CECCAR VARIANTA 32007 CONTABILITATE 1. O societate decide incorporarea in capitalul social a 3.000.000 lei din rezerve. Situatia capitalului propriu inainte de aceasta operatie se prezenta astfel: capital subscris varsat 40.000.000 ( 40.000 act*1.000 lei valoarea nominala), rezerve 6.000.000 şi prime din emisiune 1.000.000 lei. Sa se determine valoarea unui DA şi sa efectueze operatiile contabile. Raspuns: Situatia in contabilitate inainte de majorare: Capital social 40.000.000 lei Rezerve 6.000.000 lei Prime din emisiune 1.000.000 lei -Capital ul este repr ezentat de 40.000 acti uni -Valoare nominala 1.000 lei/actiune -Valoare contabila 1.175 lei /actiune Doua tr atamente financiare pot fi folosi te pent ru realizarea in corporarii celorlalte capitaluri proprii in capitalul social: 1)modificarea valorii nominale , cu mentionarea numarului de actiuni existente 1068 = 1012 3.000.000 2)emisiunea de actiuni noi care se repartizeaza gratuit vechilor actionari , cu mentinerea valorii nominale vechi. In cazul emisiunii de noi actiuni destinate vanzarii catre noi solicitanti , protectia vechilor actionari se realizeaza prin intermediul drepturilor de atribuire DA , ce se acorda gratuit vechilor actionari. C’ DA = ---------- x V C + C’ Unde C= numarul de actiuni vechi C’=numarul de actiuni noi de emis V= valoarea contabila a vechilor actiuni Sau 1 DA = Valoarea contabila veche - Valoarea contabila noua Capital social 40.000.000 lei 1
1. O societate decide incorporarea in capitalul social a 3.000.000 lei din rezerve.Situatia capitalului propriu inainte de aceasta operatie se prezenta astfel: capitalsubscris varsat 40.000.000 ( 40.000 act*1.000 lei valoarea nominala), rezerve6.000.000 şi prime din emisiune 1.000.000 lei. Sa se determine valoarea unuiDA şi sa efectueze operatiile contabile.
Raspuns:Situatia in contabilitate inainte de majorare:Capital social 40.000.000 lei
Rezerve 6.000.000 leiPrime din emisiune 1.000.000 lei-Capitalul este reprezentat de 40.000 actiuni-Valoare nominala 1.000 lei/actiune-Valoare contabila 1.175 lei /actiune
Doua tratamente financiare pot fi folosite pentru realizarea incorporariicelorlalte capitaluri proprii in capitalul social:1)modificarea valorii nominale , cu mentionarea numarului de actiuni existente
1068 = 1012 3.000.000
2)emisiunea de actiuni noi care se repartizeaza gratuit vechilor actionari , cumentinerea valorii nominale vechi.In cazul emisiunii de noi actiuni destinate vanzarii catre noi solicitanti , protectiavechilor actionari se realizeaza prin intermediul drepturilor de atribuire DA , cese acorda gratuit vechilor actionari.
C’DA = ---------- x V
C + C’
UndeC= numarul de actiuni vechiC’=numarul de actiuni noi de emisV= valoarea contabila a vechilor actiuniSau1 DA = Valoarea contabila veche - Valoarea contabila noua
Rezerve neincorporate 3.000.000 leiRezerve incorporate in capitalulsocial prin emiterea de noi actiuni atribuite(3000 actiuni x 1000 lei/actiune) 3.000.000 lei
Prime din emisiune 1.000.000 leiTotal capital propriu 47.000.000 lei- Valoare contabila a vechilor actiuni 1.175 lei /actiune- Valoarea contabila in conditiile emiteriide noi actiuni (47.000.000 lei / 43.000 actiuni) 1.093,023 lei/actiune
DA = 1.175 – 1093,023 = 81.973.000
DA = ------------- x 1.175 = 81.97
40.000+3.000
2. Se hotareste revaluarea unei cladirii coeficient de reevaluare 1.75, stiind cavaluarea sa initiala este de 45.000 u.m. si amortizarea cumulata este de 9.000u.m.
Raspuns:Valoarea reevaluata = 45.000 u.m. x 1.75 = 78.750 u.m.Amortizare reeavaluata = 9.000 u.m. x 1.75 = 15.750 u.m.
212 = 105 33.750 u.m105 = 2812 6.750 u.m
3. In baza unui contract de creditare, o societate primeste un credit pe o duratade 2 ani, cu o dobanda anuala de 10%. Valoarea creditului este de 2.400.000 umsi se ramburseaza in rate egale. Sa se inregistreze operatiile aferente primului an.
Raspuns:Obtinere credit
5121 = 1621 2.400.000 umInregistrare si plata dobanda in primul an2.400.000 um x 10% = 240.000 um
666 = 1682 240.000 um1682 = 5121 240.000 um
Rambursare credit in primul an
2.400.000 um : 2 ani = 1.200.000 um ( 1.200.000 um : 12 luni = 100.000 luna)1621 = 5121 1.200.000 um
4. O societate comercială emite 1000 obligaţiuni, valoarea nominală 1000 lei, preţul de emisiune 975 lei, rata dobânzii 15%, comisionul de intermediere plătit prin contul bancar 250.000 lei, cheltuieli cu serviciile bancare 50.000 lei, durataîmprumutului 2 ani. Să se efectueze înregistrările contabile.
Raspuns:Emitere obligatiuni cu prime
% = 1618 1.000.000 lei461 975.000 lei169 25.000 lei
Incasare c/v obligatiuni emise5121 = 461 975.000 lei
1687 = 5121 146.250 leiAmortizare prima de emisiune
6868 = 169 12.500 leiAnul 2.Inregistrare dobanda
666 = 1687 146.250 leiPlata dobanda
1687 = 5121 146.250 leiAmortizare prima de emisiune
6868 = 169 12.500 leiPlata obligatiune
1618 = 5121 1.000.000 lei
5. O societate livrează mărfuri unui client în valoare de 6.188 lei, TVA inclus.Clientul constată că o parte din mărfuri prezintă defecte şi intentează firmei un
proces judecătoresc. La sfârşitul anului N societatea estimează că probabilitateade pierdere a procesului este de 40%. La sfârşitul anului N+1, procesul nu esteterminat, iar probabilitatea de pierdere se estimează a fi 30%. In mod similar, lasfârşitul anului N+2 probabilitatea de pierdere se estimează la 90%. în anul N+3,
procesul este terminat şi societatea este obligată la plata unei amenzi în valoarede 5.800 lei. Precizaţi înregistrările contabile în anul N+3:
La sfarsitul anului N se creeaza:Un provizion pentru litigii necesar=Valoarea creanteixprobabilitatea de a pierde
procesul6.188 lei x 40 % = 2.475,20 lei
6812 = 1511 2.475,20 leiLa sfarsitul anului N+1Provizion pentru litigii existent = 2.475,20 leiProvizion pentru litigii necesar = 6.188 lei x 30%=1.856,40 leiSe diminueaza provizionul pentru litigii existent2.475,20 lei – 1.856,40 lei = 618,80 lei
1511 = 7812 618,80 leiLa sfarsitul anului N+2Provizion pentru litigii existent 1.856,40 lei
Provizion pentru litigii necesar =6.188 lei x 90%=5.569,20 leiSe majoreaza provizionul existent5.569,20 lei – 1.856,40 lei = 3.712,80 lei
6812 = 1511 3.712,80 leiIn anul N+3Se plateste amenda
6581 = 5121 5.800 leiSe anuleaza provizionul
1511 = 7812 5.569,20 lei
6. In cursul exerciţiului N o întreprindere a angajat un proces juridic împotrivaunui client în valoare de 10.234 lei, TVA 19% inclus. Ea estimează că pentru aface faţă acestui proces trebuie constituit un provizion, probabilitatea de pierderea procesului 75%. Care sunt înregistrarile în contabilitate?
Raspuns:Conform principiului prudentei se constituie un provizion in suma de10.234 lei x 75 % = 7675.50 lei
6812 = 1511 7675.50
Atunci cand nu se asteapta falimentul debitorului, TVA va reprezenta o pierdere pentru societate si, ca atare, provizionul ar trebui constituit la valoarea cu TVA.Valoarea deductibila a provizionului este de 30%.
7.Întreprinderea Alfa schimbă un teren situat în Timişoara cu un alt teren alsocietăţii Beta situat în Bucureşti. Valoarea justă a terenului cedat de Alfa este
de 120.000 lei, costul de achiziţie fiind de 100.000 lei. Valoarea justă a terenului primit este de 150.000. Schimbul se face cu o sultă de 30.000. TVA 19%.S hi b l hi b d f t i Să t bili hi b l d ti
Schimbul presupune schimb de facturi Să se contabilizeze schimbul de active
Raspuns:Cedarea terenului de catre Alfa:
461 = % 142.800lei
7583 120.000lei4427 22.800 leiDescarcarea de gestiune
6583 = 2111 100.000 leiPrimirea terenului de la societatea Beta
% = 404 178.500lei2111 150.000lei
4426 28.500 leiRegularizarea creanţei şi a datoriei şi plata sultei:
404 = % 178.500lei461 142.800lei5121 35.700 lei
8. Întreprinderea Alfa avea în stoc la 1.11.N 100 buc din marfa X evaluate lacostul unitar de 10 lei/buc.
În cursul lunii au avut loc următoarele operaţii:-3.11.N – achiziţie 200 buc la costul unitar de 12 lei, rabat 10%, TVA 19%(factura);-5.11.N – achiziţie 300 buc la costul unitar de 15 lei, TVA 19%;-10.11.N – vânzare mărfuri 350 buc la preţul unitar de 20 lei, remiză 5%, scontde decontare 2%, TVA 19% (factura);- 15.11.N – se primeşte un rabat de 20% pentru achiziţia care a avut loc la datade 5.11.N (factură ulterioară);- 25.11.N – achiziţie 150 buc la costul unitar de 20 lei, scont de decontare 5%,
TVA 19% (factura);- 27.11.N – vânzare 300 buc la preţul unitar de 25 lei, TVA 19% (factura)- 30.11.N – se acordă un risturn pentru vânzarea din 27.11.N (factură ulterioară).Se cere:1)să se contabilizeze operaţiile de mai sus, conform OMFP 3055/2009, ştiind că
pentru descărcarea de gestiune se utilizeză LIFO;2)să se întocmească fişa stocului;3)să se prezinte informaţia în Contul de profit şi pierdere.
Raspuns:La data de 01.11.NData Intrari Iesiri Stoc
Nr.crt Denumirea indicatorilor suma1. Cifra de afaceri neta (2-3) 13.7752. Venituri din vanzarea marfurilor (707) 14.1503. Reduceri comerciale acordate (709) 3754. Total venituri din exploatare (2-3) 13.7755. Cheltuieli privind marfurile (607) 9.6606. Reduceri comerciale primte (609) 9007. Total cheltuieli din exploatare (5-6) 8.7608. Profitul sau pierderea din exploatare (4-
7)
5.015
9. Venituri financiare din sconturi obtinute(767)
150
10. Total venituri financiare (9) 15011. Cheltuieli financiare privind sconturile
acordate (667)133
12. Total cheltuieli financiare (11) 13313. Profitul sau pierderea financiara (10-12) 17
-100 titluri de plasament emise de Beta (cotată la bursă), la cursul de 10 lei/buc,comision 10% lei;-500 titluri de participare emise de Gama (cotată la bursă), la costul de 20lei/buc, comision 10%;
-200 titluri de participare emise de Omega (necotată) la preţul de 5 lei/buc,comision 5%.În cursul exerciţiului, Alfa vinde:-80 din titlurile de plasament Beta la 15 lei/buc;-100 titluri de participare Gama la 21 lei/buc;-150 titluri de participare Omega la 7 lei/buc;La 31.12.N se cunosc:-cursul bursier al titlurilor Beta este de 12 lei/buc;-cursul bursier al titlurilor Gama este de 23 lei/buc;
-valoarea de inventar a titlurilor Omega este de 3 lei/buc.Se cere:1)să se contabilizeze operaţiile conform OMFP 3055/2009;2)să se prezinte informaţia în bilanţ şi în contul de profit şi pierdere;
Raspuns:AchizitiiAchizite 100 titluri plasament Beta cotate la bursa
5081 = 5121 1.000 lei 100x 10Inregistrare comision
622 = 401 100 lei 10%Achitare comision
401 = 5121 100 lei
Achizitie 500 titluri de participare Gama cotate la bursa261 = 5121 10.000 lei 500 x 20
Inregistrare comision622 = 401 1.000 lei 10 %
Achitare comision401 = 5121 1.000 lei
Achizitie 200 titluri de participare Omega necotate la bursa261 = 5121 1050 200 x 5 + 5% comis
VanzareVanzare 80 titluri de plasament Beta
461 = % 1.200 lei 80 x 155081 800 lei 80 x 107642 400 l i 80 5
461 = % 2.100 100 x 21 lei261 2.000 100 x 20 lei7641 100 100 x 1 leu
Incasare vanzarea de titluri de participare5121 = 461 2.100 lei
Vanzare 150 titluri de participare Omega461 = % 1.050 150 x 7 lei
261 787.50 150 x 5.25 lei7641 262.50 150 x 1.75 lei
Incasare vanzarea de titluri de participare5121 = 461 1.050 lei
La 31.12.
Potrivit OMFP nr.3055/2009Tratamentul contabil al actiunilor detinute la entitatile afiliate este diferentiat infunctie de cotarea acestor actiuni pe o piata reglementata. Daca actiunile suntcotate pe o piata reglementata , acestea sunt evaluate initial la pretul decumparare (cheltuielile legate de achizitie fiind imputate contului de profit si
pierdere ) iar in bilant sunt reflectate la pretul pietei la data bilantului ( curecunoasterea plusurilor sau a minusurilor ca venituri financiare sau cheltuielifinanciare.)
Investitiile in actiuni care nu sunt cotate pe o piata reglementata sunt evaluateinitial la cost (inclusiv costurile legate de achizitie). In bilant , investitiile inactiuni care nu sunt cotate pe o piata reglementata sunt evaluate la cost minusajustarile de valoare.
Inregistrat plus de valoare titluri plasament Beta
5081 = 768 40 lei (200 x 12 – 200 x 10 )
Inregistrat plus de valoare titluri de participatie Gama
Inregistrat ajustare de valoare titluri de participare Omega
6863 = 2961 112.50 lei (50 x 5.25-50 x 3)
Contul de profit si pierdere Nr.crt Denumirea indicatorilor suma1 Venituri din exploatare 02 Total venituri din exploatare 03 Cheltuieli privind comisioanele 1.1004 Total cheltuieli din exploatare (3) 1.1005 Profitul sau pierderea din exploatare (2-
4)-1.100
6 Alte venituri financiare (764) 2.0037 Total venituri financiare (6) 2.0038 Ajustări de valoare privind
imobilizările financiare şiinvestiţiile financiaredeţinute ca active circulantedin care
113
9 Cheltuieli financiare 11310 Total cheltuieli financiare (9) 113
Problema 1. Să se calculeze şi înregistreze în contabilitate impozitul pe profit
pe baza următoarelor date:
Venituri totale: 1.200.000 lei, din care:- venituri din vânzarea produselor finite: 800.000 lei;- venituri din vânzarea ambalajelor: 200.000 lei;- venituri din reluarea unor ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale:30.000 lei;- venituri din vânzarea investiţiilor financiare pe termen scurt: 170.000 lei;
Cheltuieli totale: 700.000, din care:- cheltuieli cu ambalajele: 180.000 lei;- cheltuieli cu salariile: 300.000 lei;- cheltuieli cu materialele nestocate: 40.000 lei;- cheltuieli cu comisioanele bancare: 7.000 lei;
- cheltuieli cu investiţiile financiare pe termen scurt cedate: 150.000 lei;- cheltuieli cu alte impozite, taxe şi vărsăminte asimilate: 23.000 lei;
Raspuns:1 Venituri totale 1.200.0002 Cheltuieli totale 700.0003 Rezultat contabil 500.0004 Venituri neimpozabile
-Cont 7813 Venituri din reluarea unor ajustari pentru deprecierea imobilizarilor corporale-Cont 762 Venituri din vanzareainvestitiilor pe termen scurt (dividende)
200.000
30.000
170.000
5 Cheltuieli nedeductibileContul 664 Cheltuieli cu investitiilefinanciare pe termen scurt cedateModificari HG791/2010 la CF
Cheltuieli reprezentand pierderi devaloare a titlurilor de participare , caurmare a reducerii valorii capitaluluisocial la societatea comerciala la care se
detin titlurile de participare sau caurmare a modificarii cotatiei pe piata
calcului profitului impozabil6 Profitul impozabil se calculeaza ca
diferenta intre veniturile realizate dinorice sursa si cheltuielile efectuate in
scopul realizarii de venituri, dintr-un anfiscal, din care se scad veniturileneimpozabile si la care se adaugacheltuielile nedeductibile.
500.000 - 200.000 =300.000 +150.000 =450.000
7. Impozit pe profit 450.000 x 16% = 72.000
8. Inregistrare impozit pe profit 691 = 4411 72.000
Problema 2. Se cunosc următoarele date despre o entitate:venituri din exploatare 80.000 lei;venituri financiare 50.000 lei;venituri extraordinare 10.000 lei;cheltuieli de exploatare 60.000 lei;cheltuieli financiare 30.000 lei;cheltuieli extraordinare 30.000 lei.
Să se determine rezultatul entităţii pe tipuri de activităţi, precum şi impozitul pe profit de plătit, dacă cheltuielile nedeductibile sunt în sumă de 5.000 lei.
Raspuns:
Nr.crt Denumirea indicatorilor suma1. Venituri din exploatare 80.0002. Cheltuieli de exploatare 60.0003. Profitul sau pierderea din exploatare 1-2 20.000
1. Să se calculeze fluxul de numerar disponibil pentru acționari în cazul uneiintreprinderi despre care se cunosc următoarele: cifra de afaceri 10000 u.m.,cheltuieli materiale 4500 u.m., cheltuieli salariale 4000, cheltuieli cuamortizarea 500 u.m., cheltuieli cu dobânzi 300 u.m., impozit pe profit 200 u.m.,cumpărări de mijloace fixe pe parcursul anului 1000 u.m., venituri din vânzareamijloacelor fixe 500 u.m., creşterea activului circulant net 200 u.m., datoriifinanciare la începutul anului 1000, datorii financiare la sfârşitul anului 1200u.m..
Raspuns:
Activitatea de exploatare:Incasari de la clienti – Plati catre furnizori si angajati – Dobanzi platite +Dividende incasate – Impozitul pe profit = Fluxul de trezorerie din activitateade exploatareCifra de afaceri 10000 u.m - cheltuieli materiale 4500 u.m. – cheltuieli salariale4000 - cheltuieli cu dobânzi 300 u.m. - impozit pe profit 200 u.m.10.000 - 4500 – 4000 – 200 = 300 u.m.
Activitatea de investitii:Incasari din cesiunea imobilizarilor necorporale,corporale,financiare +Rambursarea din creante imobilizate – Plati provenind din achizitionarea deimobilizari necorporale,corporale,financiare = Fluxul de trezorerie dinactivitatea de investitiiVenituri din vânzarea mijloacelor fixe 500 u.m. - cumpărări de mijloace fixe pe
parcursul anului 1000 u.m.500 – 1000 = - 500 u.m.
Activitatea de finantareIncasari din cresteri de capitaluri propii + Cresteri de datorii financiare – Plati
privind reducerile de capitaluri proprii - Rambursari de datorii financiare – Dividende varsate asociatilor – Avansuri pe termen lung primite de la terti =Fluxul de trezorerie din operatii de finantareDatorii financiare la începutul anului 1000 u.m.- datorii financiare la sfârşitulanului 1200 u.m.
1000 – 1200 = - 200 u.m.Flux de numerar total = Flux din activitati de exploatare +Flux de numerar
2. Analizați poziția financiară a unei întreprinderi din domeniul consultanțeifinanciar-contabile care prezintă următoarea situație financiară:
Indicator 31.12.nImobilizări 2000Stocuri 1000Creante 20000Disponibilități 300Capitaluri proprii 20000Datorii mai mari de un an 2000Datorii de exploatare 1300Datorii bancare pe termen foarte scurt 0
PASIVCapital si rezerve = 20.000Datorii pe termen lung = 2.000Datorii pe termen scurt = datorii de exploatare
+ datorii bancare pe termen foarte scurt = 1.300TOTAL CAPITAL PROPRIU SI DATORII = 23.300
Analiza structurii patrimoniale a intreprinderii
Analiza structurii activului
Rata activelor imobilizate = Active imobilizate/Total Active X 100= 2.000/23.300 x100 = 8.58%Rata activelor circulante = Active circulante/Total Active X 100
= 21.300/23.300 x100 = 91.41%Analiza structurii surselor de finantareRata stabilitatii financiare = Capital permanent/Total Pasiv X 100
= 22.000/23.300 x 100 = 94.42%Rata autonomiei globale = Capital Propriu/Total Pasiv X 100
= 20.000/23.300 x 100 = 85.84%
Rata datoriilor pe termen scurt = Datorii pe ter.scurt/Total Pasivx100= 1.300/23.300 x100 = 5.58%Rata datoriilor totale = Datorii totale/Total Pasiv X 100
Rata datoriilor totale Datorii totale/Total Pasiv X 100
Analiza activului net Activul net reprezinta interesul rezidual al proprietarilor in activele intreprinderiidupa scaderea tuturor datoriilor sale.
Determinare prin metoda sinteticaActiv net = Activ total - Datorii totale = 20.000Determinare prin metoda aditivaActiv net = Capital social + Rezerve +Rezultat reportat +Rezultatul
exercitiului-Repartizarile efectuate de rezultatul exercitiuluiin exercitiul respectiv
Analiza corelatiei dintre fondul de rulment, nevoia de fond de rulment sitrezoreria neta
Fondul de rulment reprezinta acea parte a capitalului permanent utilizat pentru finantarea activelor circulante impusa de diferentele dintre sumele deincasat si cele de platit, precum si decalajul dintre termenul mediu detransformare a activelor circulante in lichiditati si durata medie in care datoriile
pe termen scurt devin exigibile, si are ca modalitate de determinare relatiile decalcul:FR = Capitaluri permanente - Active imobilizateFR = Active circulante - Datorii pe termen scurt (datorii curente), exprima
corelatia dintre lichiditatea activelor circulante si exigibilitatea datoriilor petermen scurt
In situatia data, valoarea capitalurile permanente este data de valoareacapitalurilor proprii si a datoriilor pe temen mediu si lung, si este de 22.000 u.m.(20.000 + 2.000). In acest caz valoarea fondului de rulment este de negativa (-2.000 u.m), ceea ce semnifica:
a) capitalul permanent este insuficient pentru acoperirea activelor imobilizate,ceea ce reflecta obtinerea unei parti din resursele temporale pentru acoperireanevoilor permanente; situatia reflecta un dezechilibru financiar si poate ficonsiderata o situatie alarmanta pentru firmele cu activitate industriala
b) activele sunt insuficiente pentru a acoperi rambursarea datoriilor pe termen
scurt, reprezentand o stare de dezechilibru la nivelul firmei si o situatienefavorabila din punct de vedere al solvabilitatii intreprinderii
Necesitatile de finantare ale activitatii de exploatare sunt acoperite in mare parte din surse temporare (datorii de exploatare: furnizori, creditori), diferentadintre necesarul de finantare si datoriile de exploatare reprezinta nevoia de fondde rulment (NFR), care are ca modalitate de determinare relatiile de calcul:
NFR = Active circulante - Disponibilitati - Datorii pe termen scurt NFR = Stocuri + Creante - Credite pe termen scurt (bancare si de trezorerie)TN (trezoreria neta) = Fond de rulment - Nevoia de fond de rulment
Nevoia de fond de rulment este de 21.000 u.m. ceea ce semnifica un surplusde nevoi temporare in raport cu sursele temporare posibile de mobilizat. Aceastait ti t li fii d l d t lt t l liti ii d i tii
situatie se poate explica ca fiind normala daca este rezultatul politicii de investii
rulment pozitiva poate evidentia un decalaj nefavorabil intre lichiditateastocurilor si creantelor si exigibilitatea datoriilor de exploatare (s-a incetinitritmul incasarilor si s-a accelerat ritmul platilor).
Indicatorii economico-financiari
Indicatorii de lichiditate definesc capacitatea entitatii economice de a dispune pe termen scurt de mijloace banesti. Rata lichiditatii generala = activele circulante/ datoriile pe termen scurt; caz incare se defineste capacitatea de plata a ciclului de exploatare
Rata lichiditatii imediate = activele circulante minus stocuri/ datoriile pe termenscurt; caz in care se defineste capacitatea de plata imediataIndicatorii de risc (levier) se calculeaca ca raport intre valoarea datoriilor (petermen scurt si pe termen lung) si capitalurile proprii. Normele bancare impunexistenta unui levier mai mic decat unu (1) pentru a acorda in continuare credite
in conditii de garantie sigura. Indicatorul gradului de indatorare = Capital Imprumutat/CapitalPropriu X100
= 2.000/20.000 x100 = 10% Sau
Indicatorul gradului de indatorare = Capital imprumutat/Capitalangajat X100
= 2.000/22.000 x 100 = 9.09% Indicatorul privind acoperirea dobanzilor = Profit inaintea platii dobanzii siimpozitul pe profit/Cheltuieli cu dobanda; defineste de cate ori intreprinderea
poate achita cheltuielile cu dobanda. Cu cat valoarea acestuia este mai mica, cuatat pozitia intreprinderii este considerate mai riscanta.Indicatorii de activitate furnizeaza informatii cu privire la viteza de intrare sau
de iesire a fluxurilor de trezorerie ale intreprinderii, la capacitatea intreprinderiide a controla capitalul circulant si activitatile comerciale ale acesteiaviteza de rotatie a activelor circulante (stocuri, creante) defineste schimbarileintervenite in activitatea firmei (mai ales in activitatea de exploatare, la nivelul
procesului de aprovizionare si de reducere a costurilor), fapt pentru care au fost
calculati indicatorii :viteza medie de rotatie a stocurilor = Costul vanzarilor/Stocuri; indicatorulaproximeaza de cate ori stocul a fost rulat intr-un exercitiu financiar numarul zilelor de stocare = Sold mediu Clienti/Cifra de afaceri X 365;indicatorul defineste eficacitatea entitatii in colectarea creantelor si exprimanumarul de zile pana la data la care debitorii isi achita datoriile catreintreprindereviteza de rotatie a creditelor-furnizor =Sold mediu Clienti/Achizitii de bunuri(fara servicii) X365; indicatorul aproximeaza numarul de zile de creditare pe
care intreprinderea il obtine de la furnizorii saiviteza de rotatie a activelor imobilizate = Cifra de afaceri/Active imobilizate ;i di t l l fi it t t l i ti l i bili t i
indicatorul evalueaza eficacitatea managementului activelor imobilizate prin
examinarea cifrei de afaceri generate de o anumita cantitate de activeimobilizate
Administrarea şi Lichidarea Întreprinderilor
1. Asociaţii societăţii „X” au decis dizolvarea acesteia. Situaţia patrimoniuluiconform bilanţului contabil la data începerii lichidării se prezintă astfel:Construcţii 30.000 leiAmortizarea construcţiilor 20.000 lei
Echipamente tehnologice 15.000 leiAmortizarea echipamentelor tehnologice 10.000 leiMaterii prime 3.000 leiAjustări pentru deprecierea materiilor prime 500 leiClienţi 2000 leiClienţi incerţi 700 leiAjustări pentru deprecierea clienţilor incerţi 400 leiConturi la bănci în lei 1.300 leiFurnizori 7000 leiProvizioane 1.250 leiCapital subscris vărsat 11.000 leiRezerve legale 1.850 lei
Operaţiile de lichidare efectuate de lichidator au fost:a) Construcţiile au fost vândute cu 11.000 lei, faţă de valoarea rămasăneamortizată de 10.000 lei;
b) Echipamentele tehnologice au fost văndute cu 7.000 lei faţă de valoarearămasă neamortizată de 5.000 lei;c) Materiile prime au fost vândute cu 2.850 lei faţă de valoarea de 2.500 lei;d) În vederea încasării înainte de scadenţă a creanţelor certe au fost acordatesconturi în valoare de 100 lei;e) Din suma clienţilor incerţi de 700 lei se încaseaza jumătate, restul fiindirecuperabile;f) Pentru plata înainte de termen a datoriilor către furnizori, aceştia au acordatsconturi în sumă de 350 lei;g) Cheltuielile efectuate cu lichidarea societăţii au fost în sumă de 900 lei.Se cere:a) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de lichidare.
b) Întocmirea bilanţului înainte de partaj.c) Înregistrările contabile aferente operaţiilor de partaj la acţionari
Raspuns:Legea nr. 31/1990 nu dă o definiţie expresă a dizolvării societăţii. În lipsaacesteia, precizarea noţiunii a revenit doctrinei. Astfel, dizolvarea a fostconsiderată modalitatea juridică de încetare a existenţei societăţii.Mai aproape de realitate este definirea dizolvării ca fiind un fapt care determinăîncetarea vieţii societăţii, ca organism activ ce urmăreşte realizarea de beneficii
din exercitarea unei activităţi comerciale.Totuşi, cea mai exactă caracterizare este aceea care consideră dizolvarea ca unmoment care pune capăt activităţii comerciale normale, aşa cum aceasta a fostdeterminată de actul constitutiv şi marchează trecerea în faza lichidării. Deci,
prin dizolvare, societatea intră într-o nouă fază a existenţei sale, în care urmeazăsă se procedeze la lichidarea bunurilor sale, adică la transformarea lor în bani,
plata creditorilor şi repartizarea restului între asociaţi. Numai după parcurgereaacestui “ciclu” intervine stingerea personalităţii juridice a societăţii şi, o data cuaceasta, a tuturor raporturilor juridice ce o leaga.Perioada ce urmează dizolvării este asemănătoare cu perioada constitutivă:societatea se bucură de o personalitate juridică restrânsă, limitată, de aceastădată, la operaţiunile lichidării.În procesul de încetare a personalităţii juridice a unei societăţi comerciale,dizolvarea şi lichidarea reprezintă, în condiţii obişnuite, cele două fazeobligatorii, în principiu separate de momentul desemnării lichidatorilor. În modexcepţional, legea reglementează cazuri în care personalitatea juridică asocietăţii încetează, fără a se parcurge cele două faze. În cazul fuziunii şidivizării societăţilor comerciale reglementate prin Legea nr. 31/1990 se impuncâteva precizări. Art. 233 alin. (1) din Legea nr. 31/1990 prevede: fuziunea se
face prin absorbirea unei societăţi de către o altă societate sau prin contopirea adouă sau mai multe societăţi pentru a alcătui o societate nouă.Fuziunea este operaţiunea prin care se realizează o concentrare a societăţilor comerciale; două sau mai multe societăţi comerciale se reunesc pentru a forma osingură societate. Ea are două forme: fuziunea prin absorbţie şi fuziunea princontopire.
Organizarea auditului intern si controlul in tern alintreprinderii
1. Intocmiti o CARTA de Audit Intern si un Regulament general de aplicare aCARTEI de Audit intern la o societate comerciala din domeniul productieiindustriale.
Raspuns:Carta auditului intern urmareste:
- sa defineasca sfera de activitate a auditului intern;- sa stabileasca pozitia structurii de audit intern în cadrul societatii comerciale;
- sa autorizeze accesul la documente, persoane si bunuri fizice, autorizarenecesara pentru îndeplinirea obiectivelor auditului intern.A. ROLUL SI OBIECTIVELE AUDITULUI INTERN1. Rolul auditului intern
Auditul intern al calitatii este o examinare sistematica si independenta,efectuata pentru a determina daca activitatile si rezultatele lor, referitoare lacalitate, corespund dispozitiilor prestabilite,daca aceste dispozitii sunt efectivimplementate si corespunzatoare pentru relizarea obiectivelor.
Auditul intern este o activitate independenta si obiectiva care ofera
societatii o asigurare referitoare la gradul de control asupra sistemului calitatiiactivitatii de productie desfasurate si a guvernarii entitatii, precum sirecomandari pentru îmbunatatirea proceselor de productie si a gestionarii
patrimoniului.Auditul intern contribuie la îmbunatatirea continua a managementului si a
calitatii acestuia.Aceasta examinare se realizeaza în raport cu normele existente (standarde,
standarde de referinta, indicatori de performanta, manualul calitatii, proceduri,instructiuni etc.), pentru a stabili în ce masura ele sunt respectate, îndeplinite.Auditul calitatii nu se rezuma, însa, numai la stabilirea acestei corespondente, cievalueaza eficacitatea aplicarii acestor norme si a rezultatelor obtinute îndomeniul calitatii.
Pe baza rezultatelor auditului calitatii se propun actiuni care sa duca laîmbunatatirea gradului de realizare a obiectivelor propuse anterior. Auditoriiidentifica cauzele care au dus la aceste neîndepliniri si propun masurile pe carele considera cele mai potrivite pentru eliminarea lor.2. Obiectivele auditului intern2.1. Obiectivele auditului intern
Obiectivele generale ale auditului intern sunt:
_ sa asigure conducerea, actionarii,în general, ca societatea satisface sau nustandardele minime de calitate;
_ sa consacre metode adecvate de evaluare interna si sa demonstreze prin probesi documente relevante starea procesului de productie si cercetare de societate;
_ sa auditeze autoevaluarea, sa coopereze cu evaluatorii externi si sa contribuiela asigurarea si cresterea calitatii;
_ sa faca cunoscute conducerii activitatile si procesele de productie care nuîndeplinesc standardele minime de calitate si sa faca propuneri pentruîmbunatatirea lor.2.2. Obiectivele misiunii de audit intern
În principal, unei misiuni de audit i se pot atribui trei obiective principale:- verificarea conformitatii procedurilor si a operatiunilor specifice proceselor de
productie si de cercetare din societate cu normele legale - auditul de regularitate;- evaluarea rezultatelor obtinute si compararea lor cu obiectivele propuse;- examinarea impactului activitatilor desfasurate asupra calitatii proceselor de
productie si de cercetare din sociectate – auditul de performanta.- evaluarea sistemelor de management – auditul de sistem.3. Organizarea auditului intern
Conducatorul societatii ia masurile necesare pentru instituirea cadruluiorganizatoric si functional necesar desfasurarii activitatii de audit intern.Auditorii interni îsi desfasoara activitatea în subordinea directa a conducatoruluiunitatii, exercitând o functie distincta si independenta de activitatile unitatii; prinatributiile lor, nu trebuie sa fie implicati în elaborarea procedurilor de controlintern si în desfasurarea activitatilor supuse auditului intern.
Auditorii interni sunt responsabili pentru organizarea si desfasurareaactivitatilor de audit.
Auditul intern este o activitate functionala independenta si obiectiva princare se ofera consiliere si asigurare managementului ca sistemele de controlintern exista si functioneaza eficace.
Auditorii interni din cadrul societatiii:• raporteaza direct managementului si sunt independenti fata de orice altdepartament;• informeaza managementul despre modul de functionare a sistemului calitatiidin unitate;
• nu au putere, autoritate, functii sau îndatoriri executive sau manageriale, cuexceptia celor legate de gestionarea functiei de audit intern;• nu sunt implicati în operatiunile/activitatile curente ale unitatii;• nu sunt responsabili pentru elaborarea detaliata sau implementarea de noisisteme, dar pot fi consultati în timpul procesului de elaborare în ceea ce
priveste masurile de control ce trebuie încorporate în sistemele noi saumodificate, cu mentiunea ca este interzis în mod expres ca acelasi auditor sa deaconsultanta într-un domeniu si ulterior sa-l auditeze.Relatia cu auditul extern:
Auditorii interni vor intra în legatura cu auditorii externi pentru:• a întretine cu acestia o relatie de lucru profesionala si de cooperare;i l ifi d t i f tiil f it l i t l dit t i
• a asigura valorificarea adecvata a informatiilor referitoare la sistemul auditat si
Auditorii interni se vor concentra în special pentru:• orientarea planului anual de audit intern astfel încât sa tina cont derecomandarile auditorului extern;• primirea rapoartelor auditorului extern si informarea managementului despre
recomandarile acestora;• cunoasterea programului de audit extern si a metodologiei specifice aplicata pentru realizarea auditului extern;• facilitarea comunicarii, când este necesar, între auditul extern si conducereauniversitatii.4. Atributiile auditorilor interni
Auditorii interni au urmatoarele atributii:a) definesc proceduri de audit intern a calitatii specifice unitatii; acestea suntacceptate de catre management;
b) elaboreaza proiectul planului anual de audit intern;c) efectueaza activitati de audit intern pentru a verifica daca sistemele demanagement sunt transparente si sunt conforme cu criteriilor, standardelor si indicatorilor de performanta specifici asigurarii interne a calitatii;d) raporteaza periodic constatarile, concluziile si recomandarile rezultate dinactivitatile de audit;f) elaboreaza raportul periodic (anual) de audit intern si prezenta concluziile si
propunerile conducerii societatii5. Standardele de audit intern
Procedurile si metodologiile folosite la auditul intern au la baza Normelemetodologice de exercitare a auditului intern, armonizate cu Standardele dePractica Profesionista a Auditului.
B. PRINCIPIILE ACTIVITATII AUDITULUI INTERN
1. Independenta si obiectivitateActivitatea de audit intern nu trebuie sa fie supusa ingerintelor
(imixtiunilor) externe începând cu stabilirea obiectivelor auditului, realizareaefectiva a lucrarilor si pâna la comunicarea rezultatelor acesteia.
Persoanele care sunt soti, rude sau afini pâna la gradul al patruleainclusiv, cu conducatorul unitatii, nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiasientitati. Auditorii interni nu pot fi desemnati sa efectueze misiuni de audit internîn unitate daca sunt soti sau afini pâna la gradul al patrulea inclusiv, cuconducatorul acesteia sau cu membrii organului de conducerecolectiva.Auditorii interni nu trebuie implicati în vreun fel în îndeplinireaactivitatilor pe care în modpotential le pot audita si nici în elaborarea siimplementarea sistemelor de control intern ale unitatiii.2. Competenta si constiinta profesionala
Pregatirea si experienta auditorilor interni constituie un element esentialîn atingerea eficacitatii activitatii de audit.St t d dit bli i t t b i di d t t t t i
Structura de audit public intern trebuie sa dispuna de toata competenta si
Indiferent de natura lor, misiunile de audit intern vor fi încredintate acelor persoane cu o pregatire si experienta corespunzatoare nivelului de complexitateal sarcinii.
În scopul auditarii unor proceduri specifice, pot fi contractate servicii de
expertiza/consultant în afara unitatii, iar lucrarile vor fi supervizate de auditoriiinterni.Structura de audit intern trebuie sa dispuna de metodologii si sisteme IT
moderne, de metode de analiza statistice si instrumente de control a sistemelor informatice. Este necesara organizarea unui sistem de pregatire profesionalacontinua.3. Exercitarea unei activitati normate
Structura de audit intern va elabora norme metodologice proprii înconformitate cu Normele metodologice generale referitoare la exercitarea
auditului intern.4. Programul de asigurare si îmbunatatire a calitatiiAuditorii interni trebuie sa elaboreze un program de asigurare si
îmbunatatire a calitatii subtoate aspectele activitatii de audit intern. Programultrebuie sa asigure faptul ca normele, instructiunile si codul de conduita etica suntrespectate de auditorii interni.
Auditul intern necesita adoptarea unui proces permanent de supravegheresi evaluare a eficacitatii globale a programului de calitate. Acest proces trebuiesa permita evaluari interne si externe.
Evaluarea interna presupune controale permanente privind bunafunctionare a auditului intern si controale periodice realizate de catre auditoriiînsisi (autoevaluare). Auditorii interni examineaza eficacitatea normelor internede audit pentru a verifica daca procedurile de asigurare a calitatii misiunilor deaudit sunt aplicate în mod satisfacator, garantând calitatea rapoartelor de audit.Evaluarea interna permite depistarea insuficientelor si îmbunatatirile necesareunei derulari corespunzatoare a viitoarelor misiuni de audit si planificareaactivitatilor de perfectionare profesionala.
C. METODOLOGIE
1. Planul anual de audit internProiectul planului de audit intern se elaboreaza de auditorii interni, pe
baza evaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programe/proiectesau operatiuni, precum si prin preluarea sugestiilor conducerii unitatii.
Conducerea aproba anual proiectul planului de audit intern. Auditorulintern poaterealiza misiuni de audit intern cu caracter exceptional, necuprinse în planulanual de audit intern.
2. Conditiile necesare pentru realizarea misiunilor de audit intern2 1 A l dit il i t i l i f tii i d t
2 1 Accesul auditorilor interni la informatii si documente
Auditorii interni au acces sau pot solicita toate datele si informatiile utilesi probante (inclusivcele în format electronic) pe care le considera relevante
pentru scopul si obiectivele misiunii de audit intern.2.2.. Realizarea misiunii la fata locului
Auditul trebuie sa fie realizat într-un climat de încredere. Conducereaunitatii trebuie sa sustina activitatea auditorilor interni, deoarece acestiaurmaresc doar îmbunatatirea functionarii unitatii si promovarea intereselor acesteia.2.3. Transmiterea rezultatelor
Constatarile si recomandarile sunt aduse la cunostinta conducerii unitatii pe masura obtinerii acestora, daca ele prezinta importanta. Raspunsul conduceriiunitatii la aceste comunicari pot determina reorientarea cercetarilor auditorilor.
La încheierea auditului sunt comunicate conducerii unitatii principalele
concluzii, observatiile relevante si propunerile de îmbunatatire a unor indicatori.Proiectul raportului de audit intern este prezentat conducerii unitatii.Conducerea unitatii comunica eventualele observatii auditorilor. În termen de 10zile de la primirea acestora, auditorii interni analizeaza observatiile, întreprind
procedurile necesare pentru îmbunatatirea probelor si prezinta conducerii formaraportului îmbunatatita. Dupa aprobarea modificarilor facute, auditorii internitrimit raportul final de audit conducerii unitatii2.4. Urmarirea aplicarii recomandarilor auditorilor interni
Conducerea unitatii fixeaza modalitatile de aplicare a recomandarilor.Conducerea unitatii poate sa propuna un plan de actiune însotit de un
calendar deimplementare a recomandarilor. Conducerea unitatii asigura urmarirea aplicarii
planului de actiune.
D. REGULI DE CONDUITA
Auditorul are acces la toate datele în cadrul misiunii sale si trebuie sarespecte secretul profesional în ceea ce priveste informatiile colectate.
Auditorul exercita o functie de evaluare independenta, care se
concretizeaza în recomandari.Auditorul trebuie sa respecte Codul privind conduita etica a auditorilor.Auditorul trebuie sa semnaleze imediat, pe linie ierarhica, neregulile care
fac obiectul auditului. Auditorul trebuie sa comunice rezultatele muncii sale(constatarile si recomandarile) conducerii unitatii.
Raportul de audit si documentele de lucru sunt supervizate de catreresponsabilul misiunii de audit sau, în lipsa acestuia, de auditorul însusi. Aceastaasigura faptul ca, atât constatarile cât si informatiile probante sunt validate.
1. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiului continuitatii
activitatii.
Raspuns:Principiul continuităţii activităţii care presupune că unitatea patrimonială îşi vacontinua în mod normal funcţionarea într-un viitor previzibil fără a intra înstarea de lichidare sau de reducere sensibilă a activităţii. Astfel, situaţiilefinanciare trebuie să fie întocmite pe o bază diferită de evaluareAuditorul va lua în calcul riscul de nerespectare a principiului continuităţiiactivităţiidin situaţiile financiare printr-o serie de:
-calcule financiare - scadenţe fără mijloace de rambursare, împrumuturi realizate pe termen scurt pentru finanţarea activelor financiare pe termen lung, datorianetă sau situaţia datoriei nete curente.-indicii de exploatare15 – pierderea unor clienţi importanţi, lipsa concurenţeifurnizorilor sau lipsa furnizorilor importanţi, diferenţiaţi în ceea ce priveşteremunerarea factorului forţă de muncă sau acţiuni în justiţie care pot conduce lahotărâri judecătoreşti ce nu pot fi onorate.Aceste riscuri pot fi diminuate dacă planul conducerii are surse alternative de
procurare a lichidităţilor prin venituri extraordinare sau obţinerea de capital pentru acoperirea datoriilor.Auditorul se poate găsi în una din următoarele situaţii:a. A fost aplicată convenţia contabilă de bază a continuităţii activităţii, dar existăo incertitudine semnificativă. În acest caz, se verifică dacă în notele anexe aufost descrise corect faptele susceptibile de a pune în discuţie continuitateaactivităţii; în caz afirmativ, auditorul va emite o opinie fără rezerve, dar vaintroduce un paragraf de observaţii; în caz negativ, va emite o opinie cu rezervesau o opinie defavorabilă;
b. Situaţiile financiare au fost stabilite în condiţii de continuitate a activităţii,dar, în raţionamentul său profesional, auditorul reţine că întreprinderea nu va fi
în măsură să continue activitatea; în acest caz, el va emite o opinie defavorabilă;c. Conducerea întreprinderii refuză să facă sau să completeze analizele sale
pentru a evalua de o manieră complexă aspectele legate de continuitateaactivităţii; auditorul poate introduce o rezervă în raportul său, ca urmare alimitării întinderii lucrărilor sale.
2. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul separarii exercitiilor financiare.
Raspuns:
Principiul independenţei exerciţiului se referă la delimitarea în timp acheltuielilor şi veniturilor aferente activităţii agentului economic pe măsuraangajării acestoraşi a trecerii lor la rezultatul exerciţiului la care se referă.„Astfel, efectele tranzacţiilor şi ale altor evenimente sunt recunoscute atuncicând acestea se produc şi nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul său esteîncasat sau plătit şi este înregistrat în evidenţele contabile şi raportat în situaţiilefinanciare ale perioadelor aferente. Situaţiile financiare care respectă acest
principiu oferă informaţii utilizatorilor nu numai despre tranzacţiile trecute, careau implicat plăţi şi încasări, dar şi despre obligaţiile de plată din viitor şi despre
resursele privind încasările viitoare“Auditorul trebuie să se asigure că toate veniturile şi cheltuielile aferenteactivităţii agentului economic sunt delimitate în timp pe măsura angajării şidecontate asupra rezultatului exerciţiului la care se referaAuditorul trebuie să obţină un grad rezonabil de asigurare că bilanţulrespectă concepţiile fundamentale de bază ale contabilităţii:- continuitatea activităţii de exploatare;- contabilitatea de angajamente.Bilanţul contabil oferă comparabilitatea elementelor patrimoniale pe cel puţin
două exerciţii financiare, metodele de evaluare şi prezentare sunt identice cucele ale anului precedent, iar dacă sunt modificări, ele să fie înscrise şi justificateîn notele ataşate bilanţului;- elementele de activ şi de pasiv sunt evaluate fără a se face compensăriîntre active şi pasive, între cheltuieli şi venituri;- bilanţul de deschidere corespunde cu bilanţul de închidere a exerciţiului
precedent;- auditorul procedează pentru fiecare cont la verificarea contabilă acredibilităţii componentelor sale şi a soldului său;- datele de inventar ale elementelor de activ şi de pasiv sunt regrupate în
registrul inventar cantitativ şi valoric, după caz. Auditorul procedează la ocomparare între valorile contabile şi valorile de inventar furnizate deîntreprindere, apreciind credibilitatea lor.
3. Cum probati intr-o misiune de audit statutar principiul principiul prudentei.
Raspuns:Principiul prudentei trebuie sa raspunda , potrivit Directivei a IV a la doua
imperativea) numai beneficiile realizate la data inchiderii bilantului pot fi inscrise in acestcont
b) trebuie sa se tina seama de toate riscurile previzibile si de pierderile eventualecare au aparut in cursul exercitiului sau al unui exercitiu anterior , chiar dacaaceste riscuri sau pierderi nu sunt cunoscute decat intre data de inchidere aexercitiului si data de intocmire a bilantului.Trebuie sa se tina cont de deprecieri, indiferent daca exercitiul se incheie cu
pierderi sau cu beneficii.Principiul trebuie aplicat cu buna credinta; el nu admite
“supraevaluarea de activ si a veniturilor , respectiv subevaluarea elementelor de pasiv si a cheltuielilor tinand cont de deprecierile, riscurile si pierderile posibilegenerate de desfasurarea activitatii exercitiului financiar curent sau anterior”In elaborarea situatiilor financiare pot aparea incertitudini care inevitabilsunt recunoscute prin prezentarea naturii si a valorii lor. De exemplu, incasareacreantelor incerte si litigioase, durata de viata probabila a echipamentelor tehnologice, reclamatii cu privire la produsele in garantie.In acelasi timp , prudenta nu permite constituirea de rezerve sau provizioane faraobiect sau supradimensionate, subevaluarea constienta a activelor sauveniturilor, dar nici supraevaluarea deliberata a datoriilor sau a cheltuielilor.Astfel, situatiile financiare nu mai pot fi credibile.
4. Probele de audit sunt mai credibile atunci cand:a)sunt obtinute dintr-o sursa independenta,din exteriorul intreprinderii
b)este furnizata de un alt auditor c)este obtinuta pe suport de hartie sub forma unei fotocopii
Raspuns:Toate cele trei.
EVALUAREA INTREPRINDERILOR
1. Atunci când se determinã fluxul de trezorerie, în vederea evaluãrii unei
întreprinderi, profitul net se corecteazã cu:a) cheltuielile nedeductibile, necesarul de fond de rulment si investitia deti
b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia dementinere;c) investitia de mentinere, amortismentele si necesarul de fond de rulment.
Raspuns :b)amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia dementinere;
2. Ce este actualizarea?
Raspuns:Actualizarea este o procedură indispensabilă pentru asigurarea unei corecte
viziuni dinamice în aplicarea metodelor de evaluare şi, de asemenea, pentruluarea în calcul a fluxurilor de rezultate considerate în timp. Mai precis,actualizarea este o operaţie prin care o suma care va fi încasată sau plătită înviitor este transformată în valori de azi. Necesitatea acestei operaţiuni derivă dinfaptul că unităţile monetare de mâine nu sunt echivalente cu unităţile monetarede azi (fără a lua în calcul inflaţia).Pentru actualizarea unei sume care se va obţine în viitor se utilizează rata deactualizare, care reprezintă rentabilitatea cerută de piaţă pentru o sumă decapitaluri investite în întreprinderea evaluată.
3. Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului uneiîntreprinderi. Raspuns:Rata de actualizare poate reflecta costul mediu ponderat al capitaluluiîntreprinderii. Desigur, se înţelege ca,atunci când firma nu utilizează credite,rata de actualizare va fi egala cu costul capitalurilor propriiFormula de calcul a costului capitalului mediu ponderat al capitalului este:CMPC= CKpr *K pr/v+CD* (1-Ci),unde:
CMPC= costul mediu ponderat al capitaluluiKpr = costul capitalului propriuK pr = capitalul propriuV = valoarea de piaţa a întreprinderii (capital la dispoziţia furnizorilor decapital)CD = crediteCi = cota de impozit pe profit
4. Cum se determinã costul capitalului propriu al unei întreprinderi?
Raspuns:Ccp = Rn + (Rr - Rn) *β
Unde: Rn = rata neutră de plasament a disponibilităţilor pe piaţa financiară;Rr = rata cu riscuri sau totalitatea riscurilor la care este supusăîntreprinderea; atât cele externe cât şi cele interne;Rr – Rn = prima de risc a întreprinderii;β = coeficient care semnifică volatilitatea acţiunii întreprinderii de evaluat
EXPERTIZA CONTABILA
1. Cum se clasifica expertizele contabile?
Raspuns:Expertizele contabile se clasifica astfeldupa scopul principal pentru care au fost solicitate:-expertize contabile judiciare-expertize contabile extrajudiciaredupa natura principalelor obiective-expertize contabile civile- expertize contabile penale- expertize contabile comerciale- expertize contabile fiscale- alte expertize contabile judiciare dispuse de organele in drept si expertizecontabile extrajudiciare solicitate de alti clienti
2. Explicaţi independenţa absolută şi independenţa relativă a expertuluicontabil?
Raspuns:Expertizele contabile pot fi efectuate numai de catre experti contabili inscrisi inTabloul Corpului.Expertul contabil solicitat in efectuarea unei expertize contabile este obligat safie independent fata de partile interesate in expertiza , evitindu-se orice situatiecare ar presupune o lipsa de independenta sau o constringere care ar putea sa-Ilezeze integritatea si obiectivitate.
Independenta expertului contabil trebuie sa fie absoluta in cazul expertilor
contabili numiti din oficiu de catre organele in drept, si independenta expertuluicontabil e relativa in cazul expertilor contabili recomandati de parti sauli it ti i f t ti l t bil t j di i
solicitanti in efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare
Independenta absoluta a expertului contabil numit de catre organele in dreptderiva din obligatia acestuia de a tine seama de toate cazurile deincomptibilitate, abtinere sau respingere prevazute de catre Codul de proceduracivila si alte reglementari procedurale speciale,care sint aceleasi cu cele
prevazute pentru judecatori.Situatiile de incompatibilitate ,abtinere sau posibilitatea de recuzare –in care s-ar afla expertul contabil, va trebui aduse la cunostinta organului care l-a numit .Independenta relativa deriva doar din reglementarile profesiei contabile mai
restrictive decit cele de reglementare generala.Expertul contabil la primirea oricarei lucrari de expertiza,va face un examen deindependenta-pecare o va consemna in “Declaratie de independenta”,care vainsoti lucrarea depusa pentru auditul de calitate la Corp.
STUDII DE FEZABILITATE
1. Care este conținutul unui Plan de afaceri – enumerați principalele aspecte;
Raspuns:Principalele aspecte care pot fi avute în vedere în cadrul unui plan de afaceri
sunt:1. Rezumatul planului de afaceri. Va cuprinde un scurt istoric al firmei,
prezentarea conducerii si a echipei, domeniul de activitate si proiectiile petermen scurt si lung, caracteristicile produsului, descrierea pietei, scurta analizafinanciara, investitia necesara.Este necesar a sa se identifice foarte clar obiectivele urmarite de managementul
firmei.2.Prezentarea produsului. Vor fi prezentate calitatea produsului si costurile
de productie, precum si pretul de vanzare. Daca exista, vor fi aratate si serviciile post vanzare, evidentiindu-se atat sporul de valoare pe care il aduc produsului
precum si costurile pe care le vor avea.Se vor prezenta si aspectele cediferentiaza produsul firmei de cele ale concurentei. In cazul in care exista
patente, brevete sau drepturi de marca acestea vor fi mentionate.Daca este cazul se va prezenta si procesul de productie, aratandu-se etapele
acestuia, utilajele necesare, modul de organizare, eventualul impact asupramediului.
3. Prezentarea si analiza pietei. In primul rand trebuie avuta in vedere ocorecta dimensionare a pietei. Apoi se va analiza oferta existenta pe piata. Sevor lua in calcul preturile pentru produsele existente, calitatea acestora, modul in
care se promoveaza.O buna intelegere a concurentei va permite o corecta orientare de resurse ind l/fi i
concurenti sunt greu de obtinut insa o cat mai buna informare este intodeaunautila.Se va urmari colectarea de informatii referitoare la:
principalii concurenti, la modul acestora de organizare, ce avantaje de imagineau, in ce fel se aprovizioneaza si cum isi distribuie produsele, segmentele de
piata pe care le deservesc, produsele pe care acestia le ofera, calitatea si pretul produselor Cum sunt organizati concurentii, ce avantaje de imagine au, in ce felse aprovizioneaza si cum isi distribuie produsele.
5.Prezentarea partenerilor de afaceri.Se vor prezenta furnizorii de materii prime si servicii, localizarea lor geografica, modul in care se va colabora cuacestia, valoarea estimata a contractelor, modalitatile de plata.
In cazul in care exista o relatie mai veche cu unii dintre parteneri se vor prezenta avantajele precum discount mai mare, plata la termen.
6. Identificarea clientilor. Nici o afacere nu poate avea succes daca nu raspunde
unei nevoi clare a consumatorilor. Este extrem de important sa intelegem profilul clientului existent sau potential. Pe cat posibil trebuie studiatcomportamentul acestuia in alegerea produselor, puterea de cumparare, criteriiledupa care se orienteaza, modul in care isi cauta informatia, etc.
In analizarea si identificarea clientilor trebuie avuta in vedere si raportareaacestora la pretul produselor.
Exista situatii in care un pret prea mic sau prea mare va indeparta anumiticlienti.
7.Strategia de marketing.Se va prezenta detaliat modul in care vor ficomercializate produsele. Se vor identifica modalitatile de intrare in piata sicosturile aferente. Se vor scoate in evidenta aspectele ce pot constitui avantaje infata concurentei. Se va stabili un buget de promovare si modul in care va fidistribuit.Trebuie identificat un mesaj clar pe care doriti sa il transmiteticlientilor si modul in care se va trasmite acest mesaj (lansare oficiala,comunicate de presa, reclama in ziare sau pe internet, reduceri promotionale,etc).
8. Prezentarea personalului necesar.Succesul afacerii depinde intodeauna deexistenta unei echipe bine pregatite si motivate. In planul de afaceri se vor identifica posturile necesare, modul in care vor fi gasiti oamenii potriviti,
costurile cu salarii si training.Existenta unui grup inchegat de angajati pregatitice va fi nucleul viitoarei echipei constituie un avantaj demn de scoz in evidenta.9. Investitia necesara.Atunci cand pentru realizarea obiectivelor din planul deafaceri este necesara efectuarea unor investitii acestea vor fi expuse in plan.
Prezentarea investitiei trebuie sa cuprinda: obiectul investitiei, modul derealizare, graficul de realizare, valoarea necesara realizarii investitiei, perioadade recuperare a investitiei. Eventualele detalii tehnice pot fi prezentate intr-oanexa.10. Aspecte legale.Atunci cand realizarea obiectivelor propuse in planul de
afaceri impune obtinerea unor avize legale, a unor autorizatii precum si alteaspecte legale acestea vor fi expuse in panul de afaceri intocmit.11 E ti i fi i E t ti l l l d f i i d li
11 E ti i fi i Este esential ca planul de afaceri sa cuprinda o analiza
12. Estimarea volumului total al vanzarilor se va face pe baza unei analize acererii din piata, a caracteristicilor produsului si a strategiilor concurentilor.Analiza cheltuielilor trebuie sa fie realista si sa includa in calcul si eventualelesurprize ce pot sa apara in timp. In prezentarea cheltuielilor trebuie tinut cont de
cele initiale, necesare demararii afacerii, si de cele normale desfasurarii acesteia,odata atins punctul de dezvoltare dorit.Se va face apoi distinctie intre cheltuielilefixe si cele variabile (cheltuielile fixe raman neschimbate odata cu fluctuatiavanzarilor, asa cum sunt chiria, salariile, iar cele variabile depind de productie,
precum materiile prime).Este indicat sa fie prezentat in planul de afaceri si modul in care va fi afectataafacerea in cazul unor evenimente neprevazute, cum ar fi o reducere avanzarilor, o crestere a costurilor, blocaje de orice fel. O astfel de analiza poatescoate in evidenta unele pericole si modul in care acestea pot fi evitate. In plus,
un potential investitor ar putea aprecia pozitiv abordarea realista in planul deafaceri si a unor situatii negative.
2. Enumerați costurile de funcționare curentă a activității unei întreprinderi;
Raspuns:Costurile de functionare curenta a activitatii unei firme sunt:
Materii primeMateriale consumabile, materiale auxiliareCosturi de personal (salarii, costuri sociale), salarii personal de conducere,
prime, bonusuriCosturi de training si formare persoanlImpozite si taxe localeServicii externeContabilitateConsultanta fiscalaConsultanta juridica
Consultanta managerialaConsultanta ITConsultanta resurse umaneCosturi spatiuSpatiu de birouriSpatiu de productieSpatiu de vanzariSpatiu de depozitareCheltuieli de incalzire, gaz curent, curatenie, reparatii, asigurare, apa/canal,
1. Modalităţi de organizare a profesiei contabile.
Raspuns:Cum se exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat?• Modalităţi de exercitare a profesiei (art.8 si 11 din O.G. nr.65/1994):• Individual (activitate independentă, conform art.46, alin.(1) şi (3) din Legeanr.571/2003 privind Codul fiscal);• Societăţi comerciale de expertiză contabilă sau contabilitate (art.8 si 11 din
O.G. nr.65/1994, Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale).Societatile de expertiza contabila au:- cel putin 51 % actionari experti contabili sau contabili autorizati c- cel putin 51% din numarul membrilor Consiliului de Administrate sunt experticontabili sau contabili autorizati, membri ai Corpului.Societatile de expertiza contabila nu pot avea participari financiare in unitati
patrimoniale industriale, comerciale, agricole, bancare sau de asigurari si nici insocietati civile.Membrii Corpului nu pot fi asociati sau acfionari la mai multesocietati comerciale de expertiza contabila.Societatile comerciale de expertiza pot fi romane, straine sau mixte.Societatile de expertiza se bucura de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatiiimpuse membrilor Corpului. Exceptie: dreptul de a alege sau de a fi ales inorganele de conducere ale Copului.Angajarea raspunderii societaţilor comercialede expertiza contabila si a membrilor care le alcatuiesc se realizeaza prinexercitarea drepturilor administrative si a celor de naturatehnica de catre:- conducatorul (administratorul) societatii: drepturile administrative si sociale(de exemplu: fata de banca, reprezentarea societatii in fata tertilor si aadministratiei publice etc.), acesta dispunand de semnatura sociala a societatii;
- expertii contabili. contabilii autorizati si ceilalti asociati sau actionari aisocietatii, care asigura cerintele de natura tehnica ale propriilor lor lucrariexecutate, prin semnarea acestora, alaturi de semnatura autorizata a conduceriisocietatii.
2. Criteriile de recunoaştere a unui organism profesional.
Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele international, unorganism national al profesiei contabile trebuie:-Sa fie un organism necomercial si neguvernamental;
- Sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai;-Membrii sa fie profesionisti contabili;-Sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului;-Sa aiba capaciatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale sicontabile (etica, disciplina, practica profesionala, controlul calitatii);- Membrii sai trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil,activitatile traditionale effectuate de profesionistii contabili;- Sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinireamisiunii si obiectivele sale.
![i «BURSA DE VALORI A MOLDOVEI».moldse.md/buletin/PDF/anul_2007.pdf · }n afar= de aceasta, Bursa de Valori a Moldovei presteaz= un pachet de servicii informa\ionale ]n variant=](https://static.documente.net/doc/80x56/5e49cd442bdd414f1041180c/i-bursa-de-valori-a-moldovei-n-afar-de-aceasta-bursa-de-valori-a-moldovei.jpg)
