ISTORIA ROMANILOR045P.-

SERIA -1800-1834

TOM. XI

ISTORIA ROMNILORCURS FACUT LA. FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESCI,

DUPE DOCUMENTE INEDITE,DE

V. A. URECHIAPROFESOR DE ISTORIA ROMANILOR LA FACULTATEA DE LITERE DIN BUCURESCI, MEMBRII

V.-PREEDINTE AL ACADEMIEI ROMXNE, MEMBRU CORESPONDINTE AL ACADEMIE/SPANIOLE, AL SOCIETATEI ECONOMICE MATRITENsE, AL INSTITUTULUI ETNOGRAFIC

DIN PARIS, AL SOCIETATILOR GEOGRAFICE ROMANA I ITALIANA, AL SOCIE-TATEI ACADEMICE INDO-CHINEZE, MEMBRU FUNDATOR 51 V.-PREEDINTE AL

ATENEULUI ROMIN, AL SOCIETATEI DE ARCHEOLOGIE FRANCEsX, ALSOCIETATEI HERALDICE FRANCESE, AL INST. ERALDIC DIN ROMA. LAU-

REAT DE LA BRITISCH-ATHENEUM, PREEDINTELE CONHSIUNEIliONUMENTELOR, PREEDINTE FUNDATOR AL SOCIETATEI MA-

CEDO-ROMINE, PREEDINTELE MANTENANTEI FELIBRIGIII-LUI LATIN, DELEGAT GENERAL AL ASOCIATIUNEI 6ME-

NILOR DE LITERE 11 DE SCIINTE DIN PARIS, MEMBRUCOR. AL INSTITUTULUI DIN COIMBRE (PORTUGHEZ),

I AL ALTOR SOCIETATI T CONGRESELITERARE I IS 1 ORIC,E.

SERIA 1800-1834TOMUL AL X1-lea

21-1-ts

BU CURESCI

T1POGRAFIA I FONDER1A DE LITERE THOMA BASILESCU89, STRADA ()ASARME', 89.

1900

VOLUMELE APARUTESERIA 1774-1800

Vol. I. 1774-1786. Alexandru IpsilanteMavrogheni.0 II. Anexele la vol. I.

Ill. Epoca WI N. Mavrogheni. 1786-1791.IV. 1791-1792.V. 1793-1796.VT. Anexe la volumul V.

VII. 1796-1800.

SERIA 1800-1834

VIII. 1800-1806. Primul volum din secolul al XIX-lea.IX. Al 2-lea din secolul al XIX-lea. Ocupatiunea russcA din

1806-1812.X. Al 3-lea din secolul al XIX-lea. Anexe la vol. anteriefte.XI. Al 4-lea din secolul al XIX-lea, 1812-1818. Domniile lui Ca-

ragea i a WI Sc. Calimach.XII. Al 5-lea din secolul al XIX-lea. Domnia lul Alex. N. Sutul i a

luI M. Sutul. 1818-1821.

Acest volum fi cel al X-lea, all intlirdiat a apare din causa.rever tipografilor, din anul 1899. Ele se impart in urma tomulutXII deja in mande bine-voitorilor lectort. Cerem scuze.

Volumul X-lea va mar avea, in 1900, o a II-a fiarte, cdcr frteabundente culegert de documente inedite avem pentru domnia lurCaragia.

Vor mar aprea apot, volumele urmdtre:Vol. XIII. Revolutiunea de la 1821.

XIV fi X V Domniile lut Gr. D. Ghica fi Ionita SturdzaXVI Ocupatiunea russat si Regulamentul organic din

18 28 18 3 4.XVII un indice general al tutor XVI volume.Criticelor reil-voitbre vom 91spunde la finea lucraret, cdreia am

consacrat 50 de ant de muna. Celor cart ne-ail ajutat 4.i incuragiatle aa'ucem aict mul(dmirt sincere .i asigurarea recunoscin(et nstre.

Sinaia, 1900 April.

atre fector,

V. A. URECHIA

g.POPESCU B JENARtfAUTOR...r.);e2&cchhi.....V Oarhe7;7

ISTORIA ROIVIANILORDOMNIA LUI AL. MORUZI LA MOLDDVA

ANEXE LA TOM. VIII.

CAP. I

Al. Moruzi Domnu Moldova. Rufin desfire MOrUZI.Rusia contra lui Al. Sup.Guvernul frances si Domnit

din Princifiate.--Cle(maron firecefitor la Moruzi.Bel-leval ministru lui Al. Moruzi. Generalul Briinecontra lug' Moruzi ,si a lui /pi/ante. Coresfion-

a'in(a lui Belleval cu Hauterive.In tomul VIII al lucrarel nstre 1) am amintit, ca secolul al 19-lea

se deschide, pentru Moldova, cu domnia continuata a luI ConstantinAles Ipsilante. Acst domnie se termin cu finea lul Iunie 1801. Ur-maul la tronul Moldav fu Alexandru Sulu.

Despre domnia lui Al. Sulu in Moldova, am vorbit pe scurt Intomul nostru supra citat. In volumul de fat vom aduce maT mult do-cumentele colectate cu referinta la acst domnie.

Am vNut ca ce desflurare de ImprejurirI Alex Sutu ajunge,In 4802, Domn i al t6rel muntenescl i cum (WO putine (Ale de dom-nie acolo, el fu lsat iard1 numaI ca domnia MoldoveI.

1) VW. Tom VIII pagina 304Mora Romdnilor de V. A. Unschi. SEcoLtn. XIX.XI.

V. A. t.litRcitiX

Patin mal remase Alex. Sutu, Bonin i Moldovel dupe' ce perduDomnia trel muntenescl. Moruzescii Ji i n6pte se micafi la Constan-tinopole s puna mana pe vre-unul din tronu,V. Agentul rusesc dinCapitala turc considera, numal ca juratate le - victorie numireaConstantin Ipsilante-pe tronul muntenesc. Et lucra decl din rsputerI,impreun i cu C. Ipsilante, in favrea lul Alexandru Moruz, Cu atatmal mutt ca acesta nu numal era partizan al Mnscalilor, dar Inca da-duse destul banY legatiunif rusescl

La 1 Octombre st. n. Rufin arm* guvernuluI fran6es apro-piata urcare pe tronul Moldovel a lui Moruzi i i esprima prereade ra despre cderea Sutetilor i a Ca(imachetilor. Von Knobelsdorfrepresentantul Prusiei la Constantinopole, raport RegeluI sal, in 4 Oct.1802 (stil not* deci la 22 Sept. stil vechi, ,36 Prta a mazilit preDomnul Moldovei i Ca a conferit corna trei acesteia lui Alex. Mo-ruzi. Knobelsdorf aprob alegerea i e sigurdei lucrul e probat

i Franciel II convine. Uri moment Moruzescil fu sesera binevOnti de Francia ales francais n'ont en &Aral qu'a se loner de laMaison Moruzzi 2).

Numal la 9 Octombre 1802 acela0 Rufin catre Talleyrand scriindarat, cA Moruzi este numit Domnul Moldovei, ba ea Inca i PanaiteMoruzi ruda nouluI Domn al MoldoveI, care in acel moment se gseala Paris, va fi neintaNiat numit Dragoman al Porte' in locul princi-peluI Calimach vcare nu maI este dealt o umbra.

Cu t6te aceste Rufin nu e deplin multamit ; el credo ca. deaca. Na-poleon ar pretinde, Prta ar primi cererea primului consul al Frantel

ar destitui pre Const. Ipsilante, caci mare este prestigiul Franciddup ultimele victorii ale eI. Rufin insinnz acsta, addognd ca des'ar face una ca acsta s'ar maxi prestigiul Franciei 8).

Yell' doc. 336 Hurm. Tom II supl. I pag 242.Ve41 Hurra. sup]. I p. 242.Ne serait-il pas prsumer qui les Tares achveraient de croire

toute-puissance de la France, et qu'une partie des Grecs eux-mmes, rvoquanten doute cello de la Rumie, ne lour serait plus si aveuglment dvoue ? Sansavoir, comme cette dernire Cour, aux yeux des uns et des autres, l'odiouserputation de faire tt beaux deniers comptants les Hospodars de Moldavio etde Valachie, la Rpublique serait universellement reconnue en possession deles dfaire sans intrt et pour le plus grand bien de Phumanit.

Les deux Princes, Citoyen Ministre, ayant t visiblement nomms parla Russie dans un moment oh le dbut do notre navigation et de notre com-merce dans la Mer Noire peat beaucoup dpendre de lours dispositions, l'im-portance du choix de nos commissaires qui doivent rsider anprs d'eux

igT0111A ROMANIL011 A

Despre numirea luI Moruzi desigur nu se tanguesce Rufin, ca dea luI tpsilanti, macar CA In raportul de la 9 Oct. 1802 qice apol ca :le prince Moruzzi a trait assez froidement le citoyen Franchinique je lui avais envoy pour le compliment d'usage.

Motivele principale invocate de ambasadorul rusesc pentru a obtinemazilirea lui Alexandru Sutu din Moldova sunt coprinse fiti nota consulutRusiei din la0 tramis. *i la Petrie. Otomana, prin care, la II. Aug. 1802acesta face mustrrt WI Alexandra Sutu pentru modul s ti de-a ad-ministra Ora *i pen tru birurile cu care o apasa. Dam In nota actul acestapre care Rufin 'I trimite dupa o traducere din grecere, ministruluiTalleyrand insotindu-1 cu note caracteristice de -care e bine sa tinemsma i not 1).Bucarest et Jassy, no peat avoir chapp votre sagesse, et je ne doutepas qu'il ne tombe sur des sujets aussi incorruptibles qu'exercs dans la po-litique. Harm. Vol. II supl. I pag. 242.

Citoyen Ministere, Pra, le Vendmiaire, an 11.Je crois devuir 701.1s transrnettre ici une note officielle remise par le

Commissaire g6n6ral des Relations commerciales de Bassi% Jassy, Pliospo-dar de Moldavie, Alexandre Sumo. charg provisoirement do la Principaut6 deValachie et qai vient d'tre dpos et remplac par le Prince Moruzzi. Commecello noto n'est qu'une traduction d'une premire version grecque, il est pos-sible (lain y nit des inexactitudes, mais le fond me paralt conserv dans toutela vrit du texte, d'aprs la voix publique.

Jusqu'a la date decet office, la Russie,bien loin de se rcriersur le systeme d'opres-sion dont elle se plaintaujourd'hui, y'applau-dissait haatement et ensecret, parce qu'il pous -sait les habitants de cestrois provinces au dses-poir et P6rnigration,ce qui augmentait lapopulation de la non-

Le Consul de S. M. l'Empereur de toutes les Rus-sies, rsident en Moldavie, Valachie et Bassarabie, al'honneur de reprsenter au Prince des di tes Provin-ces que I' exagration enorme des droits ot imptitsest parvenue la connaissance de son A.ugustre Sou-verain qui, touch de commisration de la positionaffrease de ses corrligionnaires orthodoxes, veut bientendre une main paternelle et secourable aux habi-tants des sus-dites contres.

C'est en consquence do ses sollicitudes pour laconservation des pettples quo S. M. Impriale a denouveau enjoint au soussign de s'informer de toutesles vexations- et impositions qui, depuis que cos Pro-

1) Rufin catre Talleyrand, despre nota presentatrt de costa ul Pera,general al RusieT de la Ia0, principelaY Alexandra Sata, ca pri- 19 Oetomb.vire la rtta stare a Moldovel. 1802

(vol. 205. D. N.)

4 V. A. UR8CHI

Tendinta vqut a Cut tel rusesci este de a se amesteca In (Otoafacerile interne ale Principatelor i de a Fe erige in protectorele le-

vello Servio, de la Cri-rne et des autres nou-velles possesions russessur la c6tes de la MerNoire.

La Russie ne v:saitalors qu'a Pacquisitiondes individus Valaques,Moldaves et Bessara.bien. Beaucoup d'ob-servateurs pr tendentqu'aujourd'hui elle enveut au territoire. Quel-ques-uns croient que cen'est pas pour le gar-der, mais pour en dis-poser, en faveur d'unPrtendant indemnit.Ils disent que cetteCour est d'accord surce point avec d'autresPuissances de l'Europeet les Tures ne sontpoint encore guris dece soupeon dont ils nenous exceptent pas.

L'attendrissement dela Russie sur le sortdos Rayas en gn6ral,m'effraie plus pour laPo te qu.'il ne m'Gdifie.Craait pour rendre E-bree et heurevx les Tar-tares de la Crimee, qu'elle proposa pour lapremire fois en 1774le d6tachement de cettepresqu'ile et son ind6-pendance temporaire d uGrand Seigneur. Pea

annes aprs, enpleine paix, Russieincorpora la Crin& 4ses autres Etats.

vinces sont sous sa protection spciale, s'y exercentil16galement et contre les traits.

Ces traits, qui indiquent les privilges et dgr6ve-ments accord6s aux habitants, furent dans le tempsconfin-1'6s par un Kattich6rif ou commandement de laSublime Porto Ottomane. Ils sp6cifient les droits paya-bles annuellement connns pour n'tro pas on6reuxaux peuples et qui diffrent beaucoup des extorsionsactuelles, qui les oppressent et les dsolent.

Pour coupor court Zi ces impositions intolantbles,a 6t6 ordonn an soussign: de s'oppoler 4 l'avenir,tant aux premPres innovations qu'A, celles qui sontplus r 'centes, et de faire cet llard ses reprjoenta-tion9 S. A.

D'aprs les rgistres de ses prdcesseurs. le sous.sign a trouv que suivant le trait6 de Kainardjik,on ne plrcevait dans le bolle saiscul que huit Sfertaen contributions de 60 mille piastres ch.aeune, etqu'en hiver, il se faisait une antro perception (liteajoutorintza, divis en quatre sferta.

Ce fut Constantin Moruzzi qui inventa une autreajoatorialza d'at et ainsi, d'encare en encare, lesperceptions se sont 61eves quarante deux sferta.

On laisse la juste cons'd6ration du Prince Irt jugersi cette exaction exorbitante peut so coneilier avecla teneur prcise des traits.

Ce n'est pas tout; on prend le b16, l'orge et le mil-let des cultivateurs des paiements arbitrairementfix6s par les acheteurs, souvent milme sans les payer.

L'aprs le Kattich6rif, les approvisionnernents deredevance doivent s'acheter sur les lieux mmes unprix amiablement convenu afin que les habitans nesoient point dtourns du travail de la culture nces-saire et que leurs bestiaux ne soient point abim6spar le transport de ces approvisionnement a Galatz,oh ils sont molests et vox& jusqu'A la r6ception deces denres. Cet usgge si injuste a 6t6 tabli, commo

notoire dans tout le pays, sous la Principaut6de Callimaki, et sous la d6nomination de Sursat. C'estune tyrann:e qui d6gollte de la culture spontan6e. LePrince doit savoir d tit tre abolie par les plussvres dfenses, C'est sa sagesse de rtabir l'ordreconvenable, m6nager le temps (le travail aux pan-dres habitants, leur pargner des dpenses inutiles,

gitim al stArilor de jos din Principate, pledAnd causa scumpA sor,acea a uurArel de dad i de beilicuri, de earl ere' in adeviSr, pesteputerl insArcinate.

11 m'a t assur6 qu'aJassy, Roman, Kichnouet Galatz lame, on a vules grenadiers russes8e promener en corpset manceuvrer.

O'est une affaire di-gne de remarque quel'agent de Russie parlesans cesse des PrincesMoruzzi, Kallimaki etMichel Vodit, et nenomme jamais les Ip-silanti *re et fits quiont t HOspodars in-termdiairement et dontles r4nes n'ont pas, ausu de tout le mon,lerum, pesd stir les peu-pies.

Le mot de sursat estun terme tire composde doux impratifs,mane venrls, pour ex-primer le temps de Pan.ne auquel le b16 de-vient marchandise. Ce-mot est reu sur lesdeux rives du Danubeet est aussi ancien que

turc. 11 Westpas de l'invention deCallimaki.

Au surplus, toas lesabus aunt frs dans cetoffice ne sont que tropvrais its subsistent dema connaissanee depuis1759.

ISTORIA ROMINILOR 5

ne point permettro que les prix des approvision-nements soit dtermin Galatz, que la vente y soitfaite A un prix arbitraire et que le vendeur soit forc

prandre au lieu d'argent du sel des mines dont letransport cofite autant que ce fossile, surtout pour di-vers habitants qui ont une longue route A faire et6prouvent un (Whet, souvent une porte sche, lors-gulls ne savont que faire et leur sel.

Cet abus existe depuis Michel Vodg et Callimaki,et, comme il est contraire aux ordres de la SublimePorte, qui efijoignent que le paiement du charroi desapprovisionnements soit fait en argent-comptant,ne peut subsister Pavenir. C'est une extorsion quiconduit A la ruine total et A la asertion du pays.

Les habitants sont tellement surchargds de corves,qu'i18 n'ont pas mme le temps de songor leur affai-res domestiques, pas le loisir de pourvoir . loursbesoins : ils sont sans relAche occups A des travauxforcs, tantat A la rparation des forteresses, tantOt autransport des bois, tantat au ser vice de la poste.

Il est reconnu que le Kattich6rif porte que la coupedes fourrages et des bois et leur transport, seront 8o1-ds en numraire. Cependant. les pauvres habitantsne revivent rien ; et ils sont fore& de charrior dosbois. non-seulement pour la Cour du Prince et pourses Ministres mais encore pour les batisses des ar-chontes et nobles, qui viennent du fanal, pour les Ecu-yen dits Salakhors.

Chagas anne, on rassemble les chariots que leshabitants doivent fournir pour les rparations des for-teresses ; et, en sus, on per9Jit une contribution enargent dite Emmala, destine pour les dites rpara-Now ; mais leo forteresses une fois rpar des, commentjusts:fier l'exigea-nce d'une somme de 175.000 piastresque Pon continue de prendre pour le m'me objet ?Cependant, sous les princes prcdents, sous celui quirgne aujourd' hui, on retire cetto somme. Il en estde mme de la perception connue sous la d6nomina-tion do frais de la Vestiaria.

Ontre la corve de la coupe gratuito des fourrages,il fad que les habitanss paient en argent 30 piastrespour chaque Stogoro.

6 V. A. URECHIA

Precum bine observa in nota sa marginara Rufin, Rusia, in tre-cut nu vedea Cu chi rSI apsarea Cu dar! a locuitorilor din princi-pate, caci aceste II lmpingea la emigrare in Rusia, unde era lipsa delocuitorl. Rusia acum pledeaza causa locuitorilor cu gand de a le luaapoi Odie, cum a facut i ca Tataril din Grimeea.

Ils sont encore tenus a payer pour la Porte uneautre sume de 60.000 piastres qui excdent de beau-coup les frais de son entretien.

Il existe un autre impt de 20 paras par ocquede beure, lorsqu'on va dans les villages prendre cetteprovision.

Toutes ses exactions augmentees encore par les 15pravnicks ou Baillia, sont des inventions faites parles Princes _Micha Voda et Calimaki et grvent sin-gulirement le peuple.

Le beurre exig sert aux cuisines des Grecs amensde Constantinopla par les Princes, et qui, sans exp-rience, sont cependant employs It l'Administrationdes affaires, de prfrence aux hornmes d u pays. Cestrangers, sans crainte de Dieu et sans principes, d-pouitlent et ruinent les habitants en doublant leur re-cette pour leur propre compte.

Vicnt encere la demande des moutons de la Prin-cipautd, autre fardeau non moins pesant que touscena.: dont il a dja ()t parl. L'achat s'en faisaitjadis au prix volontaire des vendeurs ; mais aujourd'hui,les gens du Prince parcourent les habitations, chonis-sent et paient les moutons A vil prix, les prenant parforce ; et, non contents de la perte qu' gis occasion-nent aux propritaires, ils accablent ceux-ci de mau-vais traitements.

L'acto relatif aux deux Principauts, sign par leGd Visir le 28 X-bre 1783, porte, ainsi que le Katti-chrif en 26 articles :

Que les Princes en place et ceux qui leur succdetgraient, paioraient le Harratch et impositions suivan-eles anciens usages, sans exiger de tribut des habi- tants, mais, sur ce qui est rserv aux Princes eux-mmes, savoir, les Douanes, les mines et autre8 re-venus,. Or, les tributs qui se prlvent actuelle-ment sur les peuples offrent une grande dissemblanceavec cette disposition.

Enfin, quoique la S. Porte ne perrnette pas auxPrinces de se servir de tous les revenus et qu'elledsigne prcis6ment les revenus dont ils peuvent dis-

ISTORIA ROMAN1LOR 7

De sigur atdtea acusatiunr aduse lui Al. S.utu pentru ca Rusiase dolAndsca mazilirea luI, erau de prisos, dupe ce representantulrusesc Tamara dobindise pe C. Ipsilante la Bucurescl. Era cestiune decteva vile Oa ce se dobandscd Rusia schimbarea de domnie aMoldova La acsta Tamara a fost intetit si de insuI Moruzi r2.i Con.Ipsilante care acusad pe Alex. Sutu la P6rtd, cd este de partidaFrancesd 1).

Guvernul din Paris regret ca perde pe Sutesci din fruntea t-rilor romdne i in Octombre 1802, in nisce instructiunI diplomaticedate generalului Paine, i se atrgea atentiudea asupra nodulul poli-ticel grecesci in politica Turciei 2). Guvernul Frances aratd cum Rusia

poser leur gr pour lours &Tenses, nanmoins, lesPrinces en charge ont de leur chef soumis les habi-tants it toutes sortes de tributs et s'en servent pourleurs propres bnfices et pour acheter la prolongationde la (lurk) de leur Principaut6, d'oh proviennent lesfr6quents changements do Princes et la ruine du pays.

Telles sont en peu de mots les preuves des abusetablis contre les stipulations dos trait6s. Fond6 susles ordres de son Souverain, le soussign6 a l'honneurde faire ses reprsentations au Prince afinprenne les mesures convenables pour l'abolition desdite abus et pour l'amdlioration apporter dans laposition des habitants. Le soussignd insiste en mdmetemps poura avoir par dcrit une riponse ec /a prsentenote.

Donn6 Jassy, le 1/18 Aofit 1802.Pour copie

S.: 1?uffinVecji" i scrisrea RegeluT hederik catr Knobels-

dorf, din 8 Octornbrie 1802 in Aete i fragmentede N. Iorga II pag. 373.

Vetp: D. Fotino tom. II pag. 211.Instructiunile date generalaluT Bruno cu privire

sern natatea grecilor In conducerea politiel otomano.(Vol. 205. D. 72.)

Paria, Vendrniare, an ti.

In- Paris,Sopt.-Octom.

1802.

Vous dovez vous appliquer particulirement diriger et 6clairer Pagencedos commissaires 6tablis dans les Principaut6s de Valachie et de Moldavie.

8 V. A. URECHI

a tavorisat pe tanariotY, acest factor al politice) sele. Mal arat guvernul,cum Principatele ail ajuns pe mAna grecilor i cum ele ti-se dedrimat inainte prin patronagiul seraiuluT, One' la tratatul din urma infraRusia *i Turcia, de cand nurnirea Domnilor la Tronurile romAneinceput a se face ea protectiunea RusieL

Guvernul francez 'i propune s exercite i el influenta sa inaceste numiri i chiar recomand luI Brune s struiasc pentruHangerli, Dragomanul luI Cpitan-Pap, pentru c dOnsul a seconclatCu zel pe Rutin in grbirea pcel dintre Franta i Prt.

Ces deux residences, par leur position geographiquo sont des postes d'ob-servation d'une grande importance, et, par la nature de la constitution politiquedes dens Principautes, peuvent nous fournir des moyens d'intluence qu'onpetit reprocher l'ancien gons'ernement franais do n'avoir pas su apprecier.

Je crais devoir vous faire A ce sujet quelques observations. Les Grecsen Turquie, par l'activit, la finesse et Pambition qui caractrisent cette nation,ont su conserver sur la marche des affaires, sur Padministration interieure,et tame sur les rapports politiques de l'Empire ottoman, une influence quetons les gonverneinents de l'Europe, A l'exception de celui de Russie, onttrop ddaignee jusqu' ce jour. Plus la decadence de l'administration turquose prononce, plus il est important de multiplier ses moyens d'ascendant surun peuple qui peut-6tre, plus qu'A toute autre cause, cette decadence doittre imputee. On ne pent nier en effet que le devouement d'une grande partiode cette nation A la Russie n'ait procure cette Puissance des avgntages dontelle a su tirer le plus grand part, dans les vicissitudes de la guerre et dansles intrigues de la paix ; et ainsi une grande partie des humiliations quel'Empire Tare a essuyees dans ces derniers temps pou.t tre impute() sans in-justice It la connivence constante et presque genrale des rocs avec sesen nem is.

Cette nation a toujours consid6r6 la Franco sous l'unique point de vuedo ses rapports d'intimit6 avec les Tuns dont elle deteste le joug. Cotte con-sideration a da lui faire perdre de vue les rapports de goat, de caractre etd'esprit qui, sous d'autros aspects, peuvent lui donner quelque analogie avecla France. Ello n'a d'ailleurs jamais t6 attire A nous par auctine marqued'attention et de bienveillanco. La Revolution franaise, ot surtout la dernireguerre, ont pu donner une autre direction A ses idees. Sans rien faire quipuisse flatter l'imagination de co peuple sur la perspective d'un affranchis-sement, on pout l'appeler A des sentiments de confiance par toutes les marquesd'interk qu'il est possible de lui dormer dans la position o il se tronve.

Les gouvernements de Moldavie et de Valachie sont pour les Grecs unesorte de privilge constitutionnel, qui leur est assure par Pusage o sont lesTares, depuis plus d'un sicle, de .ne les conferer TVA des Grecs. Jusqu'ces derniers temps, le patronage du Serail, des Ministres et des Pachas enfaveur disposait do ces places. Mais depuis surtout le dernier trait() qui a 6t6conch' entre la Porte et la Russie, dans un des articles duquel une sorte deprotection personnelle dela part de la Russie en favour des Princes Grecs, est

Era prea tdrpliti ~ad recomandatiunea guvernulul francez infavrea Jul Hangerli, cci, precum vlurm, politica russc biruisela Constantinopole i Moruz era deja Domn al Moldovel, inaintede ee generalul Brune s6 fi sosit la Constantinopole cu noile in-structiuni.

Cu bite acestea situatiunea cea noua a FrancieT la finea anului1802 i in urma lmpcrii cu Turcia indmn. i pe Ipsilanti i peMoruz s caute a dobAndi buna voint i a guvernului francez. iVloruzicere i dobndesce .de la Talleyrand, prin Han), in Noembre 1802,un profesor francez pentru familia sa. Cettnul Clmaron trece prinConstantinopol de unde plc, ca sh ajung pre noul Domn al MoldoviiMoruzi in catea catre Principate.i)consacre, le Ministre de Russie Constantinople a obtenu une grande infia-ence sur les destitutions et les nominations des Princes de Valachie et deMoldavie.

Vous ne devez pas ngliger de chercher les moyens d'avoir une part con-venable dans cette influence. Rien no serait propre 0, nous attirer la confiancedes Grecs, comme la nomination d'un Prince la recommandation de l'Am-bassadeur de France, et rien ne serait capable de donner de la dur a cogenre d'influence comme le choix d'un homme de cette nation qui marqueraitpar ses talents, son crdit personnel et sa bonne conduite.

D'aprs les renseignements que j'ai recueillis dans la correspendance,me paraitrait que l'homme, qui serait le plus digne, cet 6gard de l'appui, dola 16gation franaise, serait le Bassa Engherly, drogman du captan-Pacha. Lecitoyen Ruffin a constamment tmoign quo cet interprte avait second6 aveczle ses efforts poar accarer la paix entre la Franco el la Sublime Porte.

1. Pera, Ruffin ciare Talleyrand, despre sosirea luI Cl6maron institutor18 Novele. trances al. principelui Moldovei, Meruzi.

1802.(Vol. 205. D. 418)

Citoyen Ministre, Pra, le 27 Brumaire, un ti.Le citoyen Clmaron, arriv ici le 18 avec sa femme et un trs-jeune

fils, fat aussiteit prsent la maison du Primo llioruzzi, Hospedar do Mol-davie, qui tait djh parti pour Ba Principaut. Le frre du Prince, qui remplitles fonctions de son rsident prs la Porte, fit l'aceueil le plus gracieux.l'instituteur franais et sa famille, et les achemina ds le lendemain parterre vers Silistri, oh l'Hospedar, fnarchant petites journes, attendait ses ba-gagos el le reste de sa suite. J'al, dans le court intervalle quo le citoyenClmaron a pass() ici, fait tout ce qui dpendait de moi pour faciliter et ac-clrer son voyage. C'est le seul point sur lequel j'ai pu, jusqu'a prsent, luiprouver mon empressement l'obliger ; et toujours d'aprs votre recoman-dation, je suis prt 0. faire pour lui tout ce qui dpendra de moi.

Sign : Ruffin.

ISTORIA ROMINILOR 9

10 V. A. URECHI

Tpsilante i dnsul caut s se desculpe inaintea luY Talleyrandde purtarea anterir in Oioa declardril resboiulul contra Francioi. Cuacest scop ja de secretar pe aventurierul frances Belteval. Acestala Viena ajungnd la int6rcerea WI din Paris, afl de cderea lust Al.Sutu si se grbesce a'l parsi si a-si oreri serviciile noulul Domn alMuntenilor. Comptnd pre relatiunile ce Belleval putea s aib cu gu-vernul francez, istetul Domnitor Ipsilante s grbi s si-1 apropie.Acesta, la rndul s'd, serie luT flauterive ef de divisiune in Minis-terul de Externe al Franciel, in Decembre 1802, ca Ministru de Statal relatiunilor externe a Valachiei, o scrisre lung in care face apo-logia lut Ipsilante i tinde a proba, cum ca acesta iubesce Franciasi in interesele eI este gata a lucra.

Scris6rea luT Belleval nu pare s conving mult in tot- casul pegeneralul Brune, noul ambasador frances din Constantinopole, de(5re-ce la inceputal anultif urmAtor 1803 'I allrn lucrnd cu energiecontra lul Ipsilante si contra luf Moruzi 1).

1. Eatil scrisrea luI Belleval, din BucurescI, din Decembre 1802 &are Hau-terive.

(Vol. 905. D. 20i.)

Citoyen, Bucarest, Dcembre 1b02.

Vous m'avez autoris6 vous demander quelquefois de vos nouvelles etje suis trop flatt6 de la permission pour ne pas en profiter. Je vous offre,Citoyen, on compensation do mes importunites, mes faibles services en ce pays-ci,et tout ce qui peat tre ma disposition ; mais n'exigez pas un silenee absolu.

En arrivant trasbourg, j'appris la deposition du Prince AlexandreSoutzo do l'une de ces Principautes. A peine arrive Vienne, j'appris la de-position de l'autre et son depart pour Constantinople. Mais ma bonne fortunea voulu que le Prince Constantin Ipsilanti dont j'ai ea Phonnear de vousparlor si avantageasemcnt, et dont les principos et les connaissances sont, jevous assure, au-dessus de tout 6loge, ait et nomm6 A la Principaut de Va-lachie. Comme il a t mon premier Prince, ou pour mieux dire, qu'il n'ajamais cesse de Petro, il m'a repris son service avec le mme titre quefoccu.pais autrefois aupres de lui. . . Je lui suis attach par inclination, parreconnaissance, et paree qu'il aline les Franais . . . 11 faut, poUr se faire uneidee de l'attachement leur porte, avoir 6t6 tmoin comme moi de cequ'il a souffert 1 'poque de la declaration de la guerre d'tre dans l'obli-gation, comme Grand Dragoman, de faire executer les ordres de la S. Portecontre ceux de notre nation ! . . . Il faut encore avoir te tmoin comme moide ce qu'il a pris sur lui pour adoucir la severite de ces ordres, etc. Et plu-sieurs l'ont calomni6 au point de mettre sur son propre compte les arrtsdu. Divan ; tandis qu'nn coup d'ceil sur le pass eat suffi pour voir qu'il n'enetait que l'organe, trs-souffrant de l'tre ! D'autres lui out fait un crime

ISTOBIA ROMANILOR

Lupta energicA a noului ambasador frances din Constantinopolecontra influentel muscalesci a iirovocat un zel i mal mare din par-celul musc'lesc. Acesta gsece mijlocul de a'i face mn mal bunCu boerimea i Sera silindu-se a dobandi de la P6rta hatieriful de caream vorbit ma sus. In asemenea condiSiuni lupta nu era egal : tot in-fluenta muscdlsc avea s covsrOsca, ea care aducea prin hatiprifmulte bunuri i inc i maI multe se Area ca promite, prin aceea c.Rusia devenea protecti5rea de tt lloa a Principatelor, prin dreptulce dobndea de a interveni ambasadorul sil in favrea a orf-ce a-faceri ale acestor

d'avoir compos6 le manifesto ou dclaration de guorre ; un coup d'ceil encoresur sa position, et on aurait vu s'il pouvait s'en dispenser.

Pour juger de ses vrais sentiments pour la France, il hut voir de quellemanire il a v6cu avec les Frangais jusqu' P6poque de la guerre. II faudrale voir prsent que la paix lui permet de se livrer ses sentiments, etvous serez plus en mesure, Citoyen, que tout autre, d'en juger par la maniredont il favorisera, j'en suis certain, les Francais tablis dans cette Princi-paut . . Rion de plus ordinaire, et rien on mme temps de plus injusto quode juger un homme d'aprs nos passions ou d'aprs la livre qu'il porte ; jepuis fournir l'exemple de ce dernier genre d'injustiee. Il a plu & Robespierreot consorts de me faire inscrire sur la liste des raigr6s lorsque j'tais envoy6,de Roi de Pologne par le Roi de France, et il s'est trouv6 des gens qui,d'aprs vous le savez, auprs un tel brevet d'6migration, m'ont regard() et d6-none6 comme Pennemi du nouveau rgime. Vous "(Res encore en mesure, Cito.yen, d'approfondir ma condulte envers tous les Francais, do quelque religionpolitique qui'ils fussent, depuis 5 ans que j'habite un pays qui est dans yap)Dpartement. oilft cependant les hommes ! En gnral, il ne sa vent ou neveulent juger que d'aprs Pappareuee... Pardon, Citoyen, d'avoir fait une 6pi-sode aussi long, sachant combien vos moments sont prkieux ; mais, j'aimemon Prince au-delA de ce que je puis vous dire, et je voudrais viter qu'unhonlme qui jouit de l'estime universelle et de la confiance intime du Ministrodes Relations Extrieures, pfit prendre des pr6ventions contre S. A. d'aprs lesclamours ou de quelque m6chant, ou simplement de quelqu'homme aigri pardes mauvais traitements auxquels le Prince de Valachie est bien loin d'avoirjamais ea la moindre part.

J'adresserai au citoyen Champagny la traduction de mon diplinne de na-turalisation en Prusse il aura la complaisance de l'adresser au Ministre dosRelations Extbrieures. J'ose vous prier, Citoyen, de faire pr6senter cette piceau Ministre de Justice et de la faire accompagner d'un tmoignage d'intrtassez prononc6 pour d6cider ce Ministre A me faire ram le plus tl possiblede la liste de proscription.

J'ai l'honneur d'tre avec une bien haute consid6ration, Citoyen, votretrs humble et tr6s-ob6issant serviteur.

Sign: Le Gnral G. L. Gaspari-BellevalSecrtaire d'Etat au d6parten ent des Eelatiune Extkrieures.

42 V. A. URECH1A

CAP. II

Alexana'ru Moruzi Domnul Moldovel. Arzul bokrilor.FiYManul Sullanulut.Acle relalive

Teranul sub Al. Moruzi.Am v'lilut joculuI cdror influintl esterne datorz Alex. Moruzi

rechimarea sa la domnia Moldovei. mire acere influintf este i aceeaa lui Frederic:Wilhelm Regele Prusia

Dca la finea luI Septembre 1802 se intAmpld imbedcarea dinnon cu caftan de domnie, a lui Al. Moruzi, el pe dar ce sosesce intrd se simte datorid a adresa o scris6re de multmire Regelui Pru-sier, recunosctind c acesta, prin Knobelsdorff representantele s laConstantinopole, a intervenit in fav6rea luI,ca s fie reinstalat In domniaMoldovei 1

Putine scrid cronicele interne despre acst domnie. Ea se in-tmpld in un timp frte de cumpnd pentru intrga Europa, din causare'sbielor AustrieI i Prusiei contra lui Napoleon *i a aliantelor cegrza de Napoleon a provocat in intrga Europa.

Pe data cum dobdndesce domnia, ba pbte inca inainte de is-banda definitiva, ajutat de Agentul rusesc, Moruzi provoca pre Mitro-politul Iacob Stamati *i pre unit din boieril DIvanuluI, sA manifestezemultdmirea trei pentru numirea luI de Domn.

Aceste manifestdri se fcurd.Mitropolitulul lI scrie Moruzi, in 14 Octombre 1802, cd a primit

manifestarea treI in favelrea sa, *i a ardtat-o la Devlet i pre la altelocurI, de s'ad incredintat de bunele simtiminte ale tdrel *i cum fostulDomn i-'a calomniat numal ardtAnd pre Mitropolit .1 pre boierl nesu-pufi, de rea credintd Moruzi indeamnd pre Mitropolit i pre boierI safie uniti ffintr'un duh la cele bune, ca fi cdnd ar fi un trup.2)

I. Vedi scris6rea in Acta si fragmente de Iorga. II, pag. 375.2) N'avem arzal boiorilor, dar avem respunsal la el al Porta. El esto

copiat din Cod. Mitropoliel do Iast. E adresat luT Moruzi.Copie de pe firmanul Imp'rittesc ce-di venit ctre Alex. Moruz dupA'

111agzarul boierilor din 1802.cAlesule intre DomniT a &multa' Mesia Hale Bogdan Voevod Alexandru,

svrsirile tale sil se incheie ea pace ! A.jung6nd acst lealt imp6rittscii a

ISTORIA ROMANILOR 13

Moruzi ca sA se pa'A si mal energic contrabalanta joculal ministrului frances din Constantinopole, cerosa Mitropolitulut

mea poronca sciut sa-tt fie, ca fiind aratat i vederat la imperat6sca meamarire, ea tu cel mal sus pomenit Domn, crescut i hranit fiind din copilariata in sfera pre puternicit mele mpriI, la cate pena, acum huzmetur i hebia stralucitet mole imperatit aI fost fenduit i mat v6rtos in cele mal* din'nainto ale tale Domnit a teril romanescl i a Moldovit, nu numat te-ai purtatcu credinta spre multamirea imperatel.cit mole mrirl, aretand vrednice delauda' slujbe i credinta, si (lupa cea firsca a ta intelepciune, iscusint, drep-tate 5i credinta te-al sirguit la indreptarea i ocrmuirea color rezemate peumerile vredniciet tale incredintate tie pricint 5i la aperarea 5i ocrotirea raia-lelor 5i la paza Nizamuld gi a banal rnduelt a acestor doue ri, cum 5i lamernurietul lor, dar i de acurn inainte vel pune tata virtutea vredniciel taleca a arett vrednict de lauda slujbe. Pentru acsta s'Ira harazit putin mainainte din bogatele mele imperatescl indurart Domnia Moldovit asupra vrei-niciet tale qi prin coa de mal' nainte data a mea poruncrl, infrumusetata eacel plin de marire hatihumaium s'a intarit IsTrzarnul terit Moldovil, i fiind-caeste sella ca n'al lipsit dintr'un inceput a artita la malta mea imperatiemulta credin i silinta a boierilor nurnitalul llfemlechet, and tot-deaunabune pentru den5it marturit 5i incheza5luirT, c ara filtra cea de mal naintedupe pace a ta Domnie la Moldova, &A 5i in vremele acestea de acum stailstatornici i neclintitt in cala cea drepta a supunerit i a ascultarit i non-batndu-se din stejerul datornicel credinte, intarind 5i incredintand acesteapentru den5il bune marturit 5i aretart a tale 5i acest de curend trimes Nagzaral lor la inaltul imperatescul mea prag, s'ati adaus catre Un5it imperate5cilemete indurart bogata milostivire. L'entra acesta dar, dape cel sfant dat acumHatihumaium insemnandu-se in calemul imperatesculut Divan acest mal suspomenit Magzar yi acolo pazindu-se, s'aj dat din poronca imparatit meledins acstit inalta porunc cuprindatere, ca sit fact lor aretare pentru ac6sta

sa fact vederat catre totl, ca, s'ari facut 5ciuta i placuta la imperatesca meamarire sirguinta i osirdia ce aa aratat la saverirea celor &Adate catre proaputernica mea imperatie ca dreptate 5i ea credinta 5i spre caviinciasa multa-mire pentru cele catre dnit reversate ca imbelsugare stralacite ale mole im-peratescl indurart i poroncitdre, ca dupe cele aretate pna acum vrednice delauda' urmart i bune chipur ale tale, asemenea 5i de acutu se arett necon-tenit acea saclita credinta i dreptate a ta i acea firsca purtare de grill 5i stipul teta virtutea i puterea ta, ca s'A cercetezt 5i s'A indreptezt ca brinlaudat chip 5i placute arruar): bite pricinele tarit Moldovil. &oeste tete canos-cute facendu-se iscusentil tale, tu mal sus pom9nitu-le Domn, te vol partadupe chipul de mal: sus aretat i incingendu-te ca tata' v:rtutea 5i revna, velareta acea firsca a ta dreptate i acea spre multamirea imperatescil mele marirtplecare a ta; iar voi boierilor poinenitet terI i cet-1 altt locuitort, de vremedi de catre vot in cel mal sus pomenit Magzar atl fleta rugaminte, ca sit nufie iertat de a ve lipsi de acuin inainte de pomenitul vostru Domn, care ac6sticerero este unita i potrivita cu imperatesca mea vointa i pentru ca aretatulDornn este singa drpta i credinci6sti i emectar Nafta' mete imperatid, fiti

boierilor, ca sa arke i obstia, tri, prin un arz catre Prta multa-mirea lor, c li s'a dat pre Moruzi ca Domn i c art scapat de M.Sutu 1.

POrta rdspunde Indata la arzul Orel cu lungul firman ce am datla pag. 12 in nota.

Am vdquf ca Intre capetele de acuzatiune aduse de MuscaliAI. Sutu, era, c Insrcinase peste puteri Moldova cu dri. Era declo consecinta, ca Rusia sa imping. pre Al. Moruzi la un act care spurA a confirma ardtdrile Agentului ruses. Decl Inca in cale spreMoldova, orl pote chiar inainte de a pleca din Constantinopole, noulDomnitor scrie Mitropolitului Iacob i Divanulul trel, s. chibzuscaddrile, cad acesta e un drept vechiti al lor, al trel de a aela In00birurile i afacerile interire. Este aci o prima revendicare a autono-mid, care Divanurile ad hoc de dupd rOsboiul Crimeei o inseriserd intrepunctele cerute Europei. Moruzi numia acsta autonomie cu vorbaapronomion i dicea c el n'a primit sa se calce pronomione al WO

sa se reguleze afacerea darilor In mod direct, la Constantinopole.

urmas a parintI i stramosI credinciosI catre proa puternica mea imp6ratiecatre carel are stralucita mea imp6ratie ca tot chipi ban ipolipsis i cro-dinta si are adevrat i nestramutata tncreclintare, ca va pane tt silintaatat spre r6suflarea si 'mina stare a raialelor, cain si la alte trebI a inalteImele imp6ratiI, partandu-se ca chiparI vrednice de lauda i ar6tand placateslujbe, ve): r6manea ca total linistitt despre ingrijirea arzaluI pomenituldDomn, ci dar inteun caget i inteo unire dimpreuna ca Domnul vostru vet):pane nemarginita silinta la oclihna i baria statornicie a t6ril Moldova, fiindcholer a imp6ratil mole spre resatlarea saracilor raiale, iar ma): vrtos su-puindu-v6 poranciI i voinei pomenituliff Domnalu.I. Vostru i partanda-v6 dup6celo dup6 vreini si acum in arma ale mele porancl inalte i infrarnasetate cahatihumaium, v6 ve): sirgui ca tt sill* spre lacrarea color caVute supu-nerel si creclinteI vstre, ferinda-v6 in tot chipul de miscarea impotriva. Spreac6sta dar s'a i dat acsta inalta porunca a mea, prin cue poruncesc, c ajang6ndacolo si urmatI dap6 stralacita eI coprindere, cer6nda-ve negresit supanere

asentare, luand aminte si ferinda-v6 de cele impotriva urmari. Ac6sta sciind,da supunere imp6ratescaluI mea seron. S'aa scris cutre sfarOtul luminarogop la anal 1217 intru cea pazita de DumneVed pazita cetate a TarigraduluT.

(Din condica MitropoliI de Iasi'. la pag. 17 verso.)Se vede din data acestaI firman cti cate-va vilo Daiwa dup6 firmanul do

namire a luI Moruz s'a provocat Magzaral boierilor in favrea none): DomniI1. Scrisorile luI Moruzi cutre Mitropolitul, se pot vedea in Erbiceanu.

Istoria Mitrop. Ias, pag. 68 doc. No. 58 si 59.

44 kr. A. URkCtia

ROMANLOR

Scris6rea tul Moruzi In acst cestiune prt data de 1 Noembre1802.

Nu numal respectarea pronomielor tijrel ce-1 dreptul, ur-mria Moruzi, ci i interesele sle. El nu voia s'. se imputineze pr6mult drile, c'AcI cjicea. el In scrisre, c cheltuelile de acum20 de ani acuma sunt indoite i ca decl trebuesc chibzuiteIn vedere Cu nouele necesitiltI ale treI i ale Domniei.

Vom reveni asupra acestel aeddr1 a ddrilor, ceva mai la vale.Aci, se cuvine, dupe programul ce ne-am impus, s urmkim.

actele principale interne din Domnia lu Alexandru Moruzi.

Biserica.Avnd in frnnte doi mari metropolitl, pre Iacob Stamate 1), apol

pre Veniamin, Biserica sub domnia luI Moruzzi este In cuvenit vadti*i In dorita prosperare. In anexele acestuI volum dm loc clitor-vadocumente referit6re la dotatiuni i Imbunttiri in bisericI.

Ne mArginim aci de a arSta, cum, sub acest domnitor, bisericanationald este minunat plinli de toleranta religis. Acsta este pro-bat prin mal multe hrisfwe ale lui, dintre care datorl suntem a aducela cunoscintli cele urmtre

1. La Mitropolia de Ias1 se conserva marmura dupa moral-anta mitropoli-tuluT Stamate, ca inscriptiunea aceasta :

(Sub acsta marmura als diutealte, s odihnesce trupul MitropolitultilIacob Stamati, care-le la anal 17437 in Iunie s'a nascut, si anul 1764 April in 3,s'a fama claugar. i in arma diacon sf. MitropoliT, vrednic ati statut, pana candla anul 1782 Dechemvrie 16, episcop la Husl s'ail suit, pe care-le milostivulDumne4eil, acel pr6 inalt la anal 1792 Junio 21 Pati inaltat, care-le in car-gue de 21 anI, ce att pascut turma luT D-011, ca bunlitate si5varsit-ail multotrebuincidse zidirl" la IlusT, la Niamtu i lag, precum la top.' place. La Mar-tie 9, 1803 ail implinit cea dup urma obstsca datorie, ca t6ta cinstea l'AteaMohlovei sfinta Mitropoliei.

Ptra de circa 2 metri lungime, marmora frunisa, este in Linda Mitro-polio): veda. &pasa prin ingrijirea I. P. S. Mitropolit al MoldoveT si SucevoTIosif. Ea va fi conservata, pe cat anal:ara, ta launtrul vecheT Mitropolit

Se va observa tendinta de versificare In textul acesteT inscrierI funerare.

Hrisovul din 1803, Nov. 8, prin care acord luteranilor dinIaI un loc pentru facere de biseric i de cimitir '). Hrisovul aducecredinta i a Mitropolitulni Veniamin i a Episcopilor Gherasi de Ro-man i Meletie de Hui.

Hrisovul din 1805 Ghenarie 20 2). Insu1 Mitropolitul Veniaminimpreun cu boieril, Postelnicu Lucache i Visternicul Iordache Rosetintr. cu anafora lui Alex. Moruz, la 4804 Dec. 22, arseltnd, ca Lipo-venil din ht6. Ora s'afi jluit c sunt supratI i el i preotil lor decatre ispravnicl i de cdtre altif, earl nu-1 las s-I eserciteze in li-bertate cultul. Domnitorul se vede c a r6nduit pre Mitropolitulpe acet1 2 boeri s cerceteze temeiut tnguireI Lipovenilor. Comisi-unea acsta prin anaforaoa de care ne ocuparn, arat, c Lipoveniia dou crtI Domnec1 anterire, de la Alex. Constantin Voevod ide la Alex. loan Mavrocordat Voevod pentru nesuprarea bisericilor,a schiturilor, popilor i clugrilor lor.

Ded i Alex. Moruz le face Hrisov in 1805 Ianuar 20, ca sfie biserica lipovean deplin tolerat numai s nu aib voie de pro-selitism 8).

VedI Uricar tom. IV pag. 170.Atlittor In Uricar tom. 1V pag. 137.

3. Noi Alexandru Constantin 3foruz Voevod, cu mila tut DumneddiDomn Teril ilfoldovel.

1. Inaintea DomnieI mole anaforaoa acsta cetindu-se s'a vi5dut cerco-tarea fricutii de Preosfintia sa pirintelo Ilitropolitul si de toff boeriI oranduittDec1 hotirlin i Domniea mea, ca totI lipoveniY ce se all cu locuinta in Dom-nsca n6stril teari, bisericele si schiturile lor dimpreunil ca popiI si citlugitrasii nu fio sup6ratI de care nimene Mtn nimica, la a leget lor orAndueli,insii sit nu ailfa' eI niel. o volnicie a primi la a lor lego si credi-ntI, pe nicIunul din pravoslavniciI crestinI, darA nicI din or ce alti cre Until ar fi, fiiritnumal aceI de o credintA si o lege a lor vor fi primitI intro dnsiY, iar candimprotivit vor arma, vor fi supusI vinoviieT, dupii, cum prin anaforaoa ac6staso coprinde, pentra cii top' ace din altit lege, cariI In pitmntul acestavor schimba ere linta lor, .datml sunt a I. nbrAisa adevZirati loge co ai totllocuitorit pravoslavnicI aT teril acestia, iar nicI de cum alta. Drept aceea po-runcim d-le Vol Logofet, ca sii li so fac i hrisoval Domniet mole catitriturit, cuprindiitoril intocma dupit cum mai sus hoVirtm. 1805 Ghenar 20.

((fricar T. IV p. 137). Proc. Fa. Logofet.

16 V. A. trRECIIII

ISTORIA ROMINILOR

Nu se va sustine dar, c a fost act de netolerant religis msurace a luat. acesta Dornnitor, in 1804 Mar 18, trimitind carp' circularela top' ispravnicii, ca de la anal viitor 1805 s nu mai 00', evreii tineamoii in arend. Acst mAsur Domnitorul o ja numai vednd asuprireace safer de la evrel stenii i negreit imboldit i de agitarea din ceIn ce intetit. a Ornimii, agitatiune de care avern a vorbi mal lavale.

IatUt circulara ctre ispravnici, in c,.estinne:Din slobolenia ce pn acum ai avut jidovil a cumpdra veniturl

de moie aice in Ord, cu care prindnd local! st4 Ann luI moiel iputerea stpanirei asupra venitului, nu putine asuprelnice suprAripricinuesc locuitorilor, din partea carora i necontenite plngeri sevd. Deci acst urit urmare ce din nebgare de seamd nu s'ailsocotit, fiind cu totul impotriva legii cretineci i a Pomniej nc5strebun voint, de a avea jidovii prin chipul acesta stApnire asupracretinilor, mat mult nu s'ail putut suferi, ce am hotrit cu totalse opreasc, i. jidovi cumprtori de veniturile moiilor s nu fie.Pentru aceia dar se poruncece i D-vostra, s dati de cire in tottinutul acela i s le arAtati tutulor jidovilor, ca de la anul viitor,venituri de moii s nu cumpere, cAci nu vor fi ingduiti, afar numaide orndile lAuturel, de care nu sunt upritd, cautnd ins. D-v6straca i aceti jidovi ce Wail aflat orAndatori in anul acesta, sA nu sepgub6sc de dreptul ion 1804 Maid 18 1.

Evident c m6sura lui A. Moruzi era incomplect pe cat Limplas evreilor dreptul de a tine cArciune in satele stbrse de ei i al-coolizate.

Sala sub Al. Moruz.Am aittat deja in urm care fost-a mersul evolutdonar cultural

in ambele principate. Cu Mitropoliti ca Iacob Stamate i VeniaminCostake, c61a i cultura nu putead s nu prospere i in Moldova.

Incd de sub domnia lui Al. Sutu fu trAmis la Viena un tiner feciorde boierit armaul In Canano, fiul SpAtaruluT,*erban Canano. La Vienajunele boer nu se purta bine i fatal set il rechiamd. Mar apoi la 1800,toarnna, Sptarul *erban Canano iert greala fiulul seu i-1 trAmisela Berlin. Aci tnerul arma q ajuns in Sept. 1800, studia 1. germana

1. Uricaral Tom. IV pag. 176-177.Istoria Romanitor da T. A. Urechia. SEaca.m. XIX.XI. 2.

pare-se ca se purta bine, dar nu mal primi bursa otrita de tan' sd, asjaca in favrea lui interveni la A. Moruzi insml regele Friederic Wilhelm

diverse persne oflciale prusiene, din Berlin i din Constantinopol 1.Un frumos act al lui Al. Moruzi fu inflintarea in Ia0 a unel

case de orfani, prin hrisovul sail de la 1801 2.Cultura prin scr5le Inca a fost o deosebita preocupatiune a Jul

Al. Moruzi.Imediat dupa ridicarea pe scaunul Mitropolitan a luI Veniamin

Costake, AI. Moruzi dete hrisovul relativ la aia lisa Academiedin Ia0 3.

In 24 Mai 1803 Al. Moruzi d hrisovul prin cate se organisza4 coll la Fogani, Brlad, Galati (Mavromol) i Kiinea. Totodatreinnoesce hrisovul dat de el in prima sa domnie, pentru c6la dinRoman i Hui 4.

La 29 Maid 1803 Domnitorul WI c6Ila de limba elena i Mol-dovensca la Biserica Mavromolul in Galati aprecum a fost mal inainte5

Anul 1084 nungsra intre eel mai memorabill al istoriei culturaleMoldovene.

Cand amintim de documente referitre la cle, din acest an, pe datacondeiul vrea s scrie numele Mitropolitului Veniamin. Ne-am deprinsca totii a pune la ..numele lui tOta micarea culturala de la aceti anl.

Veniamin Costache (Negel) succede la Mitropolie lui facob Sta-mate. Nu pot afirma, cu D. Erbiceanu, ca cel nti fapt ce'ls6viresce IVIitropolitul Veniamin dup suirea sa pe tronul archi-pastoresc, este inliintarett de coil romanescl, ca contra-pond c6leloraprpe numai grecescl i din carI nu profita atat de mult fiii roma-nilor in desvoltarea simtulul originei nmului lor. Limba romanscamarginiti aprpe numai in biserica se considera pe atuncl ca cevanecivilisat, proprie numai pentru teranI, iar In casele i salneleboierilor nu se aulea pe acele timpuri decat grecesce i frantuzesce.Val de frantuzeasca ce vorbiaa. Despre insu0 Scarlat Calimah s'ascris ca ce prince n'est pas fort en francaiso 6.

Vedl Acte si fragm. de Iorga II.Ve di Uricarul de T. Codrescu I p. 158. Yell Cod. Mitrop. de IasT

In mi.nile L P. S. Mitropolit Iosif.Yell' Vol. IV din Isbria CultureT de V. A. U.Vedl Uricar III p. 22 etc.Ve4T Uricar I p. 117.Acte i fragmente. II, pag. 365.

18 V. A. ITRCHI

Mal mult sciati romanesce unii Turd. A0a Pasvantoglu scieabine romanesce: Spricht gut Walachischeol.

Apof realitatea nu era tocmai aa de rea : din gclele ce ex1stati(le-am vegut in urma), nu era isgonita lirnba romanesca i ea eralimba statulul i nu numai a bisericeI. Doue, tref hrisve scrise grecescenu pot proba contrariul, cand avern ca miile de cele scrise romanesce.Se pte ca salkele despretuiaa limba romansch.' i if preferail limbagreca i pe icf colea limba francesa ; dar astaqf inca putine sunt sa-16nele in call nu tronza apr6pe exclusiv limba frances. ? Pa nucum-va limba germana chiar i densa nu lea stapanire in casele roma-nescf mal culte ? A.poi de aci nu urmz, c Vladicif i Mitropolitil,car' nu sciil Inca frantuzesce sea nernteve i de aceea graesc numafromanesce, stint restauratori al Umbel national. Departe de mine dea impulina meritele i laudele Mitropolituluf Veniamin ; ed nu negdragostea lui pentru limba romanesca, dar nui'pot, ca istorie, conveni,ca Veniamin, venit la Mitropolie, in 15 Martie 1803, ease clile dupamoartea tut Iacob, pe data incepe el curentul national, pre cand acestcurent exista deja : uitat'am meritele Mitropolitului Iacob Stamate, dinacest respect ?

Mitropolitul Veniamin se pune, dupa D. Erbiceanu, pe data dupace ajunge la Iaf, s inflinteze coll romanescl. E de mirare numaI,ca nu'l gasim facend tot ast-Idl in episcopatul sea de 4 aril la Hui

in episcopatul sea de la Roman, din Iunie 1796 pana la 18032.In aceste Episcopate activitatea lui Veniamin este indreptata la

biserica i la spitale i alte bine-faceri. Niel chiar ca scriitor romannu a debutat Veniamin liana la 1803.

Conclusiunea nstr este, c in 1ai, Mitropolitul Veniaminun media ambiant format, un curent insemnat cultural, datorit latotl predecesorii sel, fie din cler, fie din lumea civil. Acest curentimpingea cla spre nationalisare Inca' de mult. Veniamin are meritulde a fi intrat Cu Ota mima i cu tta mintea in acest curent, i incurend istoricul 11 va afia paind in fruntea inf.

Istoricul veridic nu pte nega niel Domnitorulul Alexandru Mo-ruzi merite, in ramal colar. El a provocat unele lucrrl relative lacoll, scriind catre Divanul terei, iar nu catre ObOsca Adunare (cum

Acte i fragmente. II, pag. 365.D-nu Erbiceanu face o er6re punkd data de 1792 la pagina LXIII

din Istoria Mitropoliet Moldova): pentru trecerea lui Veniamin la Roman.

ISTORIA ROMINILOR 19

20 V. A. URECHIA

scrie prin anacronism D-nu Erbiceanu). Insu1 Moruz spnne in hri-sovul WI al *ciMelor, din 24 Mai 1803, c.: noi din copileirieiubind inv4etturcip, acsta l'a Indemnat s se ocupe de c6le. ApoI,ceva mal mutt, In brisovul sti niel pomenesce de o prealabil anaforaa Divanulul.

Moruz era obligat de a Ae ocupa de c151ele din Moldova de chiarhatichumaiumul Portel, de la 1803, al Sultanului Selim al IV-lea Acesta,la art. 44, cum am vitilut, se ocup. de c6lele Orilor roman() i im-punea Domnitorulul de a ingriji de ele, de spitale, de drumuri, etc.,prin o administratiune ptimntscd i nu grecsc.

In 15 Februarie 1806, micarea cultural romansca dobndesceputeri, prin reorganisarea de catre Mitropolitul Veniamin, a tipografliMitropoliel. Mitropolitul cere DomnitoruluI Moruz un hrisov In fa-vrea acesteI tipografif opentru tipdrirea cdrfilor de trebuinta prei.

Eaca hrisovul dob6ndit :(Facein scire ca acest hrisov al DomnieI male tuturor era se cade

sci, cg al nostril. cinstit i Duhovnicesc parinte P. S. Sa Kiriokir Veniamin Mitro-politul Orel aretandu-Ne cumcg Tnorp4 de aice ce este pentru tiprtritulcgrtilor de trebuinta tereT neavnd camera statorniai pentru lucru, ce tiin-duse ca nisce nimii cariI dupg vremI mill murind i altil imprstiindu-se,ati venit in pr6stg stare, in cat de multe orT din pricina acsta a lipseT oame-nilor trebuinciosT, reman() neluerradre de nu se pot face MVO cele de trebuintg

pentru ca srt se OM indrepta si aduce tipografia in nana ornduialg i incuviinci6s stare, art fticut cerere cgtre Domnia mea, ca drtm 22 oamenTdin oameniT streinT de peste hotar, ce va ggsi, pentru lucrul tipografieT, adecrtcind. 111-ktop1. patra drugari, patru pilcarl, patru probarT, do prifetcNori,unul piestor de Kinavar, unul trepM5tor i unul bucrttar, earl oamenT adu-andu-1, sg-i asecje ca sg fie statornicT la tipografie. Domnia mea socotind cgnu de puting folosintrt i podoabg este de a fi in orasul acesta tipografie Mtn'bung orilnduialg i alcgtuire la lucrarea eT, am. gasit a fi ca toatg cuviintacererea ce Ni ad Mont Prea sf. Sa, ca sq '1 dgra agiutor de oamenil arbtatI

dupg rtifna ce avem i Domnia mea ca srt aducem intru cea maT bung staretoate acele care sunt spre folosul i landa Patriel, pentru aceasta prin hri-sovul acesta al Domniei mate hotorim, ca pentru 22 oamenT streini ce va gilsiProa sf. Sa si-I va aduce dintr'alte prtrtI de locurT de peste hotar f &de birIn visterie, i fgede niel un arnestec de dare ca alti locuitorT ai t5reT, pentrutrebuinta tipografieT, earl oamenI sg aibg adeverintg si de la DreggtoriT mar-ginal, cg sunt adevi5ratI streinT, adusT. de peste hotar, frtede bir, srt fie iertatl.si scutitl." de tot birul VisterieT, si de alte darT i havalele ce vor fi Po altI

ISTORIA ROMANII.OR 21.

locuitorT, eI nicT o data cAt vor fi la slitjba tipografieT sa nu fie supi5ratlintru nrmica, ea sa's'i caute on toat odilina llama de literal acesta. Pentrucare poruncim Domnia mea Durnitale vel Aga si Dregatorilor de margin)."si altor Zapcil aI orasulul., peutru num6rul oamenilor streini de maT susarkatI, ce va aduce din alte partY. de locurT streine, cercetandu-se i adeve-rindu-se de streinI, sii urmatY intocma precurn mal sus prin hrisovul acestase hotareasce. Poftim dar Domnia mea cmi dragosto si pro alt1 fratI Domnl,cad din pronia Durnnecjesca se vor ortmdui ca Domnia acesteY ten, sii bine-voiasca a intari, c miluirea este pentru al obste trebuinta i folos. Scrisus'ahrisovul aeesta la scaunul Domnia mele in Orasul laii intru. a 2 doranie anoastra la Moldova, in anal al doilea la anal 1806 febr. 15.

Semnat, 'Po d&(pecetea gpd.)

Dar cea maI important creatiune in acest an este aceea a se-minarului de la Socola. Aci era o monastire de maid. Acestea atifost strmutate la Agapia.

O legendd ulteribr, raportat in Felia rentru minte, inimdliteratur, No. 34 din 1848, pretindp, c. Mitropolitul Veniamin, inpizma boierilor, cart' nu putean. suferi ridicarea la trpta de boier afiilor din popor, s'a hotdrit si facd Seminarul de la Socola.

Adev6rul este, c necesitatea rdicarei clerului o indicase nu-meroi Domni anteriori i nsu Mitropolitul Iacob Stamati. Venia-min sosesce la momentul psiehologie i el obtine de la Moruz hri-sovul de fundatiune a acestui seminar 1.

(Dca cea maI micii vatamare a sanatatif, face pe oni a nu'i place noelbunatatile trupulnl, nod. ale norocireY, cu cat mai ales cea mal mica vtii-mare intru cele duhovnicescT aduce cea ma): niare Rita a ctigetulta, la cece sunt bine eredinciosI DoinnY i Ociirrnuitorl nor6delor. Intre alte domnesci

printescl a DomnieI Mete priveglaerl, pentru indestularea buneI vietuifia supusilor, nu am trecut ca veclerea i asecjarea din no a scleI de la mo-nastirea Socola, care acum s'aI alcatuit spre invilitatura, indreptarea i des-vrsita catihisie a color, car): se vor invrednici prin bisericeseile ean6ne a sehotari sa primsca dam] emulaI preotil. caril ma): inainte lipsitY fiind deacsta mai ntiti trebuit6re la d-nsii invatura si sciinra, era v&juta gresireintre cele duhovnicescI i socotita vatamare, dupe insasl arkarea Preasfiinti-tulul duhovnicesc;ulul nostru parinte a MitropulituluT

1. Uricar, tom III, pag. 37,

22 V. A. URECHIA

cS'pre aceasta dar, pentru ca s pt avea si cele trebuinci6se a petre-cera vieta, ca t6tri indestalorea i multmirea, ace): care vor fi vrednicI aprimi acel dar, si maT naite vor fi oranduitI sp. catihisie inv'tritureI laac6strt sc61, de la numita monastire Socola, iatrt bine-voind Domnia Mea, prinacest al Nostra Doinnesc hrisov, randuirn, pe Diva cele alto veniturl a numi-teI monastirI, s se dea din Domnsca Nstirt Visterie, cate 2.500 leI pe totanal, luandu-se cate o a patra parte pe tot cItertul, precum in intarituraanaforaleI de obste a birulttI pre larg se art. i hotrim Eparopia coa de-grirsit la Pre isfintitul alesul de Dumnedea duliovnicescul nostru printe KirioKir Veniamin Mitropolitul MoldoveI, pe care nu numa '1 indatorim, ca srtpritnsca Nina' acestia nestramatat pe tot (Vertu]. din Domn6sca Nstr Vis-terie, dar osebit s se ingrijaseti cu neatArata datorie si ca rivna osardnicapentru buna inv4rttur. ca deplina sciint a catihisieI Ultra cele biseri-cescI a nurnitilor alesl i randuitI cutre acsta, cat si pentru ale vietuireI lortrebuincise, c-t potrec-6nd ca indestulare in vrernea inviaitatura, si esind des-toinicI darula, sit nu inceteze pararen a ruga, pie dtiltoral bineluI,tival Dainnedea, pentru acsta t6rii, i pentru eel' ce locuesc integnsa.

cAcestea randuinda-se i hotiirindu-se s'art dat i domnescul nostru hri-sovul acesta, intririt ca a misted DomnscA isc1itur i pecete, ca credintaproa iubitilor nostril fiT, luminatelor Beizadele : Constantin V. V., DimitrieV. V. si Nicolai V. V., si mrturia PreasfintitaluT Mitropolit al MoldoveIKirio Kir Veniamin si iubitorilor de Dumnedeti, Kir Gherasim Episcopal Ro-manulu, Kir Melitie Episcopal HasulaI si a cinstitilor si credinciosilor boe-rilor Divanalui Domniel mele, D-lor Costache Ghica Vel-Logotat, de Tora-de-Jos, Iancul Baza Vel-Logott de Tra-de.Sus, Nicolae Bals Vol-Vornic de Tora-de-Jos, Alexandrul Iancu Leo Vel-Vornic de T6ra-de-Jos, Gavriil ConachiVel-Vornic de 'Ora de-Sus, Dimitrie Sturza Vol-Vornic de Tora-de-Sus, DimitrieGhica Vol-Vornic al obstia, Lucachi Arghiropolu Vel-Postelnic, AlexandraMavrocordat llatnian, Nicolae Biv-Vel-Postelnie, Epistat camareI, Iordache RosetVel-Visternic, Alex. Bals Vol Aga, Grigorie Ghica Vel Vornic, de Aproll,Dimitrie Bogdan Biv-Vel Sprttariii, Epistat Comisiel, NicolaI Bals Vol Spittaria,Vasile Roset Vol-Ban,Nicolai Dimachi Vel-Caminariu si a tutulor boierilor Dom-nia Mele mart i micT. Pottim frtesce Domnia Mea si pro altl lurninatI Doma,earl' in urma Nstra ver primi din prouia cersca ocarina irea acesteI de Datnuedertpzite turi, cu crestinesc cuget, pentru a Domnielor-Sale s1av i veclnica pome-nire, sit adaug i s int'rscit acstit mili, ca in vecI nestrmutat s se 0-zsert. S'a scris la anil de la liristos 1804, Ultra a duoa Domnie a Moldova,la anal al treilea In lima ial Octombre, intru al nostra domnesc scaun In IasI,

(halt) 10 Alexandra Constantin Moruzi Voevod.(1._tej

ISTORIA ROMINILOR 23

Profesoril randuiti la acest Seminarid, care se redeschide intmna anului 1804, luna WI Octombre, (lup Diptichul Seminarului ipre cat din traditiune raportz. D. C. Erbiceanu 1, ail fost : DascalulConstantin, Paharnicul Enache, Calugiirul Toil, dascal de teologie. Vas lic, abea vre-o trei profesori sunt cunoscuti. De altmintrelea nicicredem ea eran cu mult in ai multi i gndim, c are dreptate GeorgeAsaki, and in bropra sa Cliestia invtaturei publice la pagina 9,ne spune, ca la Seminarul din Socola in 1804, se invta dr gra-matica romn. i alte cunoscinte, ce se socoteail trebuit6re pentruepanghelma de paroch.

Ori cat de putin se va fi fost invlat in Seminarul de la Socola,la inceputul existentel luI i pe multi ani Inca, nu r6mane mal putinun institut important. Din nenorocire evenimentele politice, cari suceedneintaNiat dup.' inflintarea lui (d'intre cad invasiunea nou a Ruilori neintarliata inlaturare din scaunul Mitropolitan a lui Veniamin),

fost pentru putin intarlietre desvoltarei Seminarului de la Socola.La acst intaNiere de desvoltare a c6lesi romn, cat pe ce s

contribue, chiar din anul inflintrei seminarului, i imprejurarea cu-noscuta a impr4tierei in public, ha pan .5i in luntrul palatuluidomnesc i al Mitropoliei, de satire politice in timba romansca. Acestesatire de venead la cunoscinta Domnitorulul in urma organisrel Se-minarului, cine p6te sci ce isbiri avea s dea acestei coll chiarMoruzi! Din norocire pentru cdlele romane afacerea este din Martiei Aprilie 1804. Divanul tdrei emotionat de aceste pamflete, manifes-tatiuni de altmintrelea ale opositiunei nationale, nu se da in laud dea tramite la Prta un arz.magzar, prin care s arte indignatiunea,

sprijine pre Moruzi Vod.Metropolitul Ventamin s'a preocupat i de musica bisericsca cer6nd

la 1805 Inflintarea unei coll de psaltichie la mitropolie, prin anaforaoacatre Domnitor, care a primit rezolutiunea lui Morin in 4 Octombre1805 2).

Invttor la acst cld de muzica a fost numit protopopul PetreaCu lfa de 300 lei pe tuna, din cad 100 prelevati asupra budgetuluigeneral al clelor.

Istoric. seminar. Veniamin din lasT., 1885, pag. 34.Ve4I adistti anafora in anexe, la Istoria culture!. de V. A. Urechia

Tom. IV,

24 V. A. URECHIA

1. Tom. II pag, 69.

Teranil sub A. Moruzi.Obidnuit indata dup6 studiul asupra bisericilor i asupra c6-

lelor avem deprinderea s ne ocupan."' de administratiune, gravitateainsd a cestiunei tranilor ne indeamn a-I da precdea.

Reactiunea boersed de dup6 pacea de la .5istov i cea de la lassi(1791--'1792) a mers tot sporind, aa ca Cu inceputul secoltilui al XIX_Ioae mare agitatiunea intre Vrnime. Ca tot-d'a-una Muscalii nu suntstreini la acst. agitatiune. Interesul lor e a se intretine in principateagitatiune, care s le dea ocasiunea, dec nu dreptul, de-a interveni ia se constitui arbitriul liare clasele sociale romAne, tot-d'a-una spredauna independenteI sed autonomiel trei.

Drghici, in Istoria Moldovei pretinde c Moruz prin purtarea saintelpt a strpit ca toful dihonia ce se layse intre locuitorii moiilorCu stpanil pentru pmnt, infruntandu-i cu mare asprime pe tulbu-rtorl i mal fcnd modificatiuni in ponturile GhicAi, la multe inda-toriri, dut tit-np i dup6 starea pmntului, c numrul locuitorilorsporise cu mult mai mult de la contenirea bejeniilor din Moldova.

Asprimea i infrnarea tulburatorilor in cestiunea agrarastrpit dihonia, cum gice Drghici, ci a putut'o numaT s'o nbuscpe cdt-va timp. Int ce putem spune despre acsta grea i parid astllexistent cestiune agrar.

Existenta agitatiunel agrare o proMm prin scrisorile cari le pose-dem in original, corespondenta dintre Mitropolitul Veniamin i unboer Vasile Melinoschi sd Melinescu, trimis la Petersbarg in intere-sele Ore]. lntr'o scrisre din 20 Iunie 1805, la intrebarea mitrop olitulufdespre afacerea teranilor, Vasile Melinescu, tatl cred acelui-alt V.Melinescu, care inapreuna cu M. Cogalniceanu sprijini pe teraniDivanul A d-hoc al Moldovei, itspunde :

In ce chip s" se urtneze la pricina dihoniel a boierilor ca erana i la pri-cina nesupunorei tranilor spre a implini datoria lor ca lucrarea acelor 12cjile a boerescului, Corespondintele descrie starea Praailor, oil pe ciad el eraIn trii geratt ticilloA cui ca rail silitI a semitna 'Ano i isgonitI do peo ino0e po alta, pentru crt stuipnil moiilor socoteau maI ca folos a se prt.-vana dobit6cele pe nuffiile lor decl a se hrni gettnd a audidisele teranilor ca sui sciu ce qic eT, atuncI pede c4 as1 face deslegare 'raro-

ISTORIA ROMANILOR 25

bareI V6stre si asI gasi verI-o mijlocire a face ajutor impotriva rtilitI acostuia,niel pe voI supunndu-v6 grijeI revolutieI sti zorbalel, niel pe dnsil col deistov saracie. Dar acum, ce scia eti Preosfintite Stapane ! la aminte glastiluinoroduluI l ca un pastor, ca un pirinte iubitor do fiI, cercetza, v646nd im-prejur Para patima si Vira procopolipsie, starea taranilor i boerilor. Gusta dinmasa si a minora i altora.... Ca tilraniI i copia* lor mananca numaI matungasc i uscata si de Eta cate verI-o vaca pentru verl-un pic de unt sl desmintana Oare milnanca eI patio de graa ? ca de ar sci ei gustul el, Munafara nici un zapcilic spre lucra jasa* do sine s'ar indemna spre lucrarea pa-mantuld...... gin Israil fie-eare avea mostenirea sao insinttiaza anol co-respondentele, ariltnd ci 6ranil se cade sii aibil i eI ogorul lor.

Ce 10e propune corespondentele mitropolitului ?

El aprob msurd ce a luat prelatul Ore], de a se potolispiritile rtcite (cum 4ic i acjf guvernele) prin citirea prin biserici

moliftelor S-tului Vasile. Dar mal' aclaog. i un lc de mal mareeficacitate: Inclmn pe mitropolit, ca s incpa mcar la miniile mo-ndstires0 s imburAttscd srta trahilor :

41. Arar de datoria lucruluI acelor 12 cjile ce este legiuita, mi se parecii trebnesce a imbiirbata lucrares pamntaluI si ea re-caro multamire doplata a ostenelet

2. A hotari incredintata vade de anI spre petrecerea taranilor pe mosie,iar mal inainte de sosirea vadeleI a nu'I sili sii se ridice.

Acea multimire de plata pentru ostenla p6te sa so alcatitiasca intru a10-a parte sail si din maI mult din semanatura sti din secerea pfinel, precumsi Melinita petrecereI pe mosil, pe e& este ca prelungirea de 20 anY, i maImult, ea era este mal bine. Iar mal vrtos traiul franilor col filra stramutarepito sa''I indemne spre coa mal cu silinta lucrare a parnntuld i sadirealivecjilor Moldavia i Valachia slobodind pe tranl de sub robie, n'ad facutsrta lor mat norocitil, ca nu le-ail dat incredintatil nadejdie asupra traiuluIlor in toar* ci lasandu.-I ea pe nisce ati inceput a nu baga de smade dansI, socotindu'l ca pe nisce striinL.. Pentru acsta vi se cado pro sft. ave sfatui si a afla ca boieriI ceea-ce polo fi maI bine, chibzuind nu numal pentruinsusI al lor folos, ci pentru folosul a tot norodul i evimeria (bunulChi boiera desi traesc filtra bogata indestulare i norodul va fi suspinand, citrebuesc analoghisita multiimirea sa folosul 1 Cine va grai cuvnt pentru ti-calosul norod, tara numaI P. Sf. archipastorul luI ? P. 8. esti aparatoral lui

mi(pocitor inaintea lul Dunineljed si al stapanirel ceI politicescI.

26 V. A. URECHIA.

In acst scrisre admirabir pare c corespondentele nu cutza propune mitropolitultu, ca solutiune la intrebare : Improprietei rireatranilor. 0 va propune deschis in alt scrisre, din Iulie 1, anul 1804.

IlespunOnd mitropolituluY care 'i scrisese di este tniti de resclateranilor, Oke :

(Amelia (lenevirea) i cilderea 1ucrre pinanttiliff do o parte, si dealta grija do revolutie, aceste stint celo doue sfirsiturT a intrebireI ce mi s'ailpus inainte, iar intro &Insole, in tnijloc, ticil1oia s6i1 cderea boierilor. Tr6biide cumpna! Dar fac intrebarea : put-se-va indrepta lucrarea pilmntuluI,numaI cu sila, spre implinirea dltoria lucrulul a celor 12 dile a boeresculuI ?Eri amtivallol) i prepul c stint alte pricinI a ciiderei lucr'reI pilm6ntuluf. Cead'antlli c Pranii mosiile lor nu art, de nici pentru ale altora pur-tare de grijri, i al douilea, de si nu cea do pretutindinea, dar obielnuitil, c elsunt saracl dobit6ce nu ag .

Aiurea adiloga corespondentele despre starea franilor si lipsa lor devite : sciu ticrilosia Oranilor nostri, am intrat prin easel lor, 'i-am v&Jutla iarmaroc virujndu'sI cea ml de pe urtnil preche de bol. Adeveir ark,mima ferUnd se &dim), in mine, in cat socotiam de ar fi fost cu putintilcum* t6te vitelo din iarmaroc si s le impart pe la toff col ce nu ail, pancand niel un gospodar sil. nu rZimanii ea s nu aib' o pilroche de bol si o vaci-i!...

Mal categoric grilesce indat, corespondentele, despre leacul de adus ces-tiuneI agrare : cDup'6 acbsta (descrierea fticut strei franulta) inviI D-lor

boeril so gandsca ce se cade sII fac ? Antiu, deac nu vor 8 dea locuito-trilor ate o bucath ioc, de ajuns din mosiele lor, unde pururea, furl stril-imutare, SiI se hr'nsc, apoI sit facii milcar dup6 rilnduiala nemtilor, s lecdea, in arendii ca vade de anI si ca toom.6111, hotrind printr'nsa ce alcplitscii 86 i cate (pie sI lucreze ? Al douilea, pentru a se aduce pe locuitorIin starea de bunI gospodarI, este trobuint de a le da ajutor ca dobitdcetsi cu alte trebuincidse spre lucrarea petme'ntulul SI se crg de la M. Sa Vod :aro din milostivirea sa n'ar lace bine ea o suina de ban): spre acest ajutor,cpentru care va da col Prea Inalt si va blagoslovi piimental cu indstulare,epentru cil t6til indurarea ce se face locuitorilor este o plea) ce se adung dintaburri ce es din pin6nt i iarlIl asupra lu.l. intorcndu-se spre rodirea luI,.

Corespondentele dostept i omeuos indmn apoI boeriI proprietarIcerceteze cum stii afacerea Oranilor in Bucovina mcar 8rt vac,16 nu vorputea imprumuta cu ceva de la acel strainI, acum locuitort de acoto, ce odti-nedra aft fog de o supunere cu moldovenii?

1) AdieN: neg.

ISTORIA ROMANILOR 27

Ct privesce cgrza ivoligiel), dice corespondentele cc g am audit c boieriidin starea de mijloc ingrozese, en pilda Francio. Se vede c stime'nta ce reacu bun sdm se ascunde 'in Ora

Dar ca sntenta franfuzdsch sg nu le fie periculdsg, pentru ea o s:nuide boeri prin pasquelurile lor s'a nu 's1' mai ar'te ahturile, si glocuitoril src sesupun lucrulul, corespondentele lut Veniamin Il indeamnii srt dea Orel oca-siune a V. manifesta liber Osurile i cererile e. Li revolutia ce ameninta,curespondentele zice Cil pane co pricing : Pontru cii, niel paten au(Oranil), nic mijlocire dc (2'0 putea c4tiga multiimirea cu chipul cel Curelnduial. D'aceea dupe a mea gnomi cea slab, pentru de a putea intgnipinatit urmgrile cele role, se cade a deschide an drum legiuit, spre deescoperireavuintelor si a nevoilor a fiesce carol' stilrf de 6meni (CA tag revolutiasg cuibgresce in inimile Cmlenilor, car): n'aii drum leginit de a'sf arta ah-turile nacazurile sale, ca o scantee ce se t'inuesce in cenuse,.

Din corespondenta lui Melinescu, pe care o aduseram mai sus, sevede, repetim, ca cestiunea agrar era in mnite muscalilor un factor deagitatiuni. Melinescu bun patriot esclam insii catre Mitropolitul Ve-niamin la 1804: Prea sfinte nu socotiti di Rusia va mintui Moldova,Nu 1 Nu ! Ci Dumneleii, o va mntui.

S'ar crede din ta corespondenta cu Melinescu, ca MitropolitulVeniamin va fi sincer aprator al teranilor, dar Istoria este datreadevrul i adeverul e alt-fel. Mitropolitul Iacob indemnase pe VasileMelinescu, in 1803 luna Februarie, sa mrg. la Petersburg, caaiba intelegere secret cu Muscalii in privinta nevoilor trit. Meli-nescu, in 29 Marti 1803, nesciind c murisa, scrie MitropolitultuIacob, din Peterburg, c a sosit acolo dar bolnav de friguri i ca deaceea ce :Wet n'am putat Sd fac nimic pentru afacerea iubitd mie,care este binele Patriei, I. P. o. nepretuitd inimei mele. Suspin'drile

3alele locuitorilor se iteksc in aulul ; infra cat me va ajataDumneled eit nu me void cruta.

Jata dar ca inc Iacob Mitropolitul sa preocupase de jalele lo-cuitorilor. Dou luni dup aceea Melinescu serie noului MitropolitVeniamin, in 15 Maid 1803, c lipsit a face aretare ministruluicelui din tdid pentru starea amndoror principatelor, fr ins amai pomeni de jalurile locuitoril r. Vluram insa din scrisorile 1111Melinescu, din Juniti, mai lamurit i netgaduit pus in fat cestiuneaalgrar4.

28 V. A. UHECH1X

Dupe acele s3risorif ne-am fi asteptat sa gsim pe MitropolitulVeniamin in fruntea unui curent favorabil teranilor. In loe de acestael s mnza impreuna cu boierii din Divan cloud acte, cart sunt de-parte de a face dreptale rmniin I. Neeste acte cart sunt anaforaoaDivanulut terit catre Alexandra Moruz, din 1805 Ianuarie, propunndun nod as, Ornint relativ la relatiunile dintre ran i mosieri. Dom-nitorul se grbesco a intri a doua U Ianuarie 3, anaforaoa Divanulutiar Divanul impreund Cu Mitropolitul, speriatt pare-se de propria lorfapt nedrptd, cornil un al doilea act in paguba autonomiei terit: etadresez un magiar la Prt in privinta cestianei agrare, dutandsa justifice nedreptul ase4amant agraz'.

Ce lic boierit impreund cu Mitropolitul Veniamin i Episcopilin anaforaoa dire Alexandru Moruz?

Se jluese ca neamul boieresc are o pe.trecere straintorita dinpricina impulinarei s/ujbei ce primesc de la locuitorit de pe mosiilelor. Acestia se folosesc si dobandesc de pe mosielelor i niel macarciueala slajbel lilelor anulo! nu daii boierilor far. numai 12 lile. Apot 12qile era de ajuns pe vremea veche, cand mosiile era fara pret, taranelocuit, cheltuelile micsorate, i t6te intru igtinatate. Boierii area caacum Wispta si ei imbunatatirea situatief lor, ccl netagaduit estedo tot!, c acest cin al boerilor ridic sarcina pam6ntulut intru Maeintimplrile stand fat si inainte la implinirea imp6ratescelor i dom-nescelor porunci. Asta-(li cheletuelile sunt marl, scumpetea nespusa,lar locuitoril a primit usurare de bir si de havalele i dnsii ur-mei alisverisul cel mal folositor pe mosiele ndstre, hrnindu-se et

dobitoacele lor, v6n4endu-le cu preturt bane, fra nici un folospentru proprietarit rnoibor. Mai folositi sunt ce! ce ail sate fir& lo-cuitort, lar cel cart ail sate pe mosh sunt intristati i mahniti ca cu12 cjile pe an ce da locuitorul, proprietarul ntiV poate face cel putinsemndturile pentru casa si pentru negot. De aceea boieril Divanulul,Cu Mitropolitul i Episcopii, nemulOmiti cu cele 12 (life, ba chiar side modul cum Vranit le lucreza acele 12 qile, s'atl adunat in Divan

cu durere(!)cdtre locuitorii simpatriotii noqtria at alcatuitsocotint in ponturt pentru o m6surata indatorire pe an din parteatranului. Boierit se mai rga, ca dead. Vodd va incuviinta anaforaoa,s li se dea vole s intre si cu Magzar catre Prtal... Boeril spellchiar, c cu vreme, de la prea puternica uibrire a hranit6rel nstre

ISTORIA ROMA.NILOR 29

imperatii, vom dobandi noi seail urmafi notri, dup6 vreme, acea mi-lostivitre desavarit dreptate a deciueleI slujbel dilelor anului.

lata acum ce dulce sarcin pun boterfi pe grumazii stnululToll teranil earl aft plugurl sunt datori sa are i sa grapeze

pe fie-care an cu flece care plug, in folosul moierulul, cate 80 prajini,acsta fie prim5.vera, fie tmna, dup pofta boierului.

Fiece care gospodar s pra6sca pe fie-care an 15 prajinl dom-nesci de porumb, s'a string& produsul i sa-1 due& la coarele boierescl.

S secere flece cine 30 de prajinl domnesel i s transp6rtela aril'.

SA cosscii o falce de ren, s'o adune i s'o clildsca stogurl.S5, dea 4 clad pe an la orl-ce trbaSa aduc pe fie-care an cate 2 care de lemne de foc la casa

boIeruliff, orf sa, se invoiasca cu ansul deaca pdarea e departe de 2()Ile sa-1 dea altA munca el i boll lui pe 2 dile.

Locuitorii sa dea ajutor lg reparatinnea iazultif i a morilor.pranfi sa ingradsca, tarinele i s facd coarele pentru po-

rumbul ce sunt datorI s dea ca dijma boierulul.s'ar crede c atatea sarcini, carl bolerif de la 1804 substituesc

celor 12 dile de boleresc, a sa fie cel putin compensate prin marimilostive darnicii de prn6nturl pentru munca proprie a t6ranuluY.

Din contra, a* d6m6ntul din 1804/5 mat obliga pe Oran, prin atico1ul9, 10, 11 sa dea i dijma din tot ce recolt6z5,, una din dece, ba s'o icare la aria i coprile stpantfluf moiel. Prin art. 11. i46ranul e datorsA dea i pe stupi ate 2 la sut. Cine n'are de cat 50 va pltiboierulul ego 5 parade de stup. Cine 'I permite s aiba mat mult de100 va plti boierului de la 100 'nainte tot cate 5 parale de stup.Proprietarul nu se indatoresce sa dea paunat pentru oile i stanelet6ranu1uT, decat ca o noua invoire. In imaul satuluf nu pot paunade c5,t de la 10-15 ol de t6ran, iar pentru cele-l-alte chiar i inimaul satulul sa platsca de fie-care 6ie cate 4 parale pe an. bicstamacar ca la art. 20 din aed6m6nt s dispune, ca proprietarul s deaima* pentru un num.& de vite a locuitoraluf de la 16 pana la 4 dupafrei trepte ale locuitorilor : frunta*I, mijloeai i codai.

Dupa ce ast-fel se desp6ie pre skean apof regulamentul de la 1805monopolis6z5. i carciumile din noil in favrea proprietarului mosief.Deca cumva tranii a vii lei aft dreptul sa se folossca de vinul din ele,dar numal pentru ins1 a lor trebuinta i s-1 metahiriseascet totpana la 20 Dec., ea sa aib adica car?.iuma boter6sca cand s vindaapol pana la noua recoltA a vinului.

La mosiile unde proprietaril nevole de lucrul llorara tranule dator st se invoiasca el (art. 15) adeca sa.-1 platsc munca in banl.LoeuitoriI sunt datorl s dea munca mal sus arktat pana la distantde 5 re de sat. De manca hotrita nu este dispensat de cat nevcl-nicul si flacul neinsurat, care sde cu tat-skti.

Acest monstruos ase0mant a fost subscris de urmatril prelatlboierl

Veniamin, Mitropolitul Moldovii, Gherasim, Episcopal Romanulai,Meletie, Episcopal HusuluI, Stefan Sturza Logofet, N. Roset Logort,Costache Ghica Logof., Constantin Dais Logor, Constantin Greceanuvel Logof., Teodor flaI Vornic, Cost. Paladi Vornic, lordache RosetVist., Vasile Roset Vornic, Grigoras Sturza vel Vist., Alexandu-Iancu-Leu Vist., Dumitrachi Ghica vel Vornic, Dumitrache Sturza vel Vorn.,Manolachi Dimachi Vornic, fladucanu Roset Hatman, Meca Bals Aga,lordachi Catargiu vel patar, Inrdachi Bal s vel Vornic, N. Bals Vornic.

Monstru6sa elucubratiune a Divanului de la 1805 (frica le era dersl a tkranilor dec el ar sci ea lucrarea n'ar fi aprobata maldeparte), boierli cred a s,i-o asigura prin incuviintarea Portli otornane

decl indreptza indat la acsta un magzar, noil act de umilire aOre' si de inclcare a autonomief.

Chiar insusl magzarul i. aseqknintul pot proba enormitati-a sar-cinelor puse de Divan pe grumazil trAnesci. In adevkr aceste sarcinlsunt numaT pe jumaate pentru tte tinuturile care vin pe margineaMoldovel si in apropiere de raialele turcescl a Ismailului si a &Miel(art. 7 din aseOmnt). De ce ? Pentru c bine intelegeati autorii ase-Trnkntulul, c tranif din acele part,i vlnd srta mal burla din t,krilevecino sd din raialele turcesci vor lua lumea in cap si se vor pustiasatele din acele part.

Din corespondenta Mitropolituld Veniamin cu Melinescu amvklut agitatiunea care era in tear pe la prima jurntate a anula! 1804,Cu putine lunl mal nainte de scrisrea lul Melinescu s'a(' intamplatin Tal un scandal de care ast-qi nol" putin ne putem da sma.aruncat la curtea domnsc si la Mitropolie un panflet, la Martie 16,1804. Acest panflet ajuns la cunoscinta nstr, dar in condicaMitropoliel de lasi aflam o anafora din partea Mitropolitului Venia-min si a tutulor boerilor mari dio Divan catre Domnitorul Alexandru

30 V. A. URECHIA.

Moruz, prin care Divanul desaproba fapta, Cu indignatiune. Boieril deDivan cauta a se desvinovati in mod vag de acusarile din panflet.Vodd pune resolutiune pe anafora invoiesce boierilor s duc faptaprin magzar la cunoscinta Portil, iar pe de alta parle Marele Logofdt,Cu marele Poste'Die i marele Visternic sa fa c cercetare, sA afledeaca mai sunt i alipartizani ai necunoscututui autor al painfletutuica s fie pedepsiti 1). Aceste acte sunt proprii a ne dovedi esis-tenta in Ia*t, in 11/foldova chiar, a unut curent politic opus celui ru-sesc, in truntea cruia pea Divanul tril i Moruz Vod.. Duhulfrantuzesc fcea pasqueluri, satire, cart nu crutaii, nici pe Voila., haniel chiar pe Mitropolitul Veniamin, care i el innota in apele mus-calepi, or cat ne place a-1 arta nationalist.

Ca s ilustram asertiunea n6stra cu documente, vom aminti Incaodata, ea i Veniamin as,tepta mantuirea trii de la Muscali i de aceeacontinua lui V. Melinescu misiunea secreta la Petersburg. Veniaminera in corespondenta, ca i reposatul Mitropolit Stamati, Cu mai multibrbati muscall. Mitropolitul Stamati in 1803 A prilie 1 strnia la Peters-burg prin Vasile Stefanovici Tamara fostut Min istru rusesc in Cons-tantinopole, care trecuse indarat prin lai, s serie noului Ministru alRusiel Italinschi, s continue i el a apdra Ora fat cu Prta Otomana.In August 19/31 1803, din Buiuc-dere, Andrei Italinschi asigur peVeniamin, ca. va continua a lucra in interesele Moldovei veste*ceca este in lucrare hatieriful pentru reinnoirea vechelor pronomiiale trii. 2)

Administratiunea sub Al. Moruzi.Alexandru Moruz l sa. la Constantinopol Kapu-chehaia adec agent

al sea pe insu1 frate-sti. Sosind la Ia0, In silit s descincla la caseleLogofkului Aleco Mavrocordat, cad de mai multi anT, cum am ar6tat,palatul domnesc fusese incendiat i nu se gasise timp pentrurecladirea lui. Putin dup6 aceea Moruz hid resedint in casele undela 1860 am aelat Universitatea din Iai, precum atesta inscriptiun ea*i marca Wei, existente [Ana asta-Ot pe prta de peatr, ce d accesin curtea Universitatel. Curtea, adec palatut domnesc, incendiat la

Ve(p: anaforaoa i arz- ilagzarul boiorilor dospro pain tlet In condicaMitropolieT lasT pag. 31 verso dela 1804 Marti() 17 si In Uricar III pag. 57.

Vecil Istoria MitropoliI de Erbicoana, Iast pag. 71 si 73 docturentele61 9i 64.

tSTORIA. AOMINIL011 31

32 V. A. URECIIII

1783 sub Alexandra Mavrocordat, fu recldit de Alexandra Moruz.Acesta numi o comisione compusd din Sptarul S ndulache Sturdza,mat apoi Hatman, cumnatul Domnitorulul, Toderascu Bal fratele Logo-fkulul C. Bal, i paharnicul Iordache DrghicI

Multd activitate se puse la reconstruirea palatuluI, care inceputla 1803 fu gata la 1806 August 28, de S-t Alexandra. Precum vom vedea,Moruz n'a avut parte s locuiasca in noul palat, in care avea s sestrmute dou Que dup6' sfintitea lui.

Cunscem pe Alexandra Moruz de bun administrator.Divanul lul A. Moruz la 5 Ianuarie 1803 se compunea din boeri

in activitafe i din mazili, In modal urmtor :Veniamin Metropolit Moldova'Gherasim Episcop RonianMeletie Episcop HuNeculal Rosset Log.C. Bale Vel Log.lordache Canta Loq.Mihalache Sturza 'Vel Log.lanai Razu Log.C. Greceanu Log.Iordache Bale Vist.C. Ghyka Hat.Vasilie Costachi Vornic.Todoraecu Bale VornicSandu Sturza Vist.C. Bale Vel VornicC, Paladi VornicGavril Konachi VornicLupu Bale Vel VornicManolachi Dimachi Vel VornicAlexandru Ianculei VornicRaducanu Basset Hatman.Neculiti Bale Vornielord achi Rosset Vel Vist.Dumitrach6 Sturza postelnic

Acst list de nume art c. Divanul nu era pe tnAna grecilor,ci a unel oligarhil compus din v'ro 3-4 fat-rah' de boierI pininteni.

1. Yell Istoria MoldoveI de DraghicT., tom II pag. 66. WO calendarpentru poporul romfinesc, de la cantora FoeT, siltescl, pe anul 1845 pag. 135 laart. Palatal ocarmuiret din Iasi,. Ad i nu se mentionzti ea membriI a-i comi-siane decat pro Sandulache Sturdza, pe care il zice Vistiernin, avnd deajutor pe Vornicul Iordacite Drtighici, pro care dup5 sevarirea PalatuluT, spreresplatire Voda Il numi paliarnic.

ISTORIA ROMANILOR 33

Cu att mal r6u deac teara merse spre peire Cu asemenea Divanromnesc

Acestur Divan, care constituia drecum ca o Adunare a terel, A Mo-ruzi ordond SQ afle mijlocul de a taceta catahrisele. abusurite isprav-nicilor prin judete. Se gdsesce c mijlocul cel mal propriii pentru aceastaeste, s se fad leff bulle acestor functionart. Boerii, propun addugirealefilor Cu incepere de la 1 Ianuarie 1803 i sunt sigurl, CAOra va primiacsta reform ca mare multmire(!). BoeriI propun, cA de Ore-ce cassarsurilor este in defuit, apoi deficitul cdt i noua sumd trebuinci6spentru sporirea lefurilor, sd se. cisluiascd pe tear.. Se adaug lente la10 judele i anume ; Sudva, Maitu, Roman, Bac, Tecucl, Tutova,

Dorohol, Botoanl, HrldCi, ddndu-se 700 le, pe lund, In loe de600 cAt era pan acum. Domnitorul aproba anaforaoa printeo lungdresolutiune i sper cA vor inceta abusurile lar carI din ispravnicl,de acum inainte se va abate spre nedreptate i rpire, nu numal cscotndul va plti indoit apucciturile cele nedrepte, dar i scutetnicili se vor lia i In stujba Domnsc nu va incdpea niel odinido.Doninitorul ordon, pentru mal multd solernnitate ;i trie, s se emithrisov Domnesc, care s se conserve in Archivele MitropolieL

Actul din 1804 Ghenarie 18 1) i acel din 1804 Ghenarie 5, din carteade documente a Mitropoliet de 14 cum i actul din 1804 Ianuarie 11i cdrtile de la visterie in acelai scop, teite afltre In Visa condic dedocumente a Mitr. de Ia1 2) merita ts5t atentiunea nstr i decl ledm aci ca note.

1. Uricar tom. I pag. 202.2. Ana foraoa

eDupg luminata porunca tale adunandu-no la un loe, am luatsrna eu luare aminte punerea la cale ce de ciare Ingltimea ta s'ar socotita se face, ca i spre multgmirea Dregiaorilor ce so vor rndui po la tinuturI

spre inehiderea ca total a urmrtrilor ca catarhirisis, ce Intealtit vremeavut Dregnoril, spre asigararea locuitorilor, si se ruai adaoge lofile isprav-nicilor la tte tinuturile, $i precum la tte altelo, asenainea vi la nestaobvtie, crinoschd u-se printeasea milostivire a Init'ItimeT tale, adueem egtreInaltimea Ta plecatrt inchinkiune eu multmire $i ca pentru un lucru cevederat este c are mal buda' chibzuire, socotit vi de obvte folositor, ne rugh'mca dupil hotlidrea co al' Rima, urmttndu-so pentru acest adaos de lefile isprav-nicilor, de la 4i I a curg5t6reI luni Gbonarie, sil se faca de ciare InatimeaTa enviincioasa pariere la cale, ert ata aceasta cum vi ad (-are iaruT ca mi-lostivire, pentru deobvte folos, intArit prin hrisovul InaltimeI tale de mal'nainte a so atta pe la tinuturl samevl rinduiti de visterie ca leafil i cheltu-

/gloria Romtictilor cis V. A. Urechiti. SZCOLUL

34 V. A. URECHI

Prin anaforaoa boierilor '*1 it ca mobil la lucrare curmarea ca-tahriselor i pentru acsta stAruesc sa se adaoga le fele i veniturile dre-gAtorilor.

ialrt de la casa Risurilor, sa rannie fara strhautare in toatil vremea, cacITacar ca casa }Muffler nu este acum in stare ca s poatil da si acest adaos lalefile ispravnicilor i initinind acu in sarcina Ora cu darea acestor banI; darsocotind folosul de obste al locuitorilor ca inchiderea desevrsit a urmaritor cacatahrisis, ce intealta vreme urmat de catra dregatorl, tncredintamtimei Tale, ca tara ca tt multimirea va primi a se insircina s d baniIacestia, fr s simta cat de putina greutate, fiind un kern. Mae nesimtitorimpotriva greutateI ce intealta vreme aa suferit prin acole cti catahrisurYasaprele a dregatorilor. i dup aceasta ne rugarn, ca si acea ca milostivire ho-tarire a Inaltima Tale, care din ceasul ce al sosit nu numaI al cugetat, cial' pus in lucrare, oprind acole cu catahrisurI apucaturI a Dregatorilor, princaro oprire de obste s'ati facut mutt simtitre usurinta, ca chipul ce se vasocoti de call Inaltimea Ta legandu-se i intarindu-se ca cea mar: mare in-tarire si ca acele maI vrednice chipurI, sit se pue la cale, undo cu total in-chilndu-se toate mizlocirile prin care intr'alta vrerne ail urmat DregatoriIapucaturI i asuprele locuitorilor, sa nu maI r6nirie Dregatorilor cat de putinmedian la asa urmarI. i sa fie a A' prizi i aceasta ca tita statornicia farastramutare in ttil vremea. Cad' dupa punerea la cale co s'ari Neat, cu adaogirealefilor, nu riinittne niel ispravnicilor cat de putin mal malt vre-un cuvint denemultamire, ce mal ales cad i dupa aceasta se vor atla abatut lacat de patina armare

tmpotriva'neaptirat trebue sit so podepseasca. fiind cri

adaogirea ce 8%i Meat de catraInaltimea Ta si se faca lefilor, coprinde pe olunii 4375 leI, socotindu-se acest adaos pe noue laut in anal acesta, adoca dela I a curgstoard. lunI G-henare i liana la sfarsitul viitanf. lunI Septembre,nand se implinesce un an de la inchierea semel ce s'aii Meat easel Rasurilor,se coprind 39.375 leI, si procura si ma'''. sus Wail lis: Casa Risurilor nu estein stare Ea fispunda acestI Wulf neajungnd acestI banI iratud easel nicIpentru lefile ate pang acum se afla rinduite, de catra nol slugele InaltimeITale, ne gasindu-se chip ca sti se adaoge iratul easel, se socotesce, ca la 20 aviitreI hull' August, impreuna cu cusururile ce niaI r5man pana atuncI din banainviatulut, sa se rindu6sca, ca sa d Ora attt acestl bruit pe anal acesta, cum

lipsa ce mg are casa Risurilor din irat, (NO suma lefilor rinduite sa seplateasca. Iar pe anal ce so va incepe de la I Octombre i inainte se va faceatuncl chibzuirea cuviincisa i panero la cale si pang la vremea ce socotima se reindui si a se lua din Ora baniI acestia, plata lefilor cu chipul ce so vasocoti si de &Ara' Inaltimea Ta, se va iconomisi de catre Casa Rasurilor, pentrucd ispravnicil, dupa randuiala ce Wail urmat i pan's' acum, trebue ieielefele pe fiescecare lung. i fiind-ca porunca Inaltimel Tele catra noI datsi ca deosebita milostivire, cd ad socotim si dca poste hotarirea Malta deearl Inaltimea Ta se envine la vreunul din tinutuff a se ma): adaogI lefele,nu lipsim a insciinta, ca cu bung chibzuire socotind, gasim cu cale, ca la lea)tinuturI adica Sucva, Neamtu, Roman, Bacau, Tecucii, Tutova,