttiicceellee aarr ffii uunn bbuussiinneesssseexxttrreemm ddee pprrooffiittaabbiill.. NNuu mmaaii ee ddeelloocc aaººaa

„„EEuu nnuu--mmii aadduucc aammiinnttee ssãã ffiivvããzzuutt vvrreeuunn ffrraanncceezz ccaarree ssããppuunnãã aappãã îînn vviinn.. AAuu uunn ccuullttppeennttrruu vviinn,, ddaarr mmaaii aalleess --ccuumm ssãã--ii ssppuunn?? -- uunn ccuulltt ccuullii--nnaarr.. EEii ººttiiuu pprroobbaabbiill cceell mmaaiibbiinnee ccuumm ssãã ppoottrriivveeaassccãã vviinnuullbbuunn llaa oo mmâânnccaarree bbuunnãã

CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// IINN

TTEE

RRVV

IIUU

nouã ani, eram în poziþia de a cerebani pentru zilele libere neluate, acumsunt în situaþia de a nu mai cere nicibani. Dacã vorbim despre citit ºimuzicã... Muzicã ascult în maºinã ºiîn week-end. Week-end-ul e plin demuzicã. ªi în general, dacã dã Dum-nezeu, în orice zi liberã ascult muzicãnon stop. Reuºesc în principiu sã as-cult cam tot ce cumpãr nou ºi sã ºireascult...

CCee aassccuullþþii??Jazz, mai ales. O ºtii bine, în tine-

reþile noastre ne-am format împreunãurechile la Clubul de Jazz al lui MihaiBerindei. ªi astãzi, jazzul pentru minee o mare sursã de noutãþi. Dar noutatepoate sã însemne ºi un Ornette Cole-man pe care nu l-am ascultat pânãacum. Dar sigur cã poate sã însemneºi un basist, nu ºtiu dacã ai auzit,Avishai Cohen, care pentru mine afost o revelaþie. De fiecare datã cândajung la Paris, am promis cã îmi iaumãcar un CD. Cum nu pot sã mãopresc doar la unul, se fac vreo ºapte-opt. Noroc cã nu ajung foarte des, dare suficient de des cât sã fie niºte mor-mane de CD-uri în casã. Ascultate înmajoritate. La cãrþi din pãcate nu preamai e aºa...

EE ggrreeuu ssãã cciitteeººttii ddooaarr îînnwweeeekk--eenndd......Uite am avut de anul nou o vacanþã

de zece zile, în care am citit douã cãrþi,din trei câte îmi luasem. Mare lucru!

SSãã ttee mmaaii îînnttrreebb aattuunnccii ddaaccãã mmaaiieeººttii llaa ccuurreenntt ccuu ccee ssee îînnttââmmppllãã ccuulliitteerraattuurraa ppee--aaffaarrãã,, ppee llaa nnooii??Chiar dacã nu mai am timp de des-

coperiri noi, sunt niºte autori cu carenu m-am înºelat niciodatã. Orice auscris ei, mi-a plãcut. ªi mai ales, amdoi americani care mã pasioneazã:Kurt Vonnegut ºi Saul Bellow.Bellow a avut ºi o soþie româncã, ascris ºi o carte despre Bucureºtiisiniºtri ai lui Ceauºescu, dupã o viz-itã în România, împreunã cu nevas-ta la moartea Floricãi Bagdasar,soacra sa ºi soþia doctoruluiDumitru Bagdasar, fonda-torul ºcolii româneºti deneurochirurgie. În rest,Petru Popescu...

CULTUL PENTRU VIN ºI MÂNCARE

MMeerrggee uunn ppaahhaarr ddee vviinn ccâânnddaassccuullþþii mmuuzziiccãã ssaauu cciitteeººttii??Merg ºi împreunã ºi separat.Legãturile tale cu francezii, care au

un cult faþã de vin, te-au influenþat?Pentru cã românii îi trag cu ºpriþul, cumolanul, cu cocârþul, cu vinul de bu-turugã de la bolta din curte. N-audeocamdatã un cult pentru vinul decalitate.

Eu nu-mi aduc aminte sã fi vãzutvreun francez care sã punã apã în vin.Au un cult pentru vin, dar mai ales -cum sã-i spun? - un cult culinar. Eiºtiu probabil cel mai bine cum sã po-triveascã vinul bun la o mâncare bunã.La o scoicã, de exemplu, la o stridie.Scoicile, stridiile au ceva zinc ºi atun-ci îþi trebuie un vin sec, extrem derece, cum ar fi Pouilly-Fume. Nu credcã existã o asociere mai bunã ca asta.Ce am mai aflat? Un român pus sãaleagã un vin pentru foie gras, dacã oface fãrã o recomandare,probabil ar fi tentat sãia un vin roºu. Gre-ºit. La foie grasmerge un vin albsec sau dulce.D a r

lucrurile sunt mult mai complicate.Pentru cã sunt zeci ºi sute de vinuriseci albe. Trebuie sã furi informaþiile,ponturile, trebuie sã te pasioneze. Etot un proces de cunoaºtere.

TTuu,, ccâânndd ttee dduuccii llaa PPaarriiss,, llaa uunnrreessttaauurraanntt,, ccuumm ffaaccii ssãã ccoommaannzziivviinnuull ppoottrriivviitt??Am un restaurant preferat, la care

merg destul de des, pentru cã eaproape de hotelul la care trag defiecare datã. Sigur cã e acolo o strã-duþã plinã cu tot felul de restaurante,cârciumioare, bistrouri, se cheamãCour Saint-Emilion. Aici, acum vreo25 de ani erau niºte depozite, cu liniede cale feratã între ele ºi piatrã cubicã.Astãzi, totul e fãcut pe vestitul stilfranþuzesc, cu terase ºi mãsuþe de oparte ºi de alta. Dar existã acolo unrestaurant, Chai 33, care înseamnãCrama 33. Ei, aici comanzi de mân-care, dupã care te duci în pivniþã, caree o chestie uriaºã. Acolo te aºteaptãsomelierul ºi îi spui ce ai comandat ºiîi ceri sã-þi recomande ce vinuri credeel cã se potrivesc pentru antreu, pen-tru felul principal, pentru desert...Acum, de când cu criza, e mai compli-cat, dar înainte, puteai degusta dinorice vin oricât de scump ºi apoi sã-lrefuzi. Acum, poþi sã ceri sã guºti înprincipiu orice, dar cam trebuie sã

cumperi. ªi þi se dã ºi vin lapahar. Fac o parantezã

sã zic cã, din ce-amvãzut eu în Bucu-reºti, chestia astanu prea se prac-ticã. Are omul

de mâncat un antreu la care i se po-triveºte un anumit vin ºi bea un paharsau douã. Dupã care trebuie sã schim-be vinul. Nu-l poþi obliga sã bea câte osticlã la fiecare fel. Sau sã bea acelaºivin cu partenerul, deºi mãnâncãlucruri diferite, doar ca sã termine sti-cla. Ei, în Franþa vinul la pahar se ser-veºte oriunde.

Revin la Chai 33. ªi somelierulîncepe sã-þi descrie soiuri de vinuri, cuatâta bogãþie de detalii, încât nu preamai ai nevoie sã-l deguºti. Acolo amauzit de un termen foarte plastic folo-sit la degustare: când simþi vinul înpartea de sus a gurii, pe cerul gurii, sezice „Il a du hanche”, are „coapsã”,partea de sus a piciorului..., de prefer-inþã al unei doamne. Termenul ãsta sefoloseºte pentru vinurile puternice.

CCee vviinnuurrii îîþþii ccuummppeerrii ccâânndd eeººttii îînnRRoommâânniiaa ººii ddee uunnddee??În general de la hipermarketuri.

Am descoperit recent niºte vinuri chi-liene grozave, deºi am auzit niºte po-veºti cã ar fi botezate pe-aici cu ceva

vinuri româneºti. ªi dintrevinurile româneºti - pot sã

zic marca? - Davino...Care din pãcate nu se

gãsesc în magazine.Am înþeles cã au pro-ducþia prea micã ºinu le dau decât înrestaurante. Altular fi Terra Roma-na. În general,vinurile de DealuMare ºi de Cep-tura, dacã vorbimde roºii. ªi roºiilesunt preferatelemele. Dar TerraRomana au ºi unroze foarte bun.

„„SSccooiicciillee,, ssttrriiddiiiillee aauu cceevvaa zziinncc ººii aattuunnccii îîþþii ttrreebbuuiiee uunn vviinn sseecc,,eexxttrreemm ddee rreeccee,, ccuumm aarr ffiiPPoouuiillllyy--FFuummee.. NNuu ccrreedd ccãã eexxiissttãã oo aassoocciieerree mmaaii bbuunnããccaa aassttaa

„„ÎÎnn BBuuccuurreeººttii,, ccoonnssuummuull ddee vviinnuullllaa ppaahhaarr nnuu pprreeaa ssee pprraaccttiiccãã..AArree oommuull ddee mmâânnccaatt uunn aannttrreeuullaa ccaarree ii ssee ppoottrriivveeººttee uunn aannuummiitt vviinn ººii bbeeaa uunn ppaahhaarr ssaauu ddoouuãã.. DDuuppãã ccaarree ttrreebbuuiiee ssãã sscchhiimmbbee vviinnuull.. NNuu--ll ppooþþiioobblliiggaa ssãã bbeeaa ccââttee oo ssttiiccllãã llaaffiieeccaarree ffeell.. SSaauu ssãã bbeeaa aacceellaaººiivviinn ccuu ppaarrtteenneerruull,, ddeeººiimmããnnâânnccãã lluuccrruurrii ddiiffeerriittee,, ddooaarr ccaa ssãã tteerrmmiinnee ssttiiccllaa


CCOO

NNNN

AAIISS

SSEE

UURR

// SS

PPEE

CCIIAA

LL

Un cititor al ediþiei online ne-a adresat o întrebare, simplã, la prima vedere, dar caresolicitã un rãspuns complicat:care sunt cele mai importanteconcursuri de vin? Din capul locului, trebuie spus cã existãdouã mari tipuri de concursuri:cele care dau medalii ºi cele care nu dau... Sau, alfel spus, cele care te ajutã sã-þi faci ceva marketing ºi cele care teajutã sã înþelegi cam care ºi-elocul, ca producãtor, faþã de restul lumii.

RADU RIZEA

ªUºA ºI MARELE PREMIU

Un abþibild aºezat pe sticlã, lângãetichetã, poate însemna aproape orice,dacã nu ai nici cea mai vagã idee de-spre cine sunt cei care l-au tipãrit. Înunele concursuri e suficient sã înscriidestule probe, pentru a avea garanþiacã vei câºtiga mãcar o medalie. În al-tele se înscriu atât de puþine probeîncât este, din nou, aproape sigur cãvei câºtiga ceva, mai ales dacã vinul ecât de cât potabil... În general, unconcurs important se recunoaºte dupãnumãrul mare de vinuri înscrise ºinumãrul relativ mic de medalii (pen-tru a respecta standardele OIV - Or-ganizaþia Internaþionalã a Viei ºi Vi-nului - trebuie ca numãrul de medaliisã nu depãºeascã 30% din numãrul deprobe). În general, la fiecare categoriede vinuri înscrisã în concurs, existã omare medalie de aur, una sau mai

multe medalii de aur, una sau maimulte medalii de bronz ºi menþiuni.La Vinitaly, de exemplu, nu existã de-cât câte o medalie din fiecare catego-rie, plus un numãr de menþiuni, ceeace înseamnã cã este posibil ca un vinsã fi obþinut un punctaj cu care ar filuat o medalie la orice alt concurs, darnu aici. La International Wine &Spirits Competition existã ºi o Maremedalie de argint pentru „Best inClass“. De asemenea, unele concur-suri permit afiºarea unui numãr limi-tat de abþibilduri, în timp ce altelepermit integrarea simbolului pe eti-chetã sau folosirea marcajului de vinpremiat pentru toatã producþia bran-dului din acel an. Dat fiind cã partici-parea la un asemenea concurs presu-pune costuri relativ considerabile,mai ales pentru cei care trimit maimulte probe (preþul înscrierii uneiprobe variazã, în general, între 130 ºi250 de euro), o parte dintre producã-tori aleg sã trimitã fie doar cele mai

bune vinuri, fie sã trimitã mai multeprobe la acele concursuri la care aucele mai mari ºanse de a câºtigamedalii. Fãrã pretenþia cã vom epuizasubiectul, iatã câteva dintre cele maiimportante concursuri din lume ºi oparte dintre rezultatele româneºti dinultimii ani.

INTERNATIONAL WINE & SPIRITCOMPETITION(http://www.iwsc.net)

Una dintre cele mai mari competi-þii din lume, cu o istorie care începedin 1969. Concursul dubleazã degus-tãrile în orb cu analize chimice ale vi-nurilor, realizate în laboratoarele in-dependente ale Corkwise. Se mãsoarãdioxidul de sulf, fierul, cuprul, acidi-tatea totalã, aciditatea volatilã, pH-ul,acidul ascorbic, zahãrul ºi conþinutulmicrobiologic. Unele vinuri trec ºiprin cromatograf, pentru depistareametanolului, a sorbitolului ºi a altorpotenþiali contaminanþi.

Dimensiunea „chimicã“ a concursu-lui vine de la ideea iniþialã a „ClubOenologique“, fondat în 1969 de cãtrechimistul Anton Massel, care ºi-a do-rit ºi altceva în afarã de testarea degus-tãtorilor specializaþi, pentru a puteaasigura publicul general de faptul cãvinurile se prezintã „la raft“ în aceleaºicondiþii în care sunt analizate în con-curs. În 2010, concursul a primit pro-be din peste 80 de þãri.

Medalii româneºti la IWSC (ediþia2010):

� Argint „Best in Class“: OOrriiggiinnii,,TTããmmââiiooaassãã RRoommâânneeaassccãã 22000099,, BBuudduu--rreeaassccaa

� Bronz: SSEERRVVEE -- TTeerrrraa RRoommaannaaCCuuvvééee CChhaarrlloottttee 22000077;; DDoommeenniiuullCCoorrooaanneeii -- FFeetteeaassccãã NNeeaaggrrãã 22000088 ººiiSSaauuvviiggnnoonn BBllaanncc 22000099;; RReeccaaºº -- FFee--tteeaassccãã NNeeaaggrrãã LLaa PPuutteerree 22000088,, SSyyrraahh„„CCooccooºº„„ 22000088,, FFeetteeaassccãã RReeggaallãã SSoollee22000099,, PPiinnoott GGrriiggiioo FFrruunnzzaa 22000099 ººiiCChhaarrddoonnnnaayy TTeerrrraa DDaacciiccaa 22000099;; BBuu--dduurreeaassccaa:: TTããmmââiiooaassãã RRoommâânneeaassccãã22000077;; CCrraammeellee HHaalleewwoooodd -- HHyyppeerriioonnCCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn 22000066,, SSccuurrttaaVViiooggnniieerr++TTããmmââiiooaassãã RRoommâânneeaassccãã,,PPrraahhoovvaa VVaalllleeyy FFeetteeaassccãã NNeeaaggrrãã SSppee--cciiaall RReesseerrvvee 22000088;; AAggrriiccoollaa ªªttiirrbbeeyy --PPrriinnccee ªªttiirrbbeeyy NNeeggrruu ddee DDrrããggããººaannii22000077;; DDoommeenniiiillee SSããhhããtteennii -- AArrttiissaannTTããmmââiiooaassãã RRoommâânneeaassccãã 22000099..

INTERNATIONAL WINE CHALLENGE(www.internationalwinechallenge.com)

Este, probabil, concursul cu celemai multe premii speciale, pe catego-

Concursurile internaþionaleîncã „un bãnuþ“ sau garanþia calitãþii?

rii, ºi cele mai puþin medalii pentrucategorii generice, unde se judecã felulîn care un vin îºi exprimã nu doar so-iul, ci ºi regiunea din care provine ºianul de producþie. La judecarea vinu-rilor nu se ia în considerare palierul depreþ, însã se adaugã premii pentru ra-portul calitate / preþ dupã ce juraþiipuncteazã probele. Concursul are treietape: în prima se selecteazã toate vi-nurile de peste 84 de puncte, în a douase acordã medaliile de aur, iar în ceade-a treia se acordã marile trofee pen-tru vinurile careau punctaj de „medaliede aur“.

Concursul a fost înfiinþat în 1984de cãtre celebrii jurnaliºti Robert Jo-seph ºi Charles Metcalfe, la acea vre-me angajaþi la revista Wine Interna-tional, devenitã mai târziu HarpersWine&Spirits Trade Review. În2010, cei peste 300 de membri ai ju-riului au avut de degustat peste10.000 de probe din 46 de þãri. Niciun vin românesc nu a câºtigat medaliiîn 2010.

Premii româneºti la IWC 2010:� Argint: OOrriiggiinnii,, TTããmmââiiooaassãã RRoo--

mmâânneeaassccãã 22000077,, BBuudduurreeaassccaa� Bronz: OOrriiggiinnii TTããmmiiooaassãã RRoommââ--

nneeaassccãã 22000099,, BBuudduurreeaassccaa;; HHyyppeerriioonnFFeetteeaassccãã NNeeaaggrrãã 22000088,, CCrraammeelleeHHaalleewwoooodd;; WWhhiittee AArrttiissaann FFeetteeaassccããAAllbbãã 22000099,, DDoommeenniiiillee SSããhhããtteennii;;

Menþiuni (commended): SSEERRVVEE-- TTeerrrraa RRoommaannaa CCuuvveeee CChhaarrlloottttee22000077 ººii CCuuvveeee AAmmaauurryy 22000077,, RReeccaaºº --SSoolloo QQuuiinnttaa 22000099,, PPiinnoott GGrriiggiiooFFrruunnzzaa 22000099,, SSyyrraahh „„CCooccooºº„„ 22000099,,FFeetteeaassccãã RReeggaallãã SSoollee 22000099;; BBuudduu--rreeaassccaa -- OOrriiggiinnii CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn22000088,, OOrriiggiinnii PPiinnoott NNooiirr 22000066,, BBuu--dduurreeaassccaa FFeetteeaassccãã NNeeaaggrrãã 22000088,, OOrrii--ggiinnii FFuummeeee BBllaanncc 22000099;; RReehh KKeennddeerr--mmaannnn GGmmbbhh ((CCrraammaa OOpprriiººoorr)) -- RRiivveerrRRoouuttee MMeerrlloott LLiimmiitteedd eeddiittiioonn,, 22000099;;CCrraammeellee HHaalleewwoooodd -- HHyyppeerriioonn CCaa--bbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn 22000066,, CCaannttvvssPPrriimmvvss CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn 22000077,,SSccrruuttaa VViiooggnniieerr ++ TTããmmââiiooaassãã RRoommââ--nneeaassccãã 22000099,, PPrraahhoovvaa VVaalllleeyy FFeetteeaassccããNNeeaaggrrãã SSppeecciiaall RReesseerrvvee 22000088,, PPrraa--hhoovvaa VVaalllleeyy FFeetteeaassccãã AAllbbãã RReesseerrvvee22000099;; DDoommeenniiuull CCoorrooaanneeii -- MMeerrlloottPPrreessttiiggee 22000077 ººii SSaauuvviiggnnoonn BBllaannccPPrreessttiiggee 22000099..

CONCOURS MONDIALDU BRUXELLES(www.concoursmondial.com)

Înfiinþat în 1994, fiecare ConcoursMondial du Bruxelles are loc, în ciudanumelui, în alt oraº, dupã ce organiza-torii au decis, în 2006, sã reconfirmenumele de concurs internaþional ºiprin schimbarea þãrilor gazdã. Au avutloc pânã acum ediþii în Lisabona,Maastricht, Valencia, Bordeaux ºi Si-cilia, iar în 2011 va avea loc în Lu-xemburg. Chiar ºi România s-a gân-dit, la un moment dat sã încerce sãatragã organizatorii, într-un viitoroarecare, cãtre Bucureºti. În general,

la acest concurs sunt înscrise în jur de6000 de probe, reprezentând peste500 de milioane de sticle comerciali-zate. Juriul este de o diversitate incre-dibilã, reprezentând peste 40 de þãri(din România particând, de câþiva aniîncoace, tripleta Constantin Croitoru- Petre Badea - Valentin Ceafalãu).Dat fiind prestigiul concursului, mulþiºi-ar dori sã facã parte din juriu, însã

nu sunt chemaþi ºi la o a doua ediþiedecât cei care au reuºit sã puncteze vi-nurile cu maximã onestitate ºi profe-sionalism, fãrã mari devieri de lamedia celorlalþi juraþi.

Medalii româneºti în 2010: � Aur: VViinnccoonn -- VViinnaarrss MMiioorriiþþaa

XXOO 1122 aannii;; CCrraammeellee RReeccaaºº:: SSoollooQQuuiinnttaa 22000099 ººii CChhaarrddoonnnnaayy TTeerrrraaDDaacciiccaa 22000099;; JJiiddvveeii:: CChhaarrddoonnnnaayy22000099;; DDoommeenniiuull CCoorrooaanneeii SSeeggaarrcceeaa::SSaauuvviiggnnoonn BBllaanncc 22000099..

� Argint: CCrraammeellee HHaalleewwoooodd --CCaannttvvss PPrriimmvvss CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn22000077;; DDoommeenniiiillee SSããhhããtteennii -- AAnniimmaaMMeerrlloott 22000088..

MUNDUSVINI(www.mundusvini.de)

Deºi a fost înfiinþat abia în 2001,MUNDUSvini a devenit rapid marelereper al concursurilor oenologice dinGermania, ajungând la dimensiuneamarilor concursuri internaþionale: dela 2235 de probe înscrise în primul an,la 5726 în 2009. Din 2002, concursulse desfãºoarã sub patronajul OIV ºi aUniunii Internaþionale a Oenologilor.Juriul este format 4/7 din membri dindiverse þãri ºi 3/7 experþi germani,respectându-se limita de 30% vinuripremiate. De fapt, chiar ºi mai puþinde 30%, cu o zgârcenie exemplarã înzona medaliilor de aur.

Medalii româneºti la MUN-DUSvini 2010:

� Aur: RReeccaaºº -- FFrruunnzzaa RRoossee 22000099;;BBuudduurreeaassccaa -- OOrriiggiinnii RReesseerrvvee 22000066,,OOrriiggiinnii CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn 22000088;;RReehh KKeennddeerrmmaannnn ((CCrraammaa OOpprrii--ººoorr)) -- VVaall DDuunnaa MMeerrlloott RRoossee 22000099,, VVaall DDuunnaa CCaabbeerrnneett SSaauuvviiggnnoonn22000099,, CCrraammaa OOpprriiººoorr CCaabbeerrnneettSSaauuvviiggnnoonn 22000088,, LLaa CCeettaattee CCaabbeerrnneett22000088..

� Argint: RReeccaaºº -- PPiinnoott NNooiirr VV;;BBuudduurreeaassccaa -- OOrriiggiinnii TTããmmââiiooaassããRRoommâânneeaassccãã 22000077,, FFeetteeaassccãã AAllbbãã22000099;; RReehh KKeennddeerrmmaannnn ((CCrraammaaOOpprriiººoorr)) -- LLaa CCeettaattee SShhiirraazz 22000088..

UUnn ccoonnccuurrss iimmppoorrttaanntt sseerreeccuunnooaaººttee dduuppãã nnuummããrruull mmaarree ddee vviinnuurrii îînnssccrriissee ººiinnuummããrruull rreellaattiivv mmiicc ddee mmeeddaalliiii((ppeennttrruu aa rreessppeeccttaa ssttaannddaarrddeelleeOOIIVV -- OOrrggaanniizzaaþþiiaaIInntteerrnnaaþþiioonnaallãã aa VViieeii ººii VViinnuulluuii -- ttrreebbuuiiee ccaa nnuummããrruull ddee mmeeddaalliiii ssãã nnuu ddeeppããººeeaassccãã3300%% ddiinn nnuummããrruull ddee pprroobbee))


AADD

VVEE

RRTT

OORR

IIAALL

// CC

UULL

IINNAA

RR

REÞETÃ TRIMISÃ DE MARIANA CHICA, DIN ROMAN

INGREDIENTE (PENTRU 6 PORÞII):

• 3-4 vinete • 500g carne tocatã (amestec) • 6 cepepotrivite (4 pentru sos ºi 2 pentru umpluturã carne)• 6-7 cãþei usturoi • 12-14 roºii cherry • 2 ouã • 2linguri pesmet (pentru amestecul carne) • 1 legãturãmãrar • 1 legãturã pãtrunjel • 3-4 linguri smântânã• 100g caºcaval • o ligurã de fainã de grâu • 3-4 roºii,pentru sos • sare, piper, busuioc, chilli

MOD DE PREPARARE

Umpluturã de carne este foarte importantã laaceastã reþetã: se cãlesc 1-2 cepe tocate mãrunt într-o lingurã de ulei ºi o ceºcuþã cu apã (se lasã sã scadãºi sã se rãcoreascã puþin). Se adaugã carnea tocatã,plus 2 linguri pesmet, verdeaþã tocatã (mãrar ºipãtrunjel), douã ouã, sare, piper ºi puþin chilli. Seamestecã bine!

Pentru sos, se cãlesc în câteva linguri de ulei demãsline 3-4 cepe tocate mãrunt, usturoiul tocat (nu

sfãrâmat), roºiile decojite (se þin câteva minute înapã clocotitã ºi se scoate pieliþa ºi seminþele). Se þinpe foc pânã scade puþin, se adaugã sare, piper, chilli,busuioc. Se stinge focul ºi abia apoi se adaugãsmântânã.Vinetele se spalã, se îndepãrteazã codiþeleºi se taie puþin din vârful vinetei. Apoi, se feliazã pelungime, în felii subþiri de 0,5 cm. Se sãreazã feliileºi se aºteaptã 15 minute, apoi se storc bine cu mâna,pentru a îndepãrta sucul iute-amãrui.

Se încinge o tigaie cu puþin ulei de mãsline, setrece fiecare felie pe ambele pãrþi prin fãinã ºi seprãjeºte câteva secunde pe fiecare parte. Se scotfeliile ºi se lãsã puþin la rãcit, dupã care se ia câte ofelie de vânãtã ºi se pune câte o linguriþã de carne,începând cu partea latã, se ruleazã ºi se prinde cuscobitoare. Se aºeazã în tavã pentru cuptor în po-ziþie verticalã. Sosul se repartizeazã cu linguraprintre rulouri. Pe fiecasre rulou se aºeazã o roºiecherry, apoi se dã tava la cuptorul încins din timpla 180-200 grade. Se coace aproximativ 45-50 mi-nute, dupã care se scoate tava, se presarã caºcavalras ºi se mai dã la cuptor 1-2 minute, cu foculstins!

CCuulliinnaarr..VViinnuull..RRooTU CREEZI GASTRONOMIA! ºI CÂºTIGI PREMII

IInnttrrãã ppee ssiittee--uull CCuulliinnaarr..VViinnuull..rroo ((vviinnuull..rroo//ccuulliinnaarr)) ººii ttrriimmiittee--nnee rreeþþeetteellee ttaallee pprreeffeerraattee,, ggããttiittee cchhiiaarr ddee ttiinneessaauu ddee pprriieetteenniiii ttããii,, iiaarr nnooii ddããmm vviinnuull!! DDaaccãã vvrreeii ssãã nnee ccoonnvviinnggii ººii ppee nnooii,, ººii ppee aallþþiiii,, ttrriimmiittee ººii ppoozzee aappeettii--ssaannttee ccuu mmâânnccaarreeaa ttaa.. SSããppttããmmâânnaall,, vvoomm sseelleeccttaa oo rreeþþeettãã ppeennttrruu nneewwsslleetttteerr--uull VViinnuull..RRoo,, aassttffeell îînnccââtt mmiiii ddeeaabboonnaaþþii oo vvoorr ppuutteeaa îînncceerrccaa,, llaa rrâânndduull lloorr.. LLuunnaarr,, vvoomm sseelleeccttaa oo rreeþþeettãã ººii ppeennttrruu eeddiiþþiiaa ttiippããrriittaa aa rreevviisstteeiiVViinnuull..RRoo.. CCeeaa mmaaii vvoottaattãã rreeþþeettãã vvaa ccââººttiiggaa,, ssããppttããmmâânnaall,, uunn bbaaxx ddee vviinn.. 66 ssttiiccllee ddee BBeecciiuull DDoommnneesscc aaººtteeaappttããssãã ffiiee aallee ttaallee ssããppttããmmâânnaall,, ddeeooccaammddaattãã.. ÎÎnn ccuurrâânndd,, mmuullttee aallttee pprreemmiiii ººii ssuurrpprriizzee ppeennttrruu ccoommuunniittaatteeaa nnooaassttrrããddee bbuuccããttaarrii aammaattoorrii ssaauu pprrooffeessiioonniiººttii..

Beciul Domnesc prezintã:

Rulouri de vinete cu carne ºi roºii cherry


RREE

CCOO

MMAA

NNDD

ÃÃRR

II// EE

DDIITT

OORR

II

CAVA FREIXENET, CORDON NEGRO, 12% ALC.Fabricat din Macabeo, Xarel-lo ºi Parellada (primul seculege la sfârºit de august, ultimul - la început deoctombrie), este un exemplu perfect, alãturi de CavaCodorniu, de ceea ce înseamnã un spumant corect: curatºi ireproºabil, destul de vizibil rod al unei munci atente,dar fãrã sã ofere nimic extraordinar, absolut ieºit dincomun, pentru un preþ pe care ºi-l meritã cu vârf ºi înde-sat. Proaspãt ºi plin de viaþã, cu un perlaj bogat ºi consis-tent, este genul de spumant atât de rãcoritor ºi de uºor,încât aproape cã ar putea fi bãut în loc de un pahar deapã rece. Nuanþe de mere verzi ºi pere, parcã ºi o urmãde corcoduºe verzi, cu mici nuanþe de coajã de pepeneverde ºi piersicã. De bãut la micul-dejun de duminicã...

PPrreeþþ:: aproximativ 54 de lei

DDiissppoonniibbiill:: retail general, magazine online

PENFOLDS BIN 28 KALIMNA SHIRAZ, 200414% alc

S-a lãsat rãcoare afarã, aºa cã putem trece fãrã mari ezitãri ºispre vinuri ceva mai grele... Un shiraz greu de gãsit, chiar ºi lamagazinele online de afarã, dar care, pare-se, a fost considera cafiind prea scump în România, aºa cã îl mai puteþi gãsi pe lacâteva magazine specializate. |ºi face banii fãrã nici un fel deezitare, în cazul în care criza nu v-a lãsat decât cu bugete deentry-level-uri. Deºi bate spre al ºaptelea an de viaþã, pare încãun vin solid, dens, cu o complexitate rãvãºitoare. |ncepe, evi-dent, din note închise, de pâine prãjitã, cernealã, lemn uscat ºitabac, evolueazã spre fructe de pãdure (mai mult negre)proaspãt strivite, ºi explodeazã, când se deschide complet, înciocolatã, spumã de espresso, fum ºi o urmã de cacao. Gustuleste lung ºi frumos, cu taninuri perfect integrate, prietenoase,plin de aromnie. Pentru premianþi!


DDiissppoonniibbiill:: magazine specializate

LAPHROAIGH SINGLE MALT 10 Y40% alc

Pentru un iubitor de vin, un alcool fin þinut 10 ani în diverse baricuri se traduce printr-un discurslung, pe alocuri violent, însã extrem de elocvent al unortaninuri excepþionale. Este un malt care se produce,tradiþional, din butoaie cu grad mare de ardere, deciprimele câteva adulmecãri nu vor aduce alte nuanþedecât cele de fum. Aºteptaþi rãbdãtori sau adãugaþi o jumãtate de linguriþã de apã dupã primele 15 minute, ºi încã una dupã alte 30 de minute... Veþi avea surprize mari!


DDiissppoonniibbiill:: magazine specializate, retail high-end, delicaterii

CARMENERE AROMO PRIVATE RESERVE 2007Maule Valley, Chile, 13,5% vol. alc.

Istoria soiului Carmenere seamãnã cu cea a Malbec-ului:soi obiºnuit, aproape banal, în þara în care s-a nãscut(Franþa) ºi transformat în „star” în cea adoptivã (Chile,respectiv Argentina). Astãzi, Carmenere înseamnãChile, þara ºi soiul promovându-se reciproc pe planinternaþional. Carmenere Aromo Private Reserve 2007este vin uºor de bãut, prietenos si cald, cu arome exoticede fructe roºii de pãdure, mirodenii uscate, lemn si piperproaspãt zdrobit. Gustul este foarte catifelat, are oevoluþie bunã, aducând pe final tonuri intense de pruneafumate, coacãze negre, dar si o mineralitate deosebitã.


DDiissppoonniibbiill la www.vinchile.ro.

CHARDONNAY, SOLE DE RECAº BARRIQUE 2009DOC-CMD Recaº, 14% vol. alc.

PPrroodduuccããttoorr:: Cramele Recaº

„ABC - Anything but Chardonnay!” Dar nu acestChardonnay! Cu toate cã nu ai cum sã îl „ratezi”, avândun profil aromatic tipic, aproape inconfundabil, vinul searatã proaspãt, revigorant. Este intens ºi impunãtor, cuarome cãrnoase de pere ºi pepene galben, cu atingeri devanilie ºi citrice. Gustul este elegant, cu o texturã catife-lat-onctuoasã ºi note elegante afumat-vanilate. Pe final,vine cu o amãrealã care nu este deloc ieºitã din peisaj,pentru cã este bine încadratã de aciditate ºi notele fruc-tate de grapefruit ºi fructul pasiunii, cu mirodenii uscate.

PPrreeþþ:: 45-50 de lei

DDiissppoonniibbiill:: magazine specializate, HoReCa

MERLOT PRINCE MIRCEA 2008DOC-CMD Vânju Mare, 13% vol. alc., sec

PPrroodduuccããttoorr:: Vinarte

„Micul Prinþ“ din Mehedinþi (epitetul „mare“ revenindu-ifãrã nici un fel de dubii lui Prince Matei de la aceeaºicramã) îºi poate face oricând loc în liga vinurilor premiumde la noi. La primul contact, Merlot Prince Mircea 2008se lasã descoperit mai greu, tonurile de buchet de sticlãacoperindu-le uºor pe cele de fruct. Dupã câteva zeci desecunde, nasul începe sã etaleze un complex elegant ºirotund de viºine amãrui, trufe, condiment ºi cutie delemn, cu niºte subtonuri cerneloase, ce-i dau o notã sobrã.Gustul este plãcut, intens ºi echilibrat, cu taninuri bineintegrate ºi aciditate vioaie de viºine amãrui. Atacul esteputernic, iar finalul lung curge în valuri de senzaþii cetrimit cãtre prune uscate, mirodenii uscate ºi piper roºu.


DDiissppoonniibbiill:: retail, magazine specializate, HoReCa

RADU RIZEA VALENTIN CEAFALÃU


RREE

CCOO

MMAA

NNDD

ÃÃRR

II//

BBLL

OOGG

GGEE

RR

LLee lloouupp dduu PPiicc 22000044,, DDoommaaiinnee GGeerraarrddBBrruu,, CCootteeaauuxx dduu LLaanngguueeddoocc,, FFrraannþþaa,,rrooººuu sseecc,, 4400 lleeii.. În primele cinci minute,vinul s-a exprimat nemaipomenit, cu ostructurã uimitoare, de o delicateþeaproape irealã, volatilã, cu tanini fini,amintind de sucul unei cireºe negre, saua unei viºine coapte, proaspãt muºcate.Fãrã lemn în exces, cu alcool bine ascuns(la 13%), cu senzaþii de dulce, temperatefericit de aciditate ºi tanin, cu final lung,melancolic, cu un strop de ciocolatãamarã ºi prune uscate. Dupã alte cinciminute vinul vireazã brusc, spre plãcereaunui anumit tip de iubitori ai vinului ºispre neplãcerea mea. Mineralitatea solu-lui calcaros, iniþial exprimatã printr-onotã secundarã, aproape iluzorie de cretã,preia controlul. Apar tot felul de aromeciudate: ceva vegetal - sevã amarã,cernealã ºi gudron. Fructul se ascundesperiat într-un colþ, bunica, atât deiubitoare ºi galeºã pânã atunci, devine obabã amarã, cu respiraþie de fiere ºi pelin.Tarta cu cireºe se arde în cuptor, învreme ce bãtrâna plânge la amintireabãrbatului mort în rãzboi. ªi miculGerard, se ghemuieºte speriat lângã so-bã, în gura cãreia bunica îi spunea odatãpoveºtile ei fantastice cu un lup împietritce prindea viaþã în nopþile cu lunã plinã,sau povestea celor trei fraþi cruciaþi ºi aiubitei Gertrade, ºi flãcãrile dansau petavanul bucãtãriei pictând figuri difuzede cavaleri, dragoni ºi vârcolaci.

GGrraammmmaa AAlliiggoottee 22000099,, DDeeaalluullVViiººaanniilloorr,, IIaaººii,, aallbb sseecc,, 3355 lleeii.. Culoare galben-verzuie, miros delicat,elegant, floral, câmpenesc, cu indicii ci-trice, mieroase. Gustul? Un amalgamcompact de pepene galben, caisã româ-neascã ºi, dacã se încãlzeºte ºi îmbãtrâ-neºte niþel în pahar, apare piersica ºi cevaexotic, tropical. Aciditate bunã, naturalã,fãrã “injecþii”, ºi o uºoarã onctuozitate.La final, se întâlneºte cu Pãstorel ºi An-ton Roman, ºi nu trebuie sã fii vreungurmand savant ca sã îþi dai seama de cese asociazã firesc cu peºtele: postgustullung este dominat de lime sau, dacãvreþi, pentru cã existã ºi ceva ierbos - le-mongrass. Un vin surprinzãtor, proaspãt,fragil, discret ºi elegant.

În acest numãr am decis sã vãvorbesc despre douã vinuri spaniole.Primul, un rose catalan produs deTorres, vinificatorul numãrul unu dinSpania (ºi din câte ºtiu eu, cel maimare producãtor din Europa) ºi unvin de Rioja, pentru cã e greu a vorbidespre aceastã þarã fãrã a aminti vinurile din aceastã zonã, cum nupoþi vorbi despre acelaºi lucru fãrã aaminti de soiul Tempranillo.

DDee CCaassttaa RRoossaaddoo 22000099 CCaattaalluunnyyaa,, pprroodd.. TToorrrreessEdiþia din 2009 a acestui rose, obþin-ut din cupajarea soiurilorGrenache/Garnacha ºi Mazuelo, esteuna jubiliara, ce doreºte marcarea a40 de ani de la crearea primului roseal acestui producãtor. Are culoareintensã (petalã de trandafir) ºi esteproaspãt ºi efervescent. În gurã, sesimt menþiuni de fruct (viºinã), dar ºiflorale (trandafir), ce se îmbinã armo-nios peste aciditatea ridicatã al vinu-lui. Senzaþia de prospeþime bucurãpânã la final. Un detaliu interesanteste faptul cã pe contra-eticheta aces-tui vin producãtorul invitã degustã-torii sã împãrtãºeascã experienþeleavute cu acest vin pe Facebook. Ia sãvedem, cine e primul producãtorroman care urmeazã exemplul?

CCuunnee 22000077 RRiioojjaa,, PPrroodd.. CC..VV..NN..EE..,, aallcc.. 1133..55%%Culoare intensã îþi face prezentãrile,dupã care intrã în scenã nasul puter-nic, rumen, dovadã a folosirii stejaru-lui (franþuzesc ºi american). Guravalseazã între tonurile lemnos-vani-late ºi cele fructoase care se dezvoltãodatã ce vinul prinde curaj (cireaºã,cãpºuna ºi mãceº). Taninii suntblânzi, iar final mediu cu un uºor izde caramel.

CChhââtteeaauu KKssaarraa 22000033,, LLiibbaann(…)Un vin cu coloanã vertebralã,structurã ºi cojones cât pentru unuruguayan de clasã. Cupaj clasicBordeaux (60% Cabernet Sauvignon,30% Merlot ºi 10% Petit Verdot)vinul are þinutã ºi personalitate.Decantat 15 minute e încã rustic ºinãbãdãios – îºi dã în petic ca un fot-balist într-o bibliotecã, dar, dacã airãbdare cu el, se dã pe brazdã!Pe 13,5% alcool, taninos ºimizantrop, Chateau-ul libanez nuaduce aminte de Cântarea Cântãrilorcât mai degrabã de protesteleCântarului lui Pavarotti (Dumnezeusã-l ierte!) dupã ce Maestrul a înfule-cat dupã pofta inimii ºi a calibruluisãu. Plin, onctuos, greu, foarte con-sistent ºi coleric, îþi trânteºte în nasviºine supracoapte ºi trandafiri, iar lagust dã de-a dreptul în marmeladã defructe negre de pãdure, lemn ºi pieleargãsitã, abia retronazal, dupã ce te-ai strâmbat puþin, înghiþind, rãs-plãtindu-te cu miere neagrã, cafea ºistafide.Post-gustul lung, brusturos ºi cu noteminerale aduce aminte de unLanguedoc cu pretenþii, dar repetirulte ia din nou în tãrbacã, de zici cã ainimerit în plin Jihad (aºa-i, dacã n-asculþi poruncile Profetului ºi tededai la licori interzise), numai cãJihadul acesta nu numai cã nu a ucispe nimeni, ba dimpotrivã: a descreþitniºte frunþi, a fãcut niºte prozeliþi ºi acâºtigat… 85 de puncte!

GGeeoorrggeess DDuubbooeeuuff MMoouulliinn--aa--VVeenntt,,22000088Un vin de clasã din regiunea Beaujo-lais produs de celebrul negociantGeorges Duboeuf. Cu o culoare in-tensã ºi un nas mediu dar extrem deatrãgãtor prin notele de fructe ºi flo-rale (cireºe negre, smeurã, rubarba,violete, cãpºuni), vinul se prezintã îngurã atât cu fruct, cât ºi cu o aciditatebunã ºi tanini destul de prezenþi, deºinu deranjanþi. Finalul mediu ºi proas-pãt pun punct unui vin foarte in-teresant, lejer, dar departe de a fi sim-plu, prietenos cu mâncarea ºi chiardemn de a fi savurat separat, ºi apre-ciat pe îndelete aºa cum am fãcut eu.

CChhiiaannttii PPooggggiioo AAmmoorreellllii 22000055 Am luat o sticlã de Poggio Amorelli2005 produs în arealul ChiantiClassico din Toscana în comunãCastellina în Chianti de la magazinulArte&Vino cu 55 de lei. Vinul e un frumos exemplu deChianti (cred cã-i fãcut dinSangiovese 100%), un vin excepþionalla masã, cu tanini fini, aciditate bunã,suficient de aromat, dar nu cât sãînece mâncarea. Nasul este mediu,destul de elegant, cu fructe (fructe depãdure, zmeurã, poate mure), dar ºinote florale. În gurã este destul desubþire, dar echilibrat, iar finalul estemediu, cu fruct, plãcut. A mersnemaipomenit de bine cu pastele cucreveþi. Un vin pe care cu siguranþãam sã-l mai cumpãr.

GEORGE MITEA

lucruribune.blogspot.com

RÃZVAN JURCA

www.facebook.com/razvan.jurca

ALIN IONIÞÃ

alibus.blogspot.com

MIHNEA MIRONESCU

desprevin.blogspot.com

La închiderea ediþiei noastre, VINUL

ALB AL SÃPTÃMÂNII era, în Decanter,SSaauuvviiggnnoonn BBllaanncc EErrrraazzuurriizz ((SSiinnggllee--

VViinneeyyaarrdd AAccoonn--ccaagguuaa,, 22000088)), descrisca fiind „prima pro-ducþie dintr-un vinfabricat din struguriiplantaþi la doar 16kilometri de Ocea-nul Pacific. Un vinrotund, crocant, vi-brant, cu arome deflori acriºoare, ru-barbã ºi citrice, bine-cuvântat cu un stropde mineralitate rãco-roasã care balanseazã

explozia de fruct“. (16 puncte)VINUL ROºU AL SÃPTÃMÂNII era un

CCaarriiggnnaann produs de VViinnaa UUnndduurrrraaggaaîînn MMaauullee VVaalllleeyy, din recolta 22000088,evaluat tot la 16 puncte. Vinul estedescris ca „o infuzie de fructe proaspãtzdrobite, cu un miros puternic ºi plã-cut, plin de caracter ºi de viaþã. Tani-nii sunt moi, aciditatea dã senzaþiicrocante, iar gustul este dominat defructe negre de pãdure, care umplubine gura ºi conduc spre un final plã-cut, luminos“. La categoriile speciale,„DECANTER’S CHOICE“ a fost SSeeiiffrriieeddEEssttaattee,, SSwweeeett AAggnneess RRiieesslliinngg,, NNeellssoonn22000088 (Noua Zeelandã, 18 puncte), iar„CONNOISSEUR’S CHOICE“ a fost MMoouunnttLLaannggii GGhhiirraann,, LLaannggii SShhiirraazz,, GGrraamm--ppiiaannss 22000055 (Australia, 17 puncte).

Vinurile zilei din WE erau, laînchiderea ediþiei, conform deja con-sacratei împãrþiri pe categorii depreþuri:

- SUB 15$: HHoogguuee,,RRiieesslliinngg,, CCoolluummbbiiaa VVaalllleeyy,,LLaattee HHaarrvveesstt 22000099 (88 depuncte, 10$) - uor ºi par-fumat, cu arome plãcute deparã ºi flori, un gust intensºi persistent, cu un finalplãcut, uºor dulce.

- 15-30$: CCllooss TTrrii--gguueeddiinnaa,, CCaahhoorrss,, CChhââtteeaauuLLaabbrraannddee 22000088 (90 depuncte, 15$): vibrant ºiviu, cu un extract de prunãneagrã ºi zmeurã, urme decarne ºi note afumate.

Plãcut ºi picant în gust, cu un finalpur.

- PESTE 30$: BBooddee--ggaass FFaarriinnaa,, TToorroo,, GGrraannDDaammaa ddee TToorroo 22000044(92 de puncte, 45$):Generos ºi expresiv, cuun echilibru superb în-tre fructe proaspete ºiarome mai întunecate,care trec de la coacãzela espresso, note mine-rale ºi de sos de soia.Tanini dau o oarece as-tringenþã, dar oferã,mai ales, note de tutun ºi condimenteîn final.

www.vinul.roRedactor-ºef

Valentin Ceafalã[email protected]

Editor senior

Radu [email protected]

Redactori

Dora Todea, Sergiu Nedelea,Alexandra Enea, AlexandraHolhoº, Cristina Maria Stãnescu

Publicitate

Andrei [email protected] • 0722.993.915

Ovidiu [email protected] • 0724.376.076

Fotoreporter

George ªerban

DTP

Omni Press & Designwww.opd.ro

Director ediþia online

Bogdan Gavrilã[email protected]

Manager dezvoltare ediþia online

Cãtãlina Toloº[email protected]

Project manager ediþia online

Alexandra [email protected]

Publisher

Cezar [email protected]

este editatã de

SC Cezar Connaisseur SRL, Bucureºti.Responsabilitatea pentru articolele publicaterevine autorilor. Preluarea de texte ºi imagini din aceastã publicaþie sau de pe site-ul Vinul.Rose poate face numai cu acordul prealabil al editorului.

ISSN 1844-3915

Recomandãri internaþionaleªª ii îînn aacceeaassttãã lluunnãã,, VViinnuull..rroo vvãã pprreezziinnttãã ccââtteevvaa ddiinnttrree rreeccoommaannddããrriillee

eeddiittoorriilloorr ddiinn pprreessaa iinntteerrnnaaþþiioonnaallãã ddee ssppeecciiaalliittaattee ((DDeeccaanntteerr ººii WWiinneeSSppeeccttaattoorr))


AACC

CCEE

NNTT

Natura ºi misterioasele ei mecanisme nu pot fi caracterizate cafiind democratice (din fericire). Întotdeauna a existat „maibun” sau „mai puþin bun”, aceastã axiomã aplicându-se inclu-siv regnului biped ºi, de cele mai multe ori, raþional.

Acum câteva zile vorbeam cu Cezar, colegul de redacþie ºi depaginã, despre cum ai putea învãþa un „manelist” sã bea vin(nu mã refer la bãutul profesionist, pânã la autointoxicare),sã-l apropii de fenomen, sã se bucure de el. Dacã ar fi posibilun astfel de demers, prin ce mijloace ar putea fi realizat? Aºvrea sã menþionez cã prin termenul „manelist” nu-i vizez pe

mai mult sau mai puþin talentaþii interpreþi de ºlagãre de jale ºi doliu sau de aruncatcu banii în femei ºi þambalagii. Sau nu numai pe ei! Principala clasã vizatã de dis-cuþia noastrã este acea densã pãturã de conaþionali (etnia nu reprezintã un criteriu dediferenþiere) care aderã de bunã-voie la „acel” stil de viaþã, uºor ieºit din tipare,epatant mai ales prin lipsa de bun gust. În sfârºit, îi ºtiþi, îi vedeþi aproape în fiecarezi! Nu ai cum sã-i ratezi!

Aºadar, vã puteþi imagina un manelist degustând ºi savurând un vin? Ia paharul devin de picior, cu o mânã fermã, dar plinã de ghiuluri, îl degustã dupã regulã, apoispune: „Un vin intens, complex ºi profund, cu un bun echilibru gustativ ºi o acidi-tate revigorantã ºi postgust susþinut. Sã moarã mama!”. E ca ºi cum l-ai pune pe nu-ºtiu-ce „copil de aur” sã recite versuri din Reiner Maria Rilke, “cu trãire”!Elementele ecuaþiei vin-manelist par rupte din lumi diametral opuse, iar diferenþaeste datã de capacitatea de a reprezenta ºi înþelege frumosul!

Fireºte cã ºi maneliºtilor le place vinul, mai ales atunci când este bun companionseratelor pe ritmuri exotic-balcanice susþinute de pianistul cu instrumentul la subþioarã ºi de vocalistul rãguºit. „Cu cola sau ºpriþ de sus, trãiþi-ar!” Fireºte cã ºimaneliºtii cumpãrã vinuri! Dar nu orice fel de vin, ci sticle cu „gâtu’ strâmb” sau cu mult auriu pe etichetã, sã se asorteze cu colanul de la gât ºi cu treningullucios, “de mall”!

Pentru cã de mai mulþi ani încoace numãrul maneliºtilor pare sã creascã în progresiegeometricã, mulþi vânzãtori încearcã sã abordeze acest segment adaptând discursul lanivelul celor vizaþi. Aºa ne trezim cu tot felul de campanii demente, care promoveazã un stil de viaþã violent, grosolan ºi vulgar, care, în principiu, nu ar aveanici o legãturã cu noþiunea de vin. Nu ºtiu câþi clienþi au atras aceºti producãtori cu astfel de strategii, probabil cã destul de mulþi. Însã, atunci când atragi mitocãnia prin mitocãnie, nu înseamnã decât cã o accepþi ºi cã te complaci înaceastã situaþie.

Hai, fãrã cifrã!

„E complex ºi e profund, ce valoarea mea!“

Fac parte dintre cei care cred cã stã înfirea omului sã caute frumosul, în modla fel de firesc ºi de avid cum cautã res-piraþia. Chiar dacã faptele de zi cu zi -ºi în special cele relatate de televiziuniîn jurul orei 17.00 - ar pãrea sã con-trazicã aceastã supoziþie.

Mã încãpãþânez sã fiu convins cã strã-moºii noºtri de-acum 12.000 de ani nuscrijeleau bizoni pe pereþii peºterii doar

ca sã-ºi facã poftã de mâncare sau ca sã nu uite cum aratãprada ºi cã aproape orice criminal abject are sau a avut, undeva-cândva, un cãþeluº sau un pisoi pe care-l mângâia cusufletul încãlzit de bucurie.

Doar cã oamenii înþeleg frumosul diferit, iar felurile în careajunge sã se manifeste aceastã bucurie, aceastã cãutare, nediferenþiazã. Nevoia, însã, e aceeaºi acolo, înãuntrul nostru. ªideterminã cum ºi cine suntem, chiar dacã aproape niciodatãnu suntem conºtienþi de asta. Spunea cineva cã viaþa este ceeace ni se întâmplã în timp ce suntem ocupaþi sã ne planificãmviitorul. Prea adevãrat! Pentru unii dintre noi, cãutarea fru-mosului se traduce prin procurarea acestuia: ne procurãm(deci stãpânim) maºini cu mulþi cai putere, tablouri, cãlãtorii,concerte. Alþii, cu aceeaºi iluzie a luãrii în posesie, devinabuzivi cu cei din jur: de la frumoasele soþii, iubite sauamante pãzite (sã nu fugã?, sã nu fie furate?) ca proprietãþi,pânã la copiii ºlefuiþi îndelung, cu dragoste bolnavã, pânãdevin adulþi opalescenþi, estompaþi, ca niºte caricaturi aleoamenilor care puteau sã fie. Bãnuiesc cã tot himera posesieiîi împinge de la spate ºi pe amanþii-criminali care-ºi ucidconsoartele din gelozie, ºi pe hooligan-ul care desfigureazã unnecunoscut doar pentru cã s-a uitat urât la el (frumoasa ima-gine de sine e proprietate inviolabilã, nu?!?)

Dupã cum vedeþi, am enumerat mai sus o mulþime de„rãutãþi” la care cãutarea frumosului pare sã ne împingã, ceeace poate pãrea cinic. Adevãrul în care cred este cã frumosulnu poate fi decât creat sau admirat, niciodatã stãpânit. Rostul

lui e sã aparþinã în egalãmãsurã oricui, sã fie trans-misibil, sã stârneascãbucurie oricui este dispus s-o simtã. Este de faptreflecþia lui în noi înºine,iar a încerca sã-l luãm înposesie e la fel de inutil caºi încercarea de a prindepropria umbrã.

Singura cale de a satisfacenevoia de frumos este, înprimul rând, sã recunoaº-tem c-o avem ºi apoi sã needucãm s-o simþim. Stã înputerea noastrã.

CEZAR IOAN

VALENTIN CEAFALÃU

Rãspunsul e „nevoia de frumos“!Oricare ar fi întrebarea

Date post:	26-Oct-2015
Category:	Documents
Upload:	sorin
View:	41 times
Download:	0 times

vinul031

Documents