Valorificarea Potentialului Turistic in Zona Muntilor Apuseni

1 Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni

Cuprins

1. Argumentare.................................................................pag.4

2. Prezentarea generală a Munţilor Apuseni.....................pag.4

3. Prezentarea Potenţialului turistic al Munţilor Apuseni.pag.5-17

3.1 Resurse Naturale...........................................................pag.5-14

3.2 Resurse Antropice.........................................................pag.14-16

4. Prezentarea Bazei Tehnice Materiale Existente............pag.17-20

5. Modalităţi de Agrement................................................pag.20-21

6. Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor Apuseni.pag.22-

23

7. Bibliografie....................................................................pag.23

8. Anexe............................................................................pag.22-28


1. Argumentare

Munţii Apuseni m-au fascinat şi i-am ales deoarece au vârfuri semeţe ce strapung chiar şi norii.

Acesti munţi au un relief predominant carstic in care există peste 7000 de peşteri dar există şi

chei,ponoare şi cascade.

Sunt multe obiective turistice in această zonă ce pot fi vizitate şi sunt excepţionale ca Peştera

Urşilor din satul Chişcău,Lacul Fântanele,Cascada Şipote din Salciua de Sus,Peştera şi cascada

Vadu Crişului,Cascada Vârciorog din Arieşeni,Cascada Pişoaia din comuna Vidra iar acestea

sunt doar o parte din magnificul relief al Munţilor Apuseni.

Locuitorii zonei se numesc moţi iar ei sunt renumiţi pentru cioplirea lemnului pentru uz

gospodăresc,vânzându-le in toata ţara iar exemple de obiecte de lemn pe care le fac sunt

ciuberele şi doniţele,intâlnite la majoritatea târgurilor din Romania.

Acesti munţi m-au mai interesat deoarece sunt tineri,fac parte din Munţii Carpaţi şi din lanţul

alpino-carpato-himalayan,sunt in vestul Romaniei,sunt străbatuţi de râuri importante cum ar fi

Someşurile,Crişurile şi Mureşul şi este aproape de Timişoara,Oradea şi Arad.

2. Prezentarea generală a Munţilor Apuseni

A. Aşezare Geografică

Munţii Apuseni sunt localizaţi in Vestul Romaniei limitaţi la:

- Nord de Râul Barcău;

- Sud de Râul Mureş;

- Vest de Dealurile de Vest;

- Est de Depresiunea Colinară a Transilvaniei.

- Cel mai înalt vârf este Vârful Bihor ce are 1849 de metri.

B. Căi de Acces

In Munţii Apuseni există numeroase drumuri naţionale şi europene şi ele sunt:

- E60: Cluj Napoca – Vadu Crişului – Oradea;

- E81: Sibiu – Sebeş – Alba Iulia – Turda;

- DN 75: Turda – Baia de Arieş – Beiuş;

- DN 76 (E79): Beiuş – Oradea.


3. Prezentarea potenţialului turistic al Munţilor

Apuseni

A. Potenţialul Turistic al Munţilor Apuseni

La inceputul secolului al XIX-lea călătoriile turistice erau doar un fenomen marginal iar

pentru acea perioadă activitatea turistică reprezenta activitaţile legate de deplasarea

caravanelor,de deplasarea pelerinilor şi de incursiunile exploratorilor misionari.

Iar dupa un secol şi jumătate datorită dezvoltării economice şi industriale,activitatea turistică

a devenit altceva,in care unele zone au fost valorificate pentru resursele naturale şi artificiale

pe care le au iar pentru a realiza acest lucru s-au dezvoltat mijloacele de transport,s-au

efectuat lucrări publice,s-au dezvoltat centrele de cazare şi alimentaţie a turiştilor şi in zilele

noastre există sute şi mii de firme care au legătură cu turismul,de la micile birouri de voiaj la

lanţuri intregi de hoteluri de lux.

Turismul,ca ramură economică din Romania asigură transferul geografic de

resurse,amenajarea şi sistematizarea teritoriului,echilibrarea balanţei de preţ şi asigurarea

locului in Uniunea Europeană.

In Munţii Apuseni majoritatea populaţiei se ocupă cu mineritul,prelucrarea lemnului şi

olăritul.

Oraşele importante din Munţii Apuseni cu un important potenţial turistic sunt

Zlatna,Abrud,Brad,Roşia Montană şi altele mai mici.

3.1 Resurse naturale

A. Forme de relief

Munţii Apuseni işi impun frumuseţea cadrului natural prin a lor ansamblu şi prin a lor

frumuseţe în peisajelor sale.

Munţii Bihorului este cea mai interesantă zonă carstică din acesti Munţii Apuseni,fiind

cea mai interesantă şi spectaculoasă din ţara noastră,asemenea celor din Europa.


Aici avem:

Chei pitoreşti şi impresionante de pe Valea Garda Seacă (cheile Garda

Seacă,Cerbului,Tauzului,Brusturului,Sohodolului,Gărdişoara),de la Coliba Mică,pe

valea Ordâncuşa,valea Arieşului Mare (cheile Mândruţului),Albacului,Zugăi,Valea

Stearpă;

Peşteri de marimi diferite,cu formaţiuni spectaculoase şi elemente de interes

ştiinţific: Peşterile Gheţarul Scărişoara şi Vârtop,peşterile de pe valea Garda Seacă şi

cele din apropierea lor: Coliba Mare,Coliba Ghiţului,Şură,Peştera cu apă de la Fata

Bălacenii,izbucul Şura Apei,pe Valea Ordâncuşa (pe Zguturaşi),Peştera lui

Ionele,Peştera Urşilor etc.;

Izbucuri pe valea Garda Seacă (izbucul Tauzului,Coliba Ghiobului,Gura Apei);

Cascade şi praguri pitoreşti,pe valea Gărdişoara şi Arieşul Mic (cascada

Vârciog);

Ponoare,doline,lapezuri în depresiuni închise,ocoale,în împrejurimile

cătunelor Gheţari şi Ocoale şi pe platoul carstic Scărişoara.

Muntele Mare are şi el un relief carstic impresionant prin aspectele sale pitoreşti,unde pot fi

admirate zonele de defileu de pe cursul mijlociul al Arieşului

(cheile Posagii,Pociovalistei,Runcului,Ocolişelului,Săgăgelei ş.c.l,renumitele izbucuri Feredeu şi

Bujori de pe valea Posaga,cascadele Şipote şi izbucul de pe valea Arieşului,în aval de comuna

Sălciua şi masivul calcaros Scărişoara-Băiloaia,cel mai interesant sector al acestor munţi.

Munţii Trascăului au formaţiuni calcaroase pe versantul sudic al masivului Bedeleu prin

peşterile Huda lui Păpară şi Zmeilor,cheile Morilor,Ponorului,Bulzului şi cascadele de pe văile

Poienii,stâncile abrupte cum ar fi Mangaia de lângă Lupşa,Negrileasa şi Culmea Mogoşului.

Munţii Metaliferi are un relief carstic ce se impune prin abrupturi spectaculoase,create de

văi sau vârfuri izolate cum ar fi abrupturile din Muntele Găina,abrupturile calcaroase din dreapta

Arieşului Mic şi Muntele Vulcan,lapezuri,doline,peşteri (Ştiubeni,Leleşi şi “La

Carja”),izbucuri,rezervaţia naturală Dealul cu Melci,cascada Nemes,”clăile” vulcanice

Poieniţa,Vâlcioiu şi Gemenele,Detunatele Goala şi Flocoasa etc.

Munţii Zarandului au cea mai mare înalţime în Vârful Drocea,cu 836 de metri.

Munţii Codru-Moma au cea mai mare înalţime în Vârful Plecu,cu 1112 de metri,iar aici se

află o mare varietate de forme de suprafaţă (doline,polii,sorburi ş.a) şi subterane.

Munţii Plopiş au înalţimea cea mai mare în Vârful Măgura Mare,cu 918 de metri,aici se află

Râul Barcău,Iazu şi Valea Mare.


Munţi Meseş au înalţimea cea mai mare în Vârful Măgura Priei,cu 996 de metri.

Munţii Pădurea Craiului au cea mai mare înalţime în Vârful Hodrâncuşa,cu 1027 de

metri,suprafaţa este de 1150 de km² şi ocupă 15,2% din suprafaţa judeţului Bihor;este la 35 de

km de Vârciorog şi la 60 de km de Suncuiuş.

Munţii Vlădeasa au cea mai mare înalţime în Vârful Vlădeasa,cu 1836 de metri,rocile sunt

cristaline,magmatice,sedimentare şi calcaroase.

Aici avem Peştera cu apă de la Bulz,Peştera Izvorului şi Peştera de la Fata Apei,din

Rămeţi,Peştera Vârfuraşu din Valea Seacă,Peştera Ferice în partea SV a Stânii de Vale,unde s-au

găsit oase ale ursului din cavernă.

Din punct de vedere turistic mai avem aici Circuitul Cascadei din Vlădeasa;Circuitul Masivului

Vlădeasa (cabană-vârf-Pietrele Albe-cabană);Rogojel cu Valea Alunişului;Dealul Domnului cu

specii rare de copaci precum: pinul negru,larice şi sequoia;Râul Ordâncuşa;traversarea crestei

Vlădeasa-Padiş prin poiana Onceasca,ce cuprinde vârfurile Vlădeasa,Buteasa,poiana Onceasca

cu Peştera Onceasca,Padiş;Valea Iadului cu pereţii de stâncă din zona Remeţi,Cascadele Iadolina

şi Săritoarea Iedeţului,barajul Leşu şi valea Leşului;Valea Drăganului cu barajul Floroiu

(Drăgan),izvoarele văii Drăganului şi Cascada Moara Dracului.

Munţii Gilăului are multe vârfuri de mari dimensiuni cum ar fi Vârful Chicera Comarii

(1475 de metri),Vârful Chicera Negrului (1497 de metri),Vârful Piatră Fulgerată (1428 de

metri),Vârful Petreasa (1415 de metri) şi Vârful Măgura Călăţele (1404 de metri).

Acesti munţi sunt cea mai extinşi din unitatea montană din judeţul Cluj iar relieful este format

din şisturi cristaline şi din granite.

Depresiunea Vad Borod se află în NV Munţilor Apuseni de-a lungul cursului superior a

Râului Crişul Repede.

Aici se află Peşterile Vântului şi Vadu-Crişului şi barajele Valea Drăganului şi Leşu.

Aici cea mai importantă localitate este Vadu Crişului,aici se găsesc rămăşitele unei foste vămi a

sării şi vechile cariere de piatră de var din E localitaţii lângă Crişul Repede.

B. Reţeaua Hidrografică

Reţeaua hidrografică a Munţilor Apuseni este foarte dezvoltată deoarece aici există

râurile:Arieş,Crişul Repede,Crişul Negru,Crişul Alb,Someşul Rece şi Someşul Cald.

Apele stătătoare sunt reprezentate de lacuri naturale (Vărăşoaia-lac ţinut într-o zonă calcarosă) şi

lacuri artificiale (Fântânele,Târniţa şi Gilău pe Someşul Cald).


În zona munţilor vulcanici reţeaua de ape freatice mineralizate sunt reprezentate apele subterane

(Moneasa-bicarbonate şi sulfurate) iar în regiunile carstice,reţelele de ape sunt discontinue şi

formează grote şi peşteri ce au scorburi şi ponoare iar apele revin la suprafaţă prin guri de

peşteri,izvoare carstice şi izbucuri (Izbucurile Coteţul Dobreştilor,Tăuţ şi Gura Apei).

Arieşul şi afluenţii săi prezintă văi pitoreşti marcate de sectoare de chei,defilee

spectaculoase,întrerupte de bazine şi lunci.

Pentru balneoturism în sezonul estival funcţionează numeroase bazine cum ar fi complexele

lacustre de la Turda,Cojocna,Ocna-Dejului,Băiţa-Gherla etc.

Aici există numeroase lacuri antropice în care cel mai mare lac este Lacul Mare de 2.5 ha,Lacul

Mihoineşti este amenajat la confluenţa Arieşului Mare cu Arieşul Mic.

C. Clima

Clima Munţilor Apuseni este de tip montană cu o influenţă oceanică din V,cu influenţe tropicale

din S şi SV dar şi influenţe polare în N şi NV ,cu temperaturi medii de 2-6°C la baza munţilor şi

0 °C şi poate exista temperaturi negative pe înălţimi şi inversiuni termice în depresiuni.

Precipitaţiile sunt între 700-1200 mm/an şi peste 1200 mm/an în zonele înalte (Munţii

Bihorului,Muntele Mare,Gilău).

Aici este caracteristic Vântul de Vest,se întâlneşte fenomenul de foehn,care pătrunde în zona

depresiunilor Alba Iulia-Turda de pe Valea Arieşului.

Clime în funcţie de zile:

Zilele de iarnă au temperatura maximă de 0°C,în depresiuni,în intervalul

noiembrie-martie (30-35 de zile) şi octombrie-aprilie (60-100 de zile),în zona înaltă a

Munţilor Bihorului;

Zilele de îngheţ se produc în intervalul septembrie-aprilie pe văile râurilor şi în

intervalul august-iulie în zonele de altitudine mare;

Zilele de vară au temperatura maximă de 25°C în bazinele inferioare ale râurilor în

perioada martie-noiembrie (80 de zile) şi odată ce creşte altitudinea,zilele scad cu 1 sau

deloc (peste 1500 de metri).

Umiditatea în Munţii Apuseni este între 75-85% iar în Munţii Bihorului şi în Muntele Mare este

de 85%.

În zonele înalnte sunt întâlnite des zilele cu cer acoperit iar în E se întâlnesc des zilele senine.

Cel mai mult plouă în lunile mai,iunie şi iulie iar lunile în care plouă puţin sunt februarie şi

martie.


În zona de munte pe an ninge 50-60 de zile iar în vale 20-30 de zile iar stratul de zăpăda în zona

montană durează 150 de zile iar în vale durează 30-50 de zile.

Peste 900 de metri se practică sporturile de iarnă,unde stratul de zăpăda măsoară 30-40 de

centimetri.

Aici se disting 3 tipuri de bioclimat:

Excitant-solicitant (de câmpie);

Sedativ-indiferent (de dealuri şi podiş);

Tonic-stimulent (de munte).

D. Flora şi Fauna

I. Flora

Flora este aşezată pe etaje de altitudine:

Etajul foioaselor (fag,tei,frasin,mesteacăn);

Etajul pădurilor de amestec;

Etajul coniferelor.

În zona subalpină de peste 1550 de metri (Munţii Bihorului,Munţii Vlădeasa,Muntele Mare) au

tufişuri (jneapăn,ienupăr pitic,afin,arin de munte,smârdar),iar în zona alpină sunt pajisti alpine

(păruşca,iarba vântului,firuţa şi dileconate).

Etajul molidului este întalnit în Munţii Bihorului şi în Muntele Mare între 1250-1350 de metri în

care există molizi,brazi,fagi şi arinul alb de-a lungul văilor.

Etajul pădurilor de fag (ocupă o mare parte din pădurile din bazinul Arieşului) şi răşinoase se

găsesc între 900-1300 de metri în care există fagi,brazi,moliduri,paltini de

munte,tise,frasini,carpeni,tei,aluni etc.

Pajiştile secundare se găsesc în Munţii Metaliferi,Munţii Trascăului şi în depresiuni şi conţin

păiuşti cu diverse specii.

Subetajul gorunelor se găseşte la poalele Muntelui Mare,Munţii Trascăului şi în regiunea

deluroasă,până între 700-800 de metri la limita superioară,fiind însoţite de

stejari,gârniţe,cer,fagi,carpeni,frasini etc.

În depresiuni şi luncile unor râuri avem stuf,papură,trestie,salcie,plopul,arinul

negru,răchita,rogozul,stânjenelul de baltă etc. Iar vegetaţia de luncă se găseşte mai ales pe râurile

Arieş,Arieşul Mic,Abrud,Posaga,Ocoliş,Iara.


Vegetaţia de mlaştină se găseşte în Vârful Căpăţanii (1559 de metri) din Muntele Mare şi aceast

tip de vegetaţie este format din muşchi,fanerogame,merişor,roua cerului etc.

II. Fauna

În Munţii Apuseni avem animale de interes vânătoresc:cerbi,lupi,vulpi,urşi,cocoşi de munte etc.

(în zona montană) şi căprior (în pădurile de deal şi câmpie).

În pădurile de răşinoase avem păsări ca ierunca,piţigoiul,buha,mierla etc.

În pădurile de fag avem şoarecele gulerat,viezurele,lupul,ursul brun,jderul de

pădure,cerbul,mistreţul,iepurele şi veveriţa iar ca păsări avem ierunca.

În pădurile de stejar avem căprioara şi restul animalelor existente aici şi ca păsări avem sturzul

de vâsc,potârnichea,ciocarlia de pădure,graurul,ghionoaia sură etc.

Fauna piscicolă:

Zona păstrăvului ocupă o parte din Arieşul Mare,Bistra,Valea Mare,Lupşa etc. până

între 1400-1500 de metri şi 600 de metri ca limită inferioară dar aici se mai găsesc şi

peşti ca zglăvoaca şi boişteanul;

Zona lipanului şi a moiagei se găseşte pe cursul superior şi parţial al Arieşului şi pe

gâturile afluenţilor mai importanţi a Arieşului şi ca peşti mai este şi mreana de munte;

Zona scobarului se găseşte în cursul mijlociu şi inferior al Arieşului şi ca peşti aici

se mai găseşte şi cleanul;

Zona cleanului se găseşte în cursul inferior al Arieşului.

E. Rezervaţii Naturale

Pentru a se păstra natura,o parte din ea este protejată de lege şi cine încalcă legea va fi sancţionat

dur şi ele sunt protejate deoarece trebuie păstrate pentru generaţiile care vor urma ca să se bucure

şi să se mândrească de Romania.

Ca animale protejate avem acvilele,corbii şi păsările insectivore,declarate ca “monumente ale

naturii”.


Plantele ocrotite de natură în Munţii Apuseni sunt:

Floarea de colţ,întâlnită pe stâncile calcaroase a Muntelui Bihorului,Muntele

Găina,Muntele Mare şi Munţii Trascăului;

Strugurele Ursului de la Scăriţe-Belioara în Muntele Mare;

Pinul de pe stânca din albia Arieşului de la Săcliuşa;

“Fagul împăratului” de la Baia de Arieş;

Frasinul de la Aiton cu o vechime de 300 de ani şi o înalţime de 7 metri.

Tipuri de rezervaţii naturale din Munţii Apuseni:

A. Rezervaţii Geologice

Dealul cu melci de 1 ha din V comunei Vidra,în care se află o mare

diversitate de specii de melci cum ar fi melcul Acteonella,Gigantea şi Lamavki Cenura.

Detunata Goală şi Detunata Flocoasa (24 de ha),în care este remarcabilă

prin coloane de bazalt,de forma prismatic hexagonală şi se află în Munţii Metaliferi iar

aceste vârfuri au înălţimi reduse; Detunata Flocoasa (1258 de metri) are pădure de molid

iar Detunata Goală (1158 de metri) are parţial paduri dar se vede clar

“anatomia”magmatică a ei.

Complexul Carstic Scărişoara (200 de ha) este formată dintr-un sistem

exo-carstic cu o vale oarbă ce are puncte de pierdere regresive şi un sistem etajat de

peşteri,realizată prin adâncirea reţelei hidrografice iar circuitul este pregătit pentru

venirea turiştilor.

Accesul în peşteră se face printr-un aven,dând apoi într-un sistem de galerii etajate cu un total de

2500 de metri lungime şi cu o denivelare de 220 de metri.

Unele galerii sunt active iar altele nu iar apa iese la suprafaţă printr-un sifon prin izbucul ce

formează pârâul Politii,afluentul Râului Garda.

Al doilea sistem de drenaj,care este complet fosil se găseşte deasupra primului sistem de

drenaj,fiind constituit din Peştera Scărişoara şi Pojarul Politei iar întrarea în aceste peşteri se face

prin avene cu decoraţiuni de calcit foarte bogate dar şi spectaculoase.

Peştera Pojarul Politei are formaţiuni perlate (coralite) şi cristalictite-un muzeu

cristalografic,fiind considerată una dintre cele mai frumoase peşteri din Romania.


Peştera Scărişoara are un bloc de gheaţă fosilă,cu o grosime de 20 de metri şi cu un volum de 40

de mii de metri cubi,păstrându-se timp de 3000 de ani iar blocul este alcătuit din straturi

succesive de gheaţă pură dar şi din praf,frunze,crengi,conuri de răşinoase... adică mai exact

lucruri din pădure iar lângă acest bloc de gheaţă pe o parte sunt stalagmite şi coloane de gheaţă

iar în cealaltă parte e un abis către Sala Mare,ce duce în rezervaţia ştiinţifică în care apar

formaţiuni de mari dimensiuni şi ele sunt draperiile,stalagmitele,domurile etc.

B. Rezervaţii Botanice

Rezervaţia Naturală de la Scărişoara-Belioara este situată la 1350 de

metri în E Muntelui Mare,în N Masivului cu acelaşi nume. Aici relieful este calcaros dar

remarcat prin peisaje spectaculoase iar zona ocrotită este situată în partea superioară a

Masivului,având aspectul uniu platou. Aici cresc plante ţepoase,altenând cu plantele

saxofile (argintica,strugurii ursului). Aici mai este importantă şi pădurea de pe versantul

nordic al Masivului calcaros,fiind alcatuită din molizi,pini,ienuperi şi

brazii-ciumei,câtenele cu negi şi laricele.

Rezervaţia Căpăţâna se află pe culmile largi dintre Balomireasa şi Muntele

Mare,găsindu-se cele mai mari tinoave din ţară,numite şi moţii “molhaşuri”. Rezervaţia

este situată la 1600 de metri,fiind formată din muschii Sphagnum şi Holytrichum,specii

de Vaccinum şi elemente arctice foarte rare,pâlcuri de Pinus Mughio,alge etc.

Rezervaţia Negrileasa este formată din poienile de narcise din acest masiv

muntos.

C. Rezervaţii Forestiere

Aici avem Paduricea de Larice de la Vildom,localizată pe stâncile calcaroase ale

Munţilor Trascăului,la S de Arieş iar laricele apare mai des în locuri luminate,în pâlcuri şi în

arborete destrămate.

De obicei laricele creşte în Carpaţi la altitudini mai mari,la limita superioară a etajului boreal

adică cel al coniferelor dar în Munţii Trascăului,laricele se găseşte în cadrul etajului de fag.

D. Rezervaţii Mixte

Aici avem Cheile Turzii cu 125 de ha,care se află la jumatatea Culmii Petreştilor,fiind o

imensă spintecătură în baza de calcare jurasice,desfaşurandu-se pe 15 km lungime,între Buru şi

Tureni iar culmea este formată din stive de calcare jurasice cu grosimi de peste 600 de metri.


Cheia are peste 2900 de metri lungime şi este străjuită din pereţi verticali de peste 300 de metri

înalţime iar în unele zone pereţii sunt surplombaţi.

Râul ce strabate cheile este Haşdate în care la întrare la chei este situat la o înalţime de 460 de

metri iar la ieşire la 420 de metri şi de aici există o pantă medie de 13 m/km.

Râul Haşdate ce strabate cheile are specii comune de peşti şi brotăcei,67 de specii de păsări

(cojoaica de munte,prescura de stâncă,acvila etc.) iar dintre mamifere cea mai întâlnită este

vulpea.

Ca vegetaţie totul este comun faţă de vegetaţia din Romania dar aici există o specie de usturoi

care este rară în Europa şi care se mai găseşte în Turkistan.

F. Rezervaţii Balneare

Ape minerale şi termominerale;

Lacuri şi nămoluri terapeutice;

Plante medicinale;

Factori climatici (aeroterapie,cura de teren);

Cure de aeroionizare.

3.2 Resurse Antropice

I. Edificii Religioase

Biserica din lemn din Tisa;

Mânăstirea Hodoş din Bodrog;

Mânăstirea Maria Radna;

Biserica Evanghelică Lutherană;

Catedrala “Sfânta Treime”;

Biserica romano-catolică “Sfânta Maria”;

Mânăstirea “Adormirea Maicii Domnului” din Bezdin;

Mânăstirea Feredeu;

Mânăstirea “Sfântul Simion Stâlpnicul” din Gai;

Catedrala “Nasterea Sfântului Ioan Botezătorul”.


II. Edificii Culturale

A. Castele Fortăreţe şi Cetăţi

Cetatea Ineului;

Cetatea Dezna;

Cetatea de piatră de la Şiria;

Cetatea Şoimoşului;

Cetatea Aradului.

B. Palate şi Vestigii Istorice

Casa cu lacăt;

Castelul Purgly;

Palatul Administrativ;

Castelul Regal;

Palatul Cultural;

Palatul Justiţiei;

Castelul Konopi;

Castelul Cernovici Karoly;

C. Teatre şi Muzee

Teatrul Clasic “Ioan Slavici” din Arad;

Muzeul Viei şi Vinului Miniş;

Complexul Muzeal din Arad;

Muzeul de Arta din Arad;

Teatrul de Marionete din Arad;

Muzeul Memorial Adam Müller-Guttenbrunn;

Colecţia Muzeală Beliu.

D. Monumente Istorice

Monumentul Sfintei Treimi;

Statuia Libertăţii;

Stâlpul cu imaginea Sfintei Treimi;

Obeliscul Sfintei Treimi;

Statuia Sfântului Urban;

Statuia femeii şezând;

Monumentul victimelor comunismului;


Monumentul martirilor sârbi din lagărul Cezaro-Crăiesc din Cetatea Aradului;

Crucea Rafiroiu;

Parcul Reconcilierii Romano-Maghiare;

Arcul de Triumf;

Bustul lui Mircea V. Stănescu;

Bustul lui Ioan Rusu Şirianu;

Bustul lui Gheorghe Popa de Teiuş;

Bustul profesorului Petru Pipoş;

Bustul poetului George Coşbuc;

Bustul profesorului A. D. Xenopol;

Bustul profesorului Teodor Ceontea;

Monumentul celor 13 Generali;

Statuia Sfântului Florian;

Statuia Sfintei Treimi;

Statuia Sfântului Ioan de Nepomuk.

III. Arta Populară

În Munţii Apuseni există Arhitectura Populară în bisericile şi casele din lemn specifice

Ţării Moţilor,zonei Buciumului şi a mocănimii din Muntele Mare şi la unele construcţii tehnice

(piue de apă sau mori) din văile Munţilor Metaliferi,Muntele Mare etc.,acolo fiind numeroase dar

din cursul mijlociu şi superior al Arieşului casele au acoperişul ţuguiat şi mai înalt (construit din

şindrile şi din paie) faţă de cele construite din lemn.

Portul popular este de tip pitoresc,purtat frecvent,mai ales în zona Ocoliş-Sălciua şi în

Lupşa,mai bine zis în toată zona la sărbatori şi târguri.

Manifestările folclorice ţin de păstrarea datinilor şi a obiceiurilor tradiţionale din date

calendaristice fixe,anuale,săptămânale,în zile cu diferite ocazii cum ar fi cele de pe Muntele

Găina din iulie,Poiana Calineasca de pe 14 iulie,Poiana Negrileasa şi Sălciua de Jos,Lupşa şi

Câmpeni.

Elementele de arta populară sunt simple,sobre şi funcţionale,specific Ţării Moţilor

mai ales prin obiecte executate din lemn (tulnice,fluiere,dolniţe,ciubere etc.),unelte cu decoraţii

ornamentale,sumane,ţesături,pieptare ornate cu piele,cusături şi unelte din metal cu ornamentaţii.


4. Prezentarea Bazei Tehnice Materiale Existente

A. Unitaţi de Cazare

Munţii Apuseni cuprind 6 judeţe:

Alba;

Arad;

Bihor;

Cluj;

Hunedoara;

Sălaj.

Cele mai bune cabane din Munţii Apuseni sunt:

Cabana Băişoara din Munţii Gilăului şi are o capacitate de 85 de locuri cu 4-5

paturi şi dormitoare comune cu priciuri;

Cabana Cheile Turzii din Munţii Gilăului şi are o capacitate de 24 locuri cu

camere de 2,3 şi 4 paturi şi cu 20 de locuri în căsuţe iar în apropierea ei se află terenuri de

schi pentru cei neexperimentaţi;

Cabana Scărişoara din Munţii Bihorului are o capacitate de 57 de locuri cu camere

de 3-10 paturi şi un dormitor cu priciuri;

Cabana Someşul Rece din Munţii Gilăului are o capacitate de 71 de locuri cu

camere de 2,3,4,6 şi 12 de paturi;

Cabana Stâna de Vale din Munţii Vlădeasa are o capacitate de 104 de locuri cu

camere de 3-15 paturi iar în jurul cabanei există terenuri de schi;

Cabana Vadu Crişului din Munţii Pădurea Craiului are o capacitate de 131 de

locuri cu camere de 2-10 paturi şi priciuri;

Cabana Vlădeasa din Munţii Vlădeasa are o capacitate de 33 de locuri cu camere

de 3-15 paturi iar în jurul ei se află terenuri de schi.

Pensiuni (în total de 194) din Munţii Apuseni în funcţie de numărul de camere

disponibile:

2 camere (Amalia 2*);

3 camere (Claudia Belis 3*,Rot Haus 3*,Naciu 3*,Complex Turistic Strei 3*,La

Ionica,Valea Cetăţii 3*,Adi&Alex 3* şi încă 2);

4 camere (Ana Valea Drăganului 3,Julia Panzio 3*,Beatrice 3*,Gyongyvirag 3*,Râsca

3*,Cetatea Apusenilor 3* şi încă 13);


5 camere (Mance Pietroasa 3*,Ungur Belis 3*,La Tovipan 3*,Totu Bun 3*,Casa de

Piatră 3*,Vidra de Sus 3*,Casa Albastră 3*,Sarmis la Râusor 3*,Alex 3*,Urşoaia

3*,Bradu 3* şi încă 16);

6 camere (Maria Belis 3*,Anişoara Pietroasa 3*,Lazea 3*,Iara 3,şi înca 15);

7 camere (Giurgiuman Valea Drăganului 3*,Remeţi Remeţi 3*,Valea Izvorului

Remeţi 3*,Andreea 3*,Maria 3*,Panturism 3* şi încă 8);

8 camere (Maria Vârtop 3*,Ponor Vata de Jos 3*,Florina Bratca 3*,Craiul 3*,Pegas

3*,Casa Germană 3*,Cracu Bordonesc 3*,Valea Paradisului 3*,Clasic 4*,Danciu 3*,La

Jianu 3*,Valea Brazilor 3* şi încă 13);

9 camere (Andreea Valea Drăganului 3*,Claudia 3*,Doru 3*,Iuliana-Brad 3*,La

Aurora 3* şi încă 5);

10 camere (Smida Park-Mountain Resort & Spa Belis 4*,Fântanele Râşca 3*,Laura

Petreştii de Jos 4*,Panoramic Vârtop 3*,Riversound Apuseni 3*,Apuseni 3*,Larix

4*,Miramonte 3* şi încă 8);

11 camere (Dariana Scrind 3*,Andreea Remeţi 3*,Onelia 3* şi încă 5);

12 camere (Casa Morar Valea Drăganului 3*,Rămeţ 3*,Gianina 3*,Voievodul 3* şi

încă 5);

13 camere (Casa Bihoreană 3*,Platoul Soarelui 3*,Casa Moţului 4*,Magic 3*);

14 camere (Ozon Coada Lacului Leşu 2*,Suciu Răchitele 2*, Valea Stânciului 2*);

15 camere (Victoria Valea Drăganului 3*,Andreea Băişoara 4*,Şureanu 4*,Daiana

3*,Eva 3*, Ma Hotels 4*,Retezat 3* şi încă 3);

16 camere (Melinda 3*,La Ionel 2*);

17 camere (Carphatia Remeţi 3-4*,Complex Turistic Terra Mistica 3*,Bujor de Munte

3*,La Vasile 3*);

18 camere (Edelweiss 3*);

20 camere (Ana & Irina Belis 4*,Castelul Alpin 4*,Sportul Alpin 3* şi încă 2);

21 camere (Petre 3*,Iuliana 4*);

24 camere (Skipass Vârtop 3*,Skiland Băişoara 4*,Motel Solaris 3*);

25 camere (Four Seasons 3*,Hanul cu Noroc 3*);

28 camere (Casa Zânelor 4*);

29 camere (Montana 3*);

30 camere (Cetăţile Ponorului 2*);

34 camere (Cabana Vârtop 3*);

35 camere (Royal 3*).

Case (în total de 10) din Munţii Apuseni în funcţie de numărul de camere:

2 camere (Viorica 2-3*);

3 camere (Any & Cătălin 2-3*,Raluca 2-3*)

4 camere (Mona 3*,Teodora 3* şi înca 2);


6 camere (Binu 3*,Paula 2-3*);

10 camere (Pera Vata de Jos 3-4*).

Vile (în total de 31) din Munţii Apuseni în funcţie de camere disponibile:

2 camere (Christian 2*);

3 camere (Vals Belis 3-4*,Magnolia 4*,Cabana Dacilor 3*,Cabana Belis 3*);

4 camere (Florinel 2*,Daddy 2*,Mălinescu 2*,Theodora 4*);

5 camere (S A F Belis 3-4*,Agrement Doda Pilii 3-4*,Cabana Muntele Băişorii

3*,Danciu 2*,Meri 2*);

6 camere (Anastasia 3*,Pietroasa 2*);

7 camere (Meda Băişoara 3-4,Rămeţ 2*,La Bianca 2*);

8 camere (Daniel Vârtop 3-4*,Platoul Soarelui 4*,Negrele 2*);

10 camere (Viky Vârtop 3-4*,MDM 3*,Roca 4*,Moara Titului 3*,Robert 3-4*);

11 camere (Straja 2*);

12 camere (Sanda Coada Lacului Leşu 2*);

13 camere (Roca Valea Drăganului 4*);

25 camere (La Moşu 3*);

28 camere (Alpin 3*).

Case de vacanţă (în total de 7) din Munţii Apuseni în funcţie de camere disponibile:

2 camere (Cristal Mârgău 2-3*);

3 camere (Cristal Belis 2-3*,Vălişoara 3*,Andrea 3*);

4 camere (Cristian Belis 2-3*,Sorin 2*);

7 camere (Kings Valley Resort 3*).

Hoteluri (în total de 6) din Munţii Apuseni în funcţie de numărul de camere disponibile:

14 camere (President 2*);

16 camere (Victoria 3*);

17 camere (Oxigen 3*);

18 camere (Castelul Prinţul Vânător şi Dracula 4*);

19 camere (Victoriţa 3*);

60 camere (Petroşani 3*)

În Munţii Apuseni există trei popasuri turistice şi acelea sunt Popasul Turistis Padiş Padiş cu

2*,Popasul Haiducilor cu 2*,Popasul Iancului Mărisel 3-4*.

În Munţii Apuseni avem în total 46 de cabane.


În concluzie în urma căutărilor mele de ore bune am văzut că în Munţii Apuseni sunt 251

unităţi de cazare în care ponderea cea mai mare o au pensiunile,favorizate de relieful montan.

B. Unităţi de Alimentaţie

În Munţii Apuseni în anul 2013 există aproximativ 10500 de locuri în unităţile de

alimentaţie,adică cam o medie de 5-10 locuri pe unitate de alimentaţie.

În Cluj-Napoca avem restaurante cu specific

ardelenesc,internaţional,italian,românesc,unguresc,mexican,chinezesc,libanez,franţuzesc,

oriental şi vânătoresc;pizzeri;baruri;cafenele;cluburi.

În Alba Iulia avem restaurante cu specific

international,românesc,suedez,tradiţional;crame;baruri;fast food-uri;cofetării;pizzerii;pub-

uri;cluburi;terase şi ceainării.

Cele mai multe unităţi de alimentaţie sunt în Cluj-Napoca urmată de Abrud,Roşia Montană şi

Zlatna.

5. Modalităţi de Agrement

Agrementul reprezintă latura cea mai predominantă din turism şi în ofertele turistice prin

diferite forme de turism cum ar fi cel montan şi cel de litoral iar gradul de atracţie al unui produs

turistic este determinată prin nivelul dotărilor şi mijloacele de agrement existente într-un

patrimoniu turistic al unei ţări sau a unei zone/regiuni dintr-o ţară.

Agrementul în Munţii Apuseni este dat de relieful montan cu:

Zonele în care se practică schierea şi sporturile de iarnă (Arieşeni,Stâna de

Vale,Băişoara);

Existenţta traseelor turistice parcurse de turişti (aproximantiv 70 de trasee

turistice);

Practicarea drumeţiilor de vară pentru drumeţi cu pregătire medie în zonele

abrupte şi pe cursurile apelor cu chei şi defilee iar pentru drumeţii cu pregatire mare în

peşteri şi de-a lungul firului apei;

Practicarea drumeţiilor de iarnă în zonele de staţiune şi localităţi bine amenajate

turistic;

Practicarea alpinismului pe pereţii calcaroşi din chei,adică în apropierea râurilor şi a

munţilor pentru escaladări;


Practicarea speoturismului în peşteri,avene iar pentru turişti sunt Peşterile Urşilor,

Scărişoara,Meziad,Vadu Crişului,fiind însoţiţi de ghid şi Peşterile Cetăţile Ponorului şi

Cetatea Redesei sunt parţial amenajate.

În Munţi Apuseni există şi staţiuni cu băi termale,băi cu ape sulfurate,ape minerale şi aici se

practică:

Electroterapia;

Termoterapia;

Saunoterapia;

Hidrofizioterapia;

Kinetoterapia;

inhalaţii;

Aerosoli etc.

Factorii terapeutici naturali din Munţii Apuseni sunt constituiţi din:

Ape carbogazoase;

Ape sulfatate şi sulfuroase;

Izvoare cu ape bicarbonate,calcice,magnezice,sodice şi hipotone;

Ape concentrate,de tip cloruro-sulfatic şi salifero-sulfuric;

Ape geotermale;

Nămoluri de tip vegeto-mineral;

Climatul,fiind cu o presiune atmosferică scazută,cu radiaţii solare intense şi cu o

ionizare crescută.


6. Valorificarea Potenţialului Turistic al Munţilor

Apuseni

I. Analiza SWOT

A. Evidenţierea Punctelor Tari

Existenţa transporturilor utilizate;

Existenţa turismului recreativ şi culturizant;

Existenţa agroturismului dezvoltat mai ales în bordura nordică (Belis-Răchitele-Călăţele-

Sâncraiu);

Existenţa artei populare,a folclorului,a etnografiei şi a tradiţiilor;

Înalţimea munţilor este scazută ce face ca schiatul sa fie practicat de turişti;

Existenţa fluxurilor turistice;

Existenţa unor râuri importante (Crişurile,Someşul);

Practicarea diferitelor forme de turism;

Existenţa tratementelor etc.

B. Evidenţierea Punctelor Slabe

Învestiţii sărace în zonă;

Valorificare turistică slabă;

Turism nedezvoltat din punct de vedere financiar etc.

C. Oportunitati

Resurse turistice numeroase;

Unitati de cazare numeroase;

Unitati de alimentaţie numeroase;

Realizarea de fonduri de pe urma fluxului turistic;

Elemente narurale foarte numeroase;

Unicitate în lumne;

Practicărea sporturilor în diferite uniati de relief etc.


D. Ameninţări

Existenţa branconajului în România;

Existenţa defrisărilor de pădure;

Existenţa alunecărilor de teren;

Existenţa erodării munţilor de către ape,râuri,lacuri etc.;

Expoatarea resurselor în mod exagerat (daca există);

Scăderea altitudinii munţilor etc.

7. Bibliografie

http://www.carpati.org/coltul_geografului/Potentialul_turistic_al_munţilor_apuseni/5/

http://www.visit-arad.ro/îndex.php/atractii-turistice/edificii-religioase

http://www.turistînfo.ro/zona-muntii_apuseni/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-zona-

munţii_apuseni/html

http://www.înfopensiuni.ro/cazare-apuseni/

http://www.turisminromania.ro/restaurante/muntii_apuseni/

http://www.escape-romania.ro/trip/view/21/schi-de-tur%C4%83-%C3%AEn-Mun%C8%9Bii-

Apuseni-Muntii-Apuseni

http://www.muntii-apuseni.eu/news.php

Parcuri Naţionalen Naturale si Rezervaţii ale Biosferei din România: Ministerul

Agriculturii,Pădurilor,Apelor şi Mediului

http://www.carpati.org/coltul_geografului/Potentialul_turistic_al_mun?ilor_apuseni/5/

http://www.visit-arad.ro/ndex.php/atractii-turistice/edificii-religioase

http://www.turistnfo.ro/zona-muntii_apuseni/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-zona-mun?ii_apuseni/html

http://www.turistnfo.ro/zona-muntii_apuseni/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-zona-mun?ii_apuseni/html

http://www.nfopensiuni.ro/cazare-apuseni/

http://www.turisminromania.ro/restaurante/muntii_apuseni/

http://www.escape-romania.ro/trip/view/21/schi-de-tur%C4%83-%C3%AEn-Mun%C8%9Bii-Apuseni-Muntii-Apuseni

http://www.escape-romania.ro/trip/view/21/schi-de-tur%C4%83-%C3%AEn-Mun%C8%9Bii-Apuseni-Muntii-Apuseni

http://www.muntii-apuseni.eu/news.php


8. Anexe

A. Tradiţii şi obiceiuri

I. Pragşorul sau Obiceiul de Paşte se practică in comuna Bistra şi este vechi de

peste 250 de ani. Pragşorul este o combinaţie complexă de sarbătore religioasă şi

laică. Incepe din Vinerea Mare şi se termină în Duminica Tomii. Legenda spune că un

episcop greco-catolic din Roma a fost trimis să fie de faţă la procesul de catoliciyare a

comunei.

II. Dragobetele se sărbatoreşte pe 24 februarie iar in această zi, cum se zice in

popor, fetele erau aşteptate cu nerabdare de baieţii din sat. În dimineaţa acestei zile,

fetele si băieţii, îmbrăcaţi de sărbătoare se întâlneau in centrul Bisericii sau in centrul

satului şi mergeau, impreună cântând spre padurile sau poienile din apropiere iar

acolo fetele culegeau flori de primăvară, le puneau în lăutoarea fetelor, cântând.

Iar dacă vremea era urâtă, toţi se strângeau in jurul casei şi se distrau şi povesteau.

III. Colindatul la Mogoş este un obicei ce datează din anul 1770 doar in Comuna

Mogoş şi acest colindat se petrece de Crăciun.

IV. Târgul de fete de la Muntele Găina este o manifestare populara a

românilor transivăneni ce datează documentar din anul 1816 iar aici erau aduse fete

din împrejurimi ca să fie măritate şi tot aici meşterii populari din împrejurimi, îşi

aduceau produsele tradiţionale ca sa fie vândute.

B. Harta Munţilor Apuseni


C. Detunata Goală si Flocoasa


D. Groapa Ruginoasa


E. Cascada Pişoaia


F. Cascada Vârciorog


G. Cascada Vălul Miresei


H. Munţii Bihorului


I. Peştera Scărişoara






Date post:	30-Nov-2015
Category:	Documents
Upload:	adriano-marcelo
View:	211 times
Download:	16 times

Valorificarea Potentialului Turistic in Zona Muntilor Apuseni

Documents