Drrtlirr Tranmrflresetr

VIATA LA TARA

CuvAnt-inainte pi note de

Nicolae Manolescu

ffi.o*rue nouANnescA

Crrpr{ns

(3o octombrie 1858 - 3 iunie rgzz)

Omul nu s-a bucurat de simpatie in ochii contemporanilor,nici pretuirea posteritifii pentru scriitor n-a dat peste margini.Era arogant, prezumfios, paranoic, in stare sd-i scrie, firi siclipeasci, lui Maiorescu:,,Domnul acesta [Sanielevici] binevoise

a declara ci eram cel mai mare romanfier al RomAniei, opiniunepe care o impdrtiqesc deplin: e aqa uqor si fii cel mai mare cAnd

egti singur!" Toaticritica interbelici, atunci cAnd s-au publicatscrisorile, altminteri pline de idei noi, a remarcat cI epistolierulnu se temea de ridicol, comparAndu-se bunioari cu Tolstoi,

fali de care se simfea superior, gi primea cu mari re;ineri obser-valiile lui Maiorescu. Duiliu Zamfirescu face parte din categoria

scriitorilorromAni genialoizi, ca Macedonski sau Nicolae Breban.

N-au simful umorului, cAt despre simful mtrsurii, ce si maivorbim, ceea ce nu tnseamni cI ideile lot in contratimp cu

ale epocii, nu sunt adesea eorecte. Duiliu Zarnfirescu e cu un pas

lnaintea contemporanilor in doul privinfe: in materie de acel

roman realist lintuit la stAlpul infamiei estetice deopotrivl de

Maiorescu gi de lorga, gi in materie de folclor. ,,Miori1a luiAlecsandri, ca niscocire, e o imposibilitate", scrie el inPoporanismul ln literaturl. Romanul nostru ar trebui, ln

viziunea lui, si-i lase pe firani qi pe mahalagii in pace 9i sise

ocupe de,,stratul de deasupra'] al ,,oamenilor care nu fac nimii',singurii interesanli din punct de vedere psihologic. Lovinescu

va prelua, cu oarece griji, ideea. Jiranii i se par lui DuiliuZamfirescu literar irecuperabili. Noi vrem pimAnt a luiCogbuc, o stupiditate. CAt despre Goga, acestaaraveain_poezie

,yiolenfa greoaie a unui arendag pe care nu-l dijmuiegte boierul

la vreme", iar poezia Clicagul ar fi, nici mai mult, nici mai

putin, ,,o vinovati chemare la lupta de clase"' in aerul nafiona-

list qi poporanist al vremii, e ugor de imaginat ecoul unor ase-

menea afirmagii. Duiliu Zamfirescu a stat ca un os in gAt

tuturor care gindeau corect politic inainte de RizboiulMondial. E foarte probabil una dintre cauzele intArzierii recu-

noaqterii meritelorprozei qi poeziei lui.CAteva nuvele sunt remarcabile. ConuAlecu Ziginescu

anticipeazi literatura lui Brdtescu-Voineqti qi a lui Sadoveanu,

evocAnd o provincie moldavl care arde la foc mic, cuperso-

naj e uitate de lume qi imbitrAnite inainte de vreme. Spre mareconfine in nucleu Adela, iar Frica trateazi un subiect ase-

minltor cu al Ficliei de Pagte. O subtilinuvelipsihologicieste Subprefectul, cu un final puternic, cinematografic, in

derulareauciderii de citre birbatul gelos a femeii indrigostitede altul. Romanul Cominegtenilor este intAia noastri cro-nici de familie, o scriere bine proporfionati gi, cel pu;in involumele Viafa la fari gi Tdnase Scatiu, inci viabili literar.Cele dintAi romane rominegti, cu excepfia Marei lui Slavici,erau geograficeqte qi istoriceqte destul de fanteziste. DuiliuZamfirescu localizeazi acfiunea precis. Debutul Vielii lafari este memorabil prin balzacianismul lui de modiveche:

Cum ridici priporul Ciulnisei, in pragul dealului, daide casele boierului Dinu Murgule{, case bdtrdnegti Eisdndtoase, cum nu se maitntfllnesc astdzi pe la moqiileboieregti. De sus, de pe culme, ele vdd roatd tn jur pdndcine qtie unde, la dreapta, sprevalea lalomi;ei, la stdnga,pe desigul Pddurii de Aramd, iar tnfafd pe cotiturile uli-felor strdmbe ale satului.

De aici inainte se fixeazi imaginea, care va trece laSadoveanu gi la siminitorigti, a boiernagilor cumsecadepAndili de avarilia unui Tinase Scatiu, ,,ciocoiul nou', desprecare creatorul lui Dinu Piturici n-a mai apucat si scrie, pe

mAna cirora sunt obliga;i str-gi dea averea strlmogeasctr 9i cu

care sevld silili la mezalianfe scandaloase.

DacI Viafa la farl curge potolit turghenievian, TlnaseScatiu debuteazl cu aruncarea brutali de pe caprtr a vizitiuluibeat gi se sfArgegte cu uciderea arendagului de citre firaniirevolta;i, intr-un mod mult mai agresiv gi pe un ton complet

diferit. Nu mai e nimic idilic. Autorul lui Tinase Scatiu e

unul dintre cei mai necrufltori, cu personaiele sale, din toattr

istoria romanului romAnesc. Celelalte romane din ciclulComlnegtenilor sunt pe cAt de Preten[ioase (In rlzboi re-

produce un ordin militar real), pe atlt de subliratice literar.

Puqina poezie a lui Duiliu Zamfirescu prelungegte o tradilietn care lgi dau intAlnire, ln clasicismul ei nostalgic ai stins,

Alecsandri, Bolintineanu, Traian Demetrescu, Bacovia,

Cogbuc, Goga, Topirceanu, Iosifl, Anghel gi Pillat, obsedaf i tofide inefabilul trecerii timpului :

Sosesc cocoarele, sosesc,

De dupd deal de;intirim,lar anii trec, copiii cresc,

Se schimbd tot ce-i omenesc

,fi noi tmbdtrdnim.

Roman;aviitoare e toati aici.

Nicolae Manolescu - Istoria literaturii rominepe inSelesul celor care citesc, Editura Paralela 45, 2ot4

I

Cum ridici priporul'Ciulnilei, in pr"grt dealului, dai de

casele boierului Dinu Murgulef, case bitrinegti gi sini-toase, cum nu se mai intAlnesc astdzi pe la mogiile boieregti.De sus, de pe culme, ele vid roati imprejur pfini cine gtie

unde, la dreapta, spre valea Ialomilei, la stAnga, pe desigulpidurii de Arami, iar in fali pe cotiturile ulilelor strAmbeale satului.

Toati curtea boiereascl trtrieqte linigtittr gi bogati, cu cAr-

duri intregi de gAqte, de curci gi de claponi'; cu bibilici liui-toare; cu cirute dejugate; cu argafii ce umbli a treabi de colopAni colo - gi seara, eAnd vine cireada de la cAmp, cumplnapulului, scArgAind neunsi intre furci, line isonul berzelor de

pe copare, ale ciror ciocuri, risturnate pe spate, toaci de-fiiau auzul. Firi a fi risipi gi zarvi, curtea boiereasci parepopulati gi bogat5.

intr-o zi devarS, pe lavremea odihnei, conu Dinu fu scu-

lat din somn de sunetul clopotelor unor po$taloni ce intrauin curte cu strigite gi saltanat:. Atet el cAt gi nevasti-sa Sofi;asdriri din paturile lor de cit4, qi se uitari pe fereastri.

- Iii!... e greu de noi!Tinase Scatiu cu m5-sa!... exclamiboier Dinu.

- Da' nu-i mai zice aqa, omule, ci te-a auzi a fate... Ia-timai bine surtucul gi iegi-le inainte.

' Pripor - coasti de deal sau de munte, panti abrupti, povArniq.

' Clapon - cocog castrat care se ingragi ugor gi are carne mult5.I Saltanat - alai (domnesc), suiti, cortegiu.+ Cit: material textil de calitate inferioari, inflorat gi apretat, fabricatdin bumbac; stambi.

t7

Coana Sofi1a trecu repede intr-o odaie de alituri si se mai

diretice la cap, iar boier Dinu igi trase din fugi cizmele(strAngAnd din ochi gi blestemAnd), igi lui haina in spinare

gi ieqi s5-qi intAmpine musafirii.

- Salutare, nene Dinule, zise noul venit, scuturand pe

bitrAn de mAni. Iaciti am venit cu mama.

- Sirut mAna, coanl Prohiro; bre, anul ista fac grAu

mult, zise Murgulef, slrutindu-i mAna cam din fugi.

- Sirut ochii, mami; da' ce se potriveqte, eqti totul,coane Dinule! Uite, ziu, maici, zise ea lui fiu-siu, parci vdd

pe clminarul Tasache Murgu; uite, leit-poleit cum e conu

Dinu; nalt, uscSliv la chip, aga smead ca dumnealui qi fodul...

Lasi, ziu, coane Dinule, ci suntefi fodui... Auzi, de atiliamari de ani vecini cu moqiile gi si nu loveqti'dumneata o datipe la mine!...

- Uite, ziu, coand Prohiro, ai dreptate; da'nu qtiu cum

s-a ficut...Vorbind astfel, bitrAna ingilbenea, incepea si inghiti in

sec, se foia fird rost, pAntr ce cizu pe o banci din cerdac.

- Aoleo, coane Dinule, zise ea repede, fdcAndu-pi vAnt

cu mAna, imi vine riu...

- Pufin,coneac", strigi fiu-siu, ori api de Vals, repede

si ne dea ceva...

Murgulef se repezi fuga la cimari gi se intoarse numai-

decAt cu o sticli de cogneac, Pe care o virsi mai toati incapul coanei Profira, pe cAnd fiu-siu o muncea pe la tAmple

si-gi vie in fire.in vremea asta se aritl 9i Sofila Murgulef.Ea dete pe birbali la o parte, slruti mAna bitrAnei, o mai

strAnse de un deget, o mai meremetisi, ce-i ficu, ci igi veni

baba in simfiri.

- Doamne, coani Profinfo, cum stai dumneata afari,soro!... Ia si intrim inluntru, ci pe nibuqala'asta te bolni-veqti chiar din senin, z5u.

r8

' Nibugali (formi populari) - ctrldurl mare, z5duf, ztrpuqeali.

$i, linind pe babi de subsuori, trecuri intr-o odaie rico-roasi, mare, in care bitrAna piru a se inzdreveni ca prinfarmec.

Sofia Murgulef se ingrijea de babi cu un interes nespus.

O puse si-gi istoriseasci patima de la descilicitoare, ii dete

cafea cu limAie, picd ofet pe un cirbune sub nasul ei - iar pe

de alti parte porunci si aduci tflnirului dulceali, cafea, tu-tun, cu tot dichisul cuvenit.

- Ia spune-ne, coani Profirilo, cum i;i vine?...Aci, incepu b5trAna o lungi qiretenie de vorbl:

- Uite, maici, imi vine aqa un ,,nixis" pe la stomah, gi

parcl numai ia aqa mi zgillAie de chiept, gi sI te fii numagoani la cap, gi apoi parci-mi bate doui zbanfuri in tAmple,

de md prlpidesc, maici!...

- $i nu iai nimic dumneata pentru asta?

- Da' cAte n-am ficut! N-a cheltuit ghetu bliat o gri-madl de bani!... Ba palianuri', ba consulturi, ba doftoruDraci, ba acu cici si iau api de Vacs...

- De Vals, mami, o indrepttr fiu-siu.Pe eAnd vorbeau astfel, u$a se deschise de la un iatac din

fund, qi de sub perdelele albe de fari se ivi un chip rotundde fat5, care, dAnd de obrazurile noui ale musafirilor, se ficustacojiu.

- Mimuci drag5.., avu ea aerul de a incepe.Dar in mijlocul od5ii, se opri in loc, ficu o pleciciune

dupi toate regulele ceremonialului de la pension, gi dete n5-vali si iasi pe cealalti uqi. Coana Sofila o opri.

- Tinco! Da'nu salufi lumea? Unde te duci?

Fata se opri din nou, nehotirAti. Obrazul mame-si luase

expresia obiqnuiti de nemul;umire gi descurajare, cAnd i se

intAmpla cAteodati si se supere, iar conu Dinu se ruqinasecu desivArgire de stAngicia ei.

- Siruti mina coanei Profirile, zise mami-sa.Un moment, cAt mai trecu pAni si se hotirasci fata, coana

Profira iqi infipse privirile in ochii ei, cu toati riutatea lor

19

' Palian - calmant, paliativ.

bitrdneascd. Fata auzise vorbindu-se in casi de neamul im-bogilit al Scatieqtilor ca de niqte mojici renumili, iegili din-tr-un vechi vitaf al tatilui lui conu Dinu Murgulef, qi a-i vedea

in casa lor i se pirea o adevirati enormitate. Dar, in cele dinurmi, se duse si sirute mdna coanei Profire. BitrAna o slrutipe obraz, uitAndu-se la ea lung qi scuturAndu-qi valurile de

carne de pe trup, de pofta rAsului.

- Ptiu, si nu fie de deochi!ci frumoasi mai eqti!

Fata se duse dupi aceea la fiul bitrAnei gi-i intinse mAna

cu aceeagi reverenfi; el rispunse tare gi sigur de sine:

- Salut!Apoi, fericiti ci-gi isprivise complimentele, se retrase in

dosul scaunului lui tati-siu, gi, dupi un minut, o fterse.Coana Profira incepu iarigi a ride:

- Cresc, bat[-le norocul ca din api... Acuma numai bir-bat ii lipsegte...

Conu Dinu Murgulef iqi ciugulea unghiile de la o mini, ne-

indriznind si priveasci in fa;a bitrinei. in fond il supira vorba

coanei Profire, fiindci infelegea unde vrea s-o aducd. Dar ne-

vasti-sa, cu sensul practic al femeilor, da din cap cu infelesuri.

- Riul e, zise ea, ci nu facem griu destul.

- Ia lasi, coani Sofilo, rispunse bitrAna, conu Dinu sitriiasci! De atAfia mari de ani, de cAnd are mogia de la Eforiepe nimic, bez mogia dumisale pirinteasci, mirita piniacum gapte fete.

Pe conu Dinu nimic nu-l supira mai riu decAt si-i fi zis

ci are moqia de la Eforie pe nimic. igi muqc[ din unghii maiadAnc qi ticu.

- Aga e, ingAni coana Sofila, dar avem greutifi: fata lapension, nepotu-meu in striinitate...

- Aracan de mine, maic5, da'tot invafS? Ce-a mai ieqitgi moda asta cu invSlitura pAni la adAnci bitrAne;e!... Uite,eu pe T5nase al meu l-am pus la treabi de mic copil, gi slavilui Dumnezeu, biiatul a iegit bun, treaba treabX, plimbareaplimbare. Acu si-i gisesc nevasti cumsecade gi m-am linip-tit. Anu ista trebuie si-l insor, cI mi-e c-oi inchide ochii firisi apuc si-mi vid nepofii... Ce zici, coane Dinule?...

20

Conu Dinu dete din cap, parcH ar fi zis ci aga e, dar ci astanu-i treaba lui.

Dupi ce-qi isprivirl cafeaua, T5nase Scatiu scoase o panide gAsci din buzunar, mituri o enormi figareti de chihlim-bar cu care fuma, puse pana murdari pe farfuriufi, iar figa-reta in toc, gi se sculard si plece.

Coana Profira dori si vazi pe Tinca la plecare, dar fata nuse gtrsi niciierea. Cam infiptH, bitrina s5ruti pe conu Dinupe frunte, zicAndu-i:

- A$a sunt fetele, marfi scumpi. Ce zici, vecine, ne-n-cuscrim?

- Drum bun, coani Profiro. Ia si ridice cogul de la tri-suri. Vdtage Tafti, pune mAna, si nu se dea vizitiul jos.

in sfhrgit, plecari.in urma lor, coana Sofip umbla domol in jurul lui bir-

batu-siu, gi, cu sfioasi supunere, ciuta s5-i ghiceascl gAn-

durile. Dinsul igi risuci o figari, firi a zice nimic, qi intris-o aprindi. Fumul din salon il lui de cap.

- Ah! Zi,terog, si deschidi geamurile. NevastS-sa steteun moment la indoiali.

- Au sH intre toate mugtele, omule.Murguleq se indrepti spre masi si giseasci chibriturile

gi dete cu ochii de pana de gAscd lisati de tAnirul Scatiu.

- Deschideli uqile, si iasi mirosul de mitocani! Ia poftimde vezi, zise el ficAnd explozie, cu bragele incrucigate inainteapenei, cine-mi cere fata. Eu si-mi dau fata la asemenea mo-jici?... Doar daci mi-o lua Dumnezeu minlile!Bi-d5-rani!...

Coana Sofila incerca si fie serioasi, degi ii venea si moartrde ris. Btrrbatu-s5u se intoarse din nou citre dAnsa.

- Am mogie de la Eforie pe nimica, ha? De ce nu poftegtefiu-s5u si mX urce la mezat', str-l invif eu minte!

- Nu, zise nevasti-sa, zimbind, fiindctr spertr str-i dImfata.

- Si-mi dau eu fata unui asemenea mojic!... fiam spus:

daci mi-o lua Dumnezeu minfile, poate.

' Mezat - licitatrie.

Apoi urmi a face paqi mari prin casi qi a trage adAnc dinfigari, ca gi cum maximul acesta de fum ar fi putut reducefirea sa la un minimum de supirare. Coana Sofila trecu penesimfite intr-o odaie vecini, lisAndu-l si-gi potoleasci sin-gur furia.

Conu Dinu, rimas singur, prinse a innoda firul vremilorde azi cu lungul gir al celor trecute, gi a se intreba, cu dispe-rarea oamenilor b5trAni, cum era cu putinfe ca nepotul vi-tafului Scatiu (pe care vitaf il vizuse el insuqi in spinareaunui ligan gi bltut de un alt ligan cu opritorile de la cai, dupiporunca lui tati-siu, cimiuarul) si ajungi a cere mAna feteilui? $i imaginile trecute ii reveneau in minte, slibite, cu cdteo risirituri de observafie copilireasci cum le ficuse: buntr-oari ci pe atunci ploua mai des gi mai la vreme. $ezu jos qi

fuma mai departe din ligara stinsS, sirind cu mintea la ne-potu-siu Damian, care nu mai venea din striinitate, la sorS-sa

Diamandula, rnama lui Damian, care triia numai prin pute-rea imaginei fiului siu, la una qi la alta, pAni ce un pisic, carese strecurase sub scaun, ii atrase luarea-aminte prin inde-mAnarea cu care se juca cu pana ligaretei lui Tinase Scatiu.