Anul 2 * Nr. 3 * februarie 2010 * Publicaţie de informaţie pentru Valea Trotuşului * 20 pagini 5 3 SUPLIMENT LOGIC AL PUBLICAŢIEI NOASTRE PROIECTE DE INVESTIŢII APROBATE ÎN ANUL 2009, CU FONDURI NERAMBURSABILE PORCUS TURISTICUS VIAŢA OITUZEANĂ COMERCIALIZĂRII IERBURILOR 11 2 Discuţii aprinse despre comercializarea ierburilor halucinogene au avut loc în cadrul Consiliul local Oneşti. Mai mulţi consilieri au cerut să se ia măsuri urgente pentru interzicerea vânzării aşa numitelor plante etnobotanice în municipiu. 4 - O nouă specie pe cale de extindere 14 MISTERE NEELUCIDATE Petreceri de criză la hotelul “Trotuş”
Transcript
Anul 2 * Nr. 3 * februarie 2010 * Publicaţie de informaţie pentru Valea Trotuşului * 20 pagini http://viatatrotuseana.blogspot.com * 1 LEU
5
3
SUPLIMENT LOGIC AL PUBLICAŢIEI NOASTRE
PROIECTE DE INVESTIŢII
APROBATE ÎN ANUL 2009, CU FONDURI
NERAMBURSABILE
PORCUS TURISTICUS
VIAŢA OITUZEANĂ
Amănunte în paginile 4 - 5
COMERCIALIZĂRII IERBURILOR HALUCINOGENE
11
2
Discuţii aprinse despre comercializarea ierburilor halucinogene au avut loc în cadrul Consiliul local Oneşti.
Mai mulţi consilieri au cerut să se ia măsuri urgente pentru interzicerea vânzării aşa numitelor plante etnobotanice în municipiu.
P O R C U S T U R I S T I C U S Vorbim despre o specie care o intâlneşti exclusiv în zonele cu verdeaţă aflate la 25-
30km de oraşe. Se manifestă prin zgomote extrem de ridicate şi strigăte ale manelelor. Se mai poate indentifica şi după mirosul excesiv de mititei la grătar precum şi al berilor
râgâite în „aer liber”.
“ Porcus turisticus” lasă urme adânci în zonele de verdeaţă, marcându-şi teritoriul prin gunoaie, foc făcut în zona neamenajată, lăsat uneori nestins. Lui i se datorează şi brandul Romaniei de “ţară a gunoaielor”. Tot “porcus turisticus” invadează parcurile şi rezervaţiile naturale, lăsând în urma lui numeroase gunoaie, arbori rupţi, indicatoare turistice distruse, refugii devastate, însemne pe stânci şi copaci, tăbliţe cu numele şi data trecerii lui pe acolo, cruci şi alte însemne duse pană pe cele mai înalte vârfuri ale munţilor În ultimul timp aud tot mai des cuvântul ECO. El însoţeşte orice activitate sau produs, lăsând să se înţeleagă că suntem o ţară de ecologişti şi că pe nedrept am fost clasaţi pe ultimul loc în Europa, la capitolul managementul gunoaielor. Atunci, de ce avem aşa mulţi indivizi cu caracter de „porcus turisticus”, dacă suntem aşa de ECOLOGIŞTI? Proiecte măreţe cu „eco” în sus şi “eco” în jos, mese rotunde, specialişti, ONG-uri cu nume de ECO…, simpozioane, lucrări ştiinţifice, referate etc. de unde cuvantul ECO, nu lipseşte. Care este efectul real în urma acestui zbucium? Existenţa lui ”porcus turisticus” agravează şi mai mult imaginea României. El nu are graniţe, îl găseşti pretutindeni şi-n ultimul timp a pătruns în instituţii de cultură, artă, sport, agenţii guvernamentale,înbrăcând haina verde a “ecologistului”. Sub umbrela ECO, atrage noi adepţi şi fonduri nerambursabile, pentru a face curăţenie în locul pe unde au trecut fraţii săi. Acum, a mai venit un ghinion: „depozitele ecologice” după cerinţele UE. De câţiva ani ne-am luat angajamentul să deratizăm pe “porcus turisticus” şi să-l îngropăm în depozitele ecologice.Nimeni n-a ridicat un deget să facă ceva! Acum, am fost surprinşi că nu avem unde mai depozita gunoiul menajer! Nu avem staţii de selectare a gunoiului, nu avem nimic! Şi totuşi, s-au găsit soluţii ECO. Transferul gunoiului la 40-50km, acolo unde termenul de închidere a depozitelor este peste caţiva ani. Cine suportă preţul transferului? Noi toţi, de la mic la mare, plătim preţul neglijenţei şi indiferenţei. Cată energie se va consuma pentru transfer? Care vor vi costurile finale? Cum se vor înbogăţi fraţii lui “porcus turisticus” de pe urma gunoaielor generate de ei?
Despre educaţia ecologică şi reciclarea gunoiului, nu mai e cazul să vorbim! La câţi bani o să-i dăm lui “porcus turisticus” nu mai avem nevoie de educaţie ecologică! Gheorghe ISTRATE
Stimaţi prieteni,
Vă rugăm să dirijaţi către CLUBUL DE TURISM MONTAN ŞANDRU ONEŞTI, cei 2% din impozitul pe salariu, platit statului român în anul 2009. Una din cele mai importante surse de venituri ale clubului nostru este acest 2%. Cu banii adunaţi în anii anteriori s-a cumparat un videoproiector, un laptop, echipament de alpinism, alte materiale de camping necesare unui club montan. De ele au beneficiat tinerii şi nu numai ei, membrii activi la clubul nostru. În anul 2009, s-a sponsorizat transportul pentru concurenţii din Campionatul Naţional de Turism şi Ecologie s-a organizat evenimente şi procurat echipament de strictă necesitate. Banii dumneavoastră se cheltuie în interesul comunităţii. În cei 18 ani de existenţă CTM ŞANDRU, n-a beneficiat de la instituţiile statului ( primărie, prefectură, consiliu judeţean) de nici un ajutor bănesc sau parteneriat la diferite proiecte. Banii dirijaţi de dumneavoastră a fost o sursă sigură a dezvoltarii Asociaţiei Şandru. Prin efortul pe care-l faceţi de a fi alături de noi, lăsaţi să se înţeleagă că iubiţi natura şi pe cei care au ocazia s-o protejeze.
GH. ISTRATE- preşedinte
2 Viaţa TrotuşeanăFENOMENE STRANII
TROTUŞUL PE SCURT
OCTAV BĂNCILĂ4 febr. 1872 – 3 apr. 1944
4 febr. 2010 –138 de ani de la naştere
1 - 12.02TITU MAIORESCU15 febr.1840 – iul. 1917
15 febr. 2010 -170 de ani de la naştere
1 -18.02ZIUA INTERNAŢIONALĂ
A LIMBII MATERNE1 – 26.02
GRIGORE VIERU 14 febr. 1935 – 18 ian. 2009
14 febr.2010 - 75 de ani de la naştere
1-26.02Clubul de Ecologie şi
Turism Montan ,,ŞANDRU”preşedinte Gheorghe Istrate
3.02, 10.02,17.02, 24.02ora 15:00
,,Apariţia Sf. Fecioare la Lourdes”
prof. Mariana Suditu10.02
Prof. Laurenţiu CaitărClubul Elevilor Oneşti
11.02,18.02, 25.02ora 14:00
A. D. XENOPOL23 martie1847 – 27 febr. 1920
27 febr. 2010 - 90 de ani de la moarte
15 - 26.02NICOLAE TONITZA
13 apr. 1886 – 26 febr.194026 febr. 2010 -
70 de ani de la moarte19 – 27.02
Show-room auto
Pe o suprafaţă de peste 5131 de metri patrati, în partea de sus a municipiului Oneşti, ( zona Belvedere) va fi amenajat un show-room auto. Consilierii locali au aprobat, la ultima şedinţă, Planul Urbanistic de Detaliu pentru show-room-ul de la Oneşti.
Dilema gropii de gunoi a Oneştiului
Decizia Ministerului Mediului de a închide groapa de gunoi a municipiului Oneşti are drept consecinţă transportarea gunoiului la Adjud, fapt care-i face pe oneşteni să plătească mai mult cu 40% colectarea deşeurilor menajere datorită cheltuielilor de transport şi a taxelor suplimentare. În altă ordine de idei, la Oneşti urmează să se amenajeze o staţie de sortare a deşeurilor dar lucrările de construcţie nici nu au început.
O nouă schimbare de Internet
BIBLIOTECA MUNICIPALĂ ”RADU
ROSETTI”PROGRAMUL
ACTIVITĂŢILOR CULTURALE
PENTRU LUNA FEBRUARIE
Rafinorii oneşteni vor modificarea Legii
reorganizarii judiciare
Liderii Sindicatului Rafinorul, cu sprijinul mass-media, vor să provoace o iniţiativă în scopul modificării Legii 85/2006 (a reorganizării judiciare şi falimentului), care ar conduce la reglementarea situaţiei de la Rafo Oneşti. Astfel, ei speră să se pună capăt tergiversării procesului de pe rolul Tribunalului din Braşov deschis pentru închiderea programului de reorganizare judiciară a societăţii.
Nu mai este niciun secret: firma Airbites, care aparţinea companiei elvetiene Swisscom, a fost vândută operatorului din Romania, RCS & RDS. Cu alte cuvinte, neavând alte alternative, oneştenii vor trebui să îşi facă noi contracte cu firma care deţine monopolul în localitate, până pe data de 28 februarie. Noul abonament este mai scump decât cel de la Airbites, dar şi lăţimea de bandă este mai mare, ajungând până la 100 Mbps.
Cum stau lucrurile în justiţia românească se ştie foarte bine şi nu mai necesită alte
comentarii. În cele ce urmează, adăugăm şi
noi, la miile de exemple, un alt caz de nedreptate care,
din păcate, reprezintă încă o bilă
neagră pe harta „albă” a justiţiei
secolul 21 au evoluat astfel încât numai aşa pot să se relaxeze, să se distreze? Numai aşa pot obţine senzaţii plăcute? Oare discoteca în care poţi întâlni fete frumoase, cu buricul gol nu le mai oferă satisfacţii pe măsură? Un film văzut cu prietenii şi comentat după, eventual la o bere, n-ar fi mai plăcut decât somnul şi setea? Oare o carte citită nu ar provoca aceleaşi senzaţii de reverie? Oare s-au emancipat atât de mult senzaţiile astea încât nu mai pot fi obţinute decât stimuland artificial creierul şi nu natural sufletul? Poate sunt eu depaşită şi nu mai înţeleg noţiunea de libertate? Oare libertatea să fie mai bine inţeleasă de tinerii care nu au trăit înaine de ’89? Ce libertate e aceea care în final te subjugă? Nu! Oricât aş analiza problema drogurilor uşoare şi din perspectiva taberei pro, tot nu pot sa fiu de acord cu argumentele ei. Şi nu vreau să ofer fiului meu muchia de cuţit a unei alegeri neinspirate, oricâtă încredere aş avea în el.
Prof. Roxana OlteanuColegiul tehnic “Petru Poni”
Oneşti
NU!!! COMERCIALIZĂRII IERBURILOR HALUCINOGENE
Din momentul în care la parterul unui bloc din incinta în care locuiesc şi în care fiul meu iese la joacă s-a deschis un minuscul magazin vopsit cu negru, curiozitatea mea n-a mai avut astâmpăr. Chiar fiul meu (mereu la curent cu tot ce se intamplă în incintă) mi-a ostoit curiozitatea şi foarte senin mi-a adus la cunoştinţă că este un magazin de “IERBURI CARE SE FUMEAZA CU ŢIGARA”. Nu pot sa descriu furia, revolta si neputinţa care m-au cuprins instantaneu. Recunosc sincer faptul că dacă nu aş fi avut copii, reacţia mea ar fi fost mai lentă. Cât am putut de repede am început să mă documentez despre ceea ce ştiam că doreşte să legalizeze domnişoara EBA: drogurile uşoare. Prima mare nedumerire: când s-au legalizat atât de repede drogurile astea uşoare? Am aflat urgent că nu se legalizaseră, dar intreprinzători rapizi au deschis magazine sub denumiri ca „aromaterapie” sau „etnobotanică”. Autorităţile ştiu despre existenţa „magazinelor de vise”, dar spun că afacerea este legală atâta vreme cât plantele nu intră în categoria stupefiantelor. Nu m-am putut abţine să nu fac un mic sondaj la clasele de liceu la care predau şi am fost pur si simplu consternată: la clasele a XI-a si a XII-a în jur de 75% dintre elevi încercaseră deja drogurile uşoare. M-am oprit aici cu sondajul.Apoi, am citit despre plantele care se încadrează în această categorie şi am aflat că multe dintre ele se regăsesc în compoziţia unor medicamente.Am citit opinii ale medicilor,
psihiatrilor, psihologilor care se exprimă în legătură cu acest subiect şi părearea lor este că tinerii consumatori de "droguri uşoare" ajung în cele din urmă să se trateze de dependenţa de heroină sau cocaină. Mă gândesc să dau cuvântul şi celeilalte părţi, aşa că citesc rapid pe internet şi opinii ale tinerilor consumatori de asemenea ierburi. Îmi îmbogăţesc astfel vocabularul cu cuvantul JOINT şi mai aflu că: “Toţi tinerii intre 16 si 25 de ani dacă nu sunt nişte tocilari sau lo[o]ser-i au ocazia şi mulţi dintre ei fumează cel puţin o dată în viaţă” “E ceva distractiv care te scapă de realitate” “Ai senzaţii plăcute. Starea de dupa ? Sete şi somn” “Dacă "oamenii mari" ar şti câtă iarbă fumează tinerii ar avea un şoc, dar asta ar însemna ca noi să le spunem parinţilor că fumăm, însă diferenţa între generaţii e prea mare ca ei să accepte aşa ceva” “Este libertate si totul tine de gradul de responsabilitate al consumatorului”După multe astfel de opinii mai rememorez încă o dată toate informaţiile şi cuget: oare tinerii în
4 Viaţa TrotuşeanăACTUALITATE
Proiect Reabilitare Şcoala cu clasele I-VIII, Nr. 7, municipiul Oneşti. valoare proiect – 3.668.591,82 lei, fără
TVA Contract de finanţare semnat.
Proiect Reabilitare Şcoala cu clasele I-VIII, „George Călinescu”, municipiul Oneşti. valoare proiect - 3.878.765,43 lei, fara
TVA contract de finanţare semnat.
Proiect Reabilitare Şcoala cu clasele I-VIII, „Emil Racoviţă”, municipiul Oneşti. valoare proiect - 3.004.387,68 lei, fără
TVA contract de finanţare semnat.
NU!!! COMERCIALIZĂRII IERBURILOR HALUCINOGENE
„La fel ca şi ceilalţi colegi consilieri care au ridicat problema comercializării acestor ierburi halucinogene, susţin ideea de a fi supravegheate mai atent vizavi de respectarea cu stricteţe a mărfurilor pe care comercianţii le vând, adică dacă sunt sau nu conform legii. Şi, eu ştiu, poliţia ar trebui să fie mai atentă în zonele în care se vând asemenea produse, pentru că avem foarte multe sesizări despre modul în care se comportă tinerii, în special în aceste zone din oraş. Vom fi mai atenţi şi noi, cei din administraţia locală, vom lua legătura, repet, cu poliţia şi cu jandarmeria
Constantin FLORIANViceprimarul
municipiului Oneşti
PROIECTE DE INVESTIŢII APROBATE ÎN ANUL 2009, CU FONDURI NERAMBURSABILE DIN F.E.D.R.
Proiect Reabilitare Colegiul Naţional „Dimitrie Cantemir”, municipiul Oneşti. valoare proiect – 7.716.628,08 lei, fără
TVA Contract în curs de semnare la
MinisterulDezvoltării
Proiect Reabilitare Colegiul Tehnic „Gheorghe Asachi”, municipiul Oneşti. valoare proiect – 7.878.745,81 lei, fără
TVA contract de finanţare semnat.
Proiect Centrul Social Slobozia, municipiul Oneşti valoare proiect – 2.663.763,39 lei, fără
TVATOTAL valoare proiecte aprobate: 28.812.882,41 lei, fără TVATOTAL valoare contracte de finanţare nerambursabilă semnate: 21.096.254,33 lei
Din care* 98% (fără TVA) fonduri nerambursabile* 2% (fără TVA) buget local
5Viaţa Trotuşeană ACTUALITATE
Acest proces a fost câştigat de Gh. Zugravul căruia prin porunca dată de Mihai Racoviţă la 5 septembrie 1720, i se confirma stăpânirea unui alt vad pe Caşin, şi o moară în moşia Oneşti. Prin zapisul din 1763 răzeşii din Oneşti sunt nevoiţi să recunoască vânzarea altor părţi din moşia lor către jupâneasa Catrina Zugrăvoaia, probabil fiica lui Gh. „Zugravul”. Se pare că la această „jupâneasă” se referă şi actul din 6 iulie 1763 prin care şetrarul Gh. Aslan dă verii sale Catrina două livezi şi un vad de moară în moşia Oneşti. Alte pământuri ale oneştenilor au fost înstrăinate către Mânăstirea Bogdana. O hotărnicie din 30 aprilie 1739 arată, de pildă, că în acel an, Mânăstirea Bogdana stăpânea deja numeroase pământuri în moşia Oneşti. La 9 iunie 1765 domnitorul Grigore Ghica porunceşte bi-vel armaşului Manolache, ispavnicul ţinutului Bacău să aleagă din partea Mânăstirii Bogdana din moşia Oneşti de răzeşii care o împresuraseră. Mănăstirea Bogdana va stăpâni aceste pământuri până spre mijlocul
înlesni trecerea lentă în epoca modernă. El s-a dovedit a fi şi un mare patriot, sprijinind cu hotărâre pe tinerii revoluţionari care militau pentru Unirea Principatelor şi formarea unei Românii libere şi independente. La curtea sa din Oneşti, de multe ori se opreau rădvane trase de cai focoşi din care coborau (nu de puţine ori) renumiţii luptători pentru unire, aşa cum au fost şi Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Costache Negri, Alexandru Ioan Cuza (viitorul domn al Principatelor unite), Dimitrie Cracti, Radu Rosetti, C. Negruzzi etc. Aici se puneau la cale cele mai eficiente metode pentru realizarea şi traducerea în practică a acestui măreţ şi sacru ideal. Aslan a fost şi isprav
se menţionează că la Tg. Ocna şi în alte sate din împrejurimi, au fost încartiruiţi soldaţi ruşi. La Oneşti aceştia erau găzduiţi la moşia lui Aslan. Cu puţin timp, înainte de luptele de la Grozeşti (prin care armata revoluţionară maghiară condusă de generalul Bem a provocat o mare înfrângere armatelor ruseşti) Aslan ar fi cerut un număr considerabil de oşteni ruşi pentru seceratul grâului, dând colonelului ţarist o mare sumă de bani, în monede de aur. A făcut acest lucru intenţionat, fiind informat de sosirea unui detaşament de revoluţionari maghiaro-polonez şi dorea ca oastea rusească să fie luată prin surprindere şi distrusă. Pentru acest gest colonelul a plătit cu viaţa iar Aslan a avut de suferit. Patriotismul lui Aslan s-a
manifestat şi cu prilejul alegerilor de deputaţi (vara anului 1847) pentru Adunarea Obştească, unde un grup de boieri liberali, în frunte cu Răducanu şi Lazăr Rosetti, sprijiniţi şi de unele elemente ale burgheziei conduse de Zaharia Moldovanu, unul dintre agitatorii anului 1848, a provocat mari frământări. De subliniat că şi după evenimentele din 1848, spiritul de luptă s-a menţinut şi în Moldova. Acest lucru s-a datorat (printre altele) şi faptului că în 1849 unele unităţi ale luptătorilor maghiari şi polonezi, conduse de generalul J. Bem (1784-1850) s-au refugiat în Moldova, în partea de vest a ţinutului Bacău. La 11 iulie 1849 câteva mii de soldaţi din infanterie, artilerie şi cavalerie erau deja în ţinutul Bacău stabiliţi pentru puţin timp în zona Oneşti –Tg. Ocna şi Grozeşti. Din Oneşti Bem s-a adresat autorităţilor din districtul Tg. Ocna, făcându-le cunoscut că toţi cei ce voiau să lupte pentru libertate, să se prezinte la cartierul său general, pentru a fi organizaţi milităreşte, sub şefii lor naţionali. (vezi „Pagini memoriale din lupta maselor”, Bacău – 1971). Iată şi un alt moment din lupta sa: În 1848, împreună cu Dimitrie Cracte (spătar), Aslan proclama solemn căderea domnitorului Sturza (1834-1849), înstituind o cârmuire de „obşte”, adică o formă de republică (vezi Rozalia şi Teodor Verde în „Monografia municipiului Oneşti în date”).
Gheorghe GORUN(continuare în numărul viitor)
veacului al XIX-lea, când le cedează, prin schimb, hatmanului Alecu Aslan”. Văzându-se stăpân deplin pe moşia străbunilor săi, hatmanul Alecu Aslan începe o adevărată activitate rodnică pentru realizarea unor obiective îndrăzneţe, care vor
nic al ţinutului Bacău. S-a implicat cu entuziasm şi în revoluţia de la 1848, făcând parte din Comitetul Revoluţionar din Moldova. S-a manifestat vehement împotriva armatelor ţariste pătrunse în Moldova. Iată un episod interesant spicuit dintr-un document în care se menţionează
Motto: „Trecutul e răşina miraculoasă în
care arde făclia Istoriei ca să întreţină
căldura permanentului Azi şi
să lumineze calea Mâine”.
(Academician Dumitru Almaş)
6 Viaţa Trotuşeană
HATMANUL ALECU ASLAN - UN VREDNIC FIU AL ONEŞTIULUI - II
„Sunt oameni care subestimează problema de şah, numai din cauza că nu ştiu nimic
despre ea” (Dintr-un manuscris francez din secolul al XIII – lea)
Foarte mulţi tineri din zilele noastre nu ştiu nimic (sau prea puţin) despre o ramură deosebit de frumoasă şi educativă a jocului celor 64 de pătrăţele, adică despre ŞAHUL ARTISTIC. Aceasta din urma că, în cei aproape 200 de ani de când a apărut acest gen de şah pe teritoriul romînesc, au fost editate doar 3 manuale legate de acesta, precum şi un singur Regulament. Autorii sunt: Anatole Felix Ianovcic, Paul Farago şi o lucrare comună semnată de E. Dobrescu şi V. Nestorescu Iar după evenimentele din decembrie 1989, a dispărut şi „Revista Română de Şah” împreună cu „Buletinul problemistic”. Şi, din păcate, vechii problemişti români, care au adus ţării noastre nenumărate premii, au trecut în lumea umbrelor, lăsându-ne o bogată moştenire care îi fac... nemuritori. Dacă veţi urmări cu atenţie rubrica noastră, puteţi afla regulile şi istoria acestui minunat „sport al minţii”.
ALBUL MUTĂ ŞI CÂŞTIGĂ
Răspuns în numărul următor al ziarului
nostru.
„O poziţie a pieselor de şah pe tablă, alcătuită în mod bartificial, în care albul începe şi face mat regele negru în numărul de mutări cerut, se numeşte PROBLEMĂ”. Definiţia aparţine marelui maiestru (emerit) al compoziţiei şahiste care a fost Anatole Felix Ianovcic. ISTORIE: Preocupări mai organizate pentru compoziţia şahistă se manifestă în deceniul 9 al secolului al XIX-lea când, în 1881, revista „Familia” din Oradea (a lui Iosif Vulcan) deschide prima rubrică de şah din istoria ţării noastre. Din datele pe care le avem reiese existenţa unor compozitori români ca I.C. Bergeanu, G. Ştefănescu, Iacob Mihăilescu care tipăreau probleme originale la rubrica mai sus amintită.
Orizontal: 10) Albit pe margini!; 11) Insulã Adriaticã în Marea Adriaticã, 8000 de locuitori; 12) Oras la sud de Moscova; 13) Oras în Japonia (Hokkaido), 164.000 locuitori; 14) Fluviu ce izvorãste din Alpii Lepontini (Muntele Saint Gothard); 15) Curbe!; 16) Capitalã întemeiatã de dinastia Fatimizilor (969); 17) Localitate în judetul Sãlaj; 18) Provincie istoricã în Franta cu capitala la Pau; 19) Capitalã si port în Golful Guineii; 21) Fizician Francez, premiul Nobel în 1970 (Louis); 22) Insulã în arhipelagul Samoa, 110 mii locuitori; 23) Afluent al fluviului Garonne, 480 km; 24) Mare a Oceanului Pacific, lângã arhipelagul Marianelor; 59) Sinonim al Ierusalimului; 26) Fluviu ce leagã printr-un canal orasul New York cu Marile Lacuri; 40) Oras si port în nord-vestul Frantei; 51) Martir crestin din Halmyris (sec. III-IV), sãrbãtorit la 8 iulie; 28) Ultima parte!; 62) Zeu egiptean, personificare masculinã a Pãmântului; 63) David Hilbert; 49) Fluviu în Germania, se varsã în Marea Nordului; 58) Râu în Elvetia, afluent al Rinului; 30) Medic român, initiator al învãtãmântului medical din Moldova (Nicolae, 1832-1884); 46) Al doilea fiu al lui Iuda (Facerea, XXXVIII); 56) Dinastie de împãrati chinezi (618-907); 33) Doi la romani; 38) Victorie a lui Carol XII al Suediei asupra lui Petru cel Mare (1700); 52) Principala divinitate a scandinavilor; 35) Oras si port în Finlanda (Turku); 44) Veche localitate în nordul Italiei (azi, Ciano d’Enza).
Vertical: 1) Sectã religioasã milenaristã, desprinsã din adventism, întemeiatã în S.U.A. de J.F. Rutherford (1878); urmãreste instalarea în lume a unei noi ordini, bazate pe statul teocratic (3 cuvinte); 2) Ruinã de cetate în comuna Metes, judetul Alba; construitã în 1276 de episcopul Petru de Alba-Iulia (Cetatea); 3) Cel mai nordic punct al Africii, în Tunisia (Capul); 4) Arthur Rubinstein; 5) Ofiter al lui David; trimis de David la moarte sigurã pentru a se putea cãsãtori cu Bethsabe, sotia acestuia; 6) Comunã în judetul Brasov, statiune climatericã; 64) Al doilea fiu al lui Adam; 7) Oras rus, pe Oka; 65) Canonic mitropoiltan la Blaj (Gavrilã, 1830-1918); 8) Prefix pentru recent, nou; 20) Mauro Orbini; 9) Lev Tolstoi; 25) Alfred Hitchcock; 27) Carte a vechiului Testament (Cartea lui ...); 29) Locul fericirii, unde i-a asezat Dumnezeu pe primii oameni; 31) Antonio Salieri; 32) Dânsii; 34) Oras în Italia (157 mii locuitori), capitala provinciei cu acelasi nume; 36) Vârf în Muntii Rodnei (2.279 m); 37) Oras în Cehia, 380 mii locuitori; 39) Iorgu Caragiale; 41) Abis! 42) Fluviu în nordul Italiei, se varsã în Marea Adriaticã; 43) Rece!; 47) Bine!; 48) Tipul popular al nerodului; 49) Zeu babilonian al cunoasterii; 50) Insulã greceascã în Marea Egee, cu capitala la Kastro; 53) Zeitã romanã, sotia lui Saturn, protectoare a agriculturii; 54) Daniil Scavinschi; 55) În arie!; 56) Fiica lui Castalia, preot a lui Dionysos; 57) Fiul lui Okeanos si al zeitei Thetis; 59) Partenerul lui Bran; 60) Afluent al râului Bega Veche, denumitã si Apa Mare ; 61) Orest Tafrali.
Viaţa Trotuşeană LOGIC GAMES 9
Recruţii şedeau pe valizele soase la interval. La masa din stejar, confecţionată prin anii `40 din secolul XX, acoperită cu o pânză roşie, decolorată, un căpitan (locţiitorul nostru politic) explica de zor ostaşilor lecţia intitulată „Armata sovietică – eliberatoarea poporului român de sub jugul fascist”. Alături statea un maior plictisit, de la eşalonul superior al Direcţiei Politice, care urmărea scena, notându-şi din când în când ceva, într-un carnet voluminos aflat în faţa sa. Soldaţii (în marea lor majoritate) moţăiau. Pentru a-l impresiona pe nepoftitul... oaspete, toţi gradaţii au primit nişte bilete cu răspunsurile la întrebările puse, eventual, de către ofiţerul superior. După expunere a urmat o scurtă pauză. S-a trecut apoi la seminar (partea cea mai grea). Tocmai atunci îşi băgase dracul...coada! Mai precis, după ce unii gradaţi au îngânat nişte răspunsuri bâlbâite, maiorul luă o hârtie cu
numele soldaţilor. Se făcu linişte mormântală. Doar afară Crivăţul nebun aduna zăpada în grămezi mari doar pentru o clipă, apoi o ducea mai departe.
- Văd (zise acesta) că numai gradaţii au învăţat lecţia. Să văd ce ştiu ostaşii... Ostaş Bute! Ce ne poţi tu spune despre glorioşii şi soldaţii sovietici...?- Să... să trăiţi! Când au venit în sat, erau cât frunza şi iarba...- Şi?- Şi... să trăiţi! Au mâncat-o cu ceaun cu tot... (plezneam de râs)- Cu ceaun cu tot?! Întrebă ofiţerul, abia stăpânindu-
şi râsul.- Da, pentru că nu l-am mai găsit!
Oaia Bălţată...
Combinaţie În atelierul auto al Unităţii noastre de pe malul Dunării lucrau doi maiştri militari, proaspăt ieşiţi din şcoala de specialitate. Manole era mai bătrân decât Bândar. Se şi credea mai superior! Nu ştiu cum, naiba, se certară într-o zi, pentru un simplu cauciuc! - Măi, plutoniere, cauciucul ăsta îmi trebuie mie. Nu cunva l-ai şterpelit, chiar tu?! Înfuriat, Bândar răspunse:
- Măi plutoniere! Mă crezi hoţ?! Nu ţi-l dau, ei bine?!
- Ba ai să mi- l dai!- Nu!- Ies la raport…- Ieşi, nu-mi pasă!
Până la urmă, după mai multe “ciorovăieli”, Bândar cedă. Şi, parcă nu se întâmplase nimic, Manole scoase dintr-un dulap o sticlă de “monopol” (un fel de ţuică la modă) şi-l cinsti
pe Bândar. Între timp, noi, recruţii, măturam de zor printre maşinile gata terminate de reparat.După ce băură câteva pahare, Manole îl întrebă pe Bândar:
- Tu ştii, Bândar, de unde vine cuvântul ăsta: maistru?
- De ce? _ Ascultă bine! În 1936, Miciurin vroia să-i facă o mare surpriză lui …Stalin…
- Şi? întrebă curios Bândar.- A încrucişat porcul cu măgarul şi de aici a
ieşit … maistrul! Deatunci, maistrul stă pe scaun, se îngraşă ca un porc şi urlă ca un măgar la oameni! Hai, mai pune un pahar… Frumoasă combinaţie, nu-i aşa?! Evident că noi ne tăvăleam de râs…
(Din volumul în pregătire „Schiţe cazone”)
10 UMOR Viaţa Trotuşeană
Născut: 12 martie 1952, comuna Fântânele, judeţul Mureş.
Ultimile expoziţii: Biblioteca Municipală „Radu Rosetti” şi Fundaţia Naţională
„George Călinescu” Oneşti
Fişă de artist:
DANIEL ANTOHI
Petreceri de criză la hotelul “Trotuş” din Oneşti
O soluţie ingenioasă, pe vremuri de criză, a fost găsită de actuala conducere a hotelului “Trotuş” din municipiul Oneşti. Este vorba despre punerea în aplicare a unui program special denumit “Petreceri de criză” care a început să se desfăşoare anul acesta în “Salonul Alb”, în fiecare sâmbătă între orele 18 şi 2. Cu doar 35 de lei de persoană, petrecerile organizate în cadrul acestui program sunt similare cu cele de la Revelion sau de la nunţi. Acest preţ include mâncarea şi băutura dintr-un meniu special iar programul artistic este asigurat de DJ Lili (Liliana Ungureanu) şi Eugen Ungureanu, de la Casa de discuri “Electro Star”, artişti profesionişti recunoscuţi pe plan naţional ca organizatori de petreceri adevărate. “Ştiu că, în aceste vremuri, oneştenii nu-şi mai permit să vină cu familiile la un restaurant, aşa cum o făceau altă dată. Totuşi, pentru că viaţa nu înseamnă numai griji, facturi, datorii şi grija zilei de mâine, cred că fiinţei umane îi trebuiesc şi câteva momente de destindere. Altfel, murim cu fiecare zi ce trece… De aceea încercăm, cu bani puţini, să îi aducem aici, să-i facem să uite de necazuri şi să le asigurăm o seară pe care sigur şi-o doresc. Ce să vă mai spun, atmosfera de la aceste petreceri este una extraordinară, apropiate de cele de la hotelurile „Marriott” sau „Intercontinental” din Bucureşti”, ne-a relatat directorul Casei de Discuri “Electro Star”, Eugen Ungureanu. De menţionat şi faptul că la prima ediţie a “Petrecerilor de criză” au fost 190 de participanţi, după care numărul lor a început să crească simţitor. Ceea ce înseamnă că Eugen Ungureanu are dreptate: Avem nevoie şi de distracţie!
*Vând teren, suprafaţă 1850 mp, posibilitate şi suprafaţă mai mică, cu toate utilităţile, pe str. Scutarului, la 100 m pe partea stângă de la sensul giratoriu. Preţul este de 65 euro/mp negociabil. Tel. 0766901229
*Vând apartament 2 camere, semidecomandat, strada Republicii. Dotări: termopane, parchet nou, gresie şi faianţă, uşă metalică.Preţ: 86.000 lei.Tel. 0745/098559
*Vând apartament 4 camere, confort I, în Oneşti, str. Pajura, etaj intermediar.
PUBLICITATE PUBLICITATE
VânzăriCumpărări Diverse
PUBLICITATE
* Am 42 de ani, sunt văduvă, locuiesc în
Oneşti şi caut bărbat serios, văduv, care
nu consumă băuturi alcoolice în exces, situaţie materială
Amenajarea sălii în stil tradiţional sau de lux Decoraţiuni deosebite cu flori naturale,
arcadă luminoasă cu flori la intrare Huse pentru scaune, baloane, confetti,
artificii Pregătim tortul miresei cu artificii Focuri de artificii profesionale Filmarea evenimentului Cazare pentru invitaţii de la distanţă Formaţie artistică Meniuri tradiţionale sau internaţionale
cu produse de carmangerie din abatoare şi laboratoare proprii. Vă oferim cel mai bun raport preţ/calitate.
Informaţii şi rezervări la telefoanele: 0733.450.101 sau 0733.450.110
Logan Laurearte face lift (model nou), februarie 2009, rosu, 1,4 mpi benzina, full,
18000 km, unic proprietar, radiata fiscal, pret 5.950
euro. Tel. 0722761310, 0729914638.
Economist cu experienţă, absolvent ASE Bucureşti 2006 "Contabilitate şi Informatică de Gestiune" doresc colaborare cu experţi contabili part-time sau full-time. tel:0752520085
Vând maşină Chevrolet
Avalanche 2004, preţ 30.000 euro sau
schimb cu casă în zona Oneştiului sau alte
variante. 0234321397 sau 0743785636 sau
Diverse
*Traducător şi interpret autorizat
limba englezămeditez engleza şi
franceza - preşcolari, şcolari, persoane care
vor să plece la muncă în străinătate şi redactez cv
uri in română şi în engleză.
PUBLICITATE PUBLICITATE PUBLICITATE
Superdistracţie la
Expert Audit Grouporganizează cursuri de perfecţionare în domeniul achiziţiilor publice, audit public intern şi cursuri postuniversitare în colaborare cu A.S.E. Bucureşti şi certifică sisteme de Management Calitate în conformitate cu cerinţele standardului SR-EN-ISO 9001 prin organismul internaţional de certificare EAG-CERT
Triunghiul Bermudelor este o porţiune de apă din nordul Oceanului Atlantic unde numeroase ambarcaţiuni şi avioane au dispărut în mod misterios. Cei mai mulţi cred că misterul datează din timpul lui Columb.Multe teorii au fost lansate pentru a explica misterul dispariţiei vaselor şi avioanelor. Extratereştrii malefici, cristale reziduale din Atlantida, căi către o a patra dimensiune, câmpuri magnetice ciudate şi gaz metan provenit de pe fundul oceanului, dar şi condiţii meteorologice precum furtuni, uragane, tzunami, cutremure, valuri mari sau curenţi, nenoroc, piraţi, încărcături explozive, navigatori incompetenţi şi alte cauze umane şi naturale sunt doar câteva dintre explicaţiile date de investigatori.
Jack Spintecătorul: Londra a fost terorizată în 1888 de o serie de crime care aveu loc în partea sa de est. Numele de “Jack Spintecătorul” a fost preluat de la o scrisoare sosită la redacţia unui ziar. Expeditorul spunea că el este criminalul. Victimele erau în general prostituate. Acestea erau gasite mutilate şi strangulate. În unele cazuri, corpurile erau găsite la doar câteva minute de la ucidere. Poliţia a avut numeroşi suspecţi, însă niciodată dovezi suficiente pentru a condamna pe cineva. Existau însă speculaţii care îl indicau pe Prinţul Albert Victor drept criminalul căutat. Chiar şi în zilele noastre, numeroasele investigaţii şi analize nu au dus la dezlegarea misterului acestui criminal.
Loch Ness este cel mai mare lac din Marea Britanie. De sute de ani, oamenii au povestit că au văzut în apele râului o creatură de proporţii gigantice. Chiar dacă existau date despre existenţa acestei creaturi, interesul oamenilor a crescut în 1933 când George Spicer şi soţia sa au văzut unul dintre cele mai extraordinare animale care au trecut prin faţa maşinii lor şi a intrat în apă. Animalul avea proporţii uriaşe şi un gât lung, asemănător celui de elefant. De atunci şi până în prezent, monstrul din adâncuri a fost fotografiat de mii de ori şi chiar filmat. Din păcate imaginile nu au fost niciodată atât de clare încat să indentifice ce fel de animal este. Unii cercetători sunt de părere că acest animal este un descendent al dinozaurilor.
Anul 2012 Ce face acest an să fie atât de special? Civilizaţia Maya din America Centrală avea un calendar care prezicea că sfârţitului vieţii umane va fi pe data de 21 decembrie 2012. Mayaşii au mai prezis şi o eclipsă, acum sute de ani. Nu numai calendarul mayaş, dar şi cel indian dau ca dată a sfârşitului ciclului uman acelaşi an 2012. Pe lângă eclipsele ocazionale şi cometele deja bine cunoscute, întregul sistem solar va trece prin centrul galaxiei noastre. Acest lucru este posibil o data la 26.000 de ani. Există astfel riscul ca polii planetei noastre să se inverseze. Pare imposibil, dar cercetătorii spun că acest lucru s-a mai întamplat. În urmă cu 800 de milioane de ani, Polul Nord se afla în mijlocul Pacificului, iar Alaska se afla la ecuator.
1) Stâlp de rezistenţă - Mirean 2) Amestec de doua lichide insolubile - Adus la mijloc! 3) Titlu superior marchizului - Holbat 4) Au 12 luni - Loc unde se sacrifică animalele 5) A transpira - Fire de cusut 6) Condamnat de Inchiziţie 7) Prinse în cioc! - Punere în mod separat 8) Cow-boy de la noi - In şură! 9) Model la croitorie - Magazia navelor 10) Tot - Susţine capul oamenilor.
VERTICAL:1) Migăloşi - Cutie! 2) Apărată de boli - Legat de oi 3) Conştienţe - Capabil 4)
Încurajate la coridă - Gramatic 5) Nes! - Luarea unui loc 6) Frapant 7) A prinde cu
aţa - Pieptar 8) A da asaltul - Simbolul argintului 9) Lipsit de minte - A merge cu
maşina 10) Străbătut
*
Cu ajutorul câinelui Vitoria Lipan şi-a găsit foarte repede zăcămintele soţului.
*
În 1877 trupelor ruseşti li s-a permis să traverseze teritoriul României, împreună cu tancuri şi avioane, iar românii le-au dat mâncare şi cazare contracost..
*
Drumeţii veneau la Hanul Ancuţei pentru a mânca şi a bea vin din ulcicile noi că alea vechi erau sparte!
*
Un profesor intreabă o elevă:- Cine a scris poezia Luceafarul?- .... Tudor Arghezi.
*
La a-2-a parte a subiectul cerinţa este compunerea unei scrisori către o persoană imaginară pe nume Paula. Un elev raspunde (în scris): "Eu nu mai scriu scrisori pentru că am internet... şi pe Paula nici nu o cunosc!"
*
Manole a pus-o pe Ana la zid şi a început să o lucreze.
Z o d i a c
Pentru Berbeci, se preconizează o săptamână de-a dreptul uimitoare. Financiar o duc foarte bine, în carieră vor avansa ori vor obţine o mărire de salariu binemeritată.
Pentru Raci, urmeaza
O săptamână agitată, plină de proiecte şi de activităţi ce presupun efectuarea unor călătorii.
Pentru Balanţe, se anunţă o săptămână fără evenimente majore, dar cu bucurii şi satisfacţii obţinute din lucruri mărunte.
Pentru Capricorni, se anunţă o perioadă fastă flirturilor şi cuceririlor. Cu personalitatea lor reuşesc să farmece fară drept de apel .
Taurii se întreabă, probabil, de unde atâta energie dintr-o dată. Se vor simţi în stare să mute munţii din loc şi nu vor sta locului o clipă.
Leii sunt preferaţii zodiacului în săptămâna aceasta. Financiar, stau excelent, iar în carieră lucrurile evoluează bine.
. Scorpionii vor avea de înfruntat unele mici probleme în sfera socială, datorită unei nervozităţi accentuate.
Vărsătorii păşesc cu dreptul în această săptămână, sunt plini de vitalitate, au o energie de-a dreptul molipsitoare.
Gemenii au tendinţa de a deveni dependenţi de agendă şi de telefonul mobil şi ar fi bine să o lase mai moale.
În această săptămână, Fecioarele sunt asaltate de o serie de probleme în carieră, ce trebuiau rezolvate mai demult.
Săgetătorii pur şi simplu nu vor reuşi să se adune în această săptămână. Oricâte eforturi vor depune, acestea nu vor avea niciun rezultat.
O săptămână excelentă pentru Peşti, din punct de vedere financiar.O investiţie bine plasată le aduce mari beneficii.
dintre cele mai importante din judeţul Bacău, atât ca întindere, cât şi ca număr de locuitori. În cele şase sate care o formează, trăiesc nu mai puţin de 9.650 de suflete, care au avut şi au încredere în actuala administraţie locală. Nu trebuie uitat faptul că această importantă comună băcăuană a avut mult de suferit de pe urma inundaţiilor din ultimii ani. Dar, cu voinţă, cu ajutor din partea autorităţilor şi a mai multor oameni de bine, localnicii au reuşit să treacă peste toate necazurile. Mai mult, pe lângă înlăturarea efectelor calamităţilor, s-au putut pune în aplicare noi proiecte menite să modernizeze comuna şi să o aducă la standardele Comunităţii Europene.
Activitate culturală şi sportivă de invidiat
Reporter: Domnule primar, ce ne puteţi spune despre activicatea culturală a comunei pe care o conduceţi, acum, la al treilea mandat?Ion Osoloş.: În primul rând trebuie să vă spun că avem un număr de 1350 de preşcolari şi şcolari, dintre care în jur de 300 fac naveta la şcolile din municipiul Oneşti. De asemenea, avem şi 200 de studenţi la diferite facultăţi private sau de stat.Pentru ei avem un Cămin cultural modern, al cărui director este domnul profesor Gheorghe Oprea, unde funcţionează un cor care acum 2 ani a împlinit venerabila vârstă de 100 de ani. Acest cor a răspuns şi răspunde oricând solicitărilor Consiliului Judeţean,
(Continuare în pagina 2)
Documentar:Şantierul naţional al Tineretului
Nadeş – Oneşti. Magistrala de Est – Sectorul 3 Oituz
Proiecte de interes general
PRIMARUL ION OSOLOŞ
PRIMĂRIA OITUZ
*Interviu cu domnul ION OSOLOŞ, Primarul comunei
3
2 Viaţa oituzeană
cu ocazia diferitelor manifestări cultural-artistice. Rep.: Numai manifestări judeţene?I.O.: Desigur că nu. Spre exemplu, în februarie 2009 am participat cu acest cor la emisiunea “Un primar favorit”, realizată de postul TV FAVORIT. Cu alte cuvinte, putem spune că avem o activitate culturală foarte bogată cu care nu multe cămine culturale se pot mândri.Rep.: Ce ne puteţi spune despre activitatea sportivă?I.O.: M—am implicat foarte mult şi în activitatea sportivă. Avem o echipă de fotbal care activează în campionatul judeţean.
Pentru ca această echipă să joace şi să se antreneze în condiţii bune, administraţia comunei a demarat lucrările pentru realizarea unui stadion. Trebuie să ştiţi că avem un stadion, dar acesta nu corespunde normelor F.R.F. şi, ca atare, în zona iarmarocului săptămânal avem în amenajare acest nou stadion care este realizat în proporţie de 64 la sută şi urmează să fie finalizat până pe 31 aprilie. Rep.: Până atunci, unde jucaţi?I.O.: Deocamdată suntem nevoiţi să jucăm pe stadionul CSM Oneşti, stadion care este în administrarea Primăriei Oneşti. Vreau să mulţumesc pe această cale domnului primar Emil Lemnaru care ne-a sprijinit în această problemă. A consemnat Victor SMOCHINĂ
Activitate culturală şi sportivă de invidiat
Lista informaţiilor de interes public comunicate din oficiu
Conform prevederilor art. 5 din Legea nr 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, cu modificările şi completările ulterioare, fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia să comunice din oficiu următoarele informaţii de interes public: *Actele normative care reglementează organizarea şi funcţionarea autorităţii sau instituţiei publice; *Structura organizatorică, atribuţiile departamentelor, programul de funcţionare, programul de audienţe; *Numele şi prenumele persoanelor din conducerea autorităţii sau a instituţiei publice şi ale funcţionarului responsabil cu difuzarea informaţiilor publice; *Coordonatele de contact ale instituţiei publice: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail şi adresa paginii de internet; *Sursele financiare, bugetul şi bilanţul contabil; *Programele şi strategiile proprii; *Lista cuprinzând documentele de interes public; *Lista cuprinzând categoriile de documente produse şi/sau gestionate, potrivit legii; *Modalităţile de contestare a deciziei autorităţii sau a instituţiei publice în situaţia în care persoana se consideră vătămată în privinţa dreptului de acces la informaţiile de interes public solicitate: Persoana care se consideră vătămată în drepturile sale poate depune reclamaţie administrativă în termen de 30 de zile de la luarea la cunoştinţă a refuzului explicit sau tacit al angajaţilor din cadrul Primăriei pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 544/2001. În cazul în care reclamaţia se dovedeşte întemeiată, răspunsul la aceasta se transmite solicitantului care se consideră lezat în termen de 15 zile de la depunerea reclamaţiei administrative. Solicitantul care, dupa primirea răspunsului la reclamaţia administrativă, se consideră în continuare lezat în drepturile sale prevăzute de lege, poate face plângere la secţia de contencios administrativ a tribunalului, în termen de 30 de zile de la expirarea termenelor prevăzute la art. 7 din legea Nr. 544/2001.( obligativitatea de a răspunde în scris la solicitarea informaţiilor de interes public e prevazută pentru 10 zile sau, dupa caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitarii. Daca durata necesară pentru identificarea şi difuzarea informatiei solicitate depăşeşte 10 zile, raspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiţia înştiinţării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile. Refuzul comunicării informaţiilor se motivează şi se comunică în termen de 5 zile de la primirea petiţiilor).
3Viaţa oituzeană
pentru centrală, alimentare cu gaze naturale, instalaţii electrice şi paratrăsnet, instalaţie de alimentare cu apă (urmează a fi branşată la reţeaua comunală de apă);
* “Consolidări şi protecţii albie pârâu Leşunţ, sat Ferăstrău-Oituz”- valoare lucrare 1.855.000 lei.
* Pentru anul 2010 este programat să înceapă lucrările la investiţia “Canalizare şi staţie de epurare în localitatea Oituz, comuna Oituz” valoarea totală estimată a investiţiei este de 6.075.670 lei.
In limita fondurilor vor fi realizate şi alte investiţii precum:
* Anexa (bucătarie) la Căminul cultural Oituz;
* Reabilitare centrală termică la Şcoala de Arte şi Meserii Oituz.
Va fi realizat proiectul tehnic pentru investiţia “Alimentare cu apă, canalizare şi staţie de epurare pentru localitaţile Poiana Sărată şi Hârja”. Această investiţie este estimată la 6.616.269 lei. Ionuţ BÂŞCĂ
Documentar:
Şantierul naţional al Tineretului – Nadeş – Oneşti. Magistrala de Est – Sectorul 3 Oituz
În anul 1958, conducerea de atunci a României a hotărât aducerea gazului metan în Moldova. Pentru realizarea acestui obiectiv important pentru întreaga noastră economie naţională, se cerea executarea unui mare volum de muncă. Era vorba de extinderea reţelei de conducte magistrale de transport a gazului metan, cu încă 2000 de kilometri. Greutatea totală a conductelor îngropate ajungea la peste 70.000 tone. Volumul pământului excavat pentru îngroparea conductelor se ridica la 1.400.000 mc. Organizaţia de tineret din ţară a chemat masa largă a tineretului la muncă, de data aceasta plătită. Ei proveneau din toate localităţile ţării, iar cei care-şi terminaseră stagiul de trei luni aveau posibilitate de a se califica în diferite meserii. Într-un fel, erau continuatorii brigadierilor de la Salva Vişeu. La această lucrare de anvergură au participat peste 1300 de tineri. Menţionăm că ei nu au făcut politică şi că au muncit cu devotament. Locuitorii mai vârstnici ai Oituzului îşi amintesc şi acum de faptul că lângă fosta fabrică de cherestea de la Ferăstrău era, în 1958, tabăra brigadierilor. Primul comandant a fost petru Amarandei (care a stat puţin), apoi i-am urmat eu. Menţionez că tinerii care au muncit aici, printre ei mulţi din Oituz, au fost la înălţime. Iată că, astfel, prin Oituz a trecut şi gazul metan, lucru de care nu trebuie să uităm. Mai multe date despre acest şantier se găsesc la muzeul din localitate. Gheorghe GORUN
Proiecte de interes general
În anul 2010 în comuna Oituz vor fi finalizate invesţitiile începute în anii precedenţi, şi anume:- “Sistem de alimentare cu apă al localitaţilor Ferăstrău, Călcâi, Oituz şi Marginea” - cu valoarea totală de 1.000.000 euro;- “Extindere reţea gaze naturale în comuna Oituz” - valoarea contribuţiei de la bugetul local pentru realizarea acestei investiţii fiind de 1.855.555 lei. Această investiţie este realizată în proporţie de 95% şi cuprinde extinderea reţelei de gaze naturale pe 6 tronşoane din satul Oituz şi introducerea reţelei de gaze naturale în satul Ferăstrău-Oituz;
- “Regularizare pârâu Hatman şi balastare drum aferent”- lucrare ce are termen de finalizare 31.12.2010;- “Construire bază sportivă în comuna Oituz” – valoare totală 1.161.730 lei, partea de contribuţie a Consiliului local Oituz este de 689.555 lei, iar diferenţa va fi alocată de la bugetul de stat. Investiţia se realizează
prin programul instituit de OUG 7/2006;* “Reabilitare Şcoala cu clasele I-VIII Ferăstrău-Oituz”- valoare investiţie 403.788 lei. Lucrările sunt realizate în procent de 98% şi au cuprins: construirea unui grup sanitar modern, instalaţie de încălzire centrală şi construirea spatiului
Oituz – prezentare generală
Cadrul natural prin elementele sale de relief, climat, retea hidrograficã, varietatea resurselor subsolului si-au pus puternic amprenta asupra aparitiei si dezvoltãrii retelei de asezãri si chiar asupra tipurilor de sate. Acestor factori s-au adãugat si cel istoric, uneori avantajos alteori dezavantajos. Comuna Oituz îsi întrupeazã fiinta în sase sate, fiecare cu personalitatea sa distinctã: Oituz (fost Grozesti) - satul de resedintã, Marginea, Cãlcâi ce apartin zonei subcarpatice si Ferãstrãu, Hârja, Poiana Sãratã în Carpatii Moldovei, la limita Muntilor Vrancei cu Muntii Nemira. Asezãrile actuale îsi au originea în vetrele construite în epoca anticã, în perioada geto-dacicã, demonstrând astfel faptul cã populaþia a locuit permanent teritoriul. Putine sunt asezãrile apãrute la începutul perioadei moderne prin roirea populatiei din satele vechi ale Transilvaniei. Începând cu secolul al XIV-lea întâlnim date sigure despre localitãtile componente ale comunei. Privitor la documentele scrise, acestea dateazã din primul deceniu al secolului al XV-lea. în epoca feudalã popularea teritoriului s-a bazat pe elemente autohtone, fiind determinatã în special de sporul natural. Primele apar satele din sectorul subcarpatic. Satul de resedintã Oituz (fost Grozesti) este primul atestat documentar printr-un uric scris pe pergament la Suceava în timpul lui Alexandru cel Bun la 15 martie 1410, în ziua Sfântului Lazãr. În hrisov se mentioneazã: "Noi, Alexandru Voievod, domn al tãrii Moldovei, înstiintare facem prin aceastã carte a noastrã, tuturor cui vor cãuta pe dânsa, ori cetindu-sã o vor auzi-o, pentru acest adevãr credincios sluga noastrã, dumnealui Domoncus stolnic si fratele sãu Blaj si Iacobu, fiul lui Gheleb Miclous, ce au slujit ei mai înainte sfânt odihnitilor domnilor ce au fost mai înainte de noi cu dreaptã si credincioasã slujbã, dar astãzi ne slujesc nouã cu dreaptã si credincioasã slujbã.
Drept aceea noi,... i-am miluit pe dânsii cu deosebitã milã de le-am dat lor în tara noastrã, a Moldove, sase sate pe Casin si pe Oituz anume Stãnisorestii, Sãscãutii, Grozestii si Stoienetii de la Vâlcica ....cu toate hotarele lor." A doua atestare este din vremea domnitorului Stefan cel Mare din august 1479. Denumirea de Grozesti este si mai veche decât prima atestare documentarã. Se pare cã actualul teritoriu al satului ar fi apartinut, odatã, unui mare cãpitan de osti cu numele de Groza. Desi satul Marginea, dupã descoperirile arheologice, pare a fi cel mai vechi, nu detinem un document special de atestare. Se pare cã denumirea de Marginea ar proveni de la faptul cã o parte din populatia fostei Mãnesti s-ar fi asezat la marginea localitãtii Oituz, unde a gãsit conditii prielnice, respectiv terenuri pentru culturi si necesarul de apã. Satele Ferãstrãu si Cãlcîi au luat nastere prin roiri de populatie, mai întâi formându-se doar niste nuclee, dupã care acestea se mãresc. Ele au fost permanent sate ale comunei Oituz. Satele din zona carpaticã au apãrut ceva mai târziu, între secolele al XVII-lea - al XIX-lea. Satul Ferãstrãu ar fi apãrut în prima jumãtate a secolului al XVII-lea cu populatie venitã din satul Grozesti. Ortansa Racovitã în "Dictionarul geografic al judetului Bacãu" mentioneazã cã locuitorii se ocupau cu exploatãrile forestiere, prelucrarea lemnului si construirea fierãstraielor de apã, forta apei fiind folositã pentru actionarea lor. De aici provine denumirea asezãrii. Referitor la satul Hîrja, el ar fi apãrut pe la jumãtatea secolului al XVII-lea prin stabilirea unor familii de ciobani. Unii din specialisti afirmã cã numele provine de la cel al ciobanului Cârjan, unul dintre primii ce s-ar fi stabilit în teritoriu. Alti specialisti afirmã cã denumirea provine de la o cârciumãreasã pe nume Herjica sau Herjoaica care era proprietara unui frumos han situat la mijlocul defileului între Bretcu si Grozesti. Cãlãtorul suedez Weismantel care a poposit pe aceste locuri, în anii 1711 - 1712, scria: "Aici era han cu strajã si poartã de intrare în Ardeal." Primul nucleu al satului era situat pe stânga Oituzului si era format din ciobani plecati din Rucãr, Dragoslavele, Soveja si Poiana Sibiului. Ei au gãsit în zonã pãsuni si fânete necesare cresterii oilor. Satul se va întinde prin aparitia altor douã nuclee: Flocestii si Jãvrenii, ambele situate pe dreapta Oituzului. Satul Hîrja a fost resedintã de comunã pânã în 1968, în componenta lui fiind si Poiana Sãratã. Satul Poiana Sãratã este considerat ca având cea mai socantã, bogatã si frãmântatã istorie dintre toate
Nu pierdeţiPaginile
5 – 6!
Cum stau lucrurile în justiţia românească se ştie foarte bine şi nu mai necesită alte
comentarii. În cele ce urmează, adăugăm şi
noi, la miile de exemple, un alt caz de nedreptate care,
din păcate, reprezintă încă o bilă
neagră pe harta „albă” a justiţiei
Nu pierdeţiPaginile
5 – 6!
Cum stau lucrurile în justiţia românească se ştie foarte bine şi nu mai necesită alte
comentarii. În cele ce urmează, adăugăm şi
noi, la miile de exemple, un alt caz de nedreptate care,
din păcate, reprezintă încă o bilă
neagră pe harta „albă” a justiţiei
Nu pierdeţiPaginile
5 – 6!
Cum stau lucrurile în justiţia românească se ştie foarte bine şi nu mai necesită alte
comentarii. În cele ce urmează, adăugăm şi
noi, la miile de exemple, un alt caz de nedreptate care,
din păcate, reprezintă încă o bilă
neagră pe harta „albă” a justiţiei
Nu pierdeţiPaginile
5 – 6!
Cum stau lucrurile în justiţia românească se ştie foarte bine şi nu mai necesită alte
comentarii. În cele ce urmează, adăugăm şi
noi, la miile de exemple, un alt caz de nedreptate care,
din păcate, reprezintă încă o bilă
neagră pe harta „albă” a justiţiei
Nu pierdeţiPaginile
5 – 6!
Cum stau lucrurile în justiţia românească se ştie foarte bine şi nu mai necesită alte
comentarii. În cele ce urmează, adăugăm şi
noi, la miile de exemple, un alt caz de nedreptate care,
din păcate, reprezintă încă o bilă
neagră pe harta „albă” a justiţiei
Nu pierdeţiPaginile
5 – 6!
Cum stau lucrurile în justiţia românească se ştie foarte bine şi nu mai necesită alte
comentarii. În cele ce urmează, adăugăm şi
noi, la miile de exemple, un alt caz de nedreptate care,
din păcate, reprezintă încă o bilă
neagră pe harta „albă” a justiţiei
Nu pierdeţiPaginile
5 – 6!
Cum stau lucrurile în justiţia românească se ştie foarte bine şi nu mai necesită alte
comentarii. În cele ce urmează, adăugăm şi
noi, la miile de exemple, un alt caz de nedreptate care,
din păcate, reprezintă încă o bilă
neagră pe harta „albă” a justiţiei
Nu pierdeţiPaginile
5 – 6!
Cum stau lucrurile în justiţia românească se ştie foarte bine şi nu mai necesită alte
comentarii. În cele ce urmează, adăugăm şi
noi, la miile de exemple, un alt caz de nedreptate care,
din păcate, reprezintă încă o bilă
neagră pe harta „albă” a justiţiei
Nu pierdeţiPaginile
5 – 6!
Cum stau lucrurile în justiţia românească se ştie foarte bine şi nu mai necesită alte
comentarii. În cele ce urmează, adăugăm şi
noi, la miile de exemple, un alt caz de nedreptate care,
din păcate, reprezintă încă o bilă
neagră pe harta „albă” a justiţiei
Nu pierdeţiPaginile
5 – 6!
Cum stau lucrurile în justiţia românească se ştie foarte bine şi nu mai necesită alte
comentarii. În cele ce urmează, adăugăm şi
noi, la miile de exemple, un alt caz de nedreptate care,
din păcate, reprezintă încă o bilă
neagră pe harta „albă” a justiţiei
Nu pierdeţiPaginile
5 – 6!
Cum stau lucrurile în justiţia românească se ştie foarte bine şi nu mai necesită alte
comentarii. În cele ce urmează, adăugăm şi
noi, la miile de exemple, un alt caz de nedreptate care,
