Viata intrauterinaStadiile Carnegie sunt un sistem folosit de
embriologi pentru a descrie aparenta maturitate a embrionului. Unui
embrion i se atribuie un stadiu Carnegie (un numr de la 1-23) pe
baza caracteristicilor lui exterioare. Acest sistem de stadii nu e
dependent de vrsta cronologic si nici de mrimea embrionului.
Stadiile sunt nivele arbitrare de matur 20320q1622u itate bazate pe
caracteristicile fizice ale embrionului. Embrionii pot avea vrste
si dimensiuni diferite, dar sunt ncadrati n aceleasi stadiu
Carnegie pe baza aspectului exterior.Vrsta postovulatorie e
frecvent utilizat de clinicieni pentru a descrie maturitatea
embrionului. Ea se refer la timpul scurs de la ultima ovulatie
dinainte de sarcin. Vrsta postovulatorie e un bun indicator al
vrstei embrionului deoarece momentul cnd a avut loc ovulatia poate
fi determinat iar fertilizarea trebuie s fi avut loc n apropierea
ovulatiei.Stadiul 1Vrsta-1 ziDimensiune-0,1-0,15
mmEvenimente-ovocitul a fost fecundat n 1/3 lateral a trompei
uterine si prin miscri peristaltice ale trompei uterine este mpins
ctre uter. Imediat dup fecundare se initiaz segmentarea total,
aproape egal a oului, n dou blastomere.
Stadiul 2Vrsta-2-3 zileDimensiunea-0,1-0,2 mmEvenimente-apare
masa celulelor interne (embrioblast, buton embrionar) si masa
celulelor externe (trofoblast), n stadiul de 12-16 celule
constituie morula, care ptrunde prin ostiul uterin n cavitatea
uterin. Segmentarea continu pn cnd indicele nucleocitoplasmatic
devine unitar.Stadiul 3Vrsta-4-5 zileDimensiunea-0,1-0,2
mmEvenimente-se formeaz cavitatea unic, blastocel, care mpreun cu
butonul embrionar si trofoblastul alctuiesc blastocistul, care
colind liber n cavitatea uterin.
Stadiul 4Vrsta 5-6 zileDimensiunea -0,1-0,2 mmEvenimente- ncepe
ncuibrirea, blastocistul devine atasat mucoasei uterine.Stadiul
5Vrsta-7-12 zileDimensiunea -0,1-0,2 mmEvenimente-continu
implantarea blastocistuluiStadiul 6Vrsta-13-15 zileDimensiunea-0,2
mmEvenimente-apar mezodermul extraembrionar si linia
primitivaStadiul 7Vrsta-15-17 zileDimensiunea-0,4 mmEvenimente-are
loc gastrulatia; apare notocordul
Stadiul 8Vrsta-17-19 zile Dimensiunea-1-1,5 mmEvenimente-se
formeaz nodul primitiv si canalul notocordal
Stadiul 9Vrsta-19-21 zileDimensiunea-1,5-2,5 mmNumr
somite-1-3Evenimente-apar plicile neurale, plicile cefalice si
proeminenta cardiac
Stadiul 10Vrsta-22-24 zileDimensiunea-2-3,5 mmNumr
somite-4-12Evenimente-fuzioneaz plicile santului neural.
Stadiul 11Vrsta-23-26 zileDimensiunea-2,5-4,5 mmNumr
somite-13-20Evenimente-se nchide neuroporul anterior
Stadiul 12Varsta-26-30 zileDimensiunea-3-5 mmNumr
somite-21-29Evenimente-se nchide neuroporul posterior
Stadiul 13Vrsta-28-32 zileDimensiunea-4-6 mmNumr
somite-30Evenimente-apar mugurii membrelor, placoda
cristalinului
Stadiul 14Vrsta-31-35 zileDimensiunea-5-7 mmEvenimente-apar
foseta cristalinului si cupa optic
Stadiul 15Vrsta-35-38 zileDimensiunea-7-9 mmEvenimente-apar
vezicula cristalinului, foseta olfactiv, segmentul distal al
minii
Stadiul 16Vrsta-37-42 zileDimensiunea-8-11 mmEvenimente-fosele
nazale se deplaseaz ventral, apar proeminentele auriculare si
paleta piciorului
Stadiul 17Vrsta-42-44 zileDimensiunea-11-14 mmEvenimente-apar
razele degetelor
Stadiul 18Vrsta-44-48 zileDimensiunea-13-17 mmEvenimente-ncepe
osificarea
Stadiul 19Vrsta-48-51 zileDimensiunea-16-18
mmEvenimente-ndreptarea trunchiului
Stadiul 20Vrsta-51-53 zileDimensiunea-18-22 mm
Evenimente-membrele superioare se alungesc si apare articulatia
cotuluiStadiul 21Vrsta-53-54Dimensiunea-22-24 mmEvenimente-minile
si picioarele se rotesc spre interior
Stadiul 22Vrsta-54-56 zileDimensiunea-23-28 mmEvenimente-apar
pleoapele, urechea extern
Stadiul 23Vrsta-56-60 zileDimensiunea-27-31 mmEvenimente-capul
are aspect rotund, se individualizeaz corpul si membrele.
Dezvoltarea intra-uterin n primele sptmni de viat
Multe din celulele corpului uman sunt celule "somatice", fiecare
continnd n nucleul su 46 de cromozomi. Spermatozoidul si ovulul
sunt "gameti", fiecare cu cte 23 de cromozomi. Unirea acestor
gameti ntr-o singur celul care contine 46 de cromozomi dispusi n 23
de perechi, se petrece n procesul fecundrii. Spermatozoizii
ejaculati n vaginul femeii strbat mucusul secretat de colul uterin
(care n perioada ovulatiei devine mai putin dens si dispus ntr-un
strat mai subtire), trec prin uter si ajung n trompa uterin unde
pot supravietui maximum 48 de ore. Dup fenomenul ovulatiei,
ovocitul II, blocat n metafaza celei de a 2-a diviziuni a meiozei,
este atras de ctre trompa uterin, nainteaz datorit miscrilor
ondulatorii ale trompei si ajunge n treimea ei extern, locul unde
are loc fecundatia.
Sptmna I-afecundareaSpermiile depuse n tractul genital feminin
ajung n 5-45 minute n 1/3 extern a tubei uterine, locul de electie
al fecundrii. Viabilitatea si n special puterea fecundant a
spermiei este n medie de 24 ore dar poate dura 3-4 zile, deoarece
multe spermii sunt stocate n mucusul cervical. Fecundarea cuprinde:
fuzionarea spermiei cu ovocitul secundar si activarea ovocitului.
Pentru ca o spermie s devin apt de fecundare trebuie s sufere dou
procese: capaciatatia si reactia acrozomic. Capacitatia are loc la
trecerea spermiei prin tractul genital feminin. Reactia acrozomic
are loc n momentul trecerii spermiei prin corona radiata; ea const
n fuzionarea membranei acrozomului cu membrana capului spermiei si
eliberarea unor enzime: hialuronidaza, acrozina, lisina necesare
pentru erodarea si strbaterea zonei pellucida. Fecundarea dureaz n
medie 24 ore si cuprinde mai multe faze: -strbaterea coronei
radiata,-perforarea zonei pellucida,-contactul dintre capul
spermiei si ovocit,-reactia ovocitului,-formarea pronucleilor si
fuzionarea lor.Dup ce enzimele depozitate n acrozom sunt eliberate,
spermatozoidul penetreaz peretele extern al ovulului (zona de
protectie reprezentat de corona radiata si zona pellucida). O dat
ce primul spermatozoid a ptruns prin zona pellucida se initiaz un
chemotactism negativ si nici un alt spermatozoid nu mai poate
ptrunde n ovul; la specia uman un singur spermatozoid este necesar
si n acelas timp suficient pentru a fecunda ovulul. Capul
spermatozoidului odat ajuns n interiorul ovocitului II determin
reactia acestuia cu terminarea celei de a doua diviziuni de
maturatie si formarea ovotidei care devine pronucleu femel. Capul
spermiei devine pronucleu mascul si are loc fuziunea celor doi
pronulclei (amfimixia) n urma creia rezult o singur celul, zigotul
unicelular sau celula ou, o individualitate unic din punct de
vedere genetic. n timpul fecundrii au loc un fenomen de crossing
over, transmiterea caracterelor ereditare si totodat mentinerea
heterogenittii speciei, stabilirea sexului genetic, restabilirea
garniturii cromozomiale diploide. Din acest moment, prin
aranjamentul unic al materialului genetic (ADN) este determinat
sexul si toate celelalte caracteristici ale dezvoltrii somatice
(culoarea prului, a ochilor, fizionomia, etc).Imediat dup
terminarea fecundrii se initiaz segmentarea. La om segmentarea
zigotului este total, aproape egal si are loc prin planuri de
clivaj perpendiculare. Procesul ncepe cu mitoza zigotului n urma
creia se obtin dou celule noi, blastomere, aproape egale: un
micromer si un macromer; urmeaz o nou mitoz si la 50 ore din
momentul fecundrii se obtin patru blastomere, apoi o nou mitoz, opt
blastomere etc.; diviziunea din cadrul segmentrii progreseaz prin
multipli de 2 (8, 16, 32, etc); la 72 ore se observ 12-16
blastomere, care alctuiesc o morul. Sub aceast form ptrunde n
cavitatea uterin si n urmtoarele 2-3 zile segmentarea continu cu
viteze inegale pentru micromere si macromere. Laq 96 ore prezint 58
blastomere din care 5 macromere situate central formnd
embrioblastul si restul micromere situate periferic alctuind
trofoblastul. In a 4-a zi de la fecundare n interiorul morulei se
evidentiaz o cavitate unic, blastocelul, embrioblastul fiind mpins
la unul din poli. Aceste modificri duc la aparitia blastocistului.
Celulele sale vor forma pe viitor dou grupe: nvelisul periferic
(trofoblastul) care va da nastere structurilor nutritive, inclusiv
placentei, si masa intern (butonul embrionar sau embrioblastul)
care constituie viitorul embrion. Ziua a cincea n ziua a 5-a zona
pellucida dispare si la nceputul zilei a 6-a blastocistul se
alipeste de endometrul uterin pe care ncepe s-l erodeze. Embrionul
a ajuns deja n cavitatea uterin, si mai rtceste nc 24 de ore,
cutndu-si locul ideal de implantare. Sub influenta hormonal,
endometrul uterin se transform decidual. Implantarea se face mai
frecvent n mucoasa fundului uterin deoarece, la acest nivel,
tonusul muscular este mai sczut n sptmna care urmeaz ovulatiei.
Sptmna a II aSptmna a doua este caracterizat prin dou mari
procese:
-sfrsitul nidatiei;
-transformarea embrioblastului (buton embrionar) n disc
embrionar bilaminar.Embrioblastul ia o form turtit, circular,
devenind disc embrionar n care se disting 2 straturi: unul formeaz
planseul cavittii amniotice, fiind alctuit din celule nalte, cu
mare activitate proliferativ, ectodermul primitiv; al doilea strat,
care formeaz plafonul cavittii blastocelului, constituie endodermul
primitiv. La finele sptmnii a doua discul embrionar are dimensiunea
ntre 0,1-0,2 mm.n aceast perioad are loc, printr-un proces
enzimatic, erodarea tesutului uterin superficial, se trece de la
modul de nutritie autotrof la cel heterotrof. Pe tot parcursul
acestei sptmni oul se afund progresiv n endometru, pn cnd va fi
acoperit total de acesta, proces numit nidatie (ncuibrire). In
paralel, prelungiri pornite din stratul extern al embrionului
(trofoblast) ncep s ptrund n endometru, pentru a se forma ulterior
placenta. n aceast period are loc contactul propriu-zis ntre
organismul matern si embrion, stabilindu-se toleranta imunitar a
mamei vis-a-vis de acest "corp strin". n timpul perioadei
anterioare nidatiei are loc fenomenul impropriu denumit "pierdere".
Se estimeaz c ntre 20% si 50-60% dintre ovulele fertilizate sunt
eliminate din uter. Ele nu reusesc s se implanteze si sunt
"pierdute" datorit unor dezechilibre chimice n sistemul reproductiv
sau datorit unoranomalii cromozomale sau genetice purtate de
embrion.Expunerea discului embrionar la egenti teratogeni n timpul
acestor dou sptmni poate distruge blastocistul sau determin avort
spontan. Sptmna a III a
Dup ce embrionul se nideaz cu succes, sufer o restructurare sau
diferentiere a celulelor componente. Procesul prin care discul
embrionar didermic devine trilaminar se numeste "gastrulatie".
Procesele care caracterizeaz gastrulatia sunt: -aparitia liniei
primitive,-formarea notocordului.Are loc o rearanjare a celulelor
care se dispun n 3 straturi: ectoderm, mezoderm si endoderm
embrionar. Tot acum din mezodermul axial se contureaz notocordul
(coarda dorsal) care determin dezvoltarea initial a sistemului
nervos si a coloanei vertebrale a embrionului.n ziua a 17-a
mezodermul prezint 3 segmente: paraaxial (somite), intermediar,
lateral. Din materialul somitelor vor ncep s se formeze cea mai
mare parte a scheletului capului, trunchiului si musculatura
respectiv precum si dermul. Din cordoanele nefrogene se vor
dezvolta ulterior aparatele excretor si genital.
Pe seama mezenchimului plcii cardiogene se formeaz tubul cardiac
primitiv care este animat de contractii ncepnd cu ziua a 20-a;
inima pompeaz cantitti tot mai mari de snge prin sistemul
circulator. Aparatul circulator este primul aparat care devine
functional (la 21 zile). Se dezvolt reteaua vascular si au loc
primele schimburi de substante ntre circulatia embrionar si sngele
matern; se trece la un mod de nutritie hemotrof.
Perioada embrionar (sptmnile 4 - 8 de dezvoltare)Caracterele
generale ale acestor sptmni sunt:-stabilirea formei generale a
corpului,-aparitia primordiilor de organe. De asemenea este
perioada critic n care expunerea la agenti teratogeni determin
aparitia malformatiilor congenitale.Sptmna a IV aSub influenta
inductorie a notocordului, ectodermul situat dorsal de notocord
formeaz placa neural. Pe suprafta spatelui embrionar se observ
proeminentele somitelor. Tubul neural este nchis numai n dreptul
lor, prezentnd neuroporul anterior si posterior ca se nchid la 24
respectiv 28 zile de viat intra-uterin. Tubul neural va da nastere
sistemului nervos central iar zona de jonctiune dintre placa neural
si restul ectodermului va forma crestele neurale. Celulele crestei
neurale vor da nastere ganglionilor spinali si autonomi, partial
ganglionilor nervilor V, VII, IX, X, tecii Schwann,
leptomeningelui, celulelor pigmentare, medulosuprarenalei,
sistemului APUD si unor componente musculare si scheletice ale
regiunii capului.n ziua a 24-a si fac aparitia primele dou din cele
sase perechi de arcuri branhiale iar cordul proemin ventral.. La
vrsta de 26 zile devin vizibile primordiile membrelor superioare si
placodele otice. n ziua a 28- a apar primordiile membrelor
inferioare si placodele cristaliniene. n aceast sptmn apar primele
organe de simt: ochii, urechea intern si gura.Se observ intestinul
cu cele trei segmente: anterior, mijlociu si posterior. Din
intestinul anterior se dezvolt primordiul aparatului respirator.
Are loc formarea celomului intraembrionar care mparte mezodermul
lateral n dou foite mezoteliale: una dorsal, parietal sau somatic
ce formeaz somatopleura si una ventral, visceral sau splanhnic, ce
formeaz splanhnopleura.Oul se scald deja ntr-o cavitate amniotic
voluminoas.
Sptmna a V aEste caracterizat prin ritmul accelerat de crestere
al capului. n ziua a 29 -a mugurii membrelor sunt bine formati,
alctuiti din cele trei segmente: proximal, medial, distal. Ochii se
nchid la culoare pe msur ce se produce pigmentarea. ncep s se
formeze emisferele cerebrale (telencefalul). Apar placodele
olfactive care, nfundndu-se n tesutul subiacent determin formarea
foselor nazale. n partea terminal a intestinului anterior apar
mugurele hepatocistic si cei doi muguri pancreatici (ventral si
dorsal). Intestinul mijlociu comunic cu restul sacului vitelin prin
canalul vitelin care progresiv se nchide, intestinul mijlociu
devine intestin subtire, cec, colon ascendent si 2/3 din colonul
transvers; intestinul posterior formeaz restul colonului, rectul si
partiunea superioar a canalului anal. Sptmna a VI a
Apare pavilionul si metaul acustic extern. Membrele sunt lungi,
se diferentiaz cotul si genunchiul, n segmentul distal al membrelor
apar santurile digitale. ncepind cu ziua a 40 a se pot deosebi si
nregistra undele cerebrale; de acum creierul ncepe s coordoneze
miscarea muschilor.
Sptmna a VII a
Se formeaz maxilarele, iar rdcinile celor 20 de dinti de lapte
apar n gingii. Intestinul mijlociu herniaz n celomul extraembrionar
al cordonului ombilical. Embrionul ncepe s se miste spontan iar
aceste miscri sunt vizibile la examen ecografic. Initial miscrile
sunt reduse dar pe msura dezvoltrii sistemului muscular si osos se
amplific. Mama va simti primele miscri abia n luna a patra (cele
care sunt la prima sarcin) sau cel mai devreme la sfrsitul lunii a
treia (mame multipare). Aceast sensibilitate tardiv este datorat
faptului c n sptmnile VII - XIV embrionul nu este destul de
puternic pentru a efectua miscri ample; miscrile sale sunt
amortizate de lichidul amniotic n care se scald; dimensiunilor sale
sunt reduse si nu preseaz nc asupra peretelui uterin.Sptmna a VIII
a
Capul embrionului este rotund, deflectat, reprezint din lungimea
sa. A aprut regiunea nucal, pleoapele s-au schitat, ochii sunt nc
descoperiti dar spre finele sptmnii, pleoiapele fuzioneaz.
Pavilionul urechii are form definitiv, dar este situat n pozitie
joas. Degetele membrelor superioare sunt scurte dar ncep s se
diferentieze si degetele membrelor inferioare; articulatiile sint
bine individualizate. nftisarea general ncepe s fie uman si ncepnd
cu sptmna a 9-a de viat intra-uterin embrionul devine ft. Acum
msoar cca 2 cm si cntreste aproape un gram, toate organele interne
exist, fata are aspect uman, regiunea codal dispare. Inima bate de
mai bine de o lun, stomacul produce sucuri gastrice si rinichiisunt
functionali. Intestinul s-a diferentiat deja n prtile sale
succesive: esofag, stomac si intestin propriu-zis. Abdomenul are
deja o form rotunjit. Aparatul respirator se dezvolt intens si capt
o structur arborescent. Inima a ajuns la forma sa extern definitiv
si la compartimentarea n patru cavitti. Totusi circulatia sanguin
va rmne ntr-o form primitiv pn la nastere pentru c nu cuprinde dect
circulatia sistemic; cea pulmonar va deveni functional doar la
nastere. Perioada fetal (sptmna a 9-a a dezvoltrii - pn la
nastere)Caracterele principale ale acestei perioade sunt:
-cresterea n greutate n ultimele sptmni,-maturarea tesuturilor si
organelor,-definitivarea nftisrii umane. OrganogenezaLa sfritul
lunii a III a placenta este format att anatomic ct i funcional.
Vezicula alantoidian este atrofiat, lichidul amniotic i membranele
oului sunt evidente. Ftul msoar 9 cm i are o greutate pn la 55
grame., capul este format, degetele sunt difereniate, organele
genitale sunt difereniate pentru fiecare sex.
Sptmna a IX a
La nceputul sptmnii a 9-a capul nc reprezint din lungimea total
a corpului, dar pn n sptmna a 12-a ritmul su de crestere scade, n
timp ce lungimea ntregului corp devine mai mult dect dubl celei din
sptmna a 9-a. fata este larg, ochii lateralizati cu pleoapele
fuzionate, urechile n pozitie joas. Membrele sunt scurte cu
degetele mici, amprentele sunt deja evidente n piele. Fizionomia
este clar uman, fosele nazale sunt separate de gur prin valul
palatin.
Sptmna a X aAnsele intestinale reintr n cavitatea peritoneal si
celomul cordonului ombilical dispare. Ficatul este principala surs
de elemente figurate sanguine, dar spre finele sptmnii a 12-a
activitatea sa ncepe s scad si splina preia acest rol. Ftul se
poate uita cu ochii ntredeschisi, si poate misca limba si poate
nghiti, si poate ncrunta fruntea.Sptmna a XI a
Acum ftul are cam 4 cm. Miscrile muschilor devin mai coordonate.
Mugurii gustativi sunt functionali.
Sptmnile XII - XVI La finele sptmnii a 12-a ftul are 30 de
grame, sunt prezente reflexul palpebral si reflexul de succiune la
atingerea buzelor. Ftul doarme iar cnd se trezeste si exerseaz
puternic musculatura : ntoarce capul, ndoaie degetele de la
picioare, deschide si nchide gura, face srituri. Dac e mngiat,
palma se va strnge ntr-un pumn nchis tare.
Organele genitale externe iau forma matur fetal, sunt vizibile
ecografic uterul se dubleaz ca mrime iar rinichiul si ncepe functia
secretorie. Curnd se vor nchide pleoapele, pentru a proteja ochii
si se vor redeschide n luna a saptea.n sptmna a 13-a procesul de
crestere se accelereaz pn n sptmna a 16-a. capul este mai mic
raportat la dimensiunile corpului. pe scalp apar firele de pr;
membrele s-au alungit si osificarea scheletului este avansat. Spre
finele sptmnii a 16-a ovarele diferentiate contin ovogonii si
foliculii primordiali. Sptmnile XVI - XX
ntre sptmnile 16-20 cresterea n lungime are ritm ncetinit dar
ajunge la aproximativ 50 mm. membrele inferioare si-au cptat
proportiile iar miscrile fetale sunt resimtite de ctre mam. De la
aceast dat nasterea urmeaz la 14715 zile.n sptmnile 18-20 uterul
este complet format si ncepe s apar lumenul vaginal.n sptmna a 20
-a ncepe coborrea testiculului. Sptmnile XXI - XXV (21-25)
Sptmnile 21-25 sunt caracterizate prin cresterea mare n
greutate. Corpul a devenit relativ proportional dar pielea este
ncretit, transparent si de culoare rosietic din cauza numeroaselor
capilare sanguine. n sptmna a 24 -a celulele alveolare pulmonare
elaboreaz surfactantul.Bariera importantanta sange aer este
stabilita in timpul perioadei saculare terminale. Celulele
specializate ale epiteliului respirator apar in aceasta perioada,
inclusive tipul I de celule alveolare unde va aparea schimbul de
gaze si tipul II de celule alveolare care vor secreta substanta
tensioactiva.
Aceasta substanta tensioactiva este importanta in reducerea
tensiunii de suprafata la nivelul tesutului aero alveolar permitind
expansiunea saculilor terminali. In aceasta perioada au o densitate
mare (sunt tari ca piatra) si s-ar scufunda daca ar fi pusi in apa
dar ei se vor destinde imediat dupa prima respiratie, aceasta fiind
o trasatura caracteristica bebelusilor nascuti vii.
Marcheaza debutul maturarii functionale a arborelui respirator
(ce se va termina tarziu dupa varsta de 10 ani).
In acest stadiu nr celulelor secretante devine din ce in ce mai
mare si se diferentiaza pneumocitele de tip 1 si 2.
Surfactantul este sintetizat incepand cu S20 de viata uterina
dar el este cantonat intracelular si ramane inactiv pana in S32.
Abia atunci este eliberat de catre pneumocitele de tip 2 si face
posibila astfel activitatea barierei alveolocapilare. Eliberarea de
surfactant este echivalenta cu vitalitatea fatului.
In cazul in care insa surfactantul este imatur nasterea
prematura determina detresa respiratorie a nou-nascutului ceea ce
se cheama de fapt boala membranelor hialine
Surfactant
Este un lichid lipoproteic bogat in fosfolipide a carui rol este
de a modifica tensiunea superficiala in sensul scaderii ei la
nivelul membranei alveolocapilare.
Originea surfactantului: este sintetizat incepand cu S10 de
penumocitele de tip2 si ramane cantonat intracelular pana in S29
cand este eliberat. Cea mai eficienta productie a surfactantului se
intampla in cea de a doua parte a sarcinii (L7-L9).
Rolul surfactantului este a forma un film monomolecular la
suprafata alveolelor care impiedica colaborarea alveolelor la
fiecare expiratie compozitie:10-15% proteine, 85-90% fosfolipide
(lecitina, sfingomielina, si fosfatidilglicerol). Sptmnile XXVI -
XXIX ntre sptmnile 26-29 fetusul este viabil chiar dac se naste
prematur, datorit dezvoltrii suficiente a plmnilor si vaselor sale.
Sistemul nervos central este suficient de matur pentru a controla
miscrile respiratorii, ritmice si temperatura corpului. ochii se
redeschid. Stratul de grsime alb subcutanat este bine dezvoltat, n
special n jurul articulatiei radiocarpiene. La finele sptmnii a 28-
a eritropoieza scade la nivelul splinei, functia ei fiind preluat
de mduva osoas. Sptmnile XXX - XL (30-40)
n sptmnile 30 - 40 pielea devine neted, cantitatea de grsime alb
ajunge la 7-8% din greutatea corpului. reflexul pupilar la lumin
este prezent din sptmna a 30-a. n sptmna a 36- a circumferinta
capului este egal cu cea a abdomenului, dup care ultima poate
deveni mai mare. Cu ct se apropie termenul de nastere, cresterea
ncetineste; la termen, fetusul are o lungime de 50-51 cm
vertex-clci si o greutate de 3200 - 3400g.
Miscarile respiratorii in-utero
Sunt de 3 tipuri:
Sughituri, percepute de mama ca secuse Miscari rapide si
superficiale: survin incepand cu a 15-a saptaman. Permit o
mobilizarea minima a lichidului pulmonar si au rol in dezvoltarea
morfologica a plamanului. Gaspiaj (gasp-respiratie agonica):
miscari rare si profunde, vizibile la ecografie. Cresterea
frecventei lor este semn de suferinta fetala si poate antrena
inhalarea de lichid amniotic, nefasta pentru fat.
