+ All Categories
Home > Science > Vasile alecsandri

Vasile alecsandri

Date post: 26-Jun-2015
Category:
Upload: paladish
View: 365 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
Description:
Viata si activitatea
23
Vasile Alecsandri (1818-1890) S-acel rege al poeziei, vecinic tânăr si ferice, Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice, Ce cu basmul povesteşte - veselul Alecsandri, Ce-nşirând mărgăritare pe-a stelei blânda raza Acum seculii străbate, o minune luminoasa, Acum râde printre lacrimi, când o cânta pe Dridi... (Mihai Eminescu) Profesor Adina Timofte Colegiul Tehnic “Ion Creangă” – Tîrgu-Neamţ
Transcript
Page 1: Vasile alecsandri

Vasile Alecsandri (1818-1890)

S-acel rege al poeziei, vecinic tânăr si ferice, Ce din frunze îţi doineşte, ce cu fluierul îţi zice, Ce cu basmul povesteşte - veselul Alecsandri,

Ce-nşirând mărgăritare pe-a stelei blânda raza Acum seculii străbate, o minune luminoasa,

Acum râde printre lacrimi, când o cânta pe Dridi...

(Mihai Eminescu)

Profesor Adina Timofte

Colegiul Tehnic “Ion Creangă” – Tîrgu-Neamţ

Page 2: Vasile alecsandri

Vasile Alecsandri (n. 21 iulie 1821 la Bacău, d. 22 august 1890) a fost un poet, autor, dramaturg, folclorist, om politic, ministru, academician român, creator al teatrului românesc şi a literateraturii dramatice în România, personalitate marcantă a Moldovei şi apoi a României de-a lungul întregului secol al XIX-lea.

Page 3: Vasile alecsandri

Conacul de la Mirceşti, zidit cu istorie si tencuit cu

literatura Casa

"bătrâneasca" a fost dărâmata după moartea părinţilor, pentru ca îi trezea poetului amintiri răscolitoare

Page 4: Vasile alecsandri

Lunca din MirceştiBate vânt de primăvară şi pe muguri îi deschide;Vântul bate, frunza creşte, şi voioasă lunca râde.Sub verdeaţa drăgălaşă dispar crengile pe rând,Şi sub crengile umbroase mierla sare şuierând.

O! minune, farmec dulce! O! putere creatoare!În oricare zi pe lume iese câte-o nouă floare,Ş-un nou glas de armonie completează imnul sfântCe se-nalţă cătră ceruri de pe veselul pământ.

…………………………………..

Luncă, luncă, dragă luncă! rai frumos al ţării mele,Mândră-n soare, dulce-n umbră, tainică la foc de stele!Ca grădinile Armidei, ai un farmec răpitor,Şi Siretul te închide cu-al său braţ dismierdător.

Umbra ta, răcoritoare, adormindă, parfumată,Stă aproape de lumină, prin poiene tupilată.Ca o nimfă pânditoare de sub arbori înfloriţi,Ea la sânul ei atrage călătorii fericiţi.

Şi-i încântă, şi-i îmbată, şi-i aduce la uitarePrin o magică plăcere de parfum şi de cântare,Căci în tine, luncă dragă, tot ce are suflet, grai,Tot şopteşte de iubire în frumoasa luna mai!

Page 5: Vasile alecsandri

Casa memorială

Mirceşti

Construitã în 1867 şi destinatã a fi şcoalã la Mirceşti, îi place atât de mult poetului, încât se mutã din casa pãrinteascã şi va trãi aici pânã la sfârşitul vieţii, scriind partea cea mai însemnatã şi valoroasã a operei sale: Pastelurile, ciclul Ostaşii noştri, Legendele, Despot -Vodã, Fântâna Blanduziei, Ovidiu.Devenitã casã memorialã în 1957 şi reorganizatã pe o tematicã ştiinţificã în 1987, ea pãstreazã parfumul autentic al anilor când trãia aici marele "bard" .

Page 6: Vasile alecsandri

Debuturi…

Debutul său stă sub semnul unui romantism tipic, entuziast, liric

(Buchetiera de la Florenţa, Doine şi lăcrimioare) dar şi a unei

necruţătoare critici a ridicolului social în piesa Iorgu de la Sadagura

sau în ciclul Chiriţelor.

Page 7: Vasile alecsandri

Pastelul este o specie a genului liric cunoscută - în această formă - numai în literatura română, creată şi dusă la celebritate de Alecsandri însuşi, într-un ciclu de versuri pe care l-a intitulat: Pasteluri, publicate în revista Convorbiri literare, în cea mai mare parte între 1868 şi 1869.

Pastelul preia de la poezia descriptivă a primilor romantici nu numai ideea corespondenţei dintre sentiment şi tabloul de natură, ci şi pe aceea a privirii unui peisaj sub unghiul mişcător al marilor cicluri naturale, al anotimpurilor, care sunt luminate şi însufleţite mereu de altă viaţă, în alte nuanţe.

Pe de altă parte, Alecsandri supune descrierea unui proces de obiectivare caracteristic poeziei post romantice, încercând să o apropie de trăsăturile unei opere plastice. Pastelul este un tablou realizat cu ajutorul limbajului (la origine, pastelul înseamnă un desen în creion moale, uşor colorat).

Acest tip de poezie manifestă preocupare pentru satisfacerea unor exigenţe specifice: compoziţie, colorit, echilibru.

P A S T E L U R I

Page 8: Vasile alecsandri

Pastelurile sunt cântări plin de încredere

adresate adevăratelor valori: munca, natura, rodnicia, robusteţea şi

sănătatea morală.

Page 9: Vasile alecsandri

Universul PastelurilorPastelurilor e străbătut de euforie vitală şi

optimism cosmic. Poetul implică regularitatea

ciclurilor naturii, armonia rânduielilor firii, ordinea

imanentă a creaţiei.

Page 10: Vasile alecsandri

În păduri trăsnesc stejarii! E un ger amar, cumplit!Stelele par îngheţate, cerul pare oţelit,

Iar zăpada cristalină pe câmpii strălucitoarePare-un lan de diamanturi ce scârţâie sub picioare.

Fumuri albe se ridică în văzduhul scânteiosCa înaltele coloane unui templu maiestos,

Şi pe ele se aşează bolta cerului senină,Unde luna îşi aprinde farul tainic de lumină.

O! tablou măreţ, fantastic!... Mii de stele argintiiÎn nemărginitul templu ard ca vecinice făclii.

Munţii sunt a lui altare, codrii - organe sonoareUnde crivăţul pătrunde, scoţând note-ngrozitoare.

Totul e în neclintire, fără viaţă, fără glas;Nici un zbor în atmosferă, pe zăpadă - nici un pas;Dar ce văd?... în raza lunii o fantasmă se arată...E un lup ce se alungă după prada-i spăimântată!

Page 11: Vasile alecsandri

Pastelurile cântă frumuseţile naturii, în general, şi ale locurilor natale în special.

Alecsandri compune primele pasteluri începând, probabil, din 1867, în urma unei

politicoase invitaţii de colaborare la „Convorbiri literare” adresată de Iacob

Negruzzi, în acelaşi an, iar în anul 1 868 îi apar în amintita revistă, nouă dintre acestea.

Publicarea lor continuă, în ritmuri diferite până la 1 septembrie 1874, dând şapte suite de

Pasteluri.

Page 12: Vasile alecsandri

Gerul Gerul aspru şi sălbatic strânge-n braţe-i cu jelireNeagra luncă de pe vale care zace-n amorţire;El ca pe-o mireasă moartă o-ncunună despre zoriC-un văl alb de promoroacă şi cu ţurţuri lucitori.

Gerul vine de la munte, la fereastră se opreşteŞi, privind la focul vesel care-n sobe străluceşte,

El depune flori de iarnă pe cristalul îngheţat,Crini şi roze de zăpadă ce cu drag le-a sărutat.

Gerul face cu-o suflare pod de gheaţă între maluri,Pune streşinilor casei o ghirlandă de cristaluri,

Iar pe fete de copile înfloreşte trandafiri,Să ne-aducă viu aminte de-ale verii înfloriri.

Gerul dă aripi de vultur cailor în spumegareCe se-ntrec pe câmpul luciu, scoţând aburi lungi pe nare.

O! tu, gerule năprasnic, vin', îndeamnă calul meuSă mă poarte ca săgeata unde el ştie, şi eu!

Page 13: Vasile alecsandri

Tematic, pastelurile lui Alecsandri pot fi grupate în patru cicluri mai importante: al anotimpurilor, al muncilor agricole, al Mirceştilor şi un ciclu exotic, fiind totodată „un calendar rural şi al muncilor câmpeneşti respective (toamnă, iarnă, primăvară, vară)”. (G. Călinescu)

Ca şi George Coşbuc, V. Alecsandri cântă natura în toate anotimpurile (Sfârşit de toamnă, Iarna, Oaspeţii primăverii, Secerişul) dar, dacă pentru poetul din Hordoul Năsăudului anotimpul preferat este vara, predilecţia „bardului de la Mirceşti” se îndreaptă spre anotimpul iarna înfăţişat în pastelurile: Iarna, Gerul, Viscolul, Miezul iernei, Sfârşitul iernii.

Page 14: Vasile alecsandri

Sania Zi cu soare, ger cu stele!... Hai, iubită, la primblare.Caii muşcă-a lor zăbale, surugiul e călare;Săniuţa, cuib de iarnă, e cam strâmtă pentru doi...Tu zâmbeşti?... Zâmbirea-ţi zice că e bună pentru noi.

Caii scutură prin aer sunătoarele lor salbe,Răpind sania uşoară care lasă urme albe.Surugiul chiuieşte; caii zboară ca doi zmeiPrin o pulbere de raze, prin un nour de scântei.

Pe câmpia înălbită, netedă, strălucitoareSe văd insule de codri, s-aud câini la vânătoare,Iar în lunca pudruită cu mărunt mărgăritarSaltă-o veveriţă mică pe o creangă de stejar.

Acum trecem prin poiene, acum trecem prin zăvoaie;Crengile-aninate-n cale ning steluţe şi se-ndoaie.Iată-o gingaşă mlădiţă cu şirag de mărţişori...Tu o rupi?... Ea te stropeşte cu fulgi albi răcoritori.

Page 15: Vasile alecsandri

Toate pastelurile sunt descrieri în versuri prin care poetul îşi exprimă trăirile sufleteşti legate de aspectul

din natură zugrăvit. În pasteluri se regăsesc zugrăvite peisaje, anotimpuri, fenomene ale

naturii, aspecte din universul plantelor sau al animalelor, cu ceea

ce au ele caracteristic, deosebit.

Page 16: Vasile alecsandri

Noaptea Noaptea-i dulce-n primăvară, liniştită, răcoroasă,Ca-ntr-un suflet cu durere o gândire mângâioasă,Ici, colo, cerul dispare sub mari insule de nori,Scuturând din a lui poale lungi şi repezi meteori.

Pe un deal în depărtare un foc tainic străluceşteCa un ochi roş de balaur care-adoarme şi clipeşte.Sunt păstori în şezătoare sau vro ceată de voinici?E vro tabără de care sau un rond de tricolici?

Către munţi prin întuneric un lung bucium se aude.El aminte suvenirul celor timpuri negre, crude,Când din culme-n culme noaptea buciumele răsunauŞi la lupte sângeroase pe români îi deşteptau.

Acum însă viaţa-i lină; ţara doarme-n nepăsare!Când şi când, un câine latră la o umbră ce-i apare,Şi-ntr-o baltă mii de broaşte în lung hor orăcăiesc,Holbând ochii cu ţintire la luceafărul ceresc!

Page 17: Vasile alecsandri

"Hora Unirii", imn scris în 1855 de marele poet Vasile Alecsandri, a fost cântat în timpul Unirii Principatelor (1859) şi, în general, în toate ocaziile când românii

aspirã la uniune şi armonie. "Hora Unirii" este cântat pe ritmul unui dans lent, dar energic, care reuneşte întreaga adunare. Dansul în cerc (hora) este el însuşi un vechi ritual, simbolizând comunitatea

spiritualã, egalitatea şi dorinţa românilor de a trãi laolaltã.

Page 18: Vasile alecsandri
Page 19: Vasile alecsandri

Doina este cea mai vie expresie a sufletului

românesc.Ea cuprinde simţurile sale de durere, de iubire si de dor.

Melodia doinei, pentru cine o înţelege, este chiar plângerea

duioasă a patriei noastre după gloria sa trecută!

Page 20: Vasile alecsandri

Doina, doiniţă!De-aş avea o puiculiţă,Cu flori galbene-n cosiţă,Cu flori roşii pe guriţă!

De-aş avea o mândrulicăCu-ochişori de porumbicăŞi cu suflet de voinică!

De-aş avea o bălăioarăNaltă, veselă, uşoară,Ca un pui de căprioară!

Face-m-aş privighetoareDe-aş cânta noaptea-n răcoareDoina cea dezmierdătoare!

Doina, doinită!De-aş avea o puşculiţaŞi trei glonţ în punguliţăŞ-o sorioară de bărdiţă!

De-aş avea, pe gândul meu,Un cal aprig ca un leu,Negru ca păcatul greu!

De-aş avea vro şapte fraţi,Toţi ca mine de bărbaţiŞi pe zmei încălecaţi!

Face-m-aş un vultur mare,De-aş cânta ziua, la soare,Doina cea de răzbunare!

Doina, doiniţă!Şi i-aş zice: "Mândruliţă,Mă jur p-astă cruciuliţăSă te ţin ca un bădiţă!"

Şi i-aş zice: "Voinicele,Să te-ntreci cu rândunelePeste dealuri şi vâlcele!"

Şi le-aş zice: "Şapte fraţi,Faceţi cruce şi juraţiVii în veci să nu vă daţi!"

Hai, copii, cu voinicie,Să scăpăm biata moşieDe păgâni şi de robie!

Page 21: Vasile alecsandri

Doinele sunt considerate de către muzicologi singurele genuri melodice folclorice românesti care îsi au originea în spatiul carpato-dunarean al dacilor

şi, totodată, singurele care nu au influenţe majore provenite din alte zone culturale străine Daciei şi românilor.

Page 22: Vasile alecsandri

Titu Maiorescu publică în Convorbiri literare studiul Direcţia nouă în poezia şi proza românească în care spune:

„În fruntea noii mişcări e drept să punem pe Vasile Alecsandri. Cap al poeziei noastre literare în generaţia

trecută, poetul “Doinelor şi lăcrămioarelor”, culegătorul cântecelor populare, păruse a-şi fi terminat chemarea

literară (...). Deodată, după o lungă tăcere, din mijlocul iernei grele, ce o petrecuse în izolare la Mirceşti, şi iernei

mult mai grele ce o petrecuse izolat în literatura ţării, poetul nostru reînviat ne surprinse cu publicarea

Pastelurilor ... “

Page 23: Vasile alecsandri

                                                                                                                                                                                            

                                                                                                                                                                                           


Recommended