5956 4Jti

5e5fi4

Ierarhia qi Illitropoliabisericei rorndne

din

Transilvania gi Ungariade

V. Mangra.

Retipirire din,,Telegraful Romdn'c.

c-------ris--

^-.--ht1 bt t_tL-Tiparul Tipografiei Arhidiecezane.

.:_. 1908.

,. 3r*me ti

^ alllml 'ielua *#lo

L,r- 4. .-' \ _,1/i: ( "i . ./, ..

595S 4

59564

Ierarhia gi MitroPolia 'bisericei romine din Transilvania qi Ungaria'

Scriind O.rpr.fiafa 9i activitateaMitropolitului Siva II. Brancovici, amficut o scurti reprivire istoricl asupraierarhiei bisericei romAne, atingfrndsi chestiunea mitropoliei ortodoxe atransilvaniei, a 'c5iei -existen{a isto-ricl Dr. Bunea o t[gidueqte, scob.ordn-du-o la simpla episcopie, ^numindu-lconsecuent pe Mitiopolitul S-^Yu Bran-covici: episcoP al Belgradului-

Surprins de aceasta noui teoriein stiinti istoriei nationale, mi-am es-nrir-irat mituteu zicinil: "lnainte de re'iormatiune. el (Dr. Bunea) nu admites[ fi 'avut Roriranii din Transilvania,necum mitropolie, ci nici m,qc7f o epi-scopie, pe cuvant, ci. conciliul

.lateranll.'din l2l5 a decretat, ca bisericileromAnegti de rit grecesc sI fie

-s.upuseeniscopilor latini in a cirora dtecezesi: aflau... Iar dupd reforma{iune' cutendenle de a fixh {rep,t adevf,r istoric,cf, biserica rornatr5":'dtryJ ransllvantainainte de unire erit calvind' sau cal'vinizatd., trage cu buretele peste in'

It

4-tregul trecut al

.bisericei ortodoxe ro_mdne din Transilvaniaii v' rvqlNu mai ,11,,n ,urp'rinr, poate, gidansul de ace'asie .oili;i;;.,-iin pur_tea rnea, ca si cum ar vrea s6-gi rec_

li_fice scrisete, _ mi ..a1l9ii "ia a9 rifpus

6-Voevozi. Caci dupi pdrerea sa, dupiconciliul dela Florenta (1439) Romaniin'au avut decit nigtri efiscofi voiajeri,uveniti.pe furigu, in_Transiivania.)

"A$a numita Mitropolie a Bel-gradului, o spune clar, n;a existat jna-inte de anul 1599, iar tnainte de anul1556 n'a existat nici mdcar o episcopie,care si se fi estins peste tot ierit

t.lnceputul gi existenfa ierarhiei bi-sericegti la Romdni, pini in se-

colul al XIV-lea.Scriitorul bisericesc Tertulian, pe

la finea secolului al doilea, mXriuri-segte: ..S'au supus credin{ei lui Chri-stos, Dumnezeului celui adevirat, di-versele popoare ale Getulilor, ale Mau-rilor, ale Ispanilor gi ale Galilor, lo-curile Britanilor cele neaiunse de Ro-mani, nafiunile Sarma{ilor, Dacilo,r,Germanil-o.r, gi ale Scifilcir,') etc. Bing-h-ap qdmite, ci vechih capitalx a Di-ciei, Sarmisegetasa, a fost gi scaunularhiepiscopal, care se enumere intrescaunele autocefale.r) Cregtinismul s,aintemeiat intdi in centrele culturale aleimperiului roman, gi de aici s'a ris-pandi! qai

_

departe. Sarmisegetusa,capitala Daciei, 'dup[ coloniza?e de-veni centrul culfurei gi civilizafiei ro-Tanj in Dacia, sub a clror irifluinlas'a format crqtinismul romda, doveditprin. term.inolbgia religioase,' pasiratatn ttmba btsenceasca a poporului ro-

')\Tertulianus contra Judaeos c.Bingham, Orig. Eccl. lib.IX.

VII.c. IV. $. 15.

9--

mdn phnd azi. Biserica cregtin5 insise organizia in tot imperiul, pe timpullui Constantin cel Mare, care supu-nAnd pe Go{i, tavorizh l5firea cregti-nismului intre acegti barbari. La in-tiiul sinod ecumenic dela Nicea (325)afllm chiar un Episcop al Gothiei,Teofil, care a subsemnat deciziunilesinodului impreunf, cu ceialalli sfinlipirin{i. Acestuia ii urmeaz[ ca apo-stol al cregtinismului intre Go{i, Ul-fila, niscut in Oltenia, care duph oarhipistorie de gepte ani, sub perze-cu{iunea lui Atanaric fu silit pe la 355si pirhsasch Dacia gi cu un numirmare de Co{i cregtini si treaci pesteDunire in Moesia. Cregtinii bigtinagiinsi lega{i de moEiile lor remaseri inDacia Traiani, preferind martiriul, din-tre cari mai 'cunoscu{i sunt sf. SavaGotul gi sf. Nichita Romanul.')

Inv5{atul episcop rus Porfirie Us-penski, dupi-ce a cercetat mai mulfiani bibliotecile orientului a publicatin jurnalul rusesc

"Ocupatiunile Aca-demiei spirituale de Kievu un tratatintitulat:

"Predicatorii tn Bulgaria,Moldo-Vlachia Fi Rusia UngarS in1) D. Onciul: Teoria lui Roesler. Convorbiri

literare- 1885 p. 595-6. Constantin Erbiceanu: Ul-fila, viala qi tloctrina sa. ,rBiserica ort. rom." Anulxxil. ({8e8-e9.)

10-

care intemeiat Pe un document nou'strsit iutr'una din bibliotecile Orien-iului, scrie, intre celelalte, relativ lavia{a bisericeasci a RomAnilor dinDatia, urmitoarels: ..1 ,4 inceputul se-colului al lV-lea, cind Dacia eri ocu-nati de Goti, aici erir un Episcop cuhumele TeoTil, care a luat Parte lasinodul l-iu ecumenic. Acest episcopavea un discipul, cu numele Nichita,care s'a ndscut pe timpul imphr5{ieilui Constantin cel Mare, dar care afost educat in {ara barbarilor, numitiGo!i, de preste riul Dunhrea '

-12-silvaniam, et vicinas aliquot provin-cias complectabatur: ubi sub exitumquarti, et initium quinti seculi floruitS. Nicetas Episcopus".')

Petru Bod, bazat pe mirturia luiFilostorg, constati, c5. in ambele Daciigi in Panonia erau biserici renumitein secolul al lV-lea: uFuisse in Daciautraque ac Pannonia hoc temporecelebra ecclesias palam est". ) Petimpul imphratului Leon cel mare,intre anii 457-474, in locurile peunde se intindeau Daciile, atdt a luiTraian, cAt gi a lui Aurelian, erauaproape 30 de episcopi. u) Nici nuse poate presupune, ci in Dacia luiTraian, unde s'a intemeiat gi infloritcultura gi civiliza{iunea romani, nu arfi existat biserici creEtine, dat fiindfaptul, cl desfiin{dndu-se imperiul ro-man, in locul lui s'a ridicat gi intaritpr,etutindenea biserica cregtini. Nu-mdrul cel mare al martirilor din am-bele Dacii, cari prin predicarea evan-geliei au st[ruit si inblinzeasci mo-ravurile barbarilor, este dovadf, nein-

1) Acta sanctorum Ungariae ex loanis Bol-landi operibus excerpta. Cassoviae 1744 p.5.

,) P. Bod. Historia Hungarorum ecclesia-stica. Lugduni Batavorum 1888 p. 30.

s) G. Enaceanu: Cregtinismul in Dacii' p' 47.

-13-doioasi

.d.espre existenla bisericei gia ierarhiei RomAnilor. CIci ar fi ne-natural a recunoagte, forJat de {apte,episcopi gi martiri in epoca invauu-nilor barbare in Dacia, gi apoi a-iinsugi la alte popoari, cari, afarl decolonigtii lui Traian, inci nu eraucregtine pini in secolul al lX-lea, caL" Bulgari, Slavi 9i Unguri, iar nuRominilor, cari triiau in aceste lo-curi.')

lati cum se exprimi, in chesti-unea vechimei ierarhiei bisericesti aRomdnilor, istoricul Dimitrie Filifpid :

uMai tot poporul RomAnilor'dininceput a fost credincios dogmei ri-shritene a vechei biserici universale,gi. incl

.tnainte de invaziunea Ungu-rilor tsi aveau preotii si eniscooii -lor.Romiiii gi cei'din'Binat' 9i 6ei dinGiula gi Ardeal, unde aveau stipA-nire Ungurii, mai tofi au fost urrire-tori dogmei rislritene gi universale,.,)Aceastd plrere o are gi fericitul PetruMaior in privin{a vechimei ierarhieiRomflnilor, ch adeca RomAnii cei din-coaci de Dunire, in veacurile celedintii ale cregtinitilii au avut episco-

1) C. Erbicean, Biserica ortodoxf, romAni,an. XVII p. 537.

s) Filippid: Istoria Romlnilor (,,Biserica ort. iom... an. XVll ltSO:-Oa

j.IlIl

14-

piile lor, cum 9i dupi aceea' zicAnd.:usi aceea este adeverit, cl pe la mt1-lotul sutei a zecea Romlnii in Ardealau avut ePiscop Pe lerotei, Pe carenrincinele'Gila' al' Rominilor din Ar-heal l'-a fost adus cu sine din leri-gradr. t)o

Fa6tul acesta, adeverit Prin mir-turii biiantine, istoriografii nostri nul-au apreciat dupi toatl insemnitateatui. mlltamindu-se a constati numai,.e'Oitu, principele Ardealului, pe la951 s'a'botezai la Constantinopol 9ide acolo a adus un ePiscoP Pentrutara sa. cu numele leioteiu' ) Ce-ir"nut insi relateazl' astfel faptul:

oCaeterum Turci 3) non antetinern tecerunt in Romanas ditionessrassandi. quam Bolusudes eorumBtin.eps iidim te amplecti Christia-'nu* titulans, Co nstantinopolim v enit,bantizatusque ibi a Constantino estexieptus, ib eoque patricii

.dignitate,et magnis donis ornatus, dltatusquedomut?t rediit- Non multo post Gylasipse quoquq Turicus princeps, eodem

') P. Maior, Istoria bisericei Rominilor p'120-124.^"- 'ii'Const. Porphyrog' de adm'.imp' c' 40 laOnciul I Odei;"i"- Ftiicip"atelor romine- p' 129'

") Scriitorii bizantini numeau pe Unguri lainceput'Turci gi lara ungureasci Turcia'

*15-

se ejusdem rei causa confert: bapti-zatuique, et eodem quo prior modotractatus, monachum secum abduxitHierotheum, pietatis fama celebrem,quem Turciae episcopum Theophy-lactus patriarcha designavit. Isque utin Turiiam venit, multos a barbaricafraude ad Christianam religionem tra-duxitu: Turcii, adicl Ungurii, n'au in-cetat a nivlli asupra {inuturilor romane,pini cdnd Bulusudes, principul lol,ielarindu-se a primi credinfa cregti-neasci n'a venit la lnrigrad, gi bote-zAndu-se acolo, Constantin ii fu nag,dela carele liind patricius gi cu maridaruri diruit, gi imbogi{it se inturniacasi. Nu mult dupl aceea Gila, Eiel princip turcesc, acolo si Pentruaceeagi treabl se duce: gi botezAn-du-se

'gi intru acelagi chip precum celdintAi cinstit, pe cilugirul Ierotei,ce eri vestit de evlavie, pe carelepatriarhul Teofilact l-a rinduit Unga-iiei episcop, il duse cu sine. $i acelavenind in Ungaria, pe mul{i dela in-gelf,ciunea cea varvariceasch i-a intorsia credin{a cea cregtineasce., )Din acest citat s'ar phrei, ciGila a importat din Constantinopol

p. 15.1) Petru Maior: Istoria bisericei Rominilor

16-*

pe episcopul lerotei pentru Ardeal.InsuEi P. Maior inclini spre phrereaaceasta. Dar piecum traducerea lati-neascS, aga gi cea romAneasci a luiMaior, facuti dupi cea latini, nuredau exact infelesul textului grecescal lui Cedrenus. Pasagele referitoarela Gila gi lerotei in textul originalsunf, astfel:

u h,I*'ou no)u di ,(dL I'i,]aE,ii.qTorv ,iv xui uivoq rtDt/ T'ouqxov,ii.oetotv tt.g rtlv paoAt.6u ::at panri(t-ra.t, r@v ioav d,fuo1 ttg xat &.uzdg urQ-yr6ieov ,.dL rtpciv d.vilaPno 6-6 t"u'B tuutdu ,rdl' xLva p,oiraXdv, ' Itqi-0rov toijvopa, 6o!av eiAuPr.rcq i7-oyra, inmzonov T'ouqzmg naqd' uduOrcEulazzou Ttigo, ovrlS'tvta. 3q czt'r6E ytttoyt.Evog, ndtriq and fig paqlta'Qrzngrluv4E eiE rdv ZQrortavtspdv in'u,,nyayt.v> '): Iar nu dupi mult 9iGili, i:rincipe fiind gi el al Turcilor,vine iir cetatea impiriteasci gi se bo-teazd, invrednicindu-se gi acesta 'deegale binefaceri gi onoruri. fi a luatci sine pe un oare-care monah leroteicu numele, care aveit renume pentruevlavia sz, pentruca si se hiroto'neasci episcop Turcilor de citri Teo-filact, caie de acolo tntorcdndu'se

^r) Ceorgius Cedrenus, Anales Basel 1566.

p. 57t.

17-

adus la cregtinism pe mulfi al{ii delaeroarea barbarici." Cu alte cuvinte:Gila mergand la Constantinopol sIse boteze, a luat cu sine pe monahulIerotei din Ardeal (monachum secumabduxit Hierotheum) pe care patri-arhul Teofilact apoi l-a hirotonit epis-cop, gi ca atare s'a reintors in patrie.Ierotei eri, va s5. zici, cilughr romfindin vre-o minlstire ardeleneasci,poate chiar din mindstirea, care seafla in cetatea Morisena (Muregana)lAngh Murhg in Binat.')

In secolul al X-lea gi inceputulcelui al Xl-lea in Banatul-Timigan segisesc in adevir doui mlnistiri or-todoxe, una cu hramul sftlui loan Bo-tezltorul in cetatea Mares (Morisena)unde azi e comuna Cenadul-nemtescgi alta cu hramul sftlui George, pelocul unde e comuna Oroszlfmos.Cea dintAi fundati de ducele Bana-tului Achtum sau Optum, in care seafla gi un episcop ortodox,') a douade Cenadin, care a dezertat din ca-strele lui Optum in tablra regeluiStefan, dela care apoi cetatea Mari-sena s'a numit Cenad, gi tot {inutul

') G. Enaceanu: Cregtinizmul in Dacia p. 135.') Katona lstvin: Hist. crit. reg. Hung. I. o.

131. Balugyrinszky: Egyh[zi t6rt6netirat, p. 304.

-18-comitatul Cenadului. In actele sftluiGerard, episc. Cenadului (1 030-- I 046)se. gisesc probe neindoioase despreexistenfa acestor aEezlminte relisioiseqi monumente isiorice, cari "atestiexisten{a ierarhiei bisericei ortodoxea RomAnilor. Iati cum se relateazi.faptele in vieala sftlui Aerard:

nAccepit (princeps Achtum) au_tem potestatem a Craecis, et constru_xit in praefata urbe Marisena mona-sterium in honore beati Ioanis Bab-tiste, constituens in eodem abbatemclm. monachis graecis juxta ordinemet ntum lpsorum>. Adeci:

"Cu bi_necuvA.ntarea .Ep.iscopihr greci (orto_oocAt)') construrse (Optum sau Ach_

tum) in cetatea Mare$iana, un mona-steriu inchinat sftului'loan. Botezhto-rul gi agezase intr'insul un esumencu cilugiri grec! dupl_ rAnduiala giritul lor (grecesc)u

. .I Sl dupice au-torul expune bltilia diitre Cenad giOpfum, aritind cum Cenad in urmaunui vis, in cuue a vLzut un leu. facevot sftului martir Ceorge, promifAndci-i va zidi o ministirE, daci ii vaaj.fta. si invingi.pe O_ptum, adauge:uPost haec vini6ns Chanadinus "ad

t,i"rr,uiLl$.ffT1#ll:'cu blagoslovenia Pa-

l9-locum ubi leonem viderat, in hono-rem beati Ceorgii martyris monaste-rium aedificavit. Inde proficiscentesvenerunt in urbem Marisenam ubierant monahii graeci, qui divina se-cundum ritum et consuetudinem suamcelebrant, Episcopus autem inito con-silio cum comite Chanadino eundemGraecum abbatem cum monachis suistranstulit in Oroslanos') monasteriumvero ipsorum Episcopo cum fratribussuis assignavit, qui in eodem habita-verunt, -donec monasterium beatiGeorgii martiris perficeretur>> == Apoi,Cenadin plecind la locul unde vizuseleul, a edificat o minlstire in onoa-rea sftlui martir Oeorgiu..... De acivenirl in cetatea Marisena (Mare-giana) unde erau cd.lugdrii greci, caficelebrau oficiile divine dupl ritul giuzan{ele lor, iar Episcopul in{elegAn-du-se cu comitele Cinad, a strlmutatpe egumen cu cilugirii in Oroszl6-hos $i monasteriul l-a dat Episcopuluigi cllugirilor (fra{ilor), cari au gezutacolo pinl cAnd s'a ficut monaste-riul sf{lui Georgiu."') Temeliile (fun-

t) Oroslinos intre Beba-veche gi Oroszlii-mos de asttrzi.

') Acta S. Gerhardi, Episcopi Chanadiensis,la P. Maior: Istoria bisericei Rominilor pagina156-157. G. Enacean: Cregtinismul in Dacia pg-725..- 2t

,20-damentul) bisericei dela ministireaciluglrilor greci din Maregiana s'augAsit in 1868, impreuni cu baptiste-riul, agezat patru pagi dela uga despreapus a bisericei, pu{in spre meazAzi.r)

RomAnii din {inutul Orizii-mari intimpul domniei intdiului Stefan auavut episcopia lor, care se numiriintre cele 7 episcopii despre cari scrieepiscopul de Passau, Piligrin, cltriPapa Benedict al VII-lea, ci au existatinainte de venirea Ungurilor in Pa-nonia.') Dar, precum in timpul SftluiStefan, zice Balugyrinszky, episcopulgrecesrc din Marisena a fost scos deacolo:

"Tot astfel s'a intdmplat petimpul Sftlui Ladislau cu episcopulromAnesc din Oradea-mare, care -s'aagezat apoi in Beiugu.o)

Cunoscute sunt inci din secolulal Xl-lea doui mlnistiri grecegti, unade cilugiri{e, intemeiati prin literefundafionale grecegti de insugi Sf.Stefan, intAiul rege ungar Ei alta inVisegrad pentru cilugiri, intemeiatade regele Andrei I. Din o scrisoare

t)- Dr. Borovszky: Csanridnete t. l. p. 27.) Inchofer: Annalium eccl.a. 980. G.{n6czy: Diserta(io de S.Bal rr gydnszk y. Egyhnzi toitdnetiratt) Balugyiinszky, ib-

vzlrmegye t0rt6-regni Hung. adLadislao p. 71.p. 298--488.

-21--a regelui Bela lll. din 1177 se $tie,ce eiiste deja pe atunci mf,nistireaHodog, a cerei mogie se intindei phnila hotarul localitifii numite $ega, as-tizi un suburbiu al Aradului. Pozi'{iunea mdnistirei e clar precizatl prinscrisoarea regelui Andrei al III-lea dinl0 Noemvrie 1293, in care se zice:uterra Hudus-monostora vocata juxtafluvium Marus existensu. Iar mLnS-stirea Hodog-Bodrog gi asthzi Sretepe {hrmul Murigului, intre Zadorlakbi Fenlac.) $i au trebuit s[ fie multemanestiri orientale, mai ales in plrfilelocuite de RomAni, pntruci la anul1204 Papa Inocentiu III. autorizeazhpe Episcopul latin din Oradea-marese viziteze ministirile grecegti dinUngaria gi se cerceteze, daci dinacestea se poate formir o singuri. epis-copie, dupf, propunerea regelui supusf,scaunului Romei.') O mare parte insedin acestea ministiri, in urma perse-cu{iunei sistematice a bisericei orto-

t) Dr. Kariicsonyi lhnos: D6lmagyarorszrigimonosiorok p. 9, 10. Dr. Karicsonyi insi o soco-teste mtrnAstile catolici. la inceput, ceeace este cutoiul exclus, fiind ea astizi mtr-ntrstire ortodoxi indieceza Aradului, cdci nu este caz, ca ierarhia bi-sericei romano-catolice si fi inglduit prefacereaunei ministiri catolice in mlnlstire ortodoxi-orien-tali.

') Hurmuzaki: Documente privitoare la Is-toria Rominilor l. p. 39.

_22_doxe s'au desfiinfat ori ?_u fost pre-ftrcute in minfutiri catolice, precumreese din scrisoarea papei dnbriu alIII-lea, care la l22l inciviinta cererearegelui Andrei al ll-lea, ca si intro_duci cilugiri latini in ministirea Vi_Sfgradului, iar celor grecegti si lerAnduiasci obroc p1re-se vor stAngeunul cAte unul.') 'Cu toate acestja,precum impiri{iei Romanilor nu i_asucces se desfiinleze

.prin persecufiu-nile singeroase..6iseriia ciegtini, iotaga. nici crucia{ii apuseni prih perse_culluntte pornrte pentru stArpirea

tolicilor. patriarhul Antonie, prin hri_sovul din l3gl intiregte Ji.dt"f *i_Ittjl:i^ u:lp.u numiteior 1i""Irri, pri_mlndu-o sub ocrotirea patiiarhiceasci,cici nu e de crezut, cd ;i;; Ti pututi1tin,Og stdpdnirea i,n.i

-rn?ne.tiri inregatut ungar asupra unor localiteti-pe. cari ea nu le_ir fi avut ,ri;lfnainte., l3r p9 egumenul pahomie ilnume$te txarh patriarhal cu drept gi

$ii"#Ti",' :; :l$;, "-.X,xfu : I *.:ceti gi a judeca procesele viiii. Olnpartea preo-filor, a consacri, bisericile

ce_-se vor face din nou in acelea lo_calita{i uin stavropighii puiriu.t i..,.,1rr . Dupi o suti O. uni, egumenuli1?1t.,,^,fL.zentindu_se_ inaintei regelu ivlaotslau St ar5tAn-du_i hrisovul pu_triarhului Antonie in. originilri' gr._cesc ai in traducere latinF, ceie sa_lf,:i::g l intqreSsci cu prtlie p.n_tru totdeauna in favorul seu, a urmd_torilo-r sei gi--a ministirei 'Oin -peri.Kegete rncuviinteazi cererea egume-nyl-ui gi intare-ste scnsoarea privile_giala a' Patriarhutui-Anio"i., r"ir"j"_

*24 _

cAnd exemplarul latinesc iri Jififornur) Acta patriarhatus,Constantinopolitani II.

,rrlf .,, Biseri ca ort. ro m... - kl "". " iea"o"Iiilz p g.

25

din 14 Maiu 7494, care a eEit laiveali in anul 1721J) CercetAnd insigi comparAnd traducerea latinh cutextul grecesc al actului patriarhal, seconstath o deosebire ezen{iall intrecele douf, texte; se vede, zice domnulIorga, ci traducerea latinl e gregith,o traducere

"preJdcutd. cu anumitescopurir, blnuind pe egumenul llariecu uaplecare cltri legea stlpAnitoare"(adeci catoliceasci 2).

Ambele document, pe lingi c[adeveresc existenfa unei minlstiri or-todoxe in seculii 14 gi 15 in Mara-murig, cu o intinsi stdpAnire spiri-tuall, ne dau prefioase date privitoarela starea Ei relafiunile bisericei ro-mdne din Transilvania pe acelea vre-muri. Clci prin mergerea VoevozilorBalifa gi Dragog la Patriarhul dinConstantinopol gi inchinarea Ei pune-rea ministirei din Peri sub jurisdic-{iunea patriarhului se constati rela-tiunile ierarhice dintre biserica orto-doxi a RomAnilor din Transilvania giPatriarhia din Constantinopol, .precumeste constatat gi aceea prin scrisoa-rea din 1391 a Patriarhului Antonie,

') P. Maior: Istoria bis. Romdnilor pg.142-147.,) N. Iorga: ib. XLII. XLIII.

-26-ci Bali{a Vodi gi Dragog nu ei aurntemelat mintrstirea sftlui ArhangelMihail, ci o posedau intemeiattr udinstrtrmogi, (ano yt't',*orrlrog\: ci maideparte RomAnii Si in timpurile maidinainte au avut episcopiilor, ceeace seinvedereazd, clar din cdvinteie scrisoriipatriarhale: udar gi cele de c6tr6. Ar-hierei locat sfin{ite (biserici) si se bu-cure de adumbrirea' gi ociotirea pa_triarhal5

-

aitia ;.a,1 rd, TaQa aayToru(..)

-28-din Ungaria 9i Transilvania ar fi avutpe- atuncl o ierarhie bisericeascl cufjtllq:.11b,.), IS' eu intem.iui p. u._rut ongrnal al patriarhului i_am ieflec_tal ch,.numifii voevozi n'au -i-ntemeiatmanastrre nouI, prin urmare nici nucer dela patriarh si le incuviinleieac.est lrrcru, ci ministirea ixistenta1d11 _stlaTo$i, .o inchini pufiurf,ufuio pun sub oadumbrirea gi ocrotireaggt1lhala", spunandu-i litui bun.u,ca nu e in clar cu caracterul gi in]semnitatea ministirilor a$a numiteustavropighii" gi

"inchinat6, Oin bi_senca onentali, care nu se intemeiazicu

.rncuvrrnfarea episcopilor eparhioti.cr tocmar cu escluderea ingerinlei iijurisdic{iunei lor, pundndulse--iirectsuD autontatea pi jurisdicfiunea pa-triarhului. r)

Dar ..urmind traducerea lati-neasci a scrisorii patriarhului Anto-lt,.: ug? cum se afli publicata in is_rona btserrceasci a lui p. Maior,o, dlBune4, n_umai dupi puUii.+*iu orriIorga;

"scrisori $i ihscriptii'lrol.".$r maramurigene, a gtiut, Le minesti_rea Oln I'en e

"stavrOpigionr, CuVintcare .

*30_eri nevoie s'o inchine patriarhiei, fiindprin insagi originea sa' patriarhila.

,Dl lorga mai face o gresali ne_lertattr, atribuind egumenulii pahomieudreptul. de a imltini tolie tuncliiteepiscopal!",') cu cire patriarhui nu l_arnvestit, fiind et numai un simplupreot monahal (ieromonah): i_a con_ferit insi titlul d'e Exarh (iicarius inspiritualibus) adeci locutiitoi--ul raurn alacen administrative gi judeclto_::!1i. ^uNumeg.te,*.r.n'i"' noastri,z:ce Patriarhul, pe prea onorabiluicgumen al acestei respectate mini_stiri, pe

-Ieromonahul pihomie. Exarhasupra- localiti{ilor supuse rirenasti-rel>. lar drepturile lui'le circumscrieln urnatoarele, :.r4 observe pe preofiice se afli in zisele localiti{i 'Si d;qop-ol, si-i indemne gi si-i inriete celede folos, gi mdntuitoire;

.sa judLe gisi. cerceteze procesele eclesiistice ve_ntte dtn.p{te_a preofilor gi cele ce aunev.ole d_e indreptare si le indreptezeqr dupe lege gi dupa canoane.'Aregr vore de a consacrd sfintele gi dum-nezeEtile biserici ce se- vor dce dinnou in acele localiti{i in stavropighiip"tti"Ir..

".2) Toate aceste dreptriri"un) Biserica ort. rom. ib.,) N. Iorga: ib XXXIX.

i

31 -.

episcop je..posedeii exerciazljn. urmaconsacrlrii, iar Egumenul Pahomienumai prin delegare din partea Pa-triarhului le-a putut exercii; dreptulde a hirotoni preoJi insi nu l-a avutgi nu i-s'a dat, cum limurit se vededin hrizovul patriarhal dela 1391, pen-trucl el nu erh Arhiereu.' unumai cdta hirotoni preo{i nu puteir Egumenul,deoarece nu eri sfin{it episcop. Dreptaceea il blagoslovi (Patriarhul) ca sapoatl |inei un Arhiereu pentru hiro-tonirea preo{ilor, pe care il gi {ineiegumenul zisei mdndstiri.,)

') Din istoria lui P. Maior, in ,,Acte gi Frag-mente", de Cipariu p. 178.

III.

"Transal pinao ori uTransylvania,?Sa.u: Arhiiepiscop latin -;;i Arhi-eptscop ortodox de Transilvania?,. ,_Pupi cdderea imperiului bizantiny.l?:l 9r a blsgricei orientale sub ju-gut turcesc,

_relatiunile ministirei orio_qoxe drn Maramurig s.e intrerup cupatriarhia din Constintinopoi. [fg.f.Vladislau, in urma cererei Egumenuluill1*. in1oj1{ ei inrerin;

"-"il;;'.privi_regtata a patriarhului Antonie,'prindiploma din 14 Martie iab4o-i Ed_menul llarie il pune suU iu.isOi.iiun.uMitropotitului' ;i;d*'jin "Tiunrir_vania,..aga. fel, ca atdt el,

"rrn- ri ur-m_itorii lui usi dea fpilcopul,ii dinMuncaci cuvenita onoare, iire Arhi_

epismprylui din Transiliinia,'..lui O.agym gi celor viitori, ca mai-iirito,sii, si Ie arate cuueniii irpu"i. giascultare,. (Ita tamen qu"a i'pr.]rut.,Hilarius Pl,gr, et sui successbres epis-cop.g de Munkats sui orol"ir -i.rr._,.::jj:, lrhjlpry*po yero de Transyt-uanlq.,modernis, et futuris, veluti iu_perronbus suis debitam subjectionem

rl' -

') P. Maior ib-

33 --

et obedientiam praestare debeant, etteneantur).

')Aci d-nii lorga gi Bunea nu numai

se incurci riu, dar se gi incaieri, cagi pe altii sh-i incurce, cici incercAndsi dovedeasci, ch Rominii din Tran-silvania n'au avut Mitropolit pini laMihai Viteazul, dau de o dovadhneresturnabili: Archiepiscopo vero deTransylvania, din diploma regeluiVladislau, care atesti existen{a Mitro-politului romin in secolul al XV-leain Transilvania. $i aceasta dovadivor ei si o slibeasci gi sh o nimi-ceascl cu orice pre{.

De aceea inlocuegte dr. BuneacuvAntul uTransylvania" din textuldecretului regal publicat de P. Maior,cu ..Transalpina, din cartea episco-pului catolic din Alba-lulia, Battyrinyi:Leges Ecclesiasticae, susfindnd in ur-mare, ci nu Arhiepiscopului ortodoxdin Transilvania, ci celui din Tran-salpina, adecl Mitropolitului din Jara-RomAneasci a supus regele Vladislaupe Egumenul Ilarie dela ministireaPeri din Maramuris.

Dl Iorga nu p'rimegte versiuneaactului in care sti scris, in loc deuTransylvania, uTransalpipn'r, adeci,

-34-nu Ardealul, ci Jara RomAneasci, 9icombate astfel pe dr. Bunea: uVersi-lnea e cuprinsi in edi{ia actului deBattyAnyi, in Leges Ecclesiasticae, gieruditul maghiar, ca gi Petru Maioral nostru, l-a cunoscut numai dupi ocopie din 1721. Dar 9i din alt punctde vedere, verziunea Battyr{nyi, pri-miti de Bunea, nu se poate primi.In Jara Romineasci er2r pe atunci,7494, un Vlidici la dreapta Oltului,cu titlul mitropolitan, gi poate unulin stdnga rAului, pentru Banatul deodinioarS. Dar aceste doul scaunearhieregti, intemeiate in secolul alXIV-lea, nu erau organizate inainte devremea lui Neagoe-Vodi gi activitateaorAnduitoare a lui Nifon patriarhul,.')Apoi, adaugem noi, dr. Bunea nu nespune, ciruia anume dintre cei doiArhiepiscopi transalpini a fost supusbietul egumen llarie, clci la amAndoide, odati nu putea fi supus, gi insfirgit decretul regelui numai de unArhiepiscop vorbegte.

. Dl lorga gisegte alta solu{iunechestiei: nici arhiepiscop de Transal-pina, nici arhiepiscop ortodox deTransylvania, ci arhiepiscop latin al Ar-dealului trebue a se in{elege prin

) N. Iorga: Sate gi preo{i.p. 314-315.

35-cuvintele Arhiepiscopo vero de Tran-sylvania. Incintat de aceaste desco-perire, dr. Bunea, care a ficut atltaiisipa de vorbi cu ..Transalpinau, degi ciede, ci actul publicat de Battydnyi..trebue sl se ia- de cel mai autentic,fafi cu orice altf, copie,, t) prime-gtecu amdndoui minile Pererea dluiIorga, zicind: uPrin urnnare, ig textul.Aihiepiscopo vero de Transylvania,nu poate fi vorbi, decAt de ePisco-pul-latin ude Transylvania, cu locu'in{a in Alba-lulia". )

Cui s[ dlm acuma crezhmint ?Nici la unul. Dl lorga numai Princonjecture gi subterfugii ajgnge shstabileasci un raport de subordina-fiune a Egumenului Ilarie cltrh epis-copul latin de Alba-lulia, aplicindcuvintele veluti superioribus suis laepiscopii latini, adecS: usi asculte peaihiepiscopii ardeleni, pe epis_copiiardelbni in tnsusirea hr de Arhie-piscopi,,, t) pentrici episcopii latinihi Ardealului n'au avut nici cAnd,precum nu au nici astizi insugirea 9ititlul de Arhiepiscopi. Dl Bunea ob-

r) Ierarhia Romfrnilor p. 166.') ib p. 178.') N. Iorga: Scrisori gi inscriplii ardelene 9i

maramurisene. XLIV.3.

-36_searve gre$ala, gi-Ei de silinti s'o aco_pere prin explica{ia aceasia, uEsteadevirat, ci in ierarhia catolicd epis_copul de

"Transylvaniau n'a fost hiciodati. uArhiepis-op,, _dar in raportcu eprscopul oriental de Muncaci el

I putql fi gi a fost (?) narhiepiscopo,intrucAt episcopul de'Muncaii u tbsi*pus lui, ca la arhiepiscopul siu>.,)Dar acest

"intrucAt, ipoteiic nu do-vedegte, ch de fapt' episcopul deMuncaci a fost _sirpus' epistopuluilatin din Alba-lulia,' ca Arhiepisco_pului siu, astfel de supunere ddcretuldin 1494 nu rAnduiegtb gi nici nu opyl"a rAndui, pentrucl Arhiepiscop

latrn, curn constatl qi dr. Bunea, nua fost nici odat[ in Transilvania, niciinainte, nici dupi acel decret. larregele catolic Vladislau n'a putut daepiscopului latin de Alba-lulii cu delasine putere titlul de Arhiepiscop, carenu-l avei, gi in biserica 'catofiia sefine de prerogativele papei. CAci nu_mai Papa are drept a c6nferi cutlruiepiscop latin demnitatea de Arhie_pjs.c9p, gi numai cu a lui recunoagtereg1 binecuvdntare se poate exercie ju-risdJ.cf i unea- arh iepisco pali.

_

Daci pu'puar fi dat cdndva episbopului latin be

1) Dr. Bunea, ib. ) Ierarhia RomAnilor, p. 179.

37-Alba-lulia titlul de Arhiepiscop, acelal-ar aveir gi astlzi.

Cat de gubredi gi lipsitd detemei este argumentafia dlui Bunea,pe lAngi inchipuita supunere a epis-copului de Muncaci fictivului Arhie-piscop latin de Transilvania se vedegi de acolo, c[. qe cind aceasta su-punere o prezintl de o parte cafireasch gi necesar5, ca episcopul

"s5.nu atArne dela vre-o arhiepiscopie din{ar[ striini", t) tot atunci, pentruca peegumenul llarie din mlnistirea Perisi-l poati ariti supus unuiArhiepiscopdin u{ari striin6>, face ..Transalpinaudin

"Transilvaniar, supundndu-l ar-hiepiscopului (Mitropolitului) din Jara-Romineasci.

Dar argumentul cel mai puternic,cI prin

'Arhiepiscopo vero de Tran-sylvania" trebue a se in{elege Arhie-piscopul ortodox, nu cel latin, ni-ldI chiar cel mai competent scriitorin materia aceasta, episcopul latin deAlba-lulia, Battydnyi, tipirind adeci indecretul lui Vladislau din 1494 ,.Tran-salpinau in loc de uTransylvania,,,semn invederat, ci el n'a gdsit niciun document, nici o urml despre su-

-38-punerea Episcopului de Muncaci Eia egumenului mtrnistirii din peri id-risdic{iunei episcopului latin din Alba-lulia- Altfel -ce l-ar fi indemnat, sdlipseasctr de un titlu istoric episco-pia latini din Transilvania, in fivorulunei Arhiepiscopii

"schismatice, dinJara-Romineasii? Chestiunea e clargi

-

definitiv rezolviti prin chiar decre-tul regelui Vladislati din 1494, oricAt ar incerci cineva si ascundi ade-virul. Decretul regal are doui. pe4i.In cea dintii se cri-prinde in traducerelatineasc[ hrizovul -patriarhului Anto-nie din- 1391, in caie se prevede age-zarea gi petrecerea unrli Arhiepiscopsau epbmp, suptt;i patriarhului,' adiclrgrtodoqi, in ministirea din Peri, sauin apertinenfele ei, cu dreptul ii in-datorirea de a pgvq{u] gi' ajuti peegumenul m[niitirei in'inddplinirbaoficiului, sau a chemirii sale. In parteaa doua, cea explicativi, sau i; de-cretul

.regal, propriu zis, se spune,c-a arnteplscopul sau episcopul orto-dox, supus patriarhului de Constan-tinopol, care- s'ar afli locuind in mi-nistire, p.pate- fi numai arhiepiscopulde.Transilvania,

-

ori- episcopirl epar-hial, Arhiereul locului, curir se nu-megte in textul grecesc. Cici nu putei

39-regele ungar si acoarde gi str con-firme unui necunoscut, striin din altltarh. drentul de a locui in m[nlstireaiin't"gutul s5u in calitate de Arhie-piscop, cu atdt mai Pu{in Putei siSupuna el pe un arhiepiscop ortodox,caie ar ti lbcuind in ministire, unuialt arhiepiscop, celui latin de Alba-Iulia. Aihiepiscopul din hrizovul pa-triarhal este deci identic cu Arhiepis-copul.din hrizovrl! 1egal, este una giaceiaEi persoani fizici gi morali. Inurmare

-

"arhiepiscopo vero de Tran'sylvania, esfu arhiepiscopul ortodox alRomdnilor ardeleni, mitropolitul romd-nesc de Alba-Iulia. Obiec{iunea dluiDr. Bunea, ci in actele oficiale nuse gisegte intrebuin{at de citri ca-pul-statului titlul de uarchiepiscopus>pentru mitropolitul romin, PAnI laSulut 9i $aguna, se restoarni Prinfaptui, ci regele Vladislau confirminrin decretuf citat titlul acesta iniraducerea latineasci a hrizovului pa-triarhal : nostrorum subditorum archie-piscopus aut episcopus in dicto mo-nasterio.

Dar episcopul Muncqciului.. ltEgumenul din mhnastirea Peri fiind"s-chismatici, nici pentru acest motivnu puteau fi p$i sub jurisdic{iunea

-40_unui

,

Arhiepiscop catolic, care erarmpectecat in exercifiul jurisdicfiunei3jupre

-u_schismaticilor" prin dei:retulII alui Vladislau din t 4g'5 art.4S, princare se interzice episcopilor catolicia^.l.ua dijme (bir) dela '.schismatici,,

*42-stiri de citrtr Patriarhul Antonie la-1991, confirmate. prin diploma regeluiVladislau din 1494, precum se iedeItrmurit din inscripfiunea slavoneasc5ce s'a gisit pe un antimis tip[rit inacea ministire la 1693, in care epi_scopul losif Stoica se intituleazh, uDi,darul lui Dumnezeu epismp ortodox alMgrgnyrgSQut, exqrh stavropighieip (riarltald Co nstantinop o Etane,' aZmi-nistrator al mitropoliei i3etgradutui dinArdeal".r) Aceadta inscripTie, zice Dr.Bunea, aratl destul de liniSiede, ci epi-scopii din Maramurhg nu se conside_rau de sufragani ai dritropolitilor dinAlba-lulia, ci esempli de 'sub'iurisdic_{irr* oricdrui episiop, ceeace dove_{:E1. cuvdntul- "stiavopighia,, iarbtotca igr aroagi dreptul de a admi-nistrd

-chiar gi mitropblia A._luliei in_tr'un timp, cdnd aceista nu eri unitiinci cu biserica Romei.'): Cum adeci, episcopii de Mara-murig sunt esemp{i de -sub iurisdic-fiunea oricdrui eiiscop? Las'c5 esteabsurd a vorbi despie iurisdic{iuneaunui episcop asupra altui episc6n inacelag rang ecleziastic, dar'd-nii' Dr.

43 --

Bunea gi lorga, cari supuseri cu dolesute de ani in urmh Pe egumenu-l ma-nistirei din Peri epidcopului de Mun-caci si pe ambii aihiepiscopului latinOe fiansilvania, nu ne araie, cind 9icum au devenit ei esemP{i de sub ju-risdictiunea acelui Arhiepiscop, chclMaramurigul fiind un {1nu! in circum.-scrintiunea ministirii Peri, episcoprtdin'lbcalite{ile acestei mhnistiri incitrebuiau s[ fie supugi iurisdic{iuneiArhieniscopului latiir de Transilvania,ca si 'mhnistirea. De alth parte, dacieniscopii de Maramuri$ au fost e-slmpti. intr'adevir, de

.sub iurisdic-

tiunbi ..oricirui episcop', unde ge-ieste atunci Dr. Birnea-acele legituridiritre biserica romineasc{ din Mara-murig gi scaunul bisericei unite dinArdeil,' care numi{ii patru episcopise sileau ale rumpe chiar la inceputulunirei, chci ele trebuiau si existe ina-inte de unire, pentru a 19

-

rYryPe laanaritiunea uniiei? InsuEi titlul de "ad-*inisltutor al mitropoliei Belgraduluidin Atd.al, ce l-a luat episcopul losifStoica dovedegte legitura canonici abisericei romAnesti din Maramurig cumitropolia ortodoxi a Transilvaniei,cici humai un episcop sufragan ilipute) insugi acesl titlu. Ce l-a deter-

t) Dr. Bunea itr. p. 103. Nilles: Symbolae,I. p. 268. nota 3.) Dr. Bunea ib,

-M*nlinll si-gi aroage fiflul acesta ? e altacnesttune. Motivul invocat de Dr.Bu-19g,_ci Stoica consideri tre mitro-p.olilii Belgradului de

"erefici calvini,gr scaunul mitropolitan .,usurpatu dinp.arte.a f oI, Ei pehtru aceea se'intituli$t admmtstrator al, miiropohei Betgra-dului din Ardeal,'y ny pbut.1iu...p_tabil, pentru alt.motiv,' udul--ttt de

o-sa, anume, cI udescalvinizarea Romi-rutor> s'a inceput inci sub Teofil sis'a sivArgit sub succesorul siu At;:n:1sre, prrn,

-_46_torice. In perioada nivalirilor barbarevrea{a religioasl a Romdnilor se mani-testi prin activitatea misionari a epis_copilor gi martirilor, cari gi_au virsat:.angeJe pentru luminarea si conver_tirea barbarilor. cutropitori,' iar Oupaincetarea invaziunilor' gi dela venireaUngurilor, prin agezamintele religioase_culturale, care, celea dintii, ca lI toategopoarele cregtine, sunt ministirile.Drn cilug[,rii ministirilor se recrutaueptscopu diecezelor, Ia ministiri selormau.preofii gi cinthrefii bisericilorparontate. Lucru prea natural, ci undeeste furrmi, acolb

-si fie gi plstor,unde erau ministiri gi preo{i,' acolo:1-ll: 9i episcopi. O ierirhie'sau gu-vernament ecleziastic fiind condifirine{ng qqa non pentru satisfaceiea tre-burnlelor religioase ale cregtinilor, eaa existat Ia RomAni. chiar gi in peri_oada nivhlirilor barbare, si s,a des_voltat in cursul timpului 'in rna.u.ulesvoltirii vie{ii lor sociale si poh.tic..Lacr. este cu neputinfi,'ca Rominii,cari in. Ardeal, ii Bariai gi Maramu-rig, sub

-regii ungari aveau un fel de::lonomie nafionali gi organizafie pro_p.ffe 9u cnezi, ca conducatori gi iude_citori nationali ai satelor romdnrJgti,)

) D. Onciul: Din Istoria Rominiei p. 12

*47--

si nu fi avut organiza{ia 9i ierarhialor bisericeasci. Aceasta cu atAt matvirtos, ch in biserica ortodoxi orien-tali, organizarea ierarhici' s'a llcutorin sin"oadele ecumenice' care au in-'grijit prin dispozi{iuni.a^nulne' ca 9i:sericile particulare nlcl in tmprelurartanormalb si nu rbminl firi episcopi'Astfel sinodul IV. ecumenic in can'28 hothreEte, ca Episcopii ucei ce suntin varvari6egtile locuriu sI se hiroto-neasci de cf,tre Patriarhul Constan'tinopolei, practich adeverith Ji prinNovela impiratului Alexie Comnendin 1093, iil care se zice: uNeimPe-decat sii se voteze Arhierei in biseri'cile ortodoxe std.pd'nite de strd.ini"-')

La inceputul secolului al lVJea,resulAndu-ss marginile circumscrip-tiulnei Patriarhatului de Constantino-irol. si de atunci biserica Romdnilorhin' Dacia fhcind Parte din circum-scriptiunea acestui Patriarhat pentruoistorirea ei. in timpul nivilirilor bar-bur., le trimetea episcopi Patriarhulde Constantinopol. Rinduiala aceastas'a observat cohstant de atunci gi substhpinirea asupritoare a regilor un-

r) Manuscriptul Mitropolitului Porfirie al Ce-sut.i iapadocieir'in ,,Biserica ort- rom." an' XVIIpag. 609.

-48-g::

"lpgcopii - acestia insi de reguli

:l:u tira regedinfe.. stabile, fiind Sililicttn cauza. prigonirilor a se muti din_tr'un loc inh'altul, sau dintr'o regiuneintr'alta. Existenla unor ur.*.n.u .-piscopi ortodocgi' la Romani.ri. uO._veriti prin scrisoarea papei C;,g;;[

l{r;aga regete t"Ari;"B.lJlv. aint zJ+, ln care se zice, ci in episcopiaCumanilor sunt nigie popouii, carese numesc Vlachi, tari ^desi se soco-tesc sub nume cregtinesg totry audiferite rituri 9i obiciiur,, iaii se im_potnvesc numelui cregtinesc.

"Cicinebig6nd,.fn. spme_biserica Ror.i, nudeta crnstitul fratele nostru episcopulCumanilor, care este episcop"iio.riui,ci

.de]a !i$g pseudo_eiiiscoii,'iiri tinobtcerunle Grecilor pi.imesc toate iai-nele.bisericegti". (Nim Ro-rnu, .._ctestam contemnentes non a vene_rabili fratre nostro... episcopo Curu-loruT, qui loci diocesahus existit, seda qub.ttsdam pseudoepismpis Oraeco_rum rfium tenentibus universa recipiuntecdesiastica totroiiia.".

. . .'

"6o.u_menlul. continui, spunaild, ca si Un_gu.rrr drn regatul Ungariei qi Tdutoniipnmesc sacramentele dela 'acei epis_copi schismatici, sau pseudo-.pirc6pi.(Et nonnulli de' ,tgni U;;;r;;; tam

, -49-

Ungari, quam Theutonici et alii orto-doxi, morandi causa cum ipsis trans-eunt ad eosdem et sic cum eis, quiapopulus unus facti cum eisdem Wa-lathis, eo contempto, premissa reci-piunt sacramentar, . .. . . . . . .t) Docu-mentul acesta adeveregte, tntdiu, exi-sten{a RomAnilor in episcopatul Cu-manilor, sau a unei episcopii catolicea Cumanilor pe teritorul RomAnilor,al doilea, existenta mai multor epis-copi ortodocpi la ftomdni, fiindci sevorbegte in'plural de: quibusdam pse-udoepiscoprs, incolo documentul nu nespune numele lor, nici unde anumeigi aveau scaunele sau regedinfeleacegti episcopi, nici intinderea sau cir-cumscrip{iunea episcopiei Cumanilor.Cu toate acestea Dr. Bunea delimi-teaz6, episcopia Cumanilor dincolo demun{ii cari despart Moldova gi Mun-tenia de Ardeal, ca si poati trageconcluzia: uPrin urmare in scrisoareapapall nu se tracteazt de o ierarhieepiscopeasci din Ardeal gi lara-Un-gureasci>.r)

r) E. Hurmuzaki : Documente privitoare laistoria Rominilor I. p. 132. N. Dobiescu: Inte-meiarea mitropr'liilor gi acelor dintdi mAnlstiri din!ari, p. 71,12.) Dr. Bunea: Mitropolitulp. 11.

Firegte, ;"tr;isoarea paparinu se utracteazh, de ierarhia epiico_peascf, a Rominilor din Ardeal, pen-truci nu aceasta eri intenfiunei giscopul ce urmlreir Papa. Dar und'esunt.episcopi, acolo pbate si nu fiererarhre eprscopeasci?

Dieceza cumand cuprinded de faptSdcuimea, Sudul Ardealului, iai inteorie Cumania toati, care se perdeiin gesurile. rlsdritene, ne sprne dnulIorga.') Prin urmare, acei episcopi or_todocgi, pseudoepiscopi ai Papei eraugi dincol.o, er-au -9i dincoace de munfiin Transilvania, pe unde se intinclehdieceza Curnanilor,- pentruci Unguriidin regatul..ungar de sigur nu vdr fitrecut mgntlt anume si primeasci sa_cramentele dela episcopii ortodocai, ciavAndu-i acasl in Ardeal gi in iinu-turile ungurene, prfereau a primi sa-crarnentele dela acegti episcobi. decAtdela

.episcopul Cudraniior de' pestemun{i.. .

A-ceqti opseudo-episcopi, adeve-rifi prin scrisoarea Pabei Cjrisorie IX.nu incape i{rdoiali, su'nt depdzitarii gicontinuatorii episcopatului ardelenescortodox dela ierotdi din secolul X.,

51 -

chci tn Transilvania nu existd nici oepiscopie tn secolii X. gi XI. atdrnd-toare de Papa, insagi infiintarea epis-copiei catolice transilvane de azi enecunoscuti gi cei dintAi episcopi ca-tolici cu titlul ..transylvaniensisu, cariapar in secolul XII. nu au avut rege-din{a in Transilvania, ci in comitatulSilagiului, ori alt undeva in Jara-Un-gureasci.') D" aceea, nu flrl temeiccnclude fericitul Petru Maior, cioepiscopia aceasta sau din vre-o epis-copie din cele vechi ale Romdnilor eniscutl,.sau dela vre-un. episcop deacel mrsronan e purceasi, cari dintreciluglri dupI escata intre Greci giintre biserica Romei impirichiare intiri departe spre a intoarce la unireabisericei Romei vechi pe cei de legeagreceascl erh datinl a se trimite delabiserica Romei., z)

'))pg. 123.Dr. Bunea: IerarhiaPelru Maior: Istoria

Rominilor p. 50.bisericei Rominilor) Studii gi Documente vol. I.-II. p. XIII.

\-flnffi ru{na #a

llEa_ _

4|

lv.Organizarea mitropoliilor rom0_

negti.Din cele ce am expus se invede_

reaz[,, cI Romdnii din Transilvania auavut in toate timpurile episcopii giierar_hia lor bisericeiLscl. prin ,irrnu.. uuavut giJVlitropoli{ii lor, pentrucl dupi93no.nul 34 apostolesc uep;5copii fieg'tecarura

.ngam (na{ie) se cuvine a gti (acunoagte) pre ce! intdi intre Aan$ii giaJ. socoti pre el ca capu. In

"uprilepiscopilor unei na{ii adec5, din cu-lare tar.a sau proviricie, sta

'episcopuloragului principal Q,,r1rgon.o).,s), delac3re, gplsgoprf oragelor principale, sauar caprtatelor, incep din seculul al lV_lea1 se jlLmi mitropoli(i. Hirotonirea mi-tropoli{ilor, dupi c6nstitu{iunea bise_rrcer ecumenice, se flcei'prin patri_arhul, iar delimitarea gi determinareacaracterului mitropoliiior prin rinou_dele ecumenice, gi varii dupi .uru._tgru-l 1q{ional al pdpoarelor dominante.Astfel ilr timpul- dominafiunei Go{iloi,Dacia Traiani se numii Gotia si mi_tropolitul provinciei, Teofil, ih ictele

r------

-

53-sinodului I. ecum'enic (325) se sub-scrie: Theophilus Gothiae Metropolis.Pe ieromonahul lerotei Patriarhul Teo-filact il hirotonegte episcop Turciei(Turciae episcopum designavit), adeciArdealului, care sthpdnit de Unguri,la scriitorii bizantini se numegte Tur-cia. Mihopolia bisericei romdne nu-mai atunci primegte titlu gi numireconform caracterului etnic al popo-rului romAn, cind acesta se prezintiorganizat in stat politic. Este deci cudesivirgire gregit punctul de plecareal d-lui Bunea, care pentru lipsa do-cumentelor oficioase de intemeiaresau recunoagtere din partea regilorungari, taghduegte existinfa mitropo-liei RomAnilor din Transilvania, pen-truci, cum am artrtat, organizarea ie-rarhici a bisericelor particulare in cir-cumscrip{iunea Patriarhatului de Con-stantinopol, duph canoane se ficeaindependent, prin patriarhie. Aceastase dovedegte gi prin faptul, ci dupiintemeiarea principatelor romine, Ale-xandru, principele Jirii-Romdnegti, in-sugi se adreseazi la Patriarhul cu ru-garea, ca si le dea Arhiereu hiroto-nisit de patriarh gi recunoscut de si-nod, care le-a gi trimis in 1359 peIacint, pdnl atunci mitropolitul Vit-

-54_

3Fqi, cu titlul de mitropolit al Ungro-Vlahiei.')Pentru a constati existinta mi_

tropoliei romAne din Transilvania ina_inte de Mihai-Viteazul, m'am provocatla., catalo..gul cel mai vechid despreTitropoliile supuse patriarhului'deConstantinopol,-din tinipul impiratuluiL.eone cel in{elept (883), in iare, amzrs, ci se glsesc insemnate si mitro_poliile RoqrAnilor, reproducan'd urmi-toarele:

"Posteris temporibus consti-tuti. sunt in Ungrovlahia duo Metro_polrtae quorum alter tenet tocum Ni-comidiensis et dicitur exarchus totiusU_ngariae et plagenarum. Alter diciturMetropolita partis Ungro - Vlachiaegentque vlces Amaseni. Et alius inMoldovia seu Nigra. Valachia.u \ LuSamuil Clain se eiiplicl textul acbsta,dupaCodinus Curopolata, asffel : usuniin Ungro-Vlachia'duo Metropolitaequorum alter tenet locum Nicbmidi-ensis, et dicitur Exarcha totius Un_gariae et plagenarum. (Acesta este celdela Bucure$ti

_din Jara-Ro_mineasci.)Alter dicitur Metrofrolita Ungro_Vla'_chiae partis geritque vices ^dmaseni.

.^')^N. Dobrescu: Intemeiarea mitropoliilor,p.4O, 43.,) Biserica ort. rom. a. XIV. p. Sy2.

\

55-(Acesta este mitropolitul Belgraduluidin Ardeal.) Et alius in Moldova seuNigra-Valaihia. (Acesta este cel delaIagiu.') In scrierea uDe ortu progressuconversione Valachofum> din uActegi fragmenteu de T. CiPariu glsimtextul-de mai sus intercalat 9i comen-tat astfel: ..ln historia byzantina edi-tionis venetae tomo XVII. g. 351 deordine thronorum Metropolitanorumcirca seculum XIV. praescriptq sgqu-entia leguntur: usunt in Ungro-Vla-chia duo metropolitae, quorum altertenet locum Nicomediensis et diciturExarcha totius Ungariae et plagena-rum (hic est Buculestiensis in Vala-chia),' alter dicitur Metropolita partisUngro-Vlachiae geritque vices Ama-seni (qui erat anle aliquos annos Me-tropoiifa Alba-luliensis' in Transilva-nia, hodie vero episcopatus Fogar-1-siensis) et alius in Moldovia seu Ni-gra-Valachia (lassiensis)u z) Fericitul P-Maior ne spune, cumcf,

"Pe MitroPo'litul ndrtii Unsro-Vlachiei nu aireatt toht ia-l ceicam, fd.rd tn Ardeal,unde toate sunt pline de monumen-turi, cu care se ad'evereazh,chRomd'nii

') S. Ctain: Istoria Rominilor ms. lV. par-tea 8. $. 1.') T. Cipariu: Acte gi fragmente P. 4, 5.

-56-din vedte vreme au avut tn Ardeal Ar_hiepiscopia sa gi mitropoliceas,ci vred-ntae>-')

Nu e 'dar pirerea mea numai,care Dr Bunea b calificl de ), ur_meaz| imediat uDe ordine thronorumMefuopolitanorum, etc., cu uposteris}:.*eqtibus constituti sunt in Ungro-Vlachia duo Metropolitae, etc. _, amfo-st ispitit sI socotesc textul acestaadaus Ia finele catalogului din timpulimpiratului Leon, pe tand de fapt seafli la finele catatogului sau Arizariiimpiratului Androriic nl.oiogli cel

1) P. Maior: Istoria bisericei rom. pag. 12g.

.57-

bhtrin (1282-1328) sub titlul: ,.ExPositio Imperatoris Domini AndroniciPaleologi senioris, quem loc_um nuncteneant-Metropoles, quae Constanti-nopolitano subjectae suntr.')

Cu toate acestea, a mea gre-gali e numai de formi, iar Dr. Bu-nea gre$egte in fond. Dl ConstantinErbiCeanu, cel mai bun,cunoscltor alscriitorilor bizantini gi a istoriei vechia bisericei romine, care a cercetattoate cataloagele scaunului patriarhalde Constantinopol, publicate in dife-rite colectiuni, mai multe zecimi denomocanoane manuscrise, cum gi ac-tele patriarhatului de Constantinopol,este in mhsuri de a fixi instituireamitropoliilor la Romini pe timpul im-phratului Andronic Paleolog cel bn-trin, scriind urmitoarele:

uln agezimdntul scaunelor. mi-tropolitane de sub patriarhatul deCohstantinopol, ficut' sub impiratulAndronic al ll-lea Paleologul, numitgi cel bitrin, gi care a impirifit inOrient intre anii 1282-1328, intreArhiepisnpiile ridicate la gr,adul delWitropolii, in numir de 30, la nume-

1) Georgius Codinus Curopolata: De officiiset officialibus masnae Ecclesiae et aulae Constan-tinopolitauae. Paris. 7625, p. 129. 130.

-58--rele 27,28 gi 29 cetesc c6, s,autndl-(at Si Arhiepisnpiile din Motdova sifaia-ftomdneasia la Mitropolii. Iaieacum textul aga cum stf, iil publica-{ia lui.Goa.ru.') (Urmeazi texiul gre-cesc ai traducerea latineascb, ideiticcu cel reprodus nrai sus, dupl Codi-nus Curopolata.) In sus{inerea acesteiafirma{iuni dl Erbiceanu citeazi dintextul lui Goar urmitoarele:

"Sunt etalii Metropolitae, extra illos, qui ve-teri_ descriptione comprehenduntur,quibus cx Arhiepisco_pis- et Episcopishonor. Mqtropolitae ciiversis femp

-60'-ted. si stlrue pe lAngi permutarea luilacrnt la mitropolia Ungro_VIahiei,anurne, ca si se indeplineasci scau_lul. arhieresc, care pe atunci va fifost vacant, ori pentrir mutarea sediu-Iui. mihopolitan in lluntrul {[rii, ciciVr.tztna, unde rezida Iacint riritropoli-tul, erir in vecinittatea y oevodului hle_xandru, dupi pirerea dlui N. Dobre_scu e.ste oragu_l Micin din Dobrogea, r)gi mitropolia fiind complexul unEi na'-{iuni in in{eles bisericesc, numirea sautitulatura de mitropolit al Ungro-Vlahiei, in cataloag6le gi actele pa_triarhatului de Conltantinopol, sa iahiillt"t etnografic, n' gecig'ific sau

Chiar pentru acest cuvdnt nu sepoate accepta plrerea acelora, cariatrrmi,

,9a prin -titulatura de mitropo_lit al uUngro-Vlahieiu se intelese ex-clusiv mitropolia Jirii-Romineg"ti, capnncipat dependent de Ungaria, spredeosebire de Valahia bizaitini, ceadependenta de Bizan{,') pentruc[ innomenclatura bizantini 'nu existi nicio mitropolie cu titlul

"Valahieiu ceidependente de bizantini, ca pentrudenumirea mitropoliei Teiii-Ronianegti

') ib. p. N, 45.,) ib. p. 40, 41.

61 .-

sa fie nevoie de formatiunea titluluiuUngro-Vlahia, spre deosebirea de omitropolie neexistenti.

Cuvintul oUngro-Vlahiau de ori'crini meceasci. s'a dat ca titlu colec-iiu *itropolitufui Jirii-Romdneqti depatriarhia din Constantinopol, carefrin hirotonisirea ieromonahului lero-tei de episcop al Ungariei in secolulX. iEi ciease un drePt asupra bise-ricei' din Ungaria,

.la care n'a renun-tat nici dupi coiivertirea Ungurilor[a catolicisrir, ci Ei-l mentine in titu-latura mitropolitului

" Ungro-Vlahieiu'

care fatl cu celalalt mitropolit alupir{ii'Ungro-Vlahiei" (Metropolitapartis Unero-Vlachiae) primeqte titlude Exarh- a toati Ungaria (Exarchatotius Ungariae). Mitropolitul Ungro'Vlahiei adecl este Exarhul patriar-hiei nentru mitropolia de Transilvania,...ub" ,. adeveregte prin cuvintelepatriarhului Chrisant, care zice: uAce-3ta lmitropolitul Transilvaniei) _a_re re-latiuiri cu- mitropolitul Ungro-Vlahieifuirdate pe dispbzitiuni patriarhale 9idreptul de Exarh.,')

' In instrucliunei datl lui Atanasiucu prilegiul hirotonirei sale inhu ar-

t) Syntagma lui Chrisant,,Biserica ort- rom.('a. Y. p. 742.

-62*hiereu. (1698), de citri Dositei pa-triarhul lerusalimului, se zice:

"CAndse va intimpla vre-o indoire, si secaute la soborul eparhiei; iar de nuse va face deslegare indoirei la so-borul eparhiei, sh se caute la Exar-hul obladuitor, precum este spre obla-4yir.tq

-

eparligi tale Exarh' mitropo-litul U ngro-Vlahiei."')

RomAnii de dincoace de Carpa{icu cei de dincolo .au format in triatbtimpurile o unitate bisericeasci, avAndo ierarhie comuni, in capul cireia seafli dela organizarea mitiopoliilor ro-m6ne Exarhul a

.toatd. Ungaria gi.alPlaiurilor (Exarcha totius- Unganaeet plagenarum) pina la 1700,-cdndAtanasiu, mitropolitul Belgradului, aficut pactul uniunei cu biserica Ro-mei. Ne lipsegte insi firul cronolo-gic de numele episcopilor Ei localita-filor, pini in secolul XIV. Dar acea-sta nu altereazl. existen{a institufiuneiineren-te vie{ii bisericegti. Chiar dupiorganizarea mitropoliei Ungro-Via-hiei, mitropolifii rezidau mai rnult inConstantinopol 9i multi vreme nu-mele gi regedinfele episcopilor sufra-gani sunt necunoscute, degi au tre-buit si existe neapirat, cAnd lacint

-63 *

se denumi mitropolit al Ungro-Vlahiei(1359). pentruci nritropolie nu poateii tari' eniscottii sufragane. In Tran-silvania hurnel. episcbpilor Ei locali-tltilor, unde au iezidat, ies 9i maitiliziu la ivealh. Pentru cuvAntul, cibiserica ortodoxi in regatul ungar nuera recunoscuti, ci toleratl 9i prigo-niti, in urmare nu aveir nici un felde relaliuni cu statul,

-despre epis-copii bi'sericei romAne lipsegte. oricemen{iune, afarh de cazurile cAnd erauurmiri{i pentru activitatea lor, cums'a intimblat pe la 1456 episcopuluiIoan de Caphh din pirlile de meaziziale Ardealului, care fu escortat 9itransportat la Timigoara din. po.runca

, lui loan Hunyadi.') Persecu{i-unile sis-tematice ale ortodocEilor au ficut im-posibill func{ionarea normali a or-sanismului bisericei. Cu toate acestea,RomAnii din Transilvania, in urma re-latiunilor ierarhice cu mitropolia Un-e--Vlutti.i gi cu patriarhia'din Con-itantinopol, n'au incetat a aveit. epls-copi, caii li-i trimiteir, nu pe ufurigu,ci 'in in{elesul canoanelor, autoritatealegall bisericeasci, pentru phstorireasi-minsiierea lor sufleteascl, in con-ira voiillei statului chiar, pentruci bi-

') Cipariu: Acte gi Fragmente p.249.

-64-serica ortodoxi nu a ficut pendentiexistenfa ierarhiei sale dela lecunoa-gterea oficialS din partea statului. Do-1a{e e- m_e_n{iunea ce o face PapaGrigorie. IX. la

.1234 despre existerilaepis.copilor schismatici (pseudo-epis-copi)

_in pir{ile ardelene ale episco-piei Cumanilor,') apoi hrizovui din1391 al patriarhului Antonie din Con-stantinopol, dat minf,stirei din Peri,prin care se adeveregte existen{a ux1-hiereilor localiu (rnrz ron t ;:ci t, a-QZt

-

.at.r-,) din timpuri anterioare in finu-tul Maramurlgului.z)

t) Vezi) Vezi

mai sus p.mai sus.

V.:,,Ndndor-Alba" ori,,Alba-lulia" ?Sau: Mitropotit sdrbesc ori Mi-

tropolit romanesc?Prima mentiune oficiali desPre

un mitropolit al RomAnilor din Tran-silvania -se face in decretul regeluiMatia din a. 7479, in care se zice,ci la cererea mitropolitului loanichieregele scutegte pentru toate timpurilevii-toare pe to{i-preo{ii romAni de le-gea greceasch. din comitatul Maramu-rasului dela pl5tirea ori clror taxeorhinur. Ei eitraordinare, pe cari leplateau mai 'nainte regelui. -To{i isto'iiografii noEtri, incepAnd cu Pehu Ma-ior, care a publicat mai intii decre-tul regelui Matia, 1) constati acelaglucru, ia loanichie, men{ionat in de-cretul regal, este mitropolitul,Belgra-dului din Ardeal. Numai N. Iorga 9iDr. A. Bunea, provocAndu-se la cuvin-tele decretului, in care Ioanichie senumegte mitropolit Ndndor-albensis,sunt de pirerea, ci aci nu este vorblde un mitropolit de Alba-lulia,- ci demitropolitul - Belgradului din SArbia.

') P. Maior, Istoria bisericei rominilor p. 143.5

-68-Dintre istoriografii mai noi dr.I. Mihely reproducAnd decretul re-

gelui Matia, in merituoasa lucrareDiplome maramurdsene dovedegte co-rectitatea punctului de vedere a luiPetru Maior, prin urmitoarele apre-{ieri judicioase:

"N6ndor-Albensis (Alba-Graeca,Belgradul sArbesc) e scris cu gregalf,in loc de Alba-luliensis (din Transil-vania) deoarece in Ndndor-Alba nuse pomenegte sd fie Jost tn secolul XVscaan arh'iepisnpesc sau mitropolitan,Ei clerul maramurEan n'a fost supusnicicdnd hierarhiei sdrbepti, firi a fostsupus arhiepiscopiei din Transilvania,cum ne arat6, gi diploma din 1494.Gregala provine de acolo, ci ambelecet5{i, gi cea a Transilvaniei, gi ceade ldngi Dunire, in romAnegte auacelagi nume de Balgrad. La Alba-lulia in, cetate eri mdnistirea sfinteiTreimi, scaunul mitropoli{ilor, pdni inzilele regelui Carol III. cAnd s'a re-staurat cetatea. In Alba-lulia, capitalaTransilvaniei, erau mitropolili pi tna-inte de loanichie, in decursul secolilor,dar document scris numai despre dAn-sul ni-a rimas. El va fi fost un ma-ramuregan, de oarece se ingrijd de

69-

soartea clerului de aci gi de jurisdic-liunea sa bisericeascf,u. 1)N. Iorga gi dr. Bunea nu admitposibilitatea unei gregeli de cincelirie,care ar fi schimbat Bilgradul ardele-nesc cu Belgradul sArbesc, ci se leagimorfig de litera decretului, sus{inind,ci loanichie eri mitropolitul Belgra-dului sArbesc, pentruci in decret senumegte Ndndor-Albensis. Dar P.Maior gi Dr. Mihdly au constatatgregala prin dovezi scoase din fapteistorice: intAi, cI nu se afli in toativechimea nici ..mf,car o sup{iricIumbrir, ci Romdnii din Maramurigsi fi fost cindva supugi mitropoli-tului din tselgradul sdrbesc ; al doilea,ci in secolul XV nici n'a existat scaunarhiepiscopesc, sau mitropolitan inBelgradul sArbesc. Dovada cea maiplauzibili insi, prin care se face evi-denti greEala, este situaliunea topo-graficd, pedecile firqti, calri exclud pu--tin{a de a se fi administrat biseicadii Maramurds dintlun centru bise'ricesc de peste'Dundre, din Betgradulsdrbesc. Pe de alti parte o provinciebisericeasci (mitropolie) formeazi uncomplex teritorial, ca o provincie po'

1) Dr. I. Mihr{ly, Diplome maramurtrgenep. 536.

70-

liticl, gi dnii Iorga gi Bunea, nici in g.e-neral,

'nici in spicial, nu ni-au {ovedits[ fi existat o mitropolie in Belgra-dul sirbesc in secolul al XV, a cireicircumscripliune s'ar fi intins pA-nh inMaramurig,' cici in decretul lui Matiase vorbegt'e apriat despre preo{ii ro-mini din'Maiarnuriq, suPugi de mai'nainte mitropolitului. Ioanichie (praefa-toque Metrbpolitano subjectos); inurmare, dacf,-loanichie erl mikopo-litul Belgradului sdrbesc trebuii sh nearate deiretul anume prin care ei aufost supuEi iurisdic{iunei mitrop-oli-tului din' Belgradui slrbesc- Darnu fac nici una, nici alta, ci in fatadovezilor hotiritoare, ci'mitropoli'tul din Belgradul sirbesc n'a admi-nistrat si nu puteir sI administrezebiserica' ortodbxf, din Maramurig,incearci si mistifice, afirmind ne-ezactit[{i Ei lucruri imposibile chiar,de pild5, ch pe acea vreme (1479)mitrbpolitul Sarbiei supuse de Turci

-72-,ciderea Semendriei in mAnile Tur-cilor (1439), cam pAni la 1443, cinddupl strilucitele biruin{e ale lui loanHunyadi gi respingerea Turcilor pAnila Sofia, despotul se intoarse defini-tiv in Semendria, capitala sa.') Pur-tarea lui govlitoare insi a provocatneincrederea regelui Vladislau, care

. i-a confiscat in 1440 cetatea Mun-k6cs, in 1441 cetatea Vildgos cu toateapartinenfele, pentru infidelitate, prop-ter notam. infidelitatis.') Cu loan Hu-nyadi despotul Oeorge Brancovici afost vecinic in dugmlnie, l-a prins giinchis (1448) in cetatea Semendria,iar duphce l-a eliberat, temAndu-se derlsbunarea lui, i-a trimis vorbe ame-nin{htoare, ci dacl va cutezi si intrein Sirbia si o devasteze, pentru fie-care cap de giini va cidei un capde om. Ioan Hunyadi i-a rlspuns laamenin{are cu confiscarea averilordespotului din Ungaria gi cu prhdareatotali; a Sdrbiei (1450).)

Conflictul dintre ei s'a aplanatcu intervenirea consiliului regnicolar,prin pacea dela Semendria (1451). Cu

r) Szalay: Szerb telepek, p. 7. Pesty: Bran-kovics Gyiirgy r6cz Despota p. 28, 31.

) Pesty ib. p. 23.r) ib. p. 35.

73-

toate acestea, Brancovici nu gi-a po-tolit dugmania contra.. Hunl'adeqtilor,dind poruncA oamenilor sai, c[ oriunde vor ghsi un Szil6gyl pe p.imAntsirbesc, si-l prindi, 9i- viu ori .mortsi-l aduca la ilAnsul.') Nu numai atit,ci aflind ci Mihai 'Szildgyi cu tra-iele siu Ladislau, cipitanul ceta{iiBelgradului, fac revistl in imprejuri-mei cetltii. a pus la cale asasinareai;;- sciphnd numai clr fuga MihaiSzitapivi. iar fratele slu cizAnd mort'SzildEvi n'a lf,sat fapta criminali ne-iesUririata. La sfar$tul anului 7455,cAnd isi vizitd cetitile sale, Branco-.ri.i fu'prins gi inctiis in Kupinik decitrf, tvt'itrai Szildgyi, care in

-privi-iiu ptunurilor, ce -le avei cu Matiap"ntru coroana ungarl, il eliberl flrili.i o taxl de risC=umpirare-2) Qupaiiralucita invingere refortatl de. IoanHunvadi asuo;a Turcilor la Belgrad,in t'456, Georgiu Brancovici igi re-cistish mai toata fara, Ei in speranta"n'.i"i*peclri favorabile

cu Sultanulse dede Pe Partea Turcilor, - dar inanul aceli mdri 9i el 9i marele erouHunyadi.a)

t) ib. 40.') ib. 40, 41.t) ib. p. 42.

74-

Se admitem acum pe un mo-ment, ch la curtea despotului Bran-covici de pe plmintul unguresc Pe-treced un episcop sau mitropolit, sir-besc, care firegte nu putei fi decAtom de perfecti incredere al desPo-tului, cine va crede, avAnd scaunulmintii la loc, vorba dlui Bunea, ciregele ungar va fi incredintat acestuisfetnic intim al despotului infidel gisperjur jurisdictiunea asupra bisericeioitodox6 din Maramurig, a supugilorsdi din regatul ungar ? Dar vorba ede mitropolitul loanichie dela 1479,gi dupf inoartea lui Ceorge Branco-vici rlla{iunile au putut sI se schimbe,vor reffecti cei interesa{i. De fapt,rela{iunile cu regatul ungar s'au schim-bat, dar in defavorul despolilor sir-besti, cici imensele posesiuni dinUrigaria ale despotului George Bran-covici, dupl moartea lui (t{S6)..31revenit toate coroanei ungare, familieiHunyadi gi altor familii, prin dona-{iune,') incAt acum nu mal erau nlclmogii, nici curte despo{ascI Pe Pa-mantul unguresc, unde s'ar fi pututadiposti vre-un episcop sau mitro-polit din Belgradul sArbesc. O sin-gurl posesiune le mai rimase urma-

t) ib. p. 58.

75-

silor lui George Brancovici in Ungaria':;i;;; f;k.i cu aPartinenlele, dar si;;;;; o-confiscd !i I iul. regeleM;ii^ d.ia despotul Stefan, al doileaiil-; lui George Brancovici, .pentruclnu-i ..d^se niEi dupi repeiite, cererlcetatea Semendria' cum 9l pentru ln-fidelitatea lui Stefan -l'omassevlcl' gl-il;i;' d.tpotutui Lazar, antecesoruliui Sl.tun,' .ur. a predat-o Turcilori"'raliq.)' Astfel stind lucrurile, des-rbt"i- St'.fun, plrrsit de conationalii5ai.-i.to"iii h. toate, in 1461. iEi..7.a tJt"gi" la Gegrge

-

Castriota'

"ti".i"Li. -Albaniei, de -aci

.

tr.eci inituiiu,'"nAe a 9i murit in 1481'')

buoa surghiunirea despotului Ste-fan. aaeta deia 1461, Sarbii. n'au maravut alt despot cu putere

-$l preloga-ti;;" a; domnitor- ' Cici Vuc^ Bran-.""i.i-nepotul despotului, GeorgeL-tun*ui.i, care venise ^in- Ungaria la146'5-ttilis ain partea Sultanului tur-C.t. t" regele Matia, ca si tractezedespre Pace cu dAnsul, intrl in ser-ti.ii,t

-ilitut al regelui, unde a rlmas;il' iu ttatsiiul "vie{ii sale (1.+8.5)'tati"ta ti exdrciat cand-va-demnitateail1lgg J. d".pot al Sirbilor' Matia

t) ib. p. 57.) ib.

76-

i-a intirit la 1471 numai titlul de des-pot, nu l-a recunoscut insi gi nici l-aintirit in demnitatea de despot,r) cumfiri temei afirmi Dr. Bunea, prezen-tdndu-l ca pe al doilea despot sArbesc,degi constatat este, cd dupi moartealui George Brancovici, pdni Ia VucBrancovici, despo{ii SArbilor au fost:)azar pAna la 1458, apoi Stefan pAnf,!1 la6J, ambii {iii despotului George.Vuc Brancovici a fost dar ostag -gicomandantul unei p6r{i din cona{io-nalii sii in armata regelui Matia; n'aavut nici mogii, nici curte princiardpe pimintul unguresc, precum n'auavut nici cei doi Brancovici, unchiigi antecesorii sii. Regele Matia i-adonat pentru serviciile gi vitejia mili-tari, dupi. unii cetatea Fejirh6, nu-mitl gi Belasztena, in comitatul Po-sega,_la care aparfinei gi Zaldnkemen,sau Slancamen, iar dupi altii Berehszdin comitatul Valkd, toate localitnfi inCroatia.,) Dr. Bunea crede, ci VucBrancovici i9i avea regedinta in Slan-camen.s)

Iati dar, c[ din toate acelea moEiiodinioari ale despofului George Bran-

1) ib. p. 60.) ib.8) Dr. Bunea: Ierarhia Rominilor p. 156.

77-

covici din Ungaria, care se intindeaudela Belgrad gi Semendria PAn-h incetatea Muncaciului din comitatul Be-regului gi pAnh la Maramurlg, despo-tul- Vuc.Biancovici de abin clpitasedin mila regelui Matia un col{u;or deloc in Croalia, unde si';i plece capul.Se poate acum PresuPune, ci desPo-tul,'care numai cu titlul sau cu nu-mele eri. despot, intr'o astfel de strim-torare s5-gi f ermiti luxul de a. linenepiscop la iasa sa ? $i dach ;i-ar fip'ermis luxul acesta, nu este absurda presupune, ca acest ePiscoP a tre-bujt sa'fie neaplrat mitrop-olitul dinBelgradul sArbesc, adus in Slancamendin-Sirmiu, ca de aici si pistoreascleparhia sa din Sarbia, pe refugiafiiSarbi din Ungaria gi Pe Romdnii dinMaramuriE? -Un ePiscoP sdrbesc(schismatic) la casa lui Vuc Branco-vici nu pdtea fi addpostit 9i pentrumotivul, cI so{ia lui - eri o catolicl,sora episcopuliri Ioan Pruisz de Ora-dea-mare, gi fiiul Valentin asemenea'catolic, care la 1490 devine episcoplatin de Oradea-mare.1) Afirma{iunea,ci despolii sArbegti pe teritorul Un-gariei hr 'fi avut obiceiul de a {inen

t) V. Mangra, Mitropolitul Sava Rrancovici,p- 29 nota 1-

-78-

la casa lor pe uepiscopul Belgraduluiueste lipsitl de orice temei, pentrucf,obiceiul acesta n'a existat gi n'a pu-tut existir. Combina{iunile ce le faceDr. Bunea, pentru a-gi dovedi afirma-liunea, se intemeiazi pe denaturareagi mistificarea tendentioasl a faptelor.Clci iatl ce zice dAnsul: uln 1426Belgradul a fost ocupat de Unguriin sensul injelegerii luate intre des-potul Stefan Lazarevici gi nepotulGeorge Brancovici de o parte gi in-tre regele Sigismund de alti parte.Episcopul sirbesc din Belgrad s'a mu-tat atunci la curtea lui George Bran-covici in Semendria, pentrucl paceaincheiati la 1451 intre George Bran-covici gi I. Hunyadi a fost inthrite gicu sigilul episcopului sArbesc din Se-mendria, Atanasie (ac etiam sigillumReverendissimi Patris, Domini Atha-nasii metropolitani de dicta Zendrew.(Hurmuzaki. Doc- ll. 2. p.

-B). Mi-tropolitul Athanasie n'a putut fi altuldeclt mitropolitul (recte episcopul)Belgradului (?) care la ocuparea ace-stui orag prin Unguri n'a incetat a fiadeviratul titular de Belgrad, precumd. e. nici asthzi mitropolitul din Blajn'a incetat a fi adeviratul titular de

79-Alba-lulia gi Figirag, degi nu locuegtein nici unul din aceste oraEe>.l)

Mai intAi s[ rectificlm o gregallcronologicl in expunerea d-lui Bunea.Regele Ungariei Sigismund n'a ocu-pat Belgradul in 1426, ci pe la sfirgitulanului 1427, adeci dupa moartea lui$tefan Lazarevici, intAmplati in 19Iuniu 1427.') Dar, ci apoi, dupi ocu-parea Belgradului prin Unguri, epis-copul din Belgrad sf, se fi mutat lacuitea despotului Brancovici in Se-mendria, Dr. Bunea nu aduce, 9i nupoate sI aduci nici o dovadf, intrusprijinirea pirerei sale, dinpotrivi,singur o combate, cici daci episco-pul din Belgrad, mutat la curtea luiG. Brancovici in Semendria, duplcumafirmi, n'a incetat a fi adeviratul ti-tular de Belgrad, atunci Atanasie,care in actul de impiciuire dela 1451dintre I. Hunyadi si G. Brancovici setituleazl .*pt6t mitropolit de Semen-dria (metropolitani de dicta Zendrew)nu poate fi titularul de Belgrad, cicidaci ar {i acesta, el gi-ar fi phstrattitlul gi s'ar numi respicat mitropolitde Belgrad, sau Ndndor-albensis, pre-cum d. e. mitropolitul gr.-catolic de

1) Dr. Bunea j lerarhia Rominilor p. 151-3.) Pesty ib. p. 6,7.

iiri,.i

f,

-80-Alba-lulia, degi s'a mutat la Blaj, nuse tituleazi al Blajului, de Baldzsfalva,ci, pistrAndu-gi titlul de mai nainte,se numegte mitropolit de Alba-luliagi Flgirag. Mitropolitul Atanasie decise numiir de Semendria, pentruci nuerir titularul de Belgrad, cdci nu seadmite, ca in aceiagi circumscriptiunemitropolitul si aibh mai multe titlurimitropolitane, sh se numeasci odatid. e. mitropolitul de Semendria, altf,-dati mitropolit de Belgrad. Impreju-rarea accentuati de Dr. Bunea, cI

' intre episcopiile intemeiate de Sf. Sava(1219), dupl expunerea lui Nilles, nuse glsegte episcopie de Semendria,nu poate servi de dovadl in contraexistin{ei acesteia la 1451, adeci dupndoul sute de ani, mai ales cl prin ri-dicarea Arhiepiscopului de lpec lademnitatea de Patriarh la 1346, bise-rica Serbiei a primit o noui organi-zare. Titulatura mitropolitului Atana-sie: m.etropolitani de Zendrau (Szen-d16) dovedegte clar existin{a aceleieplscopll-

Dr. Bunea il face cu de-a sila pemitropolitul Atanasie din Semendriatitularul de Belgrad, atagat la curtealui Georgiu Brancovici, ca si-l poatiplimbn cu despotul prin mogiile lui

81 -*

din Banat gi Ungaria pdni la Baia-mare, gi a-l aduce in legituri ierar-hice cu RomAnii, indeosebi cu Ma-ramurigenii, clci *despotii sArbegti peteritorul Ungariei pAni la 1505 aufost to{i din "familiu lui G.orge Bran-covici,'dela care au mogtenit ei gi o-biceiul de a {ine}r la casa lor Pe e-piscopul Belgradului, gi a fo_st- apoiin inieresul Episcopilor din Belglad,ca leglturile odata incopciate cu Ro-mAnif din Banat, gi dela granila Ar'dealului, pAna in Maramurig, si lecultive pinl la 1479 qi Poate PAnila moaitea lui Matia,.') In adevirfrumoasi 9i romantich escursiune, nu-'mai cit escursiunile romantice au uncusur: nu pot fi luate drePt escur-siuni istorice, pentru care se cer dategi documente, -care iar[gi nu Pot fiinlocuite cu plizmuirile fantastice alescriitorului.

Dr. Bunea nu ne arat5, gi nu ein stare si ne arate, micar un sin-gur nume de episcop din Sarbia, culurisdic{iune episcopall la curtea gi pemogiile despotului George Brancovici,sau'altui despot sirbeit pe teritoruiUngariei, pentruch astfel de episcop

1) Dr. Bunea: Ierarhia Rominilor, p. 154,155, 158.

6

liII

i

-A

82-

n'a existat gi n'a putut si existe dinmotive poliiice Si canonice. Canoanelebisericei opresc adeci episcopului e-parhial si -resideze in afari de peri-ieria eoarhiei rrentru care s'a hiroto-nisit, i"u sa-$i intindi iurisdic{iuneapeste hotarile eparhiei sale. Episcopiibi mitropolitii din Sirbia mai erau sub-ordinatii patriarhului de lpec, iar pa-triarhatul

- de lpec, duPi cum arathinvi{atul teolog sArb, ArhimandritulDr. Emilian Radici, a rimas intact 9idupice {ara gi poporul sirbesc ci-zuia sub jugul turcesc. Turcii au con-firrnat iurisd-icfiunea sa, ne-spune acelinvitat. asuDra tuturor bisericilor' carese uituu in' legituri cu patriarhatul.Chiar cdnd pahiarhul Arseniu IIl. dupanereusita riscoalei Sirbilor in contraTurcilbr, a emigrat in Austria cu 40.000familii (anul 1-691) guvernul turcescn'a voit'a zgudui pozi{iunea patriar-hatului. Caci dintr'un Berat, dat deSultanul Mahmud patriarhului Arse-niu IV. in an, 1731, se vede, c5 Pa-triarhul puteir si exerciteze cu toatilibertatei iurisdictiunea sa asupra tu-turor bisericilor sale, ba chiar asuprabisericei latine din Bosnia.')

t) Emilian Radici: Die Verfassung der or-todox-ierbischen Particular-Kirche von Karlovitz.Biserica ort. rom. ao. V. P- 114-

83-Este neadmisibilh deci 9i Presu'

punerea numai, ca regele ungar sf, to-iereze gi s[ intireasci unui mitro-politsirbesc' supus patriarhului din I.P.9'supusul sriltanuiui turcesc, iurisdic{i-unea asupra bisericei ortodoxe dinUngaria, -cand acel mihopolit eri tot-odala gi supusul despotului CeorgeBrancovici,

-care dupl anul 1444 numai luh parte in campaniile militareale lui Ion Hunyadi in contra Tur-cilor, ci denegindu-i expres concursul,s'a ficut gpionul Turcilor, conspirAndcu ei in ibntra Ungurilor.') Dar e-xisth Ei o dispozi{iune pozitivi, de-cretul'regelui Albert din 1439 aft.25,prin care- este interzis despotului sdr-'besc sa (ind pe n199iite, in

-cetdlile ;i.oragele slale itin Ungaria funclionarivenetici pi strdini, fdrd numai unguri,(ne joveveny ds idegen,

.hanem ma-gyar tisztvisel6ket tartson).'9) lar prtnEixdi{iunile de pace, incheiati

.cu lonHunyldi la 7451 in Semendria, ase-men6a se indatoreazh despotul Bran-covici s[ {ine pe mogiile qi in ceti-tile sale diri Ungaria cipitani iarigi nu'mai dintre nobil"ii poseiori maghiari-')

) Pesty, ib. p. 31-fr1.') SzalaY, A magYarorsziigi szerbpagina 7.3) Pesty, ib. p. 37.

telepek

63

l

-84-Din acestea urmeazl dar Prea inve-derat, ci dacf, despotului sirbesc nui-a fost permis sa jinl pe moqiile giin cetitiie sale func{ionari gi clpitanioameni'striini, cu atAt mai pu{in i-afost permis si {ini la curtea 9i Pemogiiie sale din

.Ungaria_ un d-ignitar

striin, cum erir mitropolitul de Bel-grad, cu dreptul celui mai inalt dire-Eator de a ciispune asupra supugilorungari de religiunea ortodoxi..

Prin urmare este o consecinthfireascl constatarea ce o face Bohm,ch SArbii emigrali in Ungaria, sub re-gele Matia n'aveau episcop propriu,')5i ceeace zice Raici, ci Sdrbii locui-iori tn Sirmiu pe timpurile acelea nuau avfi Arhiereul lor, cf,ci CleorgeBrancovici, nepotul despotului cu ace-lasi nume cilugirindu-se sub numeledd Maxim in inul 1486 gi voind ase preo{i, a fost nevoit s5. roage Pemitiopoiitul din Sofia, ca sh vini laKupinik (Kupinovo) cetatea dqspo-tiloi in Sirmiu si-l hirotoneasci intruirreot (ieromonah).2) N'a fost insi hi-

1) Bohm Lenhard: D6lmagyarorszitg, vagy azrisvnevazett Bdnsig kiilontdrt6n'ete p- 162 la Teo-o5i V. Pacllian: Istoriografi vechi p- 85.

'r) Raici: Istoria rasnYich Slavenskich naro-dov. Cirtea X. c. 6 in ,,Sp6ran!a" din Arad 1871p. 145.

-85-rotonit ca episcoP de Sirmiu,

-9in'a putut si 'devirii episcop acolo,nici dupi retragerea sa- din scaunulmitropdlitan al Ungro-Vlachiei penhucare se hirotonise Ei-l ocupase in douirAnduri, dela 1508 Pini la 1513, chciregele Vladislau II. nu i-a recunoscutde"mnitatea de episcop gi nu i-a in-siduit si exercifeze jurisdic{iune inSiserica ortodoxl din Ungaria. ,''Re-sele unsar. zice PestY, nu Si-a dat'consenti"meitut la numirea lui' Maximde episcop, constitulia maghiard n'aluat'act despre aceasta, 9i astfel ori'cdt de cu dimnitate pi'a purtat Maximfunctia de prelat(in Jard-RomAneasci)tn s'irul eiiscopilir Ungariei nu poatefi irecut".') Si acum' d-ace lui Maxim,iratele dedpotului loan Brancovici (f1503) nepotul lui George Brancovicicel iu mbgiile intinse dela Semend{a,Belgrad gi'prin Ungaria PSne in Ma-ram"urig,'caie aveh 9i el titlu de des-pot, nti i-a permis regele ungar sl'exerciteze iufisdicliune episcopali inUngaria, cum se poate !nc-hipu.i' cii-ar-fi permis-o aceasta altui episcopdin Siibia? Dr. Bunea mistifici 9iintortocheazh, ca si-gi fhureasci do-

') Pesty: A sz0r6nyi brinsrlg I. p. 347-3'18.t. V. Pecaliai: lstoriografi vechi p. 86.

.W

86 --

vezi pentru ficfiunea, ch loanichie afost mitropolit de Belgradul sirbesc,gi cl RomAnii din Maramurig erausupugi acelui mitropolit, zicind: uloa-niihie a existat ca ..mitropolit, (recteepiscop) de Belgradul sArbesc pe la7479, intocmai cum a existat unuldintre antecesorii sii, Atanasie, pe la1451, gi precum a existat dupl el al-tul in Sirmiu, Maxim, intre anii 1496gi 1516, care pe timp scurt, numaide un

.an (1507) a ocupat gi scaunulmitropolitan al Ungro-Vlachiei (Jerii-RomAnegti)".) Am dovedit insl maisus, ci Atanasie n'a fost titularul deBelgradul sArbesc, ci mitropolit deSemendria, precum gi aceea, c5. Maximn'a fost gi n'a putut fi episcop deSirmiu.

El a trecut, precum spune Raici,ca ieromonah in Jara-Romdneasch,unde il vedem la 1507 simplu cilu-ger, nu mitropolit, cum niscocegteDr. Bunea, mijlocind pacea intre Radu-cel-mare principele Munteniei gi Bog-dan principele Moldovei, gi numaidupi-moartea mitropolitului Niton la1508 fu hirotonit episcop gi ridicatin scaunul mitropoliei Jerii-Romd-

) Dr. Bunea: Ierarhia Rominilor p. 161-2.

d

87-

negti.) Maxim s'a intors la 1513 inminlstirea Crugedol din Sirmiu, in'temeiatS. de dAnsul cu ajutorul binescal Voevodului romdn Neagoe Basa-rab, unde a Ei murit la 1516 ca mi-tropolitul lirii-RomAnegti in retra-gere.'?)

Episcopatul de Sirmiu, intre. anii14gO $i tSiO, a lui MgxiP cu .juris-dictiurie asutlra bisericei romdneqtidin'regatul ungar, in special asupracelei d'in Mara-murf,E, este o scorni-turi a dlui Bunea,. dovedita gi Princontradic{ia flagrant[ in care se

.Pu.lecu o alti'scornituri, c6 Rominii dinMaramurf,g, Prin decretul lui Vladis-tau din t494, ar fi fost supugi arhie-piscopului latin de Alba-lulia, pentruchMrru*utisenii nu puteau fi supugi inacelasi timp titularului de BelgradulsArbe'sc Ai' arhiepiscopului latin deBelsradul' ardelenesc.' Concluziuneaadeiarati este deci aceasta: Ioanichien'a existat ca mitropolit de BelgradulsArbesc pe la 747g,intocmai cum n'aexistat inainte de el Atanasie, 9i dupiel Maxim ca mitropoliti de Belgradul

') A.469, 506.

') E.covici, V.Nota 3.

D. Xenopol: Istoria Rominilor II. p.

Picot. Cenealoqie de la famille Bran-Mrngt"t Sava" II. Brancovici P. 34

88-

sirbesc, deoarece cum constatS. Dr.I. Mihrily: ,,tn Ndndor-Alba nu seponenepfe sd fi existat tn secolul XV.'scaun

arhiep iscop esc s au mitropo litan",-

gi n'a existat, pentruch Belgradul sAr-besc dela 1427 fiind ocupat de Ur.-guri pdnl la 7521, din'cauza aceas'taepiscopul sirbesc din Belgrad, du_piplrerea dlui Bunea, s'a

_mutat il S.-mendria, dar la 1459 Semendria gitoati tara cade in mAnile Turcilor, deaci in6olo localitatea in care s'a adi-postit fictivul titular de Belgrad estenecunoscuth, crede insi Dr. Bunea,ci dupi catastrofa din 1459 SArbiirefugia{i pe pdmintul Ungariei auavui sub regele Matia gi urmltoriilui o organiza(ie politicd Ei religioasaproprie,-stAnd in capul celei politicedespotul, iar in capul organizatiei re-ligioase mitropolitul din Belgradulsirbesc.') Dar despotului sdrbesc, cumam ardtat, flu i-s'a ingiduit a {ineinici mlcar functionari de alt neampe mogiile sale din Ungaria, decAtUnguri; in urmare a vorbi de orga-nizaliune politici a S?rrbilor pe pa-mdnt unguresc, cu despoli in frunte,este abera{iune, mai vdrtos, ci. Sarbiire{ugiafi, ei singuri, cit gi de regii un-

1) Dr. Bunea: Ierarhia Rominilor p. 156--8.

89-

gari, se considerau numai provizor co'ionisati in Ungaria. Acehsta se vedelimurit din diploma regelui Matia dela7464, prin caie se intiresc privilegiileacordate Sirbilor refugiati la 1404 inKevi (RAckeve) prin diploma lrri Vla-dislau'din 1455,' ca si poati locui 9ia trli cu libertifile 9i privilegiile avutein oragul Koviir, de unde

-a -venit,insl nirmai "pdnd atunci, cdnd tnce'tdnd frica dd Turci, se vor tntoarce tn

natrih lor, tn Kiivin."1 Diplomele pri-vilegiale, date nu pentru Sarbii dilalte-localiti{i, ci exclusiv pentru celdin Kevi, sunt dovadh documentali,cl oe atunci Sarbii nu aveau alti co--une constituitl Ei recunoscutl cacorpora{iune moral5 in regatul un-gar'; gnipuri de familii, care au emi-Erat duph anul 1459, s'au aqezat res-f-irati prin Sirmiu, comitatele B6cs EiCscinfrrid. In Banat intllnim intdia-oara-Sarbi la 1481 sub conducerealui Paul Chinez.') Regele Matia prindecretul V. art. 3 qi 4 din acel an(l48l) ii scuteqte de plltirea zeciuieliiinsh onu pentru toate timpurile 9i nupentru totdeauna, ci numai in curs. r) Szalay: A magyarorszigi szerb telepekP. 5,6'

') SzalaY ib. P. 7, 8.

i

N

90-de cdlivaani,in mod interimal, anvmqpin5'cAnd astfel de strdini 5i fugari3e se ageze (coloniseze) cu deabinelein Ungaria gi pe teritoriile supusesfintei coroane>) etc.) De aci vedem,ci privilegiile SArbilor din Kevi nu seintiirdeau asupra Sdrbilor in general.

Tracta{i ca shd.ini $ fugari (ide'genek ds szokevdnyek) dupe dreptulpublic ungar, SArbilor refugia{i in Un-garia regele Matia nu le di privilegii;regii ungari nu le ingadue nici un felde organizafie, nici politich, nici bi-sericeasc5. Iati de ce in veacul XV.n'a existat gi nu gisim nici un epis-cop sirbesc in Ungaria. Un mitro-polit sau episcop sirbesc refugiat, erigi el un strd.in Ei fugar, care nu pu-teh si exerciteze drepturi cetifenegti,jurisdic{iune episcopali, in statul un-gur. De aceea in diplomele privile-giale ale lui Ladislau V. din 1455 9iMatia din 1464, gi in alte documenteoficiale, nu se men{ioneazi nici unnume de episcop, care ar fi interve-nit la regeie ungar in favorul emi-gra{ilor shrbi. Mitropolitul lovanychikNdndor Albensis, intervine numai infavorul preo{ilor romAni din Maramu-

1) Teodor V. Pdcnfan: Istoriografi vechip. 70,71. Szalay ib.

91 -

rA$. Despre relaliunile iui cu. Sarbiirefugia{i, sau despre. vr9-g acttune tnfavo"rul' ior, nu se gtie nimic, nu existhnici un document, Ei nu avem nlcl omdrturie. $i a9a riu fhrh temei senune intrebarea: Dace acest mitro-bolit a fost mitropolit al Belgraduluiiatb..., ori peste'tot mitropolit sAr-besc, cum s^e face, ci el s9 intere-r.uth gi intervine la regele Matianentru usurarea sortii preof-ilor romAnihin Mutimuriq, iar'de cona{ionalii siiSarbi, refugiali in Ungaria- de groazasemilunei, iu'gi-a adus de loc aminte,nentru ei n'a i:erut nici un favor delaiesele Matia ? ')o

Rispunsul este foarte natural' loa-nichie nu eri mitropolit sdrbesc, saustrdin Ei fugar, ci ceti{ean ungar 9lsupus crehiilcios regelui, fiq/lt nostri,.uitt il numegte Mitia in diploma dini+lg. Un mitropolit sdrbesc din Bel-sradul SArbiei sau dela curtea despo-iului de pe teritorul unguresc nu ericetilean $i supt s ungar,- 9i reg.ele Ma-tia riu p,iteu'se numEasch credinciosulsau pe eptscopul, care apartinei SAr-bilor deciara{i'prin decretul din 148lde

"str5,iniu gi *fugz1iu in {ara ungu-reascl, cari agteptau momentul numat

') T. V. Plcifian: Vechii istoriografi, pg'69,70.

4

92

pentru eliberarea patriei de sub jugulturcesc, ca s5 se intoarci la vetrelelor. Acel mitropolit lovanychik Ndn-dor Albenslb, din diploma regelui Ma-tia din 7479, nu poate fi deci altuldecit loanichie mitropolital Romdnilordin BAlgradul Ardealului, un Mara-murigan, cum zice Dr. I. Mihrily, carese ingrijii de soartea clerului romd-nesc de acolo, clci uNdndor-alba, nu-mai din gregal6 de chncel5rie s'a scris,in loc de

"Alba-luliau cum observhochiul ager al lui Petru Maior, ceeacese dovedegte gi prin imprejurarea, c[decretul dat la mAnile arititoruluiIoanichie nu a fost descoperit in Bel-gradul sdrbesc, ori in altl localitate,unde se presupune a-gi fi avut locu-in{a gi regedin{a mitropoli{ii sArbegti,ci a fost descoperit in Alba-Iulia,unde au rezidat mitropolifii bisericeiromAne.l) Istoriogra.ful rus Golubinski,scriind istoria bisericei Sarbilor, peIoanichie nu-l glsegte intre mitropo-litii Sarbi, ci il pune gi el intre mi-tropoli{ii Ardealului.,) $i Oolubinskiva gti de sigur at|ta istorie sArbeascicAti gtie Dr. Bunea.

') T. V. Picilian: Istorioqrafi vechi p. 71.") E. Colrrbinsiri: Privire s"curtA asupri isto-

riei bisericei romine ort. p. 53. 54.

VI.Mitropolie romdneasci inainte de

Mihai Viteazul in Alba-lulia.Existenla arhiepiscopului gi mitro-

politului de legea greceasci in secolulhl cincisprezecelea in Ardeal, desprecare regii Ungariei

"cu cinste pome-neau in hrizoavele lorr, cum zice P.Maior, in seculul al gashsprezeceleaare continuitate dovediti in titulatu-rile mitropoli{ilor. Intre anii 1577-8existi un mitropolit de Ardeal care seintituli:

"I(yr Daniil, mitropolit deSeverin Si de Ardeal.') La 1580 unalt mitroirolit se intituleazl: ,,Etf, osfin-titul mitiopolit Kr Ghenadie al Ar-'dealulub,,' supranumit in prefala Evan'gheliei cu tnia(aturd a diaconului Co-iesi

"luminatul mitropolitul mareleGhenadie din tot tinutul Ardealului siit Oiirfi,, ') Avem verificat aga dirtitlul archiepkcopus vero de Transyl'vania din decretul lui Vladislau din

') I- Boqdan : Relatiile firii-Romiineqti cuBragovul 9i U-ngaria p. 3OS- Di. Bunea: lerarhiaftomdnilor p. 22.

') Bianu-Hodo;: Bibliografia romAneasci p-84. 91.

ii8

94-1494 prin apariJia a doi mitropoliti deArdeai in i.cotut XVI, inainte' deMihai Viteazul. Existen{a acestor mi-tropoli{i este documentati, titlul lorinctr este documentat, in consecin{itrebue a se recunoagte existenta mi-tropoliei insagi, cici unde e mitropolit,acolo e gi mitropolie.

Pus in fa{a documentelor dove-ditoare, ci Rominii din Transilvaniagi inainte de Mihai Viteazul au avutmitropoli{i, Dr. Bunea tigiduegte a-cum legalitatea titlului de mitropolit,afirmAnd ci titulatura de mitropolita lui Daniil eri o ugrandomanie sir-beasc5,, cI lui Ghenadie ui-au datoamenii titlul de mitropolit dupa obi-ceiul abuziv al SArbilor,. Apoi adaugi:"Gregegte deci dl Gr. G. Tocilescu,cind din titlul abuziv de mitropolit allui Ghenadie din prefa{a Cizaniei de-duce, in.contra acfulor oficiale ale po-testd{ii de stat, cI ar fi existat din ceamai deplrtati vechime. .. . o arhiepis-copie a {hrii Ardealului gi a parfilorUnguregti, pe cum a binevoit d-sa asus{inea in darea de sami despre

"Ve-chile episcopii, inaintea academiei ro-mdne".')

95-Dar dl Bunea nu dovedegte, cl

in biserica sirbeasci s'ar fi urmat insecolul al XVI-lea nobiceiul abuziv,ca episcopii cu dela sine putere sf, senurneasci mitropoli{i, gi nu dovedegteci obiceiul acesta ar ti trecut gi inbiserica romAneasci, in urmare, afir-ma{iunea, ci mitropoli{ii de Ardeal,Dairiit gi Ghenadie, s'ar {i intitulat mi-tropoli{i' dupl uobiceiul abuzivu alSarbilor, este gi rimAne o curati ni-scocire. Exemplul luat din istoria bi-sericei sArbegti din seculul al XIV-lea,prin care se sforleazf, ca si-;i dove-deasci afirma{iunea, nu se Poate a-plica. lati pentru ce. ln anul 1346iarul Dusan a convocat in ScoPia unsinod (sabor {arstva), la care_ au luatparte to{i episcopii sirbi, in frunte cuiratriarhul Bulgariei gi arhiepiscopiidin Sarbia, lpec ai Ochrida, in cares'a oroclamai autocefalia bisericei sAr-beqdi, gi arhiepiscopia de lpec s'a inhl-tat' la patriarhat, di.ndu-i-se arhiepis'iopului sArb loanichios titlul de Pa-triarh. Patriarhii din orient insi auconsiderat acest patriarhat sArbesc canecanonic, gi atr pronun{at asupra-ianathemi.r) Pentru a restabili rela{iu-

) Dr. Bunea: Ierarhia Romdnilor. p.2l-22. ') E. Radici ib.

ilt

96._

nile canonice cu biserica ecumenicd,despotul Ugliieza adresazi patriarhuluidin'Constiniinopol in 13-68 o scri-soare, in care zice, cA' Duqan

-

a inte-meiat un patriarhat anticanonic, 9i qrlpit patriarhiei din Constantinopoluri numhr insemnat de mitropolii, pecare le-a supus noului patriarh (sAr-besc). NedrePtatea aceasta el nu opoatb toler), 'ci restitue cu 'dela sinebutere domneascl bisericei ecumenicebin Conttantinopol toate bisericile 9imitronoliile si doate drepturile avuteusuprh lor.') Aci se

-vo1b99!e insi dearhiepiscop care s'a intitulat patriarh,si do epis'cor:i cari s'au intitulat mi-ironoliti tn'urma hotdfirei sinoduluitnti'esei biserici sdrbqti' nu cu delasine"nutere sau duph

"bbiceiu abuzivu'Ci batriarhul din Constantinopol a.ontid.tut patriarhatul sArbesc ca ne-canonic, ac'easta e altl chestiune' Bi-serica iarbeasca insh gi-a men{inutorsanizatia sa autocefali, 9i numaiOtfre uliima emigrare a SArbilor inUrigaria sub pat-riarhul Arseniu IV'ta ilSl guverriul turcesc a decis des-fiinfarea -patriarhatului

,

dela lpec, pecare prln un act dela 11 SePtemvrie

') Dr. Bunea: ib. p. 145. T. V' Plcilianu:ib. p. 9). 91.t) E. Radici ib.

tf

*s7-1766 l-a unit cu patriarhatul din Con'stantinopol.')

Pentruce ar fi greqit dar dl. To-cilescu, iar dl Bunel ar-fi negregitor?Pentruca urmind marilor dascili aineamului romAnesc: S. Clain, $incai,i;.

'-rtrrior, Laurian, CiPariu, trtr P{i-

meste erezia istoricf,, 9i nu propovi-dueste mincinoasa teorie prin care seiiiiittttord existen{a mitrof o liei Rom'a-nilor d.in Trarniliania pe mot[u., c!mitronolitii ei n'aufost recunoscu{! pnryiih Sfitiole ale poiesta(ii de stat'! Chciin chipul acesti cineia poate si t[-"eOuidt.a si

existenta bisericei cregtinein cei dintai trei sdcoli, pentruci sta-tul roman numai dela Cbnstantin celmare a recunoscut oficial religiunea.i.tiina, poate s5 tlgiduiasci exis-i;;h bisericei catolice in Franta, dup4ref'uruliunea ei de stat, fiindga- statuln,i

-ui recunoaqte biserici giierarhiebiiericeasca. A'pretinde deci docu-mente oficiale d-espre recunoaqtereamitropolifilor ortodocEi.in

.l ransrlvanla

lin t'utt.h statului, in'timpuri cAnd re-lisiuhea ortodoxi insaqi nu eri recu-;At;;it in stat, ci nuinai tolerati 9ibiserica perzecutath chiar, este o apu-

98-ctrturtr cu tenden{I de a duce in rfl-ticire 9i a prejudeci cercettrrilor me-nite si scoati adevirul la lumini, cf,cifunctiunea mitropolitului nu e func-{iune de stat, ci e funcfiune gi dem-nitate bisericeascS" care se conferi gii-se recunoagte unui episcop sau alteipersoane clericale de citri autoritateacompetenti bisericeasci, in {irile undebiserica nu e recunoscutl oficial, in-dependent, daci statul recunoagte, orinu recunoagte pe titularul mitropolit.

Dar Dr. Bunea nici pe mitropo-litii institui{i de autoritatea cornpe-tenttr bisericeasci in Transilvania nu-irecunoagte de mitropolifi, pentrucizice dsa; uin decretele principilor ar-deleni, nici unul, dar nici unul nu estenumit umitropolitr, ci numai episcop,gi nu a putut fi mitropolit gi arhie-piscop un arhiereu, care a cipdtatnumire ,numai de episcop, insag mi-tropolia' Bllgradului, intemeiati deMihai-Viteazul, nu a fost mitropolieadafirdtd, ci o simpld epismpie, pre-cum au numit-o corect arhiereii dinBucuregti, cari au sfinlit in 22 lanua-rie 1698 pe Atanasiu, zicind:

"Devreme ce arhiereului, care er?r mai di-nainte vreme la epismpta Ardealului,anume Teofil, i-s'a sfArgit vieala, gi

99-

episcopia a rhmas vhduvf,u etc. (Ci-pariu: Acte gi fragmente p. 240).')

Daci Dr. Bunea n'ar'fi teolog deRoma, aceastl teorie nebisericeascigi anticanonici nu m'ar surprinde. InCondica sfdntd a mitropoliei Ungro-Vlachiei insi, arhiereii predecesori luiAtanasiu to{i sunt numi{i gi iscilescjurimAntul ca mitropolili ai sf. mitro-polii a Ardealuluz, cu excepliunea luiloasaf, care iscilegte grecegte

"ipop-sifiu" al prea sfintei mitropolii Albei-Iulieiu.')

Acestea sunt dovezi neindoioase,c[ titlul gi demnitatea de mitropolits'au conferit mitropolililor Ardealuluiin toate timpurile prin autoritatea le-giuitl bisericeasc5, pa