Date post: | 06-Jul-2018 |
Category: |
Documents |
Upload: | domperheider |
View: | 334 times |
Download: | 12 times |
of 119
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
1/119
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
2/119
I L I Ş E Ş T I - 2 0 0 1
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
3/119
I s t o r i a a re o importanţă deosebită, începând c u I s t o r i a
l u m i i , a u n u i p o po r , a u n e i localităţi, a u n e i f a m i l i i şi c h i a r a u n u io m . P r i n I s t o r i e , pătrundem pe firul ge ne a l og i c d i n generaţie îngeneraţie, până l a obârşie, p e n t r u a d e s c o pe r i c o m o r i l e m o r a l e şisp i r i t u a l e , c u l t u r a şi m o d u l de viaţă, credinţa sau r e l i g i a
părinţilor, b u n i c i l o r , străbunicilor noştri şi a c e l o r d i n care net r a g e m .
R e l i g i a într-un l i m b a j s i m p l u înseamnă căutarea o m u l u idupă D u m n e z e u . Credinţa înseamnă încrederea o m u l u i în
D u m n e z e u , ca a ta re D u m n e z e u este găsit. D e c i , între r e l i g i e şicredinţă s un t diferenţe r ad ica le , da r şi e l e m e n t e asemănătoare şid o r i m să l e urmărim şi p e d e c u r s u l I s t o r i e i Ilişeştiului.
C u a j u t o r u l l u i D u m n e z e u v o i r e da s um a r I s t o r i aIlişeştiului, despre care s -ar putea scr ie câteva v o l u m e ; a p o i t o a t ef o r m e l e r e l ig ioase ce -au ac t iva t în Ilişeşti, în o r d i n e cronologică,în Ilişeşti, există în p r e z e n t , B i s e r i c a , însă d inm o t i v u l necunoaşterii B i b l i e i şi existenţa m u l t i p l e l o r f o r m e
r e l i g i o a s e , o a m e n i i s u n t derutaţi d e l a Adevăr. însă ce i ce -Li ube s c pe D umne z e u vo r c e r c e t a B i b l i a ; i a r dacă c i n e v a v a d o r i şio d o c u m e n t a r e firească despre Ilişeşti şi Biserică v a c i t i aceastăcarte.
Afirmaţiile aces te i cărţi s u n t adevărate, deşi u n e l e da te sunta p r o x i m a t i v e ; şi a u ca documentaţie: d o c u m e n t e de s t at , c r on ic ia l e b i s e r i c i l o r , declaraţii a u n o r p r o f e s o r i de i s t o r i e -ge ogra f i e ,l i d e r i a i u n o r b i s e r i c i , p r e c u m şi mărturii r e a l e a l e unor ma r t o r i
ce-au trăit în c a d r u l e v e n i m e n t e l o r c e l e v o i menţiona.E v e n i m e n t e l e înregistrate s u n t de la c e l e m a i ve c h i surse
e x i s t e n t e despre sat şi până în a n u l 2 0 0 1 .
3
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
4/119
Ilişeştiul e s te o aşezare f o a r t e v e c h e , d e sp re c a re p r e s u p u n
că datează d i n e p o c a p i e t r e i . însă în d o c u m e n t e p r o v i n e înscris
d i n a n u l ? 1 3 9 0 în E p i s c o p i a Ortodoxă Rădăuţi.
P r i m a aşezare a s a t u l u i a f o s t l a E s t de s a t u l p r e z e n t c u
p e s t e 3 k m p e s t e pârâul Braşca, pe l o c u l n u m i t Sălişte, i a r m a i
d e m u l t Săsciori. P r i n lucrările a g r i c o l e s -au s c o s l a iveală d i n
această zonă, u r m e a l e aşezărilor omeneşti c u m a r f i : u n e l t e ,
o b i e c t e d i n ceramică, m o r m i n t e c u c r u c i d i n piatră, o s e m i n t e , e t c .
S a t u l Braşca îl găsim d e l a început în d o c u m e n t e aparţinândIlişeştiului, d a r a a v u t şi administraţie p r o p r i e .
N u m e l e localităţii p r o v i n e de la d e n u m i r i l e v e c h i , Ilieşeşti
şi Ilişinţi, c a re s u n t o derivaţie a n u m e l u i u n u i b o i e r d e r a n g m a r e
a n u m e Ilieşescu ce a trăit a i c i şi s-a i m p r i m a t n u m e l e său şi
s a t u l u i . Există a p o i d o c u m e n t e c a r e arată n u m e d e f a m i l i e după
d e n u m i r e a s a t u l u i , f i e urmaşi a i l u i Ilieşescu, f i e n u m e c a r e s-au
d a t p e n t r u i d e n t i f i c a r e a u n o r a c u m ar fi: L u c a Ilieşescul,A n d r e i c a Ilieşescu, Iliaş, etc. A i c i a trăit Ilieş în t i m p u l l u i
A l e x a n d r u c e l B u n 1 4 0 0 - 1 4 3 2 . C e l e m a i v e c h i n u m e d i n s at s u n t
Ghiuţă şi M o g a , ap o i Paşcan şi a l t e l e . O a m e n i i e r a u paşnici
legaţi de sa t , d e pământ, se o c u p a u c u a g r i c u l t u r a şi creşterea
v i t e l o r şi într-o mică măsură d e albinârit şi pădure.
T u r c i i şi tătarii a u t u l b u r a t liniştea a c e s t u i sat năvălind
a s u p r a l u i , l - a u d i s t r u s şi populaţia a f o s t nevoită să se retragă
spre v e s t , în f u n d u l pădurii p e n t r u a f i ascunşi şi a u început să-şiconstruiască iarăşi case . Aşa a a v u t l o c de p l a s a r e a s a t u l u i în z o n a
imaşului Tablă şi B a h r i n a . O nouă năvălire a t u r c i l o r a a r s sa tu l
c o m p l e t în t i m p u l d o m n i e i l u i P e t r u Rareş 1 5 4 1 — 1 5 4 6 .
Populaţia s-a r e t r a s în munţii Carpaţi şi nu s -au întors decât după
r e t r a g e r e a c o t r o p i t o r i l o r .
5www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
5/119
A p o i sătenii a u r e v e n i t în z o n a de S E a f o s t u l u i sat, la
p o a l e l e d e a l u l u i Ţicla, Pârâul A r m a n , L u n c a l a C r u c e , d e o a r e c e
e r a u z o n e m a i a s c u n s e şi f e r i t e d i n c a l e a duşmanilor, şi c u g r e u
a u t r e b u i t să-şi construiască d i n n o u case .
O altă vatră a s a t u l u i a f o s t Cetăţuia.
C i m i t i r u l e r a m a i sus de s a t şi d e pârâul Ilişasca, l o c u n d e s¬
a menţinut m u l t t i m p o troiţă v e c h e d i n l e m n . în p r e z e n t es te
dispărută, rămânând d o a r d e n u m i r e a străzii „La troiţă", în
a p r o p i e r e a şcolii c u c l a s e l e I - I V .
I n S E s a t u l u i p r e z e n t , z o n a în c a r e se află a b a t o r u l , a f o s t u nc a s t e l c a r e e r a p e v r e m u r i reşedinţa d e vară a u n e i p r i n c i p e s e .
R u i n e l e a u e x i s t a t m u l t t i m p după a l d o i l e a război m o n d i a l , a p o i
d i n a c e s t e t e m e l i i s -a l u a t p i a t r a f i i n d folosită l a construcţia u n o r
c a s e în Braşca.
6www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
6/119
Satul ttişeşti şi vechite tui vetre
L a început populaţia e r a statică formată d i n ilişeşteni
băştinaşi. M a i târziu deşi n u se p o a t e s t a b i l i e x a c t , p r o b a b i l odatăc u înfiinţarea mănăstirii întâlnim r r o m i l a Ilişeşti c a r e se află în
d o c u m e n t e d e s t u l de v e c h i . A u f o s t l a început d o a r câteva
f a m i l i i , c a re p e v r e m e a activării mănăstirii, îi găsim şi p e e i
lucrând m a j o r i t a t e a c a meseriaşi şi n u n u m a i , în m e s e r i i ca:
f i e r a r i , p o t c o v a r i şi a l t e l e d e aces t d o m e n i u . D e a i c i l e - a rămas l a
o p a r t e d i n e i n u m e l e F i e r a r , C h e r a r , G h e r a r , de l a m e s e r i e . E r a u
d o a r câteva f a m i l i i d i n c a r e m a j o r i t a t e a meseriaşi. în a n u l 1 9 6 6
e r a u a p r o x i m a t i v 6 0 de r r o m i ; în t i m p a u c r e s c u t n u m e r i c şi în p r e z e n t s u n t p e s t e 4 0 de c a s e c u c e l puţin o f a m i l i e , dec i
a p r o x i m a t i v 1 7 0 de inşi. A p r o x i m a t i v 5 f a m i l i i s - a u r o m a n i z a t şi
m a i s u n t f a m i l i i d e r r o m i paşnici c a r e m u n c e s c .
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
7/119
O altă naţionalitate c e a u l o c u i t în Ilişeşti a u f o s t e v r e i i . U n
p o p o r d e o s e b i t c a r e l i g i e şi cultură, a u v e n i t în România în m a i
m u l t e v a l u r i şi n u se ştie e x a c t p r i m a l o r v e n i r e .
Şef r a b i n d r . M o s e s R o s e n în l u c r a r e a sa , M u z e u l d e I s t o r i e
a E v r e i l o r d i n România, menţionează p r i m a prezenţă a e v r e i l o r în
D a c i a Romană în s ec . I I , i a r următoarea sec . X I I I . în t i m p u l l u iŞtefan cel M a r e e i e r a u d e j a în ţară; o altă v e n i r e a l o r în
România a f o s t p r i n a n u l 1 4 0 0 , i a r în j u r u l a n u l u i 1 8 3 8 a v e n i t u n
v a l m a i m a r e d e e v r e i şi s - a u aşezat în n o r d u l M o l d o v e i ,
B u c o v i n a ; şi d e a t u n c i p r o b a b i l a u v e n i t şi-n Ilişeşti. în a c e a
v r e m e e x i s t a u p e s t e 1 0 f a m i l i i în s a t , a p o i t r e p t a t a m a i v e n i t t o t
câte o f a m i l i e d e e v r e i până în 1 9 4 1 . D i n t r e e v r e i e r a u : c r o i t o r i ,
c i z m a r i , p o t c o v a r i ; şi câte u n u l m a i făcea agricultură, d a r a c e a s t an u e r a d i n c a r a c t e r u l l o r ; i a r m a j o r i t a t e a se o c u p a u d e a f a c e r i . D e
e x e m p l u : H a i m , Şmelţer făcea n e g u s t o r i e d e v i t e şi în t i m p f o a r t e
s c u r t a a j u n s f o a r t e b o g a t . M a i e x i s t a u în Ilişeşti c e l puţin d o i
m i l i o n a r i e v r e i , u n u l d i n e i f i i n d R o s s l e r . U n a l t u l , i n v a l i d d e
război, a p r i m i t d r e p t u l d e - a f a c e crâşmă şi v i n d e a băuturi
a l c o o l i c e şi t u t u n . U n a l t e v r e u a v e a m a g a z i n u n d e v i n d e a s t o f e şi
t o t f e l u l d e mărfuri. D i n t r e e i e r a u şi c u s t u d i i s u p e r i o a r e , d i n t r ec a r e a m i n t e s c p e m e d i c u l W y n c l e r c e a l u c r a t m u l t t i m p în G u r a -
H u m o r u l u i . în g e n e r a l e v r e i i e r a u c a p a b i l i , îi d u c e a c a p u l l a
a f a c e r i şi era a p r o a p e inexplicabilă îmbogăţirea l o r , încât e v r e i i
săraci trăiau f o a r t e b i n e . L a v e n i r e a l u i A n t o n e s c u l a c o n d u c e r e a
ţării, e v r e i i a u f o s t deportaţi i n c l u s i v d i n Ilişeşti d e către
l e g i o n a r i , c a r e a u f o s t puţin t i m p l a p u t e r e . A u f o s t evacuaţi l a 1 4
o c t o m b r i e 1 9 4 1 şi a s t f e l în toată B u c o v i n a a u m a i rămas 2 0 0 0 d ee v r e i . D e l a această dată s-a încheiat existenţa e v r e i l o r în Ilişeşti.
8www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
8/119
1Şef rabin
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
9/119
A
I n c e e a ce priveşte m o d e s t i a , educaţia, curăţenia, e r a u
s u p e r i o r i e v r e i l o r şi e r a u b u n i meseriaşi ca: c r o i t o r i , c i z m a r i ,
tăbăcari, lăcătuşi, m e c a n i c i , d u l g h e r i şi r o t a r i .
(FaSrică nemţească din anul1930
Căruţele de Ilişeşti e r a u c e l e m a i v e s t i t e în a c e a v r e m e .
A v e a u c o m e n z i d e căruţe d i n toată B u c o v i n a . O altă p a r t e d e
nemţi se o c u p a u c u a g r i c u l t u r a şi creşterea v i t e l o r . Cumpărau şi
a r e n d a u o g o a r e , l e l u c r a u în g e n e r a l plătind români, progresând
în acelaşi r i t m c u meseriaşii. Relaţiile c u sătenii români e r a u b u n e , de c o l a b o r a r e însă şi c u excepţii p r i n t r e c a r e nişte nemţi a u
înşelat p e băştinaşi l a cumpărarea u n o r o g o a r e .
D a r în g e n e r a l , e r a u o a m e n i c u b u n simţ şi corecţi în
relaţiile c u s e m e n i i . Ilişeştiul s-a d e z v o l t a t s u b influenţa nemţilor
şi a e v r e i l o r , d e a s e m e n i s-a r i d i c a t n i v e l u l de civilizaţie, n i v e l u l
d e t r a i , încât Ilişeştiul e r a l a u n m o m e n t d at , c u n o s c u t c a f i i n d u n
sa t d e c h i a b u r i şi s u p e r i o r s a t e l o r d i n j u r . în a n u l 1 9 4 0 , d i n p o r u n c a l u i A d o l f H i t l e r , a u f o s t repatriaţi şi c e i 3 0 0 d e nemţi ce
s e a f l a u în Ilişeşti, a u părăsit s a t u l c u f r u m o a s e l e l o r gospodării şi
pământuri şi s - a u întors în G e r m a n i a , lăsând a i c i t o t c e - a u a v u t ,
a p o i a u r m a t c a s t a t u l român să l e despăgubească a v e r i l e . L a
p l e c a r e a l o r a u plătit nişte români să le d e a f o c l a c a s e l e l o r m a r i
şi f r u m o a s e d i n c e n t r u ca să n u rămână l a români.
1 0
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
10/119
(pichetul de (Pompieri Ilişeşti din anul1890
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
11/119
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
12/119
în a n u l 1 7 9 0 a v e n i t d i n M o l d o v a f a m i l i a Paşcan, i a r p r i n
1 8 1 9 a u v e n i t d i n A r d e a l f a m i l i i ca : S e s e r m a n , M o g a , Doboş,
F o r g a c i , N i m i g e a n , e t c . N u m e l e N i m i g e a n p r o v i n e d e l a
l o c a l i t a t e a N i m i g e a d i n vecinătatea B e c l e a n u l u i A r d e l e n e s c .
V e n i n d în Ilişeşti a u f o s t o a m e n i g o s p o d a r i şi h a r n i c i , c a r e în
t i m p s - a u c o n t o p i t c u sătenii p r i n căsătorii.
în s c u r g e r e a t i m p u l u i e v e n i m e n t e l e d i n a c e s t sa t s- auîndesit t o t m a i m u l t . A u r m a t Revoluţia d i n 1 8 4 8 în c a r e a s u f e r i t
şi Ilişeştiul d a r într-o mică măsură. După Revoluţie s a t u l şi-a
c o n t i n u a t d e p l a s a r e a treptată s p r e n o r d , p r i n construcţii şi s-a
d e z v o l t a t .
JuSiteu ta 75 ani de învăţământ românesc -1937
C (Dumitru si Măria - miri
13
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
13/119
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
14/119
în a n u l 1 9 1 6 I o a n Sârghie se înrolează v o l u n t a r în
C o n t i n g e n t u l Românilor B u c o v i n e n i d i n Bucureşti, p e n t r u a l u p t a
împotriva c o t r o p i t o r i l o r străini p e n t r u întregirea n e a m u l u i .
în acelaşi a n H a r a l a m b i e Sârghie şi f i u l său I o a n Sârghie
s u n t judecaţi de t r i b u n a l u l d i n L e m b e r g şi condamnaţi l a m o a r t e
c a naţionalişti. A c t u l de c o n d a m n a r e e s te t r i m i s l a primăria
Ilişeşti, i a r c u t i m p u l a j u n g e în p r o p r i e t a t e a condamnaţilor.F a m i l i a Sârghie es te nevoită să se r e f u g i e z e în Ştefaneşti,
judeţul Iaşi, I o a n Sârghie se refugiază împreună c u p r i e t e n u l său
G r i g o r o v i c i T r a i a n , l a O d e s a , de u n d e se reîntoarce l a părinţi l a
Iaşi. După t e r m i n a r e a războiului f a m i l i a Sârghie se reîntoarce l a
Ilişeşti.
în d e c e m b r i e în 1 9 1 6 v o r n i c u l H e i n e r i c h K i p p e r , străjerul
l u i I . S . şi u n e v r e u A r o n „negustor de v i t e m a r i " , s u n t arestaţi c u
acuzaţia de s p i o n a j în i n t e r e s u l a u s t r i e c i l o r . F r i t z K i p p e r fiul
v o r n i c u l u i a c u z a t şi e l d e sp i o n a j f u g e l a Lucăceşti să n u f i e
p r i n s .
în a n u l 1 9 1 7 Ilişeştiul se a f l a su b ocupaţie rusă.
Sătenii e r a u adunaţi în şcoală, u n d e a u v e n i t n a c e a l n i c u l
r u s c u p e r i v o c i u l său în l u n a f e b r u a r i e 1 9 1 7 .
I o a n H.Sârghie: „... m - a m înfuriat, a m sărit pe bancă şi
a m început să v o r b e s c c u v o c e sonoră.Fraţi români ! D e s t u l 2 3 de a n i a u s t a t l a
canţelarie şfabii. A c u m e d r e p t u l n o s t r u să p u n e m v o r n i c român,
fiindcă în comună m a j o r i t a t e a s u n t români. N a c e a l n i c u l a întrebat
p e p e r i v o c i c e - a m s p u s şi aces ta i - a spus adevărul. ..."
A d u n a r e a d i n f e b r u a r i e 1 9 1 7 îl p r o p u n e v o r n i c p e
H a r a l a m b i e Sârghie, da r refuză. I o a n Sârghie îl p r o p u n e v o r n i c
p e E m i l i a n Ghiuţă fiindcă aces ta e r a v i c e v o r n i c şi cunoştea
t r e b u r i l e primăriei. Totuşi p r i m u l v o r n i c român după 2 3 de an i
d e v i n e Doboş V a s i l e . K i p p e r p un e o a m e n i să-1 o m o a r e mişeleşte
p e Doboş V a s i l e .
Sfârşitul p r i m u l u i Război M o n d i a l a du s l a u n i r e a
B u c o v i n e i c u t a r a mamă.5
15www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
15/119
Heinricli %ipper
1875-1959
Vornic, Scriitor
(pilaret (Doboş
1881-1951
(profesor, Politician
haralambie Ioan Sârghie
1893-1971
Profesor, Sculptor
1 6www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
16/119
B O V A B A .«•
Prin oare nubaomnfttul t!nior d6 rnB.KfiVm î.îjlîveefcirujVrm^ft-
Alntel* Uniunii Fontilor Voluntari HiamM ,!-Moovin»ni di » îTnrnl»R̂ u'bô ni p»nttu In*a({ijM»R îîtotasului ftrtttla &i «&viseî. f
r t f^w eK 9 1 T o A M TU S A 8 " 1 'I Hk ' ' • • ' ; ' ;
,»eJii>*«.*» Ş&Mte * ; - . - 5 , «*•«ţ̂ M***'•ii»i».*« •?« nrw*
Iş? M • ; ' t
v;-.,- Zpfc- .̂ ;t. 'V • •;.. * V • ,& K i - • :t - T ' r - . W = r\rr,B.f -• ' ii-*1
(Document care atestă că Ioan Sârghie a Cuptat ca voluntar în primul
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
17/119
41 t:.. -r faaeioat t . St l 4te MMfluv «rf»»tr»1i'-*.: '; i#U j
t i MiitVU
aVj» »> h t t w ! ( «ni sa - b»l«sta'.ut u»» iws-.t :>o -.' • lo «i
uta psr u- î i sr i>illf? ţ « « Sia- tij l «ţa Satolia. • fi.
......
*r»k KT. K' î . ii>'-., -' ţ i !* **
> «V -j îcroi.- »ttH' ,i* i lai j i i ^O
siarâ 5cr!».f«rt«r>i» fi»%»TKJ«r»ria»craUil-."r.H>/7::,
K.T.£2t.Vis» !ir,c26 î n su i t de lt i SOC ali ca ir e: aatf
^ui^j joiwk lai 55 tuî iu 13£7. TaU ll u la-iil}* i PrialepM
.r.«.CjSfc,».p.:ia aartori loaaf tilaHasaa ?r*at Yroej.Ct- fofi:
regiatraiui o* la-alixara :î.S.t.i'âC''£7.3bi:4 XatkXifi c »uu;a
r . v i l s Il iţ aj ii a cârâia- 14*eUte.U să scaîiraa*.
oa c^trt. aar l i r i l iosaf Sieliaaka ţi Trais Jrosrs paraosal
tfogakktLţi jad«î-tori*i a is->-Ht praiănlul set- cHia Ţ.urer* ia
durat.CaMalar ia -yri*cs.*arl«i oi i Ul ui ^uratu1: ".rui-ii i'sCT lii^s
V i a-* lj t î. :. .r 1; -. .^ ,^ ^- j. {. .. i^b ' Ir.'.'-^al C
V? $ el
eliberat de Judecătoria Ilişeşti în anul 1927
1 8www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
18/119
3 0 iude 1 9 1 7 - F u n d u l Moldovei Soldaţirăniţi, foto: (Bfaucly
Cuzisti în j u r u l a n u l u i 1 9 3 0
1 9
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
19/119
(pCasa iCişeşti Hartă din anul 1928
Harta Silvică Qenerală a (Bucovinei din anul 1898
2 0
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
20/119
în a n u l 1 9 1 8 Ilişeştiul d e v i n e reşedinţă de plasă. D i n p l a s a
Ilişeşti f ac p a r t e localităţile: Braşca, Bălăceana, S t u p e a ,
Drăgoieşti, C o r l a t a , Măzănăieşti, Stroieşti, Zăhăreşti, V o r n i c e n i i
M i c i , V o r n i c e n i i M a r i , Brăieşti, Băişeşti, Berchişeşti, L i t e n i şi
Lucăceşti. Această informaţie se află în A r h i v e l e Naţionale - S V ,
P r e t u r a plăşii Ilişeşti 1 9 4 6 - 1 9 5 0 .
După p r i m u l război m o n d i a l s a tu l a c u n o s c u t o rapidăr e f a c e r e şi a influenţat d e z v o l t a r e a plăşii Ilişeşti.
în Ilişeşti a u v e n i t în a n u l 1 9 4 0 ^ 1 5 0 de f a m i l i i d i n A r d e a l ,
d e o a r e c e s-a c e d a t A r d e a l u l de N o r d l a persecuţia l u i H i t l e r . D a r
aceştia a u rămas a i c i p e n t r u puţin t i m p .
în a n u l 1 9 4 1 a u v e n i t 1 5 0 d e colonişti m a c e d o n i e n i d i n
D o b r o g e a şi a u l o c u i t a i c i p e n t r u puţin t i m p , a u p l e c a t d i n sa t în
an u l 1 9 4 4 .Urmează a l I I - l e a război m o n d i a l c a r e d i s t r u g e Ilişeştiul
c a t a s t r o f a l . A început în a n u l 1 9 4 1 şi a d u r a t 4 a n i . în an u l 1 9 4 4
are l oc e v a c u a r e a populaţiei d i n Ilişeşti.
C r o n i c a r u l G h e o r g h e H l a c i u c d e s c r i e e v a c u a r e a Ilişeştiului
şi întoarcerea d i n e v a c u a r e , în c a l i t a t e d e m a r t o r o c u l a r :
La 7 mai aceluiaşi an, se acorda & către ComandamentulArmateiSovietice în operaţie, evacuarea generala a satelor £n judeţulSuceavă pâ
ta apa Sucevii ffîmic mai trist şi mai dureros (kcal aceasta ştire
nemaiauzită în partite noastre. S-a trimis patruk speciale, cari ia încep
îndemnau populaţia Ia evacuare, iar mai târziu o awemnţau cu scoaterea
forţată din casele ei populaţia însă nu asculta îndemnurile primite nici
ameninţarea anunţată, ci se ascundea în păduri apropiate, până în 14 ma
c l l a fost scoasă definitiv ân toate satele vecine, rămânând numai câţwSâtrâni şi iltrâne incapaSiâ pentru transport %atâ averea, cu o mică şi
neînsemnată excepţie rămâne locului pentru ca să dispară în decursu
tunilbr viitoare, începe un convoi jalnic de căruţe, cărucioare, telegup
alte vehicule ciudate inventate pe 2 roţi spre râd Suceava,
2 1
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
21/119
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
22/119
flnul1944 a fost un an foarte roditor, toată ţarina a fost lucrată,
numai drumurile şi şanţurile au rămas marate, iar cartofii neprăşiţi au fost
mai mari decât ceigrijiţi din anul 1945; era un belşug în holda, însă nu
-pentru localnici care erau suiţi să-şi cumpere panta de toate zilele din
ftdeţek
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
23/119
JLci a murit pâr (Batiu în 2 nmemvrk 1944 k vârstă de 72 ani, iar
cantorul Bisericesc s-a întors în februarie 1945 k postul sau
^gposatul a păstorit parohia iGşeşti 23 ani după împrejurări, fiind
un om foarte Stând şi tacticos faţă de subordonaţii lui Wu purta ură
niciodată faţă de cineva, nici nu-i plăceau şicanele de prisos.
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
24/119
JMttveti bisericeşti ttpseau, m r t a caz de tumw eliberam o adeverinţa
cu sigiliul împrumutai de la (Burdujetti Jlm avut foarte mult de fu cm.
Toată ziua eram în picioare, umbkm mai mult pe jos, fiindcă cu un vehicul
n-ai putut să U arăţi pe drum, dealtfilşi te lua k o muncă oarecare; dar mă
simţeam sănătos, vioi şi dispus orişicândpentru smădulmeu,
ffîi mâ zăliăia nimeni făceam pur şi simplu multă treabă scurt, insă
precis. (După reîn toarcerea tituJdrilbr, m rămas k postul meu de preot de
ajutor din îSşeşti
în timpul ocupaţiei, noi preoţii am fost bine organizaţi având în
frunte un inspector milionar, in persoana pâr Wkoke TtSCUUam din
Stupea, cart m reprezenta în faţa comandamentului de- ocupaţie şi ne
procura legitimaţiile pentru scutim lucrului fizic. Secţia bisericească fim
pam ăn inspectoratulşcokr.
Jiceastă instituţie, soră cu sf. biserică, luase fiinţă abia (a incqmtuf
fui decemvrie 1944 cu o singură clasă şi vegeta în împrejurări foarte
mizerabile, fiindcă nimeni nu şt. interesa de ea. Ca clasă avea nevoie de o reparatură mai mare, dar âpseau banii necesari Abia. în aprilie 1945 k
şcoala nr, î s au descins mai multe ckse, cu mai multa puteri didactice,
întoarse din refugiu. Şcoala nr. 2 a fost întrebuinţată ca spital pentru
bolnavii de tifos exantematic şi îngrijiţi de o caravană sanitară speckDl
Jlfimentarmpopukţurierafoam anevoioasă^ cu toate ca s-a înfiinţat
şi o cantină pentru cei săraci, însă ea juncţiona neregulat, iar mâncarea o
primeau în cea m i mare parte aceia ce nu vroiau si muncească, (Durata ei
datează cam din decemvrie 1944 până în mai 1945, când s~a stins cu desât>ârşm, filze ajutoare popukţia nu k primea, a era avizată k câştigul
ei pmpriu, agonisit mai mult noaptea, căci ziua nu era pentru dânsa. O
singură mângâiere pentru popormi a fost nădejdea într-un viitor mai bun
împreunat cu pacea cm. mult dorită.
Mortalitatea a ajuns apogeul în primăvara anului 1945, morţii se
îngmpau şi. fără preot, fiind'preotul local bolnav de aceeaşi boală în spital
aproape 2 âiny naşterile au fost mai reduse decât în franţa. Căsătoriile se
încheiau foarte rar dîn cauza războiului încă neteminaL (Despre ămrţuti nu poate să fie nici votfiă, fiindi-ă mottmm şi războiul au pricinuit multe
divorţuri naturale.
(Preţurile creşteu pe zi ce tr&cea fa infinit, turnând nici-o stavila sub
pretextul: ca să nu dispară pkţa. Valuri de scumpete se urcau din lună în
lună cdmai mult în aşa fel^ că, marfa care se vindea in sepUrmwe 1944 cu
100 kh pate un an s-a scumpit cu 1500 %,
2 5
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
25/119
G e o r g e Şaidel S i b i a n u realizează şi e l o cronică d i n t i m p u l războiului, d i n c a r e r e d a u
u n s c u r t c i t a t .
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
26/119
7 mai 1944 duminică: am fost la Biserică, unde s-a
terminat slujba la 9,30 din cauza „avioanelor". Acum de-o
bucăţică de vreme ne-am „climatizat-' cu zgomotul avioanelor
inamice, trec în fiecare noapte. Sirena urlă toată ziua şi sunetul
ei ne pare mai puţin îngrozitor.
V e r s u r i din
r e f u g i u închinate Bucovinei
L a noi în Bucovina, plâng codrii verzi de brad
Şi spaimă e în şoapta izvoarelor ce cad.
L a noi zadarnic vine dorita primăvară
N u sună glas de bucium în liniştea de seară.
Z a d a r n i c se îmbracă grădinile în f l o a r e ,
Căci nu e glas de clopot, n i c i zi de sărbătoare.
Azi t u n u r i l e muşcă ţărâna^ţi Bucovină în t a i n i c f u n d de vale, pe vârfuri de colină.
D o a r munţii tăi năprasnici privesc nepăsători,
- întrânşii e nădejdea şi-a fost de-atătea o r i —
Sus numai Vodă Ştefan, să sfarme-ar vrea mormântul;
Trec t a n c u r i l e grele, se zguduie pământul...
Şi valuri de fum negru se urcă până-n n or i
Şi vin călăii roşii cu spaimă şi f i o r i . . .
E r a pe l a sfârşitul l u i Mărţişor, în ţară
Venise cu zăpadă târzia primăvară;
Pe d r u m u r i desfundate, p r i n viscol şi noroi,
Pe când pornise l u n g u l şi tristul nost' convoi,
C u negură în suflet, p r i n negură, p r i n glod,
Trecea în şir de care cel m a i sărman norod.
Plângea văzduhul j a l e a p r i n genele de n ou r i ;Veneau din miazănoapte sinistrele ecouri...
Porniserăm de zile. D e l u n i întregi, de ani .
Părea un vis năprasnic... D a r nu! E r a u duşmani
C e n e - a l u n g a u din urmă... Veneau din l a r g de stepe
N u le-a ajuns pământul! Şi-s câmpurile sterpe.
Ce-au căutat n e b u n i i în sărăcia noastră ?!
2 7
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
27/119
- Nu plânge, Românie, tu, zână mult măiastră.
Aşa ne hotărâse nemilostiva soartă,
Să rătăcim pe drumuri cerşind din poartă-n poartă.
Cu rostul nostru-n lume ne-am împăcat. De-acum
Porneşte-ţi Românie oştirile pe drum.
Să sune glas de trâmbiţi, de tobe şi de bucium!
Adună-ţi călăreţii, năpraznice Mihai
în scrâşnete de săbii, şi-n tropote de cai!
Strângându-ţi cavalerii, înalţă-te Corvine,
Din munţi să fărmi duşmanul ce vine către tine !
Iar tu bătrâne Ştefan, arcaşii să-ţi aduni
Şi arcul tău năpraznic degrabă să-ţi înstruni.
Să sufli cu tărie în cornul fermecat
De nu va fi destulă oştirea ce-ai chemat.
Vor tresări stejarii şi-n freamăte voioase
Intinde-vor spre tine lungi braţe noduroase.
Porni-va după tine oştirea de stejari
Tăind în oastea roşă ca-n rânduri de tătari.
Va-ntuneea văzduhul segeţile-ţi vrăjite
Străbate-vor prin tancuri, prin tunuri oţetite
Şi-apoi când lăncerii vor birui măreţi
Va năvăli armata de aprigi călăreţi.
In frunte Mihai Vodă - un trăsnet să lovească
Să spulbere în vânturi oştirea muscălească !
S-or înturna flăcăii din marea epopee...
- Vor fi morminte sfinte sinistrele tranşee -
Vor trece sub arcade în şiruri lungi, rărite,Cu hainele murdare, cu căştile zdrobite,
Dar vor privi cu fală încrezători în ei,
în ţara dezrobită şi-n drepturile ei...
2 8
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
28/119
G e o r g e Şaidel S i b i a n u , 1 9 2 7 - 2 0 0 ? , p r o f e s o r şi a c t o r , d i n
Ilişeşti, f a c e p a r t e d i n personalităţile României. A c e s t f r a g m e n t
d i n c r o n i c a s a , p r e c u m şi p o e z i a s u n t p u b l i c a t e p e n t r u p r i m a dată.
Ilişeştiul a f o s t l i n i e d e front între ruşi şi nemţi. U n i i d i n
populaţie se retrăgeau s p r e M o l d o v a s a u A r d e a l . S- a u f o r m a t
t r e n u r i s p e c i a l e în c a r e o a m e n i i îşi p u n e a u avuţiile l o r ; u n e l e d i ne l e e r au b o m b a r d a t e d e ruşi. I n 3 săptămâni a u dispărut t o a t e
prăvăliile. S e d i u l s a t u l u i s a s t a b i l i t în c a s a parohială şi a f o s t a l e s
N i c o l a e F o r g a c i c a p r i m a r .
I n a p r i l i e 1 9 4 4 ruşii a u i n t r a t în s a t , j e f u i n d t o t u l . A a r s t r e i
s f e r t u r i d in sa t , p e s t e 8 6 4 d e c a s e şi a u rămas d o a r 4 6 1 .
L a 2 3 a u g u t 1 9 4 4 a a v u t l o c e l i b e r a r e a ţării d e s u b fascişti;
şi după 8 s e p t e m b r i e 1 9 4 4 l o c u i t o r i i Ilişeştiului s - au întors în sat.După război a rămas d o a r 1 0 % d i n populaţie.
Urmează t i f o s u l i m e d i a t după război de c a r e m o r mulţi
o a m e n i . C a r a n t i n a durează 7 l u n i , a p o i urmează o perioadă de
f o a m e t e . în şcoala v e c h e se da p r i m u l a ju t o r b o l n a v i l o r d e t i f o s .
O caravană sanitară a l i m e n t a s a t u l c u m e d i c a m e n t e .
P e Ţâcla, Bâtca, B a r a n c a , B a h r i n a şi a l t e z o n e , se găsesc şi
a c u m r e s t u r i de muniţie, se c u n o s c l o c u r i l e u n d e a u f o s t c a z e m a t eşi tranşee săpate în z i g z a g . în a n u l 1 9 9 7 în B a r a n c a , l a o
a l u n e c a r e d e t e r e n s - a u găsit f o c o a s e p e n t r u l o v i t u r i d e
aruncătoare, o b u z e şi a l t e r e s t u r i m i l i t a r e .
L a Paşte, în a n u l 1 9 9 7 t i n e r i i de pe imaşul Tablă a u a d u s c u
f a e t o n u l d i n B a r a n c a l o v i t u r i de aruncătoare pe c a r e l e - a u pus
într-o groapă d i n z o n a Belţi şi l e - a u d a t f o c cu u n c a u c i u c . „Era o
adevărată privelişte d e război" - a d e c l a r a t Chindriş I o a n c a r e seîntorcea s e a r a acasă de l a A d u n a r e .
După războiul d i n 1 9 4 4 , România cunoaşte o scurtă
perioadă democratică în c a r e se formează p a r t i d e , se f a ce
politică, i n c l u s i v l a Ilişeşti. S a t u l începe d i n n o u să se r e g e n e r e z e
d a r m u l t m a i g r e u faţă d e p r i m u l război m o n d i a l .
2 9
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
29/119
Comuna Ciprian (PorumSescu vecină cu şase comune
TovarăşuCşi tovarăşa
30
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
30/119
Comuniştii a u a j u n s l a c o n d u c e r e a ţării d e a s e m e n i şi a
s a t u l u i . P r i m i i comunişti a u f o s t săraci, fară pământ şi fără
şcoală. Văzându-se c u funcţii şi f a v o r u r i d i n p a r t e a p a r t i d u l u i , a u
acţionat c u râvnă p e n t r u a i m p u n e o b l i g a t o r i u această politică
s a t u l u i . în t i m p toţi se t e m e a u d e p a r t i d şi d e Ceauşescu, d a r
n i m e n i n u îndrăznea să vorbească p e faţă împotriva p o l i t i c i i , c uexcepţia v r e - u n u i a în s t a r e d e e b r i e t a t e .
C A P - u l l a Ilişeşti s-a înfiinţat în a n u l 1 9 6 2 . S - a u f o l o s i t
ameninţări, constrângeri şi violenţe p e n t r u a s m u l g e pământurile,
a n i m e l e l e şi u n e l t e l e a g r i c o l e de l a o a m e n i p e n t r u a f o r m a C A P -
u r i l e c a r e n - a u m a i f o s t p r o p r i e t a t e a ţăranilor, c i a u d e v e n i t
p r o p r i e t a t e a s t a t u l u i . în p r i m a fază de c o l e c t i v i z a r e , comuniştii
u m b l a u pe l a c a se , căutând să lămurească p e o a m e n i c u p r o m i s i u n i d e s p r e m a r i l e f a v o r u r i a l e C A P - u l u i ; i a r în cea de-a
d o u a fază l e - a u s m u l s pământurile şi b u n u r i l e f o l o s i n d p r e t e x t u l :
Eşti c o n t r a p a r t i d u l u i ? P e n t r u Ilişeşti, u n u l d i n comuniştii ce
u m b l a u p e l a c a s e a f o s t F l o c e a d i n Bucşoaia. Fiindcă m a j o r i t a t e a
a u a v u t m a i m u l t s a u m a i puţin pământ, s-a p r o d u s o m a r e j a l e şi
tristeţe în sa t . Ţ ăranii p r i m e a u l a început u n p r o c e n t b u n d i n
producţie, după c a r e s- a scăzut l a 10 % d i n producţie m o t i v p e n t r u c a r e m a r e a m a j o r i t a t e f u r a u .
C e i c a r e n u s - a u înscris în C . A . P . a u f o s t p e s t e douăzeci
d e p e r s o a n e : Cenuşă D u m i t r u , Moroşan A x i n t e , Cenuşă M i h a i ,
C o j o c a r i u N i c o l a e , C o j o c a r i u D u m i t r u , R o m a n G r i g o r e z is
Goriţă, T r i f a n , C o c a r i şi alţii.
L a aceştia l i s- a l u a t pământul forţat şi l i s-a da t în
extremităţile s a t u l u i sau în c a z u l l u i C o j o c a r i u D u m i t r u i - a da t pământ în s c h i m b u l grădinii pe m u n t e l e Băişescu d i n O s t r a .
Cenuşă D u m i t r u rămâne fară pământ, d a r c u i m p o z i t u l
plătit p e n t r u e l . S e adresează c o n d u c e r i i r a i o n u l u i G u r a
H u m o r u l u i , c a r e 1-a lămurit, a p o i s c r i e l a Bucureşti.
3 1
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
31/119
mSPATUL POPULAR AL RAIONULUI JURA HUMORULUI
COMITETUL EXE0UH7Nr. 6/R din 24 ianuarie 1966
Dooar I/B/24
0 ă t r a,
OiiKUSA DUMITRU a lui HIHAlComuna - I L X S E S T I
La aoriaoam Dva.adroflată Contiiliulul do Miniştr i , prin caro roolowyj, nituaţla unui toron comasat, în i i t w ioerootttrllor efectuat^ t»-nr^Blntat ut'mătoarolo ,
Bato adovărtt oft dvs. nu GÎnboţi îiuiorin în Cooperativa agricolă de produc yio gl vi o~a oomaoat auprafaţad« o,B5 na. toron, fapt pentru oare vi ci-a ropurtlijat aoeaayauprafaţa do toron în nchlmbul oolul eomnnat in tarlaua„DEALUL MARE", însă dvfi» aţi roteat nix primiţi aoont toronlnsîndu-1 aoluorat terenul mal mult do un an.»
In anul Iţ&r, toronul ora părluiit iji în bazaDocrotului 115/1959 a teoout în patrimoniul citatului, Cît prl-
vooto otabillrea Impozitului, aooanta n-a fftout logal intru-oît pînS i« aplioaraa Decretului 115/1959» ţăranul ora inovldoaţa ofatului popule* la posiţia dvn., pintrtt oara a 1,1achitat impozibolţ» şt, taxolo logale, iar după aplicam Do-orotului, a-au atabllit irapoaito al taxo numai asupra toro-
cului al bunurilor oo le-aţi posedat,-Dooi nu vi :;o poato rentitul lmposvltul aohitat»-Koforitor la penaia 0 9 o nolioltaţl, aşa oum vi
a~a lndloat do organul îalonai oare a oerootat roolawaţladvn,, a rămas oa dvn. să vii prosontaj;! ou o cărora la Oficiuldo provodorl nooialo al afatulul popular raional Gura - Humorulu i pontru întocmirea dosarului. Totodată voţi proaonta toatoactolo ce le poiioda î în lefiătură ou penala anterioară qldaoă voţl îndopllnl pr^»iadlaJlftgal.o-vi no va aaorda penala ouvonită.-
/
P I U 3 E U I N#k^ ' 8 B W j $ $ 0 * k t !
5 ox.
1
i
fiăspunsuCd~e ia Şura 'Humorului
3 2www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
32/119
M a j o r i t a t e a c e l o r ce n u s-au înscris în C . A . P şi-au
însămânţat grădinile. Comuniştii a u c o n s i d e r a t a c e a s t a o călcare
de l e g e şi i - a u băgat l a închisoare p e : C o c a r i , C o j o c a r i u N i c o l a e ,
R o m a n G r i g o r e şi alţii. R o m a n G r i g o r e a făcut cea m a i multă
puşcărie. L u i C o j o c a r i u N i c o l a e i - a l u a t s eca ra de pe p r o p r i u l
pământ şi a u d u s - o într-un l o c fară r i s c de i n c e n d i u şi ia dat fo c,
i a r e l a făcut şase s a u nouă l u n i de închisoare.în p e r i o a d a colectivizării l a Ilişeşti e r a p r i m a r P a v a l o v .
C o j o ca r i u N . D u m i t r u a p l e c a t l a Bucureşti p e n t r u a scăpa
d e C . A . P . şi soţia l u i Măria se j u s t i f i c a că n u p o a t e de c i de fară
soţ. Comuniştii a u l u a t - o c u maşina şi a u d u s - o l a p a r t i d l aS u c e a v a p e n t r u a o forţa să a c c e p te p r e d a r e a pământului l a
C . A . P . A c e a s t a deşi născuse d o a r de op t z i l e p e u l t i m u l c o p i l
C o j o c a r i u V a s i l e , 1 - a înfăşat şi a m e r s l a p a r t i d . După m a i m u l t e
ameninţări a u a dus - o acasă. Primăvara ce-a u r m a t f a m i l i a
C o j o c a r i u N . D u m i t r u şi Măria însămânţează pământul, m o t i v
p e n t r u c a r e urmează închisoare. însă judecătorul D a n c i u de l a
Judecătoria Ilişeşti îi învaţă ce să facă să s cape de închisoare. în
z i u a p r o c e s u l u i c e - a a v u t l o c l a S u c e a v a f a m i l i a C o j o c a r i u pleacă
c u toţi c i n c i c o p i i , c u căruţa l a t r i b u n a l . Când C . D u m i t r u a fostc h e m a t în sa la de judecată toţi c o p i i i a u i n t r a t împreună cu e l , şi
soţia c u c e l m a i m i c în braţe, a s p u s judecătorului: „Luaţi-1împreună cu c o p i i i " . F a m i l i a a f o s t dată afară şi C o j o c a r i u
D u m i t r u j u d e c a t , d a r graţiat.
Colectivist din Ilişeşti Sculptură de Ioan Sârghie - 1958
3 3
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
33/119
I A S - u l l a Ilişeşti a f o s t m u l t m a i r e n t a b i l decât C A P - u l . A u
l u c r a t b i n e şi m e c a n i z a t pământurile, a u a v u t r e c o l t e m a r i , i a r
f e r m a zootehnică a a v u t v a c i de elită, f i i n d m u l t t i m p a d o u a p e
tară.
Ferma zootehnică
în a n u l 1 9 5 2 c e a m a i m a r e p a r t e a s a t u l u i e r a alimentată c u
c u r e n t e l e c t r i c produsă d e u n d i n a m e l e c t r i c , a l i m e n t a t de u n
m o t o r ; i a r în a n u l 1 9 6 5 Ilişeştiul a f o s t r a c o r d a t l a reţeaua
electrică.
Clădirea fostei uzine electrice
3 4
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
34/119
în t i m p u l l u i Ceauşescu s-au c o n s t r u i t 6 b l o c u r i în sat şi s¬a u f o r m a t câteva p u n c t e de l u c r u : I A S , S M T , e tc , care a făcut săvină în sat a p r o x i m a t i v 2 0 de f a m i l i i d i n judeţul Botoşani.Aceştia a u n u m e l e începând cu A .
A u v e n i t şi câţiva inşi c u s t u d i i s u p e r i o a r e c a re a u fost
repartizaţi cu s e r v i c i u l a i c i .
(Btocuri în Idşeşti
3 5
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
35/119
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
36/119
S e construieşte C a b a n a Ilişeşti c a re a junge în s c u r t t i m p
l a m a r e p o p u l a r i t a t e , d e o a r e c e p u n e l a dispoziţia clienţilor
mâncăruri haiduceşti, i a r d i n a n u l 19 66 pes te zece an i serveşte
drumeţii şi c u mâncărurile stânei, de oa r e c e se înfiinţează
„stâna turistică" care este în administraţia c a ba ne i .
Cea mai veche vedere cu caSana Ifişeşti
C Cjheorghe, şef uf stânei turistice
3 7
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
37/119
(Perimetrul comtruiSildin anul 1975
3 8www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
38/119
Revoluţia d i n 1 9 8 9 a a d u s transformări l a Ilişeşti.
O r i c e e v e n i m e n t i s t o r i c i i îl notează, p o l i t i c i e n i i îl
comentează, o p i n i a publică îl apreciază s a u îl acuză, însă m a i
p r e s u s d e t o at e D u m n e z e u e s te C e l ce dirijează i s t o r i a şi u n e o r i
E l descoperă şi o a m e n i l o r c e v a f i în v i i t o r .
E l schimbă t i m p u r i l e şi e v e n i m e n t e l e .
E l dă j o s p e împăraţi şi E l ridică pe împăraţi. D A N . 2 : 2 1 .Rostoş G h e o r g h e visează u n v i s c i u d a t c a r e m i 1-a re la ta t .
V e n i s e u n vânt m a r e şi a trântit i a pământ t o a t e s t e a g u r i l e ,
p l a n c a r d e l e şi t a b l o u r i l e l u i Ceauşescu.
P e r s o n a l a m v i s a t p e Ceauşescu c u E l e n a îmbrăcaţi în
n e g r u c u s e m n u l d o l i u l u i pe r e v e r u l c o s t u m e l o r în primăvara
a n u l u i 1 9 8 9 . D i n a c e s t e m e s a j e şi a l t e l e ce a u m a i f o s t r e z u l t a că
Ceauşeştii v o r m u r i în a n u l 1 9 8 9 . Deşi a f o s t r e a l e s , i - a apuse p o c a d e a u r în d e c e m b r i e 1 9 8 9 .
L a Revoluţie în Ilişeşti n u s-a p r o d u s n i c i u n n e c a z , c i
doar s -au îndepărtat t a b l o u r i l e l u i Ceauşescu d i n primărie şi d i n
instituţiile p u b l i c e , p r e c u m şi cărţile l u i de politică c a r e a u fos t
a rse c u multă satisfacţie. Comuniştii trăiesc frică, neştiind ce se
v a întâmpla şi d e v i n f o a r t e credincioşi. M e r g l a Biserică c a şi
c u m a r f i o r t o d o x i înrăiţi, d a r su n t d e a c o r d c u t o a t e c o n f e s i u n i l e
creştine şi ... îşi arată împotrivirea faţă de c o m u n i s m . Sătenii n u
s -au răzbunat p e comunişti, în s c h i m b a u f o s t m u l t criticaţi.
Ilişeştiul cunoaşte iarăşi o perioadă democratică şi a re lo c
< b u c u r i a ţăranului român>, adică se d a u pământurile l a o a m e n i ,
se dizolvă C A P - u l . împărţirea pământurilor a p r o v o c a t supărare,
nedreptăţi şi mulţi n u şi-au p u t u t d o v e d i şi r e c u p e r a pământul;
însă alţii a u obţinut pământ c h i a r dacă n - a u a v u t d e d r e p t . înainte
d e a l e g e r i l e l o c a l e candidaţii l a funcţia d e p r i m a r p r o m i t e a u şi onouă măsurare a pământurilor. începe o agricultură privată c a r e îi
sa t i s f a c e p e toţi. Pământul în p r i m u l d e c e n i u după revoluţie este
r e n t a b i l p e n t r u o r i c i n e , m a j o r i t a t e a a u c u l t i v a t c a r t o f i c a r e s- au
vândut d e acasă l a angrosişti c a r e i - a u d u s în oraşele m a r i , m a i
a l e s Bucureşti şi Constanţa.
3 9
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
39/119
S e d e s c h i d o mulţime de crâşme în Ilişeşti şi Braşca,
a l i m e n t a r e şi m a g a z i n e m i x t e . M u l t e d i n a c e s t e a a u f a l i m e n t a t p e
p a r c u r s . S - a u d e s c h i s şi câteva a t e l i e r e d e prestări s e r v i c e ,
tâmplărie şi a l t e l e însă n - a u r ez i s t a t m u l t t i m p datorită i n v a z i e i d e
m a r f a d i n străinătate ieftină şi d e proastă c a l i t a t e .
I n a n u l 1 9 9 7 cetăţenii s a t u l u i Braşca a u o c u p a t a b u z i v o
suprafaţă m a r e d e t e r e n a f e r m e i z o o t e h n i c e Ilişeşti. A u a m p l a s a tstâni şi a u păşunat v i t e l e p e a c e s t t e r e n . M u n c i t o r i i f e r m e i , de
frică să n u se desfiinţeze l o c u l l o r de muncă, d i n lipsă de t e r e n ,
a u făcut „miting l a Ilişeşti". Poliţia locală l e - a p u s braşcanilor în
v e d e r e să părăsească t e r e n u l ; aceştia n u a u v r u t şi s-a a p e l a t l a
c o n d u c e r e a judeţului, c a r e a t r i m i s 2 0 0 d e j a n d a r m i şi a u e l i b e r a t
t e r e n u l într-un m o d paşnic. A u d e m o n t a t stâna l u i G r o s a r i u
V a s i l e şi i - a u d u s - o acasă în c u r t e .L a 3 0 m a r t i e 1 9 9 7 toţi cetăţenii s a t u l u i Braşca de t o a t e
c o n f e s i u n i l e a u v e n i t c u v a c i l e d e f u n i e l a primăria Ilişeşti de
c a r e aparţin şi a u s t a t toată z i u a în s e m n d e p r o t e s t p e n t r u a c e l
t e r e n p e c a r e - 1 o c u p a s e spunând că n u a u s u f i c i e n t imaş u n d e să-
şi pască v i t e l e . O c u p a r e a a c e s t u i t e r e n s-a b a z a t p e nişte hărţi
f o a r t e v e c h i ce l e - a deţinut G r o s a r i u T . G h e o r g h e , f i i n d d i n
f a m i l i e d e p r i m a r i p e v r e m e a când Braşca a v e a primărie. A c e s t e
hărţi atestă pământul de lângă C o r j a n c a p r o p r i e t a t e a s a t u l u i
Braşca. După ce acţiunea a f o s t judecată în instanţă, păşunea
rămâne a braşcanilor, i a r hărţile a j u n g l a M u z e u l Chindriş
Ilişeşti. E v e n i m e n t e l e a u f o s t p u b l i c a t e de ziarişti şi p o s t u r i d e
r a d i o şi t e l e v i z i u n e . Populaţia în Ilişeşti a c r e s c u t l e n t în t i m p d e
p a c e , u n e o r i s-a d u b l a t p r i n v e n i r e a coloniştilor şi a scăzut r a d i c a l
în t i m p u l războaielor. în p r e z e n t e s t e statică, p o a t e c h i a r scade .
Până l a jumătatea s e c . X X f a m i l i i l e e r a u d e 7 - 1 2 c o p i i , dupăc a r e s c a d e numărul c o p i i l o r . U n s o n d a j e f e c t u a t în a n u l 2 0 0 0 l a
1 0 c a s e d i n Ilişeşti arată m e d i a d e 3 c o p i i p e f a m i l i e .
P r i m a înregistrare - recensământ o r g a n i z a t o f i c i a l este
d i n a n u l 1 7 8 8 ; însă există s t a t i s t i c i şi evidenţe m u l t m a i v e c h i .
4 0
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
40/119
Informaţiile e x i s t e n t e d e s p r e populaţie su n t :
A n u l : 1 7 7 4 - 4 0 f a m i l i i
1 7 7 9 - 4 6 f a m i l i i
1 7 8 0 - 1 2 3 f a m i l i i
1 7 8 4 - 1 4 2 f a m i l i i
1 7 8 8 - 1 2 2 f a m i l i i - 1 1 9 0 inşi în Ilişeşti şi Braşca
1 8 0 0 - 1 7 5 f a m i l i i - 1 0 7 5 inşi - 1 6 5 c a s e în Ilişeştiîntre a n i i 1 7 8 2 - 1 8 8 2 în Ilişeşti a u f o s t a p r o x i m a t i v 1 7 0 0
g e r m a n i şi 1 5 0 0 români.
în a n u l 1 8 9 0 Ilişeştiul a r e o suprafaţă d e 3 0 , 1 1 k m 2 , 16 85
l o c u i t o r i români, 1 9 1 5 l o c u i t o r i g e r m a n i , 1 1 1 l o c u i t o r i e v r e i şi 2 1
l o c u i t o r i d e a l t e naţionalităţi, în t o t a l 3 7 3 2 s u f l e t e .
A n u l : 1 9 6 6 - 8 2 1 f a m i l i i - 2 7 7 3 inşi în Ilişeşti şi Braşca
1 9 8 8 - 8 2 0 f a m i l i i - 2 5 0 0 inşi - 8 3 3 c a s e în Ilişeşti2 0 0 1 - 8 3 0 f a m i l i i - 2 5 0 0 inşi - 8 0 0 case
în u l t i m i i a n i a u v e n i t m a i m u l t e f a m i l i i c u funcţii i m p o r t a n t e
în Ilişeşti atraşi d e a e r u l c u r a t şi p e i s a j u l z o n e i .
Ilişeştiul a f o s t c o n d u s d e p r o p r i e t a r i i săi, de Ilieşescu, de
b o i e r i , de mănăstirea Ilişeşti, de mănăstirea Moldoviţa^de p r i m a r i
români şi nemţi.
A u f o s t diverşi p r i m a r i l a Ilişeşti p r i n t r e c a r e menţionez pe:
H e i n e r i c h K i p p e r , Doboş V a s i l e , P a v a l o v , Mănăstireanu, Ghiuţă,
G r o s a r i u , Mazăre V i o r e l , M o l d o v a n u C r i s t i G h e o r g h e . S c u r t
t i m p după al d o i l e a război m o n d i a l a f o s t p r i m a r T i t i , u n r r o m
c a r e n u ştia să s c r i e şi să citească.
Wlifiuţă Qheorahe - ceCmai bătrân din Itişeşti
4 1
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
41/119
(pictură de Vasile Chindriş - prezentată la examenul de absolvire a Şcolii
de J4rte
Cabana Ilişeşti - pictată de 'Vasile Chindriş
Şef ulatelierului de pictură Şura 'Jfumorului
42
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
42/119
coafa â ^ t t l b r d
D i n c e l e m a i v e c h i t i m p u r i a u e x i s t a t d i v e r se s i s t e m e deînvăţământ, care a u e v o l u a t până l a învăţământul m o d e r n . I ng e n e r a l şcoala era s t r i c t legată de r e l i g i e . F i e c a r e d i n t r e m a r i l er e l i g i i a l e l u m i i şi a românilor au a v u t p r o p r i u l s i s t e m deînvăţământ.
D i n t r e c e l e m a i v e c h i b i s e r i c i c a t o l i c e şi o r t o d o x e a v e a u prevăzut o cameră p e n t r u şcoală. D e c i şcoala se făcea în „tinda
B i s e r i c i i " , şi p r e o t u l e r a învăţător.E v r e i i de a s e m e n i a v e a u prevăzută sa l a de clasă la i n t r a r e în
sinagogă. M a n u a l u l de învăţământ e r a T o r a , adică p r i m e l e c i n c icărţi a l e B i b l i e i s c r i s e d e M o i s e .
în t i m p şcoala s-a despărţit a d m i n i s t r a t i v de biserică,r e sp e c t i v de sinagogă. E v r e i i a v e a u învăţători p a r t i c u l a r i l a oraşeşi în c o m u n e u n d e c o m u n i t a t e a e r a numeroasă şi dezvoltată. P eaceştia îi plăteau părinţii c o p i i l o r care a v e a u posibilităţi să-iînveţe carte.
P r i m a şcoală românească c u învăţământ o r g a n i z a t o f i c i a l esteidentificată d i n d o c u m e n t e în plină a c t i v i t a t e l a a n u l 1 3 9 9 înŞcheii Braşovului şi es te amintită a c t i v i t a t e şcolară şi l a Şiret.
în Ilişeşti coloniştii g e r m a n i înfiinţează o ŞcoalăEvanghelică, privată, în a n u l 1 7 8 9 . A c e a s t a funcţionează înconcordanţă c u învăţătura protestanţilor l u t h e r a n i .
P r e o t u l B u c e v s c h i D u m i t r u , tatăl p i c t o r u l u i E p a m i n o n d aB u c e v s c h i , a f o s t u n i m p o r t a n t luptător p e n t r u e m a n c i p a r e aromânilor d i n Ilişeşti. E l îi îndeamnă pe săteni să întreţină p r i nm i j l o a c e p r o p r i i o şcoală în Ilişeşti şi u n a în Braşca p e n t r u c o p i i il o r , deşi s t a tu l aus t r i ac d i s p u n e a d e f o n d u r i în acest scop.
Şcoala românească în Ilişeşti s- a de schi s în a n u l 1 8 5 9 .
4 3
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
43/119
în v a r a a c e s t u i a n ilişeştenii şi-au a l e s t r e i e p i t r o p i : p r e o t u l
B u c e v s c h i D u m i t r u , Ghiuţă M i h a i şi Paşcan G a v r i l , c a r e să
îngrijească de c e l e n e c e s a r e şi de b u n u l m e r s a l şcolii. Neavând
l o c a l p r o p r i u a u închiriat o cameră d i n c a s a spaţioasă a l u i Şaidel
d i n c e n t r u l S a t u l u i V e c h i .
L a insistenţa p a r o h u l u i B u c e v s c h i D u m i t r u , l a şcoala n o uînfiinţată v i n e c a învăţător Cernăuţean D u m i t r u .
S t a t u l n u a a c o r d a t n i c i u n a j u t o r şcolii şi jumătate d e a n
şcoala a f o s t întreţinută de B u c e v s c h i în c e priveşte p l a t a c h i r i e i ,
m o b i l i e r , m a t e r i a l d i d a c t i c , încălzit, i l u m i n a t şi p l a t a
învăţătorului.
A p o i , l a stăruinţa p r e o t u l u i , sătenii d i n Ilişeşti şi Braşca a u
strâns şi a u d e p u s 2 0 0 0 f l o r i n i d i n a căror dobândă să plăteascăînvăţătorul.
Afară de aceas ta , t r e b u i a u să a s i g u re l e m n e l e şi p l a t a
s e r v i t o r u l u i . Această hotărâre a sătenilor a întărit-o g u v e r n u l a b i a
l a da t a de 12 i a nu a r i e 18 66 .
D i n c a t a l o a g e l e şcolare c a r e s - a u păstrat, rezultă că şcoala d i n
Ilişeşti a p u r t a t n u m e l e de .
în a n u l 1 8 6 0 i s-a s c h i m b a t n u m e l e în .
în p r i m u l a n d e învăţământ l a şcoala d i n Ilişeşti s u n t înscrişi
4 7 e l e v i în c l a s a I şi p a t r u e l e v i în c l as a I l - a „care ştiau puţină
c a r t e p r i n c i n e ştie ce împrejurare", s c r i e C r o n i c a l u i F a l a t .
L a şcoala d i n Ilişeşti e r a u înscrişi e l e v i d i n Ilişeşti şi Braşca,
d a r şi d i n S t u p e a u n d e n u e r a şcoală, d i n Bucşoaia u n d e l i m b a d e
p r e d a r e e r a g e r m a n a , d i n Şipotele S u c e v e i , Moldoviţa, V a m a ,
Soloneţul de J o s şi a l t e localităţi.L a d e s c h i d e r e a şcolii se prezintă şi F l o r e a R u x a n d a c u băiatul
S i m i o n F l o r e a M a r i a n în vârstă de 12 a n i , şi-1 înscrie în c l a s a I .
în a n u l 1 8 6 0 l a şcoala română d i n Ilişeşti e s te înscris în c l asa
I K i p r i a n G o l e m b i o v s c h i , fiul l u i I r a c l i e G o l e m b i o v s c h i , u l t e r i o r
P o r u m b e s c u d i n Şipotele S u c e v e i .
4 4www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
44/119
în Ilişeşti se a f l a b u n i c u l d i n s p r e mamă a l l u i C . P o r u m b e s c u ,
Ştefan Klodniţchi m o r t în a n u l 1 8 6 7 şi b u n i c a sa F r a n c i s c o .
A m b e l e m o r m i n t e s u n t în Ilişeşti a c o p e r i t e c u p i e t r e m a r i după
o b i c e i u l v o i e v o d a l . C o l e g de clasă c u C i p r i a n P o r u m b e s c u a fos t
şi I e r m o l a i Ghiuţă, f i u de ţăran fruntaş d i n Ilişeşti c a r e l o c u i a
lângă părinţii l u i S . F . M a r i a n .
T o t în a p r o p i e r e e r a b o r d e i u l s c r i p c a r u l u i Urdă, de l a c a r e C .P o r u m b e s c u a p r i n s u n e l e lecţii de vioară pe l a 6- 7 a n i .
D e c i Ilişeştiul a f o s t p r i n t r e p r i m e l e c o m u n e d i n B u c o v i n a
ca re a a v u t şcoală în l i m b a română. Deşi l i m b a de p r e d a r e er a
româna se învăţau şi câteva o r e săptămânal de germană c a r e era
necesară p e n t r u c e i d o r i t o r i să u r m e z e m a i d e p a r t e şcoala
secundară.
P r i m u l dascăl a l şcolii d i n Ilişeşti e s te Cernăuţean D u m i t r u ,
ca re a p r e d a t în casa l u i Şaidel. U n t a u r f u r i o s a dărâmat o p a r t e
d i n clădire, însă e x i s t a d e j a c a sa n o u l u i învăţător c u o cameră
largă amenajată. Această casă există şi-n p r e z e n t d a r t o t a l
renovată.
L a d a t a de 21 d e c e m b r i e 1 8 6 4 v i n e ca învăţător Ţurcan
V a s i l e şi lucrează a i c i până pe 28 s e p t e m b r i e 1 8 6 8 . F i u l l u i
Ţurcan e s te p r o f e s o r în a c e a perioadă l a Şcoala Normală d i n
Cernăuţi. După d o i a n i de a c t i v i t a t e a l u i Ţurcan V a s i l e , şcoalaromână d i n Ilişeşti e s te recunoscută ca ,
susţinută de săteni.
L a 2 8 s e p t e m b r i e 1 8 6 8 v i n e c a învăţător l a această şcoală
Paşcan A n d r e i fiul u n u i ţăran d i n l o c a l i t a t e . A c e s t a e s te a l t r e i l e a
învăţător. P e a c e a v r e m e învăţătorul era p r o p u s de e p i t r o p i a
şcolară^iar n u m i r e a o făcea C o n s i l i u l C o n s i s t e r i a l E p i s c o p a l
Cernăuţi, c a re înştiinţa i m e d i a t i n s p e c t o r a t u l judeţean p e n t r u a
d i s p u n e în consecinţă.
Odată c u v e n i r e a învăţătorului Paşcan şcoala se mută în casa
a c e s t u i a . I n a n u l 1 9 3 4 T r i f a n F a l a t F l o r e a vizitează această casă
constatând d i m e n s i u n e a u n e i c a m e r e d e 6 m x 5 m şi a l t e două
c a m e r e m a i m i c i despărţite de c a m e r a m a r e .
4 5
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
45/119
P e b a z a L e g i i învăţământului d i n 1 8 7 3 învăţătorul n u m a i
este plătit d i n f o n d u r i p a r t i c u l a r e c i d i n f o n d u l şcolar a l ţării.
C e i 2 0 0 0 f l o r i n i rămân b u n i depuşi, iar d i n dobânda l o r se
v o r cumpăra l e m n e l e n e c e sa re şcolii, se v a plăti s e r v i t o r u l şcolar
şi m a t e r i a l u l d i d a c t i c .
Până în a n u l 1 8 7 4 t o a t e a c t e l e ce le a v e a şcoala d i n Ilişeşti
e r a u r e d a c t a t e în l i m b a română. C a t a l o a ge l e , m a t r i c o l e l e , etc,e r a u s c r i s e l a început cu l i t e re ch i r i l i c e ap o i s -a t r ecu t l a a l fa be t u ll a t i n .
D i n a n u l 1 8 7 4 a c t e l e şi toată corespondenţa se întocmeşte în
l i m b a germană, s c r i s u l f i i n d în c e l e m a i m u l t e c a z u r i c u c a r a c t e r e
got i ce .
I s o p e s c u D i m i t r i e , i n s p e c t o r şcolar a l p r o v i n c i e i B u c o v i n a
vizitează şcoala d i n Ilişeşti în a n u l 1 8 7 7 , a n u l m u l t o r
transformări d i n România.L a d a t a de 6 o c t o m b r i e 1 8 8 0 şcoala a f o s t vizitată de
p r e f e c t u l judeţului S u c e a v a , E u d o x i u H u r m u z a c h i .
învăţătorul I g n a t C o r v i n , a j u t a t d e i n s p e c t o r u l
D i m i t r i e I s o p e s c u şi p r i m a r u l M i h a i L u p u , s - a d e c i s să
r i d i c e o şcoală, şi c u cons imţământul m i t r o p o l i t u l u i
S i l v e s t r u M o r a r u obţine d e l a f o n d u l b i s e r i c e s c o parcelă d e t e r e n situată p e s t r a d a Ionaşcu Isăcescu ce
d u c e l a c i m i t i r , a p r o a p e d e v e c h e a mănăstire.
Românii în m a j o r i t a t e l o c u i n d „Pe V a l e " , f a c
s c h i m b u l în a n u l 1 8 8 0 c u c i z m a r u l C . Nuţu adăugând şi
s u m a d e 7 7 5 f l o r i n i p e n t r u p a r c e l a d e 3 4 prăjini p e c a r e
s - a c o n s t r u i t a c t u a l a şcoală românească.
L a această clădire s - a u m a i făcut u n e l e modificări şi
adăugiri n e c e s a r e şi a s t f e l în n o i e m b r i e 1 8 8 1 şcoala
a v e a l o c a l p r o p r i u .
4 6
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
46/119
L a data de 24 septembri e 1882 s-a făcut sfinţirea de către p reo tu l paroh d i n Ilişeşti Bacinschi N .
P i c t o r u l Epaminonda Bucevsch i , ca u n u l care a crescut înIlişeşti a donat şcolii o frumoasă flamură de mătase pe a l căreifond roşu-albastru a pictat pe sf. Gheorghe învingând balaurul .
în anul 1886 vine ca învăţător Găină Garabet de originearmean din Suceava. Până la acest învăţător la Ilişeşti se făceau
doar t r e i clase.H u r m u z a c h i . învăţătorul I . C o r v i n încurajat şi sp r i j i n i t de
inspectoratul provinciei Isopescu D i m i t r i e , ajutat de Lupu M i h a icare era ajutor de p r imar s-a decis să r id ice u n local pentruşcoală. C u consimţământul m i t r o p o l i t u l u i M o r a r u S i l v e s t ruobţine de la fond ul bisericesc p r in comis ia parohială, o parcelă deteren pentru şcoală pe strada dintre mănăstire spre c imi t i r .
Insă majoritatea românilor locuiau în Satul Vechi (Pe
V a l e ) , de aceea fac schimb cu c izmarul C. Nuţu dându-i pa rc el a primită în schimbul a 34 prăjini de teren pe care se află în pr ez en t, Şcoala cu c la se le M V . L a acest schimb C.Nuţu primeşte şi suma de 775 florini, deoarece exista şi o clădire înconstrucţie. Această şcoală s-a început în anul 1880, s-au făcutunele adăugiri şi modificări necesare şi astfel în noiembrie 1881şcoala avea lo cal propr iu.
L a data de 24 septe mbrie 188 2 s-a făcut sfinţirea de către preotul paroh din Iîişeşt̂ Bacinschi N .
Pi c t o ru l Epaminonda Bucevschi, ca unul care a crescut înIlişeşti, a donat şcolii o frumoasă flamură de mătase pe al căreifond roşu-albastru a pictat pe&f. Gheorghe învingând balaurul.
în anul 1886 vine ca învăţător Găină Garabet de originearmean din Suceava. Până la acest învăţător Ia Ilişeşti se făceaudoar t r e i clase.
ŞcoaCa cu cCaseCe I-IV. (Foto 1990-2000
4 7www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
47/119
(prima şcoală din Idşeşti (cvangfiedcă)
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
48/119
Construcţia actualului Cămin Cultural de către nemţi
4 9
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
49/119
în p e r i o a d a c e l o r două războaie m o n d i a l e încetează
a c t i v i t a t e a şcolară după c a r e se r e i a d i n n o u c u m u l t e l a c u n e .
I n p e r i o a d a interbelică T r i f o n F . F l o r e a ridică şcoala l a u n
înalt n i v e l d e cunoştinţe, educaţie şi activităţi c u l t u r a l e .
După c e l d e - a l d o i l e a război m o n d i a l şcoala se ridică l e n t şi
a t i n g e a p o g e u l în p e r i o a d a c o m u n i s m u l u i .
E l e v i i d i n Braşca frecventează c l a s e l e V - X l a Ilişeşti, i a rdupă revoluţie c l a s e l e V - V I I I .
în p e r i o a d a c o m u n i s m u l u i e l e v i i c l a s e l o r I X - X d i n
Păltinoasa îşi fac c u r s u r i l e l a Ilişeşti până l i s-a c o n s t r u i t şcoală
nouă c u s u f i c i e n t e săli de clasă.
T o t în această perioadă d e când s-a i n t r o d u s învăţământul
o b l i g a t o r i u d e X c l a s e a u f r e c v e n t a t c l a s e l e I X - X şi e l e v i i d i n
Bălăceana şi C i p r i a n P o r u m b e s c u până l a Revoluţie.După Revoluţie se r e d u c e învăţământul o b l i g a t o r i u l a V I I I
c l a s e şi a s t f e l frecventează şcoala d o a r e l e v i i c o m u n e i a c t u a l e
Ilişeşti.
S e i n t r o d u c e r e l i g i a în şcoli p e n t r u o r t o d o x i .
Neoprotestanţii a u a v u t profesoară de r e l i g i e d o a r în a n u l 1 9 9 8 .A
I n A d u n a r e se f a c e Şcoala Biblică c u c o p i i i . P e b a z a a c e s t u i
p r o g r a m figurează în evidenţa p r o f e s o a r e i d e r e l i g i e R u s n a c
L a u r a d i n S u c e a v a , c a r e l e eliberează adeverinţe s i m e s t r i a l e c u
n o t e l e obţinute.
Ceilalţi c o p i i neoprotestanţi participă l a o r e l e d e r e l i g i e
ortodoxă, d a r n u f a c s e m n u l c r u c i i şi n u se închină l a sfinţi.
I n u l t i m i i a n i se p u n e n u m e l e şcolii S i m i o n F l o r e a M a r i a n ,
n u m e p e c a r e 1-a pus şi T . F . F a l a t p r o b a b i l în a n u l 1 9 4 3 , însă c u
p l e c a r e a l u i şi războiul ce - a u r m a t a căzut i n t e r e s u l p e n t r ud e n u m i r e a şcolii.
5 0
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
50/119
- < f i 3 & * L & i . Ac t uAu JU2& t t™Â& yfe> J f ^ / K *»K * * -
~ &*j*fagtQj& .tmifteeif' ffig^^f^g*
(Donaţia [ui
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
51/119
O s t r a t i f i c a r e socială e s t e g r e u d e s t a b i l i t în Ilişeştiul a n i l o r
2 0 0 0 . în l i n i i m a r i c r e d că a ceas ta e s te o c l a s i f i c a r e corectă.
1 . O a m e n i d e rând: agricultură, a n i m a l e , p e n s i i , şomaj
2 . P a t r o n i şi bogaţi: a u m a g a z i n e s a u m u l t pământ
3 . I n t e l e c t u a l i şi meseriaşi: trăiesc m o d e s t d i n s e r v i c i u sau
m e s e r i e
4 . Săraci: n u a u pământ n i c i s e r v i c i u , în g e n e r a l r r o m i i .
IlişeştiuCvăzut de-pe. Ţicfci. Centru jos casaS.F. i\1 arian.
Foto Xipper
5 2
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
52/119
ILIEŞESCU+ - 1500
C e l m a i m a r e b o i e r m o l d o v e a n , influenţă politică, pământşi aur
ANDRIAŞ + - 1700
M e d e l n i c e r
IONAŞCU ISĂ CESCU 7 - 1 7 2 0M a r e b o i e r , c t i t o r u l mănăstirii Ilişeşti
5 3
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
53/119
I R A C L I E P O R U M B E S C U 1 8 2 3 - 1 8 9 6
P r e o t , s c r i i t o r
E P A M I N O N D A B U C E V S C H I 1 84 3 - 18 91
C e l m a i m a r e p i c t o r a l B u c o v i n e i
, i n i r -ii ii i i i i i ii
S I M I O N F L O R E A M A R I A N 1 8 4 7 - 1 9 0 7
P r i m u l ş i c e l m a i m a r e e t n o g r a f român
5 4
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
54/119
C I P R I A N P O R U M B E S C U 18 53 - 18 83
C e l m a i m a r e m u z i c i a n a l B u c o v i n e i
I O A N PAŞCAN 1 8 6 1 - ?
T e o l o g , s c r i i t o r
T E M I S T O C L E L U C E S C U B O C A N C E A 1 8 7 3
A v o c a t , p o e t
5 5
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
55/119
H E I N R I C K I P P E R 1 8 7 5 - 1 9 5 9
S c r i i t o r
i
A R H I P ROŞCA 1 8 7 7 - 1 9 2 6
P i c t o r
F I L A R E T DOBOŞ 1 8 8 1 - 1 9 5 1
P r o f e s o r , p o l i t i c i a n
5 6www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
56/119
T R I F O N F A L A T F L O R E A 1 8 8 9 - ?
I n s p e c t o r şcolar, p a t r i o t
H A R A L A M B I E I O A N SÂRGHIE 1 8 9 3 - 1 9 7 1
P r o f e s o r , s c u l p t o r
N I C O L A I I . NICULITĂ 1 8 9 4 - 1 9 8 03
P r o f e s o r , cercetător
5 7www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
57/119
I M M A N U E L G O R G O N + - 1 9 0 0
Păstor, t e o l o g
J O H A N C H R I S T I A N D R E S S L E R + - 1 9 0 0
I s t o r i c , s c r i i t o r
D I M I T R I E B U C E V S C H I + - 1 9 0 0
P r e o t , s c r i i t o r
^ 8www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
58/119
A L E X A N D R U ROŞCA 1 8 9 5 - 1 9 6 9
P r o f e s o r - d o c t o r , z o o l o g
V I C T O R C O Z M A 1 9 1 2 - 1 9 8 8
S c u l p t o r
•
D I M I T R I E F L O R E A RARIŞTE 1 9 1 4 -
P r o f e s o r , s c r i i t o r
5 9www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
59/119
V L A D I M I R F L O R E A 1 9 2 2 - 1 9 8 4
P r o f e s o r , s c u l p t o r
G E O R G E ŞAIDEL S I B I A N U 1 9 2 7P r o f e s o r , a c to r
G H E O R G H E SCRIPCĂ 1 9 3 0 - ?
P r o f e s o r , s c r i i t o r
6 0www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
60/119
O C T A V I A N S I M U 19 35 - ?
M e d i c , p r o z a t o r
D U M I T R U R U S U 1930
P r o f e s o r , p i c t o r
6 1
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
61/119
Troiţa din Ilişeşti realizată de Ioan Sârgliie în anul'1941
6 2www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
62/119
i n p r e m i i
Ilişeştiul se află în judeţul S u c e a v a , l a distanţe e g a l e deS u c e a v a şi G u r a - H u m o r u l u i , adică l a 18 k m , f i i n d tăiat în douăde şoseaua naţională numărul 17 şi europeană 576 , un sa t des tu lde împrăştiat, înconjurat de d e a l u r i l e Ţicla şi Bâtca, împrejmuitc u pădure şi f a u n a B u c o v i n e i . Jumătatea d in d ea l a şoselei, adică N s a t u l u i , este numită „Deal", p a r t e a de S E a s a t u l u i tangentă pârâului Ilişasca este numită „Vale", i a r S V s a t u l u i ce se
mărgineşte de pădurea S t u p c i i este n u m i t „Fundoi".După Revoluţie s a u m a i f o r m a t două c a r t i e r e în Ilişeşti spre
Vârvata „Salcea"; şi înainte de cabană „Poiana S o a r e l u i " . A i c i a uv i l e c e i m a i bogaţi d i n S u c e a v a , f i i n d l a începutul O b c i n e iB u c o v i n e i este cea m a i preferată zonă c u aer cu r a t , pădure şilinişte. în S a l c e a se află şi a z i l u l de bătrâni n u m i t „CăminulV i c t o r " .
S a t u l Braşca aparţine a d m i n i s t r a t i v Ilişeştiului şi de
a s e m e n e a este un nou car t ie r .A c e s t e împărţiri a s a t u l u i sub f o r m a u n o r c a r t ie r e a u
d e n u m i r e a dată după l o c u l aşezării şi deţin o mulţime d e străzi,f i eca r e c u d e n u m i r e a specifică: f i e după u n a n u m i t e v e n i m e n t ,
personalităţi, c a r a c t e r i s t i c i , sau c h i a r t e r e n . U n e l e n u m i r i suntr ecen t e , a l t e l e de pe t i m p u l nemţilor, a l t e l e m a i v e c h i . Câtevad e n u m i r i de străzi s u n t : P r i c o p t e n i , B a l t o c , Bălţi, Tablă,D o i s p r e z e c e , P o a r t a Ţarinei etc.
Poziţia geografică a Ilişeştiului este cunoscută ca r e l i e f ,făcând p a r t e d in podişul M o l d o v e i , a l t i t u d i n e 4 5 0 m deasupran i v e l u l u i mării, 2 6 ° l a t i t u d i n e şi 4 7 ° l o n g i t u d i n e . T e m p e r a t u r am e d i e anuală es te de 23° C. P r i n Ilişeşti t r e c două ape : PârâulIlişasca care izvorăşte d i n pădurea S t u p e a şi traversează pa r te a deS V a s a t u l u i şi Pârâul C r u cea ca r e izvorăşte d i n N V s a t u l u i ,traversează sa tu l sp re E până iese din sat şi se varsă în Ilişasca.
6 3www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
63/119
O altă apă es te un mic lac în e x t r e m i t a t e a de N a s a t u l u i ,căruia i se s p u n e B a l t o c .
%r emţoaică venită în vizită fa (Baltoc
Ilişeştiul de l a început până în p r e z e n t a f o s t reşedinţă decomună şi de plasă. Braşca a a v u t primărie şi c o n d u c e r eadministrativă p r o p r i e puţin t i m p , însă c e l m a i m u l t a aparţinut
de Ilişeşti. S a u adăugat l a c o m u n a Ilişeşti S t u p e a şi Bălăceana,d e v e n i n d comună c u 4 s a t e . N u m e l e s a t u l u i S t u p e a v i n e de lav e c h e a l o r ocupaţie de albinărit; „Stupcină", „Stupcina",„Stupea". A p o i s-a s c h i m b a t n u m e l e după n u m e l ec o m p o z i t o r u l u i C i p r i a n P o r u m b e s c u c ar e e r a în S t u p e a . Dupăaceasta a p r i m i t şi c o m u n a acest n u m e de C. P o r u m b e s c u . în
p r e z e n t s a t u l S t u p e a doreşte să se separe a d m i n i s t r a t i v deIlişeşti şi să devină comună separată şi c r e d că e s t e b in e aşa. L a
Bălăceana n u s u n t a s t f e l de dorinţe deocamdată, dar doresc caşi Bălăceana să devină comună independentă, aşa c u m a f os t ,şi să rămână d o a r Ilişeştiul şi Braşca. N u m e l e s a tu l u i Bălăceanav i n e de la n u m e l e u n u i b o i e r , adică Bălăşianu, a p o i„Bălăşeana": „Bălăceaana". A p a r e înscris în d o c u m e n t e d i nsec. a l X V - l e a . T o a t e aceste localităţi în t r e c u t a u aparţinutr a i o n u l u i G u r a - H u m o r u l u i , i a r în p r e z e n t judeţului S u c e a v a .
6 4
www.cimec.ro
8/17/2019 Vasile Chindris - Istoria Ilisestiului.pdf
64/119
D o r e s c şi p r o p u n s c h i m b a r e a n u m e l u i c o m u n e i d i n C i p r i a nP o r u m b e s c u în Ilişeşti.
S a t u l s-a făcut c u n o s c u t p r i n c a ba na Ilişeşti, care d i s pu ned e c a z a r e , c a m p i n g u r i , p u n e l a dispoziţie mâncăruri haiduceştii a r d i n a n u l 1 9 6 6 c a ba na a a v u t stână p r o p r i e pes te 10 a n i care
a s i g u r a drumeţilor mâncările stânei.P o r t u l l a Ilişeşti d i n c e l e m a i v e c h i t i m p u r i a f o s t p o r t u l
românesc z i s naţional. Bărbaţii îmbrăcau iţari şi cămăşi l u n g ia lb e , bondiţe c u f l o r i , s u m a n e , căciuli de k a r a k u l . I n p i c i o a r ea v e a u o p i n c i , m a i târziu b o c a n c i a p o i c i z m e d i n p i e l e .
F e m e i l e se îmbrăcau c u p o a l e şi catrinţe, cămăşi c u s u t e c ufir şi p u i , i a r m a i târziu c u fluturaşi şi mărgele. A c e s t p o r t aînceput să cadă de p r i n a n i i 1 7 8 0 odată c u v e n i r e a nemţilor în sat.
O a m e n i i a u început să se îmbrace aşa z i s nemţeşte. Se îmbrăcauc u p a n t a l o n i şi c o s t u m e d i n s t o f a , cămăşi c u g u l e r e t c . T r e p t a t adecăzut p o r t u l naţional a p r o a p e t o t a l până în p e r i o a d a interbelică,când d i r e c t o r u l şcolii româneşti a d e v e n i t T r i f o n F a l a t F l o r e a .A c e s t a p r i n a t e l i e r e l e şcolare şi influenţa a s u p r a sătenilor datorităactivităţilor sa le a reuşit să readucă p o r t u l naţional l a m a r e am a j o r i t a t e a sătenilor. După cel d e - a l I I - l e a război m o n d i a ld i s p a r e t r e p t a t p o r t u l naţional, rămânând r a r câte u n bătrân ce seîmbracă d u m i n i c a naţional. în p r e z e n t în sat p o r t u l estem u l t i v a r i a t , m o d e r n , n o u . O p a r t e m a r e d i n săteni se îmbracătotuşi m o d e s t , însă în t i n e r e t apa re p o r t u l e x t r a v a g a n t , dea s e m e n e a şi l a u n e l e f e m e i .
C h i a r dacă a u l o c u i t a i c i şi a l t e naţiuni, l i m b a vorbită a fos tl i m b a română, îndulcită p r i n a cce n tu l a r d e l en es c a l ce l o r veniţi şiîmbogăţită p r i n r e g i o n a l i s m e l e z o n e i . Nemţii şi e v r e i i cât a u trăit
a i c i a u învăţat să vorbească româneşte.M u n c a de bază es te a g r i c u l t u r a pe c ar e o a m e n i i de rând şi
săracii o f ac g r eu . O p