ziarindependent

ANUL m . NR. « 3v in e r i ■;'■■

23 AUGUST; 1991 8 PAGINI 3 LEI •

r ÎN CURÎND-R E P A R A Ţ I 1

î n c ă l ţ ă m i n t e

POB: 431

GORBACIOV SAU ELŢlN?Puciul de-Ia Kremlin a provocat nelinişte,, chiar

teroare, oamenii luind în calcul cele mai diferite , variante" posibile. Totuşi, exista la majoritatea ce­

lor cît de cit calmi convingerea că reformele ini­ţiate de Gorbaciov nu mai pot fi oprite. Că «mi­nunea0 nu putea dura mai mult de trei zile era mai greu .de crezut, chiar .dacă lun i seara, văzînd , la televizor cum îi tremură miinlle lui Ianaev, '■ ne am zis că e semn rău pentru el. Marti di­mineaţa, deja. eram îndreptăţiţi să afirmăm: „Gor­baciov a vcîştigât*. Pentru că deja cîştigase, in­diferent de soartas sa fizică. Sub energica îm- -

i bărbătare a lui Elţîn, popoarele sovietice — multe■ şi cuV multe şl felurite interese — erau .unite

In ideea de a nu accepta linia durilor, revenirea la totalitarism. '

-Evenimentele arată că pentru Gorbaciov — pen­tru ideile>sale — puciul a fost o mană cerească, cel puţin-din două motive. Pe de o parte, unele' dintre, măsurile sale, mai cu seamă în* problema raporturilor . cu republicile disidente, î i --reduseseră

. popularitatea pînă la uh nivel periculos, iar lipsa de rezultate; palpabile în urma întâlnirii de la tondra cu icef' 7“ îi Accentuase- scăderea credi-' bilităţii. Pe de ; .:'altă ’ ; par ţe, era evident : că, cu toate',concesiile făcute corriumştiior, o confruntare

, cu conservatorii ;/din . partidul bolşevic i^i din Ar­mată, K.G.B., Interne şi industria de' armament era, pînă la urmă, inevitabilă. Cu cît mai de-. vreme, cu ătît mai bine! ; Că din această con­fruntare, — în :care .Gorbaciov avea în -spate ma-, joritatea ; popoarelor sovietice; inclusiv cele slave,' - şi o bună-parte din armată şi aparatul de stat — preşedinţele .U.R.S.S. trebuia, legic* să cîştige, era

'clar ■■'pentru':; pri cine,' cu excepţia celor care-1 în-..; fruntau. Acum‘ Gorbaciov a ieşit - spiiiat de felu­

rite păcate şi'cu prestigiul unui erou.■’ Totuşi: a ctştigat-Gorbaciov sau Eiţin?. Va putea .- continua Gorbaciov programul săti aşa cum i l-am

cunoscut pînă acum, ori va trebui să. se alinieze programului .şi stilului 'preşedintelui Rusiei? Mai

are acum un "sens acordul 7 unioijpil dintre , repu­blici aşa,-; cum a fost el gîndit de Gorbaciov, sau Centrul a pierdut; multe puncte?: Spaima pe care au tras-o republicile disidente s-a concretizat deja în declararea independentei de către cele trei. ţări baltice. Destrămarea imperiului — după • „contra­atacul3 puriştilor — este mai limpede ca nicio­dată! Pentru că nici' una din cele. şase repu­blici disidente nu? mâi poate crede în promisiuni •frumoase şi vrea să se ştie la adăpost. Câ Mol-, dova, Armenia" şi Gruzia n-au făcut-p ■ încă —

’ nu înseamnăi mare . lucru; E rlndul < lor, .; numai că situaţiile' sînt - altele; pentru "fiecare., Pentru ppblica Moldova; independenţa , actualului- ei te­ritoriu, fără judeţele intrate în componenţa Ucra­inei - (}3ucovina, Herţa şi zona- Mării Negre) • ar însemna compromiterea ideii de unificare - a tu­turor teritoriilor româneşti răpite în urma trata­tului R ibbentrop-M olotov.

::■ Dar partidul bolşevic va mai putea trăi chiar şi aşa bolnav cum e,?. M ai< exact:; va putea Gor­baciov să rămînă, în fruntea ■ sa — : ori. va perse­vera tocmai pentru a-i frîna pornirile conservatoa­re şi a-1 conduce la-autodizolvare?-Iri ce*i priveşte pe cei din .K.G.B.;. Interne > şi Armată : — indife­rent ce epoleţi ar avea —7 trebuie1 să fie limpede că - forţa armelor, nu-; mai poate ■ cîştigă lupta cu forţele democraţiei., Şi acest avertisment trebuie să fie înţeles de purtătorii de epoleţi din toate fos­tele ţări comuniste. Ca şi, evident, de toţi-, extre-

• mintii. ., - .- A r mai fi ceva. Analizele pe care le-au făcut felurite^cabinete' occidentale par a nu fi tocmai corectc, iar modul "lor de a-şi dovedi „genero- zitatea**. faţă de unele ţări din est (noua. re­împărţire .;a sferelor de influenţă în această zonă)

Ilie CA LI AN

(Continuare tn p a g f i - a )

Ion iVfânzatu: „Cea m ar mare acţiunedc prindere a raoiiştrlior istoriei

.— V-am telefonat marii penii u a vă ccrc pă­rerea şi, totodată, - poziţia ’ faţă de ■ evenimentele din U.R.S.S. Mi-aţî spus că-mi veţi da răspunsul joi dimineaţa, pentru că, miercuri vom avea o mare surpriză. Intr-adevăr, surpriza am avut-o. Afirmaţia .dumneavoastră s-a bazat pe o. simplă

■ prezumţie.? . ••: •— Evenimentele, din datele şi informaţiile ante­

rioare,.- cu- luni în urmă, arătau toarte clar că cei care au pierdut partida istoriei, prin demo­larea comunismului în cea mai mare parte a lumii riu vor rămîne indiferenţi şi . vor mâi în­cerca o mişcare de forţă. Lucrul acesta a fost şi mai evident atunci cînd, aşa cum • arătau Şe- vardnadze şi rEltin' în zilele, acestea, s-a încercat obţinerea unor,'prerogative speciale de guvernul sovietic, din care^făcea parte unul dintre pucişti. în aceste conditifâ momentul care a declanşat pu­ciul şi, sigur, încetarea de răsturnare, de întoar­cere a cursului istoriei, a şccat pe toată lumea, dar nu a surprinsăchi-nr pe toată lumea. Eu âş numi* ceea ce ş-a întîmplat în U.R S.S.; cea - mai mare acţiune de prindere a monştrilor, istoriei,. Şi a fost una dintre spectaculoasele şi cele mai eficiente acţiuni prin - care au fost ; puşi în evi­denţă, scoşi-la iveală şi decapitaţi cei care ar fi vrut să întoarcă un popor de 280 milioane şi

•poate şi alte popoare din' jur în groapa crimelor; comuniste' stâliniste.- Iată pentru ce ^noi/românii,

speriaţi' îa început dar... cu încrederea pa care o ‘avem totdeauna că există o şansă pe care Dum­nezeu ne-o dă, .acum putem 1 să-i mulţumim - lui Dumnezeu că monştrii au fost prinşi. In acest

: moment cursul - spre - democraţie şi ■ libertate în întreaga lume e liber şi din acest punct de vedere şi viitorul nostru, câ stat unitar român, poate întregit şi fără pericole* de - destrămare, este mai cert1 ca oricînd.; Sub : un; alt aspect, este o mare satisfacţie că, în sfîrşit; guvernele occidentale, în frunte cuS.U.A. , Marea Britanie şi Germania, au înţeles să nu se - mai-; lase ;-păcăhte, să nu mai ezite în a promova cu : rapiditate un program de spri­jinire a statelor foste' comuniste, a tuturor sta-

■ telor, inclusiv România, şi a le întinde o mină de ajutor pentru a fi protejate şi militar îm­

potriva unor - forţe : care nu ' se ştie de tinde pot : să apară, şi să ameninţe atît libertatea cît şi '...! unitatea lor statală. Şi' pentru că ne bucurăm

acuma, şi pentru, ca aţi pus întrebarea cu tilc, de unde se şiîa, totu,şi, cu atita certitudine, că

’v în 24 de” ore se va întîmpla cevâ. nu vă pot da chiar ; toate sursele şi' informaţiile, dar lina

'am să v-o spun: cind .luni spre marţi preşedin­tele Bush a hotărît să se întoarcă pentru a-şi continua concediul, multe lucruri apăreau, pentru analiză politică,.foarte clare. -

' . - ' M. TRII’ON

# In noaptea de miercuri spre . joi, preşedintele Mihail Gorba- clov a sosit la Moscova, după o călătorie de două ore cu/avionul care. l-a adus dîn Crimeea {unde fusese reţinut In timpUl - Icivitu- rii. de stat, fiind destituit d in :- îuncţie de aşa numitul Comitet ; de Stat pentru Starea de Urgen- „ ţă).. Printre personalităţile carc s-au deplasat în Crimeea penţru ■ a-lr însoţi apoi pînă la Moscova s-au aflat' primul ministru. ‘ rus ; Ivan - Silaev,' vicepreşedintele Fe- f_ deraţiei Ruse, Aleksandr Ruţkoi, şi alţii. Preşedintele Mihail Gor­baciov, care declarase miercuri că are „controlul total al situa­ţiei4' din ţară, a preluat exerci-' tarea atribuţiilor ce revin înaltei sale funcţii de stat.' ; • p:-'. _■

# Folosindu-se de dificultăţile existente, un grup de ticăloşi a vrut.să conducă, oamenii pe calea catastrofei — a spus Mihail.Gor- baciov ■ la sosirea' pe aeroportul din Moscova, în prima sa decla­raţie după revenirea diri Cri­meea. El a menţionat; că timp de 72 de ore a fost complet blocat de restul ţării, de întreaga lu- ■ me. "Mihail Gorbaciov ;.a.'exprir ■ '■i mat profunde mulţumiri oameniŢ V lor sovietici, în special ruşilor şi preşedintelui Boris Elţîn, care s-au opus aventurii, puriştilor. .- ' • Conducătorii ruşi sosiţi în ; Crimeea; pentru , a-1 readuce pe , Mihail Gorbaciov la Moscova i-au cerut acestuia „să-şi schimbe e- 'chipă*"— a făcut .cunoscut pri­mul ministru rus Ivari Silaev,' ci­tatVele . agenţia France; , Presse.„Rusia intenţionează să-l sprijine în mod susţinut pe Gorbaciov, pentru â> accelera schimbările e- conomice. cu condiţia ca cei care înfăptuiesc reforma să nu fie a- ceiaşi“ — a spus SilaeV; ; ,. Printr-un decret, emis mier­curi seara, Boris Elţîn,. preşedin­tele Federaţiei Ruse, i-a destituit pe preşedinţii comitetelor execu­tive: din regiunile Krasnodarsk, Rostov, Samara şi Lipetsk, care s-au supus ordinelor “puriştilor.;. 'Acelaşi document cere iniţierea - de "cercetări penale asupra acti­vităţii din ultimele trei zile ale c61or • incriminaţi." • Cel puţin 15 persoane şi-au,., pierdut viaţa,. la Moscova, în ul­timele confruntări de miercuri. dimineaţa între trupele sovietice şi cetăţeni — a informat Ale­ksandr Ruţkoi,' vicepreşedintele ; Federaţiei Ruse.

# Boris Pugo, unul dintre pu- -cişti, a încercat să se sinucidă, împreună cu soţia sa, înainte ca ' poliţia să sosească pentru a-1 ~ aresta — 'anunţă agenţia Reu- ter, menţionînd că fostul minis­tru de interne sovietic s-ar afla în spital în stare gravă. :' • Printr-o telegramă de presă recepţionată miercuri se anunţa că ■ Dmitrî Iazov, fostul - minis-

Abonamente la „Adevărul de Cluj”Redacţia noastră s-a bucurat să suspende decizia de majora­

re a preţului ziarului în luna august. Totuşi, costurile de pro­ducţie şi difuzare sînt mult prea mari pentru o putea menţine actualul preţ: Gînditi-vS, stimaţi cititori. ■ r doar la faptul . că un sul de tiîrtie. .. Igienică vă coslă 18 leii Veti înţelese, deci. că nu putem lucra In pierdere: nici partidele, nici statul, aici alte categorii de sponsori nji subvcntionea78 ziarul. : fn aceste condiţii,, de la t septembrie preţul clarului nostru va fi de5 Ici. ' ; ,■> . ,. ■■ ■ ■■ . ... •■■..., ,■■•.;■..

Abonamentele ' pe lunile septembrie — decembrie sc fac la vcchiul preţ. Nu uitaţi: este preferabil să nu aşteptaţi oferte de abonamente din partea factorilor poştali (mulţi dintre dv nu sîntet» ncasă în cursul dimineţii), cl adresaţi*vă direct oficiilor poştale de care aparfinctL ■ - ‘ : : ■ ■ ;■.

Ultima zl pentru abonamente la ziarul nostru: 26 august

EPISCOPIA ROMÂNA UNITĂ CU ROMA

■ (CRECO-CATOUCĂ)■ ' DE CLUJ-CHERLA

anunţa că duminică, 25 august a.c., la liturghia arhierească din Piafa Libertăţii de la ora 10,30 vor

fi hirotoniri de preoţi. (1281):

externe• tru • al- apărării, s-ar fi--sinuci». Ieri, Intr-O; altă telegramă . sa spune că Dmitri Iazov, îinpreună cu ceilalţi .membri, ai aşa-zisu* Iul comitet pentru starea excep­ţională, au fost arestaţi.;- Şeful K.G.B.-ului,. Vladimir Kriucikoy ' a fost arestat chiar în Crimeea.

• ..La Moscova a fost dat pu« blicităţii ' decretul rpreşedintelui Mihail Gorbaciov privind numi« Tea ; generalului Mihail Moiseev

■ în "funcţia de,, ministru -interimar . al apărării CU: «titlu de provi­zorat" 'au fost numiţi Leonid : Seţbaşin, în funcţia de şef al K.Cî.B., respectiv Vasili Truşin,

- îri; funcţia de, ministru al aface­rilor interne. A fost emis, da . âsbmeheâ, decretul „Cu priviră 1a'anularea actelor anticonstitu- - ţionale ale organizatorilor lovi» turii de stat“, destituirea puciş-. tilor din; funcţiile deţinute, in­tentarea do procese penale îm­potriva lor, anchela,_ ţirmînd să fie efectuată în coîSitn că­tre organele de resort alt'; Jniu- -

, nii Sovietico şi Federaţiei Huse.• Federaţia Rusă 'trebuie sâ-şi

.aibă'; -propria armată naţională—- a declarat-'Bbris Elţln.- in fa­ţa Unei mulţimi, de circa 100.000 persoane prozente tn.: faţa-paria* men tului rus, care l-a o va {tona t.

, Cu acest prilej el a cerut „o reformă a puterii politice. în

. Uniune"., -Există partide politi- . ce care au susţinuţ lovitura de. .stat.'Ele nu trebuie lăsate ne- : pedepsite, ln alta : ordine dd idei, Boris Elţîn a : semnat un decret prin care so ordonă di- - zoi va rea organizaţiilor de partid din armata sovietică de pe teri­toriul Rusiei. Actul a fost sem­nat în faţă marei mase de ma* nifesţanţi, care au primit cu u- rale această hotărîre. In cTecret! se .arată că „liderii partidului din cadrul forţelor armate au sprijinit lovitura de stat - şi aU luat parte la ea“. . ;. -LARG ECOU INTEItNAŢIONAK

; ® Preşedintele României, Ion Iliescu, a adresat' telegrame de felicitare preşedinţilor Mihail - Gorbaciov şi Boris; Elţîn, precum şi preşedintelui Republicii Mol­dova, Mircea Snegur, exprimîn- du-şi satisfacţia pentru eşecul pu­ciului din Uniunea Sovietică.

© Satisfacţii pentru eşecul pu­ciului au exprimat preşedintele George Bush, care a apreciat că, între tentativa de lovitură de stat din Uniunea Sovietică şi răz­boiul din Golf „este o paralelă pa plan moral**, în ambele cazuri „binele^ fiind împotriva „rău- lui“. Preşedintele Franţei, Fran- cois Mitterrand, consideră că^e-.. .şecul puciului era previzibil cle- oarece era deplin anacronic in raport cu' situaţia reală din ţara. James Baker, secretarul de stat al S.U.A. consideră că o tenta­tivă cum a fost cea declanşată de pucişti ar fi putut avea' suc­ces, dar în urmă cu ... cinci ani. Preşedintele Italiei,' Cossiga, şi

. premierul Andreotti, au exprimat deplina satisfacţie pentru eşecul loviturii de stat de la Moscovă iar primul ministru . britanio

*' John Major consideră procesul . de democratizare şi reforpie din ;U.R.S.S. ca „ireversibil*'.

, Citiţi mîine, sîmbătă 24'au­gust, in pagina a 2-a, Ia ru­brica SrORT

I * start: FOTBALUL Pentru iubitorii disputelor

cu balonul rotund publicăm PROGRAMUL TURULUI DI­VIZIEI A DE FOTBAL. r

Procuraţi-vfi din timp ziarul nostru! ,

Ad e v ă r u l d e c l u j PAGINA 2

7 Sciisoarc de- dincolo dc zare

Tu eşti o stea, cea mai strălucitoare de pe cer.... .,Cc inai faceţi, prieteni dragi?

'Acosta sînt eu,- Michael, micul' vostru prieten din S.U.A. In ciu­da problemei inele de sănătate, mă simt Jiine, mulţumită lui Dumnezeu.: Citiţi acest ■ articol

u v f y o •

' r y i c t a s j L

care vă vorbeşfc despre mine şi 'aveţi libertatea 'de a fi sau nu de acord cu > conţinutul luiv Ma- rea mea problemă, poartă şi ţin" nume: Mucopolysaccharidosis II I (Sindromul Sanfilippo). Este o maladie incurabilă, vindecarca o fără speranţă, afară doar de un miracol venit din partea 'Iui

- Dumnezeu. Tu, prietene necunos- ; cut, eşti un copil ca'şi mine, Uri- înger dulce şi unic. Cred. că eşti un copil frumos. Iţi mulţumesc, că răspunzi ofertei mele de pri­etenie şi , te asigur că numele tău- va' ocupa întotdeauna un loc în inima mea. Ţie, care vei conti- nua să trăieşti în seninătate, pa­ce, fericire şi dragoste, îşi do­resc să ai parte de cea mai,ma­re bogăţiei sănătatea. Ne vom în- lilni, tfu siguranţă, intr-o zi, în' acea grădină ■ magnifică a Raiului şi-al să-mi oferi o floare tînSră, carc va pecetlui prietenia noas­tră. - 'v ■■■■'■ Te îmbrăţişez, dăruindu-ţi un munte de dragoste. Mi-ar plăcea să-mi trim iţi' o fotografie de-a ta şi, eventual, o ilustrată cu o- raşul din România în care locu­ieşti, pentru a o alătura colec­ţiei mele". . . . ■

■Aceste, rîndurl, aşternute stîn- gaci, dcmoiistrînd însă o toare ' maturitate in gindire, au fost ; scrise în limba romană de un

băiat american .pe nume Micha­cl Lopo, a cărui adresă este ur­mătoarea: 8565 Chcrrylawn, Ster­lin" Heights, Michigan 48313,

4 U.S.A. Un tînăr atins de o boală : incurabilă, dar care- parează lo­viturile ^oartei cu o" seninătate pe care cugetul întărit prin chib­zuinţă il uneşte cu forţa de a putea trcce peste tot şi a se ri-

. dica deasupra- noastră. El doreş­te ca, prin intermediul scrisorii

: şale, să-şi facă mulţi prieteni în România. Un gînd frumos, cu a- tît mai‘ frumos cu cît el vine. du departe, de la o viaţă carc sc duce la fel de departe. Să-i răs­pundeţi ; cît mai repede, copii î

. Să-î : scrieţi despre români şi ţa­ra noastră frumoasă; despre su­fletul nostru generos şi despre toate darurile cu care am fost binecuvîntaţi' pe‘ acest pămînt. Şi despre' bucuria voastră de a trăi. . Vă asigur că micul vostru

; prieten, Michacl, va. aprecia aşa cum sc cuvine acest şiriiţSmînt firesc. ' : • • • '' „Tu eşti o'-stea, cea mai stră­lucitoare de pc cer. Dacă aş pu-

- tea, aş trece oceanul înot, numai ca să te pot ţirie de mină“, ne scrie, in limba engleză; dc acca^- ,tă dată, Michacl. Un filosof-al vieţii, un poet al cuvîntuluL ■

■ ’ : Michaela BOCU

I

i

11 p p* . / « f ' C o ş . t

* * ' * ' ' ** ţ * mi

Sa ' , ' V * - ' f ' » ‘ *' J

A cîştigat...luiţnare din paj. f)

nu poate-conduce la o realitate sănătoasă. Ulti­mele declaraţii dovedesc că ceva sc-schimbă în atitudinea S.U.A. şi, probabil; a Angliei. Două lucruri ar trebui-să fie clare pentru Oricine. Re­acţia politică internă este' mai5 matură şi mai

: autonomă decît au prevăzut-o felurite scenarii; pe de altă parte, nu' .de dăscăleli aVem nevoie, nu de vinzoleli inutile (stimulate de sprijinirea dina­fară a unor grupări politice) avem nevoie, ci de un sincer şi necondiţionat sprijin economic acor­dat Ţării, Poporului*. Noi nş cunoaştem mai bine propriile necazuri, smtem^prudenţi pentru că ştim cum am fost vînduţi lui • Staliri şi cit am fost amăgiţi cu radiopromisiunea „Vin americanii!*. Faptul că preşedintele Bush a suspendat tempo-

, rar de ce temporar?: încă nu şi-a dat seama

că prea multe dintre informaţiile despre, noi sînt false? — . aplicarea amendamentului Jackson -

■ Vannick pentru România- e un semn. bun. Sperăm că atît de abil orchestrata campanie antiromâneas-

.că din S.U.A. va da şî ea ortul popii. Sperăm că ţările occidentale vor renunţa la atitudinea lor de dascăli , cu nuiaua-ri mînă .(ani avut noi alţi „dascăli"' şi sîntem sătui’ de dăscăleală), mai ales că sub raport politic s-ar putea să ne -dovedim

■ mai maturi decît occidentalii, fie şi. numai; pentru că am trăit o experienţă pe care ei n-o cunosc decît din auzite. Şi, desigur, bravii noştri poli­ticieni •— mulţi dintre pi prea : improvizaţi — ar, trebui să tragă, concluzii din ceea ce ^-a în- ttmplat in UJI.S.S. şi de pericolele (fie ele şi temporare, şi minore) care ne pot aştepta ba din siînga, ba din dreapta, mai ales că noţiunile au devenit confuze:'.extremiştii din P.C.U.S. sînt de

- stînga ori de dreapta? / ; . (Oricum, puciul a fost binevenit — era mai rău

să trăim mereu cu fricâ-n sîn. v

Legea şi... fărădelegeaîncepînd cu 5 august, pe te­

ritoriul ţării noastre funcţionează ■ casele de: schimb valutar unde se pot efectua cumpărări sau' vînzări de valută contra lei. In aceste condiţii, faptele de vîn­zare şi cumpărare de valută con- : tra lei între persoane fizice e- fectuate înafara reţelei de case de schimb valutar autorizate de Banca Naţională a României con- stituie activităţi, comerciale ilici­te, sancţionate de Legea 12/1990 privind protecţiai populaţiei îm­potriva unor activităţi comerciale ilicite. Potrivit acestei legi, co­merţul ilicit de valută se. sancţi­onează cu închisoare i contraven-- ţională de la 3 luni la 6 luni

sau cu amendă de la 30.000 lei la 60.000 lei. - _ -

Cum se aplică legea la Cluj ? Aşa cum am putut constata cu toţii, de luni întregi circulaţia pe trotuarul din faţa Agenţiei CFR este perturbată de .faimoşii (de-

c ja) romi' sau români - care aga­sează /orice persoană îmbrăcată mai, acătării cu .aceleaşi apeluri „Valută cumpăr" sau „Vînd va­lută*. In aceste condiţii, nu es­te .firesc să: ne'întrebăm cum îşi justifică salariile cei care au o- bligaţia de a controla modul cum se aplică prevederile legii în ju­deţul nostru şi a sancţiona pc cei care1 nu le respectă ?

M. TRIPON

Reglemaitări in sistemul asistentei medicale cu platăSistemul asistenţei medicale cu

plată a fost perfectata printr-o recentă hotărîre a Guvernului României. •'

' Asistenţa medicală cu plată se asigură prin policlinicile cu pla­tă (organizate de Ministerul Să­nătăţii, finanţate integral extra­bugetar) şi prin unităţi sanitarii bugetare. ,

Policlinicile Cu plată au in structură cabinete medicale- de toate specialităţile pentru con­sultaţii (cabinete deservite de personal cu pregătire superioară şi medie, inclusiv pensionari, În­cadrat In diverse; unităţi de sp6- ; cialitate — personal stabilit de l consiliul de administraţie al po- ! liclinicii), laboratoare pentru in­vestigaţii, diagnostic, şi trata- ; mont, farmacie proprie. Asistcn- ' ta mcdicală ambulatorie cu pla­tă se acordă la sediul policlini­cii, la domiciliul bolnavului sau Ia ' sediul unor unităţi solicitan- . te (consultaţii medicale, preciza­rea diagnosticului, întrerupere de sarcină efectuată la cerere etc.). £a solicitarea întreprinzătorilor

particulari autorizaţi conform le­gii, policlinicilie cu plată pot e- fectua, contra cost investigaţii

'clinice de laborator, radiologie, probe funcţionale şi lucrări de ' tehnică dentară. încasările reali­zate se folosesc pentru acoperi­rea cheltuielilor proprii (6 la sută ae varsă Ministerului Sănă­tăţii, iar 2 la sută la bugetul Administraţiei Centrale de Stat).

Policlinicile cu plată au drep­tul de a elibera certificate me­dicale şi la internări In spitale, inclusiv in cazul consultaţiilor şi al vizitelor la domiciliu. Asis­tenţa medicală cu plată se poa­te acorda şl tn alte unităţi sani­tare, Ia solicitarea bolnavilor ca­re nu sînt arondaţi teritorial u- nităţîi respective. ' ,

Tarifele pentru consultaţii, a- nalize de. laborator, examene ra- diologice, explorări funcţionale; tratamente, inţernări şi alte pres­taţii medicale se stabilesc de Mi­nisterul Sănătăţii în limita indi­cilor maximi de modificare ■ a tarifelor, stabilite In hotărîri ale guvernului., • (Rompros)

.(iiiimiiiiniimHiiiiiDiiiiiiMînniimiraînni'iiiiiiii'înmiraiiiii

întîlnire cu.:Tcrry VVethlly, «personalitate ctanoscută în viaţa politică, Jidcr al bisericii Grace Christian Center. din ■• Keleen, Texas, S.U.A. / Fotografia N. PETCU

Semnal de alarmă!- In urma-eşecului , ultimelor ne­gocieri (14 august 1991) cu con­ducerea Asociaţiei Sportive „Fi- maro* („Metalul Roşu") rezultă că sportivii secţiei de orientare ■— 7 campioni naţionali, ,5 mem­bri ai loturilor naţionale de ju­niori şi seniori — nu pot parti­cipa în acest an la finala Cam­pionatului. Naţional de Orientare Sportivă din cauza lipsei de cca.22.000 de lei, suma strict nece­sară pentru deplasare şi întreţi­nere-în condiţii de confort mi-, nim pe durata - competiţiei.' Deşi lâ începutul , sezonului competiţionai directorul societă­ţii comerciale^'„Metalul Roşu? a prorriis un sprijirT minim de strictă necesitate, asociaţia nu a beneficiat de acesta. Secţia ..de orientare, fruntaşă pe ţară, a fost nominalizată de Federaţia Ro­mână de Orientare, asigurîndu-şi astfel în ultimii ani o subven­ţie modestă din fondul UGSIÎ^ ului. Promisiunea guvernului, din aprilie al acestui' ân, de ■ a debloca fondurile , vechiului UG SR destinate sportului — ar .fi fost o soluţie de salvare momen­tană a asociaţiilor sportive sin­dicaliste care au secţii de per­formanţă. Se pare: însă că ori promisiunea nu a fost. onorată, ori sumele >s-au rătăcit pe ruta

Bucureşti ~ Cluj. Concluzia este că după 8 ani de activitate, sec­ţia — care anual aduce jude­ţului miriim 5 titluri-de campion naţional— este pe ,'cale de des­fiinţare.'"''' y.i-::

Neparticiparea sportivilor sec­ţiei la finala naţională nu este numai o ^problemă . internă a Asociaţiei Sportive; întrucît spor­tivii .în cauză , fac parte, şi din echipele judeţene de ştafetă, sînt, periclitate astfel -şi ' rezultatele judeţului. Iar o finală pe ţară fără participarea unor personali­tăţi de vîrf ale ramurii — ca:

''Iulia Cioban, cîştigătoarea Ma­relui Premiu aî Danemarcei din acest an sau Agneta Simon, Lu­cian Aruncutean, Kinga Kerekcs, Paul Cioban şi alţii - nu-şi va mai atinge scopul, n , ■

Intrucit finala are loc. în zi­lele 12—15 • septembrie, iar con­firmarea participării trebuie iri* misă la F.R.O.. pînă-n 1 septem- brie, facem apel la forurile ju­deţene cu : responsabilităţi în • sportul de performanţă pentru a găsi- o soluţie ' salvatoare rapidă de asigurare a sumei banale de22.000 lei, menţionînd că aceşti bani sînt necesari numai pentru participare.

i LASZLO Francisc,. ■ ■ ■. antrenor

NOUTĂT! ÎN APLICAREA MlAMfflTIIJI1 In preajma noului campionat de fotbal, se cu- . vin cunoscute cîteva. noi precizări, făcute de 1-B., in şedinţa şa din 8.VI.1991, cu aplicabilitate im e-; diată, la toate competiţiile fotbalistice.

Articolul XII,- din Regulament, intitulat «Gre­şeli ‘şi incorectitudini",-ja fost completat cu trei decizii: : ’

Primă, Decizia nr. 15, precizează că, un jucător ., , atacaţit, care se deplasează-în direcţia porţii ad- ,: . Verse, avînd şansa evidentă de a marca, este oprit intenţionat cu mijloace neregulamentare printr-o incorectitudine care se sancţionează cu o lovitură "liberă, jucătorul vinovat va fi eliminat de pe teren. Prin urmare, sînt menţionate trei condiţii, pentru eliminarea celui vinovat, aplicîndu-se şi sancţiunea tehnică, prevăzută.’ Această prevedere, s-a aplicat şi .în campionatul trecut. v

Decizia nr. 16 este nouă şi are ca scop de a se lupta Împotriva unui; act nesportiv grav. „Dacă după'părerea arbitrului, un jucător, altul decîţ portarul, în propria sa suprafaţă de pedeapsă, privează adversarii săi. de marcarca unui gol sau : de! o situaţie evidentă de a marca, jucind in mod intenţionat mingea cu mina, va fi eliminat de pe terenul de joc, pentru greşeală gravă, pe baza Art. X II (n)“. Decizia este clară — nu orice henţ co­rnii In suprafaţa de pedeapsă şl sancţionat cu lo­vitură de la 11 m., se pedepseşte şi cu eliminarea. Numai în cazurile în . care, apărătorul, in mod voit, plonjează după minge, -sau o prinde pentru evi­tarea unui gol ‘ sigur. Sau, dacă apărătorul plon­jează după minge, o atinge', dar totuşi aceasta întră in poartă,, jucătorul nu 'va fi eliminat. In

virtutea legii avantajului, se-acordă ,goi şi jocul continuă. . . '_v;.

Prin analogie şi portarul câre opreşte- mingea cu inîna, în afara suprafeţei de pedeapsă,, pentru a

, evita marcarea . unui gol, va fi eliminat şi . se va acorda lovitură liberă directă, împotriva echipei din care face parte. - / : / ■;■-;■: - /

Mai complicată este Decizia nr. 17, „Un portar va fi considerat ca şi cum ^controlează: mingea dacă o atinge cu o parte oarecare ;• a mîmilor sau braţelor. Posedarea mingii : include, şi cazul în ca­re portarul îndepărtează în mod intenţionat min­gea,, însă nu în împrejurările . în: care, după pă­rerea arbitiului, mingea revine accidental din portar, spre exemplu ..după ‘ ce a făcut o inter- cepţie‘>. Decizia are ca scop accelerarea jocului.

“Portarul care după ce a»controlat mingea, cu mi­na sau cu braţul, dacă o atinge din nou, fără ca aceasta să fi fost atinsă sau jucată de un coe­chipier, aflat in exteriorul suprafeţei de pedeapsă, sau un adversar aflat .în interiorul sau în exte­riorul suprafeţei de pedeapsă, va fi sancţionat cuo lovitură liberă indirectă. Dacă în urma unui şut puternic, mingea ricoşează din braţele portarului în bară şi apoi o prinde, el hu va fl sancţionat şl jocul continuă.' El va mai fi sancţionat, cu lovitură liberă in­

directă, pentru nerespecţarea: regulii celor patru paşi, cit şî atunci cînd efectuează acţiuni care au ca scop sâ întîrzie jocul.

foan CÎMPEANU., -Preşedintele Comisiei judeţene a arbitrilor

INVITAŢIE LA ATLETISM

In ziarul de* ieri am publicat nota VETERANII IN DLOG- STARTURI" în care făceam o Invitaţie la întrecerea ce va a- vea loc simbătă pe „\fur.icipal“. Azi : sîntem în măsură să vă dăm cîteva detalii în plus:-la acest concurs al veteranilor vor lua ■ parte, alături de clujeni, peste 100 de concurenţi din în­treaga ţară. . întrecerile de pc ^Municipal* vor avea loc înce­pînd de la orele 16,30. A doua

zi; duminică, scena întrecerilor se schimbă,, gazdă fiind Parcul sportiv al Universităţii, unde vor avea loc disputele în cadrul crosului veteranilor, Incepînd de la orele 9,30. Lungimea traseului la cros va fi de 7000 metri pen­tru veterani şi 3000 metri pentru veterane. încă un .amănunt: or­ganizatorii Întrecerilor invită pc toţi veteranii, clujeni să se înscrie In număr, cit mal mare, direct- „la -faţa locului", Înainte de startul In probe (fie ele la atletism clasic, fie la cros).

Mîine pc stadionul C.F.R. -

C.F.R. — ARMATURA ZALAU

In prima etapă a turului di­viziei B de fotbal, seria a IlI-a, echipa C.F.R. întilneşte. pe te­renul din strada Maşlniştilor, echipa Armătura Zalău.. Partida va' Începe la ora 11. Reamintim- că cealaltă echipfl. „U“, va evo­lua duminică la Satu Mare, în compania formaţiei Olimpia. „

PAGINA 3 ADEVĂRUL DE CLUJ

IEGEA PRIVATIZĂRII - dincolo de abordările partizane (I)

Gindindu-ne în . permanenţă cît de a- proape este momentul - eliberării totale da; perspectivele comunismului: nu putem ui­ta că el se sprijinea pe trei piloni de bază: partidul unic, 'centralizarea excesi­vă în conducere, organizare şi planifica­re, ţi generalizarea proprietăţii de stat şi cooperatiste. Din: tot acest edificiu â mai rămas în picioare , doar o parte, e ade­vărat, cea mai importantă, şi anume pro­prietatea de stat. Or, şi ea va trebui să dobindească o pondere rezonabilă, itripu-' să de raţiuni economice şî sociale, cum se constată .în ţările: avansate. Deoarece, fă- ră să susţinem că sîntem în prezenţa unui paradox, 30 la sută din proprietatea de, stat ajunsă în'posesia cetăţenilor poate să însemne, în anumite condiţii; mai mult decit o sută la sută din ea. Şi atunci, a- - vînd în vedere rentabilitatea societăţilor comerciale, ne întrebăm cît este bine să se repartizeze populaţiei, în mod gratuit, " din capitalul lor; 30 la sută, 50 la sută , sau 100 la sută?

Alte discuţii, controverse şl - < suspiciuni : sînt generate - de modul de constituire şi ; de funcţionare a verigilor organizatorice, abilitate să gestioneze şi să impulsioneze':, privatizarea, • numite Fondurile proprietă­ţii private şi Fondul • proprietăţii de stat, - de consecinţele privatizărilor iniţiate îna- . intea constituirii acestor. fonduri, de ega- , litarlsmul pe care-1 promovează această : lege între ţoţi cetăţenii români de peste .18 ani, de posibilitatea achiziţionării unei ! mari părţi a capitalului societăţilor co- : merriale cTe către, investitori străini etc.

PROCEDURĂ DE DESTltlBUIRE A CERTIFTCATF.LOR DE PROPRIETATE '

' T' . , >. . Transferul proprietăţii de stat către

sectorul privat se face într-o primă etapă, în mod ‘gratuit/ iâr apoi prin vînzarea a 70 lâ sută din capitalul ''societăţilor co-. merciale siib- formă de acţiuni. I.a început se distribuie ceţaţenilor români ‘ în vîrstă \ de peste 18 ani, sub formă de certificate de proprietate, 30 la sută din capitalul so­cial al societăţilor comerciale pe acţiuni, ori- cu* răspundere limitată, constituite conform Legii nr. 15/1990 sau a la i tor so­cietăţi comerciale ce au ■ ca acţionar unic stalul român. în această categorie vor in- : tra şi regiile autonome ce se vor trans­forma, prin hotărîri ale Guvernului, în societăţi comerciale Certificatele de pro-;, prietate, fiind acţiuni; de societate comer­cială,- se pot vinde sau schimba, potrivit condiţiilor; de. piaţă, în acţiuni ale orică­rei societăţi comerciale, în termen de cel puţin 5 ani. Deţinătorii de certificate de proprietate au ‘dreptul să primească di­vidende, să .participe la luarea deciziilor şi să cumpere, cu prioritate şi. în .condiţii avantajoase, acţiuni ale societăţilor în ca­re lucrează. Prin iurmare, în ■ proprietatea

de stat, rămfri pe termen-neprevăzut une- ; le regii autonome : {ponderea capitalului■ lor în capitalul social, numeşte publicat) şi, pe o perioadă de 7 ani, o parte din ca-

:, pitalul societăţilor comerciale nedistribuit gratuit populaţiei. Cu titlu informativ ară-

" tăm că în Marea Britanie sectorul de stat deiine i20 la sută, în Franţa 22 la sută şi îri Austrizt 30 Ia sută din produsul; intern

■/brutDe reţinut este faptul că cele 30 la şută

din capitalul repartizat sub formă de cer­tificate de proprietate nu-şi micşorează valoarea sub influenţa inflaţiei Valoarea titlului, de proprietate se stabileşte nu în funcţie de patrimoniul societăţii comer­ciale înregistrat la sfirşitul anului 1990, ci potrivit preţului de pe piaţă în mo­mentul schimbării sau vînzării lui.' Or,- ni­velul acestui preţ reflectă .raportul dintre cererea şi oferta de titluri; precum şi ren-, tabilitatca societăţii comerciale în cauză. Oricît - de mult ar creşte inflaţia, certifi­catul de proprietate nu ajunge o ' hîrtle fără valoare dacă producţia ■ societăţii co­merciale, la care se referă. el, este profi- • tabilâ. Dar se ştie eă multe unităţi/eco­nomice au o ‘rentabilitate şcăzută său - lu­crează efectiv cu pierderi. Şi atunci ne întrebăm cu toţii: certificatul; de proprie-, tate la aceste societăţi aduce un- plus în; venitul deţinătorului lor sau un minus? Pontai a nu se ajunge in această ulti­mă ipostază, Legea prevede ca; veniturile obţinute din, vînzarea activelor şi „acţiu­nii or, ce reprezintă-70,1a J sută -din capi­talul societăţilor comerciale,;' s e ; foloseşte, în cea mai mare parte, pentru efectuarea de investiţii necesare restructurării şi ren­tabilizării • lor. Dacă - riu s-ar proceda aşa; şi s-ar distribui gratuitTsută la sută (cît propune dl. C.Cojocaru) din capitalul so­cial, cu siguranţă că multe certificate--de, proprietate ar provoca un' gol în bugetul celor-ce le primesc,: şi nu un supliment de capital cum dorim cu toţii. Aşadar, ceea ce pare un avantaj de moment ■■ distribuirea întregii proprietăţi de stat în mod gratuit — s-ar transforma după un timp într-o; pierdere sigură: La o situa­ţie-asemănătoare ar duce şi varianta pro­pusă de P.N.Ţ.-cd., de privatizare totală, fără nici un procent de distribuire in mod gratuit. • r v. ■

Conf. univ. dr.-Petru-, PlîUNEA

D c to p s c u d o re fo r m â Ia i lu z ia

m a r i i p r iv a t iz ă r i ( I I I )ŞI fiindcă am ajuns la acest capitol se

impun făcute citeva precizări. Preţurile, bunăoară* cresc ln continuare, fără nici un avertisment -şi fără nici o limită, - în timp ce salariile şi pensiile au suportat • doar simple ajustări cosmetice. Mai de­parte, ln loc.sâ se realizeze o redresare a leului, procesul inflaţional a devenit mai mult decît îngrijorător,'Atunci cînd,: con-' fprm previziunilor şi 'asigurărilor guver­nanţilor, ne aşteptam la 6 ameliorare a poziţiei leului în raport cu dolarul, acestaa , catapultat, la nivelul record de 260 lei în schimburile valutare. N-a avut, oare_, dreptate- profesorul Anghel Rugină atunci cînd 'susţinea necesitatea întăririi mone­dei naaţiooale şî:.realizarea convertibili- zării rapide a leului?

Sigur, ar fi multe de spus _ în această privinţă. Noi am: fost intre primele for­maţiuni politice care am solicitat privaţi-. zarea economiei naţionale. Numai că or-‘‘ diriea operaţiilor; eră puţin diferită faţă de alternativa guvernamentală. Nu înce­peam cu liberalizarea preţurilor, ei cu re­forma monetară. . Nu devalorizam moneda naţională;: c i : asiguram convertibilitatea el: Nu înfiinţăm ■ asociaţii agricole (tip coo-V. peratist),- ci' susţineam fermele individuale . şi familiale bine dimensonate. Nu vin- ; deam. activele;; societăţilor comerciale, - ci promovam investiţiile ;de : capital ..străin, - societăţile - mixte - şivînzarea -. de acţiuni, • care asigurau, în mod corespunzător, pro­tecţia capitalului românesc. Şi acum, ia­tă, una din 'marile;păcăleli ale legii pri­vatizării, de înfiinţare a unor sisteme ban- ; care puternice etc. Practic, , este vorba deo mistificare- propagandistică inclusă în panoplia electorală a formaţiunii politice ; de: guvernămîrtt, frecvent utilizată îri par-, - Iament şi în mass-media. Avem în vede­r i identificarea puterii actuale cu refor­ma. Aţi înţeles bine, nu cu reforma ca realitate/ concretă,- palpabilă, ci cu ideea de reformă.. .Printre alte ţpulte deficienţe ;de fond.; legea privatizării încalcă,; dîncapul locu­lui. 'cea mai elementară normă de "drept.-. ■ nu poţi dispune de soarta unei proprie­tăţi care riu-ţi aparţine. Or, cum se ştie,, guvernul a devenit, peste noapte, proprie­tari Al cui’ . ' Fireşte,, al industriei naţio­nale denumită -uzual „de. stat", chiar da- . că i-a mai adăugat, în mod artificial, acea codiţă — S.A Desigur, exprimarea este eronată, situaţia reprezentînd un fals is­toric şi juridic de proporţii, ştiut fiţnd că această proprietate era cunoscută, - în -, deobşte, ca „proprietatea întregului popor“ (vă amintiţi -• lozinca!) ■ Deci, statul' a - fost privit întotdeauna {inclusiv: In economia politică socialistă) numai ca administrator al acestei proprietăţi şi nu ca - deţinător efectiv al ei. Prin urmare, guvernul, a fă­cut un abuz • {profitind de etapa de tran­ziţie) arogindu-şi un drept pe care, 'în mod normal, nu-l. poate ■ avea. Aşadar, le-

gşa privatizării pune la dispoziţia execu­tivului valori materiale uriaşe (societăţi comerciale, secţii, ateliere), care pot fl transformate In bani prin vînzare. Cu a- ceşti bani (aceasta este, in, fapt, găselniţa de ultimă oră a executivului) guvernul va forţa pur şi simplu Ieşirea' din actualul blocaj financiar (creşt tot de el), care a devenit ţin coşmar naţional. Numai că, la vînzarea de active ale societăţilor comer­ciale riu ma'i există acea limită de 0,5 la sută. Situaţia este valabilă numai ln . ca­zul vînzării" de . acţiuni. Mai mult, vîn— zarea de active ale societăţilor comerciale se face prin hotărîre a Guvernului. Gu* vernul încearcă să .se 'salveze pe funda- . menţul aşa-îisei' „proprietăţi â întregului popor". Numai că, să rie amintim, poporul n-a dispus niciodată de aceasta -în mod

- efectiv şi-nici .nu va dispune în perspec-, tivă. Mai ales că acum se şi poate în-

! străina o parte din ea. . r ; .;Efectuînd o . analiză' atentă â tegii' pri­

vatizării (forma 'finală), viciile: acesteia -- sînt numeroasei într-adevăr, legea s-a îm­

bogăţit cu 10 articole,’ dar o bună parte a acestora nu constituie decît simple re- formulări' ale unor articole iniţiale.. Nici acum, bunăoară (după ce s-a spus câ este unica variantă bună), legea privatizării

. nu stabileşte termene de înfiinţare ă fon- ,i durilor Proprietăţii Private. Atunci, de ce

s-a invocat sus/şl tare caracterul de ur­genţă al acesteia? Acum nimeni - nu se mai grăbeşte., Este foarte suspectă această stare de.lucruri.

Este, într-adevăr, necesar să depăşim împreună acest moment critic. Intotdeau- . na a existat un 'mare pericol de la răsă­rit pentru România.'Aşa este şi acum. De ; aceea, interesele naţionale trebuie să fie deasupra intereselor meschine, egoiste Da- că vă amintiţi bine, în momentele grele pen-

'tru Transilvania şi acestea continuă noi am lansat cîteva apeluri la‘ unitate na­ţională. Dar am fost consideraţi naţiona­lişti. Iată că acum â devenit imperativă

, această unitate, dar să nu se uite faptul că cineva, se face vinovat de criza pro­fundă: îri care se află ţara. Să nu încerce

, nimeni să acopere această realitate. Nu credein în unicate,_Jn idei reformatoare

. de. genul acelora care au adus România în pragul- falimentului. economic, nu cre­dem -; în demagogie politică. în minciună, în corupţie şi în :fatalitatea' răului. Dacă e

■ vorba de .unitate, atunci: efortul" naţional ... trebuie; să*fie pe măsura istoriei acestui. ; popor. Noi credem,'într-adevăr, în nece- ' sitatea efortului naţional pentru a apăra

democraţia, libertăţile şi drepturile cetă- . ţeneşti, înfăptuirea unei adevărate refor-

, me economice şi sociale, în trecerea efec- . tivă la economia de piaţă. In redresarea economici naţionale - ~ , .

Ioan GAVRA,Gheorghe FUNAR, vicepreşedinţi ai P.U.N R. ••

I f lîl-S I lfGM PRIVATIZĂRI)I-egea privatizării este atît de tehnică, îneît îi vine

greii unui specialist să-şi facă o idee limpede despre fon- ma concretă în care va’ fi aplicată,; Noi am încercat să aflăm părerea oamenilor de , rînd, cărora le-aim adresat următoarele întrebări: Ce părere aveţi despre' Legea pri­vatizării? şi .Ce credeţi di-spre privatizare aşa cum se vede la noi? Răspunsurile pe care le^am obţinut au fost următoarele (de remarcat şi' confuziile între privatizarea întreprinderilor de staţ şi „mica privatizare" individuală):

Muncitor spccialist în telecomunicaţii. 50 de ani; După ceea ce văd la televizor, mi-am făcut o părere bună despre guvern! Alt proiect mai bun de privatizare riu am văzut.. Privatizarea este necesară. , •

Subinginer mecanic, I.R.E.C.V 28 de ani: După păre­rea mea, este;o. lege bună Privatizarea merge prost din cauză că se pun piedici mai jos. Ştiu pentru că am în­cercat'şi eu să mă privatizez, dar â trebuit să renunţ.

Agronom, fostul C.A.P. Mociu. 60 de ani: Vai de mi­ne, ce grea întrebare). Din ce-am citit în ziare mă gîn- desc că-ceva-ceva se va; face. Cred totuşi, că alternati­va opoziţiei ar fi fost mai bună.

Medic, 3T de ani: Legea privatizării este o lege bună, bine venită, fiind. în • spiritul' promisiunilor făcute de Front în timpul campaniei'electorale. (In particular cred’ câ privatizarea nU se prea potriveşte la noi, la români).

Sculer matrlţer la I.E.I.A., '10 de ,anî: Cred că-i nece­sară privatizarea Nu-m^ place cum arată acum. Nu va fi bine decît atunci cînd. va apărea • concurenţa reală. Acum este rău la nOi. Am urmărit dezbaterile pe mar- linea Legii privatizării, t Pe hîrtie, sună bine. Aplicarea fi este, însă, hotârîtoare. Ca şi la legile date pînă acuma, depinde foarte mult de felul In care se aplică.

Inginer, 37 d e , ani: Trebuie căutată orice metodă de Privatizare pentru a o evita pe cea propusă de lege

Economist, contabil, 44 do ani: Acuma am venit de la mare şi-am văzut cum e cu privatizarea. S-au priva­tizat bişniţarii. Noi nu am avut bani să bem o bere în

concediu, şi ţiganii se iucau la restaurant cu sutele. Da-, :că! legea o să-i facă patroni pe cei care acuma şi-au, ‘adunat bani, atunci-nu are cum a fie bună.; Muncilor, .,Tehnolrig“ . 3î> de in i: * Legea asta-i destul de proastă. Cu salariile de acum nu-vom reuşi niciodată să cumpărăm ceva pentru a deveni proprietari. Cîştigăhi ; ■foarte ' prost, două: luni ne-am luat salariile, dar după aceea ne-au băgat pe ’gît nişte lucrări cu care n-am mai

' reuşit, să ne luăm leafa O ducem destul de rău, că toate sînt foarte scumpe. I,a salariile pe care le avem ne per­mitem ;‘din ce îri Ce mai puţin. .

Lucrătoare in comerţul de stat: Despre lege, n-am avut timp să ascult lai radio sau la televizor.. N-ar fi rău să se facă privatizarea, dar iţi trebuie cu ce să porneşti şi bani nu au. decît cei care şi-au umplut ’ paşapoartele de vize. Cei ce-am stat acasă ne uitămi Ia el,-doar. 1 ■ ;' Pensionar, economist: Totul este o foarte mare escro­cherie dej care prof ită unii şmecheri.

Funcţionară; 35 de ani: tn toată afacerea cu priva­tizarea pierde ;omut cihstit. Cine-a putut să se chiverni­sească. Oamenii fără nici o imorală, bişniţarii,'oamenii cu influenţă. Sînt din ce în ce-mai umilftă de lipsa de bani şi-mi este ciudă că nti mă pot schimba M-am gîn­dit să mă apuc de „comerţ* dar, pur şi simplu, nu pot.

) Cred că riu sînt născută pentru aşa ceva. Mi se pare în­jositor să te apuci de „cărat“ peste graniţă. Oricum, nu cred că legea- este tăcută îri interesul omului onest,- ci; âl speculanţilor, şi al nomenclaturiştilor, noi şi vechi.

- ", A consemnat Maria SANGEORZAN

Calitatea şi protecţia consumatorilorTrecînd la o economie de piaţă, exigenţele cresc: vrem

o anumită marfă, dar nu oricum, adică vrem să fie de calitate. Există chiar o definiţie ştiinţifică a noţiunii de calitate: tn . sens general, calitatea reprezintă sinteza însuşirilor unui dbiect, fenomen, proces eto. caro 11 de­

limitează faţă de altele Dar în sensul producţiei de măr- • luri, înţelesul, noţiunii este 'restrîns:. apreciem o calitate proastă, mediocră sau bună. Care ar trebui să fie cali­tatea mărfurilor? Evident, dacă nfl una ireproşabilă, atnnci una oricum foarte bună, altfel producătorul nu va putea:să-şi valorifice marfa şi va ieşi din circuitul - ' economic, înregistrînd ceea ce este definit prin noţiunea de faliment. Deci, cheia succesului activităţii economiceo constituie ameliorarea continuă .a calităţii. . -

In acest: context salutăm recenta „Hotărîre guverna­mentală privind supravegherea* calităţii produselor şl serviciilor în scopul prevenirii şl combaterii faptelor ca- •- re poţ afecta viaţa sau sănătaţea oamenilor, animalelor ori calitatea mediului' înconjurător". Documentul stabi-

'Ieşte că supravegherea calităţii produselor se realizează de către specialişti ai Oficiului de Stat pentru Calitate - prin controale: periodice şi inopinate la locurile undei

. se produc şi se comercializează produse destinate con—,. , sumului" populaţiei. In activitatea sa acest organism va fi sprijinit., de‘ Ministerul de Interne, Şi de Garda Finan-- ciară., v/ Lăudabilă .iniţiativa deşi- în final. . T cam fragilă La capitolul „.Contravenţii" faţă de diferitele încălcări con­statate şe prevăd amenzi între 1.000—5.000 lei sau (la. alt capitol) .între 5.000—10.000 lei. Oare protecţia consu­matorilor Să nu valoreze mâi mult decit, să zicem, cîştlgul pe o zi a unui bişniţar? Parcă ne-am aflat iarăşi în faţa unei măsuri care este.de fapt o jumătate de mă­sură, mod de lucru în care se pare că ne-am specia- \ llzat' Ştiindu-se racilele care ne macină, atunci cînd ne ‘ . decidem să le Infhintăm trebuie să o facem cu fermitate ; şi eficienţă. Altfel, pentru cei în cauză e mal profitabil „să-şi scoată abonament* la amenzile-mizilic şi să-şl fa­că mal departe de cap, Iar tn ceea ce. priveşte calitatea mărfurilor ş l ' protecţia consumatorului sâ avem part^ , şl pe mal-departe, tot de neîmpliniri. .

' Emil MAIOIt

A d e v ă r u l d e c l u j sPAGINA- 4

Inegalabila bucurie,a secerişu­lui nu este, In această vară, a- tît de deplină, de Intensă, "pre­cum ne-am f i dorit-o hoL Wm- bre ; nedorite tulbură • bucuria noastră, o întunecă. Satul este t departe încă de a fi aşezat pe temelia nouă care abia sq con­turează. Toţi cei care au -iubit

; pămîntul şi ‘ l-au dorit din tot Sufletul, 'acum, cînd aproape că îl au, 11 privesc niai detaşaţi, fără sentimentalism, cu o pati­mă" comercială.

Ce s-a întimplat oare? • .Se pare că dorinţa ;fierbinte.

de ‘ a n e ş t id in n o u , sţăpini a . amţnat /răspunsul lâ" cîteva în- . trebârl/ esenţiale: pentrii conta-„ rarca drumului viitor al agricul­turii:-‘cu ce vom . lucra 'pămîn-

. tui? Cum 11 vom putea lucra? Gum. II . vom putea „..înnobila?. Cum ne vom putea recîştiga noi . înşine" demnitatea, de ştăpîni al pămîntului? Şi, iată că, acuni, se cere sS răspundem clar, prin . fapte,'cel puţin la primele două.- întrebări. , % , f ■- ” .

Cert ' eşto, im lucru: , secerişul din acest ân nu ■ ă fost pregă-.

■ tit cu toată temeinicia* necesară.,'. G rîu la ' ajuns la coacere şi fie-;.; care r zi de . întîrziere se } soldea-< ea .cu mari-.pierderi. Iar ,de se­cerat se seceră la voia întîmplă- v

. ril. Combinele, şî aşa puţine» nici pe departe ‘nu lucrează cu

. randamentul scontat. Lipsesc pie­sele deshimb, mai ales "curele­le de transmisie, care sînt de o

i foarte proastă calitate şi, în . foarte' multe cazuri; nu rezistă

ZILELE ŞI ORELE PÎIIMII

maî mult de 3—4 ore. Sînt a- .. poi neajunsurile de ordin o r ­ganizatoric. Mai ales în aceas­tă vară, cînd griul este căzut şi îmburuienat, nu se lucrează . cu toată seriozitatea." Se manifestă prea mult subiectivism, ca sănu-i. spunem altcumva, în diri­jarea combinelor. Fiecare pro­ducător vrea cu prioritate com­bina pe tarlaua lui, iar pentru aceasta .face tot ce _se poate (ne ■ imaginăm uşor .cum,-se; proce-,- dează). Se întîliiesc situaţii,- pur şi simplu incredibile.- La ;Iclod, de pildă, secerişul este mai a- vansat. Aici s-ar putea lucra mai repede, mai ales- că a rămas

de recoltat grîul c^zut şi îmbu- ruieriat, dar.f. oamenii, - deşi asociaţi, hu se înţeleg. In .con­diţiile de acum, ar trebui ca să

,se treacă mal hotărît la bato- ; zaţul staţionar. Dar nu se gă­

sesc oameni care să ridice spi­cele de jos şi să le introducă in combină. In schimb, cei mai mulţi se înghesuie -la magazie : pentru preluarea./recoltei. Dis-, cutii interminabile Ţriase tergiver­sări şi.pierde toată, lumea. Aşa,

. ca. să '.nu. fie;niineni - mulţumiţi i 1 In satul .vecin —‘ Livada. — de-abia a început recoltatul grî-

. ului. La ! Apahida ' s;a ; recoltat jumătate din suprafaţă, s-au a- chitat muncile S.M.A;,' s-a ' vîri-

>dut şi la stat, iar. de cîteva zile ' nu se < lucrează, combinele, fiind' transferate la Corpadea-, unde nil s-a recoltat \riimie’; pînă .la-,-în-,.

■ ceputul acestei- săptămîni.9 situaţie aparte .— la Bonţ.

Aici, 400 ha cu griu ‘ aşteaptă să fie recoltate. Darcine să le re-' colteze, ■ mai' ales. că ' grîul este

■ slab? Producătorii susţin că me­canizatorii: au - această datorie, 'dar să 6 - facă gratis. Iar meca-

. nizatorii, fireşte, refuză'; să. Iu- ; crcze în aceste' condiţii. Negocie­rile continuă, • iar lanurile se scutură.

Ion RUS

REGLEMENTĂRI PENTRU CONDUCĂTORII AUTO (I)- După cum am mai anunţat,1 a intrat în vigoare Regulamentul privind - pregătirea ;„în, vederea ob-

■> ţinerii permisului; de rcoriducere‘ ;a;; autovehiculelor din categoriile A, B, O, IE, şi F, regulament, emis de 'Departamentul: Poliţiei,'.;Departamentul:, trans- •* porturilor'rutiere şi- Agenţia naţională pentru pri­vatizare. r » ,. , 1

O primă - noutate ; ■ a acestor reglementări este .• aceea că pregătirea pentru.obţinerea permisului de - ..conducere' auto ’ se'face"'exclusiv în următoarele ' ■' forme de |organizare: f " « y - ’

' a) şcoli; profesionale", organizate . de Ministerul. 1 . ^Transporturilor:’ ’r ’- ţ;b) cursuri; organizate/’ de instituţiile de sînvăţă-::. mint 'care pregătesc- muncitori, cadre tehnice sau

>f superioare de specialitate- în domeniul auto : şi Ş : agricbl; ‘ .., î. e) cursuri de calificare .(postcalifi'care -sa i reca- . Jificare) organizate de regiile autonome şi societă^" . file. cornerciale deţinătoare de parc.auto pentru . acoperirea 'nevoilor,' proprii de transport; * ^

{ d) şcoli - pentru pregătirea conducătorilor' auto­care s-au înfiinţat şi "funcţionează, ca societăţi co- . merciale; . î:; e) instruire efectuată de instructori de conduce- > re jauto -independenţi, ^vizaţi potrivit prevederilor prezentului regulament. ...: -„ - .' - • .* Pentru .înfiinţarea dd cursuri; sau şcoli de pre­

gătire a conducătorilor auto, prevăzute în articclul precedent,-. literele ." o şi d, solicitanţii vor obţine ; în prealabil . avizul comisiei judeţene dacă sînt în-"\ deplinite condiţiile tehnice şi dotările minime sta­bilite în anexele 1, lit. a-d (care vor fi prezentate In detaliu într-un număr, viitor). v - i ;; Instructorii indepepdenţi vor efectua pregătirea ; pentru obţinerea permisului de' conduccre auto: nu- mai - din cat -A - şi B.. Instruirea teoretică şi .practică' se efectuează de către proffcsori; instructori de conducere auto şi •instructori de .practică pe.baza planurilor de învă.- ţărnint şi, a programelor şcolare (anexa 4 şi ane- Kele 5, l i t a-j), care -vor fi- de- asemenea' ulterior ‘

"comunicate. .. . ' • .--i* : v v ? > i,• Precizăm- că toate atestatele eliberate de Dir. '

Pol.' jud. Cluj în cursul anului 1990 cu Incăl-. carea' reglementărilor 'şi ai -.dSror posesori nu s-au ’ prezentat; pentru autorizare ; la: Direcţia circulaţie din Departamentul Poliţiei sînt nule şi, în conse­cinţă, aceştia, nu mai au dreptul, de funcţiopare. De asemenea, conform aceluiaşi^ regulament, men­ţinerea în funcţia de instructor.‘de-conducere", auto este condiţionată de rezultatul examinării medicale .

şi avizării psihologice, care se va- efectua o dată la *3 ani pînă; ia vîrstă' de 45 ani şi anual după împlinirea /acestei vîrste, precum şi “de absolvirea

. programelor - de reciclare organizate periodic (cel 'puţjn o dată la '5 ani). - > '

Instructorii de conducerc auto independenţi pot funcţiona în continuare dacă fac’ dovadă că au exercitat” cel puţin 2 ani funcţia respectivă într-o şcoală .vde'şoferi sau au absolvit un curs de re-' autorizare (la o întrerupere de cel mult 2 ani), situaţie /în care avizul de funcţionare va fi - dat de serviciul circulaţie din Direcţia de Poliţie ju­deţeană (cu menţiunea „instructor auto indepen- -dent“ aplicată pe autorizaţia eliberată de Depar­tamentul Poliţiei), în baza aprecierii asupra aclivi-

Jăţii desfăşurate în şcolile unde: a funcţionat şi Kautorizaţiei:eliberată de Prefectura judeţeană, pre­cum oi a înscrierii activităţii în registrul comercial (h. 26 /90) şi bineînţeles cu îndeplinirea condiţiilor tehnice impuse de siguranţa circulaţiei - şi a do-

^tănlor.cuhprinse în anexele 2 a şi.2 b. •’ r - ..-. Conform prevederilor articolului 13 din prezentul regulament, "persoana, care doreşte să fie pregă­tită prin-cursurile ;saii şcolile prevăzute la lit. c şi d,- va prezenta"următbârele acte: _ '.;; — - fişa de şcolarizare tip (cu aviz medical şi . p s i h o l o g i c ) ; ; ■■ ; 2 , ■, - — copie legalizată; de jpe, certificatul de naştere sau căsătorie, după caz. -- . La încheierea pregătirii,; şcoala (instructorul in­dependent) va consemna în fişa de şcolarizare pre-

; gătireai teoretică şi , practică efectuată, menţionîn- du-se în ' cler. numele şi .prenuuiele instructorului şi, respectiv, profesorului dei. circulaţie. .1 ■- ,

, ' Persoana care doreşte Să; fie. pregătită pentru ob- ţinerea permisului de . conducere' a --Autovehicule­lor din alte categoriudecit A. şi ;B, vă prezenta, Sn afară actelor mai sus menţionate,, şi actul de ;pro­prietate pentru autovehicţUlul din cât. C şi E sau F pe care îl are îri folosinţă'personală sau dovada de depunere a credituluir ( avansului) pentru cum­părarea ţinui autovehicul "diri categoriile menţiona- ' le Pentru. persoana care- face dovoda că are o Vechime niinimă 'de .5 ani în conducerea autove- ’hiculelor din" cât." B conducerea şcolii poate apro-- ba o reducere de pînă la 50 la sută a numărului de ore prevăzute la disciplina^- .conducerea auto­mobilului1' îri planul de învăţămînt (minimum 40

* ore din totalul de 80 ore prevăzute). . 't i '' ‘ ■ /• ■ ■ ■ »' ’ ■ - - '‘■ - t ' Serviciul.circulaţie.

" it. coi. t. r u s

ŞE ÎNCHIDE MINA BĂIŞOARA?, . 9 Răspundem Ia această întrebare cu ajutorul domnului . ing.

'Ioan Diaconescu, director .general, Regia autonomă a. nemetali- , ferelor Cluj # ■ - rj: ;,<T' — Dacă bine am înţeles din rea subvenţiilor pentru exploata-, -cele spuse de dl. prim-ministru- rea anumitor categorii deJ mine- l’ circ Roman în cadrul unei re- ; reuri. Dacă în cinci ani o iinita- cente; conferinţa- de presă, -Gu- te riu devenea rentabilă urma să

• vernUl a decis închiderea în .fie închisă. In cinci ani multe acest an.'a unor .-unităţi'.miniere"-.se rfpot întîmplă! In ce priveşte pe motiv de nerenţabilitate " şi minereul de fier de la Băişoara, că între acestea s-ar aila şi Mi- noi rie-am' încadrat ■ în - sUbven- na Băişoara. Chiar aşa s-a ho- tărît? Dacă da, care sînt argu­mentele . şi care .este punctul de vedere al Regiei?■ — Informaţia este exactă. Aşa este valabil. Ce vă niai pot spii-

> Am f/ic* rincî. în fit i ne este că îri actualul perimetru— Maşca — de la Mina Băişoara măi sint resurse r exploatabile pentru 'aproximativ -doi' arii şi jumătate — adică 800.000 de to­ne de concentrat - de 'fier; -Deci,; oricum aici activitatea înceta;-duf pă epiiizare., Mai sînt rezerve' in­tr-lin perimertu riu. departe-s; de actuala, iriinăij cu rekirse, estima­te lă 4,6 milioane-'de. tone ,1a

cu măsuri şi sarcini concrete in ’ Caeova Ierji.'' Car exploatarea; nu aecst sens. Vreau să vă spun câ . se poate realiza, deoarece mirie- peste o oră plecăm la Constanţa,-- reul este sub, vaţra satului, .la unde averii alte unităţi'miniere. - mică adîncîme.- Am sspuş şi re- propuse pentru a fi închise, sâ peţ:; cii închiderea TOim;i -acum

ţia alocată şi sînt convins că : în 1992 puteam reduce - subvenţia cu 20 la sută. Dar ce s-a hotărît în noiembrie 1990, 'acum 'nu mâi

: s-a* decis. Am fost puşi îri faţa faptului împlinit: nimerii nu neTa întrebat"nimic; pe .această: temă nu averii cu cine discuta. Aceas­tă" decizie; este- o mare greşeală

, a Guvernului..S-a .acţionat deja pentru

,’ pregătirea trecerii Ia închiderea Minei Băişoara?

Alvenit la noi o., înaltă personalitate din :, departament

executăm ordinul., —. D-le director general -Dia-

concscu, chiar nu se poate, face- nimic în condiţiile tehnologice ■ de care dispune în'prezent ţara noastră pentru rentabilizarea Mi- ‘nei Băişoara? Cînd pun această întrebare mă gîndesc, în primut rînd, la consecinţele sociale ale deciziei, la pierderile .de < resiir- . se materiale pentru industria ro­mânească.’: — Sigur, -întrebarea se justifi­că, dar răspunsul-feste iriai com­plex. Ce ..pot să vă 'Spun?!' In noiembrie 1990 am fost convocaţi - la Departament,'unde ni , ş-a co- ■ municat- că trebuie să luăm mă­suri ca în decurs de 5 ani*să -re­ducem cu cîte 20 la sută valca-

se face o miarc greşeală.' O -mina închisă practic nu se. mai poate deschide, iar pierderile sînt foar­te mari. Vă refereaţi în înţreba- re la conseciriţe de ordin social. Am găsit soluţii pentru a da de. lucru lă 80 la sută . din cei peste 1000. de salariaţi, unii (prin re­distribuire “ la alte' unităţi. Deci, uceasta-i situaţia...■ . ■ * r * * ■■ .

, .Explicaţiile sint suficiente. Du­pă această discuţie dl. Diacones- cu a plecat în. Dobrogea pentru a aplica hotărîrea Guvemului-de închidere a unor exploatări-011-. mere- pentru aceleaşi-motive. Fă-: ră comentarii.

- Ion GOI V

RO M II ŞI C .F.R .-ul(5 femele din ClujV Mihâi-Nistdr. Angola, a ple-^

•cât’ cu trenul' ta; Oltenia, să-şi aducă fiica aflată (n vacariţă la bunici. Şi-ă luat diri timp bilete la • Acceleratul 326,- pe 19 Iulie a.c. La dus a fost. martora unui accident sinistru şi stupid, totodată.^ In gara din Subcetate â' urcat , uri grup de romi', aflaţi în stare de ebrietate. Au 4,granjat" un întreg; compartiment, . făcindu-i . praf- şi. geamurile. Unul

! dintre, ei a intrat .In compartimentul în care.' se afla M.N.A. şi-a vrut să se âşeze pe locul unui călător aflat la, o ţigară pe culoar. Cu greu 1-au lămurit să renunţe la intenţia de a se aşeza unde are chef. Acesta, pe culoar găseşte persoane cu 'ca ro să-se certe. La pornirea trenului, se răzgiri- deştc în privinţa călătoriei şi încearcă să coboare din mers. Alunecă de pe scară, li.sînt agăţaţi.pan-, talonii şi este tras sub tren. Tromil n-a putut opri’ pînă la Petroşani. O femeie plîngca înnebunită de durere pentru cele întîmplate. Asta. a fost la' dus. La'intoarcere, pe dala le 3 august a.c., după expe­rienţa de la dus, emoţiile erau foarte puternice'. Mai nlcs că M.N.A. era însoţită de două adolsccn- le fiică si nepoată/ In gara Filiaşi.trenul a staţio­nat o oră. După ieşirea din Tg. Jiu s-a făcut o .

probă de iluminat, moment în care s-a aprins un beculeţ în compartirrientul (îri care nu se mai afla nimeni) şi la capătul vagonului, pe culoar, s-a mai aprins un 'beculeţ. In . treri mai călătoreau romi cu gume de mesteca^ copii'care cerşeau, mutre dubioase. La intrarea-îri defileu, ca , din pă­mînt au apărut, la uşa compârtirrientului, ''aflat. îri' întuneric,’ doi “ronii,' care căutau, cu : bricheta 'apriti-

»să,'locuri,'într^un treif aproape gol.;-Doamria '; a ‘opus'rezistonţă. n-a izbutit.să facă faţă şi a scăpat inventirid .că fetele • întinse pe banchete sînt bol­nave de. -o boală contagioasă foarte periculoasă.. Lumina; s-a aprins abia la Petroşanij; cirid doamna

; şi^ai luat o măsură de, prevedere, ;mutindu-se Sri compartiment cu* o-altă persoană. La Simeria, in; sfîrşit, âu ,apărut şi.'controlorii, cărora Ii s-a re-' latat; întimplnreâ şi care auflăpiurit-o pe' femeie că trebuie să se protejeze singuri. Biletele' de tren' au rămas neperferate. Cîteva întrebări" vrea să

' piină; M.N;A.: de ,ce- mi\sint -ilumiriate, vagoanele , prin defileu? . De ce nu' asigură nimerii securitatea transportului? , Cu ce se ocupă Poliţia T.F.?. La preţul actual' ol -biletelor, n-ar- f i ‘ rionhalv să,.şe

■'poată circula.cît de cit.civilizat? ;V; . --r.-;Dirţ punctul nostru de velerc, considerăm perfect

motivate aceste întrebări. Ceferiştii (fie şi diri al­tă regioVială) ce părere au? • / • 1

M. SANGEORZAN

Cu ochiul liber

NERUŞINAREAMEDICAMENTELOR

: înainte (ştiţi - dumneavoastră cînd) medicamentele- riu-existau. Nu aş putea zice că leşin la ini­ţiativele guvernului în . acest sens,, dar trebuie să recunoaş­tem că, din cirid în cînd, găsim şi " cile un leac* care şă ne ■ ame­lioreze suferinţele. Duminică, în­să, medicamentele diri* Farmacia

" nr.-\4 (Piaţa Mihai Viteazul:) s-au hotărît'să facă grevă. î r i mod o-: riginal. „Ulcerotratele" s-au re- tras'ţîn . :.vv spate ' (?!) şi n-au. vrut’ ■ riici în ruptul1 capului să ajungă, în - stomacurile clienţilor necăjiţi.• Greva medicamentelor n-ăre nici o legătură ;cu'căsieriţâ Coş-

Cum se taxdază t, Kectiv, m-am ‘ bucurat la a- pariţia firmelor, de taximetrişti

'particulari,'' crezînd .că- ei • sînt meniţi să suplinească anumite carenţe care mai există în trans­portul nostru în comun. Dar convingerea mea a fost infirmată şi de cele relatate* de un citi­tor, care; pe bună dreptate in­dignat, ne-a- vizitat le redacţie.

'Deci;,luni 19 august a.c., în ju­rul orei’ 6,45, obligaţi de o

.'„pauză" -în circulaţia mijloace­lor de transport în' comun, îm­

preună cu alţi trei colegi - de ; servici, în staţia „Minerva", dom­nul- în’ cauză: a vrut să apeleze la •, serviciile *unui taximetru. A oprit maşina 12 - (nr. 5-CJ-8655) .de; la firma „Hadio-Taxi‘.‘. Cu toate .că maşina era" dotată cu

.aparat de taxat, li s-a pretins o sută* de lei-de persoană pină la „Clujana" (oamenii “"mergeau to­tuşi lâ . serviciul). Dacă • între-.!

. prinzătorii particulari înţeleg în felul acesta privatizarea (ca un simplu „furt"), nu ştiu, zău, dacă avenv datoria morală- să-i. spriji- nim.. .- '-. ,, , . - - ,

: > F. SEItGlIIE " P.S.: / Oare f:rma „Radiq-Taxi“ doreşte să-şi facă reclamă ; în acest fel? .

mina - Vâlean, care cocheta . cu im reprezentant al poporuî'ii arab, aflat dincolo ■ de •ghişcu- Zicea atotcunoscătoarea farma­ciei (că farmacista nu ?era - la Jocul ei cînd am intrat noi), zi­cea deci simplu şi - inodor: „N-avem“. . -Au mai intrat oa­meni . în farmacie (singura de serviciu, în to t , oraşul) şi - au plecat tot .aşa . de dezamăgiţi. O doamnă mai insistentă,, care n-a rămas impresionată de tinereas: ca 'infuzie de cuvinte frumoase ale arabului şi casieriţei, a in­sistat. Şi i. s-a dat -miilidoritul ulcerotrat. Ghinionul medica men-i telor e că noi am rămas prin preajma poticăi. Am intrat, -din

'nou, am întrebat cc şi cum şi ni s-a oferit explicaţii, nici^-de-

: cum medicamentul dorit. Cum. v ca trebuie să întreb, farmacista (pe care? I), că doanina k— nişoara Cosmina e casieriţă şi

: nu ştie de medicamentele din spate (?l). : - în driiiri spre casă mi-am făcut chiar . Teproşuri. Poate Cosmina lucrează la car­mangerie şi ’ nu ştie săraca de medicâinente, poate farmacista e mai receptivă Ja populaţia gol­fului decît rioi, cei. bolnavi.. . .

Povestind întîmplareâ, cineva mi-a ' cerut să sugerez soluţii pentru' rezolvarea cazului. Păi, medicamentele dacă sînt.. dosi­te şi nu pot ajunge la noi. atunci să propunem, înfiinţarea în lo­cul Farmaciei” nr, 4 a unei cîr- ciumi de tip oriental. C.V., in acest caz, n-ar putea fi casieră pentru că ar răsări patronii a- rabi, ar răsări dirî: corturi, din iarbă', mâi mult sau''mai puţin verde şi ar jupui-o . dacă nu le-ar vinde marfa. „I-am sugera să lucreze la încasarea banilor peste, drum, numai că şi la gos­tat şi. locurile sint ocupate. A- t.urici, s-o lăsăm şomeră? Nu-i uman.. Mai bine- s:o avansăm pentru purtarea exemplară ţi solicitudine' - de'sftv!rşitâ.v -

. ' . R a d u VIDA

P.S. Vreau să-mj -anunţ citito­rii ' că languroasa / casieriţă şi-a epuizat „Dreptul la replicâ“. A spus cu tonul cel mai • nevino­vat posibil: „N-ani-ştiut, ,că . . . vă dădeam". ,N-a ştiut 'că me­dicamentele sînt în spate, sau că sînt-jurnalist,; noi , n-am înţe­les,-' '■ ^

PAGINA 5 ADEVĂRUL DE CLU J

ASCULTAŢI Şl LUAŢI AMINTE!9 Ne. sfătuieşte 'domnul locotenent coloncl- Dumitru C ll'L ; şefiil serviciului ; cercetări penale din

cadrul Poliţiei judeţene #— V ă . spuneam săptămînă trecută că o serie

de * infracţiuni pot fi evitate chiar de viitoarele victime. ; Aş , dezvolta un pic acest subiect. Tre- buie: să fiţi atenţi la un anume fel de sociabili­tate'care, să., recunoaştem, este, Jn sensul, bun al cuvîntului,/o trăsătura afectiv-moiălă a-fiecărui individ. Acest lucru însă nu impune să ne îm­prietenim,: cu necunoscuţi, care se dovedesc de-.’ osebit/de amabili-, prietenoşi,'gata să’ ne ajute- la necaz. E bine' să ne • asigurăm mai; întîi cine sînt aceste-;.persoâne. O recomandaremai specială femeilor: nu vă îndrăgostiţi de cel care îşi arogă calităţi r6ficiale- (procuror, ofiţer, avocatvetc.).'Sînt oameni Ucare,'; în general, fac impresie, dar prin natura” • mur.cii lor sint mai greu de verificat. Şi, -valabil /pentru toată ’ lumea; nu trebuie să rămmeţi impresionaţi atunci cind vi s e . prezintă legitimaţii;': adresei h îrtii' oficiale,' despre a căror autenticitate; nu .vă puteţi' pronunţa. Nu de âlta, dar Escrocii/profită de/asemenea situaţii.

'îFuTtiilj dcautomobile a" devenit o „modă", ’un jias pe. carc îl facem „intrînd în Europa". Cum să ne păţim de acest rău ?_

— Multe infracţiuni se comit cu autoturisme furate, împrumutate sau închiriate, iar autoturis­

mul ar •: putea fi chiar al dumneavoastră. In acest caz nu uitaţi că; orice autoturism poate fi prevă­zut'; du un sistem dc alarmă contra furtului; îm­prumutarea autovehicolului se ‘ ppâte solda în -. une­le cazuri cu consecinţe grave pentru: dumrieavoas-

/ trăi nu: întotdeauna cei care îşi oferă- serviciile, în lipsa taximetrolor, au şi gîndurile cele mai cu-, rate; neradierca 'imediată a .numărului de - înma-, tricularej. îri cazut4nstrăinării prin .vînzare a ,au­toturismului; . v ă , poate pune în .situaţia ,de' a fi implicat într-o infracţiune pe care 'nu fa-ţi făptu-: it-o. Revenind lâ ' esenţa .întrebării, / îri .' afară de regula elementară de a* parca autoturismele res- pectînds îegiie în vigoare, âş' recomandă câ fiecare posesor /de. maşină/să creeze: ol cît 'mâi mare 'marjă d e . siguranţă pentru ca' hoţul sâ fie,; descurajat în fnteriţiile lui., Cu .un/.minim de .efort fizic şi material, autoturismul dumneavoastră' poate -fi,;.- intangibil pentru răufăcători. Un 'garaj,/ O par- care în’ care, prin înţelegerea/unui grup de ce­tăţeni, se asigură, paza ' (mai ales pe - timp" de noapte), anunţarea în cel. mai scurt timp a . .. mişcărilor suspecte»din preajma unor autovehicule

;’şi/nu în ultimul rînd, asigurarea, că: în Zona de parcare nu au apărut posibili infractori. > ; :

BRĂŢARA DIN AUR FURATĂ AU SCHIMBAT-O

PE ALTELE TREI DIN... OTEL!Toţi aoamne ‘ si toţi trei- (Varga Vasile Mat°i,

• 16 am. Crai Vasile, -2u ani, • şi Gabor Octavian,- 86 am) -se. trag din familii dezorganizate, în in­

teriorul -cărora' numai munca nu constituia mij-' locul principal de procurare a celor necesare ira- -

: iului.. Dar; cum "băieţilor Iq plăcea distracţia (obra/ul «subţire" cu: cheltuială şe ţine ’) şi cum punga lor

" era : lihnită (doar nu munceau nicăieri), s-au aş­ternut, pe -furturi. ■Prima-... ,gaurâ“, Varpa «- şi- Crai au făcut-o în apartamentul doamnei O.E/ Odată -intraţi aici prin efracţie, într-un dulap au găsit -punguliţă din material plastic -plină .cu bijuterii: un lănţişor din aur (15 gr.), un inel ■ bărbătesc . din* aur (8,5; gr.), alt- inel din-argint, - un>ceâs{de:mîriă, o brăţară din aur şi 4.500 lei.La primiir „turneu" făcut în Cluj, (de-acum aveau bani ;şi /de';buzunar) au vînctut obiectele furate, ia nişte/necunoscuţi, contra sufmci de 36.000 lei,

valoarea reală fiind de -.'45.000'.-iei.'--Ce mai conta pentru hoţi 5—10.000 Hei ,în plus ‘. sau vminus! Şi asa n-au muncit pentru ei.

A doua. . „gaură-1 au dat-o tot.-Varga şi Crai, Sn. noaptea de.' 21—22/iunie a.c-./în -locuinţa luiC.I., de-unde, au furat , suma de 72.000 lei. Gabor Octavian . nra participat direct* la furt, ci doar îa. identificarea locuinţei - lui C.I., fapt pentru care, la*. ^.--împărţeală şi:el s^ ales cu-20.000 lei.

■j Şi-acum ce se întîmplă cu cei trei ?,-l-am întrebat de 'domnul: cpt. Ioan JRusu, şeful birou­lui cercetări penale: al Poliţiei din Turda. ,

: - — Sesizată de cele două' furturi, Poliţia av ac- . ţionat prompt- şi - în trei - zile > i-a -determinat pe

cei trei hoţi să- schimbe brăţara din aur furată,- ca . şi celelalte .obiecte,-, cu alte- trei „brăţări" dm oţe l! Pentru :cît timp ?■ Asta o, va- stabili"sinstanţa de iudecată - , ' • '

. Ion COKDOŞ

Au fost prinşi

# Autorii furtului - autoturis­mului 5-CJ-6549 ; care a fost a- bandonat la punctul de frontie­ră ' Borş, au mai furat autoturismul l-CJ-8914, care a ’fost -abandonat în Pădurea Fă­get. Făptaşii ?; Miron Marius Gla- udiu, Baghi Lajos Istvan* Lazăr Alexandru, Guzu Gabriel, nţă- năştureni (în i afară de Miron).

Inutil şă 'vă spunem < că toţi -sînt, cercetaţi în stare ■■ de arest.

: ♦ Breja Simion, zidar de me­serie (permis de conducere - din acest- an), s-a im ita t, a pierdnt controlul autovehicolului- şi a ur­cat pe trotuar,1, unde a accidentat 3 copii. După 5 ore, minorul Su­ciu Cristian (U/ani) a decedat. Ceilalţi/ doi, - Giolţan :- Ana Vero- nica şi Ghiolţan Mihu- Cristian, sînt internaţi în stare gravă la .spital. Nu-i permis să conduci cu alcolemie de 1,68 la-, mie. cu maz şina radiată din circulaţie!

-

t ' î ^ s ' ' ' " V * > *

Poqină 'realizată de ■ Radu VIDA *

Fotografiile:.Nicolae PETCU

TENTATIVA DE SINUCIDERE IN .SEDIt'I, POLIŢIEI

Impresionant, dealtfel.■ Numai .-că atunci ciiid e vorba de un hoţ: recidivist. . . v Faptele -sînt următoarele. Bica Alexandra- Petru s-a întilnit cu nişte, prieteni, -care i-au cerut' să facă : rost de uri video. S-a - dus - la alt- prieten şi, păcălindu-î cum că ar vrea să vadă un film, s-au urcat îritr-un taxi. Bica,- la un moment dat,/ îşi aduc»?... a- minte că ar fi bine să bea ceva şi-i dă-300 Iei_prietemilui pentru a cumpăra ceva. \

P-aci ţi-e drumul!A şterş-o/ cu maşina pină la

„Napoca", unde cumpărătorii i-au■ oferit.--20.000 lei .pe aparat. Bani pe care „i-a .cheltuit în circiumă.- Cum niai ,are şi alte matrapazlî- curi comise', aflîndu-se Jn arestul preventiv âl Poliţiei şi dibuirtd

o bucăţică de plastic, şi-a zdrelit-venele..Noroc că s-a intervenitprompt. Măcar sâ răspundă .de fapteie-sale... ■ • .

DE LA POLITIAECONOMICA

- # Jclibon — Bonibon. Nu re­clama de la televizor; -ci -reali-, tatea de la „Anaconda", firmă serioasă de pe strada Tipografiei. Poliţia,- împreună: eu - Garda fi­nanciară > au găsit... căutatele bomboane-. cu termenul” expirat.

Valoarea produselor:1- .30.000 lei. Valoarea amenzii: 10.000 lei. Oa­re .cu cît o fi- scăzut- prestigiul firmei ?. f < '

•: • Furt. Vinte $tefan-I.şi Vin-- ţe Ştefan -II - (pensionar, respec­tiv muncitor): s-au gîndit să 'fa ­că rost de ceva grîu. Au intrat

'pe terenul SCPP Cluj (0,30 IIa) •şi au furat din avutul obştesc -'•grîu-elitâ" în . -vaioare de . 22 300 lei.-Fără1 comentarii.

% Hirtic. A venit -delegatul Porfire Petre de la Călimăneşti, s-a înţeles cu Cîmpean Mircea de la „Mucart" şi au sustras: de la această unitate hîrtie în valoare de 2.000 lei. Merita ?

# Pe furiş. Vac-Mihai a, lucrat ,.tuşeraiuri“ la atelierul-ide»,ţîm- plărie HAAlIJj’ şi s-a -trezit că are o lipsă în gestiune de 40.809

. lei. Delapidareşi neglijenţă " în serviciu se numeşte şi-Legea are un: paragraf aparte pentru ase­menea fapte! ' . •

Ce s-ar fi Jhiîmplat dacă..;Cliiar. Ce S-ar fi- întîmplat : dacă în autobuzele

31-CJ-6118.-şii31-ej-9781 -(conducători auto Breje Cornel şi Olar Tlosif) ar fi fost călători. Cei doi au i venit din direcţii . opuse, ,s-au întilnit undeva la intrarea în- cartierul Grigorescu, niciunul n-a

făput vreun gest de a-1 feri pe celălalt ş i.. . ‘r. - Cele două autobuze EATUG s-au făcut praf (că

. săracului nu-i: trag' nici boii, d’apoi motoarele !),: ■ deci pagube materiale imense, morţi şi răniţi grav.!

îri aceste cazuri triste comentariile sîrit cu totul şi cu totul deplasate. Nu ne putem însă abţine să spunem că aceşti coloşi fac: multe necazuri pe şoşsle-ştiindu-se invulnerabili. Berbecii. .

SmoevAr u l d e c l u j PAGINA 6

IN ATENTIA ABSOLVENŢILOR DE LICEU UNIVERSITATEA INDEPENDENTA „D. CANTEMIR*

DIN BUCUREŞTI

anunţa înscrierea pentru anul universitar 1991/1992 la Facultatea de Drept din Cluj-Napoea. Durata facultăţii este de 5 ani atît pentru cursurile-de zi cil şi pentru cele fâră frecvenţă,

înscrierile se'pot face în perioada 20 ^august ,1991 - 10 septembrie 1991, între orele 8,00-14,00 în Cluj, str. Moţilor nr. 18. la „Fundaţia de tineret". Relaţii la telefon 11-18-78 (prefix" 95), iar exame- nul de admitere va avea Joc la 15 septembrie 1991 sub forma unui test. Taxa de înscriere este de 500 lei. (1214) , , - -

DIRECŢIA DE MUNCA Şl PROTECŢIE SOCIALA A . JUDEJULUI CLUJ

organizează

în datade 17 septembrie 1991, concurs pentru ocu­parea următoarelor posturi:- • un post analist la Cluj '

• un post inspector, cu studii superioare, la punctul de lucru Huedin ?

• un post inspector, eu studii superioare, la punctul de lucru Cîmpia Turzii ~

Condiţii de studii sînt cele prevăzute de Legea nr, 12/1971.

Salarizarea se va face în baza Legii 40/1991.- Informaţii suplimentare: Cluj-Napoea, Piaţa Vic­toriei nr. 19. etaj I, cam. 63, telefon 11-71-25.

(12<S1)

REGIONALA C.F. CLUJ

anunţă' că datorită ; unor - lucrări la linia "C.F. începînd cu 26 august 1991, circulaţia unor trenuri

-se va face cu următoarele modificări:• TRENUL RAPID 36 (Oradea - Bucureşti) se

anulează pe distanţa Oradea — Cluj-Napoea. Pe' acecstă distanţa va circula, supUmeMai, TRENUL RAPID 36/11, cu plecafe Oradea ora 7,38 şi sosire Cluj-Nâpoca ora 10,06;

TRENUL RAPID 42 (Ep. Bihor - Bucureşti) se anulează pe distanţa Ep. Bihor — Braşov. Pe aceas­tă distanţă va circula suplimentar TRENUL RAPID 44, cu plecare Ep. Bihor ora 12,04.

• TRENUL ACCELERAT 311 se anulează. (1257)

SOCIETATEA COMERCIALA „ACOMIN* S.A., CLUJ-NAPOCA *

cu sediul in Cluj-Napoea, str. Căii Ferate nr.. 10 angajează următorul personal pentru lucrări de construcţii în Germania: -

• INGINER CONSTRUCTOR, virsta sub 45 de ani, cunoscător al limbii germane *

• ZIDAR, BETONIŞTI• DULGHERSe lucrează după norme de timp şi calitate spe­

cifice Germaniei.a Plecarea se face in decurs de 6 luni, după ve­

rificarea şi antrenarea în ţară pentru - realizarea normelor. ■ •

Drepturi băneşti pentru muncitori: v. • plata în ţară în lei a salariului avut Ia ânga- j'are ‘ - r• • plata în Germania 1100 DM/lunâ, cu condi­ţia realizării normelor de muncă

Informaţii suplimentare la sediul societăţii sau la telefon 13-63-65 sau 13-04-37. (1248)

LICEUL DE COREGRAFIE CLUJ-NAPOCA

• Calea Turzii nr. 2, telefon 11-60-18 ' anunţă ■

• examen-concurs d e - admitere pentru clasele IV-V.

Examenul constă din următoarele probe: fizico- estetic, aptitudini, medical. ;

înscrierile se' fac începînd icu data de 19 august. Examenul se va desfăşura in perioada 5-8 sep­tembrie 1991. Liceul dispune de cantină şi internat.

,; : (1227)

S.C. „PROMPT- S.R.L

vinde urgent '

# casă solidă; 4 camere, bucătărie, baie, anexe şi grădină, aproximativ 1.000 m.p., cartier Gheor­gheni, str. Venus nr. 10. >

Informaţii la telefon 95/12-48-97, intre orele 16r 20. (8481)N V \ V W .

FIRMA „SfAIL" S.R.L.

oferă en-gross mărfuri import Italia:• confecţii bărbaţi, femei şi copii• încălţăminte• detergent• casete video v-• marochinărie pieleInformaţii: telefon 15-70-82 sau B-dul 22 De-

cembrie nr. 129, bloc L.7., sc. II, ap. 35. (1260) >

STAŢIUNEA DIDACTICA EXPERIMENTALA CLUJ-NAPOCA ,

Calea Floreşti nr. 56*

angajează

• forţă de muncă sezonieră, pentru recoltat hamei, cartofi, legume şi fructe.

Asigurăm-cîştiguri. avantajoase. (1266)

SOCIETATEA COMERCIALA „NUTREX* S.A. CLUJ*

încadrează pe bază de concurs:• un tractorist rutierist, cu domiciliuT în cartie­

rul MănăşturInformaţii suplimentare la telefon 18-77-87. '

. (1243)

S.C. IMP.-EXP. „PROMPT" S.R.L.angajează în condiţii avantajoase

• tinichigiu autorizat pentru reparaţii auto Informaţii: la telefon 12-48-97. sau la sediul fir­

mei, loco, str. Castanilor nr. 3, ap. 11. (9952)

S.C. „NAPOCA" S.A.

reaminteşte abonaţilor că legitimaţiile de călătorie tip abonament pe cursele interurbane _de călători se eliberează pînă Ia data de 26 a lunii încurc pen­tru luna următoare. După această dată se aplicăo penalizare de 10. lei pentru fiecare zi intîrziatăastfel:

O pentru abonamentul emis in ziua de 27 se aplică 10 lei penalizare;

O pentru abonamentul emis în ziua.de 28 se aplică 20 lei penalizare; -

O pentru abonamentul emis in ziua de 29 * se aplică 30 lei penalizare; ' - , ,

© pentru abonamentul emis in ziua de 30 se aplică 40 lei,penalizare;

© pentru abonamentul emis in ziua de 31 se aplică 50 lei penalizare. -

Facem totodată menţiunea că tarifele la abona­mente nu au fost majorate, vă rugăm să vă procu­raţi aceste legitimaţii la termenele stabilite pentru a nu fi puşi în situaţia aplicării de penalizări, v r

(1258)

. COOP. „ELECTROSERVICE" C.M. prin unităţile de reparaţii radio-TV — electroeasnic doreşte Contactarea de parteneri in Vederea desfă­şurării activităţii de comercializare a bunurilor de acest fel îri sistem de consignaţie şi asigurarea service-uluî atit în termen de garanţie cit şi post- garanţie. ; ' . ;J.

Cei interesaţi se pot adresa la unităţile noastre din: v ' / -• ' ; ■ ‘ '

• complexul Mercur — telefon 15*45-66' • B-dul 22 Decembrie nr. 10. — telefon' . 11-52-91/2: • str. Horea nr. 8 - telefon 13-27-47 .

• stri Decebal nr.-12-14 - telefon 13-06-39 ,(1283)

GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL CONSTRUCŢII DE MAŞINI C.U.G.

cu sediul în Cluj-Napoea, B-dul Muncii nr. 199— 201, anunţă examen de admitere pentru următoa­rele forme de învăţămînt: ' ■ (■'• PENTRU CLASA A IX-A, la următoarele me­

serii:• mecanic montator — 30 locuri• mecanic mecanică fină — 27 locuri -• prelucrător prin aşchiere — 30 locuri• electrician montator întreţinere şi reparaţii

electrice — 19 locuri * ' •• PENTRU CLASA A XI-A LICEU - ZI:

' • electrician întreţinere — 2 locuri• mecanic montator întreţinere şi renaraţii —

18 locuri «• prelucrător prin aşchiere — 30 locuri• PENTRU CLASA A Xl-A LICEU - SERAL:• lăcătuş construcţii metalice —'36 locuri

' • mecanic maşini şi utilaje — 36 locuri• prelucrător prin aşchiere — 36 locuri• electrician montator întreţinere şi reparaţii

35 locuriînscrierile se fac pină la data de 26 august 1991,

la sediul şcolii.• PENTRU ŞCOALA DE MAIŞTRI CURS SERAL:• prelucrători prin aşchiere — 15 tocuri

' • confecţii metalice.cazangerie şi sudură — 15 locuri' • maistru mecanic — 15 locuri

• maistru montare şi reparaţii maşini şi aparate electrice —15 locuri

înscrierile se fac pină ia data de 29 augustl991, la sediul şcoli. - -

• PENTRUl ŞCOALA POSTLICEALA:• proiectant I.C.M. — 15 locuri• tehnolog prelucrări la cald — 15 locuri• tehnician electrician montator şi de întreţine­

re instalaţii industriale şi echipament automatizări— 30 locuri.

Informaţii la sediul şcolii, telefon 15-20-75.’ * (1275)

LICEUL INDUSTRIAL NR. 1 - ENERGETIC CLUJ-NAPOCA

str. N. Pascaly nr. 2-4, telefon 14-11 -26 organizează în data.de 27—30 august concurs de admitere pentru: „

• LICEU curs seral:• 1 clasă a JX-a ^• 3 clase a Xl-a (o clasă Ib. maghiară)• LICEU curs zi:• clasa a Xl-a — 18 locuri —' mecanic• 1 clasă a IX-a (Ib. maghiară) — mecanic hi­

dro■ înscrierile se fac pînă la data de 26 august, ore­

le 8-18.Informaţii suplimentate la secretariat. .(1284)

GRUPUL ŞCOLAR DE INDUSTRIA . : ALIMENTARĂ CLUJ-NAPOCA

- str. Bistriţei nr. 21, telefon 14-43-87 anunţă organizarea unui nou concurs de. admite-, re, sesiunea august 1991, Ia-următoarele profile:

LICEU — ZI: clasa a IX-a:• profil industrie alimentară — 38 locuri ■9 profil electrotehnic — 27 locuriclasa a Xl-a:• profil electrotehnic — 11 locuri

ilCEU -SERAL:• clasa a Xl-ă — 54 locuri-

ŞCOALA PROFESIONALA (absolvenţi de cls. a VIII-a):. • meseria electromecanic - 7 locuri

Relaţii suplimentare la secretariatul liceului.' f (127<9

SOCIETATEA COMERCIALA v„CRIŞ-TRANS-AUTO" S.R.L.

, angajează ■' - ■'

• UN INSTRUCTOR AUTO cu autorizaţie de Bucureşti.

Relaţii: telefon 14-18-97. (9967) “

PAGINA 7 A d e v ă r u l d e c l u j

IMPORTANT!S.C. TRANSGEX S.A.

cu sediul în Cluj-Napoea, str. Buftea nr. 7, telefon: x 15-30-95; 15-33-70; telex: 31217

EXECUTA PRIN SECJIA APAHIDA• danturare roţi dinţate duble şi cremaliere cu

modul de la 1 la 8.PREJURI NEGOCIABILE I (1273)

NOU* I I :Jaluzele plastic — rulou — lambriu.Telefon: 16-39-34. (9960)

, FIRMA PARTICULARA’ • . - angajează • -v.o

9 barmană (zona Cipariu)Telefon: 13-68-97. (9939) ;

GRUPUL ŞCOLAR INDUSTRIAL DE TRANSPORTURI CĂI FERATE

face înscrieri pentru liceu seral, clasa a Xl-a pînă luni, 26 august 1991, pentru meseriile:

•• electromecanic telecomenzi feroviare• electromecanic auto• electrician I.F.T.E. (1186)

GIMMMPEX S.N.C., telefon 14-15-01

organizează excursie de 7 zile cu autocarul in ITALIA, în luna octombrie in staţiunea BIBIONE (la Marea Adriaticâ) cu vizitarea oraşelor TRIEST, VENEŢIA şi PADOVA.

Preţ informativ: 42.550 lei.înscrieri începînd cu data de 26 august, între

oreie 16-19. (9965)

' FILIALA REPREZENTANTA DACIA SERVICE CLUJ FELEAC

organizeaza concurs in data de 27 august 1991,ora 10, pentru ocuparea următoarelor posturi:, • vopsitor

• bucătar ^• muncitor necalificat Relaţii la telefon 11-15-35.Cererile, însoţite de actele de studii -se depun

la sedul filialei din Calea Turzii (iîngă staţia PECO). (1279) .

LICEUL DE ARTE PLASTICE CLUJ-NAPOCA ' str. Dorobanţilor nr. 56, telefon 11-24-88

anunţă concurs de-admitere pentru treapta I — (clasa a IX-a) la următoarele specialităţi:

• SECŢIA REAL — arhitectură — 4 locuri• SECŢIA UMAN — ceramică — 8 locuri• textile — 8 locuri. . - v înscrierile se mai pot face pină în 26 august

1991.(1277)

. DE VÎNZARE ÎMBRĂCĂMINTE PENTRU FEMEI, BĂRBAŢI Şl COPIII

" • pantaloni, sacouK, geci, jogging, heans, blugi catifea, fuste, rochii, pulovere, cămăşi

Adresa: str. Minerilor rir. 42i : ‘ ■Vînzarea se face la kilogram sau en-grosII

• ; ' (9963)

C.A.P. BĂDENIscoate la licitaţie următoarele:

• autocamion Bucegi şi motor Diesel• 5 buc. butoaie a 1000 litri• strung * - • Licitaţia va avea loc la data de 1 septembrie

'1991, la sediul C.A.P. Bădeni, comuna Moldove­neşti. (9964)

• SOCIETATEA COMERCIALĂ „SANEX" S.A.CLUJ-NAPOCA

str. Beiuşului nr. î * încadrează, de urgenţă. în conformitate cu legis­laţia în vigoare, următorul personal: <

• un şef manevră — pentru calea ferată uzinală• un manevrant — pentru calea ferată uzinală ■ Informaţii suplimentare se primesc la Serviciul

O.N.S.P., telefon 14-70-38, interior 130. (1278)

SOCIETATEA COMERCIALA „ERS-C.U.G." S.A.

cu sediul în Cluj-Napoea, B-dul Muncii nr. 18 . prin serviciul protocol şi bază de date, cu perso­nal autorizat şi cu experţi în domeniul tehnic, exe­cută, pentru persoane fizice şî societăţi comerciale

. • traduceri şi retroversiuni In/şi din limbile franceză, germană, rusă şi engleză pentru documentaţie tehnică de orice fel, inclusiv partea grafică necesară

• editări de cărţi tehnice de produse in limbi străine, conform normelor de asigurare a calităţii

Doritorii se pot adresa prin' comenzi sau direct la ERS-C.U.G. S.A.

Relaţii suplimentare la telefon:. 15-44-25 : sau15-66-25, int. 1194, compartimentul Protocol.

Plata prin C.E.C. sau la caserie., Preţuri, negociabile, între 60-90 lei/pagină.

ERS-CU.G.-S;A. VA AŞTEAPTAI (1272)

C.A.P. LUNA DE SUS

vinde, la licitaţie, in data de 24 august 1991, ora ,10,'la sediul u n i t ă ţ i i : .i; • grajduri' s

• fînare• tractor '

: • moară tip Bonţida• agregat irigat. (9958) •

INTER-DUNA KNETCO. - UNGARIA . KUWEIT

: BIROU DE EXPORT-IMPORT Şl MARKETING ;organizează. - ,

o amplă expoziţie de prezentare a produselor, in zilele de 28-30 august a.c. în CJuj-Napoca, la Casa de cultură a studenţilor din Piaţa Păcii. :• fn cadrul celor peste 20 unităţi comerciale se vor prezenta si firmele: s• „KlSGERGELY" :cu 34 sortmente de prafuri pentru îngheţată, auto­mate petntrii îngheţată şi cornete

„KNOL“cu rîşniţe de cafea, malaxoare pentru siropuri etc.

(9255/B)

GRUPUL ŞCOLAR ELECTROTEHNIC NR. 4 Str. Cimpului microraion 11/2, telefon 16-54-77

. Organizează concurs de admitere pentru-treaptaI şi II sesiunea august 1991, după^cum urmează:

1.' cls; a IX-a — profil matematică-fizică — 18 locuri V " " • . :v:‘ :

' ' - profil mecanică — sculer-ma- triţer — 12 locuri

" . - - profil electronică (Ib. de pre­dare maghiară) — 21 locuri -

2. cls. a Xl-a - profil electronică profesională —16 locuri ■ . v . ^

z — profil mecanică fină - 30 locuri* , <> ' - profil electronică: confecţioneri

produse electronice (Ib. maghiaro) — 17 locuri3. cls. a Xl-a curs seral

i , - profil electronică - 36 locuri . - profil mecanică (Ib. de predare

ftiaghiară) - 36 locuri4. şc. profesională - abs. de VIII cls.

- profil sculer motriţer - 15 la­curi ” „ <

profil prel. prin aşchiere - 7 loruri ■ ^

5. şc. profesională - abs; de X cls. x— profil, prel. prin aşchiere — 21

locuri - *6. învăţămînt post-liceal - Ib. română - 30 lo­

curi , ■ _< 7. şc: de maiştri - 30 locuri« Informaţii suplimentare la secretariatul liceului .^ _________________________________________ (P-C.)

SOCIETATEA COMERCIALA AGROINDUSTRIALA S.A. (I.A.S.) CLUJ-NAPOCA

vinde loco fermă din producţie proprie legume proaspete de foarte bună calitate la preţuri sub cele din comerţ şi p/aţa liberă: . . .

• tomate, suc de tomate, varză proaspătă şi morcov, pătrunjel, ceapă, ardei, etc.

Informaţii la telefon: 14-14-15 str. Elicei nr. 1.

ICOOP depozite Cimpeni. - Telefon 7-17-41-

cumpără:> • redresor pentru încărcat acumulatori ta elec-

trostivuitoare. (1270) '

£ £ P l P ! ! B L l G I I A T t

• Schimb apartament confortI vagon,: ICRAL, cartier Gheor-

K gheni, str. Godeahu cu aparta- ment 2 sau 3 camere intrări separate, Gheorgheni, Mărăşti, Zorilor. Suport diferenţă. .Tele­fon *4-75-69. (10144)

• Schimb apartament 2 came­re confort II ICRAL Gheorgheni, str. Alvema nr. 63, ap. 4 cu apartament 2 şau, 3 camere, con­fort, mărit Exclus Mănăştur'. ,Su­port diferenţa. (10145-A) •

• Schimb garsonieră confort, foarte mărit compusă din: ^ ca­meră, bucătărie, baie, cămară, hol; toate foarte ■ mari şl cu ln- - trări separate, cu apartament două sau trei camere. Str. Tăş- nad nr. 24, bloc J I. sc. 1, ap. 5 .Mănăştur familia Rusu Pău­nei. (10C66) _______

•Schimb 'apartament cu două camere cartier Mănăştur. Cer

' una garsonieră Zorilor Sau Ghe­orgheni. Telefon 15-08-13. (10673)

• Schimb garsonieră confort mărit proprietate, cu apartament. Vînd CEC Oltcit ridicabil ime­diat. Telefon 14-97-81. (10159)

• Schimb apartament 2 came­re, cu garsonieră Mărăşti. Tele­fon 14-92-11. (10167)- • Schimb garsonieră confort I

cu similar, excepţie Zorilor. In­formaţii telefon 13-15-83 sau16-76-36 între orele 20—22. . (10742) -t. ■ .--.'A;'; ■■ -r : ‘

• Schimb 4 camere Mănăştur, cu 2 camere cenţru. Telefon;14-36-90. (10691) . . ,

• Execut 2ugrăvit. apartamen­te, faţadă, tcncuit ornamente, terasit praf de piatră.; : Zilnic orele J6-—22 familia Covaci. Te­lefon 16-37-87. (10679) ..... *

• Călătoriţi cu noi pe ruta Cluj — -Budapesta. Telefon:15-04-12. (10701) .

• Mulţumiri şi recunoştinţă domnului plt. adj. Bungărdean din cadrul Poliţiei municipiului Cluj-Napoea pentru modul în care îşi face 'datoria. Ovidiu. ( 1 0 6 9 5 ) . :

• Preiau contract ' garsonieră confort sau apartament 1 ca­meră. Recompensă plătibilă în valută. Telefon 16-38-01. (10703)

• Preiau contract ICRAL două camere sau garsonieră.’ Ofer CE<3 Dacia din 1988, depunere 70.000. Telefon 11-68-15. (10674) t x ;

• Caut persoană pricepută la reparat covoare, timplar, munci­tor necalificat..Telefon 11-32-52.(10548-A)• • Doriţii .un televizor color „Samsung* diagonala . 51 cm, ga­ranţie asigurată? . Veniţi chiar azi lâ firma „PLUS", B-dul .22 Decembrie rir. 23—25 scara I. etaj I, ap. 8 pentru contractare. Telefon 11-66-74 orele 13-18. (9»26-B) . -vy;]• • Căutăm femeie îngrijire co­pil de 2 ani. Telefon 13-36-39 după

; ora 15. .(10678)■• Caut- adresă apartament;

ICRAL liber. Recompensă. Te­lefon 11-63-72. (10570) '

• Profesoară, predau engleza şi franceza orice nivel, germana începători, cu deplasare la do­miciliul solicitantului, 200 lei/ oră. Telefon 18-81-23 orele. 21-22. (10656) -r"- • ■ ■ •' - '• • Caut femeie""pentru ’ îngri­jire copil 2,5 ani, cartierul Ghe­orgheni. Telefon 14-19-18 între orele 17—20. (10684)

• închiriez apartament 2 ca­mere mobilat pe valută. Tele­fon 14-57-95. (9884)

• închiriez rochii de mireasă, străine, deosebite Telefon:16-83-42. (9946-A )

• Caut să închiriez garsonie­ră, apartament (mobilat). Plata în lei. Telefon 14-48-57 între12-18.(10134) . •- '

• Caut * în chirie garsonieră. Telefon 18-96-07 după masă.

:(10179)v • închiriez apartament 2 ca­mere. mobilat,' cu telefon. Pla­ta în valută- Telefon 17-18-31 sau 12-93-40. (10642): • închiriez demisol pcmiu a- telier. Telefon 17-32-32. (10544)

• Dau în chirie pe valută pentru studenţi apartament 3 ca­mere. Telefon 15-07-501 după ora17. (10147)

• Dau în chirie pe valută a- partament 3 camere cu telefon.

. Informaţii după ora 16, telefon16-53-80. (10585)

- • Primesc o fată In gazdă. Telefon 12-02-08 Intre < orele17—20. (10132)

' • Medic străin caută să în­chirieze. un apartament cu 3 camere în zonele Zorilor. Gheor­gheni şi str. Pata. Telefon:15-80-68 saU 12-01-84 între orele10—22. (10504-B)

• Gaut garsonieră ln cartiere­le Mărăşti, Gheorgheni, mobilat cu telefon. Plata în valută. Te­lefon 18-55-97. (10608-A)

• închiriez pe valută garso­nieră confort h «artier Mănă?- tur, pe termen lung, mobilată sau nemobilatâ. Telefon 18-14-62 familia Covaciu, între oreie 16-18. (10671) S

., • Dau în chirie pentru un a a»2 camere confort mobilat». • •lefon. Chirie anticipat T e l e »14-59-36. (10653)

a d e v ă r u l declxjj PAGINA 8

t£®?3 PIIBLIBITATf' t

—■V.T.NZARI— -CUMPĂRĂRI-

• Vînd casă în Apahida str. Triunghiul CFR 21 compusă din

, 3 camere, dependinţe. Relaţii la domiciliul familiei Hosu.

• (10170) :• Vînd 2 scaune stomatologi­

ce R.F.G. marca Ritter.. Telefon. 46-09-10. (10686) : . . .

' . • -Vînd covor persan manual ' 6 mp, serviciu porţelan cehos­

lovac 12 persoane, bibelouri. In; formaţii jtelefon 15-43-18; orele 8—10; 19—21. (10173) -:j

..: Cumpăr telescoape" faţă, ta- '• Icre şi tampoane cutie . cu 5'

1 trepte pentru Dacia 1310. Tele- ' -fon 14-09-74 sau 16-54-79.-v. (10692) V .

.■■■• Cumpăr garsonieră — apar­tament 2—3 cartiere cu ’ pfcluare -

■ --.de rate sau număr-mic de în-;- V ■ - scriere (Cluj-Napoca). Oferte ' la

- telefon 9o3/l-24-05 după: ora 16. «0700) : ■-

" • • Vind rmscă faţă D. 1100, şa- de călărie. Telefon 11-20-55.

. (10709) - ; . ' -Vindem - televizoare' color,

video rpcordere, magrietoscoape.■ Sumpărăm valută, j Telefon’:

13-29-05. (9893-P) >: .;: - « Vind Ford tranzit bus- pen­

tru transport 'persoane sâu mar­fă sau .schimb cu apartament,’. ;

' casa, tu ui Telefonv 11-12-29. - (9871- \)

• Vînd radio ' vienez vechi , Minerva „Cornettc“, serviciu por- . .ţelăn „Bavaria“, .vechime 85 ani^

Telefon 15-44-63. (10510-A)*. - • Vînd T,V color 68 cm, CEC .. Dacia- 1990 şi mărci pentru fo- '

rinţi Telefon 17-27-94 după'ora ■, . 18. (10107) • ' ■ ! .V ' • Vînd cuptor microundei" fa-

ruri Opel kadet 1—3. Telefon s- 14-33-48. (10106)-■ • Vînd Volkswagen 1300 şi ’ Opel rekord. . Telefon 15-28-68

- > zilnic. (10105) .• Casă de' vînzare.Mnformaţii

ia telefon. 18-53-04, (10103) ;• Cumpăr cuşcă pentru, cline. -;

- Telefon 14-53-81.. (10100)' j • Vind . televizor alb-negru. . .... Telefon 14-82-26..(10092) ; :

• Vind casă de bani : Heski ■Testverek, convertoareparabolăI clB. Telefon 13-29-08, (10089)

•.Vînd mobilă: diferită. Tele-- fon 14-70-65. (10086)• _ • Vind urgent mobilă • şi ma­

şină da spălat automată. Calea Floreşti nr': 79,- ap. 80 după ora 18.(10613) 1

• Vînd Golf în stare perfectă;-- Calea Turzii 122, ap. 37. (10612)• • Vînd două vitrine,", pătut.

ţarc; Str.' Năsăud ' 10. bloc -Y48,.- ap 37. (10619) .. .

,, • Vind 'canapea,.'comodă TV, dulap vitrină. Piaţa" €ipariuv nr.'9, bloc 1 A, sc. II, etaj I, ap.I I dună masă. (10620)■ -yind-"sau închiriez' apai-ta-'

ment două camere - confort I / lingă Flora, ■ mobilat. Telefon i . 18-24-05 orele 20—22. (10615)

• Vind eEC .Dacia 70.000 a-- vans. Telefon . Dej, 952/1-10-82

. . între orele. 18—20. (10634)«..Vind CEC-Dacia septembrie

1987. Telefon 14-27-60 după masa: (10648) , '

. - • Vînd maşină îngheţată. Te­lefon 12-14-64.(10633) - ; '

- . • Vînd mobilă sufragerie „No­ra". Telefon' 17-01-97. '(10644)

• Vîfid CEC Dacia -1300, de- •■ punere .1988., Telefon 16-07-84.

’ (10669) • - .; ; ,■ • Vind aragaz nou. Telefon;; 14-88-22; (10667)

• Vind urgent TV sport.' 2 • , . fotolii mari, masă rotundă, ma-

• şină de spălat Albalux 10, ma- ‘ .şină de cusut „SingerV bufet

' mare. Telefon .14-59-36. (10658)

IMtEŢ MINIM LA • liUBEPÎIŢA- In Piaţa 1 Mai (Clujana) se

. vinde • LUBENIŢA la cel .mai scăzut preţ — 15 lei/kg. 'Vă aş-

-■ teptăm. (9968) , -V • Vînd apartament ,2 camere cu îmbunătăţiri. Telefon .15-03-59.

. (10657) :• Vînd set motor „Borgo“ Da*

. cia 1100 — 10.000 lei. Telefon' 13-14-34. (10672)

• Vînd convenabil mobilă de zi,' masă TV, maşină' de cusut „Ileana" în stare perfectă şi’

■ motoretă „Mobra“. Informaţii zil­nic la telefon 11-38-69 între ore­le" 8—10 şi; 20—23. (10677)

• Vînd dormitor „Anda“. Preţ „ informativ , 90.000 lei. Telefon:

15-36-13; 15-98 72. (10158) .■ Cumpăr . avantajos lire ita-

iietfe. Vind ulei Schel. Telefon.15*36-13. (10111) ■, '•/ Vînd ' 46 mp parchet ste- .

' ja i f uscat... Telefon 18-23-42. -(io iei) y , .■ •% îna semicursă, video-pla- yer, .CES .Dacia ;1300 noiembrie

<1990/ foarte convenabil. Telefon - 11.40-88 după- ora 19. (10162)

• îyind i bicicletă , nouă, masă rotundă: .Telefon- 13-35-17. - (10163)■ • Vînd' televizor color nou.’ Telefon 13-56*87. (10166) .

• Vînd videcT recorder Sharp şi ;CE<3 Dacia 1300 înscriere 1987.; îŢelefon 17-33-29, (10680) ■:

, • Vind’urgent autoturism Maz­da 323, an 1981. Telefon 16-80-95. (10705).

• Vînd 4 ~ cauciucuri 165X15. Str. Gorunului, nr. 2, bloc C 6, ap. 14. (10720).

• Vînd CEC Dacia 1300- din 1989. Telefon 12-08-07.\,(10722)

• Vind CEC Dacia aprilie 1988 şi mai 1989. JTelefon 16,-71-79. (10723) - . ,

• Vînd SEC Dacia depus în decembrie 1988. Telefon 14-61-12. (10726).... • Vind apartament 4 camere confort, etaj 2 pe lei şi valută. Telefon ,11-34-30, (10148) -

• Vînd i număr mic înscriere apartament deja- scadent. Tele­fon 14-GG-34. (10730) 0 : ;

• Vînd televizor Philips' dia- ■ gonala 61 jan. Sumpăr lapte praf pentru copil; : o lună, cumpăr telescop faţă . dx-eapta Renault Fuego 2 I. '■Telefon 17-97-91.' : (10738) - _ ' . ; ;■: • Cumpăr rulotă Feiicia sau alt tip pentru comiert. Telefon:13-99-46. (10751)

• Vind staţie sifoane, cu acce-; \sorii. Str, " DeceBal nr. 1. (10749)

• Vînd seră -olan d ? dc 200 mp, , 953/1-59-14 (10743) ' '

• Vînd două camere, bucătă- ■ rie, antreu' casă construită no­uă în comuna Luna de Sus nr, 574. (10180)

• Vînd pui • dog german şi ‘ pui pisică siameză; vînd canar^ pea. Telefon:.. 11-55-97. (10177)' • Vînd vin de ; casă şi fami­lii de albine. Telefon 13-14-52, , 17-40-17. (10199) - - ! • Vînd Volkswagen Passat.,

Telefon: 15-51-56. (10763). «V în d Volkswagen Polo, te­levizor color, micro vel, filtru ca­fea, maşină de scris, robot bu­cătărie, aparat electric de tăiat pîine. Informaţii zilnic. : orele .14—22 la telefon 11-32-31..(10766) - . , -

• Vind două CES-uri Dacia — decembrie 1987, '.Telefon:

116-88-12 orele '19—22. (10734)• Cumpăr pompă ;■ ■ centrală •

pentru.frîne ia Oltcit. Vînd Re- civer Original , Germania. Tele­fon 17-55-81. (10767)

• Vînd „TRABANT" COI cu motor nou. Tel. 16-4(5-39. după ora H .(10689) '

iNCHIUIEm. • Două studente căutăm apar­

tament pentru închiriat, mobilat sâu nemobilat. Telefon 16-93-75. (10693) -- ■

• Caut garsonieră mobilată în Gheorgheni, Pata, centru. Ter­men lung. Plata în lei. Telefon14-89-57. (10693) ' .

PIERDERI• Broscoi Gheorghe pierdut

legitimaţia de serviciu eliberată; de întreprinderea:. „Clujana” . O declar nulă. (10577)

• Hăşmăşan Iudit, • pierdut carnet de student. II de<rlar nul..; • Şuteu Radu,- pierdut legiti­maţie de serviciu.-O declar nu­lă. ■! ;■ • Pin tea Ioan Dorin, pierdut

Igeitimaţie. de serviciu. O declar nulă. .

• Ana Filip, Mureşan Gheor­ghe pierdut: legitimaţiile de ser­viciu. Le declarăm nule. .

lC / E i § ^ b i ~ ;

• Colcctivul ir.M . 023*3 Cluj este alături Ge «SI. gen. Ghcor- ghiu în imensa durere pricinuita de - asasinarea miţeleascft a so­fiei. Flori şl lacrimi pentru flin ­t a ' suprimată, sincere condole­anţe fam iliai-Îndoliate. (10189)

• Sintem alături de fam ilia Boroş Istvan în durerea prici­nuită ; de moartea ; tatălui. Co­lectivul Sc. spec. de nevăzătorl, (10183) '.. ■:

• Miercurt, 21 august 1991, s-a. stins din viaţă, după - o grea şi

nemeritată suferinţă BEVEZS IUON (JANCSI). Ne rugăm pen­tru odihna şi liniştea carc spe- î&m că-i vor fi date dincolo. Inmormintarea va avea loc sîrn- bâtă; 34 august, orele 14, ain capela dimitirului . ccntral. Ho-: dica .(10711)

> Au trecut şase săptămini de la dureroasa despărţire de imu­nul şi dragul nostru tată, bunic, străbunic VASILE BAN, din SO- meş'eni. Comemorarea sîmbătă, 21 august, orele 15,' l£> biserica din Someşeni. Familia. (10760)

• Cu tristeţe in suflet anun­ţăm încetarea din v ia ţ ă ,d u p ă o : grea suferinîW, a iubitului

nostru- tată, socru, bunic _ GHEORGHE ROBU, in vârstă de 69 ani. Inmormintarea va avea ioc Ia data de^ .îi august 1991, or 13'In cinlitirul Dirte-Braşnv. Ouraneztu să-l odihnească v Sn pace. Fiul Gheorghe cu familia. (10717)

® A . trecut un an de la ue— dreapta despărţire de dragul meu soţ inginer IOAN OCTAVIAN.!

BALU. . Comemorarea in 2» au­gust ora 11 Ia biserica din str. Bisericii Ortodoxe. Soţia Rica. (10676} . • ' -

• Cu aceeaşi nemărginită • du­rere amintim că se împlineşte un an de cind negura veşniciei s-a IfişM peste ochii iubitului nostru soţ, tată, socru" şl bunic VASILE PAPUC, căruia U a- ducem cel mal pios omagiu de dragoste, preţuire şi recunoştin­ţă. Nu vom uita niciodată devo­tamentul, sacrificiilc şi aleasa iul dragoste şl bunătate cu care ne-a înconjurat in permanenţă. Regre- tnidu-1 ‘profund îl rugăm pe bu­nul Dumnezeu să-i dea eterna linişte şi >pace. Comemorarea v> avea loc-duminică, 25 august ora12 Ia biserica d in ; „Ir is ". Familia veşnic îndurerată. (10538)

• Se împlinesc şase săptămini de la decesul sofului şi tatălui drag NICOLAE FECHETE. In veci ncmingiia|i. Anuţa, Cosmin şl ionuţ. (10172)

• Un ultim şl îndurerat adio bunului nostru unelti şt cumnat ALEXANDRO ONAŢl. Familia Ungureanu f l Drăgan. (1075C)

• In urmă cu 1 şase săptămini a trecut spre cele veşnice iubi­

tu l-nostru- sot şi părinte t r a i a n MAN, protopop ortodox român. Ne vom pleca frunţile cu recunoştinţă la comemorarea care va - avea Ioc duminică, 25 august, ia ora 11, în cimitirul parohial din Mănăştur. Dumnezeu să-i odihnească. Familia. (10660)

• Se implineşte un an de la trecerea tn nefiinţă a aceluia

care ne-a fo s t ' drag părinte . M ARIN TUREA. Persoanele' care’l-au cunoscut şi doresc să-i' a- ducă un omagiu sînt Invitate la parastasul care va tivea loe in ci­mitirul Crişan sîmbătă, 21 au­gust 1991, ora i i . Familia; (188«)

• Au trecut şase--luni de la­crimi şl durere de cind : m-a părăsit dragul şl scumpul mea soţ col. (r) ENE DUMITRU. Nu-1 vo i u ita ', nlclodatt. Soţia Îndu­rerată. (9916) ,

« Neuitate . amintiri, profund omagiu şl dragoste ’ scumpului meu soţ DESIDERIU BERGER la trecerea a doi ani de la d isp » rlţla sa .: F ie-i memorla bliiccu vintată. Soţia. (9T96) 1

• AU'.-trecut doi ani de la­crim i şi durere de la plecarea in eternitate. a scumpei, noastre

mame, soact^ şl bunici CAROLINA BELDEAN din CO- jocna. N ici timpul, nici uita­rea nu pot mingiia sufletele noas­tre îndurerate. Comemorarea du­minică, 25 august 1931. Copii E- milia, Valentin,^ Valentina, gine­re le ' Sandu şi nepoţelui Alexan­dru. (10083) ; : ,i , .

Cu adincă durere şi triste­ţe am aflat de dispariţia, fulgerătoa­re din viaţă a scumpei noastre colege M ARIA GHEORGHIU. Sîn­tem alături ţie colegul nostru Dorin Ghcorghlu şi de familie la- această dureroasă dispariţie, Odilinească-se în pace. Sindica­tu l ’ s.I.A.C. DM. 01369.: (10681)

9 Mulţumim din inimă rude­niilor, conducerii şi tuturor co­lectivelor din cadrul Poliţiei mu­nicipiului Cluj-Napoca, vecinilor, prietenilor şi cunoscuţilor > care prin telegrame, telefoane şi pre­zenţă au fost alături de: noi In marea durere pricinuită de dis-

pariţiai fulgerătoare a mr. (r) NICOLAE RUSU, • soţ şi tată, Dumnezeu să-l odihnească.' So­ţia Valeria şi fiu l-E m il Doru. (10165)

• Sîntem alături de ., cumnatul nostru Pop loniţă In marea du­rere pricinuită de. decesul fra­telui drag. Familiile Poi>a, Flo- rian* Pop Toma. (10164)

• Sintem alături de sbra noas- irli uţa şi soţul Dan Mihail in mafea durere pricinuită de pier­derea fiicei dragi O ANA la virs- ta de numai 4 luni. Surorile-şi fraţii Mărcuţa, v iciora , Ionel, Do­ru cu familiile Dan şi Brozi. /

••Sintem alături de ; colega noastră Lucreţia Oiaru*'şi copi- .laşii ei acum cînd se despart de dragul lor soţ şi tătic. Fiţi tari, dragii noştri, bumnezeu să: vă ajute Colectivul cantinei res­taurant „Unirea'V (11670) ‘ _

■ '• Un ultim omagiu prietenului

nostru IOSIF OLAR. Familia Bu­cur . Irimie şi Virginia. .(10171)

• Sintem alături de sora noas­tră Maria, copiii Săndel şi San­da cu familiile in^ marea- durere pircinuită . de moartea soţului, tatălui şl bunicului lor drag. N i- culiţa şi Nelu cu familiile. (10708). • . ’

• Sincere condoleanţe domnu­lui general maior. D orin . Gheor- ghiu la trecerea ‘ fulger* loare In nefiin(ă a soţiei sale. Familia colonel Augustin Caraba. (10169)

# Profundă compasiune familiei Onaţi greu Încercată de ■ Înceta­rea din "viaţă a celui care a-fost ALEXANDRU ONAŢI, blfnul lios- ţru vecin şi prieten.’ Fle-i ţărina uşoară. Familiile iaheu, Damian şl Ciobănescu, (10097) . . : : *■

• Colectivele Casei Armatei, estradei şl m udcll miUtare sint alături de domnul general Gheor- ghiu Dorin tn marca durere cau­zată de decesul premaiur al- so­ţiei. (10168)

• Tristeţe şi lacrimi au , înso­ţit 6 săptămini de la iulgcrătoa- rea dispariţie a iubitului nostru fiu şî frate NICOLAE FECHETE. Amintirea -lui , ne este şi va* că­mine veşn ici. In inimile noastre. Mama, • sora”! Nuţica cu familia. (10719) ...,;V;. - -. ,

• Vestea tristă a încetării ful­gerătoare din. viaţă a soţiei dom­nului general maior Dorin Gheor- ghlu ne-a îndurerat profund. Ne alăturăm îndureratei fam ilii cii sentimentele noastre de ' profun­dă compasiune. Colectivul CJU. 0132* TIrgu Mureş. (10728) -

I1 Cu alese sentimente de cont- pasulne participăm la imensa durere a . familiei domnu­

lui general maior Dortn ‘ Gheor- ghiu, pircinuită de dispariţia ful-' gerătoare; dlil, viaţă a stimatei sale soţii, colectivul I7.M., 01271 SomcŞeni. (10727). * Colegii sînt • a%turi de Eva Laszlo In marea durere pricinui­tă ' de moartea tatălui Iubit.. .Co­lectivul 'B ib liotecii Academ iei. . (10710).;,'

• In aceste momente grele, de­terminate' de dispariţia brutală dintre cel v ii a doamnei M AR IA GHEORGHIU, persorianlul C.M.J. Cluj esţe alături de fam ilia în­doliată şl Îşi exprimă întreaga compasiune. Transmitem şl pe* această cale ; familiei - îndurerate cele mal sincere - condoleanţe. (1071$) . 1;

t Sîntem alături de domnul general-maior Dorin Gheorghla Ia marea : durere pricinuită de dispariţia tragică a soţiei dragi. Sincere condoleanţe în tregii fa­m ilii. ■ colectivul ."Spitalului- m ili­tar Cluj-Napoca. (10750) ^ ' *

% Sincere condoleanţe, ş i în­treaga noastră compasiune fa­m iliei Elena Bolcu la pierderea tatălui drag. Colectivul - A t. pro- lo jip „Term orom ". (10757)

• Copleşiţi dc durere anunţăm încetarea fulgerătoare / din viaţă a iubitului nostru ginere şi - cum­nat OLAR IOSIF. Sintem alături de Lucreţia,. Nicuşor şi Lavinia. Socrii Vasile şi Ana Puiu, cum­natul sandu şi Maria 'iclenzan. (6137)

• Sintem cu tot sufletul ală­turi dc Lucreţia, Nicuşor - şl L a ­vinia in aceste clipe- cumplite

cind iub itu l, lor soţ ş l . tată, IOSIF OLAR, a trecut în nefiin ­ţă. . Sora - Emilia, cumnatul L iv iu şi nepoata Liana Pădurean. (6137-A) ' r - . :

• .L a cr im i şi durere pentru ne­pot, verişor şi unchi, cel care a fost-OLAR IOSIF. I l pling mătuşa Anuţa,: verişorii Ionel, Mărioara, porina cu fam iliile. Sîntem alături de scumpii noştri nepoţi Nicuşor şi Lavinia şi de mama lor Lucreţia. Dumnezeu sâ-i odihnească, (6137-B)

« Pioasă . aducere - aminte la * săptămini de - la decesul iubitului nostru soţ, tatSV socru şl . bunic

CÂMPEAN GHEORGHE, din Palatca. Comemorarea, . duminică 25 august, la Capela ortodoxă din .- . cartierul Grigorescu (strada Rolcoczi). Fami­lia. (6138) '

0 Cu adlncâ- durere în suflet a* nunţăm încetarea din viaţă a scum­pei noastre mame, bunică şi stră­bunică M ARIA VARGA în. vîrstă de- 91 ani. înhumarea va avea loc sim- bătă 21 august 1991 ora 1* la do­miciliul din str. posminulul nr. 17. Familia,îndurerată.'(10203)-.

- • Dragă Lucreţia ,''Lavin ia şi Ni* cuşor, s în tem , alături de vo i In aceste grele clipe prin , care treceţi. Cumnatul vâsiie cu . familia, cum­nata. Valerica. cu familia. (10739) 1

• Sincere condoleanţe şl compa­siune jâ lii» partea locatarilor bloa R O '26 pentru ' familia . îndurerat# Bacso Rozalia.- (10712) . ..

COLEGIUL DE REDACŢIE

Ilie Caftan (redactat sef), Dan Rebreanu (re­dactor şet odjunct), Vaier Chioreanu (redactor şef ad/unct), Troian Bara (secretar general de redacţie), Ion Rus, Maria Sângeorzan, Radu Vida.

REDACŢIA: Cluj, str. Napoca nr. 16, TELEFOANE: U-10-32 (redactor şepî il-75 07 (redactor $el adjunct şi secretariatul de redacţie); 11-74* 18 (secjio culturală); I t -73-07 (sec­ţia probleme social-economice); 11 *74-90 (secţia probleme cetăţeneşti); 11-73-04 (ad­ministraţia ziarului). Mica publicitate se primeşte xiînlc Intre orele 9 -î6 , numai la adrni* nistroţie, str. Napoca nr. 16 (Ia parter), Sîmbfita jl duminica închis.

U r a )20. 072