VALUARA STĂRII NUTRIŢI A OPIILOR DIN CICLUL PRIMAR...

INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE

EVALUAREA STĂRII DE NUTRIŢIE A COPIILOR DIN CICLUL PRIMAR CONFORM METODOLOGIEI

OMS PRIN PARTICIPAREA LA PROIECTUL "EUROPEAN CHILDHOOD OBESITY SURVEILLANCE INITIATIVE (COSI)"

RAPORT NAŢIONAL ROMÂNIA 2017

IISSSSNN 22660011 –– 77446666

IISSSSNN--LL 22660011--77446666

COSI RAPORT NAȚIONAL ROMÂNIA

INSTITUTUL NAȚIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ

CENTRUL NAȚIONAL DE EVALUARE ȘI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE

1

Evaluarea stării de nutriţie a copiilor din ciclul primar conform metodologiei oms prin participarea la proiectul "European childhood obesity surveillance initiative (COSI)"

RRaappoorrtt nnaaţţiioonnaall RRoommâânniiaa

22001177

Autori: Dr. Constanța Huidumac, Dr. Lăcrămioara Brîndușe Revizie și editare: Dr. Alexandra Cucu, Dr. Ciprian Ursu




2

CUPRINS

Introducere Pag. 6

Obiective Pag. 7

Metodologie Pag. 9

Proiectarea studiului Pag. 9

Loc de desfășurare Pag. 9

Populația de studiu Pag. 9

Eșantionarea Pag. 11

Mărimea eșantionului Pag. 11

Perioada de timp dedicată măsurătorilor Pag. 12

Instrumente și tehnici de măsurare Pag. 12

Instruire și standardizare Pag. 12

Colectarea datelor Pag. 13

Controlul calității datelor Pag. 15

Procesarea datelor Pag. 15

Analiza datelor Pag. 16

Raportarea datelor Pag. 16

Considerații etice Pag. 16

Rezultate Pag. 18

Caracteristici demografice ale copiilor Pag. 18

Antecedente personale și heredo-colaterale ale copiilor Pag. 19

Activitatea fizică a copiilor Pag. 24

Comportamentele alimentare ale copiilor Pag. 29

Caracteristici antropometrice ale copiilor Pag. 37

Practicile privind nutriția și activitatea fizică în școli Pag. 44

Concluzii şi recomandări Pag. 50

Bibliografie Pag. 53




3

Lista tabelelor

Numărul și titlul tabelului

Pagina

Tabel nr. 1. Ratele de participare și consimțământul copiilor/părinților 10

Tabel nr. 2. Distribuția copiilor incluși în analiza finală în funcție de gen și grupa de vârstă

15

Tabel nr. 3. Definiția obezității (OMS și IOTF) 16

Tabel nr. 4. Antecedentele familiale privind hipertensiunea arterială 22

Tabel nr. 5. Antecedentele familiale privind diabetul zaharat 23

Tabel nr. 6. Antecedentele familiale privind hipercolesterolemia 23

Tabel nr. 7. Frecvența jocului activ/în forță în timpul săptămânii în funcție de sexul copilului

26

Tabel nr. 8. Frecvența jocului activ/în forță în timpul săptămânii în funcție de mediul de rezidență al copilului

26

Tabel nr. 9. Frecvența jocului activ/în forță la sfârșitul săptămânii în funcție de sexul copilului

26

Tabel nr. 10. Frecvența jocului activ/în forță la sfârșitul săptămânii în funcție de mediul de rezidență al copilului

27

Tabel nr. 11. Media orelor petrecute prin activitate fizică și activități sedentare în funcție de mediul de rezidență

27

Tabel nr. 12. Media orelor petrecute prin activitate fizică și activități sedentare în funcție de sexul copilului

28

Tabel nr. 13. Corelația dintre parametrii antropometrici și comportamentele copiilor

28

Tabel nr. 14. Frecvența consumului alimentelor/băuturilor pe categorii în funcție de genul copilului

31

Tabel nr. 15. Frecvența consumului alimentelor/băuturilor pe categorii în funcție de mediul de rezidență al copilului

32

Tabel nr. 16. Frecvența consumului alimentelor/băuturilor pe categorii în funcție de grupa de vârstă a copilului

34

Tabel nr. 17. Mediile măsurătorilor antropometrice în funcție de gen 38

Tabel nr. 18. Greutatea copiilor în funcție de grupa de vârstă, gen și mediul de rezidență

38

Tabel nr. 19. Înălțimea copiilor în funcție de grupa de vârstă, gen și mediul de rezidență

39

Tabel nr. 20. Circumferința taliei copiilor în funcție de grupa de vârstă, gen și mediul de rezidență

39

Tabel nr. 21. Circumferința șoldului copiilor în funcție de grupa de vârstă, gen și mediul de rezidență

40

Tabel nr. 22. Indicele de masă corporală al copiilor în funcție de grupa de vârstă, gen și mediul de rezidență

41

Tabel nr. 23. Facilitățile școlilor privind activitatea fizică în funcție de localizare 45

Tabel nr. 24. Prevederile curriculare privind durata activităților fizice în școală 46

Tabel nr. 25. Facilitățile școlilor privind transportul școlar în funcție de localizare 46




4

Tabel nr. 26. Facilitățile școlilor privind alimentația în funcție de localizare 47

Tabel nr. 27. Facilitățile școlilor privind accesul elevilor la băuturi în funcție de localizarea școlilor

48

Tabel nr. 28. Facilitățile școlilor privind accesul elevilor la alimente în funcție de localizarea școlilor

49

Lista graficelor

Numărul și titlul graficului

Pagina

Grafic nr. 1. Distribuția copiilor în funcție de gen și mediul de rezidență 18

Grafic nr. 2. Distribuția copiilor în funcție de vârstă și mediul de rezidență 19

Grafic nr. 3. Relația dintre copil și persoana care a completat formularul în funcție de mediul de rezidență

19

Grafic nr. 4. Relația dintre copil și persoana care a completat formularul în funcție de genul copilului

20

Grafic nr. 5. Date privind nașterea copilului la termen 20

Grafic nr. 6. Frecvența alăptării în funcție de mediul de rezidență 21

Grafic nr. 7. Frecvența alăptării în funcție de grupa de vârstă a copilului 21

Grafic nr. 8. Structura eșantionului în funcție de antecedentele familiale privind hipertensiunea arterială

22

Grafic nr. 9. Structura eșantionului în funcție de antecedentele familiale privind diabetul zaharat

22

Grafic nr. 10. Structura eșantionului în funcție de antecedentele familiale privind hipercolesterolemia

23

Grafic nr. 11. Compararea distanței de la/până la școală în funcție de mediul de rezidență al copiilor

24

Grafic nr. 12. Frecventarea unui club de sport/dans în funcție de genul copiilor

24

Grafic nr. 13. Frecventarea unui club de sport/dans în funcție de mediul de rezidență al copiilor

25

Grafic nr. 14. Mijloacele de transport utilizate pentru transportul de la/până la școală în funcție de mediul de rezidență

25

Grafic nr. 15. Structura eșantionului în funcție de declarația copiilor privind micul dejun în ziua măsurătorilor

29

Grafic nr. 16. Frecvența săptămânală a micului dejun în funcție de gen 29

Grafic nr. 17. Frecvența săptămânală a micului dejun în funcție de mediul de rezidență

30

Grafic nr. 18. Frecvența săptămânală a micului dejun în funcție de grupa de vârstă

30

Grafic nr. 19. Opinia familiei privind statusul ponderal al copilului în funcție de grupa de vârstă

36

Grafic nr. 20. Opinia familiei privind statusul ponderal al copilului în funcție




5

de sexul copilului 36

Grafic nr. 21. Opinia familiei privind statusul ponderal al copilului în funcție de mediul de rezidență

37

Grafic nr. 22. Distribuția copiilor în funcție de îmbrăcămintea la momentul măsurătorilor

37

Grafic nr. 23. Prevalența obezității la copiii de 7 ani în funcție de sex 41



Grafic nr. 26. Compararea prevalenței obezității la fetele de 8 ani între cele două runde ale studiului (R3 – 2012/2013 și R4 – 2015/2016)

43

Grafic nr. 27. Compararea prevalenței obezității la băieții de 8 ani între cele două runde ale studiului (R3 – 2012/2013 și R4 – 2015/2016)

43

Grafic nr. 28. Structura școlilor în funcție de localizare 44

Grafic nr. 29. Gradul de siguranță a drumului de la/către școală în funcție de localizare

47

Grafic nr. 30. Funcția persoanelor care au completat formularele școlilor 49




6

INTRODUCERE În rândul copiilor, în 2016, aproximativ 41 de milioane de copii sub vârsta de 5 ani au fost supraponderali sau obezi. Odată considerată o problemă a țărilor cu venituri ridicate, Excesul de greutate și obezitatea constituiau probleme de sănătate publică doar în țările dezvoltate până nu demult. Acum se înregistrează o crește alarmantă în țările cu venituri mici și medii, în special în mediul urban. În Africa, numărul copiilor supraponderali sub 5 ani a crescut cu aproape 50% din 2000. Aproape jumătate dintre copiii sub 5 ani care erau supraponderali sau obezi în 2016 locuiau în Asia. În rândul copiilor și adolescenților cu vârste cuprinse între 5 și 19 ani, s-au înregistrat peste 340 de milioane de supraponderali sau obezi în 2016. Prevalența excesului de greutate și a obezității în rândul copiilor și adolescenților cu vârsta cuprinsă între 5 și 19 ani a crescut dramatic, de la doar 4% în 1975 la puțin peste 18% în 2016. Creșterea a apărut similar în rândul băieților și fetelor: în 2016, 18% dintre băieți au fost supraponderali. În timp ce în 1975, mai puțin de 1% dintre copiii și adolescenții cu vârsta cuprinsă între 5 și 19 ani erau obezi, în anul 2016 au fost obezi 124 milioane de copii și adolescenți (6% dintre fete și 8% dintre băieți). În 2016, peste 1,9 miliarde de adulți (18 ani și peste) erau supraponderali. Dintre aceștia, peste 650 de milioane de adulți au fost obezi. În același an, prevalența supraponderalității a fost de 39% la adulții în vârstă de 18 ani și peste (39% dintre bărbați și 40% dintre femei). Prevalența obezității era de 13% la nivel mondial (11% dintre bărbați și 15% dintre femei). Astfel, prevalența globală a obezității aproape s-a triplat între 1975 și 2016. Cauza fundamentală a obezității și excesului de greutate este un dezechilibru al balanței energetice între numărul caloriilor ingerate și cel al caloriilor consumate. Acest dezechilibru este determinat atât de alimentația bogată, hipercalorică, cât și de scăderea activității fizice, pe baza creșterii sedentarismului. Obezitatea în copilărie poate avea consecințe atât pe termen scurt, cât și pe termen lung. Principalele consecințe imediate asupra stării de sănătate ale obezității din copilărie includ:

- Tensiune arterială ridicată și hipercolesterolemie, ceea ce constituie factori de risc pentru afecțiunile cardiovasculare

- Risc crescut de afectare a toleranței la glucoză, a rezistenței la insulină și de apariție a diabetului zaharat tip II

- Creșterea riscului de apariție a afecțiunilor respiratorii (astm bronșic, apnee în somn) - Probleme de mișcare și disconfort musculo-scheletic - Afecțiuni hepatice, calculi biliari și reflux gastro-esofagian - Probleme psihologice (ex. anxietate, depresie) - Respect de sine scăzut și reducerea calității vieții - Probleme sociale (stigmatizare, marginalizare)

Consecințele pe termen lung ale obezității din copilărie se asociază cu: - Creșterea riscului de obezitate la vârsta adultă. - Gradul de obezitate al adulților este mai mare la persoanele care au fost supraponderale

sau obeze în copilărie - Risc crescut de apariție a bolilor cronice, de exemplu afecțiuni cardiovasculare, diabet

zaharat tip II, cancer




7

Este recunoscut faptul că prevenţia este singura opţiune valabilă pentru stăpânirea epidemiei, practicile curente de tratament sunt de a menţine mai curând problema sub control decât vindecarea. O evaluare detaliată şi comprehensivă a dimensiunii problemei de sănătate publică este imperativă pentru a stimula un răspuns politic adecvat. Schimbările în modelele de activitate fizică și comportamentele alimentare constituie adesea rezultatul schimbărilor de mediu și a schimbărilor sociale. Aceste schimbări se asociază dezvoltării și/sau lipsei de politici de susținere în sectoare precum sănătatea, agricultura, transportul, planificarea urbană, mediul, prelucrarea produselor alimentare, distribuția, marketingul și educația. A fost recunoscută nevoia de standardizare şi de armonizare largă a sistemului de supraveghere a obezității la copii. Ca urmare, s-a stabilit în cadrul Biroului European al OMS un program de supraveghere în unele ţări din regiune. În acest context, OMS a lansat iniţiativa COSI (European Childhood Obesity Surveillance Initiative), care se află acum la cea de-a patra etapă. Studiul a început în 2007, în prima etapă au fost implicate 13 ţări, în etapa 2010 s-au alăturat încă 4 ţări, în 2012 in etapa a treia s-a alăturat şi România iar in etapa a patra 2015/2016 numărul tot mai mare de țări participante la COSI este în prezent de 31 de țări. Pe lângă obţinerea unor date corecte de la nivelul întregii ţări, evaluarea stării de nutriţie după o metodologie standardizată permite şi realizarea unor comparaţii între ţările Regiunii Europene.

OBIECTIVE Sistemul de Supraveghere a Obezităţii în Copilărie (COSI) este un proces sistematic continuu de colectare, analiză, interpretare şi răspândire a informaţiei descriptive pentru monitorizarea greutăţii excesive, aceasta fiind identificata de către OMS ca o problemă de sănătate publică serioasă în Europa. De asemenea datele pot fi extrapolate pentru proiecte de cercetare, aceste date de supraveghere, devenite o rutină, furnizează cea mai importantă informaţie pentru înţelegerea problemei. Obiectivul studiului este de a măsura tendinţele în supraponderalitate şi obezitate la copiii în vârstă de 6-9 ani pentru obţinerea unei înţelegeri corecte a progresului epidemiei şi a regresului ei; utilizarea unei metodologii comune permite şi comparaţiile între ţări în cadrul Regiunii Europene. Implementarea unui sistem de supraveghere simplu, standardizat, armonizat şi susținut este importantă în umplerea unei lacune în informaţia longitudinală despre starea de nutriţie, în atacarea şi monitorizarea epidemiei de obezitate a copiilor şi în identificarea grupelor de risc. Este de asemenea important să poată fuziona cu alte protocoale pentru evaluarea impactului intervenţiilor în şcoli. Deşi fiecare ţară este liberă să-şi dezvolte un sistem corespunzator circumstanţelor locale, este imperativ ca datele să fie colectate conform unui protocol agreat în comun şi care să conţină problemele de bază stipulate. Sistemul este proiectat să fie cât se poate de simplu şi nu trebuie să ceară resurse suplimentare majore. Nu există intenţia de a înlocui sistemele de supraveghere a sănătăţii, antropometrice şi de alimentatie care sunt deja în funcţie sau în studiu de planificare, din contră, sistemul trebuie sa fie integrat în ele. De aceea, România a optat pentru includerea acestui studiu în Programul Naţional de evaluare şi promovare a sănătăţii şi educaţie pentru sănătate. La fiecare etapă de colectare a datelor, obiectivul principal este ca în fiecare grup de copii din şcoala primară să se masoare:




8

greutatea, înălţimea şi indicele de masa corporală (IMC);

prevalenţa subponderalităţii, greutăţii normale, supraponderalităţii, obezităţii, indicelui mediu de masă corporală şi media IMC;

schimbările anuale în prevalenţa supraponderalităţii, obezităţii şi media indexului de masă corporală faţă de grupul anterior de copii de aceeaşi vârstă .

Ţările participante au opţiunea de a extinde măsurătorile antropometrice de bază. Astfel in etapa trei Romania a optat pentru măsurătorile antropometrice de bază la copiii de 8 ani iar in etapa patru s-a extins grupa de vârsta la care acestea au fost aplicate de la 7 la 9 ani si s-au colectat datele despre: circumferinţa taliei şi a şoldurilor, co-morbiditatea asociată, obiceiuri alimentare, activitatea/inactivitatea fizică, precum şi a detaliilor despre părinţi şi scoală. Multe studii au evaluat numai prevalenţa supraponderalităţii. Sistemul Cambridge de Supraveghere a Sănătăţii în Scolile Publice din Statele Unite include, de asemenea, un grup longitudinal şi rezultatele indică predispoziţia copiilor să devină supraponderali în primii ani şi să rămână supraponderali şi la vârstă mai înaintată. Monitorizarea incidenţei şi remisiunii în timp este valabilă pentru identificarea grupurilor ţintă pentru prevenirea şi intervenţia la nivel local înainte ca supraponderalitatea să se stabilească. Ţările participante sunt, deci, încurajate, pe baze voluntare să includă o urmărire atentă a grupului iniţial de copii aleşi pentru studiu şi să repete toate măsurătorile astfel ca rata incidenţei sau a remisiei supraponderalităţii sau obezităţii să poată fi estimată. A treia etapă de colectare a datelor a fost în timpul anului scolar 2012/2013 si a patra etapa în timpul anului scolar 2015/2016. Urmează etape repetate la fiecare 2-3 ani. După cea de-a 8-a reuniune a COSI din Dubrovnik, Croația (18-20 mai 2015), s-a decis să se reducă chestionarele la trei (Copil, Școală și Familie) și să se facă câteva modificări în formulare. Acest protocol final împreună cu manualul de proceduri a fost utilizat pentru colectarea de date COSI pentru a patra etapă de măsurători, planificată pentru anul școlar 2015/2016. România participă pentru a doua oară la studiul privind obezitatea în rândul copiilor de vârstă școlară, de data aceasta colectându-se atât datele antropometrice ale copiilor incluși în studiu, cât și informații furnizate de tutorii copiilor privind comportamentul acestora referitor la activitatea fizică și obiceiurile alimentare. La acestea se adaugă datele furnizate de cadrele didactice cu privire la dotările și facilitățile oferite de școală pentru un stil de viață sănătos. În cea de-a patra etapă, România și-a propus următoarele obiective în cadrul acestui studiu:

evaluarea măsurătorilor antropometrice (înălțime și greutate corporală) care determină statusul nutrițional și calcularea indicatorilor de creștere pe baza acestor măsurători (subponderalitate, normoponderalitate, supraponderalitate și obezitate);

identificarea nivelului de activitate fizică a copiilor utilizând datele furnizate de aparținătorii acestora;

evaluarea obiceiurilor alimentare ale copiilor pe baza datelor declarate de către familiile copiilor participanți la studiu;

colectarea informațiilor despre practicile privind nutriția și activitatea fizică în școli.




9

METODOLOGIE

Proiectarea studiului S-a aplicat modelul studiului semi-longitudinal, în sensul că la fiecare etapă de colectare a datelor (ce va fi repetată la intervale definite) este selectată o noua secţiune transversală, drept eşantion, dintre copiii de aceeaşi vârstă. În plus, ţările participante pot opta pentru o proiectare prospectivă a grupului, în care eşantionul iniţial de copii este urmărit pentru o etapă. România a ales să realizeze studiul pe populații diferite de vârstă stabilită, astfel că studiul este descriptiv, cross-secțional, realizat în manieră transversală. Loc de desfăşurare Acest studiu are ca target grupul care este cel mai sensibil la influenţele mediului şi la care s-a înregistrat cea mare creştere a incidenţei obezităţii (ajungând la 2% în unele ţări în anii 2000) şi anume copiii de vârstă şcolară. Educaţia este obligatorie în majoritatea ţărilor din Europa, astfel că majoritatea copiilor sunt cuprinşi în sistemul de educaţie. Odată ce un eşantion reprezentativ la nivel naţional de școli primare este selectat la introducerea sistemului, aceleaşi şcoli pot rămâne ca bază de studiu la nivel naţional. O selectare potrivită a şcolilor ca bază de eşantionare permite o imagine generală descriptivă a populaţiei. Acest tip de abordare permite colectarea datelor cu resurse financiare, umane şi instrumentale reduse, uşurând şi dezvoltarea unor relaţii bune cu acele şcoli. Suplimentar, fiecare şcoală poate furniza informaţii valoroase pentru planificarea intervenţiilor locale şcolare, permiţând urmărirea progresului local împotriva obezităţii. Unul din dezavantajele acestui sistem poate fi o continuă povară pe acelasi sistem local de sănătate şcolară şi o atenţie prea puternică asupra intervenţiilor din aceste şcoli, care în timp poate conduce la o mai mică reprezentativitate în ce priveşte prevalenţa supraponderalităţii. Deci, ţările participante pot decide sa selecteze noi eşantioane de şcoli reprezentative la nivel naţional la fiecare etapă de colectare a datelor. Ţările participante au de asemenea posibilitatea implementării sistemului de supraveghere în toate şcolile primare din ţară. În România s-a optat pentru un eşantion reprezentativ de 207 şcoli, din mediul urban şi rural, alese prin randomizare simplă, folosind ca bază de eşantionare totalitatea şcolilor primare din ţară (4589 de şcoli) care au un număr de copii înscrişi de cel puţin 40 de elevi / şcoală. În România există 41 județe, din fiecare județ selectându-se câte 5 școli, 3 școli din mediul rural și 2 școli din mediul urban. De asemenea, au fost selectate 2 școli din municipiul București. Astfel, în total au fost selectate 207 școli, 123 din mediul rural și 84 din mediul urban. În etapa a patra (2015/2016) au fost incluse în studiu aceleași 207 școli ca în etapa precedentă – (2012/2013). Școlile au fost clasificate în funcție de localitate ca provenind din orașe mari, orașe mici, suburbii și comune/sate. Toate cele 207 școli selectate au participat la studiu: Rata de participare a școlilor = nr. școli care au participat la studiu / nr.școli selectate să participe la studiu * 100 = 207*100/207 = 100% Populaţia de studiu Măsurătorile au loc în şcoli primare. Există flexibilitatea de a selecta una sau mai multe din grupele de vârsta 6 ani, 7 ani, 8 ani sau 9 ani ani. Aceste patru grupe de vârstă sunt alese deoarece ele preced pubertatea şi elimină posibile diferenţe dintre ţări care ar putea fi atribuite variațiilor în ce




10

priveşte vârsta la care apare pubertatea. De asemenea, la aceste vârste, identificarea obezităţii este valoroasă pentru previziunea condiţiei de adult. Pe lângă aceasta, în jurul vârstei de 6 ani adipozitatea începe sa revină (începe cea de-a doua perioadă de creştere rapidă a grăsimii corporale). Fixând eforturile de prevenţie asupra copiilor înainte de începerea pubertăţii este importantă în reducerea incidenţei obezităţii. În etapa a treia (2012/2013), în România, studiul s-a desfășurat doar pentru grupa de vârsta 8 ani. În etapa a patra (2015/2016) - au fost incluși în studiu copii din trei categorii de vârstă – 7 ani, 8 ani și 9 ani. Astfel, au fost înregistrați 9094 de copii (4509 fete și 4585 băieți). (tabel nr.1) Tabel nr. 1. Ratele de participare și consimțământul copiilor/părinților

Fete Băieți Total

N % N % N %

Înregistrați 4509 100 4585 100 9094 100

Examinați 3742 82,99 3869 84,39 7611 83,69

Absenți 545 12,09 509 11,10 1054 11,59

Refuzul copiilor

29 0,64 25 0,54 54 0,59

Refuzul părinților

193 4,28 182 3,97 376 4,13

Au fost calculate ratele de participare și de refuz al participării la studiu în funcție de genul copiilor:

1. Rata de participare a copiilor = nr. de copii care au fost examinați / nr. de copii care au fost invitați să participe * 100 = 7611*100 / 9094 = 83,69% Rata de participare a copiilor (fete) = nr. de fete care au fost examinate / nr. de fete care au fost invitate să participe * 100 = 3742*100 / 4509 = 82,99% Rata de participare a copiilor (băieți) = nr. de băieți care au fost examinați / nr. de băieți care au fost invitați să participe * 100 = 3869*100 / 4585 = 84,38%

2. Rata de refuz al copiilor = nr. de copii care refuză ei înșiși să fie măsurați / nr. de copii care au fost invitați să participe * 100 = 54*100 / 9094 = 0,59% Rata de refuz al copiilor (fete) = nr. de fete care refuză ele însele să fie măsurate / nr. de fete care au fost invitate să participe * 100 = 29*100 / 4509 = 0,64% Rata de refuz al copiilor (băieți) = nr. de băieți care refuză ei înșiși să fie măsurați / nr. de băieți care au fost invitați să participe * 100 = 25*100 / 4585 = 0,54%

3. Rata de refuz al părinților = nr. de copii ai căror părinți nu și-au dat consimțământul să fie măsurați / nr. de copii care au fost invitați să participe * 100 = 376*100 / 9094 = 4,13% Rata de refuz al părinților (fete) = nr. de fete ale căror părinți nu și-au dat consimțământul să fie măsurate / nr. de fete care au fost invitate să participe * 100 = 193*100 / 4509 = 4,28% Rata de refuz al părinților (băieți) = nr. de băieți ai căror părinți nu și-au dat consimțământul să fie măsurați / nr. de băieți care au fost invitați să participe * 100 = 182*100 / 4585 = 3,97%

4. Rata de absență a copiilor = nr. de copii absenți în ziua măsurătorilor / nr. de copii care au fost invitați să participe * 100 = 1054*100 / 9094 = 11,59%




11

Rata de absență a copiilor (fete) = nr. de fete absente în ziua măsurătorilor / nr. de fete care au fost invitate să participe * 100 = 545*100 / 4509 = 12,09% Rata de absență a copiilor (băieți) = nr. de băieți absenți în ziua măsurătorilor / nr. de băieți care au fost invitați să participe * 100 = 509*100 / 4585 = 11,10%

Eşantionarea Date fiind diferenţele dintre ţări în sistemele de educaţie şcolară, vârsta de începere a şcolii, numărul de copii din clasă, este dificil să se propună o abordare uniformă a selecţiei care să fie egal aplicabilă. Aşa ca s-a sugerat că vârsta ar fi prima prioritate pentru procedurile de selecţie. Conform primei consultări din 2007 cu ţările participante, majoritatea copiilor dintr-un grup specific de vârsta (6 ani) corespund unei anume clase. Dacă toţi copiii unui grup specific de vârsta ţintă sunt în aceeasi clasă, atunci eşantionul poate fi desenat în interiorul aceleiaşi clase. Dacă grupul specific de vârsta ţintă este răspândit în mai multe clase, toate clasele unde copiii din acest grup de vârsta sunt prezenţi vor fi eşantionate. Eşantionarea grupată (tip cluster) foloşeste ca unitate de eşantionare primară şcoala sau clasa. În cazul primei opţiuni: (a) este luat un eşantion randomizat simplu al şcolilor primare (publice, private şi speciale) proporţional ca dimensiune; şi (b) în fiecare scoală eşantionată este aleasă întamplător o clasă pentru fiecare grup (grupe) de vârstă ţintă. Dacă mai puţin de 1% din copiii ţintă sunt înscrişi în şcoli speciale sau private, ţările participante pot alege să excludă aceste şcoli de la eşantionare. În cazul celei de-a doua opţiuni, este luat un eşantion randomizat simplu al claselor şcolare primare. Dacă este nevoie, eşantionarea poate fi făcută pentru reducerea ratei de non-răspuns care va fi menţinută la un nivel cât mai coborât posibil. Ţările participante pot de asemenea opta pentru includerea tuturor copiilor din ţară din respectivul grup de vârstă. Aceasta poate necesita mai multe aranjamente logistice pentru respectarea metodologiei. România a decis să continue la etapa actuală să utilizeze eșantionul de școli din etapa anterioară, respectiv 207 școli, eșantion reprezentativ la nivel național. Baza de eșantionare a fost reprezentată de toate școlile elementare din țară (4589 școli) care În România, din fiecare judeţ s-au selectat câte 5 şcoli - 2 în urban şi 3 in rural – iar din Bucuresti 2 şcoli. Din fiecare școală au fost selectate randomizat câte două clase, una de clasa I și una de clasa II (în 4 școli din mediul rural a fost doar câte o clasă, astfel încât din mediul rural s-au inclus în studiu 122 clase I și 120 clase a II-a, iar din mediul urban s-au selectat 84 clase I și 84 clase a II-a. În total, au fost selctate 410 clase, 206 clase I și 204 clase a II-a). Mărimea eşantionului Este necesar ca dimensiunea efectivă finală a eşantionului să fie de 2800 de copii (1400 băieţi şi 1400 fete), pentru fiecare grupă de vârstă. La runda a 4-a a studiului au fost examinați 7611, din care au fost excluși, într-o primă etapă 24 de copii (unul nu avea completată data nașterii și 23 de copii care nu aveau completate înălțimea/greutatea), astfel că au rămas în studiu 7587 copii. Din cauza numărului mic de copii cu vârste sub 7 ani și a celor de peste 10 ani, aceștia au fost excluși. Astfel, la etapa actuală a studiului au fost incluși în studiu copii din trei grupe de vârstă, distribuiți după cum urmează: - 7 ani – 1187 copii - 8 ani – 3569 copii - 9 ani – 2652 copii.




12

Perioada de timp dedicată măsurătorilor Datele sunt colectate o singură dată în timpul unui an şcolar. Ţărilor participante li se cere să se facă măsurătorile în toate eşantioanele de copii într-o perioadă cât mai scurtă posibil, preferabil în patru săptămâni şi nu mai mult de 10 săptămâni. Este important să se evite colectarea datelor în primele două săptămâni ale perioadei şcolare (trimestru/semestru) sau imediat după o vacanţă importantă. Fiecare ţară decide asupra perioadei când au loc măsurătorile în fiecare şcoală. Compatibilitatea datelor între ţări va fi îmbunătăţită dacă toate datele sunt colectate în aceeasi perioadă a anului şcolar, deşi circumstanţele locale pot să nu permită această abordare. Ca urmare, nu este obligatoriu ca datele să fie colectate în aceeaşi perioadă în toate ţările, dar este recomandat. Fiecare etapa de colectare a datelor se va face la intervale precise (ex. la 2 sau 3 ani). Acordul va fi dat de Echipa de Investigatori COSI. În etapa a patra (2015-2016), colectarea datelor s-a realizat în perioada 10 mai -7 iunie 2016. Instrumente şi tehnici de măsurare Este de preferat ca măsurătorile antropometrice să fie făcute în cursul dimineţii, înaintea prânzului, urmând procedurile standardizate. Ţărilor participante li se cere să folosească aceleaşi instrumente (cântare, taliometre) în toate şcolile şi să le calibreze, preferabil în fiecare zi de măsuratoare (instrumentele de calibrare sunt disponibile; unele echipamente sunt deja calibrate de compania furnizoare şi nu trebuie calibrate de utilizator). În toate cazurile instrumentele trebuie sa fie corecte şi precise. Comparabilitatea dintre ţări a datelor va fi îmbunătăţită dacă fiecare ţară va folosi aceleaşi seturi de instrumente antropometrice, dar aceasta nu este obligatoriu. La achizitionarea noului echipament se recomandă achiziţionarea aceluia care este deja folosit în alte ţări. Din lista instrumentelor agreate de OMS, România a optat pentru cântarul Beurer PS07 şi pentru taliometrul portabil SECA 206 şi a achiziţionat, în runda a 3-a, 45 de astfel de seturi pe care le-a utilizat pentru ambele etape de măsurători. Cei 84 de examinatori au fost instruiţi privind tehnicile de măsurare, conform metodologiei OMS. Instruire şi standardizare Pentru fiecare etapă de colectare, examinatorii au fost instruiţi să facă măsurătorile standardizate cât mai corect şi precis posibil, conform tehnicilor prescrise şi instrucţiunilor pentru examinatori. Instruirea include o trecere în revistă a cunoştințelor, a obiectivelor studiului, folosirea standardizată a chestionarelor/formularelor, efectuarea măsurătorilor aşa cum este descris în protocol, sprijinirea copiilor cu anxietăţi, calibrarea instrumentelor de măsurare, înscrierea imediată a valorilor după citire şi scrierea clară pentru a reduce greşelile în timpul transferului de date. Este scoasă în evidenţă stricta respectare a tehnicilor de măsurare şi a procedurilor de înregistrare. Atenţie deosebită se acordă confidențialităţii, prevenirii stigmatizării sau violenţei copiilor vulnerabili şi acordarea de răspunsuri adecvate la întrebările venite de la copii, personalul şcolii sau părinţi. Atât administratorii datelor (managerii de date) cât şi cei care culeg datele sunt instruiţi la începutul colectării datelor asupra tuturor aspectelor legate de administrarea datelor.




13

Colectarea datelor În etapa actuală au fost pregătite trei formulare pentru colectarea datelor: un formular pentru copil, un formular pentru şcoală si un formular pentru familie. Ele includ întrebări cu răspunsuri precodate şi sunt cât mai scurte posibil. Formularul examinatorului şi formularul şcolii sunt însoţite de instrucţiuni detaliate. Atât formularele cât şi instrucţiunile de completare au fost traduse și redactate în limba română, iar toate informatiile legate de metodologia de aplicare şi de tehnicile standardizate de măsurare a greutăţii şi înălţimii au fost editate într-un manual de lucru. 1. Formularul copilului – conţine următoarele variabile: data naşterii (sau vârsta), sexul,

domiciliul, şcoala, clasa, data măsurătorii, indicarea orei măsurătorii, hainele purtate în timpul măsurătorii, adresa şcolii, greutatea şi înălţimea copilului. Acordul copilului este obţinut înaintea începerii măsurătorilor. Greutatea şi înălţimea copilului sunt uşor de măsurat, dar indicatorii antropometrici derivaţi din aceste măsurători sunt adesea consideraţi mai folositori decât valorile greutăţii şi înălţimii. Indicele de Masă Corporală (IMC) este o apreciere a greutăţii în functie de înălţime, şi este un indicator bine cunoscut în aprecierea stării de nutriţie, arătând dacă un copil este subponderal, normal, cu risc de supraponderalitate, supraponderal sau obez. Când greutatea şi înălţimea corpului sunt măsurate de o persoană instruită, IMC este mult mai precis decât dacă valorile sunt autoraportate sau raportate de părinţi, ţinând cont de faptul că oamenii au tendinţa să raporteze o greutate mai mică decât cea reală (în special cei obezi) şi să supraevalueze înălţimea. Examinatorii au fost instruiţi să nu calculeze IMC la locul măsurătorilor. IMC are propriile limitări. Spre exemplu, nu se poate face distincţia între greutatea masei musculare şi cea a grăsimii; evaluarea grăsimii abdominale este importantă pentru că un exces de grăsime abdominală (independent de grăsimea totală a corpului) este asociat cu tulburări metabolice cum ar fi hiperinsulinemia şi dislipidemia. În plus, o circumferință mare în talie în copilărie continuă în perioada adultă. În literatura de specialitate este menţionat că raportul talie /şolduri (circumferinţa taliei în relatie cu înălţimea şi greutatea) nu este atât de precis precum circumferinţa taliei în copilarie, în ce priveste adipozitatea centrală (Lohman TG, Roche AF, Martorell R, eds. Anthropometric standardization reference manual. Champaign, Human Kinetics Books, 1988). Măsurătorile şoldului furnizează o informatie valoroasă despre masa musculară gluteofemurală şi structura osoasă. De aceea este recomandată măsurarea circumferinţei taliei şi şoldului, pe o baza voluntară, pentru a caracteriza o populaţie în termenii distribuţiei grăsimii abdominale, independent de grăsimea totală.

2. Formularul pentru şcoală - Acest formular este completat de directorul şcolii, de profesorii implicaţi în activitatea educativă din clasele eşantionate sau de cineva care se poate documenta şi raporta despre locaţia scolii, numărul copiilor înregistraţi şi măsuraţi (examinaţi), clasele eşantionate, numărul copiilor care au refuzat examinarea şi numărul copiilor absenţi în ziua de măsurare. Sunt incluse câteva caracteristici de mediu ale şcolii, cum ar fi frecvenţa orelor de educaţie fizică, disponibilitatea terenurilor şcolare de joacă, posibilitatea de achiziţionare a alimentelor şi băuturilor în şcoală şi iniţiativele școlii în ceea ce priveşte promovarea unui stil de viaţă sănătos. Deşi obezitatea are cauze biologice, individuale şi de mediu, mediul constituie un factor cheie în creşterea ei rapidă. Şcoala poate influenţa dietele copiilor prin furnizarea prânzului în şcoală, controlul valabilităţii alimentelor şi băuturilor şi includerea în curricula şcolară a educaţiei nutriţionale. Şcolile sunt de asemenea locuri importante pentru promovarea activităţii fizice. Acest formular înregistrează informaţii despre disponibilitatea rutelor sigure către şcoală, transportul la şcoală, curricula şcolii, alimentaţia în şcoală, existenţa automatelor de alimente




14

şi băuturi, precum şi despre disponibilitatea fructelor, legumelor, laptelui. Directorul şcolii sau profesorii claselor eşantionate vor completa formularul. Este recomandat ca formularul să fie completat în prezenţa examinatorului. Informaţiile colectate prin aceste formulare pot ajuta şcolile în dezvoltarea unei strategii de prevenţie sau a unui program de intervenţie bazat pe educaţie pentru sănătate, cu scopul de a promova alegerile sănătoase.

3. Formularul pentru familie. Două grupuri de obiective - dieta optimizată şi creşterea activităţii fizice - sunt esenţiale pentru combaterea obezităţii. Pe lângă măsurătorile antropometrice, este importantă obţinerea datelor despre dieta copiilor şi obiceiurile legate de activitatea/inactivitatea fizică. Totuşi, această colectare a informaţiilor este voluntară şi ţările participante pot alege toate sau numai o parte din date. Aceste date sunt colectate prin formularul de înregistrare pentru familie care este completat de părinţi sau aparţinători, posibil împreună cu copilul. Caracteristicile socio-economice ale familiei şi co-morbiditatea asociată cu obezitatea pot fi obţinute prin intermediul acestui formular. Dacă ţările participante decid să folosească formularul de înregistrare pentru familie, el poate fi ataşat scrisorii destinate părinţilor pentru informarea lor privind aceasta iniţiativă şi pentru obţinerea acordului lor.

România a optat, la această rundă, pentru raportarea şi prelucrarea la nivel internațional a informaţiilor culese prin toate cele trei formulare. În runda anterior desfășurată în țara noastră, au fost analizate doar formularele obligatorii. La nivelul fiecărui judeţ au fost desemnate câte 2 persoane (medici sau asistente medicale cu experienţă în medicina şcolară) responsabile de implementarea tuturor activităţilor planificate în judeţul respectiv in cadrul proiectului COSI. Toţi cei 84 de examinatori au participat la un instructaj organizat la Bucuresti, INSP, pe data de 7 aprilie 2016. Cu ocazia instructajului, au fost distribuite manualele de lucru, formularele şi echipamentele necesare măsurătorilor. Fiecare echipă judeţeană a primit pe bază de proces verbal un cântar şi un taliometru. Măsurătorile au fost planificate în şcolile selectate astfel încât acestea să se desfăşoare în acelaşi timp şi în aceleaşi condiţii pentru toţi copiii. Deplasările la şcolile selectate în vederea efectuării măsurătorilor (înălţime, greutate) şi aplicării chestionarelor au fost efectuate în intervalul 10 mai - 7 iunie 2016. Administrarea formularului copilului i şi măsurarea greutăţii şi înălţimii pentru o clasa cu 25 de copii durează aprox. 2-3 ore. Formularele completate au fost returnate către INSP până la data de 30 iunie 2016. Implementarea iniţiativei de supraveghere în scoli se face în strânsă colaborare cu profesorii şi restul personalului din şcoli. Principiile de bază ale confidenţialităţii, intimităţii şi obiectivităţii trebuie asigurate în timpul procesului. Măsurătorile se fac într-o cameră separată din şcoală (cabinetul medical şcolar – acolo unde există). Copiii nu vor fi informaţi despre greutate şi înălţime. Copiii pot fi foarte sensibili în ce priveşte greutatea şi înălţimea proprie sau a copiilor din preajmă. Măsurarea greutăţii şi înălţimii ar putea să accentueze sensibilităţile şi să crească riscul stigmatizării. Este important ca procesul de măsurare să se desfăşoare astfel încât potenţialul pentru orice nedreptate să fie minim. Măsurătorile trebuie facute în contextul abordării de către şcoală a promovării sănătăţii şi a stării de bine. Şcoala se va asigura că acţiunea nu va fi privită ca fiind un act izolat şi invaziv ci va fi primit de copii drept preocuparea şcolii pentru sănătatea lor. În timpul analizei datelor, greutatea corpului va fi corectată cu greutatea îmbrăcămintei purtate de copil în timpul cântăririi. Astfel, din greutatea măsurată a copilului se scade greutatea hainelor după cum urmează: - dezbrăcat – 20 grame




15

- costum de gimnastică – 250 grame - haine subțiri – 360 grame - haine groase – 600 grame

Controlul calităţii datelor Asigurarea calităţii datelor începe prin completarea cu atenţie a formularelor de către examinator şi cu verificarea completării corecte şi a codificării de către supraveghetor. Sistemul de introducere a datelor include verificări în scop de validare. Se vor face verificări adiţionale pentru inconsistenţe şi necompletări ca şi pentru corectitudine, validare (cum ar fi verificarea erorilor şi a valorilor în afara domeniului); se recomandă a se face copii de rezervă. Au fost excluși din prelucrare copiii cu date incomplete privind hainele purtate în timpul măsurătorilor, astfel încât au rămas în studiu un număr de 7253 copii, distribuiți pe categorii de vârstă după cum urmează: - 7 ani – 1160 copii (27 copii cu date incomplete) - 8 ani – 3498 copii (71 copii cu date incomplete) - 9 ani – 2595 copii (57 copii cu date incomplete)

Au fost comparate datele completate în formularul examinatorului și formularul părintelui din punct de vedere al genului copilului, datei de naștere etc. Procesarea datelor După colectarea completă a datelor în şcoală, formularul copilului împreună cu formularul pentru şcoală sunt înaintate centrului naţional de coordonare pentru prelucrare. Datele sunt computerizate în ţară, în limba engleză, conform cu sistemul comun de introducere a datelor şi manualului de coduri. Datele au fost introduse in baza de date internatională prin utilizarea Programului Open Clinica. Administratorul de date este responsabil pentru instruirea persoanelor care introduc datele si se asigură de calitatea acestora, arhivarea formularelor precum şi corectarea, validarea şi depozitarea lor. Fiecare ţară trimite o copie a dosarului cu date corectate Biroului Regional alături de un raport dataliat privind procedurile de corectare. Înainte de analiza datelor, a fost realizat un proces de curățare a datelor în funcție de scorul Z pentru înălțime, greutate și indice de masă corporală. Asfel au fost excluse valorile extreme și neplauzibile. După calcularea scorului Z au fost excluse următoarele cazuri: - Greutatea pentru vârstă – valorile sub -6 și peste +5 – 7 copii - Înălțimea pentru vârstă – valorile sub -6 și peste +6 – 1 copil - Indicele de masă corporală pentru vârstă – valorile sub -5 și peste +5 – 3 copii De aceea, în procesul de analiză a datelor au rămas 7242 copii. (tabel nr. 2) Tabel nr. 2. Distribuția copiilor incluși în analiza finală în funcție de gen și grupa de vârstă

Grupă de vârstă Gen Total

Băieți Fete

7 ani 545 (14,9%) 614 (17,2%) 1159 (16,0%)

8 ani 1795 (49,0%) 1697 (47,4%) 3492 (48,2%)

9 ani 1323 (36,1%) 1268 (35,4%) 2591 (35,8%)

Total 3663 (100%) 3579 (100%) 7242 (100%)




16

Analiza datelor Datele sunt analizate atât la nivelul ţării, la centrul naţional de coordonare, cât şi la nivel european de Echipa de Investigatori COSI. Toate analizele sunt facute cu ajutorul unui program de statistică comun cum ar fi Stata (StataCorp LP USA) sau SPSS (SPSS Inc.Cicago,USA). În urma analizei, copiii sunt clasificaţi ca fiind cu greutatea mai mică decat normal (subponderali), cu greutate normală, cu supraponderalitate sau cu obezitate conform standardelor OMS 2007 pentru copiii de vârsta şcolară şi adolescenţi. (tabel nr. 3) Tabel nr. 3. Definiția obezității (OMS și IOTF)

Definiția IOTF - IMC (kg/m²) Definiția OMS – scor-Z

< 16 – subponderalitate grad 3

16 – 16,99 – subponderalitate grad 2 < - 3SD – subponderalitate severă

17 – 18,49 – subponderalitate grad 1 -3SD - -2SD - subponderalitate

18,5 – 24,99 - normal -2SD - 1SD - normal

25 – 29,99 -supraponderalitate 1SD – 2SD - supraponderalitate

30 – 34,99 - obezitate >2SD - obezitate

>35 – obezitate severă > 3 SD – obezitate severă

Datele obținute sunt analizate pentru runda actuală a studiului, iar pentru datele obligatorii, care au fost colectate și în runda anterioară, se analizează și diferențe privind prevalența obezității între cele două runde. Raportarea datelor Datele naționale vor fi incluse într-un raport european al rezultatelor fiecărei runde de colectare a datelor, permițând o evaluare a fezabilităţii şi sustenabilităţii sistemului de supraveghere. Acesta va permite pentru corectarea proiectării şi o posibilă extensie a reţelei. Datele vor fi incluse în baza de date a Biroului Regional OMS pentru nutriţie, obezitate şi activitate fizică. Consideraţii etice Sistemul de supraveghere este implementat conform Ghidului Internaţional de Etică pentru Cercetări Biomedicale care implică subiecţi umani. Depinzând de circumstanţele locale, aprobarea Comisiei de Etică este cerută comitetelor etice importante. Părinţii sunt complet informaţi despre procedurile studiului şi se obţine consimţământul lor pentru măsurători şi pentru utilizarea datelor (scris, în limba naţională), anterior introducerii copilului în sistem. Acesta este făcut fie printr-o scrisoare, fie printr-o întâlnire de informare la şcoală. Sunt explicate obiectivele studiului, măsurătorile antropometrice şi comunicarea datelor obținute. În funcţie de circumstanţele locale legale, ţările participante au posibilitatea alegerii consimţământului informat de tip pasiv sau activ şi va fi preferată abordarea care va conduce la cea mai mare rată de răspuns. În circumstanţe excepţionale nu este necesară obţinerea consimţământului părinţilor. Este asigurată confidenţialitatea colectării şi arhivării datelor. Copiii vor fi identificaţi prin numere de identificare şi fiecare înregistrare menţionează doar aceste numere. Numai o singură persoană din şcoală are lista completă a numerelor de identificare precum şi numele corespunzătoare şi adresele copiilor eşantionaţi. Nicio informatie despre subiecţi nu este dată oamenilor din exterior. Formularele sunt stocate în seifuri la centrul naţional de coordonare.




17

Părinţii au dreptul să știe înălţimea şi greutatea copiilor lor. Deşi aceste date nu vor fi date în mod obişnuit, ele pot fi date la cerere. Copiilor nu li se vor comunica datele celorlalţi copii. Numele copiilor nu vor fi incluse în dosarele electronice de date. Este vital ca examinatorii să lucreze astfel încât sa fie minimalizată stigmatizarea şi anxietatea. Ei trebuie să respecte dreptul copiilor şi părinţilor de a refuza participarea la studiu. Rezultatele specifice unei anumite şcoli nu vor fi date în mod curent şcolii respective.




18

REZULTATE

În România s-a optat pentru un eşantion reprezentativ de 207 şcoli, din mediul urban şi rural, alese prin randomizare simplă, folosind ca bază de eşantionare totalitatea şcolilor primare din ţară (4589 de şcoli) care au un număr de copii înscrişi de cel puţin 40 de elevi / şcoală. Din fiecare județ s-au selectat câte 5 şcoli - 2 în urban şi 3 în rural – iar din București 2 şcoli. Au fost incluse în studiu clasele I și a II-a, astfel încât au fost înregistrați 9094 copii. Dintre aceștia au fost examinați (după excluderea celor absenți în ziua măsurătorilor și a celor care nu și-au dat consimțământul sau ai căror părinți nu și-au dat consimțământul pentru participare la studiu) 7611 copii. După efectuarea procesului de control al calității datelor, a fost realizată analiza datelor pe o populație de 7242 copii, aparținând grupelor de vârstă 7 ani (1159 copii); 8 ani (3492 copii) și 9 ani (2591 copii). Caracteristici demografice ale copiilor Copiii incluși în analiza datelor provin în proporție de 50,4% din mediul rural și 49,6% din mediul urban. Din punct de vedere al structurii în funcție de gen, 50,6% dintre copii sunt de gen masculin și 49,4% de gen feminin. Dintre cei 7242 copii incluși în analiză, 16% sunt de 7 ani, 48,2% sunt de 8 ani și 35,8% sunt de 9 ani. Distribuția copiilor în funcție de gen și mediul de rezidență este omogenă, neexistând diferențe semnificative statistic (p=0,772). (grafic nr. 1) Grafic nr. 1. Distribuția copiilor în funcție de gen și mediul de rezidență

Distribuția copiilor în funcție de grupa de vârstă și mediul de rezidență nu prezintă diferențe semnificative statistic (p=0,772). (grafic nr. 2) Grafic nr. 2. Distribuția copiilor în funcție de vârstă și mediul de rezidență

P=0,772




19

Antecedente personale și heredo-colaterale ale copiilor În ceea ce privește relația dintre copil și persoana care a completat formularul familiei, se constată o diferență semnificativă statistic în funcție de mediul de rezidență (p<0,001). Ponderea formularelor completate de mame este similară în cele două medii, dar ponderea formularelor completate de tată este mai mare în mediul urban cu 2,7%, iar în mediul rural o persoană (alta decât părinții) este cea care a completat formularul în proporție de 6%. (grafic nr. 3) De asemenea, se înregistrează o diferență semnificativă statistic în funcție de genul copilului (p<0,001) în ceea ce privește relația dintre copil și persoana care a completat formularul familiei. Ponderea mamelor care completează formularele fetelor și a taților care completează formularele băieților este cu aprox. 3% mai mare față de părinții care completează formularele copiilor de gen diferit cu al lor. (grafic nr. 4) Se remarcă tendința completării formularului de către părintele de același sex cu copilul, precum și implicarea mai mare a tatălui în mediul urban. Grafic nr. 3. Relația dintre copil și persoana care a completat formularul în funcție de mediul de rezidență

P=0,373

P<0,001




20

Grafic nr. 4. Relația dintre copil și persoana care a completat formularul în funcție de genul copilului

Peste 90% dintre copiii incluși în cercetare au fost născuți la termen (la 37 săptămâni sau după 37 săptămâni de graviditate), iar aproape 7% dintre părinți afirmă nașterea prematura a copiilor lor. 1,23% dintre părinți nu pot preciza dacă s-au născut la termen sau nu copiii lor. (grafic nr. 5) Grafic nr. 5. Date privind nașterea copilului la termen

A fost analizată relația dintre mediul de rezidență și alăptarea copilului. Se remarcă o frecvență mai mare semnificativ statistic (p=0,021) a alăptării în mediul urban. (grafic nr. 6) Media duratei alăptării în mediul urban (8,90±6,93 luni) a fost mai mare semnificativ statistic (p<0,001) față de media duratei de alăptare în rural (9,60±6,88 luni).

P<0,001




21

Grafic nr. 6. Frecvența alăptării în funcție de mediul de rezidență

Frecvența alăptării copiilor nu înregistrează o diferență semnificativă statistic (p=0,351) în funcție de grupa de vârstă a acestora. (grafic nr. 7) Media duratei de alăptare pentru toți copiii este 9,24±6,91 luni, fără să existe diferența între cele trei categorii de vârstă (p=0,548). Grafic nr. 7. Frecvența alăptării în funcție de grupa de vârstă a copilului

22,42% dintre părinți afirmă că cel puțin o persoană din familie a fost diagnosticată sau tratată pentru hipertensiune arterială. (grafic nr. 8)

P=0,021

P=0,351




22

Grafic nr. 8. Structura eșantionului în funcție de antecedentele familiale privind hipertensiunea arterială

Părinții din mediul urban (23,9%) declară într-o proporție semnificativ mai mare (p<0,001) că au în familie cel puțin un membru cu hipertensiune arterială față de cei din mediul rural (20,9%). (tabel nr. 4) Tabel nr. 4. Antecedentele familiale privind hipertensiunea arterială

Antecedente familiale privind hipertensiunea arterială

Mediu de rezidență Total

Urban Rural

da N 758 657 1415

% 23,9% 20,9% 22,4%

nu N 2306 2312 4618

% 72,8% 73,6% 73,2%

nu stiu N 103 174 277

% 3,3% 5,5% 4,4%

11,44% dintre membrii familiilor copiilor participanți la studiu declară antecedente heredo-colaterale de diabet zaharat. (grafic nr. 9) Grafic nr. 9. Structura eșantionului în funcție de antecedentele familiale privind diabetul zaharat

Tabel nr. 5. Antecedentele familiale privind diabetul zaharat




23

Antecedente familiale privind diabetul zaharat


Urban Rural

da N 391 329 720

% 12,4% 10,5% 11,4%

nu N 2704 2691 5395

% 85,6% 85,8% 85,7%

nu stiu N 63 116 179

% 2,0% 3,7% 2,8%

Diabetul zaharat este menționat în antecedentele familiale de 12,4% dintre părinții din mediul urban, semnificativ mai mult față de cei din mediul rural (10,5%). (tabel nr.5) 17,18% dintre părinți afirmă că cel puțin o persoană din familie a fost diagnosticată sau tratată pentru hipercolesterolemie. (grafic nr. 10) Grafic nr. 10. Structura eșantionului în funcție de antecedentele familiale privind hipercolesterolemia

Părinții din mediul urban (21,1%) declară într-o proporție semnificativ mai mare (p<0,001) că au în familie cel puțin un membru cu hipercolesterolemie față de cei din mediul rural (13,2%). (tabel nr. 6) Tabel nr. 6. Antecedentele familiale privind hipercolesterolemia

Antecedente familiale privind hipercolesterolemia


Urban Rural

da N 664 413 1077

% 21,1% 13,2% 17,2%

nu N 2332 2489 4821

% 74,1% 79,7% 76,9%

nu stiu N 149 221 370

% 4,7% 7,1% 5,9%




24

Activitatea fizică a copiilor Există o diferență semnificativă statistic (p<0,001) între distanțele de la/până la școală în funcție de mediul de rezidență al copiilor. (grafic nr. 11) Grafic nr. 11. Compararea distanței de la/până la școală în funcție de mediul de rezidență al copiilor

Grafic nr. 12. Frecventarea unui club de sport/dans în funcție de genul copiilor

Frecventarea unui club de sport/dans diferă semnificativ în funcție de sexul copiilor (p=0,026) și în funcție de mediul de rezidență al acestora (p<0,001). Astfel, băieții sunt în proporție mai mare membri ai unui club sportiv sau de dans, de asemenea copiii din mediul urban, pe fondul unei accesibilități crescute la cluburile sportive, sunt într-o proporție mai mare membri ai acestora. (grafice nr. 12 și 13)

P<0,001

P=0,026




25

Grafic nr. 13. Frecventarea unui club de sport/dans în funcție de mediul de rezidență al copiilor

Mijloacele de transport utilizate pentru transportul copiilor de la/până la școală diferă semnificativ (p<0,001) în funcție de mediul de rezidență, copiii din mediul rural mergând într-o proporție mai mare pe jos sau cu bicicleta. (grafic nr. 14) Grafic nr. 14. Mijloacele de transport utilizate pentru transportul de la/până la școală în funcție de mediul de rezidență

P<0,001




26

Tabel nr.7. Frecvența jocului activ/în forță în timpul săptămânii în funcție de mediul de rezidență al copilului (p<0,001) Peste 40% dintre copiii din mediul rural se joacă activ/în forță mai mult de 3 ore în fiecare dintre zilele săptămânii, iar alți 40% se joacă în jur de 2 ore zilnic. Astfel, copiii din mediul rural fac activitate fizică prin joc semnificativ cu o frecvență mai mare (p<0,001) comparativ cu cei din urban. (tabel nr. 7)

Tabel nr. 8. Frecvența jocului activ/în forță în timpul săptămânii în funcție de sexul copilului (p=0,003) Băieții se joacă activ/în forță un număr mai mare de ore în timpul săptămânii (p=0,003). (tabel nr. 8)

Tabel nr. 9. Frecvența jocului activ/în forță la sfârșitul săptămânii în funcție de sexul copilului (p=0,005) La sfârșit de săptămână, peste 80% dintre copii se joacă activ/în forță 3 ore sau mai mult zilnic. Se remarcă o diferență semnificativă statistic (p=0,005) în funcție de sexul copilului și la sfârșitul săptămânii, băieții jucându-se un număr mai mare de ore. (tabel nr. 9)

Frecvența jocului activ/în forță Urban Rural Total

Niciodată 1,1% 0,8% 0,9%

Mai puțin de o oră pe zi 7,2% 3,4% 5,3%

În jur de 1 oră pe zi 23,1% 11,7% 17,4%

În jur de 2 ore pe zi 43,6% 41,9% 42,8%

În jur de 3 ore sau mai mult pe zi 25,0% 42,3% 33,6%

Frecvența jocului activ/în forță Băieți Fete Total

Niciodată 1,1% 0,7% 0,9%


În jur de 1 oră pe zi 16,2% 18,7% 17,4%

În jur de 2 ore pe zi 43,7% 41,8% 42,8%


Frecvența jocului activ/în forță Băieți Fete Total

Niciodată 0,5% 0,5% 0,5%


În jur de 1 oră pe zi 3,4% 4,7% 4,1%

În jur de 2 ore pe zi 13,0% 14,8% 13,9%





27

Tabel nr. 10. Frecvența jocului activ/în forță la sfârșitul săptămânii în funcție de mediul de rezidență al copilului (p<0,001)

De asemenea, frecvența copiilor din mediul rural care desfășoară activități de joacă activă/în forță un interval de timp mare zilnic la sfârșitul săptămânii este semnificativ mai mare comparativ cu frecvența copiilor din mediul urban care se joacă activ/în forță un interval mare de timp (p<0,001). (tabel nr. 10) Tabel nr. 11. Media orelor petrecute prin activitate fizică și activități sedentare în funcție de mediul de rezidență

Copiii incluși în studiu care provin din mediul urban își petrec în medie 3,43±2,09 ore zilnic la clubul de dans/sport, semnificativ mai mult (p<0,001) comparativ cu cei din mediul rural care petrec în medie 2,81±1,91 ore/zi. Media numărului de ore petrecute de copiii din mediul urban utilizând dispozitivele electronice și televizorul este de 2,81±1,62 ore/zi la sfârșitul săptămânii și 1,83±1,10 ore/zi în timpul săptămânii, iar copiii din mediul rural petrec mai mult timp utilizând dispozitivele electronice și televizorul, 2,86±1,54 ore la sfârșitul săptămânii (nesemnificativ statistic – p=0,299) și 1,91±1,02 ore în timpul săptămânii (semnificativ statistic – p=0,002). (tabel nr. 11)

Frecvența jocului activ/în forță Urban Rural Total

Niciodată 0,4% 0,7% 0,5%


În jur de 1 oră pe zi 5,1% 3,0% 4,1%

În jur de 2 ore pe zi 15,8% 11,9% 13,9%


Mediu de rezidență

N Medie S.D. P value

Nr. ore petrecute în clubul de sport/dans

Urban 1393 3,43 2,09 < 0,001

Rural 610 2,81 1,91

Nr. ore utilizare dispozitive electronice/TV la sfâșitul săptămânii

Urban 2977 2,81 1,62

0,299 Rural 2811 2,86 1,54

Nr. ore utilizare dispozitive electronice/TV în timpul săptămânii

Urban 2866 1,83 1,10

0,002 Rural 2805 1,91 1,02




28

Tabel nr. 12. Media orelor petrecute prin activitate fizică și activități sedentare în funcție de sexul copilului

Sex N Medie S.D. P value

Nr. ore petrecute în clubul de sport/dans

Băiat 1043 3,58 2,18 < 0,001

Fată 960 2,87 1,85

Nr. ore utilizare dispozitive electronice/TV la sfâșitul săptămânii

Băiat 2904 2,88 1,47

0,019 Fată 2884 2,78 1,68

Nr. ore utilizare dispozitive electronice/TV în timpul săptămânii

Băiat 2844 1,91 1,01

0,005 Fată 2827 1,83 1,11

Băieții petrec semnificativ mai multe ore la clubul de sport/dans (p<0,001), dar utilizează semnificativ mai mult timp dispozitivele electronice și televizorul, atât în timpul săptămânii (p=0,005), cât și la sfârșitul săptămânii (p=0,019). (tabel nr. 12) Indicele de masă corporală al copilului, precum și circumferința taliei se corelează pozitiv semnificativ statistic cu indicele de masă corporală al ambilor părinți și cu durata de utilizare a dispozitivelor electronice, atât în timpul săptămânii, cât și la sfârșitul săptămânii. Cu alte cuvinte, cu cât durata de utilizare a dispozitivelor electronice și indicele de masă corporală al părinților sunt mai mari cu atât indicele de masă corporală al copilului și circumferința taliei sunt mai mari. Indicele de masă corporală al copilului și circumferința taliei nu se corelează semnificativ statistic cu indicele de masă corporală al părinților și cu durata de utilizare a dispozitivelor electronice. (tabel nr. 13) Tabel nr. 13. Corelația dintre parametrii antropometrici și comportamentele copiilor

IMC părinte I

IMC părinte II

Nr. luni alăptare

Utilizare electronice în timpul săptămânii

Utilizare electronice la sfârșitul săptămânii

Circumferința taliei

Rho Sig. (2-tailed)

0,147** <0,001

0,152** <0,001

0,000 0,994

0,045** 0,001

0,052** <0,001

IMC copil Rho Sig. (2-tailed)

0,170** <0,001

0,174** <0,001

0,005 0,713

0,041** 0,002

0,053** <0,001

** corelație semnificativă la un nivel de 0,001




29

Comportamentele alimentare ale copiilor În ziua realizării măsurătorilor, doar 76,62% dintre copii declară că au luat micul dejun. 21,82% declară că nu au luat micul dejun în ziua măsurătorilor. (grafic nr. 15) Grafic nr. 15. Structura eșantionului în funcție de declarația copiilor privind micul dejun în ziua măsurătorilor

Momentul zilei la care s-au făcut măsurătorile a fost înainte de prânz (94,3%) sau după prânz (5,3%). În 0,1% din cazuri această informație lipsește. În cadrul eșantionului studiat nu se remarcă o diferență semnificativă statistic în ceea ce privește frecvența micului dejun în funcție de sexul copilului (p=0,627) și în funcție de grupa de vârstă (p=0,373). (grafice nr. 16 și 18) Grafic nr. 16. Frecvența săptămânală a micului dejun în funcție de gen

P=0,627




30

Copiii din mediul urban obișnuiesc să consume micul dejun în fiecare zi într-o proporție mai mare (67,56%) comparativ cu cei din mediul rural (p=58,92%). 6,05% dintre copiii din mediul urban și 8,38% dintre copiii din mediul rural nu consumă niciodată micul dejun. În concluzie, copiiii din mediul urban au un comportament semnificativ mai sănătos în ceea ce privește micul dejun (p<0,001). (grafic nr. 17) Grafic nr. 17. Frecvența săptămânală a micului dejun în funcție de mediul de rezidență

Grafic nr. 18. Frecvența săptămânală a micului dejun în funcție de grupa de vârstă

În ceea ce privește comportamentele sănătoase privind alimentația, fetele consumă cu o frecvență semnificativ statistic mai mare fructe (p=0,002) și legume exceptând cartofii (p=0,005).

P<0,001

P=0,373




31

Dacă ne referim la comportamentele nesanogene, băieții consumă semnificativ statistic mai frecvent gustări sărate (popcorn, chipsuri, alune etc.) (p=0,001) și alimente de genul pizza, hamburger, cartofi prăjiți, mezeluri (p=0,030). (tabel nr. 14) Tabel nr. 14. Frecvența consumului alimentelor/băuturilor pe categorii în funcție de genul copilului

Categorie alimente/

băuturi

Frecvența P value Niciodată Mai puțin de

o dată/săpt. Câteva zile (1-3 zile)

Cele mai multe zile (4-6 zile)

În fiecare zi

Fructe proaspete

Băieți 1,3% 6,1% 28,8% 22,9% 40,9% 0,002

Fete 0,8% 4,5% 26,9% 24,7% 43,0%

Legume (fără cartofi)

Băieți 3,4% 11,0% 36,4% 23,9% 25,3% 0,005

Fete 2,4% 9,8% 34,3% 26,2% 27,2%

100% suc de fructe

Băieți 12,5% 30,4% 34,7% 11,2% 11,2% 0,527

Fete 13,3% 31,5% 34,5% 10,4% 10,2%

Băuturi răcoritoare cu zahăr

Băieți 18,5% 41,2% 23,7% 8,6% 8,0% 0,306

Fete 19,0% 43,1% 23,1% 7,6% 7,2%

Lapte aromat

Băieți 60,7% 15,9% 11,2% 4,9% 7,3% 0,718

Fete 61,9% 14,6% 11,4% 5,0% 7,1%

Băuturi răcoritoare dietetice

Băieți 82,0% 9,9% 4,4% 1,5% 2,1% 0,896

Fete 81,9% 9,6% 4,8% 1,7% 2,0%

Lapte degresat/semidegresat

Băieți 38,9% 13,5% 18,6% 11,5% 17,6% 0,418

Fete 40,3% 13,7% 19,0% 11,3% 15,7%

Lapte integral

Băieți 21,6% 13,8% 24,5% 15,5% 24,6% 0,679

Fete 21,6% 14,7% 24,9% 15,7% 23,1%

Brânză

Băieți 8,7% 16,9% 40,2% 19,3% 14,9% 0,148

Fete 7,0% 16,9% 40,3% 20,4% 15,4%

Iaurt, budincă de lapte, cremă de brânză, alte produse lactate

Băieți 5,2% 14,8% 37,2% 23,2% 19,6% 0,272

Fete 4,5% 15,3% 37,8% 24,4% 18,0%

Carne

Băieți 1,9% 6,5% 28,3% 32,1% 31,2% 0,160

Fete 1,4% 5,7% 28,4% 34,2% 30,3%




32

Pește

Băieți 11,8% 49,8% 28,1% 6,3% 4,0% 0,056

Fete 10,4% 51,9% 27,6% 7,0% 3,1%

Gustări sărate (chips, popcorn, alune etc)

Băieți 6,6% 37,5% 31,4% 11,6% 13,0% 0,001

Fete 8,1% 40,7% 28,1% 12,1% 10,9%

Gustări dulci (bomboane, ciocolată etc)

Băieți 2,3% 20,2% 38,2% 19,6% 19,7% 0,672

Fete 2,0% 21,3% 38,0% 18,5% 20,2%

Dulciuri (biscuiți, tort, prăjituri, gogoși, plăcintă)

Băieți 2,0% 34,4% 41,0% 14,2% 8,4% 0,325

Fete 1,9% 36,8% 40,2% 13,7% 7,5%

Alimente ca pizza, cartofi prăjiți, hamburger, cârnați/mezeluri, plăcintă cu carne

Băieți 4,0% 44,4% 32,9% 10,8% 7,8% 0,030

Fete 4,9% 47,2% 30,1% 10,8% 7,0%

Copiii din mediul rural consumă cu o frecvență semnificativ mai mare legume exceptând cartofii (p=0,011), suc de fructe 100% (p<0,001), băuturi răcoritoare cu zahăr (p<0,001), lapte aromat (p<0,001), băuturi răcoritoare dietetice (p<0,001), lapte integral (p<0,001), brânză (p<0,001), alte lactate (p<0,001), carne (p<0,001), pește (p<0,001), gustări sărate (chipsuri, alune, popcorn etc.) (p<0,001), gustări dulci (bomboane,ciocolată) (p<0,001), dulciuri (biscuiți, tort, prăjituri, etc.) (p<0,001) și alimente ca pizza, hamburgeri, mezeluri, cartofi prăjiți (p<0,001). Copiii din mediul urban consumă cu o frecvență semnificativ mai mare fructe (p=0,001). (tabel nr. 15) Tabel nr. 15. Frecvența consumului alimentelor/băuturilor pe categorii în funcție de mediul de rezidență al copilului

Categorie alimente/

băuturi

Frecvența P value

Niciodată Mai puțin de o

dată/săptămână

Câteva zile (1-3 zile)


În fiecare

zi

Fructe proaspete

Urban 0,8% 4,5% 27,2% 24,9% 42,6% 0,001

Rural 1,4% 6,1% 28,6% 22,7% 41,2%


Urban 2,8% 11,0% 35,1% 26,4% 24,6% 0,011

Rural 3,1% 9,9% 35,6% 23,6% 27,8%

100% suc de fructe

Urban 8,8% 32,7% 37,8% 11,6% 9,0% <0,001

Rural 17,2% 29,1% 31,3% 10,0% 12,4%


Urban 22,2% 48,5% 19,5% 5,5% 4,4% <0,001

Rural 15,2% 35,5% 27,4% 10,9% 11,0%

Lapte aromat




33

Urban 65,6% 14,3% 10,1% 4,3% 5,8% <0,001

Rural 56,8% 16,2% 12,6% 5,6% 8,7%


Urban 84,3% 8,9% 4,2% 1,3% 1,4% <0,001

Rural 79,5% 10,7% 5,0% 2,0% 2,7%


Urban 38,7% 13,3% 18,2% 12,4% 17,3% 0,057

Rural 40,4% 13,9% 19,3% 10,3% 16,0%

Lapte integral

Urban 22,9% 13,9% 25,3% 16,7% 21,2% <0,001

Rural 20,1% 14,5% 24,1% 14,5% 26,7%

Brânză

Urban 7,4% 16,6% 44,2% 20,2% 11,5% <0,001

Rural 8,2% 17,2% 36,3% 19,5% 18,8%


Urban 3,6% 12,4% 39,6% 26,9% 17,5% <0,001

Rural 6,1% 17,9% 35,4% 20,6% 20,0%

Carne

Urban 1,0% 5,4% 27,2% 36,8% 29,5% <0,001

Rural 2,2% 6,8% 29,6% 29,5% 32,0%

Pește

Urban 11,0% 52,0% 29,8% 5,8% 1,4% <0,001

Rural 11,2% 49,6% 25,9% 7,5% 5,8%


Urban 9,3% 47,5% 28,4% 8,2% 6,6% <0,001

Rural 5,3% 30,5% 31,2% 15,6% 17,5%


Urban 1,9% 21,9% 39,7% 19,4% 17,2% <0,001

Rural 2,5% 19,6% 36,5% 18,6% 22,8%


Urban 1,9% 38,6% 41,3% 12,9% 5,3% <0,001

Rural 2,0% 32,5% 39,9% 15,0% 10,6%


Urban 4,5% 53,3% 30,4% 8,1% 3,8% <0,001

Rural 4,5% 38,1% 32,7% 13,6% 11,1%

Există diferențe semnificative statistic în privința diverselor categorii de alimente în funcție de vârstă. Astfel, copiii de 7 ani consumă cu o frecvență mai mare fructe (p=0,006), pe când suc 100% de fructe consumă mai frecvent copiii de 8 ani (p=0,001). Copiii de 7 ani consumă cu o frecvență semnificativ mai mică băuturi răcoritare cu zahăr (p=0,024) și pește (p=0,040). (tabel nr. 16)




34

Tabel nr. 16. Frecvența consumului alimentelor/băuturilor pe categorii în funcție de grupa de vârstă a copilului

Categorie alimente/

băuturi

Frecvența P value

Niciodată Mai puțin de o dată/săpt.

Câteva zile (1-3

zile)


În fiecare zi

Fructe proaspete

7-8 ani 0,7% 5,0% 27,4% 20,5% 46,4% 0,006

8-9 ani 0,9% 4,8% 28,2% 24,3% 41,8%

9-10 ani 1,4% 6,1% 27,7% 24,7% 40,1%


7-8 ani 2,8% 10,4% 34,7% 23,5% 28,7% 0,295

8-9 ani 2,9% 10,7% 34,8% 24,7% 26,9%

9-10 ani 2,9% 10,2% 36,4% 26,2% 24,3%

100% suc de fructe

7-8 ani 10,3% 33,8% 35,3% 10,3% 10,4% 0,001

8-9 ani 11,9% 30,5% 34,8% 11,4% 11,5%

9-10 ani 15,4% 30,3% 34,0% 10,3% 9,9%


7-8 ani 19,3% 43,5% 24,9% 6,8% 5,5% 0,024

8-9 ani 18,8% 41,8% 23,3% 7,6% 8,5%

9-10 ani 18,4% 42,0% 22,7% 9,4% 7,4%

Lapte aromat

7-8 ani 61,3% 14,3% 13,0% 4,2% 7,1% 0,717

8-9 ani 61,6% 15,1% 10,9% 5,2% 7,2%

9-10 ani 61,0% 15,8% 10,9% 5,0% 7,3%


7-8 ani 81,3% 10,5% 4,8% 1,2% 2,1% 0,267

8-9 ani 82,5% 9,2% 4,5% 1,4% 2,4%

9-10 ani 81,6% 10,2% 4,6% 2,0% 1,5%


7-8 ani 41,9% 12,2% 16,9% 13,1% 15,8% 0,255

8-9 ani 39,7% 13,8% 18,7% 11,4% 16,5%

9-10 ani 38,4% 14,0% 19,6% 10,7% 17,3%

Lapte integral

7-8 ani 22,4% 13,4% 23,6% 16,5% 24,1% 0,083

8-9 ani 20,3% 14,1% 24,4% 15,6% 25,5%

9-10 ani 22,8% 14,8% 25,6% 15,2% 21,6%

Brânză

7-8 ani 8,6% 13,6% 43,3% 18,9% 15,7% 0,074

8-9 ani 7,7% 17,2% 39,4% 20,0% 15,6%

9-10 ani 7,6% 18,0% 40,0% 20,1% 14,2%


7-8 ani 4,0% 12,7% 35,2% 27,3% 20,8% <0,001

8-9 ani 4,7% 14,6% 37,4% 23,3% 20,0%




35

9-10 ani 5,4% 16,8% 38,8% 22,8% 16,1%

Carne

7-8 ani 1,6% 4,8% 27,1% 35,1% 31,4% 0,354

8-9 ani 1,6% 6,6% 27,7% 33,1% 31,0%

9-10 ani 1,7% 5,9% 29,8% 32,5% 30,2%

Pește

7-8 ani 9,5% 49,8% 29,8% 6,1% 4,7% 0,040

8-9 ani 10,9% 50,8% 27,8% 6,8% 3,8%

9-10 ani 12,2% 51,4% 27,1% 6,7% 2,7%


7-8 ani 8,9% 38,7% 30,4% 10,9% 11,1% 0,336

8-9 ani 7,1% 39,4% 29,9% 11,3% 12,4%

9-10 ani 7,0% 38,9% 29,3% 13,1% 11,8%


7-8 ani 1,8% 19,8% 38,1% 20,0% 20,4% 0,279

8-9 ani 1,8% 21,0% 39,1% 18,8% 19,4%

9-10 ani 2,8% 21,0% 36,8% 18,9% 20,5%


7-8 ani 2,2% 34,3% 42,4% 14,0% 7,2% 0,249

8-9 ani 1,5% 35,6% 41,0% 14,1% 7,7%

9-10 ani 2,4% 36,1% 39,2% 13,8% 8,5%


7-8 ani 4,1% 47,7% 31,7% 9,5% 7,1% 0,374

8-9 ani 4,2% 46,0% 31,8% 10,6% 7,5%

9-10 ani 5,1% 44,7% 31,1% 11,8% 7,4%

Opinia familiei privind statusul ponderal al copiilor diferă semnificativ în funcție de vârsta copilului (p=0,039), percepția părinților cu vârstă mai mare fiind că au copii cu greutate mai mare. (grafic nr. 19)




36

Grafic nr. 19. Opinia familiei privind statusul ponderal al copilului în funcție de grupa de vârstă

Opinia familiei privind statusul ponderal al copiilor nu diferă semnificativ în funcție de sexul copilului (p=0,727). (grafic nr. 20) Grafic nr. 20. Opinia familiei privind statusul ponderal al copilului în funcție de sexul copilului

Părinții din mediul rural își percep copiii ca fiind mai slabi (p=0,024), spre deosebire de cei din mediul urban care consideră într-o proporție mai mare că au copii supraponderali. (grafic nr. 21)

P=0,727

P=0,039




37

Grafic nr. 21. Opinia familiei privind statusul ponderal al copilului în funcție de mediul de rezidență

Caracteristici antropometrice ale copiilor Caracteristicile antropometrice măsurate în cadrul studiului includ înălțimea, greutatea, circumferința șoldurilor și circumferința taliei. La momentul efectuării măsurătorilor, 70,6% dintre copii purtau îmbrăcăminte ușoară, 19,37% îmbrăcăminte pentru gimnastică, 6,2% numai lenjerie și 3,8% purtau îmbrăcăminte grea. (grafic nr. 22) Grafic nr. 22. Distribuția copiilor în funcție de îmbrăcămintea la momentul măsurătorilor

P=0,024




38

Se constată că toate măsurătorile antropometrice analizate înregistrează o creștere a mediilor de la o grupă de vârstă la alta și că toate valorile medii sunt mai mari pentru băieți. (tabel nr. 17) Tabel nr. 17. Mediile măsurătorilor antropometrice în funcție de gen

Măsurătoare antropometrică

Grupa de vârstă Fete Băieți

Greutate (kg) 7 ani 26,68±6,13 27,73±6,84

8 ani 28,44±6,61 28,94±6,82

9 ani 30,54±7,27 32,13±7,82

Înălțime (cm) 7 ani 127,78±5,95 129,37±6,28

8 ani 130,91±6,71 131,60±6,90

9 ani 134,93±7,02 136,26±7,25

Circumferința taliei (cm) 7 ani 58,05±7,66 59,42±8,34

8 ani 59,05±7,61 60,11±7,63

9 ani 59,90±8,31 62,73±8,79

Circumferința șoldului (cm) 7 ani 68,02±7,80 68,72±7,65

8 ani 69,43±7,32 69,42±7,52

9 ani 71,38±8,10 72,46±8,35

Compararea greutății copiilor în funcție de grupa de vârstă, sexul și mediul de rezidență este prezentată în tabelul nr. 18. Tabel nr. 18. Greutatea copiilor în funcție de grupa de vârstă, sex și mediul de rezidență (kg)

Grupa de vârstă

Sex Mediu de rezidență

N Mediană Medie Deviație standard

Minimum Maximum

7 ani

Masculin

Urban 287 26,6400 28,7309 6,87274 17,64 54,64

Rural 258 24,9950 26,6340 6,64801 16,75 55,64

Total 545 25,8500 27,7383 6,84182 16,75 55,64

Feminin

Urban 305 25,9800 27,2688 6,17592 16,44 57,14

Rural 309 24,7500 26,1157 6,05902 16,14 52,34

Total 614 25,2650 26,6885 6,13955 16,14 57,14

8 ani

Masculin

Urban 874 28,0900 29,7006 6,83597 17,84 59,74

Rural 921 26,5400 28,2193 6,73499 16,14 58,28

Total 1795 27,4400 28,9405 6,82277 16,14 59,74

Feminin

Urban 832 27,6400 29,2073 6,61308 16,84 55,64

Rural 865 26,1400 27,7180 6,52996 16,64 59,64

Total 1697 26,9400 28,4481 6,61098 16,64 59,64

9 ani

Masculin

Urban 663 31,6400 33,3164 7,72819 19,64 65,64

Rural 660 28,7500 30,9426 7,74271 17,44 66,64

Total 1323 29,9400 32,1322 7,82314 17,44 66,64

Feminin

Urban 633 30,6400 31,6448 7,21541 17,64 66,34

Rural 635 27,6500 29,4496 7,17012 16,64 68,75

Total 1268 29,1400 30,5455 7,27329 16,64 68,75




39

Compararea înălțimii copiilor în funcție de grupa de vârstă, sexul și mediul de rezidență este prezentată în tabelul nr. 19. Tabel nr. 19. Înălțimea copiilor în funcție de grupa de vârstă, sex și mediul de rezidență (cm)

Grupa de vârstă



Minimum Maximum

7 ani

Masculin

Urban 287 130,000 130,599 6,3421 111,0 149,0

Rural 258 128,000 128,007 5,9323 105,2 150,0

Total 545 129,000 129,372 6,2810 105,2 150,0

Feminin

Urban 305 128,200 128,749 5,9814 115,8 157,0

Rural 309 127,000 126,825 5,7735 109,0 147,7

Total 614 127,650 127,780 5,9513 109,0 157,0

8 ani

Masculin

Urban 874 132,500 132,684 6,7798 113,2 159,0

Rural 921 130,100 130,575 6,8618 111,0 164,4

Total 1795 131,000 131,602 6,9011 111,0 164,4

Feminin

Urban 832 131,150 131,926 6,6067 110,0 156,0

Rural 865 130,000 129,941 6,6662 112,1 155,9

Total 1697 130,400 130,914 6,7090 110,0 156,0

9 ani

Masculin

Urban 663 137,500 137,785 6,9199 119,8 168,0

Rural 660 134,250 134,730 7,2672 110,8 164,0

Total 1323 136,000 136,261 7,2554 110,8 168,0

Feminin

Urban 633 136,500 136,318 6,6478 116,5 162,0

Rural 635 133,200 133,539 7,1066 112,0 163,7

Total 1268 134,750 134,926 7,0177 112,0 163,7

Compararea circumferinței taliei copiilor în funcție de grupa de vârstă, sexul și mediul de rezidență este prezentată în tabelul nr. 20. Tabel nr. 20. Circumferința taliei copiilor în funcție de grupa de vârstă, sex și mediul de rezidență (cm)

Grupa de vârstă



Minimum Maximum

7 ani

Masculin

Urban 287 58,000 60,197 8,1863 48,8 93,0

Rural 258 57,000 58,560 8,4465 32,0 89,0

Total 545 58,000 59,422 8,3430 32,0 93,0

Feminin

Urban 305 57,000 58,550 7,5502 42,1 86,0

Rural 309 56,000 57,567 7,7563 44,5 106,0

Total 614 56,450 58,056 7,6642 42,1 106,0

8 ani Masculin Urban 874 59,000 60,440 7,6098 24,0 88,0

Rural 921 58,000 59,810 7,6407 31,3 95,3




40

Total 1795 58,700 60,117 7,6301 24,0 95,3

Feminin

Urban 832 58,000 59,423 7,3164 38,0 92,0

Rural 865 57,000 58,701 7,8850 19,1 100,0

Total 1697 57,800 59,055 7,6179 19,1 100,0

9 ani

Masculin

Urban 663 61,950 63,369 8,8348 44,3 94,0

Rural 660 60,000 62,094 8,7148 40,1 98,0

Total 1323 60,800 62,732 8,7949 40,1 98,0

Feminin

Urban 633 59,000 60,310 8,0358 28,0 98,0

Rural 635 58,000 59,496 8,5621 42,5 161,6

Total 1268 58,800 59,903 8,3102 28,0 161,6

Compararea circumferinței șoldului copiilor în funcție de grupa de vârstă, sexul și mediul de rezidență este prezentată în tabelul nr. 21. Tabel nr. 21. Circumferința șoldului copiilor în funcție de grupa de vârstă, sex și mediul de rezidență (cm)

Grupa de vârstă



Minimum Maximum

7 ani

Masculin

Urban 287 68,000 69,822 7,3791 56,0 97,0

Rural 258 66,350 67,501 7,7900 54,0 98,0

Total 545 67,300 68,727 7,6568 54,0 98,0

Feminin

Urban 305 67,000 68,738 8,2261 51,0 131,0

Rural 309 66,000 67,323 7,3066 51,0 100,0

Total 614 67,000 68,025 7,8020 51,0 131,0

8 ani

Masculin

Urban 874 69,000 70,168 7,6214 43,0 97,0

Rural 921 67,200 68,711 7,3664 43,6 96,8

Total 1795 68,150 69,421 7,5249 43,0 97,0

Feminin

Urban 832 69,300 70,261 7,1089 46,0 95,3

Rural 865 67,900 68,632 7,4361 39,0 102,0

Total 1697 68,550 69,430 7,3210 39,0 102,0

9 ani

Masculin

Urban 663 72,500 73,626 8,1640 56,0 102,0

Rural 660 70,000 71,283 8,3821 54,0 140,0

Total 1323 71,000 72,458 8,3530 54,0 140,0

Feminin

Urban 633 72,000 72,390 7,4832 55,0 103,0

Rural 635 69,000 70,377 8,5657 41,0 170,0

Total 1268 70,350 71,382 8,1031 41,0 170,0

Compararea indicelui de masă corporală al copiilor în funcție de grupa de vârstă, sexul și mediul de rezidență este prezentată în tabelul nr. 22.




41

Tabel nr. 22. Indicele de masă corporală al copiilor în funcție de grupa de vârstă, sex și mediul de rezidență (kg/m²)

Grupa de vârstă



Minimum Maximum

7 ani

Masculin

Urban 287 15,9106 16,7376 3,20140 11,23 29,19

Rural 258 15,5479 16,1327 3,08986 10,11 28,20

Total 545 15,6910 16,4512 3,16070 10,11 29,19

Feminin

Urban 305 15,8665 16,3609 2,93298 10,61 29,87

Rural 309 15,2801 16,1323 2,94457 10,98 29,95

Total 614 15,4502 16,2458 2,93865 10,61 29,95

8 ani

Masculin

Urban 874 16,0741 16,7535 2,96638 10,81 29,60

Rural 921 15,7114 16,4114 2,89718 10,48 30,16

Total 1795 15,8876 16,5779 2,93525 10,48 30,16

Feminin

Urban 832 15,9920 16,6748 2,93848 10,73 26,98

Rural 865 15,5747 16,2921 2,91726 9,74 29,16

Total 1697 15,7908 16,4797 2,93307 9,74 29,16

9 ani

Masculin

Urban 663 16,6142 17,4326 3,23706 10,60 30,49

Rural 660 16,0103 16,9075 3,21204 8,72 32,15

Total 1323 16,2634 17,1707 3,23407 8,72 32,15

Feminin

Urban 633 16,3677 16,9238 3,08818 11,56 30,08

Rural 635 15,6312 16,3860 3,01788 10,22 30,41

Total 1268 15,9900 16,6545 3,06380 10,22 30,41

La copiii de 7 ani, prevalența supraponderalității este mai mare în rândul fetelor (18,10%) comparativ cu prevalența supraponderalității în rândul băieților (13,00%). Prevalența obezității la fete (10,70%) este mai mică comparativ cu prevalența obezității la băieți (14,90%). (grafic nr. 23) Grafic nr. 23. Prevalența obezității la copiii de 7 ani în funcție de sex

P=0,001




42

De asemenea, la copiii de 8 ani, prevalența supraponderalității este ușor mai mare în rândul fetelor (16,30%) comparativ cu prevalența supraponderalității în rândul băieților (15,20%). Prevalența obezității la fete (9,0%) este mai mică comparativ cu prevalența obezității la băieți (13,50%). (grafic nr. 24) Grafic nr. 24. Prevalența obezității la copiii de 8 ani în funcție de sex

La categoria de vârstă 9 ani, prevalența supraponderalității la fete este de 17,70%, mai mare față de cea a băieților (15,80%). Prevalența obezității în rândul băieților (14,70%) este semnificativ mai mare comparativ cu prevalența obezității în rândul fetelor (6,8%). (grafic nr. 25) Grafic nr. 25. Prevalența obezității la copiii de 9 ani în funcție de sex

În ceea ce privește prevalența obezității și supraponderalității în rândul fetelor,nu se înregistrează diferențe semnificative statistic între cele două runde ale studiului (p=0,653). (grafic nr. 26)

P<0,001

P<0,001




43

Grafic nr. 26. Compararea prevalenței obezității la fetele de 8 ani între cele două runde ale studiului (R3 – 2012/2013 și R4 – 2015/2016)

subponderalitatenormoponderalita

tesupraponderalitat

eobezitate

Round 3 5.25% 71.16% 15.35% 8.24%

Round 4 5.50% 69.20% 16.30% 9.00%

0.00%

10.00%

20.00%

30.00%

40.00%

50.00%

60.00%

70.00%

80.00%P=0,653

Prevalența obezității la băieți înregistrează o scădere semnificativă la grupa de vârstă 8 ani, scăzând de la 15,03% la 13,50%. De asemenea, prevalența supraponderalității la băieți crește între cele două runde ale studiului de la 14,71% la 15,20%. (grafic nr. 27) Grafic nr. 27. Compararea prevalenței obezității la băieții de 8 ani între cele două runde ale studiului (R3 – 2012/2013 și R4 – 2015/2016)

P=0,004




44

Practicile privind nutriția și activitatea fizică în școli Dintre cele 207 școli participante la studiu, cele mai multe (116 școli) sunt localizate în mediul rural (comune/sate), urmate de școlile din orașe mari (56 școli) și cele din orașele mici (31 școli). Cele mai puține școli participante sunt din suburbii (3 școli), probabil deoarece mediul suburban nu este definit. La una dintre școli datele privind localizarea nu au fost completate. (grafic nr.28) Grafic nr. 28. Structura școlilor în funcție de localizare

În ceea ce privește facilitățile pe care școlile le oferă elevilor privind activitatea fizică, aproape toate școlile dețin terenuri de sport, existând totuși cinci școli (două din orașe mari și trei din mediul rural) care nu dețin teren de sport. Situația privind sălile de gimnastică este mai precară, mai ales în mediul rural. Dacă școlile din orașele mari dețin în proporție de 89,3% săli de gimnastică, iar cele din orașele mici în proporție de 93,5%, școlile din mediul rural dețin săli de gimnastică în proporție de 56,9% (p<0,001). Prezența orelor de educație fizică în curricula este declarată pentru toate școlile participante (este cunoscut faptul că educația fizică este materie obligatorie în curricula școlară). Copiii au permisiunea de a utiliza terenul de sport pentru activități fizice în condiții meteorologice extreme (ploaie, zăpadă, vânt, caniculă) într-un sfert până la o treime din școlile participante la studiu, fără diferențe semnificative în funcție de localizare (p=0,460). De asemenea, nu se înregistrează diferențe semnificative în funcție de localizare în ceea ce privește permisiunea copiilor de a utiliza terenul de sport în afara orelor de joacă (p=0,549), aceasta variind între două treimi în suburbii și în mediul rural și trei sferturi în orașe. Utilizarea sălilor de gimnastică în afara orelor de clasă nu este permisă în 71,8% din școlile din mediul rural, 58,1% din orașele mici și 72,2% din orașele mari. Aproximativ jumătate dintre școlile participante la studiu au organizat activități fizice și sportive cel puțin o dată pe săptămână pentru copiii claselor primare, fie pentru toate clasele, fie pentru o parte dintre acestea. De asemenea, nu se înregistrează diferențe semnificative în funcție de localizare în ceea ce privește organizarea activităților fizice (p=0,483).




45

La aceste activități participă mai mult de jumătate dintre copii în două treimi dintre școlile care organizează acest tip de activități. Nu se înregistrează diferențe semnificative în funcție de localizare în ceea ce privește participarea la activitățile organizate (p=0,324). (tabel nr. 23) Tabel nr. 23. Facilitățile școlilor privind activitatea fizică în funcție de localizare

Facilitate

Localizare P value Oraș mare Oraș mic Suburbie Comună/sat

Teren de sport

Da 54 (96,4%) 31 (100%) 3 (100%) 113 (97,4%) 0,761 Nu 2 (3,6%) 0 (0%) 0 (0%) 3 (2,6%)

Sală de sport

Da 50 (89,3%) 29 (93,5%) 1 (33,3%) 66 (56,9%) < 0,001 Nu 6 (10,7%) 2 (6,5%) 2 (66,7%) 49 (42,2%)

Ore de educație fizică în curriculă

Da, pentru toate clasele

56 (100%)

31 (100%)

3 (100%)

116 (100%)

-

Condiții meteorologice extreme

Da 21 (37,5%) 8 (26,7%) 1 (33,3%) 30 (25,9%) 0,460 Nu 35 (62,5%) 20 (66,7%) 2 (66,7%) 79 (68,1%)

Lipsă 0 (0%) 2 (6,7%) 0 (0%) 7 (6,0%)

Utilizarea terenului de sport

Da 42 (75,0%) 23 (74,2%) 2 (66,7%) 75 (65,2%) 0,549 Nu 14 (25,0%) 8 (25,8%) 1 (33,3%) 40 (34,8%)

Utilizarea sălii de sport

Da 15 (27,8%) 10 (32,3%) 0 (0%) 20 (18,2%) 0,113 Nu 39 (72,2%) 18 (58,1%) 3 (100%) 79 (71,8%)

Lipsă 0 (0%) 3 (9,7%) 0 (0%) 11 (10,0%)

Desfășurarea activităților fizice

Toate clasele 20 (35,7%) 16 (53,3%) 1 (33,3%) 49 (42,2%) 0,483 O parte 8 (14,3%) 4 (13,3%) 0 (0%) 17 (14,7%)

Nu 25 (44,6%) 8 (26,7%) 2 (66,7%) 49 (42,2%)

Lipsă 3 (5,4%) 2 (6,7%) 0 (0%) 1 (0,9%)

Participare la activități fizice

>jumatate din copii 23 (67,6%) 16 (66,7%) 1 (50,0%) 52 (68,4%) 0,324 <= jumatate din copii 7 (20,6%) 5 (20,8%) 0 (0%) 15 (19,7%)

Nu sau <un sfert din copii

1 (2,9%) 1 (4,2%) 1 (50,0%) 3 (3,9%)

Lipsă 3 (8,8%) 2 (8,3%) 0 (0%) 6 (7,9%)

Prevederile curriculare includ lecții de educație fizică având durata medie de 100 minute săptămânal, fără a se înregistra diferențe în funcție de localizarea școlilor. (tabel nr. 24)




46

Tabel nr. 24. Prevederile curriculare privind durata activităților fizice în școală

Clasa Localizare P value Oraș mare Oraș mic Suburbie Comună/sat

Clasa 1 (M±SD) 99,64±15,13 97,59±12,14 96,67±5,77 100,35±17,53 0,263

Clasa 2 (M±SD) 100,78±14,67 98,40±12,80 95,00±7,07 100,34±18,03 0,189

Transportul copiilor cu autobuzul școlar se face pentru toți copiii în mai mult de jumătate din școlile din mediul rural. Se înregistrează o diferență semnificativă în ceea ce privește transportul copiilor cu autobuzul școlar în funcție de localizarea școlii (p<0,001). Percepția reprezentanților școlilor privind gradul de siguranță al drumului de la/către școală pentru mersul pe jos sau cu bicicleta nu diferă semnificativ în funcție de localizarea școlii (p=0,895). (tabel nr. 25) Tabel nr. 25. Facilitățile școlilor privind transportul școlar în funcție de localizare

Facilitate


Transportul copiilor cu autobuzul școlar

Da, pentru toți copiii 5 (9,3%) 8 (25,8%) 1 (33,3%) 60 (52,2%) < 0,001

Doar pentru anumite clase

1 (1,9%) 0 (0%) 0 (0%) 3 (2,6%)

Doar pentru copiii din mediul rural

5 (9,3%) 4 (12,9%) 0 (0%) 5 (4,3%)

Doar pentru copiii care locuiesc departe

6 (11,1%) 2 (6,5%) 2 (66,7%) 31 (27,0%)

Nu 37 (68,5%) 15 (48,4%) 0 (0%) 13 (11,3%)

Lipsă 0 (0%) 2 (6,5%) 0 (0%) 3 (2,6%)

Gradul de siguranță al drumului pentru mersul pe jos sau cu bicicleta

1 Extrem de sigur 5 (9,8%) 2 (6,7%) 0 (0%) 17 (15,2%) 0,895

2 10 (19,6%) 7 (23,3%) 0 (0%) 25 (22,3%)

3 8 (15,7%) 4 (13,3%) 1 (33,3%) 14 (12,5%)

4 5 (9,8%) 0 (0%) 1 (33,3%) 9 (8,0%)

5 10 (19,6%) 8 (26,7%) 0 (0%) 19 (17,0%)

6 5 (9,8%) 2 (6,7%) 1 (33,3%) 7 (6,2%)

7 2 (3,9%) 1 (3,3%) 0 (0%) 4 (3,6%)

8 5 (9,8%) 4 (13,3%) 0 (0%) 9 (8,0%)

9 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 2 (1,8%)

10 Extrem de nesigur 1 (2,0%) 2 (6,7%) 0 (0%) 6 (5,4%)

Siguranța drumului pe care elevii îl parcurg de la/către școală este percepută ca fiind mai mare în orașele mici și în suburbii și cea mai scăzută în mediul rural. (grafic nr. 29)




47

Grafic nr. 29. Gradul de siguranță a drumului de la/către școală în funcție de localizare

O mare parte dintre școlile participante la studiu cuprind în curricula școlară educație pentru nutriție (ca materie de sine stătătoare sau lecții incluse în curricula altor materii – educație pentru sănătate, biologie etc.). Doar 7,1% dintre școlile din orașele mari, 3,2% din orașele mici și 2,6% din mediul rural au cantine școlare. Mai mult de jumătate dintre școlile din orașele mari și 40% din orașele mici au magazine de unde pot fi cumpărate alimente sau băuturi și doar 12,1% dintre școlile din mediul rural (p<0,001). Aproximativ 80% dintre școli interzic publicitatea și marketing-ul privind alimentele hipercalorice și sărace în nutrienți care ar putea submina promovarea dietei sănătoase, echilibrate. (tabel nr. 26) Tabel nr. 26. Facilitățile școlilor privind alimentația în funcție de localizare

Facilitate


Educație nutrițională

Da 43 (76,8%) 29 (93,5%) 2 (66,7%) 99 (85,3%) 0,353 Nu 10 (17,9%) 2 (6,5%) 1 (33,3%) 15 (12,9%)

Lipsă 3 (5,4%) 0 (0%) 0 (0%) 2 (1,7%)

Cantină

Da 4 (7,1%) 1 (3,2%) 0 (0%) 3 (2,6%) 0,518 Nu 52 (92,9%) 30 (96,8%) 3 (100%) 113 (97,4%)

Bufet

Da 28 (51,9%) 12 (40,0%) 2 (66,7%) 14 (12,1%) <0,001 Nu 26 (48,1%) 18 (60,0%) 1 (33,3%) 100 (86,2%)

Lipsă 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%) 2 (1,7%)

Automate alimente/băuturi

Da 8 (14,3%) 1 (3,2%) 0 (0%) 7 (6,0%) 0,254 Nu 47 (83,9%) 30 (96,8%) 3 (100%) 109 (94,0%)

Lipsă 1 (1,8%) 0 (0%) 0 (0%) 0 (0%)

Interzicerea reclamelor la alimente/băuturi nesanogene

Da 45 (80,4%) 23 (74,2%) 3 (100%) 92 (79,3%) 0,784 Nu 11 (19,6%) 7 (22,6%) 0 (0%) 23 (19,8%)

Lipsă 0 (0%) 1 (3,2%) 0 (0%) 1 (0,9%)

Accesul elevilor la diverse tipuri de băuturi este semnificativ mai mare în cazul școlilor din mediul urban. Contrar prevederilor legale, elevii au acces la băuturi cu adaos de zahăr, de asemenea mai ales în mediul urban. (tabel nr. 27)

P=0,789




48

Tabel nr. 27. Facilitățile școlilor privind accesul elevilor la băuturi în funcție de localizarea școlilor

Facilitate


Apă

Gratis 40 22 2 86 0,020 Cu plată 13 7 1 4

Nu sunt disponibile 5 2 0 18

Ceai

Gratis 1 0 0 1 0,021 Cu plată 16 8 2 10


Suc de fructe fără adaos de zahăr

Gratis 0 0 0 0 0,043 Cu plată 8 1 1 4


Băuturi neacidulate cu adaos de zahăr

Gratis 0 0 0 2 0,005 Cu plată 16 9 2 10


Băuturi acidulate cu adaos de zahăr

Gratis 0 0 0 0 <0,001 Cu plată 18 7 1 7


Lapte aromat cu adaos de zahăr

Gratis 0 1 0 0 0,203 Cu plată 3 0 0 3


Băuturi calde cu adaos de zahăr (cacao, ceai, lapte)

Gratis 0 0 0 0 0,002 Cu plată 14 4 1 6


Lactate

Gratis 45 28 2 96 0,504 Cu plată 2 0 0 2


Alte băuturi cu îndulcitori

Gratis 1 0 0 1 0,046 Cu plată 10 3 1 6


Băuturi energizante

Gratis 0 0 0 0 0,392 Cu plată 1 1 0 2





49

Unele dintre școli oferă elevilor accesul la unele alimente atât gratis cât și cu plată, iar cele mai multe alimente nu sunt disponibile. Aproximativ jumătate dintre școli, respectiv 45,8%, oferă acces gratuit la fructe. Deși legislația interzice comercializarea alimentelor care pot avea consecințe nefaste asupra sănătății (Legea 123/2008, Ordin nr. 1563/2008), există un număr important de școli în incinta cărora elevii au acces la gustări dulci și sărate. Disponibilitatea acestora este semnificativ mai mare în mediul urban. (tabel nr. 28) Tabel nr. 28. Facilitățile școlilor privind accesul elevilor la alimente în funcție de localizarea școlilor

Facilitate

Localizare

P value Oraș mare Oraș mic Suburbie Comună/sat

Fructe proaspete

Gratis 31 13 2 49

0,801 Cu plată 3 2 0 4


Legume

Gratis 0 0 0 0

0,604 Cu plată 1 0 0 3


Gustări dulci

Gratis 0 0 0 3

<0,001 Cu plată 24 11 2 8


Înghețată

Gratis 0 0 0 0

0,052 Cu plată 7 6 0 4


Gustări sărate

Gratis 0 1 0 1

<0,001 Cu plată 18 9 2 8


Cele mai multe formulare ale școlilor au fost completate de către directori (78,74%), iar 14,98% de către un cadru didactic. (grafic nr. 30) Grafic nr. 30. Funcția persoanelor care au completat formularele școlilor




50

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

Caracteristici demografice ale copiilor Eșantionul studiului a inclus 50,4% copii din mediul rural, iar 50,6% sunt de sex masculin, distribuția copiilor în funcție de sex și mediul de rezidență fiind omogenă. Dintre cei 7242 copii incluși în analiză, 16% sunt de 7 ani, 48,2% sunt de 8 ani și 35,8% sunt de 9 ani. Antecedente personale și heredo-colaterale ale copiilor Datele privind familia au fost completate majoritar de mame, însă se remarcă tendința completării formularului de către părintele de același sex cu copilul, precum și implicarea mai mare a tatălui în mediul urban. Peste 90% dintre copiii incluși în cercetare au fost născuți la termen (la 37 săptămâni sau după 37 săptămâni de graviditate), iar aproape 7% dintre părinți afirmă nasterea prematură a copiilor lor. Alăptarea copiilor este mai frecventă în mediul urban, cu medie a duratei alăptării semnificativ mai mare. În ceea ce privește antecedentele heredo-colaterale, prevalența declarată a hipertensiunii arteriale în familiile copiilor este de 22,42%, pentru diabetul zaharat este 12,4%, iar pentru hipercolesterolemie de 17,18%. Părinții din mediul urban declară într-o proporție semnificativ mai mare că au în familie cel puțin un membru cu hipertensiune arterială, diabet zaharat sau hipercolesterolemie față de cei din mediul rural. Activitatea fizică a copiilor Băieții sunt în proporție mai mare membrii ai unui club sportiv sau de dans, de asemenea copiii din mediul urban, pe fondul unei accesibilități crescute la cluburile sportive, sunt într-o proporție mai mare membri ai acestora. Mijloacele de transport utilizate pentru transportul copiilor de la/până la școală diferă semnificativ în funcție de mediul de rezidență, copiii din mediul rural mergând într-o proporție mai mare pe jos sau cu bicicleta. Distanțele de la/până la școală sunt semnificativ mai mari în mediul rural. Peste 40% dintre copiii din mediul rural se joacă activ/în forță mai mult de 3 ore în fiecare dintre zilele săptămânii, iar alți 40% se joacă în jur de 2 ore zilnic. Astfel, copiii din mediul rural fac activitate fizică prin joc semnificativ cu o frecvență mai mare comparativ cu cei din urban. Băieții se joacă activ/în forță un număr mai mare de ore în timpul săptămânii. La sfârșit de săptămână, peste 80% dintre copii se joacă activ/în forță 3 ore sau mai mult zilnic. Se remarcă o diferență semnifictivă statistic în funcție de sex și la sfârșitul săptămânii, băieții jucându-se un număr mai mare de ore. De asemenea, frecvența copiilor din mediul rural care desfășoară activități de joacă activă/în forță un interval de timp mare zilnic la sfârșitul săptămânii este semnificativ mai mare comparativ cu frecvența copiilor din mediul urban care se joacă activ/în forță un interval mare de timp. Media numărului de ore petrecute de copiii din mediul urban utilizând dispozitivele electronice și televizorul este de 2,81±1,62 ore/zi la sfârșitul săptămânii și 1,83±1,10 ore/zi în timpul săptămânii, iar copiii din mediul rural petrec mai mult timp utilizând dispozitivele electronice și televizorul.




51

Băieții petrec semnificativ mai multe ore la clubul de sport/dans, dar utilizează semnificativ mai mult timp dispozitivele electronice și televizorul, atât în timpul săptămânii, cât și la sfârșitul săptămânii. Indicele de masă corporală al copilului, precum și circumferința taliei se corelează pozitiv semnificativ statistic cu indicele de masă corporală al ambilor părinți și cu durata de utilizare a dispozitivelor electronice, atât în timpul săptămânii, cât și la sfârșitul săptămânii. Comportamentele alimentare ale copiilor În ziua realizării măsurătorilor, doar 76,62% dintre copii declară că au luat micul dejun. În cadrul eșantionului studiat nu se remarcă o diferență semnificativă statistic în ceea ce privește frecvența micului dejun în funcție de sex și în funcție de grupa de vârstă. Copiii din mediul urban au un comportament semnificativ mai sănătos în ceea ce privește micul dejun. În ceea ce privește comportamentele sănătoase privind alimentația, fetele consumă cu o frecvență semnificativ statistic mai mare fructe și legume exceptând cartofii. Dacă ne referim la comportamentele nesanogene, băieții consumă semnificativ statistic mai frecvent gustări sărate (popcorn, chipsuri, alune etc.) și alimente de genul pizza, hamburger, cartofi prăjiți, mezeluri. Copiii din mediul rural consumă cu o frecvență semnificativ mai mare legume exceptând cartofii, suc de fructe 100%, băuturi răcoritoare cu zahăr (p<0,001), lapte aromat, băuturi răcoritoare dietetice, lapte integral, brânză, alte lactate, carne, pește, gustări sărate (chipsuri, alune, popcorn etc.), gustări dulci (bomboane, ciocolată) (p<0,001), dulciuri (biscuiți, tort, prăjituri, etc.) și alimente ca pizza, hamburgeri, mezeluri, cartofi prăjiți. Copiii din mediul urban consumă cu o frecvență semnificativ mai mare fructe. Opinia familiei privind statusul ponderal al copiilor diferă semnificativ în funcție de vârsta copilului, percepția părinților cu vârstă mai mare fiind că au copii cu greutate mai mare. Opinia familiei privind statusul ponderal al copiilor nu diferă semnificativ în funcție de sexul copilului. Părinții din mediul rural își percep copiii ca fiind mai slabi, spre deosebire de cei din mediul urban care consideră într-o proporție mai mare că au copii supraponderali. Caracteristici antropometrice ale copiilor Caracteristicile antropometrice măsurate în cadrul studiului includ înălțimea, greutatea, circumferința șoldurilor și circumferința taliei. Se constată că toate măsurătorile antropometrice analizate înregistrează o creștere a mediilor de la o grupă de vârstă la alta și că toate valorile medii sunt mai mari pentru băieți. La copiii de 7 ani, prevalența supraponderalității este mai mare în rândul fetelor (18,10%) comparativ cu prevalența supraponderalității în rândul băieților (13,00%). Prevalența obezității la fete (10,70%) este mai mică comparativ cu prevalența obezității la băieți (14,90%). De asemenea, la copiii de 8 ani, prevalența supraponderalității este ușor mai mare în rândul fetelor (16,30%) comparativ cu prevalența supraponderalității în rândul băieților (15,20%). Prevalența obezității la fete (9,0%) este mai mică comparativ cu prevalența obezității la băieți (13,50%).




52

La categoria de vârstă 9 ani, prevalența supraponderalității la fete este de 17,70%, mai mare față de cea a băieților (15,80%). Prevalența obezității în rândul băieților (14,70%) este semnificativ mai mare comparativ cu prevalența obezității în rândul fetelor (6,8%). În ceea ce privește prevalența obezității și supraponderalității în rândul fetelor,nu se înregistrează diferențe semnificative statistic între cele două etape ale studiului (p=0,653). Prevalența obezității la băieți înregistrează o scădere semnificativă la grupa de vârstă 8 ani, scăzând de la 15,03% la 13,50%. De asemenea, prevalența supraponderalității la băieți crește între cele două etape ale studiului de la 14,71% la 15,20%. Practicile privind nutriția și activitatea fizică în școli Dintre cele 207 școli participante la studiu, cele mai multe (116 școli) sunt localizate în mediul rural (comune/sate), urmate de școlile din orașe mari (56 școli) și cele din orașele mici (31 școli). În ceea ce privește facilitățile pe care școlile le oferă elevilor privind activitatea fizică, aproape toate școlile dețin terenuri de sport, existând totuși cinci școli (două din orașe mari și trei din mediul rural) care nu dețin teren de sport. Situația privind sălile de gimnastică este mai precară, mai ales în mediul rural. Dacă școlile din orașele mari dețin în proporție de 89,3% săli de gimnastică, iar cele din orașele mici în proporție de 93,5%, școlile din mediul rural dețin săli de gimnastică în proporție de 56,9%. Prezența orelor de educație fizică în curricula este declarată pentru toate școlile participante (este cunoscut faptul că educația fizică este materie obligatorie în curricula școlară). O mare parte dintre școlile participante la studiu cuprind în curricula școlară educație pentru nutriție (ca materie de sine stătătoare sau lecții incluse în curricula altor materii – educație pentru sănătate, biologie etc.). Doar 7,1% dintre școlile din orașele mari, 3,2% din orașele mici și 2,6% din mediul rural au cantine școlare. Mai mult de jumătate dintre școlile din orașele mari și 40% din orașele mici au magazine de unde pot fi cumpărate alimente sau băuturi și doar 12,1% dintre școlile din mediul rural. Aproximativ 80% dintre școli interzic publicitatea și marketing-ul privind alimentele hipercalorice și sărace în nutrienți care ar putea submina promovarea dietei sănătoase, echilibrate. Accesul elevilor la diverse tipuri de băuturi este semnificativ mai mare în cazul școlilor din mediul urban. Contrar prevederilor legale, elevii au acces la băuturi cu adaos de zahăr, de asemenea mai ales în mediul urban. Unele dintre școli oferă elevilor accesul la unele alimente atât gratis cât și cu plată, iar cele mai multe alimente nu sunt disponibile. Aproximativ jumătate dintre școli, respectiv 45,8%, oferă acces gratuit la fructe.




53

BIBLIOGRAFIE

1. A strategy for Europe on nutrition, overweight and obesity-related health issues. Brussels, European Commission, 2015

2. Africa JA, Newton KP, Schwimmer JB. Lifestyle interventions including nutrition, exercise, and supplements for nonalcoholic fatty liver disease in children. Dig Dis Sci. 2016;61(5):1375–1386.

3. Bacha F, Gidding SS. Cardiac abnormalities in youth with obesity and type 2 diabetes. Curr Diab Rep. 2016;16(7):62. doi: 10.1007/s11892-016-0750-6.

4. Basic texts on food hygiene – third edition. Rome, Codex Alimentarius Commission, 2003. 5. Bass R, Eneli I. Severe childhood obesity: an under-recognized and growing health problem.

Postgrad Med J. 2015;91(1081):639-45. doi: 10.1136/postgradmedj-2014-133033. 6. Beck AR. Psychosocial aspects of obesity. NASN Sch Nurse. 2016;31(1):23–27. 7. Branca F, Nikogosian H, Lobstein, T, eds. The challenge of obesity in the WHO European

Region and the strategies for response. Copenhagen, World Health Organization Regional Office for Europe, 2007

8. Cole TJ et al. Body mass index cut offs to define thinness in children and adolescents: international survey. British Medical Journal, 2007, 335:194.

9. Cole TJ et al. Establishing a standard definition for child overweight and obesity worldwide: international survey. British Medical Journal, 2000, 320:1240–1243.

10. Cote AT, Harris KC, Panagiotopoulos C, et al. Childhood obesity and cardiovascular dysfunction. J Am Coll Cardiol. 2013;62(15):1309–1319.

11. Currie C et al., eds. Health Behaviour in School-Aged Children: a WHO cross-national study. Research protocol for the 2001/2002 survey. Edinburgh, University of Edinburgh, 2002.

12. de Onis M et al. Measurement and standardization protocols for anthropometry used in the construction of a new international growth reference. Food and Nutrition Bulletin, 2004, 25:S27-S36.

13. de Onis M, Wijnhoven TMA, Onyango AW. Worldwide practices in child growth monitoring. Journal of Pediatrics, 2004, 144:461–465.

14. Diet, nutrition and the prevention of chronic diseases. Report of a joint WHO/FAO expert consultation. Geneva, World Health Organization, 2003 (WHO Technical Report Series, No. 916) (http://whqlibdoc.who.int/trs/WHO_TRS_916.pdf).

15. Dietz WH. Health consequences of obesity in youth: childhood predictors of adult disease. Pediatrics, 1998, 101:518–525.

16. Elmadfa I et al. eds. European nutrition and health report 2004. Basel, Karger, 2005. 17. European Charter on Counteracting Obesity. Copenhagen, WHO Regional Office for

Europe, 2006 18. European Opinion Research Group. Special Eurobarometer: physical activity. Brussels,

Commission of the European Communities, 2003. 19. Freedman DS et al. The relation of overweight to cardiovascular risk factors among children

and adolescents: the Bogalusa Heart Study. Pediatrics, 1999, 103:1175–1182. 20. Gaining health. The European Strategy for the Prevention and Control of

Noncommunicable Diseases. Copenhagen, WHO Regional Office for Europe, 2006 (document EUR/RC56/8, http://www.euro.who.int/Document/RC56/edoc08.pdf).




54

21. Global strategy on diet, physical activity and health. Geneva, World Health Organization, 2004 (http://whqlibdoc.who.int/publications/2004/9241592222_eng.pdf).

22. Goran MI et al. Prediction of intra-abdominal and subcutaneous abdominal adipose tissue in healthy pre-pubertal children. International Journal of Obesity and Related Metabolic Disorders, 1998, 22:549–558.

23. Gordon-Larsen P, The NS, Adair LS. Longitudinal trends in obesity in the United States from adolescence to the third decade of life. Obesity. 2010;18(9):1801-–804.

24. Halfon N, Kandyce L, Slusser W. Associations between obesity and comorbid mental health, developmental, and physical health conditions in a nationally representative sample of US children aged 10 to 17. Academic Pediatrics. 2013;13.1:6–13.

25. International ethical guidelines for biomedical research involving human subjects. Geneva, Council for International Organizations of Medical Sciences/World Health Organization, 1993.

26. Janssen I et al. Utility of childhood BMI in the prediction of adulthood disease: comparison of national and international references. Obesity Research, 2005, 13:1106–1115.

27. Jensen MD, Ryan DH, Apovian CM, et al, for the American College of Cardiology/American Heart Association Task Force on Practice Guidelines; Obesity Society. 2013 AHA/ACC/TOS guideline for the management of overweight and obesity in adults: a report of the American College of Cardiology/American Heart Association Task Force on Practice Guidelines and The Obesity Society. J Am Coll Cardiol. 2014;63(25 Pt B):2985–3023. doi: 10.1016/j.jacc.2013.11.004.

28. Krassas GE, Tzotzas T. Do obese children become obese adults: childhood predictors of adult disease. Pediatric Endocrinology Reviews, 2004, 1(Suppl. 3):455–459.

29. Legea nr. 123/2008 pentru o alimentatie sanatoasa in unitatile de invatamant preuniversitar, Monitorul Oficial, Partea I nr. 410 din 02/06/2008

30. Lehingue Y. The European Childhood Obesity Group (ECOG) project: the European collaborative study on the prevalence of obesity in children. American Journal of Clinical Nutrition, 1999, 70(Suppl.):166S–168S.

31. Lloyd LJ, Langley-Evans SC, McMullen S. Childhood obesity and risk of the adult metabolic syndrome: a systematic review. Int J Obes (Lond). 2012;36(1):1–11

32. Lobstein T et al. Obesity in children and young people: a crisis in public health. Obesity Reviews, 2004, 5(Suppl. 1):4–104.

33. Lohman TG, Roche AF, Martorell R, eds. Anthropometric standardization reference manual. Champaign, Human Kinetics Books, 1988.

34. Measuring childhood obesity. Guidance to primary care trusts. London, Department of Health, 2006

35. Medium-Term Strategic Plan 2008–2013 and Proposed Programme Budget 2008–2009. Geneva, World Health Organization, 2007 (document A/MTSP/2008-2013 and PB/2008-2009, http://www.who.int/gb/e/e_amtsp.html).

36. Mohanan S, Tapp H, McWilliams A, Dulin M. Obesity and asthma: pathophysiology and implications for diagnosis and management in primary care. Exp Biol Med (Maywood). 2014;239(11):1531–40.

37. Morrison KM, Shin S, Tarnopolsky M, et al. Association of depression and health related quality of life with body composition in children and youth with obesity. Journal of Affective Disorders 2015;172:18–23.




55

38. Narang I, Mathew JL. Childhood obesity and obstructive sleep apnea. J Nutr Metab. 2012; doi: 10.1155/2012/134202.

39. Ordin nr. 1563/2008 pentru aprobarea Listei alimentelor nerecomandate prescolarilor si scolarilor si a principiilor care stau la baza unei alimentatii sanatoase pentru copii si adolescenti,

40. Physical activity and health in Europe: evidence for action. Copenhagen, WHO Regional Office for Europe, 2006 (http://www.euro.who.int/document/e89490.pdf).

41. Physical status: the use and interpretation of anthropometry. Report of a WHO Expert Committee. Geneva, World Health Organization, 1995 (WHO Technical Report Series 854).

42. Pollock NK. Childhood obesity, bone development, and cardiometabolic risk factors. Mol Cell Endocrinol. 2015;410:52-63. doi: 10.1016/j.mce.2015.03.016.

43. Robertson A et al, eds. Food and health in Europe: a new basis for action. Copenhagen, WHO Regional Office for Europe, 2004 (WHO Regional Publications, European Series, No. 96).

44. Rolland-Cachera MF et al. Adiposity rebound in children: a simple indicator for predicting obesity. American Journal of Clinical Nutrition, 1994, 39:129–135.

45. Steps to health: a European framework to promote physical activity for health. Copenhagen, WHO Regional Office for Europe, 2007 (http://www.euro.who.int/Document/E90191.pdf).

46. The “Five keys to safer food” manual. Geneva, World Health Organization, 2006 (http://www.who.int/foodsafety/ publications/consumer/manual_keys.pdf).

47. The world health report 2002. Reducing risks, promoting healthy life. Geneva, World Health Organization, 2002 (http://www.who.int/whr/2002/en/).

48. WHO (2015). European Database on Nutrition, Obesity and Physical Activity (NOPA) [online database]. Copenhagen: WHO Regional Office for Europe (http://data.euro.who.int/nopa/

49. WHO child growth standards. Training course on child growth assessment: B, measuring a child’s growth. Geneva, World Health Organization, 2006.

50. Who European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI) - Protocol, Version October 2016

51. Who European Childhood Obesity Surveillance Initiative (COSI) - Manual of data collection Procedures, Version October 2016

52. WHO global strategy for food safety: safer food for better health. Geneva, World Health Organization, 2002 (http://whqlibdoc.who.int/publications/9241545747.pdf).

53. WHO Multicentre Growth Reference Study Protocol. Appendix B. Measurement and standardization protocols. Geneva, World Health Organization, 1999.

54. WHO Multicentre Growth Reference Study Protocol. Appendix B. Measurement and standardization protocols. Geneva, World Health Organization, 1999.

55. Wilkinson JR et al. Surveillance and monitoring. Obesity Reviews, 2007, 8(Suppl. 1):23–29. 56. World Health Organization, US Centers for Disease Control and Prevention. 2006 Manual

for conducting the Global School-based Student Health Survey. Geneva, World Health Organization, 2006

http://data.euro.who.int/nopa/

București 2017

Date post:	30-Oct-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	2 times
Download:	0 times

VALUARA STĂRII NUTRIŢI A OPIILOR DIN CICLUL PRIMAR...

Documents