+ All Categories
Home > Documents > Vg,^^ '«-'tSrtf K't° 'îi*® TRANSILVANIA. •şg^o,...

Vg,^^ '«-'tSrtf K't° 'îi*® TRANSILVANIA. •şg^o,...

Date post: 05-Feb-2020
Category:
Upload: others
View: 10 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
12
Vg,^^ '«-'tSrtf *>%J 'îi*® K'Acest* foia ese cate 3 role pe luna f si costa 2 fiofini v. a. pentru membrii aso- eiatiunei, e>n pentru nemembrii 3 fr. Pentru străinătate 1 galbenu cu porto l poştei. c?y WS5l \r. 22. TRANSILVANIA. Foîa Asoeiatiunei transilvane pentru literatur'a romana si cultur'a poporului romanu. •şg^o, "-^«f ~& ^S» Abonainentulu se I tace numai pe cate 1 anu intregu. Se abonâdia la Comi- tetulu'asoeiatiunei in Sibtiu. s^u prin posta i seu prin domnii co- c? lectori. tf-SScf -wi*^ Brasiovu 15. Novembre 1876. .Anulu IX. S u m a r i u : Romanulu in poesi'a sa poporale. (Urmare.) — Documente historice din 1848 et 1849. Seri'a a 2-a (Urmare). — Procesu verbale. — Publicarea baniloru incursi. — Calindarinlu Buperstitiunei. — Bibliografia. - Romanulu in poesi'a sa poporale. Studiu asupr'a toturoru ramiloru poesiei popularie romane. (Urmare.) TI. Continuare: iubirea de părinţi si palria; dorulu. Intre tdte lucrurile si fiintiele de pe lume descli- nitu ddue forma obiectulu celei mai fragede amori a romanului. Doue mame suntu aceste: un'a nasca- tdri'a si preste totu născătorii seu părinţii lui, a dou'a patri'a. In amdrea, pietatea, reverinti'a si alipirea catra aceste abia de'lu intrece vre-unu alu doilea poporu. Deca esiste ceva, ce e in stare se documente in modu invederatu chiaru si celui mai necredintiosu si mai dusmanu simtiemintele nobili si generdse, ade- verat'a cultura (ck-ci celu puoinu in astu respectu nu-i poteruu da altu nume), adeverat'a cultura a ani- mei lui: apoi aceea e nemarginit'a lui veneratiune si iubire catra tata-seu si mama-sa. Eecunoscinti'a-i catra binefăcătorii sei, carea o aretaramu mai înainte, aici cnlminddia, ocnpandu-i lacia de cei mai mari binefăcători dupa Ddieu, facia de părinţi, in asia mesura anim'a, catu elu pdrta icdn'a loru in pieptu, si e simtitoriu pretotinde, chiaru si in departat'a si „nd- gr'a" străinătate. „Plange-me, mama, cu doru, (cânta elu'), Ca ti-amu fostu voinicu ietioru; Si de grigia ti-amu portatu, Ogorulu ti l'am lucratu. Dar 1 de candu m'am catanitu, Tangiescu in tiere străine Si totu plangu gandindu la tine." Si pre cine se nu'lu misce in adunculu sufletului rug'a ciobănelului din amirabil'a si ddra in tdte lite- raturele poporali fora parechia statoria balada „Mneo- riti'a 2 )," patrundiatdri'a ruga adresata mnedrei, câ a- cdst'a maicutiei lui bătrâne, ce pe campi alergandu si lacremandu va intreba de mandrulu ciobanelu, trasu printr'unu anelu, se nu i spună, ck elu inso- randu-se cu a lumei mirdsa, cu mdrtea, la nunta lui a cadiutu o std? Mai multu inca. Chiaru regulele *—* V. Alesandri Poesie popor, ale Rom., pg. 295. 3. moralei naturali si positive crestinesci le petrece ro- manulu, candu in punctulu iubirei reveritdrie Jnatn 'a si-o antepune chiaru socidrei si copilasiloru âmâti, cantandu: ,,Reu me ddre animidr'a, de eopilu de so- cidraţdar me ddre si mai tare, de maicuti'a ce me are '). w Scurtu romanulu e puiulu mamei. Nu su- rideti, onoraţi lectori; nu e rea calitatea aedsta, dupa ce s ci hau, ck visulu predilectu alu mamei romane e, câ puiutiulu seu „se se faca unu vitddiu mare, câ Domnulu Stefanu celu mare; se fia verde la resboîu, se scape tidr'a de nevoi*). 4 ' Numai de educâtiuriea buna, romandsoa a fenwilOru ndstre se n© ingrigîmu cu totu adinsulu si pre venitoriu. Dara si mai poterdsa e alipirea romanului catra patria si catra loculu seu natale. Câ si candu stra- bunuln Ovidiu din anim'a romanului modernu ar fi scrisu adeverulu: „Nescio qua natale solum dulcedine cunctos Trahit, et immemores non sinit esse sui 1 ).' 4 Si ce se ne miramu de acdst'a? Au friimsetiele naturali straordinarie ale tieriloru romane, pline de avuţia in sinulu si pre suprafatia loru, cu siesuri coperite de unu covoru vargatu de flori, cu vali um- brite de codri milenari, tăiate de lacuri si riuri me- natdrie de ape cristaline, cu munţi cari de cari mai romantici, au aceste frumsetie nu indreptatiescu in vederea fantasiei vivaci si a simtieminteloru alese ale animei romanului comparatiunea, cu carea densulu pa- tri'a sa o compara paradisului, pre munţii ei codrosi asiddia paradisulu, cantandu in cântecele sale de un'a miie si un'a de ori: „pre-unu pitioru de plaiu, pre-o gura de raiu 3 )?!" Cantandu despre dens'a, câ despre „Pamentulu celu frumosu, Unde fldrea impupesce, Si nici candu se vestediesce, Apa dulce riuresce, Era grâu 'nauresce; 3 V. Alesandri o. e., pg. 197. a ) Ovidius Metamorph. 3 ) V. Alesandri poes. pop. ale rom. pg. 1; cfr. Marienescu colende, pg. 74. 41. scl. 41
Transcript
Page 1: Vg,^^ '«-'tSrtf K't° 'îi*® TRANSILVANIA. •şg^o, -^«fdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/... · 2012-01-10 · Continuare: iubirea de părinţi si palria;

Vg,^^ '«-'tSrtf *>%J 'îi*® K't° Acest* foia ese

cate 3 role pe luna f si costa 2 fiofini v. a. pentru membrii a s o ­eiatiunei, e>n pentru

nemembrii 3 fr. Pentru străinătate

1 galbenu cu porto l poştei . c?y

W S 5 l

\r. 22.

TRANSILVANIA . Foîa Asoeiatiunei transilvane pentru literatur'a romana

si cultur'a poporului romanu.

• ş g ^ o , " - ^ « f ~ & ^ S »

Abonainentulu se I tace numai pe cate

1 anu intregu. Se abonâdia la Comi­tetulu'asoeiatiunei in Sibtiu. s^u prin posta

i seu prin domnii c o -c? lectori.

tf-SScf - w i * ^

Brasiovu 15. Novembre 1876. .Anulu IX.

S u m a r i u : Romanulu in poesi'a sa poporale. (Urmare.) — Documente historice din 1848 et 1849. Seri'a a 2-a (Urmare). — Procesu verbale. — Publicarea baniloru incursi. — Calindarinlu Buperstitiunei. — Bibliografia. -

Romanulu in poesi'a sa poporale. Studiu asupr'a toturoru ramiloru poesiei popularie romane.

(Urmare.)

TI. Continuare: iubirea de părinţi si palria; dorulu. In t re tdte lucrurile si fiintiele de pe lume descli-

nitu ddue forma obiectulu celei mai fragede amori a romanului . Doue mame suntu aces te : un'a nasca-tdri 'a si preste totu născătorii seu părinţii lui, a dou'a patri 'a. I n a m d r e a , pietatea, reverinti 'a si alipirea ca t ra aceste abia de'lu intrece vre-unu alu doilea poporu.

Deca esiste ceva , ce e in stare se documente in modu invederatu chiaru si celui mai necredintiosu si mai dusmanu simtiemintele nobili si generdse, ade-verat 'a cultura (ck-ci celu puoinu in as tu respectu nu-i poteruu da altu nume), adeverat 'a cultura a ani-mei lu i : apoi aceea e nemarginit 'a lui venerat iune si iubire catra tata-seu si mama-sa. Eecunoscinti 'a-i catra binefăcătorii sei, carea o are taramu mai înainte, aici cnlminddia, ocnpandu-i lacia de cei mai mari binefăcători d u p a Dd ieu , facia de pă r in ţ i , in asia mesura anim'a, catu elu pdr ta icdn'a loru in pieptu, si e simtitoriu pretotinde, chiaru si in departat 'a si „nd-g r ' a " străinătate.

„Plange-me, mama, cu doru, (cânta e lu ' ) , Ca t i-amu fostu voinicu ie t ioru; Si de grigia t i-amu portatu, Ogorulu ti l 'am lucratu. Da r 1 de candu m'am catanitu, Tang iescu in tiere străine Si totu p langu gandindu la t ine." Si pre cine se nu' lu misce in adunculu sufletului

rug 'a ciobănelului din amirabil 'a si ddra in tdte lite-raturele poporal i fora parechia statoria balada „Mneo-ri t i 'a 2 ) ," patrundiatdr i 'a ruga adresata mnedrei , câ a-cdst'a maicutiei lui b ă t r â n e , ce pe campi a lergandu si lacremandu va intreba de mandru lu ciobanelu, t rasu pr intr 'unu anelu, se nu i s p u n ă , ck elu inso-randu-se cu a lumei mirdsa, cu mdrtea, la n u n t a lui a cadiutu o s td? Mai multu inca. Chiaru regulele

*—* V. Alesandri Poesie popor, ale Rom., pg. 295. 3 .

moralei naturali si positive crestinesci le petrece ro­manulu, candu in punctulu iubirei reveritdrie J n a t n ' a si-o an tepune chiaru socidrei si copilasiloru âmâti , c an tandu : ,,Reu me ddre animidr'a, de eopilu de so-c i d r a ţ d a r me ddre si mai tare, de maicuti 'a ce me are ' ) . w Scurtu romanulu e puiulu mamei. Nu su-rideti, onoraţi lectori; nu e rea calitatea aedsta, dupa ce s ci hau, ck visulu predilectu alu mamei romane e, câ puiutiulu seu „se se faca unu vitddiu m a r e , câ Domnulu Stefanu celu m a r e ; se fia verde la resboîu, se scape tidr'a de nevoi*). 4 ' Numai de educâtiuriea buna, romandsoa a fenwilOru ndstre se n© ingrigîmu cu totu adinsulu si p re venitoriu.

Dara si mai poterdsa e alipirea romanului catra patria si catra loculu seu natale. Câ si candu stra-bunuln Ovidiu din anim'a romanului modernu a r fi scrisu adeverulu :

„Nescio qua natale solum dulcedine cunctos Trah i t , et immemores non sinit esse sui 1 ) . ' 4

Si ce se ne miramu de acdst 'a? Au friimsetiele natural i s traordinarie ale tieriloru r o m a n e , p l ine de avuţia in sinulu si pre suprafa t ia lo ru , cu siesuri coperite de unu covoru vargatu de flori, cu vali um­brite de codri milenari , tăiate de lacuri si riuri me-natdrie de ape cristaline, cu munţ i cari de cari mai romantici , au aceste frumsetie nu indreptat iescu in vederea fantasiei vivaci si a simtieminteloru alese ale animei romanului comparat iunea, cu carea densulu pa­tri'a sa o compara paradisului, pre munţii ei codrosi asiddia paradisu lu , cantandu in cântecele sale de un 'a miie si un'a de o r i : „pre-unu pitioru de plaiu, pre-o gura de r a i u 3 ) ? ! " Cantandu despre dens'a, câ despre

„Pamentu lu celu frumosu, Unde fldrea impupesce, Si nici candu se vestediesce, Apa dulce riuresce, E r a grâu 'nauresce;

3 V. Alesandri o. e., pg. 197. a ) Ovidius Metamorph. 3 ) V. Alesandri poes. pop. ale rom. pg. 1; cfr. Marienescu

colende, pg. 74. 41. scl. 41

Page 2: Vg,^^ '«-'tSrtf K't° 'îi*® TRANSILVANIA. •şg^o, -^«fdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/... · 2012-01-10 · Continuare: iubirea de părinţi si palria;

— 2 5 0 —

Unde diua'i totu seri na, Dara tidr'a câ O g rad ina Si 'n gradina-su porumbidre Âlbidre, rumeidre : Romancut ie frumusiele Baditieloru sufletiele, Mai catu moru toti langa e le ' ) ."

Nu aflaţi dara prd lesne , pentru ck prd firesce, esplicabile dorulu romanului de p a t r i a d o r u l u de cas'a si vdtr'a sa par intdsca? Ah doru le , cumplite d o r u , care anima romana nu te-a simtitu pre t ine in viat ia 's i , pre carea nu ai arsu-o tu câ una para de focu! E ; pentru-ck ce este proprie dorulu roma­nulu i? U n u simtiementu asia de infoeatir, asia de profundu, asia de intimu si in care-va privjntie po-terea-mu dice specificu romanescu, in catu espresiunea dorului p'aci nu se pdte bine t raduce si reda in alte linibe. N u fora temeiu e radecin 'a vorbeloru d o r u si d o r e r e in l imba-ne un 'a si aceeaşi , ck-ei dorulu pe t runde sufletulu romanului pana la dorere sfasia-tdria. Candu sufletu'i s'a aprinsu de aces ta simtiu misterioşu, stk se'lu omdre, ardiendu'lu câ u n a p a r a 2 ) ; a tunci , tat 'a si mam'a nu mai pdte de dorulu fetio-rului si fiicei, fetiorulu si fat'a de alu mamei, tatei , fratiloru si soror i loru 3 ) ; sdrele se p a r e atunci, roma­nului, ck nu i mai luminedia in „ndgra s t r ă ină ta t e 4 ) ; " atunci i v ine , ck „panea nu'i asia de buna câ in tidr'a lui s t răbuna, ci fire-ar' dulce câ si mierea, lui i pare ck-i câ fierea5);" atunci i vine in .minte , cumu ck „panea catu do rea, e mai dulce in tidr'a sa 6 ) ;" si asia „romanulu in tidra s trăina duce doru si totu susp ina 7 ) , " Scu r tu : romanulu e supusu câ rare alte ginţi morbului numitu nostalgie sdu doru de casa.

Ce debilitate femeidsca acdst'a in nescari suflete de bă rba ţ i ! striga cu compătimire i ronica , audindu de aceste adversarii romani loru , adese pre catu de ignoranţ i , pre atatu de reu voitori. „Ce fiintie efe-meiâte si degenerate mai suntu si aceşti dragii m a ­mei de romani !" Dara dre aieve asia se fia? Asia ar ' fi, daca romanulu s'ar' dâ acelui doru , acelei în­flăcărate iubiri de patria si dea asia dîn sîmplu in-stinctu animalîcu, fora raţ iune si fora consciiuti 'a lu­crului companiata de resolutiunea cea mai barbatdsca. Veniţi inse voi toti, cati conduşi de pasiuni neome-ndse si brutali aveţi diabolic'a plăcere de a infera si înnegri necontenitu mandru lu caracteru alu acestui poporu, dupa calităţile lui eminenţi, demnu de o mai buna sd r t e , veniţi si „vedeţi pre r o m a n i , cumu se lupta cu pagani , " nevrendu a mai suferi pre turcu tidr'a a-le prăpădi 8 ) , „cumu sdrobescu capulu turcescu,

') At. M. Marienescu Balade, pg. 116. s ) V. Alesandri o. c , pg. 242. 3 ) At. M. Marienescu Balade, pg. 85 (cfr. 133. 135. V.

Alesandri o. c , pg. 239. scl.). *— 5 V. Alesandri o. e., pg. 144. 405. °) Proverbiu rom. 7 ) V. Alesandri o. c . pg. 147. 8 ) At. Marienescu Balade, pg. 137. 104.

ce bea sânge crestinescu, manca nemulu romanescu ' ) . " Veniţi vedeţi , ce deplina conscire are elu de relele ce apesâ t idr 'a, candu eschiama in dorerea animei s a l e :

Vai si-amaru de bietu romanu, Canda e Domnulu, reu s t apanu : N'are locu in tidr'a lui, Si-i câ pldv'a câmpu lu i 2 ) ! — s i : „Vai sermana bidta tidra, . Cumu te-ajunse foculu dra! Rusii vinu te calicescu, Turcii te batjocurescu, Si ciocoii te hulescu. Nu-mi e ciuda de străini, Cktu de pamenteni ha in i ; Ck tu, draga,, le-ai fostu muma, Si ei singuri te sugruma . . . Mi este ciuda de ciocoi, Ck te lasa la nevoi, D e t îpa sufletu 'n noi. F rund ia yerde ,de neghina, Vai si-amaru de-a ta g r ad ina ! ; C e a gradina cu* flori plina, Cum o calea, cum o strica Nisce. iasme fara frica! . . . Seracutiu de mam'a mea, Cui 'i-a fi mila de e a ; Seracutiu de loculu meu, ; Candu l'a scapâ D d i e u ? ! A i d ' copiii , la celi stejari, Se taiamu nescari-va pari , Tidr 'a se ni-o tiercuimu Si de iasme se-o fe r imu 3 ) !

Veniţi vedeţi, cum provdca chiaru si femeile, de­bilele femei romane la „plevitulu tierei de omid'a si gargar ' a dusmandsea, ce o coplesf 4 ) ; cumu e con­vinsa o m a m a a lui T u d o r u , ck „romanulu voinicu calea sierpii, va se dica ne-amicii patriei in petidre, ck ci de unu sierpe inveninatu i-se idrta unu pecatu 5 ) !* Vedeţi cumu t rădarea patriei este in ochii lui crim'a cea mai ndgra si mai infernale; ck-ci „cine aduce dste in t idra, subt blastemulu tierei p d r a 6 ) ! " Vedeţi convicţiunea si a celui mai din u rma r o m a n u , ck elu nu numai in limba'si traiesce câ romanu , si pen­tru aceea numai atunci „moscalesce va invetiâ, candu limb'a i-se va usca, candu va cresce grau in t inda, si va ajunge spicu 'n g r i n d a 7 ) ! " Vedeţi tdte aceste si recundseet i , ck dorulu de casa alu romanulu i , in -vapaiat 'a lui amdre cktra loculu natale si patria e una fldre, ce incoltiesce si resare din prerapitdriele frumsetie ale pamentului locuitu de e lu , dar ' carea impupesce si produce sementi 'a celoru mai consciute datorintie patriotice si na ţ ional i ; ea e un 'a amdre,

') At. M. Marienescu Balade, pg. 137. 104. 2 ) V. Alesandri o. c , pg. 228. 3 ) V. Alesandri poes. pop. a rom., pg. 246. 4 - 7 V. Alesandri o. c , pg. 319. 216. 180. 404.

Page 3: Vg,^^ '«-'tSrtf K't° 'îi*® TRANSILVANIA. •şg^o, -^«fdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/... · 2012-01-10 · Continuare: iubirea de părinţi si palria;

— 2 5 1 —

ce ar ' face ondre ori şi cărei ginţi, ck-ci ea se arata si demustra câ cea mai pretidsa virtute a unui po-poru ba rba tu !

VII. Pudorea, castitatea si fidelitatea conjugale la romani. Padi rea neatinsa si nevatemata a sacrului lega-

mentu casatoriale e nu numai cea mai sigura basa, ci totu odată conditiunea neaperata pentru desvoltarea si prosperarea progresatdria spre inflorirea unei na­ţiuni. Si aici venindu in cestiune pudiceti'a, castita­tea si credinti 'a conjugale si alte virtuţi impreunate cu densele, spre bucuria-ne aflamu erasi multa ase-menare intre romanii antici si intre romanii modern i ; dara asemănare cu romanii antici din primele tem-pur i ale republicei, nu cu cei dela apunerea acestei. Pen t ru ck romanulu nos t ru , charu ceriului! inca nu simte lipsa de legi popeiane si altele iu contra mul-timei bur lac i loru; ci elu mai t iene , ck a ave copii mulţi e b inecuventare ceresca, ck „mulţimea copiiloru avere e omulu i 1 ) ;* elu in cântecele sale poftesce cu-tarui ^se se insdre de 9 ori, se faca 9 fetiori, si se mai insdre odată si se faca si una fd ta 2 ) ; " elu in fine cân t a : „alegu iadulu chiaru de viu, numai sin­g u r a se nu fiu3)."

Dâra se manecamu si aici dela incepntu si se procedemu in ordine.

Romanulu , amesura tu simtieminteloru fragede ale pieptului seu, se ardta fdrte prevenitoriu si curtenetiu ca t ra alds'a animei sale. E l u o acumulddia eu epitete a m d r d s e , luate din tdte remnele na tu re i . ba si din celu suprana tu ra le : angerulu meu puica , puiculitia, porumbica , soridra, lelisidra* aurica dragulica, mandra , draga , scumpa aci. suntu agrairi le lui catra amanta , Din contra e curiosu, ck romauulu intre mai pucine epitete de amdre folosesce adeseori mai barbatosulu, mai pucinu simtiementalulu „frate." (Candu anelu 'a rugini , se scii mandra ck-'oiu mori . Candu auru 'a rugini , se scii frate ck-'iu m o r i , intre multe altele dice una ba lada 4 ) . Si pre catu e de tacutu, de scumpu la vorba romanu lu , pre atatu din contra suntu ele de vorbi tdr ie , voidse , g lumet ie , avendu preste totu mare aplicare pent ru e ro i , b r av i , voinici. „Decatu sânta cu unu misielu, mai bine cu unu voinicelu, voiniculu a re norocu, si cu densulu treci prin focu 5)ţ, a

dicu ele. „Acel'a e omu d e m n u , care rumpe n n V a in doue ," dicu densele, si „cine bate Dunărea, nu mi'lu bate m u i e r e a 6 ) . 0 Asia este, nevestei romane nu i e mai mare necasu , decatu a avd barbatu tandalosu, tontu si n e t a r a u 7 ) , p re carele dens'a se'lu domine, in locu de a fi ea dominata si cate odată si bătuta de densulu; dâ , ck-ci batai 'â din par tea bărbatului e in ochii ei semnulu ja lusie i , si deci numai dupa

') Proverbiu romanescu. a — 3 V, Alesandri poes. pop. ale rom., pg. 18. 28. *— s V. Alesandri o. c , pg. 20. 228. 6 ) Proverbie romanesci. " 7 ) Vedi sarcasmulu muierei rom. asupr'a barbatus'o

prostu si tandala la V. Alesandri o. c , pg. 351 sei.

ce capeta v r e o bătaia dela e lu , numai dupa aceea crede in deplin'a sinceritate a amdrei lui. Cu tdte aceste mari tulu romanu si-a consideratu pururea si'si considera nevdst 'a câ statdria cu elu in relatiuni so­ciali nu de sierba, ci de egalu indreptatjta cu densu, de socia pe cărările vietiei si de sora dulce, cu eare elu „se insdra ," despre fidelitate dinft-e căsătoriţi, cari in ochii lui stau ore-cumu in legamentulu firesc» uedisolubile alu consangenitatei fratiniloru.

Altu-mentrelea romanulu intre legarea de rela­tiuni attiordse si de matr imonie se conduce, in regula de instinctulu si aplecarea firdsca a animei s a l e ; pen­tru ck „cei ce se iubescu sinceru si cu focu, se sa­tura si dintr 'unu ou" dice dieal'a lui. De aceea den­sulu mai nu cundsce nici de nume — si macaru de nu le-ar' cundsce nici c a n d u ! — asia numitele căsă­torie „a la raison." Din contra, elu blastema in poe-siele sale de repetite o r i : „ T u n a ddmne si trasnesce tuna ih celu ce d e s p a r t i e s c e p r e unu june si pre un'a fdta, candu iubirea li-e înfocata').

Acdsta dat ina lăudabile si-are parechia in alt'a, dupa carea romanii nu'si ieau bucurosu in căsătoria socia de alta naţiune. Vorbimu de romanii din po-p o r u ; ck-ci din inteligintia numeroşi urmddia alesu in presante altei mâsime, de cele mai. mul te o|i> do-r e r e ! nici spre' fericirea propria a respecţi yiloru, nici spre crescamentulu numericii au intelectuale a u ma­teriale alu na t iunei ; ce cu totulu altcum cugeta po­poru lu ! Credinti 'a Iui , cine nu sc ie , ck pre multe loeuri t iene pacatds 'a legătura secsuale matr imoniale dintre unu romanu si unu s t ra inu? Angelin 'a din balad'a „Radu si calugarit l 'a" e mai para ta a apuca câ un 'a a dou 'a Lucret ia pumna lu lu , a si'lu înfige in pieptu si asia „mai bine a traf puc inu , decatn a iubi paganu*)" dra romanulu din Basarabi 'a mai vrd

„ . . . a luâ o fdta mare De peste cele h o t a r e ; Ck acolo 'su Moldovene, Si mai colo suntu Muntene, Cu viersu dulce femeiescu Si cu sufletu r o m a n e s c u 3 ) ; " ,

ba si pre romanu nascutu, ddca e cozacitu, 'lu res­pinge- roman 'a basarabiana fora indurare 4 ) .

I n consunantia cu aceste stk castitatea si fide­litatea conjugale la r o m a n i , v i r t u t e ' alesu pana eri alalta mai fora esceptiune intre ei. Asia scimu a^ cdst'a din esperint ia , asia ne invdtia si poesi'a po ­porale romana. Nevdst 'a romana inca si dupa mdr tea barbatu-seu, câ una turturica dupa sociulu pierdutu, „totu plânge, jalesce mereu la mormentu lu sociu-seu, p re mormentu-i drb'a cresce, anim'a ei se topesce 5 ) . " Cei fideli in amdre si dupa mdrte'si se imbraciosiddia

') V. Alesandri o. c , pg. 22. At. M. Marienescu Ba­lade, pg. 53.

a ) At. M. Marienescu Balade pag. 100. 3 — 5 V. Alesandri o. 6. pg. 407. 411. 409. 21 .

41*

Page 4: Vg,^^ '«-'tSrtf K't° 'îi*® TRANSILVANIA. •şg^o, -^«fdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/... · 2012-01-10 · Continuare: iubirea de părinţi si palria;

— 2 5 2 —

in braduln si vitia de v in ia , ce crescu pre mormen-tele loru ' ) . Din contra, nefidelitatea in acestu punctu, in punctulu conjugale , p. c , a Nedei 2 ) e pedepsitu cu tăierea acesteia in bucati. Stricarea fericirei con­jugali prin maltratarea pana la morte a nurorei din par tea sdcrei — a „pomei acre carea de s'ar' c<5ce catu s'ar' c<5ce, pdma dulce nu se i a ce 3 ) " — ceriulu insusi o resbnna sociului iubitoriu si fidele prin tras-nirea sdcrei*). Ceriulu insusi asculta rug 'a sociloru credintiosi, candu muierea fragedu iubitdria se rdga se arda Belgradulu , cd se-i revină sociulu osteanUj si bunulu Ddieu dk de asia se si iu templa 5 ) .

E t a dara romanulu si in căsătoria pudicu, mo­rale, castu, vertutiosn, si remanendu r o m a n u !

(Va urma.)

Documente historice din 1848 et 1849. Seri'a a 2-a. (Urmare.)

9. Sequestrarea averiloru sasesci prin Csany. R e n d e 1 e t.

Mai napon vett felsobb rendeletnel fogva a szâsz nem-zeti vagypnt, melyet a szâsz nemzet egyeteme a szâsz nep sajât erdeke ellen az orszâg egysegenek es szabadsâgânak s' Erdely nyugalmânak felforgatâsâra forditott — nehogy a szâsz nemzet yagyona rendeltetese ellenere magyarorzâg ne-peinek, kiilonoson a szâsz nemzethek kârâra ellens'eges in-dulatu egyenek âltal honârulâsi izgatâsokra es zavargâsokra kimerittessek/ 's ez âltal a vagyon azon czelokt61 melyekre rendeltetese van, elvonassek — ezennel hatârozom, hogy a szâsz nemzet minden vagyona s mind azon alapitvânyai, melyek a szâsz egyetem kezelese, illetoleg polgâri felugyelese alatt âllanak s nem egyhâzi teraieszetiiek, âlladalmi vagyonnak kijelentetv^n, az âlladalom r^szere az e v6gre kinevezett vâlasztmâny âltal haladektalanul lefoglaltassanak. —

A szâsz nemzet megnyugtatâsâra azonban kijelentem, hogy ezen intezkedesemnek mâs czelja nincsen, mint az ala-pitvânyokat, s nemzeti vagyont eredeti rendeltetese czeljaikra forditani s honârulo tervek kivitelerei folhasznâlâsât a kozos vagyonnak lehetetlenne tenni.

Az âlladalom a vagyon âtvetelevel egyszersmind mind azon terheket âtveszi, melyek e vagyonhoz kotvek — s az alapitvânyok jovedelmeit is kirekesztoleg az alapitvâny czelok erdekeben rendeltetesi czeljaikra fogja forditani, 's mint egyeb âlladalmi jovedelmekrol az orszâg gyiilesnek szâmolni. —

N. Szeben aprilis 4-ken 1849

C s â n y L â s z l d , teljhatalmu orszâgos fokormânybiztos.

n V. Alesandri o. c. pg. 407. 411. 409. 21. 4 ) At. M. Marienescu Balade pg. 16. 3 ) Proverbiu popurale *) At. M. Marienescu Balade pg. 21. 5 ) At. M. Marienescu Balade, pg. 18.

10. Dispositiuni de ale lui Csâny, care taie in legislatiune, pr in urmare era despotice.

Az ostrom âllapotba helyhezett szâszfoldon kelld* fentartâsâra a r e n d n e k , szemdly- es vagyonbeli bâ-to t sâgnak biztositâsa tekintetebo'l mult hd 23-dikân Szebenben kiadott rendeletemen kiviil, kbvetkezb' kd-pen in tdzkedtem:

1) Tekin te tbe vdvdn, hogy kisebb vârosokban ds falvakban, a hoszszabb ideig tartott hadjârat kb-vetkeztdben, a polgârok kbzbtti v iszonyok annyira folzavar ta t tak, h o g y azokbdl kdtsdgek es perek fdl-meriildset biztosan remdlni lehe t ; azdrt, a fonemlitett rendeletembol lâthatd rbgtonitelo' hadi ds polgâri bi-rdsâg ds rendes bunteto" tbrvenyszdkeken kivi i l , a falvakban, nepesseg- ds tavolsâghoz kdpest, mdg hâ-rom szemelybol , jegyzo'bb"! ds irnokbdl âlld vâlaszt-m â n y o k is alakit tatnak, melyeknek kotelessege leend polgâri perekben 24 forinton felul 300-ig i tdlni , a felebbvitel, bir tokon kivi i l , Kolozsvâr t t felâllitandd felebbviteli polgâri birdsâghoz tor tdnik , 24 forintig pedig a falvak elftljârdi fognak itelni. •

2) Brassd vâroşâban ds keri i letdben, folyd ho* 3-dikân hozott hatârozatnăl fogva, ezen vâlasztmâ-nyok egyszersmind rendes biinteto* torvdnyszeket is kdpeznek.

3) Fogarasviddke megydvd a laki t ta t ik , eş beld kebeleztetnek a 2 dik hatâruri Olâh ezred helysegei, melyekben hogy az ârvapdnzek czdlszerii kezelese roszabb ka rba ne juşson, ârva-birdi hiyatal alakitta­t i k , mennyire lehet volt jd viseletii drteimes altisz-tekbol, ârva-birdi czimmel, ds magyar -orszâgban di-vatozd fizetessel.

4) Az egdsz szâszfbldbn minden szdkben egy rendoVi hivatal, s ha a sziikseg k ivânnâ tbbb is, fel-âllittatik. — A rendori hivatal felâllittatik F o g a r a $ r

videkdn is, ennek kbtelessdge a rendet fontartani, m i vdgre, ha az elnbk szuksdgdt. lâtandja, alsdbb rendii egyeneket is hasznâlhat , illc> napidij mellett. A rend-dri hivatal eljârâsâhoz tar tozik vâ lasz tmânyokat ki-nevezni, lefoglazâsâra azok ingd ds ingatlan vagyo-nainak, kik, mint czimborâi az ellensdgnek azzal el-t âvoz tak , ds az âltal hiitlensegi vdtekbe es tek , kik B e m a l tâbornagy ur âltal a mul t ra ndzve kihirdetett bi inbocsâuatban nem reszesii lhetnek; — a lefoglalt j avak , tovâbbi rendelăsig, zâr alatt tar tanddk, ds gaz-dasâgi cselddsăggel ds feliigyelokkel ellâtanddk. Rdsz-letesb utasitâst, t ^ l em, a rendorsegi hivatal i râsbao veend.

Az ideiglenesen meghagyot t h ivata lokra ndzve a tdrvdny drtelmdbeni vâlasztâs, valamint a kdpviseHîk vâlasztâsa is, mielb'bb meg fog tb r tenn i ; mert sziik-sdges hogy a vâlasztâsokban a ndp osszesdge rdsze-siiljbn, miben a torvdny jd tdkonysâga leginkâbb rejiik.

Ideiglenes intdzkeddsemben a szâszfoldbn tapasz-talandd szel iem, s magyar tbrvăhyek irânti tisztelet modositâst fog elftidezni.

Az eddig B e m a l tâbornagy ur â l t a l kivetett hadi add, szintdn ideiglenesnek tek in tendS; ez drdem-

Page 5: Vg,^^ '«-'tSrtf K't° 'îi*® TRANSILVANIA. •şg^o, -^«fdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/... · 2012-01-10 · Continuare: iubirea de părinţi si palria;

— 2 5 3 —

ben a vegsci hatârozat az orszâggyuldsdt , vagy a torvenyes ko rmâny t , az orszâgos honvedelmi bizott-m â n y t illetven.

FoglalatdsBâgaim halmaza nem engedven egy helybeni maradâsomat , a szâszfbldre tobb koruiâny-biztoaokat fogok kinevezni, azok irânt legpontosabb engedelmesseget kbvetelek.

Ke l t N. Szebenben, tavaszhd*) 4-diken 1849. C s â n y L â s z l < 5 ,

teljhatalmu orszâgos fokormânybiztos.

11 . P r o c l a r n a t i u n e a lu i Bem c a t r a g r a n i t i a r i , d i c ­t a ta l u i in p e n a de c a t r a r e v o l u ţ i o n a r i .

r p t N I U E P I J O P J NB e d e de j i n c x , Ka c t B% c n s n , KBHI B 'as J J J I -

nic iaT» n p e BOÎ ImnepaTBj ABCTpiî npin Niimijji CT>Î,

ini Ksra Bas decKpic B O I npe m a r i a p î Ka Bpiuioiauiî aî BOCTpt, a i e c T a aKBma ns m a l ecre de j i n c B cx Bi CT>

apaTe , KT> c inrsp i BOI auî KsnocKBTO. Nam r»nea m a r i a p v ut'as p e j s a T -liBepraTea ca i n d i -

p î n r s , mi o a s peBtpcaT» a i e c r a n« n s m a î n p e c T e m a -riapi c%\ ^panf, «n im n p e c i e BOÎ, ni l n p e e i e TOJJÎ KXUÎ jXKsecKS jpnTp'a«recTl. ijepT». '

ImncpaTBj c'as miniaT» n e n t p s wb tea i e ejS" n e a » 4ocr deTpac» , n o î Qe ams pejsaTB, uri m i n i a aiecTa as jjim-LpiTaTK a c s n p a nocTpx mi a p m a d a c a mi npe BOÎ,

Kapi ajjî KpezsT KSBinteae J8Î. N e n o p o M i u j d o p ! CoKOTiuî m i p i m e a neKaTSJsî BocTp»,

Kape ji'aijî «fiRST», a c s n p a f x K i x o p u o p BoCTpi d e Bine , acBnpa KonnaTpîouj.*op B o c i p i , s a TOKmaî a c s n p a 4?pan,i-i o p BOCTpi, — KT» TOUÎ o m e n i cinTem 4?pauî.-

Mape a» «POCTB npimeacdia Kape amepinjja Nanjanea m a r i a p t ; \ f t n c i N a u i B n e a m a r i a p i ama ecTe •pnTOKmirt, K I T B : KB KT>T8 C I H T » maî mapî ^ n r p i w i p u e , KB a n / r a e î ecTe maî m a p e noTepea mi KBTezapea; mi a m a c 'as jjuirBmiuaT, K I T B niwb aa deturna j|\nBinyepe, nsmai 8n nacB ape d e a $a«ie.

r p a n i n e p i . i o p ! In nacBj aiecTa d e npe s p u n : a s cinTeuî KB n o î ? as Konrpa n o c î p i ? —

De fiinejjî KS noî (KI aiecTa B'ap «fojioci B O I ) , Beuî f a v e c n p e n j x i e p e J B Î D B m n e z e B , K a p e j e a m a npeK»m n o î , Ka n p e n i c i e niKiTOuiî noKiiujf, B I Ba epTa.

IapT> d e Bejjî CTa KOilTpa nocTpx, cb cm'uî K I e» d e m x n d B mi Kominds a p m a i a auea BpaBt, Kape as ET>-

TSîs mi ajsnraT» d e i n j jepx B T I T S a p m a i a ABCTpiaKi, KT>T8nii n p e i e a adsnin. (sic!) p s c c o imnepi>Teacn>.

A.ienen,iBT> d a p i ; d e jBKpajrî Konîpa nocTpi, B I ac-l e a n n . n e d e n c i , mopTe mi n s c n i p e , — iapi d e JBKpaoî KB noî, B I a c i e a n n epTape, B i a u i , mi jisepiaTe.

14/2 AnpUe 1849 . Deja csnpermas KomandarrrS aaS apmaTel

«nrape vn TpancuBania I. B E M ,

•eadmapmaaS lOKOTenenTe.

*) Aprile.

12. Publicatiune insultat<5ria a lu iCsâny in caus 'a tieneriloru de siedintie închise.

H i r d e t t n d n y . Nyi lvânossâg a tanâcskozâsokban a kozbnsdg

bizodalmânak szikla-alapja. Azert rendelem, h o g y a regi osztrâk uralom alatt divatozott sut tombani ta-nâcskozasok ujbol eletbe ne leptessenek, siit hol az âtkos idok el^ide'ze'sere ismdt eszkbziil behozataluk terveztetnek, — a terv ldtre ne emeltessen, ki i lonben a tisztviselok, hivataluk elvesztesdn kiviil a korti l-menyektii l kbvetelt felelossdg alâ is foguak vonatni.

Kolozsvârt , Aprilis 16-ân 1849. Orszâgos teljhatalmu biztos

C s â n y L â s z 1 <5.

B e k a n n t m a c h u n g. Der Grnndsteiu des geineinschaftlichen Veftrauens

ist die Oeffentlichkeit in den Berathungen. Desshalb verordne ich, dass nicht die unter der alten osterreî-chischen Regierung modernisirenden geheimen Berâi-thungen auf das Neue in's L e b e n treten sol leh, j a s o g a r da, wo die Einfuhrung dieser , als Mittel zur Wiederbelebung der verdammten Zeiten benutzt werr den solite, - • der Anschlag nicht zur Wirkl ichkei t reife, widrigenfalls solche Beamten ausser depti Ver-luste ihrer Aemter, noch zu eitier von deu Umst'ân-den erheischten Veran twor tung gezogen werden.

Klausenburg den 16. April 1849. • Bevollmăchtigter Landescommissar

L a d i s l a u s C s â n y .

13. Cerculariulu lai Csâny, pr in care iace schini-bari in administrarea finantialqru Transilvaniei. '

K o r r e n d e l e t . Az Erddly-keriileti kincstâri s âtalân minden

kbzjovedelmi ugyek, s az e tdreni iigyvezetds tpvâbbi âllandd rendezâseig, s addig is , mig a most ideigle-nes rendezes alâ nem vetethetett kozjovedelmi â ş a k r a nezve is ideiglenesen rendelkezhetnâ'm, a hivâtah mfi-kbdds kâros megakadasânak elkeriilese tekintetdbo'l, s a szeretett hon erdekdben rendelem es hatdrozom a mint kove tkez ik :

1) A kipcstâr tanâcs megsziinik. 2) A kincstâr tanâcs helydbe a s d , harminczad

ds âlladalmi uradalmi ugyek vezetdsdre ideiglenesen meganny i , egyenesen a penzugy-miniszterit tmtol, 3 illeto'leg tbllem, mint tel jhatalmu t6' orszâgos biztos-t<51 ftiggendd s illci seged szemelyzettel es sztiksdges szâmu szâmdlokkal ellâtandd igazgâtdk âll i tat tnak fel.

A soiigyigazgatâst eddigi sc5Ugyigazgat(5sâgi : se-gdd G r y u j t 6 L a j o s r a , a hartninczadtigyit , eddigi harminczadi felugyelo'sdgi segdd S a l a F a r k a s r a , az âlladalmi uradalmit eddigi kincstâr i t i toknok Gyer-gyai Samura bizom a metlejbk rondelţ szemâlyzettel ideiglenesen, nemi kivătelekkel ugyan azon hatdsâg-gal, melyet eddig a k incs tâ r tanâcs g y a k o r l o t t

Page 6: Vg,^^ '«-'tSrtf K't° 'îi*® TRANSILVANIA. •şg^o, -^«fdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/... · 2012-01-10 · Continuare: iubirea de părinţi si palria;

— 2 5 4 —

3) Ezen igazgâtdk szdkhelye tovâbbi rendezdsig Kolozsvâr leend.

4) Tapasz ta lvân , hogy nemely kormânybiz tosok ds hadi parancsnoksâgok az ezen igazgâtdk korebe vâgd rendelkezdsekkel sot kinevezdsekkel is foglal-koztak, ezen beavatkozâs ezutânra megszunend.

5) A kincstărtanâcsi irat- ds fiscalis oklevdl tâ rak Szebenb6'l Kolozsvârra rendeltettnek. .

6) A tdbbi Szebenben volt kincstâri bivatal osz-tâlyok a rendezds bekovetkeztdig ^ d e r Kâro ly kincs­târi tanâcsnok i'6 feliigyeldse alatt Szebenben marad-nak , ds a nevezett kiucstâri tariâcsnâk utjân tdllem lesznek hivatalos fliggdssel.

7) Azon kincstâri h ivata lnokok ds saolgâk, kik Szebennek a gyftzedelmes m a g y a r sereg âltali bevd-tele a lkalmâval az ellensdges sereggel, vagy azt eld*-z6leg Olâhorszâgba vonu l tak , ds hivatali helyliket M t l e n elhagytâk, vagy a lâzzadd Olâhsâg kozt hi-vataloskodtak, vagy most hivataloskodnak, ugy azok is, kik az igazsâgos iigy diadalâval e h o n n a k szent folddro'l kikergetet t osztrâk csâszâri katonai hatdsâg-tdl mâsnemii hivatalokat elvâllalţak vol t , hivatalaik ds fizetdseikt&'l felfiiggesztetnek, s minden ezekkeli 'hivatalos kdzlekedds honârn lâs btintetdse alatt tiltatik.

8) K ik a kincstâri szemdryzetbo'l az âtalânos am-nest ia kihirdetdsdt megelozo' iddkre ndzve a hon elleni lâzzadâsban rdszesek voltak, az amnestia jdvoltât csu-pân az ily lâzzadâsbani rdszeseddssel drdemeit biin-fenyitdkre ndzve dlvezendik, de sem âl lada Îmi hiva-talban nem maradha tnak , sem âlladalmi fizetdst nem dlvezendhetnek.

Ezen rendeletem ds hatârozatom leheto legna-g y o b b nyi lvânossâgra hozandd.

Kolozsvărt , Aprilis 20-ân 1849. Orszâgos teljhataluiu kormâny biztos

C s â n y L â s z l d .

14. Csâny declara pe romani de talchari spo­liatori, afla inse ck acuma s'au sculatu magiari , carii spoliadia pana la piele pe romani.-

K d r r e n d e l e t . Az eltfttem felmeriilt panaszok sorân drtesulvdn,

miszerdnt a felbo'szitett olâh rablok âltal okozott kâ -rok megtdritdse eszkdzldse kdrlil ndmely ha ta lmasabb kârosu l tak akdp j â r n a k el, hogy elore a kbzonsdget, v a g y illeto* kâr tevoket fenyegetdsek ds mâs erkblcsi

. kdnyszeritdsek âltal kâra ika t meghaladd bsszeg kifi-zetdsdre, vagy kotelezdsdre ertfszakoljâk, — mi âltal egyfelo'l kimeritik az a lapot , melybo'l mdg m â s ke-vdsbd ha talmas kârosul tak eleget vehetndnek, mâs-felo'l pedig a ndpet utolsd fildrdig kizsarolva insdgre ju t ta t j âk ; enndl fogva a folyd hd 10-rSl 1565/1849. szâm alatt kibocsâtot t szabâlyozd rendeletem erre vonatkozd 4-di.k pontjât oly drteletnben rendelem a hatdsâgi eld*ljârdk âltal telyeseddsbe vdte tn i , hogy mindea efdle egyezkeddsek, a kinevezet t , vagy rog-tdn kinevezendo' bdkebirâk elb'tt ds ezek kdzbejîjttd-

vel tor tdnjenek, s ezen bdkebi râknak kotelessdgbk leend lelkiosmdretesen vdgire jârni , hogy a hitelesen bebizonyitott kâ r t meghaladd bsszeg se ne fizettes-sdk; se ne kbteleztessdk; — az ellenkezSJeg eddig kotdtt , vagy ezutân kdtendo egyezkeddsek, h a neta­lau telyeseddsbe mentek is, drvdnyteleneknek nyilvâ-n i t t a tvân , azok irânt ily drtelembeni uj eljârâs lesz kovetendo.

Kolozsvâr t Aprilis 23-ân 1849. C s â n y L â s z l d sk.,

orszâgos teljhatalrnu kormânybîztos.

15. Comissariulu secuiu Moise Berde innoiesce porunc 'a desarmarei sasiloru si a romaniloru sub pe-ddps'a mortiei prin tr ibunalele marţiali.

R e n d e l e t . A meghoditot t pâi-tuto", ds a polgâri forradalom-

ban fegyveres kdzzei rdszt vett szâszok ds o lâhok lefegyverzdse irânt minden sziiksdges intdzkedesek megtdtettek, azonban, mint t apasz ta lom, csak ndhol teljesiţtettek.

E n a rendeletefcnek siikert aka rok eszkozolni, mert azok nem azdrt irvâk, hogy hoi t betiik marad-j a n a k a papiron, hanem hogy teâttd vâljanak.

A fegyver a fdrfiassâg, a polgâri jog , szabadsâg ds er0 j e lkdpe ; az âllodalom csak a polgâri szabad­sâg harczossainak, csak a szemdly ds .vagyon bâtor-sâg oreinek adta kezdbe, ds csak az ilyenekqel h a g y -hatja t ovâbb is a fegyvert.

A szâszok ds olâhok, fâjdalom, nem esnek ezen osztâlyba.

L e kell tehât fegyvereztetni 8ket menta l hamarâb . Rendelem azdrt komolyan, mikdnt Brassd, KJS-

halom, Ujegyhâz, N a g y S i n k , Segesvâr. Megyes, Szer-dahely, Szâszsebes, Szâszvâros ds Szeben szdkekben, ds F o g a r a s vâ rmegydben , minden vârpsok ds hely-sdgek a fegyverzetnek minden nemeit, u. tn. hosszu ds rbvid fegyvereket, pisztolyokat, ka rdoka t , lând-zsâkat, tOrbket, ezen rendeletem vdteldtcfl szâmitdlag 6 nap alatt a Szebeni, Brassdi, Fogaras i , Segesvâri ds Szerdahelyi ka tonai parancsnoksâgoknâl azonnal letegydk nyugta tvâny mellett. H a valaki ezen ren­deletem daczâra eldg vakmerb' lenne, fegyvereit raa-gânâl meg ta r t an i , vagy a k a r v a , gonosz szânddkkal elrontva beadni, azonnal hadi b i rdsâg eldbe âllitandd, ds halâllal biintetendo', ds mdg e felett az elrekken-tett fegyvernek darabjâdrt, vârosban a fertâly, hely-sdgben a helysdg 100 — egyszâz pengo i tot . fog biintetdskdp az âl lodalom pdnztârâba befîzetni.

Ne vdlje senki, hogy rendeletemet kijâtszhatnâ. Minden vârosban ds helysdgben tuda t ik , kik bir tak ds b i r n a k , mint fegyverkedvelo'k, fegyvereket , k ik szolgâltak a nemzeto'rsdgndl, ds a fdlkeltett ndpndl, ds h a nem tudatndk i s , konnyen szâmbavehetn i ; a lefegyverz^ polgâri ds katonai vegyes ha tdsâg ezek-t(5\ fegyverzetet kbvete l ; ds csak akkor nyugszik

Page 7: Vg,^^ '«-'tSrtf K't° 'îi*® TRANSILVANIA. •şg^o, -^«fdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/... · 2012-01-10 · Continuare: iubirea de părinţi si palria;

— 255 -

meg, midon vagy âtadta, vagy ha fegyverdt ât nem adhatnâ, kelloen meggyo'znd hasznâl t fegyverzetdnek holletercJl. Azonban, l îogy annâl sukeresebben foly-hasson a fegyverzet beszeddse, r ende lem: mikent a lefegyverzcv ka tonasâggal helysdgro'l, helysdgre egy polgâri tekintelyes tiszt jârjon eL, ds ezen rendeletem szigoru megtar tâsa mellett segedelmezze azt ruiiko-deseben, ki t is a lefegyverzo' katonasâg, mielb'tt mtt-kodeset megkezdend, â torvdnyhatdsâg fotisztje âltal rendeltet ki maga melld.

Le lkere kotom, es rendelem valamint a ka tona-sâgnak, ugy a polgâri: t i sz tnek, mikent minden ki-hâgâstdl vissza tar tsâk m a g o k a t , a legszigorubb fe-lelet terhe alatt. ' : :. î .>

N. Szeben Aprilis 24-dn 1849, . : - :

B ' e r d e M d z s a . kormântbiztos.

(Va urma.)

Nr. 3 2 8 - 1876. ; Procesu verbale

alw siedintiei ord mărie a comitetului asoc. trans., tienuta in 10. Oct. c. n. Iâ76 sub presidiulu dlui Iac. Bolog'a, fiindu de1

facia dd. membrii C. Stezariu, I. V. Rusuj Z. Boiu, I. Cretiu, -> dr. D. Racueia, dr. A. Brote si I. Candrea.

; ; § 155.' Drr. cassariu presenteza conspectulu d e j

spre perceptiunile si erogatiunile asoc . 'de la siedinti'a comitetului dein 19. Sept. a. c. pana la siedinti 'a 'pre- 1

sente. Dein fespectivulu eouspectu se vede, cuinu-ck in restcmpulu numitu s'au incassattt 385 fl. 6 3 ' c r ; si s'au erogâtu 781 fl. 36 cr. (Nr. 326/1876.) '

Spre scientia. •' : ' § 156. T o t u dn. cassariu presentdzâ conspectulu

despre starea fondului academiei pre tempulu acestei siedintie. Dein acelu conspectu resulta, cumu-ca fon­dulu academiei are in proprietatea sa sum'a de 14,060 fl. 6 4 % cr. (Nr. 327/1876.)

Sp«e scientia. § 157. In nexu cu conspectulu d e sub § 155,

se raportdza iu specialu despre banii incursi la fon­dulu asoc. pre tempulu dela siedinti'a t recuta dein 19. Sept. a. c. pana la siedinti'a presenta, si a n u m e :

a) Câ procente obvenitdrie cu 1. Oct. a. c. dupa couponii dela priorităţile drumului feratu transilvanu, a u incursu in argintu 130 fl., cari schimbandu-se cu bancnote in val. austr. au datu sum'a de 131 fl. 95 cr. (Nr. 319/1876.)

b) Câ procente obvenitdrie cu 1. Oct. a. c. dupa couponii obligatiuniloru de stătu unificate, au incursu in argintu 35 fl. 70 cr., cari schimbandu-se cu banc­note in val. austr. s'au incassatu 36 fl. 4 8 cr. (Nr. 318/1876.)

c) Dela dn. locotenente primu in pensiune dein V a d u , Georgie Boer iu , au incursu in 2 obligaţiuni urb . t rans. Nrii 8823 si 15,019, cu couponii dein 1. Ian . 1877 200 fl., c â tacsa de membru fundatoriu. (Nr. 324/1876.)

d) Au mai incursu , câ tacsa de m e m b r a ord. dela c o m u n a Sieutiu si prenumerat iune la Trans i l ­vani'a dela a g e n t u r a comun. Sieutiu la olalta 7 fl. (Nrii 315 si 321/1876.)

Se iea spre scientia cu aceea, ca dlu locotenente primu Gleorgie Boeriu de sub lit. c) esprimandui sa recunoscientia pentru generosulu ofertu facutu in fa-vdrea a s o c , se declara de membru fundatoriu alu asociatiunei si se provede cu diploma de atare.

§ 158. In nexu cu conspectulu dlui cassariu d e sub § 156 se raportdza, eumu ca la fondulu acade­miei au incursu câ procente obvenitdrie cu 1. Oct. a. c. dupa couponii obligatiuniloru de stătu unificate 10 fl. 50 cr. in a rg in tu , care- s'au schimbata i n ; B N ; v. a. cu 10 fl. 80 cr. (Nr. 318/1876.) •.•.'; = .-.•..;«

Spre scientia. > § 159. Se presentdza script 'a dini judecător i»

la in. curte de cassatiune in Romani 'a dr . Nicolau Mândrea dein 4/16. Sept. a. c. prin Ca reace l a s iu se dechiara, ca doresee a fi primitu do membru funda­toriu alu asociat, si se «promite a tramite tacâ'a ob-venitdria eu finea lui Sept. a. c (Nr. 304/1876.) . '

Se i e a ; s p r e plăcuta scientia. ' '.ra i - I § 160. : Dn. j ude cerc. ' in M o n o ţ u - E l i a Cinci'rtj

pr in script'a sa dein 5. Sept . -a . ' c. c e r e - a se trarai te diplomele de membru ofâ. p e n t r u eomufiete Sieiitiu, Rusiieiuntiy Nusifalau si M<îrareni, cari au solvi tă tac* sele prescrise. • - -..-'-w • : ; •<? n, :>y-

Tn nexiî eu acdst'a seeretariula raportdza, Ca nu-miteloru comune li s'an espedatu respectivele diplome sub datulu 24. Sep tembre 1876 Nr . S i l . (Nr. prbfe 311/1876,)- ^ \ ! • v i

Spre scieutiâ. • " ' ' : • • • - • • > ! . / . ; ; i - : > . • / .

§ 161 . Dn. Carolu Fischer, proprietari a in E r -chisfalau, prin * charthi 'a sa dein 2 1 . Sept :&. c, cere a-i se resolvâ in caus'a ofertului sdu, facutu p e n t r u cumpărarea moşiei Galliane, si in casu lu , candu nu i s'aru fi acceptatu ofertulu, se i se recompenseze spesele avute cu calatori 'a pana in Sibiiu in afacerea numi ta , dandu i-se si unu onorariu pentru fbldsele prestate asoc. in cualitate de arendatore alu moşiei numite. (Nr. 313/1876.)

D u p a ce numitului d o m n u , in caus ? a" ofertului seu , i s'a resolvatu dein siedinti'a comitet, dein 19. Sept. a. c. (care s'a si espedatu in 3. Oct. a. c ) , in nexu cu aceea , se i se rescr ie : cumu-ca acestu co­mitetu nu ' se simte dator ia a-i recompensa ' spesele avute cu calatori'a sa, carea a facut'o numai in inte­resulu seu propriu si neprovocatu de aici! asemene nu i se pdte satisface nici cererei, pent ru onorar iulu pretensu, nefiindu aceeaşi motivată.

§ 162. Judecatori 'a cerc. reg. dein T a s n â d prin script'a oficidsa dein 12. Sept. a. o. Nr. 6177/P . sz. provdca pre asociat, a se representâ p re terminulu de 17. Oct. a. c. la per tractarea massei remase de repausatulu Ioanu Contiu dein GHrokut. (Nr. 314/1876.)

In nexu cu acdst 'a se rapor tdza , cumu-ek dein par tea presidiului asociat, sub datulu 26. Sept. a. &

Page 8: Vg,^^ '«-'tSrtf K't° 'îi*® TRANSILVANIA. •şg^o, -^«fdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/... · 2012-01-10 · Continuare: iubirea de părinţi si palria;

— 256 —

Nr. 3 1 4 , s'a recercatu dn. advoeatu Georgie Fi lepp, câ pre terminulu susu indigitatu se representeze asoc. la pertractarea inassei susu amentitului testatdre.

Se iea spre scientia cu aprobare . Ş 163. Du. I. Rusu referdza in caus'a raportu­

lui si respective a eoni puţului substernutu dein partea advocatului asoc. G. F i l epp in privinti 'a lasamentului lui Ioanu Gallianu.

Referentele pre bas 'a acteloru a r a t a , eumu-ck dupa p . 1 dein testamentulu ddto. 6. Aprile 1872, legatulu repansatului Ioanu Gall ianu are se formeze unu fondu respective f u n d a t i u n e f r u c t i f i c a -t d r i a , dein care se voru premia si subsidiâ cu sti­pendia tineri studenţi pre la gimnasiale dein T r a n ­silvani'a, si anume, deio interesele obvenitdrie dupa capitalu, au se se dea stipendia studentiloru lipsiţi de tdte inidiuldcele subsistentiei , cu portare morale buna, si calculi buni. Deintre concurenţii la acele s t ipendia , ceteris pa r ibus , se Be prefereze rudeniele testatorelui dein faroiliele P o p u si Antonu.

Dein protoedlele de pertractare ale judecătoriei respective s'a constatatu, cumu-ok averea remasa de Ioanu Gall ianu in lavdrea asoc. consta dein una moşia in Erhis ia lau, pretiuita judecatoresce cu 694 fl. 20 cr. îngreuiata inse, dupa detragerea pasiveloru dein ac­tive, cu unu restu pasivu de 343 fl. 99 cr., care s'a solvitu dein par tea asoc. si asia mosi 'a numita a de-venitu proprietate libera a asoeiatiunei.

Dein raportulu si respective corapntulu advoca­tului asoc. Georgie F i l epp ddto. 19. Aug. 1875 re-sulta, cumu-ck numitu lu advoea tu , a incassatu dein arend'a anuale a moşiei Gall iane pre tempulu dela 24. Aprile 1875—24. Aprile 1876, cumu si dein P r e -tensiunile testatorelui liciiidate si esecutate de jude­cătoria, 237 fl. 33 cr. Dein care suma, detragundu-se spesele de contributiune si alte spese de timbru cu 79 fl. 30 cr., s'au tramisu la asoc. 158 fl. 3 cr.

In u rma numitulu referente arata, ck dn. advo­eatu, pre bas 'a raportului si computului substernutu, cere a i se dâ absolu tor iu , a î se recompensa câ spese făcute in interesulu a s o c 20 fl. 42 cr., si a i se retramite cuitanti 'a despre 40 fl., o pretensiune solvită, provediutacu subscrierile necesarie. (283/1876.)

Comitetulu pre bas 'a propuneri loru respectivului referente, decide: a se luâ spre plăcuta scientia ra­portulu si respective computulu dlui advoeatu Georgie F i lepp , facutu in caus 'a lasamentului lui Ioanu Gal lianu, si pentru zeldsele si energicele servitie prestate cu ast 'a oeas iune , in interesulu promovarei scopuri-loru culturali ale a s o c , a i se esprime cea mai cal-durdsa recunoscîentia si multiamire. Se-i se dea ab-solutoriulu cerutu, si se se asemneze la cass'a asoc. recompensarea speseloru tăcute in afacerile asociat. I n fine se-i se retramitia cuitanti 'a despre sum'a in-cassata de 40 fl. provediuta cu subscrierile recerute.

§ 164. Dn. protopopu I. V. Rusu continua a rapor ta asupra acel or u conclusiuni ale adunarei gen. a asoc. trans., t ienute la Sibiiu in 10—12. Aug. a. c.

a caroru efectuire este incredintiata comit, a s o c , si a n u m e :

1. Se raportdza asupra conclusiunei de sub Nr. prot. XVII . , prin carea dlui cassariu Conat. Stezariu i-se voteza multiamita protocolaria unanima pentru meritele ce si le-a castigatu in deeursu de atati ani, prin esactitatea esemplaria si activitatea neobosita in administrarea averei asoc.

Se iea spre plăcuta scientia. 2. Se raporteza asupra conclusiunei de sub Nr.

prot. X X X I I . , prin carea comitetulu se indrumeza a şterge dein activele asociat, sum'a de 200 fl., ce s'a fostu anticipatu câ imprumutu repausatului studente de filologia Pe t ru Dehelianu.

Se decide: a se a visa despre acest 'a cass'a asoc. 3. Se raporteza despre* cestiunea lasamentului

lui Dionisiu Teleki sulevata sub Nr. prot. X X X V . si se decide: câ secretariatulu studiandu anteactele, se raporteze in obiectulu dein cestiune la siediuti 'a proxima.

4. Se referdza asupra conclusiunei d e sub Nr. prot. XL. , pr in carea comi t este recerca tu , a stărui de nou pentru infiintiarea si constituirea despartie-meuteloru cercuali in Zarandu , Siomcut 'a mare , Na-seudu, Bistritia si Mediasiu.

Se observa, ck in astu obiectu se emisera p ro ­vocări atktu in 1874 cktu si in anii 1875 si 1876, dara acele remasera pkna acumu fara de resultatulu doritu.

Se decide deci, a se emite noue provocări cat ra inteligenti 'a respec t iva , pentru infiintiarea despartie-menteloru cercuali, in susuamenti tele locuri.

5. Se referdza asupra conclusului de sub Nr . prot. X L I . , relativa la incassarea tacseloru restante.

Se voru emite provocări cktra membrii aflători in restantia, spre a corespunde angagiamenteloru sale mora l i , luate asuprale facia cu asoc. conformu §lui 6 dein statute.

6. Se comunica conclusiunea adunare i ^gen. de sub Nr. prot. XLI I . , prin carea cu privire la eterni-sarea memoriei barbati loru binemeritaţi ai natiunei, comit, centrale este avisa tu , câ conformu midiuldce-loru si impregiurari loru asoc. se faca dein tempu in tempu propuner i concrete si esecutabili.

Se iea spre scientia si acomodare. 7. To tu prin conclusiunea de sub Nr. prot. X L I I ,

adunarea gener. recomenda comit. a soc . , câ in inte­resulu imbunatat irei sortiei scdleloru romane misere mai alesu dein munţii apusen i , se proiecteze in bu-getu sume mai considerabili spre scopulu indigitatu, curau si se se defiga onorarie pentru acei invetiatori, carii dovedescu progrese învederate in on-ce ramu de cu l tu ra , pre venitoriu se se faca dein partea co­mitetului si propuneri pent ru d e a se publica con­curse pentru cârti .

Se iea spre scientia cu aceea, ck comit, p recumu p a n a a ic i , asia si cu ocasiunea p r o i e c t a m bugetului viitoriu, isi va tiend de sacra datoria, a fi cu deose-

Page 9: Vg,^^ '«-'tSrtf K't° 'îi*® TRANSILVANIA. •şg^o, -^«fdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/... · 2012-01-10 · Continuare: iubirea de părinţi si palria;

- 257 —

bita consideratiune la cele cuprinse in amentit 'a con-clusiune, p re cktu numai voru permite midiuldcele tnodeste, de care pdte dispune asoc.

8. S e comunica conclusiunea de sub Nr. prot. XLI I I . , prin carea se adopta in principiu infiintiarea unei scdle de fetitie in Câmpeni , sub auspiciale asoc. si ale reuniunei femeiloru romane dein Braşiovu.

Comitetulu decide: a se pune in relatiune si co-intielegere cu auctoritatile şcolari respective si cu reuniunea femeiloru rom. dein Braşiovu, si pre bas'a informatiuniloru ce se voru primi dela acelea, se voru face ulteriorii pasi, ce se voru află de lipsa, in inte-resulu causei amentite,

9. Se referdza asupra conclusiuniloru adunarei de sub Nr. prot. X L V I I I , si X L I X . , prin care se da comitetului centrale, eerut 'a iudemnitate pentru su-pererogatele făcute cu solvirea tacseloru de inser-tiune, pentru publicările sale in G a z e t a Transi lva­niei , cu solvirea competintieloru dupa legatulu lui Ioanu Piposiu, cumu si pentru depurarea pasiveloru de 343 fl. 99 cr. in caus'a lasamentului lui Ioanu Galliânu. (A* se conferi si § 163 alin. 3.)

Se iea spre scientia. 10. Se comunica conclusiunea adunarei gem de

sub Nr. prot. LI." si LII . , in poterea căreia s'a alesu un 'a comisiune de 3 insi cu însărcinarea de a revedd regulamentulu fora de restrictiuue si de a face pro­punerile Bale la i t e m p u ; câ astu-feliu corn. centrale, propuneri le respective se le pdta suacepe in program 'a adunare i gen. viitorie. Comissiunea amentita se alese in persdnele d-lora . dr . Iosifu Hodos iu , Ioane P o ­pescu si Demetr iu Comsi 'a.

Se decide a se comunica amentitei comissiuni, estrasulu respect, din protocolulu adunarei generale, d inpreuna cu celelalte acte referitdria la obieetulu din cestiune p re langa recercarea , câ aceeaşi comiş-siune se'si presenteze operatulu seu la acestu comi t p a n ' a in 3 1 Maiu 1877.«

11 . Se referdza despre conclusiunea de sub Nr. prot . LIV. , prin carea adunarea gen. recomenda co­mitetului, câ dupa potentia se iea in considerare aju­to ra rea reuniunei sodaliloru rom. din Clusiu.

Se va considera cu ocasiunea distribuirei aju-tdrialoru asoc. pre anulu cur. 1 8 7 6 / 7 .

12. Se comunica conclusiunea de sub Nr. prot. LX. , relativa la alegerea dlui filoromanu Emil iu Picot de membru onorar iu alu asociatiunei.

Se voru face paşii necesarii pentru esoperarea aprobare i din partea locuriloru mai inalte.

§ 165. Dn. cassariu presentdza unu contu de 19 fl. v. a. pent ru procurarea unui dulapu pent ru păst rarea documenteloru tienetdria de cass'a a s o c , si cerea a se asemnâ esolvirea aceluia din cuantulu prel iminatu pentru spesele estraordinarie (Nr. 325/1876).

Se asemndza la cass'a asoc. esolvirea respecti­vului contu.

§ 166. Dn. asesoru consistoriale Z . Boiu ofe-reza p re sem'a bibliotecei asoc. unu esemplariu din

cuyentulu bisericescn t ienutu cu ocasiunea parasta­sului celebram de asoc. transilvana pentru metropo-litulu Andreiu br. de Siagun'a câ primulu seu pre­siedinte, la Sibiiu in .29. Iuliu (10 Augustu 1876).

Se primesce pre langa espresiunea recunoscin-tiei protocolar ie , si se t ranspune dlui bibliotecariu spre a se petrece in registrulu bibliotecei asociatiunei.

Verificarea acestui procesu verbale se concrede dloru membri i : Stezarin, Z. Boiu si Cretiu.

Sibiiu datulu câ mai susu. I a c o b u B o l o g ' a m p , pentru secretariu

presiedinte. I o a n e R u s u . S'a perlesu si verificatu. Sibiiu in 12. Octobre 1876. C. Stezariu mp. Z. Boiu mp. Cretiu mp.

ad Nr. ,336/R. 328, 1876. Publicarea

tacseloru incurse la fondulu asociatiunei pre tempulu dela siedinti'a comitetului din 19. Septernbre a. c. pana la sie­

dinti'a acelui'a din 10. Octobre 1876. 1) Dela dlu locotenente primu pensiunatu din»Vaadu

George Boeriu, s'a primitu ca tacsa de membru fundatoria alu asociatiunei în 2 obligaţiuni urbariale trans. Nrii 8823 si 18019 cu couponii obvenitori dela 1-maTanuariu 1877, 200 fl.

2) Prin d lu jude cercuafe ia Monoru Dem. Lazaru, s'a primitu dela comun'a Sieutiu ca tacsa de membru ordi-nariu Br-e 187% 5 fl. ' .

• S i b i i u in 10. Octobxe; 1876. ...... D e l a s e c r e t , asoc . t rans .

Caltndariulu superstitiunei. Sub acestu titlu se publica in „Neue fr. P r e s se"

din Ş l . O c t si 1. Nov. a. ,c. (Feulleton) deşcriptiunea interessanta a âuteloru, de superstitiuni (credintie de­şi e r t e ) , ca re se mai a f l a .pana in dio'a de astadi in totu coprinsulu Germaniei , nu numai la poporulu tie-ranu, ci ei la alte clase de dmeni, anume la burgesia. Scriitorii germani ckfi vinu incdce si petrecu p ' intre poporulu nostru romanescu, simtu mâncări me estra-ordinaria de a culege si publica superstitiuni obser­vate la ace la ; ei o facu acdsta cu tendentia învede­ra tă de a informa pe lume despre starea desolata a culturei romaniloru si asia a'i degrada in ochii E u r o ­pei. Se citdsca ori-care pdte acelu studiu din N. fr. Pfesse scrisu de unu g e r m a n u , dn. Mauritiu Busch, câ se se convingă, ck cu tdte superstitiunile ndstre , noi to tu suntemu in acelea multu mai săraci decktu germani i , si ck multe din ale acestora suntu mai grdse, mai stricatidse si in par te mai ridicule decktu cele mai defăimate romanesci. De aceea recomen-datnu acelu studiu ethnografiloru noştr i , câ se faca comparatiunile asia de necessarie din punctulu no­stru de vedere. Aci se constata cu esemple nume-rdse, ck insasi baseric'a ge rmana de te , ddca nu si ocasiune, de s igura inse nutrementu la ckteva super­stitiuni. P recumu la noi, in tocma si la poporulu ger­manu suntu dile fericite si nefericite, altele drasi in

42

Page 10: Vg,^^ '«-'tSrtf K't° 'îi*® TRANSILVANIA. •şg^o, -^«fdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/... · 2012-01-10 · Continuare: iubirea de părinţi si palria;

— 2 5 8 —

care trebue se te contenesci dela diverse ocupatiuni, ck de n u , ai se o pati fârte reu. L a germani do-minec'a trece de di buna, fericita. Lunea e blaste-mata, cu singur 'a esceptiune pentru furi, carii in acea di potu fura fbra frica. Marti e dib'ă strigdieloru si femeile se nu t6rca marti 'a: Miercurea se nii semeni nici se gunoiesci, nici vit'a se nu o scoţi la pas iune; ăra copiii născuţi miercuri 'a nu invetia nimicu in sc<51a. Fetnei 'a care bate untu miercurea, e strig<5ia. Jo i ' a e fericita pentru ckteva prdtessiuni, cumu loca-tar i ' a , fauri 'a , ro tar i 'a , morari 'â si pentru cei ce se cununa in acea di. D a r a si strigoile am bl a joi n<5ptea. In unele provincii inse , precumu in Stlesi 'a, tocma Joi 'a trece de di afurisita din mai multe cause (ima­ginate). Dio'a cea mai fatale este in ckteva provincii germane Vinerea, in care di femeile nu cutădia nici se'si peptine perulu capului, nici se puna cloşca, nici se cumpere ceva , nici la . d rumu nu placa. Sambat 'a inca nu e prea buna. In acea di se nu curaţi g r a s -dulu, femeia se nu t ă r c a , vestmentu nou se nu in-braci. Pres te acăsta germanii mai au 2 8 de dile ne­fericite (dies nefasti) inpart i te pe lunile anului, si alte 1 2 nopţi dintre 2 . si 1 3 . I a n u a r i n , fărte fatali , in care e vai de capulu celui ce ar cntedia se faca lu­crurile cutare oprite p r in şupersti t iune, ,ek-ci ilu voru i m p l e a n u b e v are se .sufere si de . .a l te morbu r i , va mori, va suferi daune in vite, in sefiienatuti, in' porni. Ndptea^din 3 1 . Decembfd ^iîVelfcWl) *1totrfece''p!e: tăte. Atunci 'se nu mănânci ' m e r e , ck te voru implea bu­be le , se nu bati cu vreunu ciocanu, ck'ti va mori cineva din familia;;-se ^ e s q ^ n t i ; p o m i si se'i legi cu funii de pa ie , câ se. faca p<5me mul te ; se legi oapeetrele său frenele de masa, câ se'ti mănânce caii b ine ; se mănânci curechiu a lbu , câ se câştigi bani mul ţ i , si morcovi , câ se capeţi bani de âuru etc. Copii născuţi in cele 2 8 de dile moru său sunt su­puşi la morburi si calamităţi continue. Nici se te cununi in vreuna de acelea, ck'ti fuge femei'a; ' nici se pleci la d r u m u , ck vei pati r e u , nici se începi vreunu edificiu, nici se semeni ceva, ba nici perulu se nu ti'lu tai, ck nu'ti mai cresce, si ori-ce processu vei incepe in dile de ace lea , ai se'lu perdi otc. etc.

Poporulu germanu iutregu, sub care întîelegemu pe locuitorii sateloru si pe burgesi 'a mica, mai crede pkna in di'oa de astadi în nenumerate superstitiuni, in mani 'a miiloru de scdle, de diarie, de predice sî alte caii de civilisatiune; prin urmare scriitorii si fi­losofii germani pkna se ajungă a ne civilisa pe noi si Orientulu in t regu , mai au se mature fdrte multu acasă la uşile loru. Volume întregi se potu scrie despre grosolanele superstitiuni ale germani loru nu numai din Anstri 'a, ci fora nici una distinctiune, din totu imperiulu Germaniei , nu numai in tierile locuite de catholici, ci si in cele protestantice.

BIBLIOGRAFIA. Literatur'a n6stra naţionale se inavuţiesce neincetatu

asia, in catu aci pre angustulu spaţiu care ne sta la dispo-sitiune, este imposibile a o urmări pasu din pasu, cir atatu mai "pucinu a publica productele literarie in serie cbronolo-gica; facemu inse atâta catu potemu, pre catu ne permitu ti midiulocele materiali. •

I s t o r i ' a i m p e r i u l u i o t o m a n i i , crescerea si scă­derea lui, cu note forte instructive, de D e m e t r i u C a n t e -m i r u , principe de Moldavi'a, tradusa de dr. Ios. Hodosiu, traductiunea data in revisiunea sectiunei istorice, tipărita cu spesele societatei academice romane, sub ingrijirea lui G. Ba-ritiu. Partea I. pana la anulu Hegirei 1083 seu dela Isusu Christosu 1672, Bucuresei .1876. Forraatu 8-vo mare de.Iexî-conu, pg. 410. Pretiulu lei noi 8 seu 3 florini 20 cr. v. a.

Nici-odata acesta carte plina de invetiaturile cele mai seriose si m a i juste pentru istori'a si yieti'a naţionale a n6stra nu aru fi esitu la timpu .mai oportuna, decatu tocma acuma. Gun6scemu ai noi pe istoriografii moderni ai imperiului tur-cescu, eâ Hammer-Purgsta.ll s i Zînkeisen; dara aceştia au scrisu pentru tota Iumea> era Cantemiru mai multu pentru noi romanii, câ se cun6sca ce suntu turcii si cu cine avu-s e r a ei a face vreo patru sute de ani. Partea II. va esi camu pe Aprjle viitoriu, deca hu si mai curendu. Pana atunci partea I. sa poie trage dola dh. Andn AdaraescuuQa8>-safiulu Bocwtate^ aeademibcuii Bucuresci, «dificiulu: nulverai*-tatM, sen daa* dreptulu, seu prin libxaj-iidel* Sibiraj iQlusiu aî Brasiova,jBe-iptielege «omptantu.:. v ib ;|. ,-.î -jIîi ,-iiUt|->it.|

S t e f a nU casl vum&ti». s i t r « iGjeavc eilnjj Documente descoperite in SJreMveM Veneţiei de ~G. E^afci». Tipărite iq brd-siure separate. Bucuresci 1874; Pretfu;nu;«.fpUsfei.: Se ,ţede ch editorulu va n trasa ckteva sute de exemplarie dupa prim'a publicatiune esita in coluinn'a lui Traianh. Veehia > « u do-rinti'a toturoru romaniloru, c a s e mai amble cineva pţniir--mele lui Georgie Sincai. Dn. Esarcu pre catu tempu stele câ agentu diplomatieu in Rom'a, se folosi de ocasiune de a continua cercetările nu numai in bibliotec'a din Vaticanu, ci si in alte parti ale Italiei. Volumulu manuseriptu ce contieno numai estrase din mulţimea dooumenteloru descoperite pentru istori'a nostra, dn. Esarcu avu bunătate a'lu dona societatei academice, precumu ii dona dn. Dim. Sturdza scump'a sa collectiune numismatica in valdre preste 15 mii galbini si dn. Ales. Calimachu-Papadopolu bibliotbec'a sa de cârti vechi romanesci.

î n c e r c ă r i c r i t i c e asupr'a u n o r u c r e d i n t i e , . d a t i n » si m o r a v u r i a le p o p o r u l u i r o m a n u , de G. Dem. Teodo-rescu. Prefacia de dlu Alesandru I. Odobescu. 8-vo mare, pag. 134. Pretiulu 2 lei noi. Acesta carte s'a publicata la Bucuresci in a. 1874; dara 827 esemplarie apucaseră a le abona din capulu locului 24 de insi, bărbaţi carii cunoscea val6rea acestei cârti din câteva pnblicatiuni rhapsodice ale junelui Teodorescu. Cetiţi mai antaiu tabl'a de materii, si se vedemu o mai lasati din mana. Veţi pati câ cu poesiele popularie ale dlui Vas. Alesandri.

O m e r u , O d y s s e a si B a t r a c h o m y o m a c h i a . Tra­ducere in prosa de Ioanu Caragiani, professoru si membru alu societatiei academice romane* Iassi 1876. Formatu de

Page 11: Vg,^^ '«-'tSrtf K't° 'îi*® TRANSILVANIA. •şg^o, -^«fdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/... · 2012-01-10 · Continuare: iubirea de părinţi si palria;

— 259 —

lexiconu pg. 329. Pretiu 8 lei n. seu 8 fl, 20 cr. val. a. 11 i a d ' a se afla sub tipariu si va costa 4 lei n. seu 1 fl. 60 cr*

Dn. Carâgianti isi da cuventele sale, pentru care tra duse pe Omeru „in l i m b ' a p o p u l a r a , ferindu-Se ibadinsu si pre eatu 'ia fostu cu putintiay de t6te cuventele care nu se audu in gur'a poporului." Mulţi voru inputâ traductomlui prea miilt'a deferentia: ce a facutu preste totu jargonului po-ptflariu si mai deaprope provincialismiloru moldovenesci, din­tre carii mai mulţi nu sunt intielesi nici chiaru in Munteni'a. Intr'aceea' noi acumu possedemu si pe Omeru intregu in limb'a n6stra; mai departe e lucrulu filologiloru a disputa despre dialectulu in care este tradusu si care e dîametfalu oppttsu la limb'a dictionariului ddk>ru Lauriatiu et Maximu.

D e s c r i e r e a si î n t r e b u i n t i a r e a a p e i c o m u n e si a 'ap e l orii' m i n e r a l i din R o m a n T a , ' M o l d a v i ' a B! M u n t e n i' a, de Anastasiu Fetu, doetoru' iii medicina' si legi, membru actuale alu academiei romane ai ălu ina»; multoru societăţi scientifice pamentene si streine, A douîa editiune augmentata si eu totulu- reformata., llassi, tipografi'a gradinei botanice. 1874. pag. 638 8-VQ. Dn. dr. Fetu , barbatu cu­noscuţii intre cei mai de frunte? ai natiunei si anume ai Ple­iadei moldovene, nu are trebuintia câ se'i recomande cineva scrierile d-sale.

Ac,i este loculu câ so urmedie dugaale^d.Iuj dr» Fetu indata, <,si lucrările compatriotului; seu, , gre catu.demnu de eţim'a,.toţurorUj ^ e , atat'a şi ^mode^tu in. şfer.'^ întinsei sale activităţi,,'adecă dn.Jtr/..,3&imiţrie: Brandza,M^nuntţ'^mu aci |jpb,licaj;iuniie 'şcjeBţjfice aje dşalec^ atatu mai 'p^emptu,, ;cu ţş^ţu arşica,pana. ^p.ymu^străbătuseră..mai,£ucinu d^go^ce. .jle

.£,*, , ! £r i$ya^t - i , t »9 f t ' a^ .Cs i r f er in t ja ;J>a l> l i c% fi$fflfo inuBfiVa. universităţii ,^in'.ja8şi; 24 ;Mşrtiu 1874 in fploşuliji reuniunei .femeiloruijrdmape, de doctorulu, D. Brandza, pro=-fessoru de zoologia, fisiolpgia si ;bo^uaica la universitatea din Iaşşi. Iasşi,: tipografi'a D . Gheorglnu. 1874. pag, 31. 8-vo.

. . N o t a a s u p r a u n u i n o u c a s u d e t r i c h i n o s ' a si inspectiunea microscopica câ mesura profilactica, de dr. Dim, Branzda, prbfessoru de zoologia si botanica la facultatea de sciintie din Bucuresci. Extrasu din revist'a scientifica (an. VI. pag. 23). Bucuresci, nou'a tipografia a laboratoriloru ro­mani. Strad'a Academiei 19. 1875. pag. 8. 8-vo.

N o t a a s u p r a o r i g i n e i , botanice si a afinitatiloru te­rapeutice & noului medicamentu Jaborandi de dr. D. Brandza, professoru de zoologia si botanica la facultatea de sciintie din Bucuresci. Extrasu din „Revist'a Contimporana" (anulu III., pag. 392). Bucuresci, tipografi'a dlui A. Laurianu strad'a D6mnei 14. 1875. pag. 7. 8-vo.

H i s t o i r e b o t a n i q u e et t h e r a p e u t i q u e des Gen-tianacees employeeş en Medicine, par D . Brandza, Docteur en Med. 32, Rue Monsieur le Prince, 31. 1869, pag. 88. 8°.

L a N o u v e l l e E c o l e , ou L'influence des travaux du Prof. H. Baillon, de Paris, sur' la Botanique contemporaine, Par le Docteur D. Brandza. Professeur de Physiologie, Zoo­logie et Botanique â ITJniversite de Iassy Docteur en Me-decine et Licencie des'Sciences Naturelles, (des Facultes de Paris). Laureat de la Fâeulfe de Medecine de Paris. (Medaile de Bronze 1868—69). Membre de la Societe Lkmeenne de

Paris, de 1'AssociatioTi Francaise pour l'avancement dds Sciences, dela Societe protectrice des anîmattx Se Paris, de la Societe de Medecins et Naturalistes de; Iassy, Conserva-teur du Musee d'Histoire Naturelle. Suivi D'un extrait de L'adansonia, sur un nouveau genre. Texte francais et tra-duction roumaine. Iassy, Imprimerie D. 'Gheorghiu. 1874, pag. 31.. 8-vo,

C u r s u e l e m e n t a r i u de i s t o r i ' a n a t u r a l a pentru usulu Liceeloru, gimnaşieloruj seminarieloru, scoleloru secun-darie de fete si alu scoleloru normale. Redactata, conformu programei oficiale pentru esam.de Bacalaureata de D. Brandza. Doetoru in medicina si licenţiata în sciintiele naturale dela facultăţile din Paris, laureatu alu facultăţii de: mediciaa din Paris. (Medalia de brdnzu 1868—69). Professoni da- fisîoc-logiâ, zoologia si botanica la universitatea de Iasi., membru fundatoru si profesoru de sciintiele naturale la liceulu BOU, medicu secundariu in ospitalulu Sf. Spiridonu, niedwsu'ahi despart II a si alu liceului nou. Conservatoru alu; museului de istori'a naturala din Iasi.

Prefacia si discursu preliminariu, zoologia, Iasi. 1873. pag. 208. Botanic'a. Iasi. 1873. pag. 184. Geologia. Iasi. 1872. pag. 112. 8-vo, tipografi'a D . GhebrghW.

D i m i t r i u B o l i n t i n e a n u . Vieti'a si operile ăale. Faptele si operile barbatiloru, cari in. vietiâ 'sî-au ; împlinitu cu conscientiositate chiamarea nu pieru, şi nu potu peri ip

veci. ; - j / ' ' "-'C.-^^ T'-l,^r'" : :

"•'""; 'bitori'a posterita.ttei este' aj cbnsefvă cu "jp^tate\eredi: ^eW'1^âata :>tJ!flyif ,'iii^cesoTÎi''a^. glorîo sâ'- nîemoria. IsifprT'â îiterîMfefVom 5^ .Va 7ft.rigîstra,."a4pă".ţn^iifât- focjiîuseu^ "dp'erile 'IîfdraKe =aîe ajesiloru'rţătitinei.'' De tr.1 'P^opescu.'1 u -curesci/'âo'tfâ fipogrâiîfi. a laboratoriloru romanţ"strad'a Ă'ca-d e n ^ f ^ N r . T Ş v 1 8 ^ : ; h ' ^ r e t ? u l u : ^ leu 2i> b . p a g . 32.:

/ ; A ' Belenye^i Gor. 'Kaih. Fogymnasîum. Jfjus*tg&nak Ei'demsbroV.ata 1875—76—ik tanSvre. : ' J <

' C l a s i f i c a t i u n e â t e n e r i m « i s t u d ' i i s e , la. gimna-shiî'u superîoru greco-catolîcu româriu, de Beiusiu'pre anula scolast. 1875—76. Oradea-mare, fipariulu luî liudovicu'Hol-losy. 1876. pag. 16 4°. J "•;'

C o n s p e c t u a s u p r ' a l i t e r a t u r e i r o m a n e si serit-toriloru ei, dela inceputu si panaastadiin ordine cronologica de V. Gr. Popu. Bucuresci. Partea II., tipografi'a nation. antr. C. N. Radulescu Nr. 24. Strad'a Academiei Nr. 24. 1876. Pretiulu 3 lei noi. Pag. 331 8-vo. Partea I. djn acesta colec-tiune de biografii o anuntiaramu in anulu trecutu.. In unele schitie biografice s'au stracuratu si erori esenţiali, totuşi co-lectiunea in sinesi coprinde multu materialuf6rte tunu.

C o n c o r d a n t i a b i b l i c a r e a l e , seu locuri scriptu-rali in ordinea alfabetica a materieloru diverse. Elaborata de Titu Badu, concipistu episcopescu, vice notariu si asesoru consis-torialu. Retipărirea fora de indulginti'a auctorelui e oprita. Partea II. Gherla cu Iiterile tipografiei diecesane Î876.^ Pg. 760 8-vo. '

Se atrage atenţiunea la cele espuse pe irivelit6rea a-cestui opu. Mai alesu pentru parochi si predicatori este a-cdsta una carte din cele mai utili.

I n s c r i p t i u n e a de p e p a t r a f i r u l u d e l a ' S t a n e s c i ,

Page 12: Vg,^^ '«-'tSrtf K't° 'îi*® TRANSILVANIA. •şg^o, -^«fdocumente.bcucluj.ro/web/bibdigit/periodice/transilvania/... · 2012-01-10 · Continuare: iubirea de părinţi si palria;

— 2 6 0 —

de Gr. G. Tocilescu. Buouresei, tipografi'a laboratoriloru romani. 19. 1876. Pg. 14 8-vo.

WETdO KTNHrElIK027*). (Pseudo-kinegeticos).

Epistola scrisa cu gandu se fia precuventare la cartea ManUalulu venatorului.

Bucuresci, Tipografi'a statului 1874 de A. I. Odobescu. Formatu 8-vo pag. 262. Editiune eleganta. Pretiulu nu este pusu. Opu dedicatu dlui C. C. Cor-

nescu, amicului seu. Carte scrisa cu multu spiritu si umoru, totu-odata în­

cărcata cu nenumerate citatiuni erudite, stilu fluente cumu sciu se scrie numai cei născuţi si crescuţi in capital'a Româ­niei, dra limb'a alesă câ inadinsu, câ se fia tocma oppusa limbei din dictionariulu academicu. Asia dara nu numai ve-natorii de fere selbatece patrupede si de paseri, ci ai mai alesu venatorii de cuvente r o m a n e s c i , c i t e s c u acesta carte cu mare plăcere.

Onorabil'a casa industriala Drotleff & Comp. avu bună­tate a ne transmite unu esemplariu din calindariulu, pe care'lu anuntiamu aici:

C a l i n d a r i u l u b u n u l u i e c o n o m u pe anulu 1877, intocmitu de D . Comsia si Eugenu Brote. Cu mai multe ilustratiuni intercalate in textu —• Cuprinsulu: Pop'a Tanda, novela. Poesii: Cine-Cinelu. — Marror'a. — Catu te-amu iubitu. — De-asi pote. — Grdz'a. — Tieganulu si purcelulu. — Cântece populare. — Despre scrierea limbei" romano. —r Economi'a câmpului:, Tractaraa gunoiului de grajdu. — Ghip-sulu. — Cenusi'a si gainatiulu. — Alegerea semantiei, —-Stirpirea teciunelui. — Cultur'a .trifoiului. Plugulu. — Grap'a. — Greutatea fructeloru si semantieloru mai îndati­nate. — Tempulu incoltîrei si vegetatiunei la diversele plante agricole. — Volumulu diverseloru nutretiuri. — Greutatea corpuriloru mari îndatinate. — Economi'a viteloru: Alegerea viteloru de prasila. — Mulsulu vaciloru. — Ceva despre oieritu. — Ce avemu de observatu candu cumperamu cai. — Varst'a cailoru. — Catu timpu pdrta animalele agricole? — Pomaritulu: Părţile pomului, — Prăsirea paduretiloru de altoitu. — Despre altoire in deobste. — Surceii nobili. — Cera si resîna de altoitu. — Altoirea in despicatura. — Co-pularea. — Ocularea. — Vieritulu: Culesulu struguriloru.— — Spalatulu butiloru. — Cum se fia pivniti'a? Stuparitulu: Date statistice. — Legumaritulu: Cultur'a fragiloru. — Ma-taaaritulu: Păstrarea semantiei. — Schimbarea pelei. — Oini-dan'a. — Nutrirea omideloru. — Midiuldce in contr'a unoru primejdii grabnice la omeni. Mesurile noue. Raportulu in­tre mesurile noue si vechi. Tabela pentru preschimbarea pretiului dupa mesurile vechi si noue. Conspectulu targuri-loru in Ardelu. Post'a: Post'a de epistole. — Post'a de pa­chete. — Corespondentia telegrafica. Timbre. Bibliografia agricola. Varietăţi. Tabele de interese.

*) Falsu tractata de venatoria.

Agricultur'a, acestu isvoru insemnatu alu bogăţiei na­ţionale, este aprdpe singur'a meseria a poporului romanu. Credemu deci a fi respunsu la o trebuintia fdrte simţită si generala a poporului, intreprindiendu edarea acestui nou ca-lindaru, in care, dupa cum arata cuprinsulu de mai susu, suntu representate mai tdte ramurile agriculturei. Numele autoriloru, cari amendoi suntu bărbaţi de specialitate, pdta servi dreptu garanţia despre buna alegere si tractare a ma-teriiloru coprinse in „Calindariulu bunului economu." Alăturea cu agricnltur'a calindariulu nostru cuprinde o colectiune alesă de poesii precumu si un'a din nele mai nimerite novele po­pulare. Comerciantulu, industriasiulu, meseriasiulu, invetia­toriulu, preotulu, amploiatulu, ei toti afla in „calindariulu bunului economu" îndrumări practice pentru trebuintiele zilnice.

Este de prisosu, credemu, a recomenda unu calindariu, care intrunesce asemenea conditiuni.

„Calindarulu bunului economu" se afla de vendiare la tdte librăriile din tidra. Pretiulu unui esemplariu este 45 cr. cu porto poştei 50 cr. La 10 esemplarie unulu gratis.

Editur'a tipografiei I o s i f u D r o t l e f f & C o m p .

Sibiiu.

Literatur'a calindarieloru jdca în dilele ndstre rola con­siderabile la popdrale civilisate, si numerulu esemplarieloru cate se vendu este totuodata unu criteriu alu progresului scdleloru popularie, ca-ci de es. deca la unu poporu'de unu milionu s'aru vinde 100 de nrii de câlindarie, aru fi proba Învederată, ca suntu sute de mii oari sciu citi. —- Asia dara deca pe langa calindariele cate esia pana acilea in limb'a ndstra^ se alătura sî acesta alu vigorbsiloru nostrii juni dd. Comsia si Brote, este unu semnu ca se si simte necesitatea lui. Partea cea mai mare de lectura din acesta carte po-pularia se ocupa de diversele ramuri ale agriculturei, in care noi nu suntemu competenţi; cu tdte acestea noi o recomen-damu economiloru practici cu atatu mai virtosu, ck cere in-teressulu loru câ se o judece, se se si folosdsca de ea.

In limb'a germana esu chiaru si aci in Transilvani'a patru câlindarie in cate 2000 pana la cinci mii de exemplarie.

In tipografi'a si editur'a Romer et Kamner esi pe a. 1877 unulu micu, intitulatu:

H o n t e r u s K a l e n d e r fur Stadt und Land 1877 cu lectura de interesse atatu locali, catu si naţionali, dela care amu potea lua si noi exemplu. Pretiulu numai 20 cr. v. a.

D e i n d r e p t a t u . In Nr. duplu 19 si 20 pag. 221. li-ni'a 3. de din josu de pe column'a II. a se citi: bărbaţi distinşi si devotaţi etc. — pag. 222. column'a I. pe la mi-diulocu alăturea cu veneratulu seu impreuna-Archiereu eto. — si totu acolo mai susu: porţile seminariului seu eparchiaj e -

Editoriu si provedietoriu; Comitetulu. — Redactorii! 6. Baritiu, secretarlulu I. alu asociatiunei. — Tipografl't RSmer & Kamner.


Recommended