+ All Categories
Home > Documents > VIAȚA CONJUGALĂ LA PORCUL MISTREȚ

VIAȚA CONJUGALĂ LA PORCUL MISTREȚ

Date post: 25-Feb-2018
Category:
Upload: nagy-andrea-reka
View: 257 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 14

Transcript
  • 7/25/2019 VIAA CONJUGAL LA PORCUL MISTRE

    1/14

    VIA A CONJUGAL LA PORCUL MISTRE

    STUDENT: Ana Maria SPNUANUL:II, Master

    IA I2016

  • 7/25/2019 VIAA CONJUGAL LA PORCUL MISTRE

    2/14

    INTRODUCERE

    Luna s-a cuibarit in vechiul stejar,

    galbena, rotund ca un ban stravechi,

    mistretul la radacina clefaie rar,

    mancand ghinda, grohaind si ciulind din urechi.

    (RADU BOUREANU, MISTRETUL)

    Intalnit destul de rar in versurile consacrate vietuitoarelor padurii, dar pomenit adesea in

    savuroasele povesti vanatoresti, mistretul poarta eticheta unei 'fare teriile', find socotit un simolal puterii nein!rante, al violentei si salaticiei si atunci cand poetii devin ceva mai darnici, al vi"oriimasculine si al virilitatii##

    $tramosul direct al porcului domestic, mistretul este defnit in licentele literare ca o faraapocaliptica, avand impetuo%itatea unui ulldo%er, inarmat cu colti asemanatori celor mai teriilepumnale# In mitolo"ie, mistretul apare in dula iposta%a de demon al !ortei rutale ( mistretulne"ru) ca si in aceea de &!antoma hiperoreana a padurilor iarna, purtatoare de noroc celui care ilvede aler"and pe %apada#

    Aria de raspandire a mistretilor este mare# In timp ce in sudul Europei il "asim in toatetarile, la nord au hotar area Baltica# Nu se mai aa in insulele ritanice unde au !ost starpiti inca insecolul al *+Ilea# In A!rica se intalnesc in lun"ul litoralului nordic, in Asia traiesc din -auca% pana laAmur si in nordul .imala/ei# 0a noi sunt raspanditi cu densitate mai mare sau mai mica pe intre"teritoriul tarii, !acand e1ceptie re"iunile de ses !ara paduri si "olurile de munte stancoase# istretulpre!era padurile intinse de ste2ar si de !a" din re"iunea dealurilor 3 un nucleu un traieste si la

    muntele impadurit, mai ales laconuenta !a"etului cu radetul# O insemnata statiune o !ormea%aDelta Dunarii, in stu!ariile, pe "rindurile careia traieste un e!ectiv stail si destul de numeros demistreti#

    In tara noastra mistretul este !oarte raspandit, din Delta Dunarii pana in %ona de munte#4re!era padurile cu specii !orestiere producatoare de !ructe, ca ste2arul si !a"ul, care ii asi"ura

    hrana, si cu desisuri care ii asi"ura adapostul# Are nevoie de terenuri umede, cu apa sta"nanta,deoarece scaldatul ii este caracteristic si necesar pentru indepartarea para%iti5or e1terni ca sipentru odihna tihnita# Este omnivor, hraninduse in special cu radacini si tulpini suterane, !ructede padure iar cand are posiilitatea consuma si plante a"ricole, ca porumul, "raul, ova%ul sicarto!ul, mai ales cand nu e1ista !ructifcatie in paduri# De asemenea, mananca si larve, rame,"asteropode, oua de pasari si uneori chiar cadavre# In "eneral, ve"etalele repre%inta 67 8, iarhrana animala 578#

    istretul este una dintre cele mai importante specii de vanat din taranoastra, atat din punct devedere sportiv, deoarece vanatoarea de mistreti este spectaculoasa si plina de sen%atii, dar si dinpunct de vedere economic, pentru carne si lana#

  • 7/25/2019 VIAA CONJUGAL LA PORCUL MISTRE

    3/14

    I.ORIGINE SI RASPANDIRE

    Denumit "eneric porc salbatic, gligan(Arad)3 masculul se numeste vier, iar !emela scroafa#

    $e pot deosei urmatoarele clase de varsta9urcel(purcea) pana la 5 aprilie a celui de aldoilea an al vietii, cand are 65: luni, in !unctie de data cand a !ost !atat 3 godac(masculul), panaaproape de implinirea celui de al doilea an si scro!ta(!emela) de aceeasi varsta# asculii de :; aniconstituie clasa vierilor mijlocii3 cei de 76 ani vieri ati de a ! vanatisi in fne cei peste 6 ani vieri batrani# $croa!ele de la : la < ani constituie clasa celor mici, iar a celor de peste < ani, cea ascroa!elor adulte (atrane)#

    Greutatea totalaa unui purcel aia !atat este =>>5>>> "# ?reutatea in stareeviscerata aunui purcel este, in septemrie, de :> @", in decemrieianuarie :7;7 @", iar iarna 7>=> @"# In tara noastra, mistretii eviscerati de :5>:7> @" nu sunt o raritate# $e afrma ca sau "asit si "reutati mai mari# Dove%i si"ure insa nu avem#

    De la : ani in sus, masculii au "reutate mai mare decat !emelele de aceeasi varsta# In practica, seconstata o mare di!erenta de "reutate intre mistretii de acelasi se1 si aceeasi varsta, cau%ata deconditiile de hrana, in special a e1istentei sau lipsei "hindei si 2irului# Un alt !actor de di!erentiere inceea ce priveste "reutatea este anotimpul cand se !ace cantarirea, "reutatea cea mai mare find intrimestrul I+, inainte de a incepe cri%a de hrana naturala# Din acest motiv, cand se da "reutatea,este necesar sa se arate si anotimpul cand a !ost luata# +ierul a2un"e la de%voltare corporalacompleta la varsta de circa ; ani, iar !emela la < ani#

    In tara noastra, deoseit de mistretii din re"iunile de deal si munte, iar in ultimul timp si dincea de ses, a caror hrana pre!erata o constituie "hinda si 2irul, mai e1ista mistreti in Delta Dunarii,pe plaur si pe putinele portiuni de uscat, adaptati la conditiile de aici, unde nu e1ista nici "hinda,nici 2ir, ci hrana lor de a%a o constituie plantele acvatice, in special ri%omii de trestie si papura,precum si alte plante acvatice# -oltii lor nu sunt cu nimic mai mici decat ai celor de la deal simunte#

    -apul sl ratul (otul) sunt ascutite, urechile mici, parul lun" si aspru o adaptare la !elul deviata cand treuie sa despice deseurile spre a putea patrunde in ele#

    Culoarea parului# -and sunt !atati, purceii au pe corp dun"i lon"itudinale de culoare maideschisa decat restul corpului, care incep sa se estompe%e cam pe la varsta de doua luni si disparcomplet la circa 7 luni3 purceii care in luna septemrie, eventual si mai tar%iu au dun"ileaparente proail sunt olnavi sau intar%iati in crestere# -uloarea de iarna este rosieruna care sedeoseeste de cea inchisa a mistretilor adulti# Dun"ile de culoare deschisa ii a2uta ca atunci, candsunt culcati sa se asemene cu mediul incon2urator (homocromie), deci sa scape de dusmani# irelede par lun"i si aspre, numite spic, de oicei sunt despicate la var!# Uneori sunt si mistreti de culoaremai deschisa, insa cei altati tradea%a o incrutisare cu porcii domestici, !apt ce se petrece mai cuseama in %onele inundaile, unde porcii domestici sunt lasati lieri#

    Dimorfsmul sexualconsta in colti, care la masculii de la : ani in sus incep sa se vadachiar cu "ura inchisa si cresc cu varsta# 0a !emela, ei sunt mici si nu se vad, decat daca "ura ii estedeschisa#

    Proportia sexelorla !atat este de 59 >,C si nu se schima prin vanatoare# Daca predominamasculii sporul anual va f mai mic, dar va creste procentul vierilor apti de a f recoltati3 dacapredomina !emelele, lucrurile se vor petrece invers# 4entru a se ma2ora numarul de vieri cu coltimari si pentru a micsora pa"uele cau%ate culturilor a"ricole printro inmultire e1a"erata, serecomanda o predominare numerica a masculilor ( a"en @ n e c h t, 5C= Din acest motiv, sepropune un raport de se1e de 5,79 5#

    Longevitatea circa :> ani#

    Dentitia mistretuluise deoseeste mult de cea a cervidelor# In primul rand, are dintiincisivi si in ma1ilarul superior, pe cand cervidele au numai in cel in!erior3 apoi are coltii mari in

  • 7/25/2019 VIAA CONJUGAL LA PORCUL MISTRE

    4/14

    amele ma1ilare, in fne are ; premolari in ma1ilarul in!erior, pe cand cervidele au numai

  • 7/25/2019 VIAA CONJUGAL LA PORCUL MISTRE

    5/14

    => cm3 pe %apada mare, mistretul lasa o dara, incat pare asi f tarat picioarele, pe cand cerul,nu#

    Urma-tiar# -opita mistretului se deoseeste de cea cerului prin destule amanunte (talpa,scoitura, pernite)# In mod practic, deoseirea cea mai i%itoare este data de semnele lasate depintenii piciorului# O sin"ura privire asupra f"urei la copita de mistret va%uta pe dedesut#, valamuri imediat aceasta deoseire# $e vede ca pintenii

    mistretului sunt mult mai mari, mai cooriti si, mai ales, deasesc mult, in laturi, latimea coitei#Urmatipar va arata in mod clar aceste deoseiri# Asadar, sa retinem, inainte de toate, ca semnelelasate de pintenii mistretului depasesc mult, totdeauna, latimea copitei, pe cand la cer semnelepintenilor raman cuprinse intre prelun"irile duse din mar"inile copitei ori le depasesc !oarte putin#In urmatipar a cerului, semnele pintenilor nu se vad decat !oarte rar, pe cand la mistret ele suntevidente totdeauna, chiar in teren nu prea !avorail# 0a mistretii atrani, pe lan"a semnele

    pintenilor, se vad uneori, in teren moale, si unele cute alepielii, intre calcaie si pinteni#

    In a!ara de aceasta, la cer, amandoua un"hiile

    de la copita sunt, de oicei, de aceeasi lun"ime, pe candla mistret, de cele mai multe ori, un"hiile sunt ine"ale,cea dina!ara find mai scurta#

    Urmatipar a copitelor dinainte este mult maimare decat cea a copitelor din spate, si aceasta cu atatmai mult, cu cat animalul este mai in varsta, cu deoseirela vieri#

    Deoseirea vierului de scroa!a este cam "reu de!acut in mod si"ur, numai dupa urmatipar# $e poatetotusi spune ca la scroa!a di!erenta intre marimeacopitelor din !ata si din spate nu este asa de mare ca la

    vier, ca un"hiile ei sunt mai ascutite decat ale vierului, caumla cu un"hiile copitei mai des!acute, ca mar"inilecopitei sunt mai taioase, ca semnele pintenilorapar mai putin des!acute, ca semnul calcaielor estemai

    putin marcat in urmatipar# +om reveni si cu alte deoseirie1istente intre vier si scroa!a, care se pot deduce dinurmapartie#

    Di!erentierea urmeitipar de cea a porculuidomestic se va !ace com!orm celor spuse la "eneralitaticu privire la deoseirile "enerale intre animalele salaticesi cele domestice# Deci, la porcul domestic urmele

    copitelor din !ata nu vor aparea mai mari decat cele ale copitelor din spate3 porcul domestic umlacu un"hiile laartate3 un"hiile ii sunt mai rotun2ite, mar"inile copitei mai tocite3 apasa mai mult incalcaie decat mistretul3 talpile carnoase ale porcului domestic nu lasa o urma atat de neteda ca amistretului#

    Urma-artie# 0a pas si la trap urmapartie a mistretului este de tip%i"%a", dupa cum sevede in f"ura re!eritoare la urmepartie de mistret# +ierul lasa o urmapartie mai in %i"%a" decatscroa!a#

    0a "alop, urmapartie este de tipiepure, dupa cum se vede in f"ura de urmapartie demistet b,

    In lun"ul urmeipartie se poate oserva ca, la pas mistretul pune copita din spate e1act

    peste semnul copitei din !ata# Gotusi, !oarte des, el nu acopera e1act urma piciorului din !ata3 vieriimai ales acopera numai in parte urma din !ata, depasindo spre e1terior $croa!a procedea%a in

  • 7/25/2019 VIAA CONJUGAL LA PORCUL MISTRE

    6/14

    acelasi !el , dar depaseste urma spre interior# In perioada cand scroa!a este plina (in "estatie), eacalca in a!ara ca vierii#

    Urmapartie a mistretului, chiar daca nu cuprinde urmetipar clare (de pilda pe %apadane!avoraila), se poate deosei de a cerului, fe prin semnele pintenilor, daca se pot deslusi, feprin dimensiunea pasului, mai mare la cer decat la mistret# In a!ara de acestea, adanciturile lasatede urmatipar in %apada vor arata, la cer,o !orma apropiata de un dreptun"hi, pe cand la mistretvor avea o !orma de trape%, cu latura mare spre inapoi#

    In %apada mare, mistretul lasa dare cu periiaspri de pe pintec, ceea ce !ace ca urmapartie sa sedeoseeasca de cea a cerului#

    istretii mer" adesea prin %apada mare in sir,unul dupa altul, dar nu cauta, in mod intentionat, sasipuna picioarele in urmele celui din !ata, ca lupii# 4artialor va f deci !oarte rascolita, nu !ormata din "ropileurmelor, ca la alte animale#

    Daca printre numeroase urme mici de mistret

    se "aseste o urma mare, putem afrma cu destulasi"uranta ca este vora de o scroa!a cu purcei#

    Lasaturi# 0asaturile mistretului suntasemanatoare cu ale porcului domestic# Adesea le lasadupa iesirea din scaldatoare, ceea ce ne indica in modprecis animalul care sa tolanit acolo# 0asaturile suntcu atat mai mari, cu cat mistretul este mai puternic#Aspectul lor varia%a intrucatva dupa !elul hranei sidupa anotimp#

    Alte semne# ai des decat prin urmele depicior, mistretii isi tradea%a, pre%enta in teren

    prin ramaturilelor, semnul cel mai caracteristic# elulcum rama mistretul se deoseeste de cel al porculuidomestic# istretul rama inaintand, de aceea lasa inspatele sau niste ra%de lun"i, in care pamantul esteadanc rascolit3 porcul domestic rama in 2urul lui, standmai mult timp pe acelasi loc# In cautarea unor radacinicu care sa se hraneasca, mistretul poate scapa curatul lui puternic si lun" "ropi !oarte adanci, uneorichiar de un metru#

    Ramatura mistretului3 chiar si a "odacului, sedeoseeste de sapaturile !acute cu piciorul de cer si caprior sau de cele ale vie%urelui, cacitotdeauna mistretul sapa adanc, ra%dand si rascolind pamantul dincolo de stratul cu !run%e moartesau iara care acopera locul#

    Alt semn il constituie urma de noroi "asita pe trunchiurile copacilor dupa ce mistretul a iesitdin &scaldatoare# Este un semn care, dupa inaltimea la care se aa pe copac, ne poate da indicatiiasupra marimii animalului# In urma acestei !recari raman de multe ori pe trunchi fre din perii teposiai mistretului# Acest lucru va inlatura orice indoiala asupra animalului care a trecut pe acolo, caciperii mistretului sunt !oarte caracteristici# istretii intra adesea in & scaldatori, mici altoacenoroioase, in care se tavalesc si %ac un timp# Urma lasata in "lodul scaldatorii ne poate da indicatiiasupra marimii mistretului# $a amintit insa ca si cerii si ciutele se tavalesc in asemenea altoace#Daca nu se "asesc urme de picior si semnele pe care le lasa uneori coarnele cerului in pamantulde pe mar"inea altoacei, atunci va f "reu sa ne dam seama ce animal sa scaldat acolo#Oservand insa semnul de noroi de pe trunchiuri ne putem da seama ca este vora despre mistret#

    4re%enta mistretilor mai este tradata, si de stricaciunile pe care ei le !ac in culturilede porum, cartof, ova% etc# -aracteristic pentru mistret este !aptul ca ataca culturile pe supra!etemari, calcand si doorand cu picioarele plantele respective#

  • 7/25/2019 VIAA CONJUGAL LA PORCUL MISTRE

    7/14

    +ierii mari si puternici, 9%isi &ra%leti sau &solitari , traiesc in cea mai mare parte a anuluisin"uri, ascunsi prin locuri "reu accesiile, unde isi sapa unu, doua sau trei culcusuri, %ise si&cocine, pe care le schima din cand in cand3 aceste sapaturi se recunosc dupa marimea lor, dupa!elul ramaturii, dupa locul dosnic unde sunt ase%ate#

    istretii care traiesc in ciopor (card) isi sapa si ei culcusuri, ramaturi alun"ite, care iarnasunt ase%ate unele lan"a altele3 si la care vin in fecare %i# Indicatiile care se pot cule"e dupanumarul si marimea animalelor care leau sapat sunt, se intele"e, !oarte pretioase si destul dedeslusite#

    II. Mediul de viata al mistretului

    Ale"erea de catre mistret a iotopului depinde, in principal, de !actorii adapost si rana,linistea ramanand pe un plan secundar# In ceea ce priveste adapostul, el este asi"urat in primulrand, de padure, si anume de desisurile !ormate, in primul si al doilea deceniu, dupa e1ploatareaunei parcele de padure, urmata de re"enerarea pe cale naturala sau artifciala# $unt desisuri,adeseori de nepatruns pentru om, insa pe care, mistretul le strapun"e, datorita con!ormatiei sale

    corporale9 ot ascutit, urechi mici, par lun" si des# Un un adapost ii o!era si padurile de varsta maimare, daca au suaroret des# Deoseit de padure ii poate asi"ura adapost si stu!ul din alti,precum si din Delta Dunarii# Datorita a"rotehnicii moderne, caracteri%ata, intre altele, si prinmonoculturi pe supra!ete intinse, cu incepere din iulie si pana la adunarea recoltei, pot constitui unun adapost, si porumul si oarea soarelui#

    In ceea ce priveste !actorul hrana, este cunoscuta pre!erinta mistretului !ata de "hinda si2ir, la care se adau"a alte !ructe de padure3 "hinda este consumata de toamna pana primavara,apoi radacini de plante eracee, in primul rand de !eri"a, pe care le scoate din sol prin ramat, iar cahrana animala soareci, larve, pui de animale salatice, cadavre etc# -um insa speciile de ste2ar nu!ructifca aundent, in fecare an, ci periodic (;= ani), mistretul este oli"at de !oame sa in!runtepericolul, parasind adapostul padurii pentru a iesi in terenurile a"ricole invecinate, in vedereacompletarii hranei pana la cantitatea de ; @" %ilnic# Aceasta inseamna ca un iotop de mistreticasti"a in calitate daca are in apropiere terenuri a"ricole# $u aspectul hranei, mai treuiementionat ca padurile pure de molid si rad constituie un iotop sarac# In plus, deoarece acesteaocupa terenuri de altitudine mai mare decat cele de !a" si ste2ar, stratul de %apada va f mai "ros,iar temperatura mai sca%uta, deci vor f in"reunate atat "asirea hranei, cat si miscarea de la un locla altul# Daca solul in"heata, !acand imposiil ramatul, deci accesul la hrana si asa saracacioasa,situatia mistretului devine critica, slaeste, devenind o prada si mai usoara pentru haita de lupi#Hapada si temperatura sca%uta il oli"a sa cooare, temporal, la altitudini mai mici, concentranduse in locuri unde mai pot "asi hrana, iar aici adesea cau%ea%a pa"ue#

    In ceea ce priveste !actorul liniste, mistretul, ca de alt!el si alte specii de vanat, seoisnuieste cu anumite %"omote si cu un anumit "rad de nelinistire a terenului# Ast!el, de cativa aniincoace, asistam la coorarea mistretului in terenurile de iepuri si !a%ani din re"iunea de campie,unde conditiile de liniste sunt mai precare decat la dealuri si munte# 4urceii !atati si crescuti aici sau oisnuit cu acele %"omote de pe urma carora nu au avut de su!erit# Dar e1ista si aici o limita9 in

    padurile din apropierea oraselor mari, !recventate de populatie in scop de recreere, deci undeconditia de liniste nu este indeplinita, mistretii vor lipsi sau vor f o aparitie rara#

    Avand in vedere considerentele de mai sus, se poate tra"e conclu%ia ca mediul de trai!avorail mistretului il constituie padurile de intindere relativ mare, compuse din specii de ste2ar si!a" din re"iunea de dealuri si coline avand cel putin la una din laturi si contact cu terenul a"ricol#istretul se poate locali%a si in trupurile de padure de intindere mai mica de la campie, incon2uratede terenuri a"ricole, insa pre%enta lui aici nu este de dorit, din cau%a stricaciunilor pe care le poatecau%a culturilor a"ricole, in ceea ce priveste lar"irea ariei de raspandire a acestei specii de vanat,se constata ca, in timp ce in anul 5C76, mistretul era locali%at in re"iunea de dealuri si munte, lacampie nee1istand decat cateva insule in campia Dunarii si in Doro"ea, (4opescue# -#,$carlatescu, ?# si cola#, 5C5) in 5C6> el sia e1tins aria si la campie, pana la Dunare, ori undee1ista un cat de mic loc de adapost# Aceasta nu inseamna ca pre%enta lui poate f tolerata peste totunde se "aseste a%i# -onsiderentele in le"atura cu posiilele stricaciuni in culturile a"ricole si in

    "eneratia tanara de iepuri, !a%ani si capriori, oli"a la o raionare a ariei lui# # In le"atura cuiotopul, se mentionea%a ca scaldatorilesunt indispensaile pentru pastrarea mistretului intrunteren3 dar nu scaldatori de apa curata, de care nu se !oloseste, ci de mocirle# O"linda apei din

  • 7/25/2019 VIAA CONJUGAL LA PORCUL MISTRE

    8/14

    scaldatoare nu treuie sa depaseasca nivelul noroiului decat cu cateva de"ete# -and iese dintroast!el de &aie, corpul lui este acoperit de un strat de noroi#

    4ree%enta lui la scaldatoare este tradata de urmele, eventual si de parul ramas in aie,precum si pe arorii din 2ur de care isi !reaca trupul dupa ce sa scaldat# ?ospodarul constiinciostine un inventar al acestor scaldatori deoarece cunoasterea amplasarii lor inlesneste oservarea sistailirea mai una a numarului si calitatii vanatului# Aceste scaldatori sunt asa de necesare, incatacolo unde nu sunt in numar sufcient, treuie infintate altele noi# Inca o mentiune9 pe !undulscaldatorii treuie sa e1iste oiecte ascutite9 pietre taioase, cutii de conserve, cren"i etc# care arputea intepa si impiedica vanatul de la !olosirea lor#

    III. OBICEIURILE I VIAA CONUGAL! LA MIS"RE

    $tramosul porcului salatic a aparut pentru prima oara in oli"ocen, cu :7 milioane de ani inurma# Era un animal mic, cu dentitia unui animal de prada si cu ; de"ete la picioare # In decursul acatorva milioane de ani, de"etele laterale au involuat si animalele au crescut ca marime 3 ele audevenit omnivore#

    "omortamentul mistretuluia !ost ine cercetat in re%ervatiile naturale# emelele suntsociaile si traiesc fe numai cu purceii lor, fe impreuna cu alte !amilii, in "rupe mai mari (&!amiliimari)# De oicei se asocia%a

  • 7/25/2019 VIAA CONJUGAL LA PORCUL MISTRE

    9/14

    Dupa ;7 %i5e de la !atare, scroa!a !ace primele &iesiri cu purceii# Ii cheama tot timpul prin"rohait# 4urceii sunt !oarte moili, !ac sarituri po%nase si "uita cand se ratacesc prin tufsuri# Dreptraspuns, scroa!a ii va chema printrun "rohait specifc de cautare# Dupa cateva %ile, purceii mestecasi consuma in 2oaca primele plante9 incepand cu %iua a 5:a, consumul altor !ura2e devine mai!recvent#

    $croa!a mani!esta multa precautie in timpul cautarii hranei# Daca i se pare ceva suspect, eada un scurt semnal de averti%are, la au%ul caruia purceii se ascund , repede in tufsuri# Daca seapropie un om, scroa!a apara ener"ic purceii si devine a"resiva #

    Intre purcei au loc incaierari permanente, insotite de un "uitat strident# Animalele se lovescreciproc cu capul, se impin" cu otul si se musca# 4urcelul invins !u"e, find deseori urmarit deinvin"ator# Incepand cu saptamana a :a, sau a > milioane de porci si mai mult de :>> de rase#a2oritatea porcilar atin" o varsta de numai 65> luni, in acest timp a2un" la o masa corporala de5>> @"# In alimentatia porcului, este important sa se !oloseasca proteine cu valoarea iolo"icaridicata, care sunt administrate mai ales su !orma de !aina de peste, !aina de carne, srot de soia silapte de"resat#

  • 7/25/2019 VIAA CONJUGAL LA PORCUL MISTRE

    10/14

    4orcul este un animal de "rup care se ocupa tot timpul cu recunoasterea mediuluiincon2urator# Daca se aa pe pasune si remarca ceva suspect, scoate sunete de averti%are, dupacare toti memrii "rupului isi orientea%a atentia directia oiectului suspect, sau eventual incep sa!u"a, "rohaind# 4orcii rama cu placere, cu care oca%ie consuma radacini, "hinde, castane, larve deinsecte si alte lucruri asemanatoare# In "eneral, porcii, consuma tot ce este cat de cat comestiil# Intimpul verii, porcii au oiceiul sa se tavaleasca prin locuri umede, prin smarcuri9 aceasta ilinviorea%a#

    Daca o turma este compusa din purcei apartinand mai multor scroa!e, timp de cateva %ilevor avea loc lupte pentru stailirea ierarhiei sociale, in cursul carora purceii se cunosc si isiaprecia%a puterea# Daca "rupul se !ormea%a aia atunci cand porcii au devenit de2a apti dereproductie, luptele pentru stailirea ierarhiei sociale vor f mai puternice# +ierii sunt luptatoriinversunati3 ei se lupta uneori a ora intrea"a sau chiar mai mult# In timpul luptei se impin" reciprocsi se musca, mai ales in re"iunea "atului si a urechilor# +ierii cu e1perienta ii invin" pe cei tineride2a dupa < sau ; muscaturi puternice#

    4orcul este un animal sociail3 el se simte le"at de ceilalti porci din o1a, cu care ii place sase 2oace# Recunoasterea reciproca se !ace prin miros, dar uneori si prin va% sau au%#

    4entru a se reali%a per!ormante optime de in"rasare si de reproductie, este important, sa se

    , asi"ure porcilor spatiu sufcient# In"hesuirea animalelor provoaca o permanenta neliniste,diminuarea timpului de somn si a timpului in care ei se odihnesc# -odo!a"ia (muscarea co%ilor) estede asemenea !avori%ata de in"hesuirea animalelor#

    0a scroa!a, caldurile se instalea%a la varsta de 6 luni, cu, mult mai repede decat la mistret(56 luni)# Aparitia maturitatii se1uale depinde de conditiile de !ura2are# In ca%ul unei carente inproteine sau in ener"ie, maturitatea se1uala intar%ie# Durata ciclului se1ual este de < saptamani#

    0a vier, instinctul se1ual apare la varsta de circa 7 luni# +ierul incepe sa emane un miroscaracteristic, cu e!ect & stimulator asupra scroa!elor# Gesticulele sunt !oarte ine de%voltate inraport cu masa & corporala# +olumul e2aculatului este de apro1imativ :7> ml si contine circa :7miliarde spermato%oi%i# Numarul ma1im de monte pe %i este de 6#

    onta incepe cu cautareareciproca partenerilor# -hemareavierului (numita in "luma &cantec dedra"oste) si mirosul acestuia atra"scroa!a# In testiculele vierului se!ormea%a sustante odorante(androsten), care din punet devedere chimic se aseamana cuhormonii andro"eni# 4entruindepartarea mirosului neplacut dincorpul animalului, vierul treuiecastrat cu cel putin 6 saptamaniinaintea sacrifcarii#

    In timpul caldurilor, scroa!elealear"a de doua ori mai mult decatinainte, ceea ce denata iritailitatealor#

    Daca se introduce un vierintrun "rup de scroa!e, in care osin"ura scroa!a se aa in calduri,vierul nu o recunoaste imediat# Eladulmeca pe rand toate scroa!ele# Inacest timp, el trece intro & po%itiemandra , "rohaind ritmic, de la oscroa!a la alta, atitudine prin carevrea sa se impuna si ,care se

    numeste &atitudine de arada'#

  • 7/25/2019 VIAA CONJUGAL LA PORCUL MISTRE

    11/14

    Inca din !a%a de proestru, scroa!a mani!esta interes pentru vier# $e apropie de el sianimalele se atin", cu raturile# +ierul miroase scroa!a, plin de interes, in re"iune anala si a ancului#Uneori vierul !ace miscari repe%i de masticatie, trans!ormand saliva in spuma, ceea ce da nastere la%"omote de plescait# Unii vieri au oiceul sa introduca capul intre memrele posterioare ale scroa!ei& in 2oaca sa o ridice de trenul posterior# De asemenea, vierul isi culca capul pe spatele scroa!eisau o loveste in ane# Apoi, vierul si scroa!a isi alatura capetele si alear"a asa catva timp, ca o& pereche de indra"ostiti# Daca scroa!a este pre"atita pentru monta, ea se opreste si vierul !ace

    primul salt# .orcaiturile vierului, numite & cantec de dra"oste, inre"istrate chiar pe anda dema"neto!on, au un e!ect e1citant asupra scroa!ei# Dorinta de imperechere a scroa!ei poate fverifcata !oarte usor, prin apasarea pe spate sau prin incalecarea ei3 scroa!a se va opri imediat sinu va putea f clintita din loc# 4reludiul erotic durea%a la scroa!ele tinere ceva mai mult decat la celemai in varsta, care au e1perienta si pot f mai repede ero%itate de vier#

    Dupa e!ectuarea saltului si introducerea penisului, vierul se mai a"ita incoace si incolo, cupasi marunti, timp in care codita se misca ritmic# Odata cu inceperea e2acularii, vierul se oproste dinmiscare si se spri2ina linistit pe scroa!a# E2acularea durea%a destul de mult# In timptul imperecherii,scroa!a sta linistita si nu scoate nici un %"omot#

    $croa!ele in calduri pot f duse la vier sau pot f insaminate artifcial# Ginand scroa!ele incalduri impreuna cu mai multi vieri, sa constatat ca e1ista pre!erinte individuale pentru anumiti

    vieri# As!el sa oservat ca o scroa!a in calduri poate sa inceapa un preludiu cu un vier, apoi salparaseasca !ara nici un motiv si sa se impereche%e cu altul# Uneori scroa!a are & retineri !ata de unvier, ca apoi, la aparitia unui alt vier, sa pre%inte intetes si sa se lase montata#

    Impulsul se1ual la vier este ine de%voltat9 vierii sar si pe manechine care au aspect simiros de scroa!a in calduri# In acest !el se poate recolta sperma cu o va"ina artifciala#

    Daca vierii traiesc impreuna, in "rupe mici, se oserva nu rareori un !el de comportamenthomose1ual# $e !ormea%a perechi de & amici in care un partener 2oaca rolul pasiv al !emelei#Asemenea & prietenii dintre vieri se mentin mai mult timp, chiar daca vierii au posiilitatea samonte%e scroa!e in calduri#

    Simtul de #amilie ete destul de de%voltat la mistret# De la !atat si pana toamna tar%iu,purceii stau cu mama lor, devenind independenti in noiemrie, in timpul imperecherii# In noiemriepurceii, precum si "odacii de un an si 2umatate se contopesc in turme mai mari sau mai mici,carora li se alatura si vierii pana < ani, eventual scroa!e sterpe sau care dintro cau%a oarecare siaupierdut purceii# Gurmele pot f constituite si dintro scroa!a atrana cu purcei, careia i se alaturapurcele de ale ei, care la randul lor au !atat si ele, conditia find insa ca purceii sa fe cam deaceeasi marime# Deci e1ista si turme !ormate din cate :< scroa!e cu purceii lor# emelele sedespart de turma primavara cand isi cauta loc de !atat# Gurmele sunt !ormate deci din purcei,mistreti in al doilea an al vietii, scroa!e mai atrane, fe conducatoare de card, fe sterpe si eventualvieri de :< ani# asculii mai in varsta, de re"ula, traiesc i%olati#

    IV. Val$ri%&area de mistret si tr$#eul

    IV.'Val$ri%&areaistretii impuscati se alterea%a mai repede decat oricare alt vanat# Goamna, a2un"e sa stea

    o sin"ura noapte dupa impuscare, ca toata carnea sa se altere%e# De aceea, eviscerarea treuie!acuta imediat, apoi animalul se atarna de ot, de o pra2ina, spre a se scur"e de san"e# Gotodata sedeschide toracele, spri2indul cu un at si se !ace cate o deschidere su picioarele anterioare spre ase aerisi si raci mai repede# Daca mistretii ar f atarnati de picioarele dinapoi, atunci san"ele saraduna in cosul pieptului, accelerand alterarea# -and se impusca mai multi mistreti odata atunci, latransport, nu treuie sa fe pusi in caruta unul peste altul#

    IV.(. "r$#eul de mistret

    0a mistret constituie tro!eu vanatorese coltii din amele ma1ilare respectiv coltii arma dinma1ilarul in!erior si coltii ascutitori din ma1ilarul superior#

  • 7/25/2019 VIAA CONJUGAL LA PORCUL MISTRE

    12/14

    Uneori, din cau%a lipsei mi2loacelor de transport, treuie sa taiem la locul de impuscare alvanatului, partea din cap care cuprinde coltii# In acest sens, treuie mentionat ca circa :F< dinlun"imea coltilor se "aseste in ma1ilar#

    $ectionarea ratului treuie !acuta cu multa "ri2a pentru a nu taia si coltii din ma1ilar# Inprealail se des!ace pielea de pe ratul mistretului spre cap, apoi se sectionea%a ratul in dreptulochilor, olic, spre interior (f"# Gaierea ratului la mistret)# 4ielea des!acuta de pe rat se prinde la locprintro cusatura simpla, evitanduse prin aceasta depunerea de impuritati#

    4repararea tro!eului consta in fererea partiisectionate din craniu timp de 55F:: ore (socotite dinmomentul cand apa a inceput sa fara)# Dupaferere, coltii se scot din ma1ilar cu mana, clatidui#Nu este recomandail sa se !orte%e scoatereadeoarece dintii se pot !ran"e si orice pierdere inlun"ime este in detrimentul puncta2ului acordat laevaluare# 4entru evitarea craparii lor se recomanda catro!eul sa fe mentinut in apa farta pana la racirea ei 3in acest mod osul mai preia o parte din "rasimeapierduta din apa

    ferinte, !apt cei va permite sa re%iste la crapare sidupa uscare#

    Dupa e1tra"erea din ma1ilar a coltilar, acestiase curata in interior de nervi in e1terior de carne#

    Uscarea coltilor se !ace incet la temperaturanormala a camerei# -oltii de mistret nu se alesc cuperhidrol#

    Got pentru preintampinarea plesnirii coltilor setoarna in interiorul lor parafna topita amestecata cu

    ceara de aline# De asemenea, se mai practica un"ereae1terioaraa coltilor cu vaselina sau cu ulei de arma

    odata in patru luni, precum si metoda le"arilor coltilor in doua locuri spre capete cu sarma"alvani%ata#

    ontarea se !ace pe placa de lemn ovala, de culoare nea"ra# In prealail, coltii f1ea%adistant pe cate o ucata de lemn lasand intre capetele lor un spatiu de

  • 7/25/2019 VIAA CONJUGAL LA PORCUL MISTRE

    13/14

    Aceasta imensa multime de vietuitoare unele cu san"e, altele cu seva isi disputa cuindar2ire dreptul la viata, la perpetuarea speciei lor, ravnesc sa cucereasca spatii de viata tot mailar"i, uneori se spri2ina unele pe altele, alteori se lupta intre ele, moartea unora da viata altora,multumirea este in!ratita cu durerea# iile de milenii au rodat aceasta enorma masinarie a vietii depe 4amant, fecare rotita sia sle!uit increstaturile# De aceleasi milioane de milioane de ani cadaschiile netreuitoare si mecanismul tinde spre o neincetata per!ectionare#

    Iar ,aceasta "randioasa des!asurare a vietii isi continua neincetarea pe scena peisa2ului cunes!arsit de variate !rumuseti si te%aure#Atunci cand atitudinea noastra !ata de salaticiunile micisau mai mari este determinata mai ales de considerente practice, e ine sa nu uitam nici o clipa cale adoram intele"erea si corectitudinea i%vorate din principiile "eneroase si umaniste proprii %ilelornoastre#

    In !elul acesta# orice prieten al animalelor va putea "asi pre%enta prelucrare pe placul sau,atat in ce priveste in!ormarea pe care o cauta asupra modului de viata al porcului mistret a caruicunostinta a !acuto, cat si pentru a patrunde mai adanc in secretele naturii#0a ale"erea materilului!oarte aundant, sau luat in considerare mai ales porcul mistret care vin in contact cu omul deasta%i#

    5# Bar+u I., "ontributii la sorirea roductivitatii fondurilor devanatoare rin oulari, Revista padurilor :# I$0el P. Vasile /., Mamifere din Romania, vol. II-lea, Ed# $tiintifca,Bucuresti 5C=


Recommended