Vila Hermina Hassner-Marcel Iancu

5/7/2018 Vila Hermina Hassner-Marcel Iancu - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/vila-hermina-hassner-marcel-iancu 1/7

Vila Hermina Hassner, Marcel Iancu, Str. Pictor Iscovescu nr.32

Universitatea de Arhitectur ă şi Urbanism Ion Mincu, studii postuniversitare iulie 2011

1

LUCRARE DE STUDIU

A UNUI IMOBIL MODERNIST

Vila Hermina Hassner

arh. Marcel Iancu

Str. Pictor Iscovescu 32, Bucureşti

martie 1937

de Raluca Zaharia





2

Vila reprezintă unul din ultimele proiecte româneşti de vile al arhitectului Marcel Iancu,

după o serie de imobile de raport. Realizată în 1937, ea este un exemplu clasic de sincronizare al

arhitecturii moderne româneşti cu arhitectura lui Le Corbusier, celebra Vila Savoy de la Poisyfiind construită în perioada 1928-1931. Doar 6 ani reprezintă decalajul dintre cele două

construcţii.1

Beneficiarul îi dă o mare libertate de expresie arhitectului atât la exterior cât şi la interior.

Construcţia este realizată pe un teren obţinut prin unificarea a două loturi (nr. 18 şi nr.19) într-un

parc de vile din nordul oraşului aflat în plină dezvoltare la acea dată, Parcul Jianu. Unificarea îi

permite o suprafaţa construită de 260mp la sol şi prin regimul P+1, o desf ăşurare orizontală a

faţadei principale.

La o privire mai atentă se observă o lungime similar ă pentru restul faţadelor însă o tratare

secundar ă pentru ele, semn că încă persista o ierarhie a vederilor laterale ale unui imobil.2

Descriere funcţională

Pentru o locuinţă individuală de lux a perioadei, casa cuprindea, la parter camere de locuit,

bucătărie şi o intrare de serviciu, iar la etaj, camere de oaspeţi, anexe, solariul şi o supantă ce

încadrează golul scării interioare. Există de asemenea două accese, unul principal şi unul

secundar, al servitorilor, de aprovizionare. Deşi ambele accese în curte se fac din strada Pictor Iscovescu, intr ările în casa propriuzisă se fac pe faţade adiacente.

La interior rectangularitatea pereţilor este pusă în contrast cu stâlpii circulari şi mai ales

cu peretele curb al scării şi cu amenajarea de la parter.3

În spatele casei se întinde o gr ădină generoasă ca dimensiuni, comparabilă cu suprafaţa

construită a casei, care probabil fusese şi ea amenajată în spiritul epocii4 după un proiect posibil

tot de Marcel Iancu, din moment ce tot el semnează şi design-ul interior al imobilului.

1 Comparaţia cu Vila Savoy nu este întâmplătoare, cele două având în comun: o planimetrie similar ă ca concept,dezvoltarea pe orizontală, prezenţa solariului, terasei la ultimul nivel, integrarea în amenajarea interioar ă a pieselor de mobilier încastrat precum şi a unei cromatici şi a unor picturi murale abstracte.2 Revenind la Vila Savoy, nu există o faţadă principală sau una secundar ă, în principal modului în care sunt tratatearhitectural dar şi datorită amplasamentului ce permite vederi din aproape toate unghiurile. În cazul vilelor urbaneacest lucru nu este posibil.3 Atât Vila Savoy cât i Imobilul Ottulescu a lui Horia Creangă folosesc forme rectangulare şi apoi structur ă cuelemente circulare i alte forme curbe pe interior.





3

Caracteristicile plastice specifice curentului modernist

Vila se încadrează în curentul arhitecturii moderne. Autorul Marcel Iancu fiind un

reprezentant de seamă al curentului în România. Dintre caracteristicile specifice modernismului

pe care le regăsim în proiectul acestei construcţii amintim:

- accentuarea orizontalităţii, prin registrul golurilor şi formele lor, prin copertina ce

marchează intrarea şi în general printr-o dezvoltare preponderent orizontală a faţadei.

- planul liber, după cum se pot citi spaţiile largi, libere fluide şi modul în care se face

trecerea între ele.

- prezenţa solariului, funcţiune specifică curentului cu rol curativ, introdusă de Le

Corbusier , şi marcarea spaţiului terasei prin seria de goluri circulare de deasupra intr ării.

- modul în care este marcat accesul şi racordarea formală a acestuia cu restul casei.- funcţiunea de locuinţă, într-un cartier aflat în plină dezvoltare în perioada construcţiei

casei. Parcul Jianu este reprezentativ pentru proiecte de locuinţe de lux interbelice, în special cele

moderniste.

- integrarea diverselor alte arte în amenajarea spaţiului interior: frescă dupa Jardin du

Luxembourg şi basorelief de Miliţa Pătraşcu. Un element specific pe care moderniştii încercau

să-l impună, un design total de la partea de arhitectur ă, la amenajare interioar ă şi exterioar ă la

cea de design de mobilier şi decoraţie interioar ă.

Valorile arhitecturale ale clădirii

Clădirea în cauză nu este monument istoric deşi se găseşte într-o zonă protejată prin

specificul parcelarului, atmosfer ă , un anume regim de înălţime şi calitate arhitecturală a fondului

construit. De fapt vila constituie ea însăşi o excepţie în zonă, fiind realizată prin comasarea a 2

parcele învecinate pentru a putea construi o casă dezvoltată pe orizontală. Planimetric putem

vorbi de un pătrat aproximativ. Planeitatea fatadei si rectangularitatea golurilor este contrazisa la

interior de pereti curbi in zona casei scarii si de stalpii rotunzi. Compozitia plana a fatadei a fost

mai bine legata de prelungirea ferestrei in banda de la partea superioara si usoara decrosare fata

de zona zidului perforat a solariului.

4 Nu există nicio confirmare documentar ă pentru aceasta. Cert este că acea suprafaţă de teren a r ămas în modmiraculos liber ă şi verde până în zilele noastre.





4

Marcarea orizontalitatii este realizata prin ferestrele in banda dar si prin copertina ce

anunta intrarea.

Evoluţia în timp. Intervenţii

După cum se poate observa şi din imaginile de epocă comparate cu proiectul iniţial, vila a fost

modificată încă din stadiul de execuţie. Se modifică întrarea, accesul realizându-se perpendicular

pe stradă şi nu paralel aşa cum o arată planurile şi întreg proiectul. Modificările sunt realizate cel

mai probabil la cererea beneficiarului şi mai ales în condiţiile în care un acces în lungul faţadei ar

fi fost mult mai anevoios din cauza spaţiului liber r ămas dintre construcţie şi zid.

O altă observaţie este modul în care evoluează spaţiul gr ădinii de faţadă a vilei. În

imaginile de epocă din anii 1930 se remarcă un gard de joasă înălţime de şi o filă de tineri

copaci. Alcătuire care dispare în imaginea vilei din 2005 precum şi în cea actuală. Gardul din2005 şi cel din 2011 sunt identice, f ăr ă nicio intervenţie pe el, nici măcar de întreţinere. Nu se

poate stabili cu certitudine dacă împrejmuirea actuală este proiectată de Marcel Iancu şi realizată

ulterior pozei de epocă sau nu.

Din fericire, deşi imobilul are loc suficient pentru o extindere, proprietarii nu au f ăcut

acest lucru ţinând la gr ădina ce dă în strada paralelă, pictor Negulici, şi la regimul de înălţime

P+1 din ce în ce mai nespecific zonei. După cum se poate vedea din imaginile recente, s-au f ăcut

doar lucr ări de modernizare a casei cu păstrarea liniilor generale ale faţadei. S-a schimbatculoarea din albul-gri iniţial într-un gri, însă acest lucru nu împiedică citirea volumelor şi a

compoziţiei. Oricum faţada nu prezenta elemente de materiale preţioase. Un detaliu păstrat şi

recondiţionat pentru a preveni degradarea viitoare a faţadei, este cel al şor ţurilor de tablă curbe

pentru perforaţiile în zidul terasei de peste intrare. Acesta este unul dintre detaliile specifice

casei.

Faţada laterală a fost alterată de apariţia nelipsitelor aparate de aer condiţionat.

O alterare însă de o cu totul altă factur ă o reprezintă construcţia pe terenul vecin a unui imobil

P+4 în perioada imediat următoare edificării. Acest lucru se poate observa comparând imaginile

din 2005 şi prezent cu cele de epocă





5

Concluzii

Construcţia şi-a păstrat valorile arhitecturale, cel puţin la exterior în ciuda unei reabilitări ce

datează cu aproximaţie din 2008-2009. Cât priveşte la interior, decoraţia, amenajarea şi

mobilierul modernist au fost alterate demult. Este de apreciat faptul că noul proprietar nu a dorit

o extindere (deşi are posibilitatea să o facă) şi nici nu şi-a dorit o remodelare a faţadei, păstrând

linia generală a ei(deşi casa nu este monument istoric, ci se află doar într-o zonă protejată.).

Consider astfel, vila Hemina Hassner un caz fericit printre atâtea alte locuin ţe moderniste care fie

sunt mutilate prin intervenţii sau sunt pur şi simplu dărâmate pentru construcţia de imobile nou

de birouri sau de raport.

Bibliografie.

1. Centenar Marcel Iancu, 1895-1995, Ed. Simetria, 19952. Machedon& Scoffman, Romanian Modernism, MIT, 2000



imagine inainte interventie, iulie 2005, imagine post interventie, iulie 2011detaliile sunt din iulie 2005. Fotografii arhiva personala

Vila Hermina Hassner, Marcel Iancu, Str. Pictor Iscovescu nr. 32



imagine anii 1930 la putin timp dupa constructie, imagini interioare anii 1930, fatada proiectului initial, planurile nivelurilor, Fotografii “Centenar Marcel Iancu 1895-1995, Ed. Simetria,1995”

Vila Hermina Hassner, Marcel Iancu, Str. Pictor Iscovescu nr. 32

Date post:	06-Jul-2015
Category:	Documents
Upload:	livliz
View:	135 times
Download:	0 times

Vila Hermina Hassner-Marcel Iancu

Documents