+ All Categories
Home > Documents > Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

Date post: 06-Jul-2018
Category:
Upload: domperheider
View: 334 times
Download: 12 times
Share this document with a friend

of 119

Transcript
  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    1/119

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    2/119

    I L I Ş E Ş T I -  2 0 0 1

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    3/119

    I s t o r i a  a re o importanţă deosebită, începând c u  I s t o r i a

    l u m i i ,  a  u n u i p o po r ,  a  u n e i localităţi, a u n e i  f a m i l i i  şi  c h i a r    a  u n u io m .  P r i n  I s t o r i e , pătrundem pe  firul  ge ne a l og i c d i n  generaţie îngeneraţie, până  l a  obârşie,  p e n t r u  a  d e s c o pe r i c o m o r i l e m o r a l e  şisp i r i t u a l e ,  c u l t u r a  şi  m o d u l  de viaţă, credinţa sau  r e l i g i a

     părinţilor,  b u n i c i l o r ,  străbunicilor noştri şi a  c e l o r d i n  care  net r a g e m .

    R e l i g i a  într-un  l i m b a j s i m p l u  înseamnă căutarea  o m u l u idupă  D u m n e z e u .  Credinţa înseamnă încrederea  o m u l u i  în

    D u m n e z e u ,  ca  a ta re D u m n e z e u  este  găsit.  D e c i ,  între  r e l i g i e  şicredinţă  s un t  diferenţe  r ad ica le , da r    şi  e l e m e n t e  asemănătoare şid o r i m  să  l e urmărim şi p e d e c u r s u l I s t o r i e i Ilişeştiului.

    C u  a j u t o r u l  l u i  D u m n e z e u  v o i  r e da s um a r I s t o r i aIlişeştiului,  despre  care  s -ar putea scr ie  câteva  v o l u m e ; a p o i t o a t ef o r m e l e  r e l ig ioase ce -au ac t iva t  în Ilişeşti, în  o r d i n e  cronologică,în Ilişeşti, există în  p r e z e n t , B i s e r i c a  , însă  d inm o t i v u l  necunoaşterii  B i b l i e i  şi existenţa  m u l t i p l e l o r f o r m e

    r e l i g i o a s e , o a m e n i i s u n t  derutaţi d e l a Adevăr. însă ce i  ce -Li ube s c pe D umne z e u vo r c e r c e t a  B i b l i a ;  i a r  dacă  c i n e v a v a d o r i şio  d o c u m e n t a r e  firească  despre  Ilişeşti şi Biserică  v a  c i t i  aceastăcarte.

    Afirmaţiile  aces te i  cărţi  s u n t  adevărate, deşi  u n e l e  da te  sunta p r o x i m a t i v e ;  şi a u ca documentaţie:  d o c u m e n t e  de  s t at , c r on ic ia l e b i s e r i c i l o r ,  declaraţii a  u n o r p r o f e s o r i  de  i s t o r i e -ge ogra f i e ,l i d e r i  a i u n o r b i s e r i c i , p r e c u m  şi mărturii  r e a l e a l e unor ma r t o r i

    ce-au  trăit în  c a d r u l e v e n i m e n t e l o r c e l e v o i menţiona.E v e n i m e n t e l e  înregistrate  s u n t  de la  c e l e m a i ve c h i  surse

    e x i s t e n t e  despre  sat  şi până în  a n u l 2 0 0 1 .

    3

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    4/119

    Ilişeştiul  e s te  o aşezare  f o a r t e v e c h e ,  d e sp re  c a re  p r e s u p u n

    că datează  d i n  e p o c a  p i e t r e i .  însă în  d o c u m e n t e p r o v i n e  înscris

    d i n  a n u l  ?  1 3 9 0  în  E p i s c o p i a  Ortodoxă Rădăuţi.

    P r i m a  aşezare a  s a t u l u i  a  f o s t  l a  E s t  de  s a t u l p r e z e n t  c u

     p e s t e  3  k m  p e s t e  pârâul Braşca, pe  l o c u l n u m i t  Sălişte,  i a r m a i

    d e m u l t  Săsciori.  P r i n  lucrările  a g r i c o l e  s -au s c o s  l a iveală  d i n

    această zonă,  u r m e  a l e aşezărilor omeneşti  c u m  a r   f i : u n e l t e ,

    o b i e c t e d i n  ceramică,  m o r m i n t e c u c r u c i d i n  piatră,  o s e m i n t e , e t c .

    S a t u l  Braşca îl găsim d e l a început în  d o c u m e n t e  aparţinândIlişeştiului,  d a r   a  a v u t  şi administraţie  p r o p r i e .

     N u m e l e  localităţii  p r o v i n e  de la d e n u m i r i l e v e c h i ,  Ilieşeşti

    şi Ilişinţi,  c a re  s u n t  o derivaţie a  n u m e l u i u n u i b o i e r d e r a n g m a r e

    a n u m e  Ilieşescu ce a trăit  a i c i  şi s-a  i m p r i m a t n u m e l e  său şi

    s a t u l u i .  Există  a p o i d o c u m e n t e  c a r e  arată  n u m e  d e  f a m i l i e  după

    d e n u m i r e a s a t u l u i , f i e  urmaşi a i l u i  Ilieşescu,  f i e n u m e  c a r e  s-au

    d a t p e n t r u i d e n t i f i c a r e a u n o r a  c u m ar fi:  L u c a  Ilieşescul,A n d r e i c a  Ilieşescu, Iliaş, etc.  A i c i  a trăit Ilieş în  t i m p u l l u i

    A l e x a n d r u c e l B u n 1 4 0 0 - 1 4 3 2 . C e l e m a i v e c h i n u m e d i n s at s u n t

    Ghiuţă şi  M o g a , ap o i  Paşcan şi  a l t e l e . O a m e n i i e r a u  paşnici

    legaţi de sa t , d e pământ, se  o c u p a u  c u  a g r i c u l t u r a  şi creşterea

    v i t e l o r şi într-o mică măsură  d e  albinârit şi pădure.

    T u r c i i  şi tătarii a u  t u l b u r a t  liniştea  a c e s t u i  sat năvălind

    a s u p r a  l u i , l - a u d i s t r u s  şi populaţia a  f o s t  nevoită să se retragă

    spre  v e s t ,  în  f u n d u l  pădurii  p e n t r u  a  f i  ascunşi şi  a u  început să-şiconstruiască iarăşi  case . Aşa a  a v u t l o c  de p l a s a r e a  s a t u l u i  în  z o n a

    imaşului Tablă şi  B a h r i n a .  O nouă năvălire a  t u r c i l o r    a  a r s sa tu l

    c o m p l e t  în  t i m p u l d o m n i e i  l u i P e t r u  Rareş  1 5 4 1  —   1 5 4 6 .

    Populaţia s-a r e t r a s  în munţii Carpaţi şi  nu s -au  întors decât după

    r e t r a g e r e a  c o t r o p i t o r i l o r .

    5www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    5/119

    A p o i  sătenii a u  r e v e n i t  în  z o n a  de S E a  f o s t u l u i  sat, la

     p o a l e l e d e a l u l u i  Ţicla, Pârâul  A r m a n , L u n c a  l a C r u c e ,  d e o a r e c e

    e r a u  z o n e  m a i  a s c u n s e  şi  f e r i t e d i n  c a l e a  duşmanilor, şi c u  g r e u

    a u t r e b u i t  să-şi construiască  d i n n o u  case .

    O  altă vatră a  s a t u l u i  a  f o s t  Cetăţuia.

    C i m i t i r u l  e r a m a i  sus de  s a t  şi d e pârâul Ilişasca,  l o c  u n d e  s¬

    a  menţinut  m u l t t i m p  o troiţă  v e c h e  d i n l e m n .  în  p r e z e n t  es te

    dispărută, rămânând  d o a r    d e n u m i r e a  străzii „La troiţă", în

    a p r o p i e r e a  şcolii  c u  c l a s e l e  I - I V .

    I n  S E s a t u l u i  p r e z e n t ,  z o n a  în  c a r e  se află  a b a t o r u l ,  a  f o s t u nc a s t e l  c a r e  e r a p e  v r e m u r i  reşedinţa d e vară a  u n e i  p r i n c i p e s e .

    R u i n e l e  a u e x i s t a t m u l t t i m p  după  a l d o i l e a  război  m o n d i a l , a p o i

    d i n  a c e s t e  t e m e l i i  s -a l u a t p i a t r a  f i i n d  folosită l a construcţia  u n o r

    c a s e  în Braşca.

    6www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    6/119

    Satul  ttişeşti şi  vechite  tui  vetre

    L a  început populaţia e r a statică formată d i n ilişeşteni

     băştinaşi.  M a i  târziu deşi  n u  se p o a t e  s t a b i l i e x a c t , p r o b a b i l  odatăc u  înfiinţarea mănăstirii întâlnim  r r o m i  l a Ilişeşti  c a r e  se află în

    d o c u m e n t e d e s t u l  de  v e c h i .  A u  f o s t  l a început  d o a r    câteva

    f a m i l i i ,  c a re  p e  v r e m e a  activării mănăstirii, îi găsim şi p e e i

    lucrând  m a j o r i t a t e a  c a meseriaşi şi n u  n u m a i ,  în  m e s e r i i  ca:

    f i e r a r i ,  p o t c o v a r i  şi  a l t e l e  d e aces t  d o m e n i u . D e a i c i l e - a  rămas l a

    o  p a r t e d i n e i n u m e l e F i e r a r , C h e r a r , G h e r a r ,  de l a  m e s e r i e . E r a u

    d o a r    câteva  f a m i l i i  d i n  c a r e  m a j o r i t a t e a  meseriaşi. în  a n u l 1 9 6 6

    e r a u a p r o x i m a t i v  6 0 de  r r o m i ;  în  t i m p  a u c r e s c u t  n u m e r i c  şi în p r e z e n t s u n t  p e s t e  4 0 de  c a s e  c u c e l puţin o  f a m i l i e ,  dec i

    a p r o x i m a t i v 1 7 0 de inşi.  A p r o x i m a t i v 5   f a m i l i i  s - a u r o m a n i z a t  şi

    m a i  s u n t  f a m i l i i  d e  r r o m i  paşnici  c a r e  m u n c e s c .

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    7/119

    O  altă naţionalitate c e a u l o c u i t  în Ilişeşti a u f o s t  e v r e i i .  U n

     p o p o r   d e o s e b i t  c a  r e l i g i e  şi cultură, a u v e n i t  în România în  m a i

    m u l t e v a l u r i şi  n u  se ştie  e x a c t  p r i m a l o r v e n i r e .

    Şef   r a b i n d r . M o s e s R o s e n  în  l u c r a r e a sa , M u z e u l  d e  I s t o r i e

    a E v r e i l o r d i n  România, menţionează  p r i m a  prezenţă a  e v r e i l o r    în

    D a c i a  Romană în  s ec . I I , i a r    următoarea  sec .  X I I I .  în  t i m p u l l u iŞtefan cel  M a r e  e i  e r a u d e j a  în ţară; o altă  v e n i r e  a l o r în

    România a  f o s t p r i n a n u l 1 4 0 0 , i a r    în  j u r u l  a n u l u i 1 8 3 8  a  v e n i t u n

    v a l  m a i m a r e  d e  e v r e i  şi s - a u aşezat în  n o r d u l M o l d o v e i ,

    B u c o v i n a ;  şi d e  a t u n c i p r o b a b i l  a u  v e n i t  şi-n Ilişeşti. în  a c e a

    v r e m e e x i s t a u  p e s t e  1 0  f a m i l i i  în  s a t , a p o i t r e p t a t  a  m a i v e n i t t o t

    câte o  f a m i l i e  d e  e v r e i  până în  1 9 4 1 . D i n t r e e v r e i e r a u : c r o i t o r i ,

    c i z m a r i ,  p o t c o v a r i ;  şi câte  u n u l m a i  făcea agricultură,  d a r   a c e a s t an u  e r a d i n c a r a c t e r u l l o r ; i a r m a j o r i t a t e a  se  o c u p a u  d e  a f a c e r i .  D e

    e x e m p l u : H a i m ,  Şmelţer făcea  n e g u s t o r i e  d e v i t e  şi în  t i m p f o a r t e

    s c u r t  a  a j u n s f o a r t e  b o g a t .  M a i e x i s t a u  în Ilişeşti c e l puţin d o i

    m i l i o n a r i  e v r e i , u n u l d i n  e i  f i i n d  R o s s l e r .  U n  a l t u l , i n v a l i d  d e

    război, a  p r i m i t d r e p t u l  d e - a  f a c e  crâşmă şi  v i n d e a  băuturi

    a l c o o l i c e  şi  t u t u n . U n a l t e v r e u  a v e a  m a g a z i n  u n d e  v i n d e a s t o f e  şi

    t o t  f e l u l  d e mărfuri.  D i n t r e  e i e r a u  şi c u  s t u d i i s u p e r i o a r e , d i n t r ec a r e  a m i n t e s c  p e m e d i c u l W y n c l e r    c e a  l u c r a t m u l t t i m p  în  G u r a -

    H u m o r u l u i .  în  g e n e r a l e v r e i i e r a u c a p a b i l i ,  îi  d u c e a  c a p u l  l a

    a f a c e r i  şi era a p r o a p e  inexplicabilă îmbogăţirea  l o r ,  încât  e v r e i i

    săraci trăiau  f o a r t e b i n e . L a v e n i r e a l u i A n t o n e s c u  l a  c o n d u c e r e a

    ţării,  e v r e i i  a u  f o s t  deportaţi  i n c l u s i v  d i n Ilişeşti d e către

    l e g i o n a r i ,  c a r e  a u f o s t  puţin  t i m p l a p u t e r e . A u f o s t  evacuaţi l a 1 4

    o c t o m b r i e 1 9 4 1  şi  a s t f e l  în toată  B u c o v i n a  a u m a i  rămas  2 0 0 0  d ee v r e i .  D e l a  această dată  s-a  încheiat existenţa  e v r e i l o r    în Ilişeşti.

    8www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    8/119

    1Şef  rabin 

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    9/119

    A

    I n  c e e a  ce priveşte  m o d e s t i a ,  educaţia, curăţenia,  e r a u

    s u p e r i o r i e v r e i l o r    şi  e r a u b u n i  meseriaşi ca:  c r o i t o r i ,  c i z m a r i ,

    tăbăcari, lăcătuşi,  m e c a n i c i , d u l g h e r i  şi  r o t a r i .

    (FaSrică nemţească din anul1930

    Căruţele de Ilişeşti  e r a u c e l e m a i v e s t i t e  în  a c e a  v r e m e .

    A v e a u  c o m e n z i  d e căruţe  d i n  toată  B u c o v i n a .  O altă  p a r t e  d e

    nemţi se  o c u p a u  c u  a g r i c u l t u r a  şi creşterea  v i t e l o r .  Cumpărau şi

    a r e n d a u o g o a r e ,  l e  l u c r a u  în  g e n e r a l  plătind români, progresând

    în acelaşi  r i t m  c u meseriaşii. Relaţiile c u sătenii români  e r a u b u n e ,  de c o l a b o r a r e  însă şi c u excepţii  p r i n t r e  c a r e  nişte nemţi a u

    înşelat  p e  băştinaşi  l a  cumpărarea  u n o r o g o a r e .

    D a r   în  g e n e r a l , e r a u o a m e n i  c u b u n simţ şi corecţi în

    relaţiile c u s e m e n i i .  Ilişeştiul s-a d e z v o l t a t s u b  influenţa nemţilor

    şi a  e v r e i l o r ,  d e  a s e m e n i  s-a r i d i c a t  n i v e l u l  de civilizaţie,  n i v e l u l

    d e  t r a i ,  încât Ilişeştiul  e r a l a u n m o m e n t d at , c u n o s c u t  c a  f i i n d  u n

    sa t  d e  c h i a b u r i  şi  s u p e r i o r s a t e l o r d i n j u r .  în  a n u l 1 9 4 0 , d i n p o r u n c a l u i  A d o l f    H i t l e r ,  a u f o s t  repatriaţi şi  c e i 3 0 0  d e nemţi ce

    s e a f l a u  în Ilişeşti,  a u  părăsit  s a t u l  c u f r u m o a s e l e l o r    gospodării şi

     pământuri şi  s - a u  întors în  G e r m a n i a ,  lăsând  a i c i t o t  c e - a u  a v u t ,

    a p o i  a  u r m a t  c a  s t a t u l  român să l e despăgubească  a v e r i l e .  L a

     p l e c a r e a  l o r a u  plătit nişte români să le d e a f o c l a  c a s e l e  l o r   m a r i

    şi  f r u m o a s e d i n c e n t r u  ca să  n u  rămână  l a  români.

    1 0

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    10/119

    (pichetul de (Pompieri Ilişeşti din anul1890

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    11/119

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    12/119

    în  a n u l 1 7 9 0  a  v e n i t d i n M o l d o v a  f a m i l i a  Paşcan,  i a r p r i n

    1 8 1 9  a u  v e n i t d i n A r d e a l  f a m i l i i  ca :  S e s e r m a n ,  M o g a ,  Doboş,

    F o r g a c i , N i m i g e a n ,  e t c .  N u m e l e N i m i g e a n p r o v i n e  d e l a

    l o c a l i t a t e a N i m i g e a  d i n vecinătatea  B e c l e a n u l u i A r d e l e n e s c .

    V e n i n d  în Ilişeşti a u  f o s t o a m e n i  g o s p o d a r i  şi  h a r n i c i ,  c a r e  în

    t i m p  s - a u c o n t o p i t c u  sătenii  p r i n  căsătorii.

    în  s c u r g e r e a  t i m p u l u i e v e n i m e n t e l e  d i n  a c e s t  sa t s- auîndesit  t o t m a i m u l t . A  u r m a t  Revoluţia  d i n 1 8 4 8  în  c a r e  a  s u f e r i t

    şi Ilişeştiul d a r într-o mică măsură. După Revoluţie  s a t u l  şi-a

    c o n t i n u a t  d e p l a s a r e a  treptată  s p r e  n o r d , p r i n  construcţii şi s-a

    d e z v o l t a t .

     JuSiteu ta  75  ani de  învăţământ   românesc -1937

    C   (Dumitru si Măria - miri

    13

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    13/119

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    14/119

    în  a n u l  1 9 1 6 I o a n  Sârghie se înrolează  v o l u n t a r    în

    C o n t i n g e n t u l  Românilor   B u c o v i n e n i d i n  Bucureşti,  p e n t r u  a  l u p t a

    împotriva  c o t r o p i t o r i l o r   străini  p e n t r u  întregirea  n e a m u l u i .

    în acelaşi  a n H a r a l a m b i e  Sârghie şi  f i u l  său  I o a n  Sârghie

    s u n t  judecaţi de t r i b u n a l u l d i n L e m b e r g  şi condamnaţi l a  m o a r t e

    c a  naţionalişti.  A c t u l  de  c o n d a m n a r e  e s te  t r i m i s  l a primăria

    Ilişeşti,  i a r c u t i m p u l a j u n g e  în p r o p r i e t a t e a  condamnaţilor.F a m i l i a  Sârghie  es te nevoită să se r e f u g i e z e  în Ştefaneşti,

     judeţul Iaşi,  I o a n  Sârghie se refugiază împreună  c u p r i e t e n u l  său

    G r i g o r o v i c i  T r a i a n ,  l a O d e s a ,  de  u n d e  se reîntoarce  l a  părinţi l a

    Iaşi. După  t e r m i n a r e a  războiului  f a m i l i a Sârghie se reîntoarce l a

    Ilişeşti.

    în  d e c e m b r i e  în  1 9 1 6 v o r n i c u l H e i n e r i c h K i p p e r ,  străjerul

    l u i  I . S . şi  u n e v r e u  A r o n  „negustor de v i t e m a r i " , s u n t  arestaţi c u

    acuzaţia de  s p i o n a j  în  i n t e r e s u l a u s t r i e c i l o r .  F r i t z  K i p p e r    fiul

    v o r n i c u l u i  a c u z a t  şi e l d e  sp i o n a j f u g e  l a Lucăceşti să n u f i e

     p r i n s .

    în  a n u l 1 9 1 7  Ilişeştiul se a f l a su b  ocupaţie rusă.

    Sătenii  e r a u  adunaţi în şcoală,  u n d e  a u v e n i t n a c e a l n i c u l

    r u s c u p e r i v o c i u l său în  l u n a f e b r u a r i e 1 9 1 7 .

    I o a n  H.Sârghie: „...  m - a m  înfuriat, a m sărit pe bancă şi

    a m  început să v o r b e s c c u v o c e  sonoră.Fraţi români !  D e s t u l  2 3 de a n i a u  s t a t  l a

    canţelarie şfabii.  A c u m  e  d r e p t u l n o s t r u  să  p u n e m v o r n i c  român,

    fiindcă în comună  m a j o r i t a t e a s u n t  români. N a c e a l n i c u l  a întrebat

     p e p e r i v o c i c e - a m  s p u s  şi  aces ta  i - a  spus  adevărul. ..."

    A d u n a r e a  d i n  f e b r u a r i e  1 9 1 7 îl  p r o p u n e v o r n i c  p e

    H a r a l a m b i e  Sârghie, da r refuză.  I o a n  Sârghie îl  p r o p u n e v o r n i c

     p e  E m i l i a n  Ghiuţă fiindcă  aces ta  e r a  v i c e v o r n i c  şi cunoştea

    t r e b u r i l e  primăriei. Totuşi  p r i m u l v o r n i c  român după 2 3 de  an i

    d e v i n e  Doboş  V a s i l e . K i p p e r p un e o a m e n i  să-1 o m o a r e  mişeleşte

     p e  Doboş V a s i l e .

    Sfârşitul  p r i m u l u i  Război  M o n d i a l  a du s l a  u n i r e a

    B u c o v i n e i  c u t a r a  mamă.5

    15www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    15/119

     Heinricli %ipper

    1875-1959

    Vornic, Scriitor

    (pilaret  (Doboş

    1881-1951

    (profesor, Politician

    haralambie Ioan Sârghie

    1893-1971

    Profesor, Sculptor

    1 6www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    16/119

    B  O V A B A .«•

    Prin  oare nubaomnfttul t!nior  d6 rnB.KfiVm î.îjlîveefcirujVrm^ft-

    Alntel*  Uniunii  Fontilor  Voluntari  HiamM  ,!-Moovin»ni di » îTnrnl»R̂ u'bô ni  p»nttu In*a({ijM»R îîtotasului  ftrtttla  &i «&viseî. f

    r t f^w  eK  9 1  T o  A  M  TU S A 8 " 1 'I Hk  '  '  • •  '  ; ' ;

    ,»eJii>*«.*»  Ş&Mte  * ; - . - 5 ,  «*•«ţ̂ M***'•ii»i».*« •?«  nrw*

    Iş? M   • ; ' t

    v;-.,-  Zpfc-  .̂  ;t. 'V  •  •;.. * V • ,& K i   -  • :t  - T ' r - . W  =  r\rr,B.f   -•  ' ii-*1

    (Document  care atestă  că  Ioan Sârghie a Cuptat   ca  voluntar  în primul

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    17/119

    41 t:.. -r  faaeioat  t . St l    4te  MMfluv  «rf»»tr»1i'-*.: '; i#U  j

    t  i   MiitVU

    aVj» »>  h t t w ! (  «ni sa - b»l«sta'.ut u»»  iws-.t  :>o -.' • lo «i

    uta psr u- î i sr  i>illf?  ţ « « Sia- tij l «ţa  Satolia.  • fi.

    ......

    *r»k  KT. K' î . ii>'-., -' ţ i !* **

    >  «V -j   îcroi.- »ttH' ,i* i lai j i i ^O

    siarâ  5cr!».f«rt«r>i»  fi»%»TKJ«r»ria»craUil-."r.H>/7::,

    K.T.£2t.Vis»   !ir,c26  î n  su i t  de lt i SOC ali ca ir e:  aatf

    ^ui^j joiwk lai 55 tuî iu 13£7. TaU ll u  la-iil}*  i PrialepM

    .r.«.CjSfc,».p.:ia aartori  loaaf   tilaHasaa  ?r*at Yroej.Ct- fofi:

    regiatraiui   o* la-alixara  :î.S.t.i'âC''£7.3bi:4  XatkXifi c »uu;a

    r . v i l s  Il iţ aj ii a cârâia-  14*eUte.U  să scaîiraa*.

    oa  c^trt.  aar l i r i l  iosaf   Sieliaaka  ţi Trais Jrosrs paraosal

    tfogakktLţi jad«î-tori*i a  is->-Ht  praiănlul  set- cHia  Ţ.urer*  ia

    durat.CaMalar ia -yri*cs.*arl«i oi i Ul ui ^uratu1: ".rui-ii i'sCT  lii^s

    V  i a-* lj t î. :. .r 1; -. .^ ,^ ^- j. {. .. i^b ' Ir.'.'-^al  C

    V?  $ el

    eliberat  de Judecătoria Ilişeşti în anul 1927

    1 8www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    18/119

     3 0  iude  1 9 1 7    -  F u n d u l    Moldovei  Soldaţirăniţi,  foto:  (Bfaucly

    Cuzisti  în j u r u l    a n u l u i  1 9 3 0

    1 9

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    19/119

    (pCasa iCişeşti Hartă din anul 1928

     Harta Silvică Qenerală a (Bucovinei din anul 1898

    2 0

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    20/119

    în  a n u l 1 9 1 8  Ilişeştiul  d e v i n e  reşedinţă  de plasă.  D i n  p l a s a

    Ilişeşti  f ac  p a r t e  localităţile:  Braşca,  Bălăceana,  S t u p e a ,

    Drăgoieşti,  C o r l a t a ,  Măzănăieşti,  Stroieşti, Zăhăreşti,  V o r n i c e n i i

    M i c i ,  V o r n i c e n i i  M a r i ,  Brăieşti, Băişeşti, Berchişeşti,  L i t e n i  şi

    Lucăceşti. Această informaţie  se află  în  A r h i v e l e Naţionale -  S V ,

    P r e t u r a  plăşii Ilişeşti  1 9 4 6  -  1 9 5 0 .

    După  p r i m u l  război  m o n d i a l s a tu l  a  c u n o s c u t  o  rapidăr e f a c e r e  şi a influenţat  d e z v o l t a r e a  plăşii  Ilişeşti.

    în  Ilişeşti  a u v e n i t  în  a n u l 1 9 4 0 ^ 1 5 0  de  f a m i l i i  d i n A r d e a l ,

    d e o a r e c e  s-a c e d a t  A r d e a l u l  de N o r d l a  persecuţia  l u i H i t l e r . D a r

    aceştia  a u  rămas  a i c i p e n t r u  puţin  t i m p .

    în  a n u l 1 9 4 1  a u  v e n i t 1 5 0  d e  colonişti  m a c e d o n i e n i d i n

    D o b r o g e a  şi a u l o c u i t a i c i p e n t r u  puţin  t i m p ,  a u p l e c a t  d i n  sa t în

    an u l 1 9 4 4 .Urmează  a l  I I - l e a  război  m o n d i a l  c a r e  d i s t r u g e  Ilişeştiul

    c a t a s t r o f a l .  A  început  în  a n u l 1 9 4 1  şi a  d u r a t  4  a n i .  în  an u l 1 9 4 4

    are l oc  e v a c u a r e a populaţiei  d i n  Ilişeşti.

    C r o n i c a r u l  G h e o r g h e  H l a c i u c  d e s c r i e e v a c u a r e a  Ilişeştiului

    şi întoarcerea  d i n  e v a c u a r e ,  în  c a l i t a t e  d e m a r t o r o c u l a r :

     La  7  mai  aceluiaşi  an, se acorda & către ComandamentulArmateiSovietice în operaţie, evacuarea generala a satelor  £n judeţulSuceavă pâ

    ta apa Sucevii ffîmic mai trist   şi mai dureros  (kcal  aceasta  ştire

    nemaiauzită  în partite noastre. S-a trimis patruk  speciale,  cari  ia încep

    îndemnau populaţia  Ia  evacuare,  iar mai  târziu o awemnţau  cu scoaterea

     forţată  din  casele  ei populaţia însă nu asculta îndemnurile primite  nici

    ameninţarea anunţată,  ci se ascundea în păduri apropiate, până în 14 ma

    c l l   a fost  scoasă definitiv ân  toate satele vecine,  rămânând  numai câţwSâtrâni şi iltrâne incapaSiâ pentru transport  %atâ averea,  cu  o mică şi

    neînsemnată excepţie rămâne  locului  pentru ca să dispară  în  decursu

    tunilbr  viitoare,  începe un convoi jalnic  de  căruţe, cărucioare,  telegup

    alte vehicule ciudate inventate pe 2 roţi spre râd  Suceava,

    2 1

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    21/119

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    22/119

     flnul1944  a fost  un  an  foarte roditor,  toată ţarina a fost  lucrată,

     numai  drumurile  şi şanţurile au rămas marate, iar cartofii  neprăşiţi au  fost

     mai mari  decât ceigrijiţi din  anul 1945;  era un belşug  în  holda,  însă nu

    -pentru localnici care erau  suiţi să-şi  cumpere panta  de  toate zilele  din

     ftdeţek 

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    23/119

     JLci a murit  pâr   (Batiu în 2 nmemvrk  1944  k   vârstă de 72 ani,  iar

    cantorul Bisericesc s-a întors în februarie 1945 k  postul sau

    ^gposatul a păstorit  parohia  iGşeşti 23 ani după împrejurări, fiind

    un om foarte Stând şi  tacticos faţă  de subordonaţii  lui  Wu purta  ură

    niciodată faţă  de cineva,  nici nu-i plăceau şicanele de prisos. 

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    24/119

     JMttveti  bisericeşti  ttpseau, m r t a caz de tumw eliberam  o adeverinţa

     cu sigiliul   împrumutai  de la  (Burdujetti  Jlm  avut foarte mult  de  fu  cm.

    Toată ziua eram  în  picioare,  umbkm mai mult pe jos,  fiindcă  cu un vehicul

     n-ai  putut  să U arăţi pe drum,  dealtfilşi te lua  k  o muncă oarecare; dar mă

     simţeam sănătos,  vioi  şi dispus  orişicândpentru smădulmeu,

     ffîi  mâ  zăliăia nimeni  făceam pur şi simplu  multă treabă scurt,  insă

     precis.  (După reîn toarcerea tituJdrilbr,  m  rămas k  postul meu de preot  de

     ajutor din  îSşeşti

     în  timpul   ocupaţiei,  noi preoţii am  fost  bine  organizaţi având în

     frunte  un  inspector milionar,  in  persoana  pâr  Wkoke TtSCUUam  din

    Stupea, cart  m  reprezenta în faţa  comandamentului de- ocupaţie şi ne

     procura  legitimaţiile pentru scutim lucrului fizic.  Secţia bisericească fim

     pam  ăn inspectoratulşcokr.

     Jiceastă instituţie, soră  cu  sf. biserică,  luase  fiinţă  abia  (a  incqmtuf

     fui  decemvrie  1944 cu o singură clasă şi  vegeta  în  împrejurări  foarte

     mizerabile,  fiindcă  nimeni nu şt. interesa  de ea.  Ca clasă  avea nevoie  de o reparatură  mai mare,  dar âpseau banii necesari Abia.  în  aprilie  1945 k

     şcoala nr, î   s au  descins  mai multe  ckse,  cu mai multa puteri didactice,

     întoarse  din  refugiu.  Şcoala nr. 2  a fost  întrebuinţată ca  spital pentru

     bolnavii  de tifos exantematic  şi îngrijiţi de o caravană sanitară  speckDl

     Jlfimentarmpopukţurierafoam anevoioasă^  cu toate ca s-a înfiinţat

     şi o cantină pentru cei  săraci,  însă  ea juncţiona  neregulat,  iar mâncarea  o

     primeau  în cea  m i mare parte aceia ce nu vroiau  si muncească,  (Durata  ei

     datează cam din  decemvrie  1944 până în mai 1945, când   s~a  stins  cu desât>ârşm, filze ajutoare  popukţia  nu  k  primea,  a  era  avizată k câştigul

    ei pmpriu, agonisit  mai mult noaptea,  căci ziua  nu era pentru  dânsa. O

     singură mângâiere pentru popormi  a fost  nădejdea într-un  viitor  mai  bun

     împreunat cu pacea cm. mult  dorită.

     Mortalitatea  a  ajuns apogeul în  primăvara  anului  1945, morţii se

     îngmpau  şi. fără  preot, fiind'preotul local bolnav  de aceeaşi boală în  spital

     aproape  2 âiny naşterile au  fost  mai reduse  decât în franţa.  Căsătoriile se

     încheiau foarte  rar dîn cauza  războiului încă  neteminaL (Despre  ămrţuti nu  poate  să fie nici  votfiă, fiindi-ă mottmm  şi războiul  au  pricinuit multe

     divorţuri  naturale.

    (Preţurile creşteu pe zi  ce tr&cea  fa infinit,  turnând  nici-o stavila  sub

     pretextul: ca  să nu  dispară pkţa.  Valuri  de scumpete  se urcau  din lună în

    lună cdmai  mult  în aşa fel^ că, marfa care se vindea in sepUrmwe 1944  cu

    100  kh pate un  an s-a scumpit cu  1500 %,

    2 5

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    25/119

    G e o r g e  Şaidel  S i b i a n u  realizează şi e l o cronică  d i n  t i m p u l  războiului,  d i n  c a r e  r e d a u

    u n  s c u r t  c i t a t .

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    26/119

    7  mai 1944 duminică: am  fost   la Biserică,  unde  s-a

    terminat   slujba la 9,30 din  cauza  „avioanelor".  Acum  de-o

    bucăţică de  vreme ne-am „climatizat-' cu  zgomotul avioanelor

    inamice, trec în fiecare  noapte. Sirena urlă toată  ziua şi sunetul

    ei ne pare mai puţin îngrozitor.

    V e r s u r i  din

      r e f u g i u  închinate  Bucovinei

     L a  noi în Bucovina,  plâng  codrii verzi  de  brad

    Şi spaimă  e în şoapta  izvoarelor  ce cad.

     L a  noi zadarnic vine dorita  primăvară

     N u  sună  glas  de  bucium  în liniştea  de  seară.

     Z a d a r n i c  se  îmbracă grădinile în  f l o a r e ,

    Căci  nu e glas  de  clopot,  n i c i  zi de  sărbătoare.

     Azi t u n u r i l e  muşcă ţărâna^ţi Bucovină în  t a i n i c f u n d    de  vale,  pe  vârfuri  de  colină.

     D o a r  munţii  tăi năprasnici  privesc  nepăsători,

    - întrânşii  e nădejdea şi-a  fost  de-atătea  o r i —

    Sus numai  Vodă Ştefan,  să  sfarme-ar vrea  mormântul;

    Trec t a n c u r i l e grele,  se  zguduie  pământul...

    Şi  valuri de fum negru  se urcă până-n  n or i

    Şi vin călăii roşii  cu spaimă şi  f i o r i . . .

     E r a pe  l a  sfârşitul   l u i  Mărţişor,  în  ţară

    Venise  cu zăpadă târzia primăvară;

     Pe d r u m u r i desfundate, p r i n  viscol   şi  noroi,

     Pe  când   pornise l u n g u l   şi  tristul   nost'  convoi,

    C u  negură  în suflet,  p r i n  negură,  p r i n  glod,

    Trecea  în şir de  care  cel   m a i  sărman  norod.

     Plângea văzduhul   j a l e a p r i n  genele  de  n ou r i ;Veneau  din miazănoapte  sinistrele ecouri...

     Porniserăm  de  zile. D e l u n i  întregi,  de  ani .

     Părea  un vis năprasnic...  D a r  nu!  E r a u  duşmani

    C e n e - a l u n g a u  din urmă...  Veneau  din  l a r g  de  stepe

     N u  le-a  ajuns  pământul!  Şi-s câmpurile  sterpe.

    Ce-au  căutat  n e b u n i i  în sărăcia noastră  ?!

    2 7

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    27/119

    - Nu plânge, Românie, tu, zână  mult   măiastră.

     Aşa ne hotărâse  nemilostiva  soartă,

    Să rătăcim pe  drumuri  cerşind din poartă-n poartă.

    Cu  rostul  nostru-n  lume  ne-am  împăcat.  De-acum

    Porneşte-ţi Românie oştirile pe  drum.

    Să  sune  glas  de trâmbiţi, de  tobe  şi de  bucium!

     Adună-ţi călăreţii, năpraznice Mihai

    în scrâşnete de săbii, şi-n  tropote  de cai!

    Strângându-ţi cavalerii, înalţă-te Corvine,

     Din munţi să fărmi duşmanul ce  vine  către  tine  !

     Iar   tu bătrâne Ştefan, arcaşii să-ţi  aduni

    Şi arcul tău năpraznic degrabă să-ţi înstruni.

    Să  sufli  cu tărie în  cornul  fermecat

     De nu va fi destulă oştirea  ce-ai  chemat.

    Vor tresări stejarii şi-n freamăte  voioase

     Intinde-vor   spre  tine  lungi  braţe  noduroase.

    Porni-va după  tine  oştirea de stejari

    Tăind în  oastea  roşă ca-n rânduri de tătari.

    Va-ntuneea  văzduhul segeţile-ţi vrăjite

    Străbate-vor prin  tancuri,  prin  tunuri  oţetite

    Şi-apoi când lăncerii vor birui măreţi

    Va năvăli  armata  de aprigi călăreţi.

     In frunte  Mihai Vodă - un trăsnet să lovească

    Să  spulbere  în vânturi oştirea muscălească !

    S-or înturna flăcăii din  marea epopee...

    - Vor fi  morminte  sfinte  sinistrele  tranşee -

    Vor   trece  sub  arcade  în şiruri  lungi,  rărite,Cu  hainele murdare,  cu căştile  zdrobite,

     Dar vor privi cu fală încrezători în ei,

    în ţara dezrobită şi-n  drepturile  ei...

    2 8

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    28/119

    G e o r g e  Şaidel  S i b i a n u , 1 9 2 7  -  2 0 0 ? , p r o f e s o r    şi  a c t o r ,  d i n

    Ilişeşti,  f a c e p a r t e  d i n  personalităţile României.  A c e s t f r a g m e n t

    d i n  c r o n i c a s a , p r e c u m  şi  p o e z i a s u n t p u b l i c a t e p e n t r u p r i m a  dată.

    Ilişeştiul a  f o s t l i n i e  d e  front  între ruşi şi nemţi.   U n i i  d i n

     populaţie se retrăgeau  s p r e  M o l d o v a  s a u  A r d e a l . S- a u f o r m a t

    t r e n u r i  s p e c i a l e  în  c a r e  o a m e n i i  îşi  p u n e a u  avuţiile  l o r ; u n e l e d i ne l e e r au  b o m b a r d a t e  d e ruşi. I n 3 săptămâni a u dispărut  t o a t e

     prăvăliile.  S e d i u l s a t u l u i  s a  s t a b i l i t  în  c a s a  parohială şi a  f o s t  a l e s

     N i c o l a e F o r g a c i  c a  p r i m a r .

    I n  a p r i l i e 1 9 4 4  ruşii a u i n t r a t  în  s a t , j e f u i n d t o t u l . A  a r s t r e i

    s f e r t u r i  d in sa t ,  p e s t e  8 6 4  d e c a s e  şi  a u  rămas  d o a r    4 6 1 .

    L a  2 3  a u g u t  1 9 4 4  a  a v u t l o c e l i b e r a r e a  ţării d e  s u b  fascişti;

    şi după 8  s e p t e m b r i e  1 9 4 4 l o c u i t o r i i  Ilişeştiului  s - au  întors în  sat.După război a rămas  d o a r    1 0 % d i n  populaţie.

    Urmează  t i f o s u l i m e d i a t  după război de  c a r e  m o r   mulţi

    o a m e n i . C a r a n t i n a  durează 7  l u n i ,  a p o i  urmează o perioadă de

    f o a m e t e .  în şcoala  v e c h e  se da p r i m u l a ju t o r b o l n a v i l o r    d e  t i f o s .

    O  caravană sanitară  a l i m e n t a s a t u l c u  m e d i c a m e n t e .

    P e  Ţâcla, Bâtca,  B a r a n c a ,  B a h r i n a  şi  a l t e z o n e ,  se găsesc şi

    a c u m r e s t u r i de muniţie, se c u n o s c  l o c u r i l e  u n d e  a u f o s t  c a z e m a t eşi tranşee săpate în  z i g z a g .  în  a n u l 1 9 9 7  în  B a r a n c a ,  l a o

    a l u n e c a r e  d e  t e r e n  s - a u găsit  f o c o a s e  p e n t r u  l o v i t u r i  d e

    aruncătoare,  o b u z e  şi  a l t e r e s t u r i m i l i t a r e .

    L a  Paşte, în  a n u l 1 9 9 7  t i n e r i i de pe imaşul Tablă  a u  a d u s c u

    f a e t o n u l d i n  B a r a n c a  l o v i t u r i  de aruncătoare pe  c a r e  l e - a u  pus

    într-o groapă  d i n z o n a  Belţi şi  l e - a u d a t f o c cu u n  c a u c i u c .  „Era o

    adevărată privelişte d e război" - a  d e c l a r a t  Chindriş  I o a n  c a r e  seîntorcea  s e a r a  acasă de l a A d u n a r e .

    După războiul d i n  1 9 4 4 ,  România cunoaşte o scurtă

     perioadă democratică în  c a r e  se formează  p a r t i d e ,  se  f a ce

     politică,  i n c l u s i v l a  Ilişeşti.  S a t u l  începe  d i n n o u  să se  r e g e n e r e z e

    d a r m u l t m a i g r e u  faţă d e p r i m u l  război  m o n d i a l .

    2 9

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    29/119

    Comuna Ciprian (PorumSescu vecină cu şase comune

    TovarăşuCşi tovarăşa

    30

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    30/119

    Comuniştii a u  a j u n s  l a  c o n d u c e r e a  ţării d e  a s e m e n i  şi a

    s a t u l u i .  P r i m i i  comunişti a u  f o s t  săraci, fară pământ şi fără

    şcoală. Văzându-se c u funcţii şi  f a v o r u r i d i n  p a r t e a  p a r t i d u l u i , a u

    acţionat c u râvnă  p e n t r u  a  i m p u n e o b l i g a t o r i u  această politică

    s a t u l u i .  în  t i m p  toţi se  t e m e a u  d e  p a r t i d  şi d e Ceauşescu, d a r

    n i m e n i  n u îndrăznea să vorbească p e faţă împotriva  p o l i t i c i i ,  c uexcepţia  v r e - u n u i a  în  s t a r e  d e  e b r i e t a t e .

    C A P - u l  l a Ilişeşti s-a înfiinţat în  a n u l 1 9 6 2 . S - a u f o l o s i t

    ameninţări, constrângeri şi violenţe  p e n t r u  a  s m u l g e  pământurile,

    a n i m e l e l e  şi  u n e l t e l e a g r i c o l e  de l a  o a m e n i p e n t r u  a  f o r m a C A P -

    u r i l e  c a r e  n - a u m a i f o s t p r o p r i e t a t e a  ţăranilor, c i a u  d e v e n i t

     p r o p r i e t a t e a s t a t u l u i .  în  p r i m a  fază de  c o l e c t i v i z a r e ,  comuniştii

    u m b l a u  pe l a  c a se ,  căutând să lămurească p e  o a m e n i  c u p r o m i s i u n i  d e s p r e  m a r i l e f a v o r u r i  a l e C A P - u l u i ;  i a r   în cea  de-a

    d o u a  fază  l e - a u s m u l s  pământurile şi  b u n u r i l e f o l o s i n d p r e t e x t u l :

    Eşti  c o n t r a p a r t i d u l u i  ?  P e n t r u  Ilişeşti,  u n u l d i n  comuniştii ce

    u m b l a u  p e  l a  c a s e  a  f o s t F l o c e a d i n  Bucşoaia. Fiindcă  m a j o r i t a t e a

    a u a v u t m a i m u l t s a u m a i  puţin pământ, s-a p r o d u s  o  m a r e j a l e  şi

    tristeţe în sa t . Ţ ăranii  p r i m e a u  l a început u n  p r o c e n t  b u n d i n

     producţie, după  c a r e  s- a scăzut l a 10 % d i n producţie  m o t i v p e n t r u  c a r e  m a r e a  m a j o r i t a t e f u r a u .

    C e i  c a r e  n u s - a u  înscris în  C . A . P .  a u f o s t  p e s t e  douăzeci

    d e  p e r s o a n e :  Cenuşă  D u m i t r u ,  Moroşan  A x i n t e ,  Cenuşă  M i h a i ,

    C o j o c a r i u N i c o l a e , C o j o c a r i u D u m i t r u , R o m a n G r i g o r e  z is

    Goriţă,  T r i f a n ,  C o c a r i  şi alţii.

    L a  aceştia l i s- a  l u a t  pământul forţat şi l i s-a da t în

    extremităţile  s a t u l u i  sau în  c a z u l l u i C o j o c a r i u D u m i t r u  i - a da t pământ în  s c h i m b u l  grădinii pe m u n t e l e  Băişescu  d i n O s t r a .

    Cenuşă  D u m i t r u  rămâne fară pământ, d a r c u  i m p o z i t u l

     plătit  p e n t r u  e l . S e adresează  c o n d u c e r i i r a i o n u l u i G u r a

    H u m o r u l u i ,  c a r e  1-a  lămurit,  a p o i  s c r i e  l a  Bucureşti.

    3 1

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    31/119

    mSPATUL POPULAR AL  RAIONULUI JURA HUMORULUI

    COMITETUL EXE0UH7Nr.  6/R din 24 ianuarie 1966

    Dooar I/B/24

    0 ă t r a,

    OiiKUSA DUMITRU a lui HIHAlComuna  - I L X S E S T I

    La  aoriaoam  Dva.adroflată  Contiiliulul do Miniştr i ,  prin  caro roolowyj,  nituaţla  unui toron comasat, în  i i t w ioerootttrllor  efectuat^ t»-nr^Blntat ut'mătoarolo  ,

    Bato  adovărtt  oft dvs. nu  GÎnboţi îiuiorin  în Cooperativa  agricolă  de produc yio  gl vi o~a  oomaoat  auprafaţad«  o,B5 na. toron, fapt pentru oare vi ci-a ropurtlijat aoeaayauprafaţa do toron în nchlmbul oolul  eomnnat  in tarlaua„DEALUL MARE",  însă dvfi»  aţi roteat nix primiţi  aoont  toronlnsîndu-1  aoluorat terenul mal mult do un an.»

    In  anul  Iţ&r,  toronul ora părluiit  iji în bazaDocrotului  115/1959  a teoout  în patrimoniul citatului, Cît prl-

    vooto  otabillrea Impozitului, aooanta n-a  fftout  logal  intru-oît pînS  i« aplioaraa Decretului  115/1959»  ţăranul  ora inovldoaţa  ofatului  popule* la  posiţia  dvn., pintrtt oara  a 1,1achitat  impozibolţ»  şt, taxolo logale,  iar  după aplicam Do-orotului, a-au atabllit irapoaito al  taxo numai asupra toro-

    cului  al bunurilor oo  le-aţi  posedat,-Dooi nu vi :;o poato  rentitul lmposvltul  aohitat»-Koforitor la penaia  0 9  o  nolioltaţl,  aşa oum vi

    a~a lndloat do organul  îalonai  oare a oerootat  roolawaţladvn,,  a  rămas  oa dvn. să vii prosontaj;! ou o cărora  la  Oficiuldo provodorl  nooialo  al afatulul popular raional Gura - Humorulu i  pontru  întocmirea  dosarului.  Totodată voţi  proaonta toatoactolo  ce le poiioda î în  lefiătură  ou penala  anterioară  qldaoă voţl îndopllnl pr^»iadlaJlftgal.o-vi  no va aaorda penala ouvonită.-

     /

    P I U  3 E U I N#k^  '  8 B W j $ $ 0 * k  t !

    5  ox.

    1

    i

     fiăspunsuCd~e  ia  Şura  'Humorului

    3 2www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    32/119

    M a j o r i t a t e a c e l o r    ce n u s-au înscris în  C . A . P  şi-au

    însămânţat grădinile. Comuniştii a u c o n s i d e r a t  a c e a s t a  o călcare

    de  l e g e  şi  i - a u  băgat  l a  închisoare  p e : C o c a r i , C o j o c a r i u N i c o l a e ,

    R o m a n G r i g o r e  şi alţii.  R o m a n G r i g o r e  a făcut cea m a i  multă

     puşcărie.  L u i C o j o c a r i u N i c o l a e  i - a l u a t  s eca ra  de pe  p r o p r i u l

     pământ şi a u d u s - o  într-un  l o c  fară  r i s c  de  i n c e n d i u  şi  ia dat fo c,

    i a r e l  a făcut şase  s a u  nouă  l u n i  de  închisoare.în  p e r i o a d a  colectivizării  l a  Ilişeşti  e r a p r i m a r P a v a l o v .

    C o j o ca r i u N . D u m i t r u a  p l e c a t  l a Bucureşti  p e n t r u  a scăpa

    d e C . A . P .  şi soţia  l u i  Măria se j u s t i f i c a  că  n u  p o a t e  de c i de  fară

    soţ. Comuniştii a u  l u a t - o  c u maşina şi a u  d u s - o  l a  p a r t i d  l aS u c e a v a  p e n t r u  a o forţa să  a c c e p te  p r e d a r e a  pământului l a

    C . A . P .  A c e a s t a  deşi născuse  d o a r    de op t z i l e  p e  u l t i m u l  c o p i l

    C o j o c a r i u V a s i l e , 1 - a  înfăşat şi a  m e r s l a p a r t i d .  După  m a i m u l t e

    ameninţări a u  a dus - o  acasă. Primăvara ce-a  u r m a t f a m i l i a

    C o j o c a r i u N . D u m i t r u  şi Măria însămânţează pământul,  m o t i v

     p e n t r u  c a r e  urmează închisoare. însă judecătorul  D a n c i u  de l a

    Judecătoria Ilişeşti îi învaţă ce să facă să  s cape de închisoare. în

    z i u a p r o c e s u l u i c e - a a v u t l o c l a  S u c e a v a  f a m i l i a C o j o c a r i u  pleacă

    c u  toţi  c i n c i c o p i i ,  c u căruţa l a t r i b u n a l .  Când  C . D u m i t r u  a  fostc h e m a t  în  sa la de  judecată toţi  c o p i i i  a u i n t r a t  împreună cu e l ,  şi

    soţia c u c e l  m a i m i c  în braţe, a  s p u s  judecătorului: „Luaţi-1împreună cu  c o p i i i " . F a m i l i a  a  f o s t  dată afară şi  C o j o c a r i u

    D u m i t r u  j u d e c a t ,  d a r   graţiat.

    Colectivist  din Ilişeşti Sculptură de  Ioan Sârghie  - 1958

    3 3

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    33/119

    I A S - u l  l a  Ilişeşti a  f o s t m u l t m a i r e n t a b i l  decât  C A P - u l .  A u

    l u c r a t b i n e  şi  m e c a n i z a t  pământurile, a u  a v u t r e c o l t e m a r i , i a r

    f e r m a  zootehnică a  a v u t v a c i  de elită,  f i i n d  m u l t t i m p  a  d o u a  p e

    tară.

    Ferma zootehnică

    în  a n u l 1 9 5 2 c e a m a i m a r e  p a r t e  a  s a t u l u i e r a  alimentată c u

    c u r e n t e l e c t r i c  produsă d e u n  d i n a m e l e c t r i c , a l i m e n t a t  de u n

    m o t o r ;  i a r în  a n u l  1 9 6 5 Ilişeştiul a  f o s t r a c o r d a t  l a reţeaua

    electrică.

    Clădirea fostei  uzine electrice

    3 4

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    34/119

    în  t i m p u l l u i Ceauşescu  s-au  c o n s t r u i t  6  b l o c u r i  în sat şi s¬a u f o r m a t  câteva  p u n c t e  de  l u c r u : I A S , S M T , e tc ,  care  a făcut săvină în sat  a p r o x i m a t i v  2 0 de  f a m i l i i  d i n  judeţul Botoşani.Aceştia  a u  n u m e l e  începând  cu A .

    A u  v e n i t  şi câţiva inşi c u  s t u d i i  s u p e r i o a r e  c a re  a u  fost

    repartizaţi  cu s e r v i c i u l a i c i .

    (Btocuri în Idşeşti

    3 5

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    35/119

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    36/119

    S e  construieşte  C a b a n a  Ilişeşti  c a re a junge  în  s c u r t  t i m p

    l a  m a r e p o p u l a r i t a t e , d e o a r e c e p u n e  l a dispoziţia clienţilor

    mâncăruri haiduceşti,  i a r d i n  a n u l  19 66 pes te zece an i  serveşte

    drumeţii şi c u mâncărurile stânei,  de oa r e c e  se înfiinţează

    „stâna turistică"  care este  în administraţia  c a ba ne i .

    Cea  mai veche vedere cu caSana Ifişeşti

    C   Cjheorghe,  şef uf stânei turistice

    3 7

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    37/119

    (Perimetrul comtruiSildin anul 1975

    3 8www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    38/119

    Revoluţia  d i n 1 9 8 9  a a d u s  transformări  l a  Ilişeşti.

    O r i c e e v e n i m e n t  i s t o r i c i i  îl notează,  p o l i t i c i e n i i  îl

    comentează,  o p i n i a  publică îl apreciază s a u îl acuză, însă  m a i

     p r e s u s  d e  t o at e D u m n e z e u  e s te  C e l  ce dirijează  i s t o r i a  şi  u n e o r i

    E l  descoperă şi  o a m e n i l o r    c e v a f i în  v i i t o r .

    E l  schimbă  t i m p u r i l e şi  e v e n i m e n t e l e .

    E l  dă j o s  p e împăraţi şi  E l ridică pe împăraţi.  D A N . 2 : 2 1 .Rostoş  G h e o r g h e  visează  u n v i s c i u d a t  c a r e  m i 1-a re la ta t .

    V e n i s e  u n vânt  m a r e  şi a trântit i a pământ  t o a t e s t e a g u r i l e ,

     p l a n c a r d e l e  şi  t a b l o u r i l e l u i Ceauşescu.

    P e r s o n a l  a m  v i s a t  p e Ceauşescu c u  E l e n a  îmbrăcaţi în

    n e g r u  c u  s e m n u l  d o l i u l u i  pe  r e v e r u l c o s t u m e l o r    în primăvara

    a n u l u i  1 9 8 9 . D i n  a c e s t e  m e s a j e  şi  a l t e l e  ce a u m a i f o s t r e z u l t a  că

    Ceauşeştii  v o r   m u r i  în  a n u l 1 9 8 9 .  Deşi a  f o s t r e a l e s ,  i - a  apuse p o c a  d e a u r   în  d e c e m b r i e 1 9 8 9 .

    L a  Revoluţie în Ilişeşti n u s-a  p r o d u s  n i c i  u n n e c a z ,  c i

    doar s -au  îndepărtat  t a b l o u r i l e l u i  Ceauşescu  d i n  primărie şi  d i n

    instituţiile  p u b l i c e , p r e c u m  şi cărţile  l u i de politică  c a r e  a u  fos t

    a rse  c u multă satisfacţie. Comuniştii trăiesc frică, neştiind ce se

    v a  întâmpla şi  d e v i n f o a r t e  credincioşi.  M e r g  l a Biserică c a şi

    c u m  a r   f i o r t o d o x i  înrăiţi,  d a r su n t  d e a c o r d c u t o a t e c o n f e s i u n i l e

    creştine şi ... îşi arată împotrivirea faţă de  c o m u n i s m .  Sătenii n u

    s -au  răzbunat  p e  comunişti, în  s c h i m b a u f o s t  m u l t  criticaţi.

    Ilişeştiul cunoaşte iarăşi o perioadă democratică şi  a re lo c

    < b u c u r i a  ţăranului român>, adică se  d a u  pământurile l a  o a m e n i ,

    se  dizolvă  C A P - u l .  împărţirea pământurilor a  p r o v o c a t  supărare,

    nedreptăţi şi mulţi n u şi-au  p u t u t d o v e d i  şi  r e c u p e r a  pământul;

    însă alţii  a u  obţinut pământ  c h i a r    dacă  n - a u a v u t  d e d r e p t .  înainte

    d e a l e g e r i l e l o c a l e  candidaţii l a funcţia d e p r i m a r p r o m i t e a u  şi onouă măsurare a pământurilor. începe o agricultură privată  c a r e  îi

    sa t i s f a c e  p e toţi. Pământul în  p r i m u l  d e c e n i u  după revoluţie  este

    r e n t a b i l p e n t r u o r i c i n e , m a j o r i t a t e a  a u  c u l t i v a t c a r t o f i  c a r e s- au

    vândut d e acasă l a angrosişti  c a r e  i - a u d u s  în oraşele  m a r i ,  m a i

    a l e s  Bucureşti şi Constanţa.

    3 9

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    39/119

    S e  d e s c h i d  o mulţime de crâşme în Ilişeşti şi Braşca,

    a l i m e n t a r e  şi  m a g a z i n e m i x t e . M u l t e d i n  a c e s t e a  a u f a l i m e n t a t  p e

     p a r c u r s .  S - a u d e s c h i s  şi câteva  a t e l i e r e  d e prestări  s e r v i c e ,

    tâmplărie şi  a l t e l e  însă  n - a u r ez i s t a t m u l t t i m p  datorită  i n v a z i e i d e

    m a r f a d i n  străinătate ieftină şi  d e  proastă  c a l i t a t e .

    I n  a n u l 1 9 9 7  cetăţenii  s a t u l u i  Braşca a u o c u p a t  a b u z i v  o

    suprafaţă  m a r e  d e t e r e n  a  f e r m e i z o o t e h n i c e  Ilişeşti.  A u  a m p l a s a tstâni şi a u păşunat  v i t e l e  p e  a c e s t  t e r e n . M u n c i t o r i i f e r m e i ,  de

    frică să n u se desfiinţeze  l o c u l l o r    de muncă,  d i n  lipsă de  t e r e n ,

    a u  făcut „miting l a Ilişeşti". Poliţia locală  l e - a p u s  braşcanilor în

    v e d e r e  să părăsească  t e r e n u l ;  aceştia n u a u  v r u t  şi s-a  a p e l a t  l a

    c o n d u c e r e a  judeţului,  c a r e  a  t r i m i s 2 0 0 d e j a n d a r m i  şi a u  e l i b e r a t

    t e r e n u l  într-un m o d paşnic. A u  d e m o n t a t  stâna  l u i G r o s a r i u

    V a s i l e  şi  i - a u  d u s - o  acasă în  c u r t e .L a  3 0 m a r t i e 1 9 9 7  toţi cetăţenii  s a t u l u i  Braşca de  t o a t e

    c o n f e s i u n i l e  a u  v e n i t  c u  v a c i l e  d e  f u n i e  l a primăria Ilişeşti de

    c a r e  aparţin şi a u  s t a t  toată  z i u a  în  s e m n  d e  p r o t e s t p e n t r u a c e l

    t e r e n  p e  c a r e - 1  o c u p a s e  spunând că  n u  a u s u f i c i e n t  imaş  u n d e  să-

    şi pască  v i t e l e .  O c u p a r e a  a c e s t u i t e r e n  s-a  b a z a t  p e nişte hărţi

    f o a r t e v e c h i  ce l e - a deţinut  G r o s a r i u  T .  G h e o r g h e ,  f i i n d  d i n

    f a m i l i e  d e p r i m a r i  p e v r e m e a  când Braşca  a v e a  primărie.  A c e s t e

    hărţi atestă pământul de lângă  C o r j a n  c a  p r o p r i e t a t e  a  s a t u l u i

    Braşca. După ce acţiunea a  f o s t  judecată în instanţă, păşunea

    rămâne a braşcanilor, i a r hărţile  a j u n g  l a  M u z e u l  Chindriş

    Ilişeşti.  E v e n i m e n t e l e  a u  f o s t p u b l i c a t e  de ziarişti şi  p o s t u r i  d e

    r a d i o  şi  t e l e v i z i u n e .  Populaţia în Ilişeşti a  c r e s c u t  l e n t  în  t i m p  d e

     p a c e ,  u n e o r i  s-a d u b l a t p r i n v e n i r e a  coloniştilor şi a scăzut  r a d i c a l

    în  t i m p u l  războaielor. în  p r e z e n t  e s t e  statică,  p o a t e  c h i a r    scade .

    Până  l a  jumătatea  s e c . X X  f a m i l i i l e  e r a u  d e 7 - 1 2  c o p i i ,  dupăc a r e  s c a d e  numărul  c o p i i l o r . U n  s o n d a j  e f e c t u a t  în  a n u l 2 0 0 0  l a

    1 0  c a s e  d i n  Ilişeşti arată  m e d i a  d e 3  c o p i i  p e f a m i l i e .

    P r i m a  înregistrare - recensământ  o r g a n i z a t o f i c i a l  este

    d i n  a n u l 1 7 8 8 ;  însă există  s t a t i s t i c i  şi evidenţe  m u l t m a i v e c h i .

    4 0

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    40/119

    Informaţiile  e x i s t e n t e  d e s p r e  populaţie  su n t :

    A n u l :  1 7 7 4 - 4 0  f a m i l i i

    1 7 7 9 - 4 6  f a m i l i i

    1 7 8 0 - 1 2 3  f a m i l i i

    1 7 8 4 - 1 4 2  f a m i l i i

    1 7 8 8  -  1 2 2  f a m i l i i  -  1 1 9 0  inşi în Ilişeşti şi Braşca

    1 8 0 0  -  1 7 5  f a m i l i i  -  1 0 7 5  inşi -  1 6 5  c a s e  în Ilişeştiîntre  a n i i 1 7 8 2  -  1 8 8 2  în Ilişeşti a u  f o s t a p r o x i m a t i v 1 7 0 0

    g e r m a n i  şi  1 5 0 0  români.

    în  a n u l 1 8 9 0  Ilişeştiul a r e o suprafaţă d e  3 0 , 1 1 k m 2 , 16 85

    l o c u i t o r i  români,  1 9 1 5 l o c u i t o r i g e r m a n i , 1 1 1 l o c u i t o r i e v r e i  şi  2 1

    l o c u i t o r i  d e a l t e  naţionalităţi, în  t o t a l 3 7 3 2 s u f l e t e .

    A n u l :  1 9 6 6  -  8 2 1  f a m i l i i  -  2 7 7 3  inşi în Ilişeşti şi Braşca

    1 9 8 8  -  8 2 0  f a m i l i i  -  2 5 0 0  inşi -  8 3 3  c a s e  în Ilişeşti2 0 0 1  -  8 3 0  f a m i l i i  -  2 5 0 0  inşi -  8 0 0  case

    în  u l t i m i i  a n i a u v e n i t m a i m u l t e  f a m i l i i  c u  funcţii  i m p o r t a n t e

    în Ilişeşti atraşi d e a e r u l c u r a t  şi  p e i s a j u l z o n e i .

    Ilişeştiul a  f o s t  c o n d u s  d e  p r o p r i e t a r i i  săi, de Ilieşescu, de

     b o i e r i , de mănăstirea Ilişeşti, de mănăstirea Moldoviţa^de  p r i m a r i

    români şi nemţi.

    A u  f o s t  diverşi  p r i m a r i  l a Ilişeşti  p r i n t r e  c a r e menţionez pe:

    H e i n e r i c h K i p p e r ,  Doboş  V a s i l e , P a v a l o v ,  Mănăstireanu, Ghiuţă,

    G r o s a r i u ,  Mazăre  V i o r e l ,  M o l d o v a n u  C r i s t i  G h e o r g h e . S c u r t

    t i m p  după al  d o i l e a  război  m o n d i a l  a  f o s t p r i m a r    T i t i ,  u n  r r o m

    c a r e  n u  ştia să  s c r i e  şi să citească.

    Wlifiuţă Qheorahe -  ceCmai bătrân din Itişeşti

    4 1

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    41/119

    (pictură de Vasile Chindriş - prezentată  la examenul de absolvire a Şcolii

    de J4rte

    Cabana Ilişeşti - pictată de 'Vasile Chindriş

    Şef  ulatelierului de pictură Şura  'Jfumorului

     42

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    42/119

    coafa â  ^ t t l b r d

    D i n  c e l e  m a i v e c h i t i m p u r i  a u  e x i s t a t d i v e r se s i s t e m e  deînvăţământ,  care  a u  e v o l u a t  până l a învăţământul  m o d e r n .  I ng e n e r a l  şcoala era s t r i c t  legată de  r e l i g i e . F i e c a r e d i n t r e m a r i l er e l i g i i  a l e  l u m i i  şi a românilor au  a v u t p r o p r i u l s i s t e m  deînvăţământ.

    D i n t r e  c e l e  m a i v e c h i b i s e r i c i c a t o l i c e  şi  o r t o d o x e a v e a u prevăzut o cameră  p e n t r u  şcoală.  D e c i  şcoala se făcea în „tinda

    B i s e r i c i i " ,  şi p r e o t u l e r a  învăţător.E v r e i i  de a s e m e n i a v e a u  prevăzută  sa l a  de clasă la i n t r a r e  în

    sinagogă.  M a n u a l u l  de învăţământ  e r a T o r a ,  adică  p r i m e l e c i n c icărţi  a l e  B i b l i e i  s c r i s e  d e M o i s e .

    în  t i m p  şcoala s-a despărţit  a d m i n i s t r a t i v  de biserică,r e sp e c t i v  de sinagogă.  E v r e i i  a v e a u  învăţători  p a r t i c u l a r i l a  oraşeşi în  c o m u n e  u n d e  c o m u n i t a t e a e r a  numeroasă şi dezvoltată. P eaceştia îi plăteau părinţii  c o p i i l o r    care  a v e a u  posibilităţi să-iînveţe  carte.

    P r i m a  şcoală românească  c u  învăţământ  o r g a n i z a t  o f i c i a l  esteidentificată  d i n d o c u m e n t e  în plină  a c t i v i t a t e  l a  a n u l 1 3 9 9  înŞcheii Braşovului şi es te  amintită  a c t i v i t a t e  şcolară şi  l a Şiret.

    în Ilişeşti coloniştii  g e r m a n i  înfiinţează o ŞcoalăEvanghelică, privată, în  a n u l 1 7 8 9 . A c e a s t a  funcţionează înconcordanţă  c u învăţătura protestanţilor   l u t h e r a n i .

    P r e o t u l  B u c e v s c h i  D u m i t r u ,  tatăl  p i c t o r u l u i E p a m i n o n d aB u c e v s c h i ,  a  f o s t  u n  i m p o r t a n t  luptător   p e n t r u  e m a n c i p a r e aromânilor   d i n  Ilişeşti.  E l  îi îndeamnă pe săteni să întreţină  p r i nm i j l o a c e p r o p r i i o şcoală în Ilişeşti şi  u n a  în Braşca  p e n t r u c o p i i il o r ,  deşi  s t a tu l aus t r i ac  d i s p u n e a  d e f o n d u r i  în  acest  scop.

    Şcoala românească în Ilişeşti  s- a  de schi s  în  a n u l 1 8 5 9 .

    4 3

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    43/119

    în  v a r a a c e s t u i  a n ilişeştenii şi-au  a l e s  t r e i  e p i t r o p i : p r e o t u l

    B u c e v s c h i  D u m i t r u ,  Ghiuţă  M i h a i  şi Paşcan  G a v r i l ,  c a r e  să

    îngrijească de  c e l e  n e c e s a r e  şi de b u n u l m e r s  a l şcolii. Neavând

    l o c a l  p r o p r i u a u  închiriat o cameră  d i n  c a s a  spaţioasă a  l u i Şaidel

    d i n  c e n t r u l S a t u l u i  V e c h i .

    L a  insistenţa  p a r o h u l u i B u c e v s c h i  D u m i t r u ,  l a şcoala  n o uînfiinţată  v i n e c a  învăţător Cernăuţean  D u m i t r u .

    S t a t u l  n u a  a c o r d a t  n i c i  u n  a j u t o r    şcolii şi jumătate d e a n

    şcoala a  f o s t  întreţinută de B u c e v s c h i  în  c e  priveşte  p l a t a  c h i r i e i ,

    m o b i l i e r ,  m a t e r i a l d i d a c t i c ,  încălzit,  i l u m i n a t  şi  p l a t a

    învăţătorului.

    A p o i ,  l a stăruinţa  p r e o t u l u i ,  sătenii  d i n  Ilişeşti şi Braşca a u

    strâns şi a u d e p u s  2 0 0 0  f l o r i n i  d i n  a căror dobândă să plăteascăînvăţătorul.

    Afară de  aceas ta ,  t r e b u i a u  să  a s i g u re l e m n e l e  şi  p l a t a

    s e r v i t o r u l u i . Această hotărâre a sătenilor a întărit-o  g u v e r n u l a b i a

    l a  da t a de 12 i a nu a r i e 18 66 .

    D i n  c a t a l o a g e l e  şcolare  c a r e  s - a u  păstrat, rezultă că şcoala  d i n

    Ilişeşti a  p u r t a t n u m e l e  de .

    în  a n u l 1 8 6 0  i s-a  s c h i m b a t n u m e l e  în .

    în  p r i m u l a n d e învăţământ l a şcoala  d i n  Ilişeşti  s u n t  înscrişi

    4 7 e l e v i  în  c l a s a  I şi  p a t r u e l e v i  în  c l as a I l - a  „care ştiau puţină

    c a r t e p r i n c i n e ştie ce împrejurare",  s c r i e C r o n i c a l u i F a l a t .

    L a  şcoala  d i n  Ilişeşti  e r a u  înscrişi  e l e v i d i n  Ilişeşti şi Braşca,

    d a r   şi  d i n S t u p e a u n d e n u e r a  şcoală,  d i n Bucşoaia  u n d e l i m b a d e

     p r e d a r e  e r a  g e r m a n a ,  d i n Şipotele  S u c e v e i ,  Moldoviţa,  V a m a ,

    Soloneţul de J o s  şi  a l t e  localităţi.L a  d e s c h i d e r e a  şcolii se prezintă şi  F l o r e a R u x a n d a c u  băiatul

    S i m i o n  F l o r e a M a r i a n în vârstă  de 12 a n i , şi-1 înscrie în  c l a s a  I .

    în  a n u l 1 8 6 0  l a şcoala română  d i n  Ilişeşti  e s te  înscris în  c l asa

    I  K i p r i a n  G o l e m b i o v s c h i ,  fiul  l u i I r a c l i e G o l e m b i o v s c h i , u l t e r i o r

    P o r u m b e s c u d i n  Şipotele  S u c e v e i .

    4 4www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    44/119

    în Ilişeşti se a f l a b u n i c u l d i n s p r e  mamă  a l l u i C . P o r u m b e s c u ,

    Ştefan Klodniţchi  m o r t  în  a n u l 1 8 6 7  şi  b u n i c a  sa  F r a n c i s c o .

    A m b e l e m o r m i n t e s u n t  în Ilişeşti  a c o p e r i t e  c u p i e t r e m a r i  după

    o b i c e i u l v o i e v o d a l . C o l e g  de clasă  c u C i p r i a n P o r u m b e s c u  a  fos t

    şi  I e r m o l a i  Ghiuţă,  f i u  de ţăran fruntaş  d i n  Ilişeşti  c a r e  l o c u i a

    lângă părinţii  l u i S . F . M a r i a n .

    T o t  în  a p r o p i e r e e r a b o r d e i u l s c r i p c a r u l u i  Urdă, de l a c a r e C .P o r u m b e s c u  a p r i n s u n e l e  lecţii  de  vioară  pe l a 6- 7 a n i .

    D e c i  Ilişeştiul a  f o s t p r i n t r e p r i m e l e c o m u n e d i n B u c o v i n a

    ca re  a  a v u t  şcoală în  l i m b a  română. Deşi  l i m b a  de  p r e d a r e er a

    româna se învăţau şi câteva  o r e  săptămânal de germană  c a r e  era

    necesară  p e n t r u  c e i  d o r i t o r i  să  u r m e z e  m a i d e p a r t e  şcoala

    secundară.

    P r i m u l  dascăl a l şcolii  d i n  Ilişeşti  e s te  Cernăuţean  D u m i t r u ,

    ca re  a  p r e d a t  în  casa  l u i  Şaidel.  U n t a u r f u r i o s  a dărâmat o  p a r t e

    d i n  clădire, însă  e x i s t a d e j a  c a sa  n o u l u i  învăţător c u o cameră

    largă amenajată. Această casă există şi-n  p r e z e n t  d a r   t o t a l

    renovată.

    L a  d a t a  de 21  d e c e m b r i e  1 8 6 4 v i n e  ca învăţător Ţurcan

    V a s i l e  şi lucrează  a i c i  până pe 28  s e p t e m b r i e 1 8 6 8 .  F i u l  l u i

    Ţurcan  e s te  p r o f e s o r    în  a c e a  perioadă l a Şcoala Normală  d i n

    Cernăuţi. După  d o i a n i  de  a c t i v i t a t e  a  l u i  Ţurcan  V a s i l e ,  şcoalaromână d i n Ilişeşti  e s te  recunoscută ca ,

    susţinută  de  săteni.

    L a  2 8  s e p t e m b r i e 1 8 6 8 v i n e  c a învăţător l a această şcoală

    Paşcan  A n d r e i  fiul  u n u i  ţăran  d i n l o c a l i t a t e . A c e s t a  e s te  a l t r e i l e a

    învăţător. P e  a c e a  v r e m e  învăţătorul era  p r o p u s  de  e p i t r o p i a

    şcolară^iar   n u m i r e a  o făcea  C o n s i l i u l C o n s i s t e r i a l E p i s c o p a l

    Cernăuţi,  c a re  înştiinţa  i m e d i a t i n s p e c t o r a t u l  judeţean  p e n t r u  a

    d i s p u n e  în consecinţă.

    Odată  c u v e n i r e a  învăţătorului Paşcan şcoala se mută în  casa

    a c e s t u i a .  I n a n u l 1 9 3 4  T r i f a n  F a l a t F l o r e a  vizitează această casă

    constatând  d i m e n s i u n e a u n e i  c a m e r e  d e 6 m x 5 m şi  a l t e  două

    c a m e r e  m a i m i c i despărţite  de  c a m e r a  m a r e .

    4 5

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    45/119

    P e  b a z a  L e g i i  învăţământului  d i n 1 8 7 3  învăţătorul n u  m a i

    este plătit  d i n f o n d u r i p a r t i c u l a r e c i d i n f o n d u l  şcolar   a l ţării.

    C e i  2 0 0 0  f l o r i n i  rămân  b u n i  depuşi, iar  d i n  dobânda  l o r   se

    v o r   cumpăra  l e m n e l e  n e c e sa re  şcolii, se v a  plăti  s e r v i t o r u l  şcolar

    şi  m a t e r i a l u l d i d a c t i c .

    Până în  a n u l 1 8 7 4 t o a t e  a c t e l e  ce le a v e a  şcoala  d i n  Ilişeşti

    e r a u  r e d a c t a t e  în  l i m b a  română.  C a t a l o a ge l e , m a t r i c o l e l e ,  etc,e r a u  s c r i s e  l a  început  cu l i t e re ch i r i l i c e ap o i s -a t r ecu t l a a l fa be t u ll a t i n .

    D i n  a n u l 1 8 7 4  a c t e l e şi toată corespondenţa se întocmeşte în

    l i m b a  germană,  s c r i s u l  f i i n d  în  c e l e  m a i m u l t e c a z u r i c u  c a r a c t e r e

    got i ce .

    I s o p e s c u  D i m i t r i e ,  i n s p e c t o r    şcolar a l  p r o v i n c i e i B u c o v i n a

    vizitează şcoala d i n Ilişeşti în  a n u l  1 8 7 7 ,  a n u l m u l t o r

    transformări  d i n  România.L a  d a t a  de 6  o c t o m b r i e 1 8 8 0  şcoala a  f o s t  vizitată de

     p r e f e c t u l  judeţului  S u c e a v a ,  E u d o x i u H u r m u z a c h i .

    învăţătorul  I g n a t C o r v i n , a j u t a t  d e  i n s p e c t o r u l

    D i m i t r i e  I s o p e s c u  şi  p r i m a r u l  M i h a i  L u p u ,  s - a  d e c i s  să

    r i d i c e  o şcoală, şi c u cons imţământul  m i t r o p o l i t u l u i

    S i l v e s t r u  M o r a r u  obţine d e l a  f o n d u l  b i s e r i c e s c  o parcelă d e  t e r e n  situată p e  s t r a d a  Ionaşcu Isăcescu ce

    d u c e  l a c i m i t i r ,  a p r o a p e  d e  v e c h e a  mănăstire.

    Românii în  m a j o r i t a t e l o c u i n d  „Pe  V a l e " ,  f a c

    s c h i m b u l  în  a n u l 1 8 8 0  c u c i z m a r u l C .  Nuţu adăugând şi

    s u m a  d e  7 7 5  f l o r i n i  p e n t r u  p a r c e l a  d e 3 4 prăjini p e  c a r e

    s - a c o n s t r u i t a c t u a l a  şcoală românească.

    L a  această clădire  s - a u m a i  făcut  u n e l e  modificări şi

    adăugiri  n e c e s a r e  şi  a s t f e l  în  n o i e m b r i e 1 8 8 1  şcoala

    a v e a  l o c a l p r o p r i u .

    4 6

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    46/119

    L a  data de 24 septembri e 1882  s-a făcut sfinţirea de către p reo tu l paroh d i n Ilişeşti Bacinschi N .

    P i c t o r u l  Epaminonda Bucevsch i ,  ca  u n u l  care  a  crescut  înIlişeşti a  donat  şcolii o frumoasă flamură de mătase pe a l  căreifond  roşu-albastru  a pictat pe sf. Gheorghe  învingând  balaurul .

    în  anul 1886 vine  ca învăţător Găină  Garabet  de  originearmean din Suceava.  Până  la  acest  învăţător   la Ilişeşti se făceau

    doar   t r e i  clase.H u r m u z a c h i .  învăţătorul  I . C o r v i n  încurajat şi  sp r i j i n i t de

    inspectoratul provinciei Isopescu  D i m i t r i e ,  ajutat de Lupu  M i h a icare  era ajutor   de  p r imar    s-a  decis  să  r id ice  u n  local pentruşcoală. C u consimţământul  m i t r o p o l i t u l u i M o r a r u S i l v e s t ruobţine de la fond ul  bisericesc p r in comis ia parohială,  o parcelă  deteren pentru  şcoală  pe strada dintre mănăstire spre c imi t i r .

    Insă  majoritatea  românilor   locuiau  în  Satul Vechi (Pe

    V a l e ) ,  de  aceea  fac  schimb  cu  c izmarul  C. Nuţu dându-i pa rc el a  primită  în schimbul a 34 prăjini  de teren pe  care  se află în pr ez en t,  Şcoala cu  c la se le M V .  L a  acest  schimb  C.Nuţu primeşte şi  suma  de 775  florini,  deoarece  exista  şi o clădire înconstrucţie. Această şcoală  s-a  început în  anul 1880, s-au  făcutunele  adăugiri şi modificări  necesare şi astfel  în  noiembrie 1881şcoala avea lo cal propr iu.

    L a  data  de 24 septe mbrie 188 2 s-a  făcut sfinţirea  de  către preotul paroh din  Iîişeşt̂  Bacinschi N .

    Pi c t o ru l  Epaminonda Bucevschi, ca unul  care a crescut înIlişeşti,  a donat  şcolii o frumoasă flamură  de  mătase pe al căreifond roşu-albastru  a pictat pe&f. Gheorghe  învingând  balaurul.

    în  anul 1886 vine ca învăţător Găină  Garabet de originearmean din Suceava.  Până  la  acest  învăţător   Ia Ilişeşti se făceaudoar   t r e i  clase.

    ŞcoaCa  cu cCaseCe I-IV. (Foto 1990-2000

    4 7www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    47/119

    (prima şcoală din Idşeşti (cvangfiedcă)

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    48/119

    Construcţia actualului Cămin Cultural de  către nemţi

    4 9

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    49/119

    în  p e r i o a d a c e l o r    două războaie  m o n d i a l e  încetează

    a c t i v i t a t e a  şcolară după  c a r e  se r e i a d i n n o u  c u  m u l t e l a c u n e .

    I n  p e r i o a d a  interbelică  T r i f o n  F . F l o r e a  ridică şcoala l a u n

    înalt  n i v e l  d e cunoştinţe, educaţie şi activităţi  c u l t u r a l e .

    După  c e l d e - a l d o i l e a  război  m o n d i a l şcoala se ridică  l e n t  şi

    a t i n g e a p o g e u l  în  p e r i o a d a c o m u n i s m u l u i .

    E l e v i i  d i n  Braşca frecventează  c l a s e l e  V - X  l a  Ilişeşti,  i a rdupă revoluţie  c l a s e l e  V -   V I I I .

    în  p e r i o a d a c o m u n i s m u l u i  e l e v i i  c l a s e l o r    I X - X d i n

    Păltinoasa îşi fac c u r s u r i l e  l a Ilişeşti până  l i  s-a  c o n s t r u i t  şcoală

    nouă  c u s u f i c i e n t e  săli de clasă.

    T o t  în această perioadă d e când s-a  i n t r o d u s  învăţământul

    o b l i g a t o r i u  d e X  c l a s e  a u  f r e c v e n t a t c l a s e l e I X  - X şi  e l e v i i  d i n

    Bălăceana şi  C i p r i a n P o r u m b e s c u  până  l a  Revoluţie.După Revoluţie se  r e d u c e  învăţământul  o b l i g a t o r i u  l a  V I I I

    c l a s e  şi  a s t f e l  frecventează şcoala  d o a r    e l e v i i  c o m u n e i a c t u a l e

    Ilişeşti.

    S e i n t r o d u c e r e l i g i a  în şcoli  p e n t r u o r t o d o x i .

     Neoprotestanţii a u  a v u t  profesoară de r e l i g i e d o a r    în  a n u l 1 9 9 8 .A

    I n  A d u n a r e  se  f a c e  Şcoala Biblică  c u  c o p i i i .  P e b a z a  a c e s t u i

     p r o g r a m  figurează în evidenţa  p r o f e s o a r e i  d e  r e l i g i e R u s n a c

    L a u r a d i n S u c e a v a ,  c a r e  l e eliberează adeverinţe  s i m e s t r i a l e  c u

    n o t e l e  obţinute.

    Ceilalţi  c o p i i  neoprotestanţi participă l a  o r e l e  d e  r e l i g i e

    ortodoxă,  d a r n u f a c s e m n u l c r u c i i  şi  n u  se închină  l a  sfinţi.

    I n  u l t i m i i  a n i  se  p u n e n u m e l e  şcolii  S i m i o n  F l o r e a M a r i a n ,

    n u m e  p e c a r e  1-a pus  şi  T . F . F a l a t p r o b a b i l  în  a n u l 1 9 4 3 ,  însă  c u

     p l e c a r e a  l u i şi războiul ce - a  u r m a t  a căzut  i n t e r e s u l p e n t r ud e n u m i r e a  şcolii.

    5 0

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    50/119

    -   < f i 3 & * L & i .  Ac t uAu   JU2& t t™Â&   yfe> J  f ^ / K *»K * * -  

    ~  &*j*fagtQj&  .tmifteeif'  ffig^^f^g*

    (Donaţia  [ui 

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    51/119

    O  s t r a t i f i c a r e  socială  e s t e  g r e u  d e  s t a b i l i t  în Ilişeştiul  a n i l o r

    2 0 0 0 .  în  l i n i i  m a r i  c r e d  că  a ceas ta e s te  o  c l a s i f i c a r e  corectă.

    1 .  O a m e n i  d e rând: agricultură,  a n i m a l e , p e n s i i ,  şomaj

    2 .  P a t r o n i  şi bogaţi:  a u  m a g a z i n e  s a u  m u l t  pământ

    3 . I n t e l e c t u a l i  şi meseriaşi: trăiesc  m o d e s t  d i n  s e r v i c i u  sau

    m e s e r i e

    4 .  Săraci:  n u a u pământ  n i c i  s e r v i c i u ,  în  g e n e r a l  r r o m i i .

     IlişeştiuCvăzut   de-pe. Ţicfci.  Centru jos casaS.F. i\1 arian.

    Foto Xipper

    5 2

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    52/119

    ILIEŞESCU+ -  1500

    C e l  m a i m a r e b o i e r m o l d o v e a n ,  influenţă politică, pământşi  aur

    ANDRIAŞ + -  1700

    M e d e l n i c e r

    IONAŞCU ISĂ CESCU  7 - 1 7 2 0M a r e  b o i e r ,  c t i t o r u l  mănăstirii Ilişeşti

    5 3

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    53/119

    I R A C L I E  P O R U M B E S C U  1 8 2 3 - 1 8 9 6

    P r e o t , s c r i i t o r

    E P A M I N O N D A B U C E V S C H I  1 84 3 - 18 91

    C e l  m a i m a r e p i c t o r a l B u c o v i n e i

    , i n i r -ii   ii  i i i i  i  ii

    S I M I O N  F L O R E A M A R I A N  1 8 4 7 - 1 9 0 7

    P r i m u l  ş i c e l m a i m a r e e t n o g r a f    român

    5 4

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    54/119

    C I P R I A N  P O R U M B E S C U  18 53 - 18 83

    C e l  m a i m a r e  m u z i c i a n  a l  B u c o v i n e i

    I O A N  PAŞCAN  1 8 6 1 - ?

    T e o l o g , s c r i i t o r

    T E M I S T O C L E  L U C E S C U B O C A N C E A  1 8 7 3

    A v o c a t ,  p o e t

    5 5

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    55/119

    H E I N R I C  K I P P E R 1 8 7 5 - 1 9 5 9

    S c r i i t o r

    i

    A R H I P  ROŞCA  1 8 7 7 - 1 9 2 6

    P i c t o r

    F I L A R E T  DOBOŞ   1 8 8 1  -  1 9 5 1

    P r o f e s o r ,  p o l i t i c i a n

    5 6www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    56/119

    T R I F O N  F A L A T  F L O R E A  1 8 8 9  - ?

    I n s p e c t o r    şcolar,  p a t r i o t

    H A R A L A M B I E I O A N  SÂRGHIE  1 8 9 3 - 1 9 7 1

    P r o f e s o r , s c u l p t o r

     N I C O L A I I .  NICULITĂ   1 8 9 4  -  1 9 8 03

    P r o f e s o r ,  cercetător

    5 7www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    57/119

    I M M A N U E L  G O R G O N + - 1 9 0 0

    Păstor,  t e o l o g

    J O H A N  C H R I S T I A N D R E S S L E R + - 1 9 0 0

    I s t o r i c , s c r i i t o r

    D I M I T R I E  B U C E V S C H I + - 1 9 0 0

    P r e o t ,  s c r i i t o r

    ^ 8www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    58/119

    A L E X A N D R U  ROŞCA  1 8 9 5  -  1 9 6 9

    P r o f e s o r    -  d o c t o r ,  z o o l o g

    V I C T O R    C O Z M A  1 9 1 2 - 1 9 8 8

    S c u l p t o r

    D I M I T R I E  F L O R E A  RARIŞTE  1 9 1 4  -

    P r o f e s o r , s c r i i t o r

    5 9www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    59/119

    V L A D I M I R    F L O R E A  1 9 2 2 - 1 9 8 4

    P r o f e s o r ,  s c u l p t o r

    G E O R G E  ŞAIDEL  S I B I A N U  1 9 2 7P r o f e s o r ,  a c to r

    G H E O R G H E  SCRIPCĂ   1 9 3 0 - ?

    P r o f e s o r , s c r i i t o r

    6 0www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    60/119

    O C T A V I A N S I M U  19 35 - ?

    M e d i c ,  p r o z a t o r

    D U M I T R U  R U S U  1930

    P r o f e s o r , p i c t o r

    6 1

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    61/119

    Troiţa din Ilişeşti realizată de Ioan Sârgliie în anul'1941

    6 2www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    62/119

    i n  p r e m i i

    Ilişeştiul se află în judeţul  S u c e a v a ,  l a distanţe  e g a l e  deS u c e a v a  şi  G u r a - H u m o r u l u i ,  adică l a 18 k m ,  f i i n d  tăiat în douăde  şoseaua naţională numărul 17 şi europeană  576 , un sa t des tu lde  împrăştiat, înconjurat de  d e a l u r i l e  Ţicla şi Bâtca, împrejmuitc u pădure şi  f a u n a  B u c o v i n e i .  Jumătatea  d in d ea l  a şoselei, adică N  s a t u l u i ,  este  numită „Deal",  p a r t e a  de S E a  s a t u l u i  tangentă pârâului Ilişasca  este  numită „Vale", i a r S V  s a t u l u i  ce se

    mărgineşte  de  pădurea  S t u p c i i este  n u m i t „Fundoi".După Revoluţie  s a u m a i f o r m a t două  c a r t i e r e  în Ilişeşti  spre

    Vârvata „Salcea"; şi înainte  de  cabană „Poiana  S o a r e l u i " . A i c i  a uv i l e  c e i  m a i  bogaţi d i n S u c e a v a ,  f i i n d  l a începutul  O b c i n e iB u c o v i n e i  este  cea m a i  preferată zonă c u aer   cu r a t ,  pădure şilinişte. în  S a l c e a  se află şi  a z i l u l  de bătrâni  n u m i t  „CăminulV i c t o r " .

    S a t u l  Braşca aparţine  a d m i n i s t r a t i v  Ilişeştiului şi de

    a s e m e n e a  este  un nou car t ie r .A c e s t e  împărţiri a  s a t u l u i  sub  f o r m a u n o r c a r t ie r e  a u

    d e n u m i r e a  dată după  l o c u l  aşezării şi deţin o mulţime d e străzi,f i eca r e  c u d e n u m i r e a  specifică:  f i e  după u n a n u m i t e v e n i m e n t ,

     personalităţi,  c a r a c t e r i s t i c i ,  sau  c h i a r t e r e n . U n e l e  n u m i r i  suntr ecen t e , a l t e l e  de pe  t i m p u l  nemţilor,  a l t e l e m a i v e c h i .  Câtevad e n u m i r i  de străzi  s u n t : P r i c o p t e n i , B a l t o c ,  Bălţi, Tablă,D o i s p r e z e c e , P o a r t a  Ţarinei  etc.

    Poziţia geografică a Ilişeştiului  este  cunoscută ca  r e l i e f ,făcând  p a r t e d in  podişul  M o l d o v e i ,  a l t i t u d i n e 4 5 0  m  deasupran i v e l u l u i  mării, 2 6 °  l a t i t u d i n e şi  4 7  °  l o n g i t u d i n e . T e m p e r a t u r am e d i e  anuală  es te  de 23° C. P r i n  Ilişeşti  t r e c  două  ape :  PârâulIlişasca  care  izvorăşte  d i n pădurea  S t u p e a şi traversează  pa r te a deS V  a  s a t u l u i  şi Pârâul  C r u cea ca r e  izvorăşte  d i n N V s a t u l u i ,traversează  sa tu l sp re E până  iese din sat  şi  se varsă în Ilişasca.

    6 3www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    63/119

    O  altă apă  es te un mic lac  în  e x t r e m i t a t e a de N a  s a t u l u i ,căruia i se s p u n e B a l t o c .

    %r emţoaică venită în vizită  fa (Baltoc

    Ilişeştiul de l a  început până în  p r e z e n t  a  f o s t reşedinţă decomună şi de plasă. Braşca a  a v u t  primărie şi  c o n d u c e r eadministrativă  p r o p r i e puţin  t i m p ,  însă  c e l m a i  m u l t  a aparţinut

    de  Ilişeşti.  S a u  adăugat  l a c o m u n a  Ilişeşti  S t u p e a  şi Bălăceana,d e v e n i n d  comună c u 4  s a t e . N u m e l e s a t u l u i S t u p e a v i n e  de lav e c h e a  l o r ocupaţie de albinărit; „Stupcină", „Stupcina",„Stupea".  A p o i  s-a  s c h i m b a t n u m e l e  după  n u m e l ec o m p o z i t o r u l u i  C i p r i a n P o r u m b e s c u c ar e e r a  în  S t u p e a .  Dupăaceasta  a  p r i m i t  şi  c o m u n a  acest  n u m e  de C. P o r u m b e s c u .  în

     p r e z e n t s a t u l S t u p e a  doreşte să se  separe  a d m i n i s t r a t i v  deIlişeşti şi să devină comună separată şi  c r e d  că  e s t e b in e  aşa.  L a

    Bălăceana  n u s u n t a s t f e l de dorinţe deocamdată,  dar doresc  caşi Bălăceana să devină comună independentă, aşa  c u m  a  f os t ,şi să rămână  d o a r   Ilişeştiul şi Braşca.  N u m e l e s a tu l u i Bălăceanav i n e  de la  n u m e l e  u n u i  b o i e r ,  adică Bălăşianu,  a p o i„Bălăşeana": „Bălăceaana".  A p a r e  înscris în  d o c u m e n t e d i nsec.  a l  X V - l e a .  T o a t e  aceste  localităţi în  t r e c u t  a u aparţinutr a i o n u l u i  G u r a - H u m o r u l u i ,  i a r  în  p r e z e n t judeţului  S u c e a v a .

    6 4

    www.cimec.ro

  • 8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf

    64/119

    D o r e s c  şi  p r o p u n s c h i m b a r e a n u m e l u i c o m u n e i d i n C i p r i a nP o r u m b e s c u  în Ilişeşti.

    S a t u l  s-a făcut  c u n o s c u t  p r i n  c a ba na  Ilişeşti,  care d i s pu ned e c a z a r e , c a m p i n g u r i , p u n e  l a dispoziţie mâncăruri haiduceştii a r   d i n a n u l 1 9 6 6  c a ba na  a  a v u t  stână  p r o p r i e  pes te  10 a n i care

    a s i g u r a drumeţilor mâncările stânei.P o r t u l  l a Ilişeşti  d i n c e l e m a i v e c h i  t i m p u r i  a  f o s t p o r t u l

    românesc z i s naţional. Bărbaţii îmbrăcau iţari şi cămăşi  l u n g ia lb e ,  bondiţe c u  f l o r i ,  s u m a n e ,  căciuli de  k a r a k u l .  I n  p i c i o a r ea v e a u o p i n c i , m a i târziu  b o c a n c i a p o i c i z m e d i n p i e l e .

    F e m e i l e  se îmbrăcau  c u p o a l e  şi catrinţe, cămăşi  c u s u t e  c ufir şi  p u i ,  i a r  m a i  târziu c u fluturaşi şi mărgele.  A c e s t p o r t  aînceput să cadă  de  p r i n  a n i i  1 7 8 0  odată  c u v e n i r e a nemţilor în  sat.

    O a m e n i i  a u  început să se îmbrace aşa  z i s  nemţeşte.  Se  îmbrăcauc u  p a n t a l o n i  şi  c o s t u m e d i n s t o f a ,  cămăşi c u g u l e r e t c . T r e p t a t  adecăzut  p o r t u l naţional  a p r o a p e  t o t a l până în p e r i o a d a  interbelică,când  d i r e c t o r u l  şcolii româneşti a  d e v e n i t  T r i f o n  F a l a t F l o r e a .A c e s t a  p r i n  a t e l i e r e l e şcolare şi influenţa  a s u p r a  sătenilor datorităactivităţilor   sa le  a reuşit să readucă  p o r t u l  naţional l a  m a r e am a j o r i t a t e  a sătenilor. După cel  d e - a l  I I - l e a  război  m o n d i a ld i s p a r e t r e p t a t p o r t u l naţional, rămânând  r a r   câte  u n  bătrân ce seîmbracă  d u m i n i c a  naţional. în  p r e z e n t  în sat  p o r t u l  estem u l t i v a r i a t ,   m o d e r n , n o u .  O  p a r t e m a r e d i n  săteni se îmbracătotuşi  m o d e s t ,  însă în  t i n e r e t  apa re  p o r t u l e x t r a v a g a n t ,  dea s e m e n e a  şi  l a u n e l e f e m e i .

    C h i a r    dacă  a u l o c u i t a i c i  şi  a l t e  naţiuni,  l i m b a vorbită a  fos tl i m b a română, îndulcită  p r i n  a cce n tu l a r d e l en es c a l ce l o r    veniţi şiîmbogăţită  p r i n  r e g i o n a l i s m e l e z o n e i . Nemţii şi  e v r e i i  cât  a u  trăit

    a i c i  a u învăţat să vorbească româneşte.M u n c a de bază  es te  a g r i c u l t u r a pe c ar e o a m e n i i de rând şi

    săracii o  f ac g r eu .  O p


Recommended