Viermi Paraziti La Om Si Specii de Animale Cu Important A Economica

8/6/2019 Viermi Paraziti La Om Si Specii de Animale Cu Important A Economica

1/23

I

Viermi paraziti la om si specii deanimale cu importanta economica


2/23

II

Introducere

1. Date generale despre viermii paraziti

1.1Clasificarea viermilor paraziti1.1.1 Clasa Cestoda

Caractere generale

1.1.2 Clasa TrematodaCaractere generale

1.1.3 Phylum NematodaCaractere generale

2. Specii de viermi paraziti

2.1 Taenia solium

Incadrare sistematica

Caractere generale

Habitat

2.2 Taenia saginata

2.3 Ascaris lumbricoides


Caractere generale

2.4 Ancylostoma duodenale


Caractere generale

Ciclul de viata

2.5 Wuchereria bancrofti


Caractere generale


3/23

III

2.6 Paragonimus westermani


Depistare

Ciclu de viataMorfologie

2.7 Fasciola hepatica


Descrierea fasciolozei

2.8 Baylisascaris


Ciclul de viata

Infestarea accidentala a omului

3. Consecinte ale infestarii cu viermi paraziti

3.1 Simptome

3.2 Impactul asupra nutritiei

3.3 Intarzieri ale dezvoltarii mintale

3.4 Utilizarea lor in medicina

-Cercetari in directia utilizarii lor in medicina

-Efecte benefice

Concluzii

Bibliografie


4/23

IV

Introducere

Helmintologia este ramura care se ocupa cu studiul viermilor paraziti si efectul acestora

asupra gazdelor.

In increngatura Plathelminthes se gasesc reunite peste 20 000 de specii.

Denumirea provine din greaca, unde platys=plat, helmins= vierme.

Acest grup cuprinde pe langa specii libere, specii parazite incadrate in clasa Monogenea,cu

specii ectoparazite, Trematoda si Cestoda, cu specii endoparazite.

Dintre cele trei clase, atentia noastra se va orienta spre Trematode si Cestode, cu specii ce

infecteaza atat animalele, cat si omul.

Numeroase specii parazite au cicluri complicate de viata, cu mai multe gazde: prima gazda

este un nevertebrat, a doua gazda de obicei este un vertebrat.

Clasa Trematoda cuprinde subclasa Digenea, cu mai multe specii ce reprezinta importanta

economica si medicala.

In increngatura Nematoda este cuprins un inventar de aproximativ 12 000 de specii.

Denumirea province din greaca, unde nematos=fir.

Numarul mare de specii parazite la animale si plante, alaturi de efectele complexe pe care le

induc ne determina sa consideram Nematodele printre cele mai importante grupuri de

paraziti.


5/23

V

1. Date generale despre viermii paraziti1.1 Clasificarea viermilor paraziti

Viermii paraziti sunt clasati in trei grupe: cestode (viermi plati),trematode(viermi cilindrici) si nematode.

1.1.1 Clasa Cestoda

Caractere generale

Acesti viermi plati prezinta un corp aplatizat, cu aspect de panglica.

Corpul este format din segmente numite proglote. Totalitatea proglotelor

formeaza strobilul.Cea mai specializata structura a corpului este scolexul,

organul de fixare prevazut cu ventuze si coroane de carlige. Scolexul se

continua cu o zona germinativa, in care se formeaza noi proglote.Scolexul

(capul) viermelui se ataseaza de intestinul gazdei definitive.In unele specii,

scolexul este prevazut cu ventuze, iar la alte specii este prevazut cu carlige.

Principalul centru nervos este un ganglion cerebral din scolex. Inervatia motorie

si senzitiva depinde de complexitatea scolexului. Un prezinta organe de simt,

insa in tegument exista terminatii senzoriale, provenite din modificarea cililor.

Au musculatura corpului bine dezvoltata.

Cestodele nu prezinta tub digestiv.

Ca si alti viermi plati, cestodele prezinta protonefridii localizate in proglote ce

au rol in excretie.

Sunt specii hermafrodite.

Deoarece fiecare proglot prezinta structuri reproducatoare masculine si

feminine, se pot reproduce in mod independent. Unii biologi au sugerat ca

fiecare proglot sa fie tratat ca un organism, insemnand ca viermele plat este de

fapt o colonie de proglote.

Pentru a-si completa ciclul de dezvoltare, cestodele au nevoie in general de

doua gazde. Gazda intermediara este deseori un nevertebrat, in stadiul de

adult parazitand tubul digestiv al vertebratelor.


6/23

VI

1.1.2 Clasa Trematoda

Caractere generale

Cuprinde specii care paraziteaza in general molustele si vertebratele. Corpul lor

are aspect foliaceu. Clasa Trematoda este divizata in doua subclase.

Trematodele au un corp oval,turtit. De obicei nu sunt mai mari de cativa

centimetri.

Tegumentul este lipsit de cili in stadiul de adult. Regiunea externa este alcatuita

dintr-un strat de proteine si hidrati de carbon, denumit glicocalix care

transporta substante nutritive, deseuri si gaze prin peretele corpului,

protejeaza viermele impotriva enzimelor si sistemului imun al gazdei.

Gura se deschide in capatul anterior sau in apropierea acestuia, intr-un faringe

musculos, neextensibil. Posterior, esofagul se deschide intr-un intestin cu

ramificatii inchise in fund de sac.

Prezinta un sistem excretor, care are in principal rol in osmoreglare. Sistemul

exretor consta din doua sau mai multe protonefridii ce se deschid de fiecareparte a corpului in cate un duct colector. Cele doua ducte colectoare se

continua intr-o vezica ce se deschide la exterior prin unul sau doi pori in

extremitatea posterioara a animalului.

Creierul consta intr-o pereche de ganglioni in regiunea capului. Organele de

simt sunt slab dezvoltate.

Sunt specii hermafrodite.

Aproape toate trematodele infecteaza moluste ca si prima gazda in ciclul de

dezvoltare. Majoritatea au un ciclu complex de dezvoltare incluzand alte gazde.

Paraziteaza toate tipurile de gazde vertbrate. Ocupa o mare varietate de

situsuri in gazdele lor, precum: toate segmntele tubului digestiv, tractul

respirator, sistemul circulator, tractul urinar, tractul genital.


7/23

VII

1.1.3 Phylum Nematoda

Caractere generale

Corpul nematodelor are o forma caracterstica, fiind cilindric, protejat de o

cuticula flexibila. Cilii si protonefridiile lipsesc.

Sistemul excretor este alcatuit din una sau mai multe celule glandulare,

deschise printr-un por excretor sau un sistem de canale.

Majoritatea nematodelor masoara mai putin de 5 cm lungime, suntmicroscopice, dar speciile parazite pot sa ajunga la 1 m.

Gura poate avea de la 3 la 6 buze, prevazute pe marginea interioara cu dinti.

Faringele este muscular, cu lumen triradiat. Intestinul este lung, nemuscular,

prezinta un rect scurt si un anus. Numeroase specii parazite au un metabolism

anaerob ele obtinand energa prin glicoliza.

Invelisul extern este reprezentat de o cuticula acelulara secretata de epiderma.

Cuticula are o mare importante functionala in controlul presiunii hidrostatice

ridicate exercitata de fluidul din pseudocel. In cursul maturarii, cuticula

naparleste de patru ori. Ea suplineste lipsa muschilor circulari, antagonizand

muschii circulari.

Musculatura formata din fibre musculare longitudinale, este plasata sub

hipoderm.

Pseudocelul, plin cu lichid, in care se gasesc organele interne, formeazascheletul hidrostatic. Acesta ofera suport, transmitand forta contractiei

musculare fluidului inchis, necompresibil.

Osmoreglarea si excretia deseurilor aztate se realizeazacu ajutorul unor

sisteme de tuburi, la speciile parazite, provenite din renete, unite pentru a

forma un canal larg deschis la exterior printr-un por.

In jurul faringelui, din inelul de tesut nervos si ganglioni, se desprind nervi

anteriori si doua cordoane nervoase.


8/23

VIII

La nivelul capului si cozii se concentreaza papile senzoriale. Amfidele reprezinta

o pereche de organe senzoriale complexe. Acestea asegura chemoreceptia si

sunt slab dezvoltate la nematodele parazite.

Majoritate nematodelor au sexe separate si dimorfism sexual pronuntat.

Numeroase specii parazite de nematode au stadii juvenile libere. Altele au

nevoie de o gazda intermediara pentru a-si completa ciclul de dezvoltare.

2. Specii de viermi paraziti2.1 taenia solium

Domeniul: Eukaria

Regnul: Animalia

Phylum: Platyhelminthes

Clasa: Cestoda

Ordin: Cyclophyllidea

Familia: Taeniidae

Gen: Taenia

Specie: Taenia solium

Caractere generale

T. solium prezinta simetrie bilaterala, este triploblastic si acelomat. Nu prezinta

tract digestiv. Este o specie hermafrodita.

Este un vierme plat parazit, care traieste in tractul digestiv al vertebratelor,

prezinta patru ventuze pe scolex si vitelus condensat aflat adiacent ovarului.

Prezinta un embriopor striat in oua.


9/23

IX

T. solium in forme larvare exista in rumegatoare si ca adult in carnivore.

Prezinta doua randuri de carlige pe scolex. Porcii sunt cel mai frecvent gazda

intermediara, dar de asemenea si oamenii pot fi gazda.

Un alt carcter unic este dezvoltarea cisticercilor in sistemul nervos la om.

Habitat

Gazda intermediara : porcul

T. solium utilizeaza porcii ca gazda intermediara, si traiesc in tesuturile

acestora, cel mai des fiind intalniti in muschii scheletici,unde se inchisteaza.Chistii sunt cunoscuti ca cisticerci. Forma larvara poate ramane inchistata in

muschii scheletici ani intregi, pana este consumata de gazda definitiva: omul.

Gazda definitiva : omul

Oamenii sunt infectati din carnea de porc care un este bine gatita. Cisticercii se

dezvolta intr-un vierme plat adult in intestinul subtire al omului. T. solium se

ataseaza de peretele intestinal prin scolex si ramane acolo pentru a acumula

nutrimente si pentru a se reproduce. Daca infestarea cu T. solium nu este

tratata, viermele poate ramane in intestinul subtire pentu ani.

In momentul in care gazda intermediara este omul, prin mancare contaminata

sau apa, in stadiu larvar T. solium poate migra spre orice tesut unde

inchisteaza. Acest lucru cauzeaza multe probleme de sanatate, inclusiv

moartea.

Este o specie deosebit de periculoasa, intrucat cisticercii se pot dezvolta la omsi in creier si ochi. Boala se numeste cisticercoza umana. Exista riscul orbirii sau

al aparitiei unor simptome neurologice severe.


10/23

X

2.2 taenia saginata

T. solium si T. saginata au cicluri de dezvoltare aproape

identice singura diferenta fiind ca la T. saginata gazda

intermediara este vaca.

Ouale si chistii celor doua specii arata identic. T. saginata

provoaca de asemenea la om teniaza si cisticercoza. Nu

provoaca neurocisticercoza.

Exista cateva deosebiri morfologice intre cele doua specii, precum faptul ca la

T. solium scolexul este prevazut si cu carlige la capatul anterior, iar la T saginatanu prezinta decat cele patru ventuze. Proglotele prezinta la T. solium 7-13

ramuri uterine, pe cand la T. saginata prezinta 15-20.

2.3 ascaris lumbricoides

Regn: Animalia

Phylum: Nematoda

Clasa: Secernentea

Ordin: Ascaridida

Familia: Ascarididae

Gen: Ascaris

Specie: A. lumbricoides

Caractere generale

Este un vierme cilindric cu extremitile ascuite, de culoare alb-glbuie i cu o

lungime de 15-25 cm. Prezint dimorfism sexual, femela fiind mai mare dect


11/23

XI

masculul. La captul anterior, limbricul are orificiul bucal, nconjurat de trei

buze groase, iar la captul posterior-orificiul anal. Limbricul este primul din

seria animal la care aceste dou orificii sunt separate.

Viermii aduli triesc n lumenul intestinului subire al gazdei. Femela depuneaici numeroase ou (aproximativ 200.000/zi),eliminate din corpul gazdei odata

cu materiile fecale. Dezvoltarea embrionara se incheie dupa doua saptamani.

Juvenilii raman viabili in sol cateva luni sau chiar ani.

Infestarea se produce prin ingerarea oualor odata cu legumele nefierte.

Inghitirea oualor embrionate este urmata de eclozarea larvelor, care trec prin

peretele intestinal in vasele de sange sau limfatice si sunt purtate, prin inima, la

plamani, de unde se deplaseaza spre trahee. Intr-o infestare grava se poatedeclansa o pneumonie severa.

Ajungi in faringe, juvenilii sunt inghititi, trec prin stomac si se matureaza dupa

doua luni de la ingestie.

Se hranesc in intestin cu continut intestinal, provocand simptome

abdominale,reactii alergice si blocaj intestinal. Perforarea intestinului si

peritonita sunt complicatii care apar relativ frecvent in boala pe care o

provoaca acest parazit. Ocazional viermii se elimina prin anus sau gat sau pot sa

patrunda in trahee, trompele lui Eustachio si urechea medie.

2.4 ancylostoma duodenaleRegn: Animalia

Phylum: Nematoda

Clasa: Secernentea

Ordin: Strongylida

Familia: Ancylostomatidae

Gen: Ancylostoma


12/23

XII

Specie: Ancylostoma duodenale

Caractere generale

Este un vierme parazit care traieste in intestinul subtire al unor gazde precum:

omul, pisica, cainele. Ancylostoma duodenale predomina in Estul Mijlociu,

Nordul Africii, India, Sudul Europei, China, America de Sud, unele regiuni ale

Americii de Nord etc.

Prezinta doua placi ventrale pe marginea anterioara a capsulei bucale, care taie

mucoasa intestinala a gazdei de unde aspira sange pompat ulterior in intestin.

Este o specie ce prezinta sexe diferite.Masculii masoara 9 mm, iar femelele

masoara 11 mm.

Ciclul de viata

Cand o larva in stadiul infectios penetreaza pielea, aceasta intra in circulatia

sangelui. Ajung apoi la plamani, unde prin tusea declansata sunt inghititi, ajung

in stomac, iar apoi in intestinul subtire. Larva devine adult in intestinul subtire.

Femelele pot depune circa 25 000 de oua pe zi. Ouale sunt eliminate apoi prinfecale si sunt raspandite la nivelul solului. Oul embrionar de pe sol eclozeaza in

stadiul juvenil (rabditiform, neinfectios), apoi se matureaza in larva filariforma.

In acest stadiu poate penetra pielea expusa si isi reincepe ciclul de dezvoltare in

celula gazda.


13/23

XIII

2.5 wuchereria bancroftiRegn: Animalia

Phylum: Nematoda

Clasa: Secernentea

Ordin: Spirurida

Familie: Onchocercidae

Gen: Wuchereria

Caractere generale

Este un parazit raspandit in sistemul

limfatic al omului. Boala pe care o provoaca

se manifesta prin inflamarea si obstructia

sistemului limfatic. Afecteaza peste 120 de

milioane de oameni, in special in Africa, America de Sud si alte regiuni tropicale

si subtropicale. Daca infectia este netratata provoaca boala numita

elefantiazis.Ea se manifesta prin cresterea excesiva a tesutului conjunctiv si

umflarea enorma a partilor afectate:scrot, picioare, brate, vulva, san.

Prezinta dimorfism sexual accentuat. Femelele,de aproximativ 100 mm,

elibereaza in sistemul sanguin si limfatic microfilarii, care migreaza in timpul

noptii in vasele de sange periferice. In timpul hranirii, odata cu sangele, tantarii

ingera si microfilariile care se vor deplasa in muschii toracici ai insectei, unde

naparlesc de doua ori, devenind infestante. Ele vor fi introduse din nou in

sangele omului prin intepatura insectei. Ciclul de viata al acestor viermi paraziti

implica astfel doua gazde: tantarul ca gazda intermediara si omul ca gazda

definitiva.

Patogenia infestarii cu W. bancrofti depinde de raspunsul imunitar si inflamator

al gazdei. Dupa infestare, viermii se maturizeaza in decursul a 6-8 luni, viermii

femeli si masculi eliberand microfilarii. Microfilariile pot fi eliberate timp de

pana la zece ani.


14/23

XIV

2.6 Paragonimus westermaniRegn: Animalia

Phylum:Platyhelminthes

Clasa: Trematoda

Familie: Paragonimidae

Gen: Paragonimus

Specie: P. westermani

Depistare

Aceasta specie parazita este intalnita mai ales in Asia si America de Sud. A fost

prima oara descoperita in doi tigri Bengalezi care au murit in gradinile zoologice

din Europa in 1878. Cativa ani mai tarziu, a fost descoperita aceasta infestare si

la oameni. Infectia apare datorita nepregatirii adecvate a crustaceelor.

Provoaca infectii ale pleurelor si infectii subcutanate.

Ciclul de viata

Paragonimus este un trematod cu doua gazde intermediare. Ouale sunt

raspandite prin fecale si se matureaza in apa sub forma de miracidii. Acestea

infecteaza melcii unde se matureaza sub forma de cercari prin reproducere

asexuata. Cercarii sunt eliberati in apa unde infesteaza crustaceele. Prin

inchistare, devin metacercari. Metacercarii reprezinta forma infectioasa pentru

gazdele definitive. Animalele carnivore reprezinta gazdele definitive ale acestor

paraziti. In cazul P. westermani, rozatoarele si vierii sunt gazdele purtatoare.

Metacercariile ajung in duoden, unde penetreaza peretele intestinal si raman incavitatea peritoneala o perioada de timp. Parazitii in final ajung la plamani

unde se maturizeaza dupa aproximativ 8-10 saptamani dupa infestarea cu

metacercari. Elibereaza oua prin fecale si sputa.

Morfologie

Viermii adulti sunt de culoare roz-maronie si au forma unui bob de fasole.

Masoara intre 7-15 mm lungime. Ouale imature prezinta un opercul intr-o


15/23

XV

parte si o ingrosare aboperculara in cealalta parte. Metacercariile prezente in a

doua gazda intermediara au forma sferica si masoara 220-450 micrometri.

2.7 fasciola hepaticaRegn: Animalia

Phylum: Platyhelmintes

Clasa: Trematoda

Subclasa: Digenea

Ordin: Echinostomida

Familia: Fasciolidae

Gen: Fasciola

Specie: Fasciola hepatica

Descrierea fasciolozei

Fasciola hepatica (galbeaza mare a ficatului), provoaca fascioloza, boala

parazitara a ficatului, cunoscuta si sub denumirea de fascioloza, sau

distomatoza hepatica. Este prezenta in special la animalele erbivore, mai rar la

om, ciclul de reproducere al parazitului necesitand prezenta unei mici moluste

semi-acvatice, limnea. Omul se contamineaza consumand salate crude ca cea

de papadie etc.Dupa ingestie, viermele merge din stomac in ficat pana in cailebiliare. In saptamanile care urmeaza ingestiei parazitului, subiectul are febra,

frisoane si simte dureri ale ficatului. De asemenea, survin pusee de urticarie si

uneori umflaturi ale articulatiilor. Trecerea perazitului in caile biliare provoaca

un icter, dureri mai acute ale ficatului, colici hepatice si o inflamare a cailor

biliare si a veziculei. In ductul biliar, parazitul se matureaza si produce

aproximativ 25 000 de oua pe zi intr-o infectie usoara, ajungand chiar pana la

depunerea a 500 000 de oua pe zi intr-o infectie severa.


16/23

XVI

2.8 Baylisascaris procyonis

Regn: Animalia

Phylum: Nematoda

Clasa: Nematoda

Ordin: Ascaridida

Familia: Ascarididae

Gen: Baylisascaris

Baylisascaris procyonis

Ciclul de viata

Baylisascaris este o specie de vierme cilindric care infesteaza peste 50 de specii

de animale. In special gazda preferata de acesti viermi este ratonul. Ciclul de

viata incepe in intestinul ratonului , cand un vierme adult produce oua. Ouale

ajung in fecale. Acestea pot ramane in stare latenta timp de ani de zile in sol,

astpetand sa fie ingerate de gazda intermediara: in general rozatoare, iepuri,

pasari.

Interiorul acid al stomacului gazdei intermediare activeaza ouale parazite.

Acestea eclozeaza. Larvele isi croiesc drum prin peretele intestinal in sange.

Larvele circula prin tot organismul, distrug vasele de sange si ajung in organele

interne, pe care le ataca. In rare cazuri larvele ataca sistemul nervos central,

ucigand gazda, care mai apoi este mancata de raton, incepan un nou ciclu de

viata. Ratonii sunt imuni la parazit. Este estimat ca in jur de 80 % dintre ratoni

sunt purtatorii acestui parazit.

Infestarea accidentala a omului


17/23

XVII

Infectia cu Baylisascaris, este extrem de rara si poate afecta copii mici. In cazuri

rare, Baylisascaris trec de bariera hemato-encefalica si se hranesc cu tesutul

nervos din interior spre exterior. Simptomele pot include stare excesiva de

somnolenta, dormit in exces si un numar mare de leucocite. Depinzand de ce

parte a creierului este mai afectata, se pot manifesta pierderi ale echilibrului si

pierderea vazului (in cazul in care parazitul ataca cortexul vizual). Rezultatul

consta in leziuni cerebrale severe, cauzand chiar moartea. Nu se cunosc

recuperari totale in cazul acestei infectii.

3. Consecinte ale infestarii cu viermi paraziti3.1 simptome

La pacientii care prezinta un numar mare de viermi paraziti, infectia devine

frecvent simptomatica. Infestarea cu paraziti intestinali este asociata cu stari de

greata, insomnie, obstructie intestinala, stare de slabiciune, dureri de stomac.Migrarea larvelor de Ascaris prin caile respiratorii pot provoca astm si alte

afectiuni respiratorii.

De asemenea demn de luat in considerare este faptul ca sistemul imunitar in

lupta lui cu infectia secatuieste organismul de abilitatea de a se lupta cu alte

infectii, facand subiectii predispusi la alte boli.

3.2 impaCtul asupra nutritiei

Modul de hranire al viermilor intestinali are consecinte asupra nutritiei si

dezvoltarii gazdei. Infestarea cu viermi intestinali este asociata cu probleme

precum avitaminoze, anemie, denutritie cronica, cauzata de lipsa proteinelor,care la randul lor afecteaza dezvoltarea cognitiva si intelectuala a gazdei. Acest


18/23

XVIII

fapt devine alarmant si datorita faptului ca este un proces gradual,

asimptomatic.

Spre exemplu, s-a observat ca Ascaris produce atat la oameni cat si la porci

intoleranta la lactoza, la vitamina A, iar grasimile sunt prost absorbite.

Viermii paraziti de asemenea contribuie la instalarea anorexiei.

N. americanus si A. Duodenale se hranesc direct cu sangele gazdei, provocand

grave deficiente de fier.

Multe studii arata ca exista o stransa legatura intre infestarea cu viermi paraziti

si malnutritia la copii.

3.3 intarzieri ale dezvoltarii mintaleS-a stabilit faptul ca in cazul infectiilor severe cu viermi paraziti apare

malnutritia. Avitaminozele si diferite alte deficiente au impact si asupra

dezvoltarii cognitive si mintale. La copii, apare o proasta crestere si dezvoltare a

organismului, lipsa de concentrare, slabe performante scolare, apatie,

oboseala.

3.4 utilizarea viermilor paraziti in medicinaDupa numeroase cercetari, s-a constatat ca viermii paraziti pot fi utilizati

in medicina in anumite scopuri, avand efecte benefice.

Un documentar realizat de BBC, arata faptul ca unii paraziti sunt atat de

bine adaptati la utilizarea oamenilor ca gazde, incat, in cazul

deparazitarii, exista urmari neasteptate.

Colita ulcerativa este o boala a intestinului cauzata de raspunsul exagerat

al sistemului imunitar- in aceasta boala celulele albe ataca intestinul ca si

cand ar fi un corp strain, facandu-l sa sangereze.

Aceasta boala este incurabila, insa dupa anumite experimente (Dr.

Weinstock) s-a constatat ca administrarea de viermi paraziti la


19/23

XIX

persoanele cu colita ulcerativa are efecte benefice. Persoanele in cauza

nu mai sufera de simptome cauzate de aceasta boala.

Acum mai bine de 50 de ani, inainte ca viermii intestinali sa fie eradicati

din Vestul Europei, termenul de reactie exagerata a sistemului imunitar

nu a mai fost intalnit in Anglia. In clipa de fata, una din trei persoane din

Marea Britanie sufera de aceasta boala.

Oamenii de stiinta incearca sa vada daca exista vreo conexiune intre

viermii intestinali si alergii; ei considera ca viermii intestinali slabesc

sistemul imunitar in asa fel incat sa poata trai fara a fi atacati de acesta.

Acest mecanism al viermilor de aparare este astfel utilizat in tratarea

colitei ulcerative.

Un alt documentar realizat de BBC atesta faptul ca viermii intestinali ar

putea preveni aparitia alergiilor.

Viermii intestinali ar putea ajuta la dezvoltarea unor noi tratamente

impotriva astmului si a altor alergii, precum sugereaza un studiu din

Vietnam.

Infestarea cu viermi paraziti in Vietnam este endemica, insa rata

persoanelor bolnave de astm sau care sufera de alergii este mica.

Oamenii de stiinta britanici si vietnamezi au inceput un tratament de

deparazitare in randul copiilor pentru a-i scapa de viermi paraziti.

Dupa ce au fost deparazitati, s-a constatat ca acest lucru a dus la o serie

de manifestari alergice in fata acarienilor.

Datorita sistemului inalt de igiena al tarilor dezvoltate, viermii paraziti au

fost in mare parte eradicati din randul populatiei umane.

Expertii cred ca din cazua milioanelor de ani de evolutie a viermilor in

interiorul gazdelor, pentru a coexista, acestia au gasit metode prin caresa slabeasca sistemul imunitar pentru a-si prelungi supravietuirea in

interiorul intestinului.

Aceasta relatie gazda-vierme parazit a devenit atat de obisnuita, incat

fara paraziti sistemul imunitar al gazdei devine dezechilibrat, contribuind

in schimb, la aparitia astmului si a altor alergii.

Cel mai recent studiu a avut loc intr-o zona rurala din Vietnam, unde 2

din 3 copii sunt infestati cu viermi paraziti iar alergiile sunt foarte rare.


20/23

XX

Copiii care au fost deparazitati au manifestat un risc crescut al alergiilor

si predispozitie la astm.

Cercetatorul dr. Carsten Flohr, de la Universitatea din Nottingham spune:

Urmatorul pas este acela de a intelege exact cum si cand parazitii

intestinali programeaza sistemul imunitar al omului intr-un mod in care il

protejeaza de alergii, urmarirea indeaproape dupa nastere fiind

esentiala .

Se spera ca cercetarile vor ajuta la crearea unor noi tratamente, care

echilibreaza sistemul imunitar asa cu o fac si viermii paraziti, pentru ca

organismul sa nu raspunda la alergeni si sa nu declanseze astmul.

Concluzii

Din cele de mai sus putem observa ca acesti viermi paraziti, in lupta lor pentru

supravietuire paraziteaza nevertebratele, animalele sau chiar omul. Fiecare

specie are cicluri diferite de dezvoltare, insa toate cele enumerate mai sus

prezinta anumite mecanisme prin care acestia isi pot continua ciclul dedezvoltare iar si iar. Prin actiunea lor asupra corpului gazdei,in general scad

imunitatea acesteia, pentru a-si crea un mediu propice de dezvoltare, nefiind

atacati de organism ca si corp strain. Larvele se maturizeaza in intestinul gazdei

definitive, ori in ductul caii biliare (la Fasciola hepatica) ori in sistemul limfatic

(Wuchereria bancrofti) ori in plamani si cavitatea peritoneala (Paragonimus

westermani).

Consecintele infestarii cu viermi paraziti depinde de la o specie la alta, insa sunt

in general grave, iar unele pot avea urmari tragice ( in cazul infestarii omului cu

Baylisascaris ; omul este gazda intermediara accidentala; urmarile pot fi letale

daca ajung in sistemul nervos central, unde se hranesc cu tesut nervos; de ce

exista astfel de consecinte in cazul infestarii gazdei intermediare? Rozatoarele

si iepurii sunt gazde intermediare. Acest parazit le slabeste sistemul de aparare,

devenind o prada usoara) .


21/23

XXI

Noi studii au aratat de asemenea ca anumite efecte ale viermilor paraziti ar

putea fi solutiile pentru vindecarea reactiilor alergice, a astmului si a colitei

ulcerative.

Exista cateva reguli de aur pentru a preveni infestarea cu viermi paraziti:

Spalarea pe maini dupa folosirea toaletei, inainte de masa; Fructele si legumele trebuie sa fie foarte bine spalate, inainte de a fi

mancate;

Grija la ce apa bem; Grija la modul in care pregatim carnea; aceasta trebuie bine fiarta;

In cazul depistarii infectiei, exista numeroase metode de tratament

medicamentos, la sfatul medicului.


22/23

XXII

Bibliografie

1. http://en.wikipedia.org/wiki/Parasitic_worm2. http://en.wikipedia.org/wiki/Ancylostoma_duodenale3. http://en.wikipedia.org/wiki/Paragonimus_westermani

http://bioweb.uwlax.edu/bio203/s2008/geske_rich/classification.htm -

Taenia solium

4. http://animal.discovery.com/invertebrates/monsters-inside-me/baylisascaris-raccoon-roundworm/

5. http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/3287733.stmwww.atlas.or.kr-eatworms-feel better

6. http://news.bbc.co.uk/2/hi/health/8268584.stm-gut worms protectagainst allergy

7. Biologie. Zoologie. Autor: Andreea-Cristina Staicu 2005Phylum Plathelminthes:Clasa Trematoda, Clasa Cestoda

pag 139, 147, 148, 150, 151

Phylum NematodaPag 166, 167, 168, 172

Imagini:

1. http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Kopf_bewaffneter_Bandwurm-drawing.jpg2. http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Bandwurm-drawing.jpg3. http://curezone.com/image_gallery/parasites/ascaris/default.asp?i=10&n=244. http://photo.tamtay.vn/photo/view/1960885. http://iceh.uws.edu.au/fact_sheets/FS_hookworm.html6. http://www.phsource.us/PH/HELM/helminths.htm7. http://animal.discovery.com/invertebrates/monsters-inside-me/lung-fluke-paragonimus-

westermani/8. http://www.bpm.uasd.edu.do/Members/joselu1sflores/plonearticle.2008-10-

27.7920742946/plonearticle_image_popup?image_id=335c38e36e5d1cf8cfda753423149c2d9. http://animal.discovery.com/invertebrates/monsters-inside-me/baylisascaris-raccoon-

roundworm/
http://en.wikipedia.org/wiki/Parasitic_wormhttp://en.wikipedia.org/wiki/Parasitic_wormhttp://en.wikipedia.org/wiki/Ancylostoma_duodenalehttp://en.wikipedia.org/wiki/Ancylostoma_duodenalehttp://en.wikipedia.org/wiki/Paragonimus_westermanihttp://en.wikipedia.org/wiki/Paragonimus_westermanihttp://en.wikipedia.org/wiki/Paragonimus_westermanihttp://bioweb.uwlax.edu/bio203/s2008/geske_rich/classification.htmhttp://bioweb.uwlax.edu/bio203/s2008/geske_rich/classification.htmhttp://animal.discovery.com/invertebrates/monsters-inside-me/baylisascaris-raccoon-roundworm/http://animal.discovery.com/invertebrates/monsters-inside-me/baylisascaris-raccoon-roundworm/http://animal.discovery.com/invertebrates/monsters-inside-me/baylisascaris-raccoon-roundworm/http://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/3287733.stmhttp://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/3287733.stmhttp://news.bbc.co.uk/2/hi/health/8268584.stmhttp://news.bbc.co.uk/2/hi/health/8268584.stmhttp://commons.wikimedia.org/wiki/File:Kopf_bewaffneter_Bandwurm-drawing.jpghttp://commons.wikimedia.org/wiki/File:Kopf_bewaffneter_Bandwurm-drawing.jpghttp://commons.wikimedia.org/wiki/File:Bandwurm-drawing.jpghttp://commons.wikimedia.org/wiki/File:Bandwurm-drawing.jpghttp://curezone.com/image_gallery/parasites/ascaris/default.asp?i=10&n=24http://curezone.com/image_gallery/parasites/ascaris/default.asp?i=10&n=24http://photo.tamtay.vn/photo/view/196088http://photo.tamtay.vn/photo/view/196088http://iceh.uws.edu.au/fact_sheets/FS_hookworm.htmlhttp://iceh.uws.edu.au/fact_sheets/FS_hookworm.htmlhttp://www.phsource.us/PH/HELM/helminths.htmhttp://www.phsource.us/PH/HELM/helminths.htmhttp://animal.discovery.com/invertebrates/monsters-inside-me/lung-fluke-paragonimus-westermani/http://animal.discovery.com/invertebrates/monsters-inside-me/lung-fluke-paragonimus-westermani/http://animal.discovery.com/invertebrates/monsters-inside-me/lung-fluke-paragonimus-westermani/http://www.bpm.uasd.edu.do/Members/joselu1sflores/plonearticle.2008-10-27.7920742946/plonearticle_image_popup?image_id=335c38e36e5d1cf8cfda753423149c2dhttp://www.bpm.uasd.edu.do/Members/joselu1sflores/plonearticle.2008-10-27.7920742946/plonearticle_image_popup?image_id=335c38e36e5d1cf8cfda753423149c2dhttp://www.bpm.uasd.edu.do/Members/joselu1sflores/plonearticle.2008-10-27.7920742946/plonearticle_image_popup?image_id=335c38e36e5d1cf8cfda753423149c2dhttp://animal.discovery.com/invertebrates/monsters-inside-me/baylisascaris-raccoon-roundworm/http://animal.discovery.com/invertebrates/monsters-inside-me/baylisascaris-raccoon-roundworm/http://animal.discovery.com/invertebrates/monsters-inside-me/baylisascaris-raccoon-roundworm/http://animal.discovery.com/invertebrates/monsters-inside-me/baylisascaris-raccoon-roundworm/http://animal.discovery.com/invertebrates/monsters-inside-me/baylisascaris-raccoon-roundworm/http://www.bpm.uasd.edu.do/Members/joselu1sflores/plonearticle.2008-10-27.7920742946/plonearticle_image_popup?image_id=335c38e36e5d1cf8cfda753423149c2dhttp://www.bpm.uasd.edu.do/Members/joselu1sflores/plonearticle.2008-10-27.7920742946/plonearticle_image_popup?image_id=335c38e36e5d1cf8cfda753423149c2dhttp://animal.discovery.com/invertebrates/monsters-inside-me/lung-fluke-paragonimus-westermani/http://animal.discovery.com/invertebrates/monsters-inside-me/lung-fluke-paragonimus-westermani/http://www.phsource.us/PH/HELM/helminths.htmhttp://iceh.uws.edu.au/fact_sheets/FS_hookworm.htmlhttp://photo.tamtay.vn/photo/view/196088http://curezone.com/image_gallery/parasites/ascaris/default.asp?i=10&n=24http://commons.wikimedia.org/wiki/File:Bandwurm-drawing.jpghttp://commons.wikimedia.org/wiki/File:Kopf_bewaffneter_Bandwurm-drawing.jpghttp://news.bbc.co.uk/2/hi/health/8268584.stmhttp://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/3287733.stmhttp://news.bbc.co.uk/2/hi/europe/3287733.stmhttp://animal.discovery.com/invertebrates/monsters-inside-me/baylisascaris-raccoon-roundworm/http://animal.discovery.com/invertebrates/monsters-inside-me/baylisascaris-raccoon-roundworm/http://bioweb.uwlax.edu/bio203/s2008/geske_rich/classification.htmhttp://en.wikipedia.org/wiki/Paragonimus_westermanihttp://en.wikipedia.org/wiki/Ancylostoma_duodenalehttp://en.wikipedia.org/wiki/Parasitic_worm


23/23

XXIII

Date post:	07-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	melaina
View:	261 times
Download:	0 times

Viermi Paraziti La Om Si Specii de Animale Cu Important A Economica

Documents