Capitolul I - Localizarea si caracterizarea zonei Pamant cu vechi traditii in istoria multimilenara a patriei noastre, teritoriul judetului Calarasi a cunoscut, odata cu scurgerea veacurilor, toate etapele dezvoltarii istorice a poporului roman.Cele mai recente descoperiri arheologice demonstreaza existenta societatii omenesti in spatiul calarasean inca din perioada neoliticului timpuriu. Din punct de vedere geografic, judetul Calarasi se situeaza in sud-estul Romaniei, cu o suprafata de 5088 kmp, ocupand 2,13 % din teritoriul intregii tari. Se invecineaza cu judetele Constanta, Ialomita, Giurgiu si Ilfov. Este situat intr-o zona de campie, cuprinzand Baraganul, Campia Vlasiei, la care se adauga si Lunca Dunarii. Judetul Calarasi cuprinde doua municipii (Calarasi – care este si resedinta de judet, Oltenita), trei orase (Budesti, Lehliu Gara, Fundulea), patruzeci si opt de comune si o suta saizeci de sate. Populatia de la ultimul recensamant numara 324.617 locuitori, avand o structura variata. Din punctul de vedere al suprafetei, este un judet de marime mica, iar densitatea este de 63,80 locuitori/km 2 . In ceea ce priveste populatia judetului, cei mai multi locuiesc in mediul urban si anume 63%, cu toate ca utilitatile de apa curenta si canalizare nu sunt asigurate intregului judet, in decembrie 2006 inregistrandu-se un numar de 10 localitati care dispun de aceste utilitati. Electrificarea judetului este realizata de multa vreme, iar dezvoltarea retelei de asigurare a gazului metan este in continua desfasurare. Cea mai mare pondere in structura etnica o detin romanii (94,12%), apoi urmeaza rromii (5,65%), turcii (0,14%) si alte nationalitati (0,11%), incluzand aici greci, portughezi, arabi etc. Daca se structureaza populatia dupa apartenenta religioasa, se obtine o mare majoritate a ortodocsilor (98,81%), dupa care urmeaza romano- catolicii, penticostalii, adventistii si musulmanii. Din populatia activa a judetului, aproximativ 38%, fiind doar 34% populatie ocupata. Cei mai multi dintre acestia sunt ocupati in domeniul serviciilor si a comertului (18%), fapt ce demonstreaza faptul ca exista numeroase intreprinderi private in acest domeniu. Judetul Calarasi este foarte cunoscut pentru faptul ca majoritatea persoanelor de sex feminin lucreaza in domeniul confectiilor, fiind principalele persoane care intretin familia. In domeniul transporturilor, judetul Calarasi dispune de o retea de cai ferate in lungime de 243 km din care, 62,1 % (151 1
Transcript
Capitolul I - Localizarea si caracterizarea zonei
Pamant cu vechi traditii in istoria multimilenara a patriei noastre, teritoriul judetului Calarasi a cunoscut, odata cu scurgerea veacurilor, toate etapele dezvoltarii istorice a poporului roman.Cele mai recente descoperiri arheologice demonstreaza existenta societatii omenesti in spatiul calarasean inca din perioada neoliticului timpuriu. Din punct de vedere geografic, judetul Calarasi se situeaza in sud-estul Romaniei, cu o suprafata de 5088 kmp, ocupand 2,13 % din teritoriul intregii tari. Se invecineaza cu judetele Constanta, Ialomita, Giurgiu si Ilfov. Este situat intr-o zona de campie, cuprinzand Baraganul, Campia Vlasiei, la care se adauga si Lunca Dunarii. Judetul Calarasi cuprinde doua municipii (Calarasi – care este si resedinta de judet, Oltenita), trei orase (Budesti, Lehliu Gara, Fundulea), patruzeci si opt de comune si o suta saizeci de sate. Populatia de la ultimul recensamant numara 324.617 locuitori, avand o structura variata. Din punctul de vedere al suprafetei, este un judet de marime mica, iar densitatea este de 63,80 locuitori/km2. In ceea ce priveste populatia judetului, cei mai multi locuiesc in mediul urban si anume 63%, cu toate ca utilitatile de apa curenta si canalizare nu sunt asigurate intregului judet, in decembrie 2006 inregistrandu-se un numar de 10 localitati care dispun de aceste utilitati. Electrificarea judetului este realizata de multa vreme, iar dezvoltarea retelei de asigurare a gazului metan este in continua desfasurare. Cea mai mare pondere in structura etnica o detin romanii (94,12%), apoi urmeaza rromii (5,65%), turcii (0,14%) si alte nationalitati (0,11%), incluzand aici greci, portughezi, arabi etc. Daca se structureaza populatia dupa apartenenta religioasa, se obtine o mare majoritate a ortodocsilor (98,81%), dupa care urmeaza romano-catolicii, penticostalii, adventistii si musulmanii. Din populatia activa a judetului, aproximativ 38%, fiind doar 34% populatie ocupata. Cei mai multi dintre acestia sunt ocupati in domeniul serviciilor si a comertului (18%), fapt ce demonstreaza faptul ca exista numeroase intreprinderi private in acest domeniu. Judetul Calarasi este foarte cunoscut pentru faptul ca majoritatea persoanelor de sex feminin lucreaza in domeniul confectiilor, fiind principalele persoane care intretin familia.
In domeniul transporturilor, judetul Calarasi dispune de o retea de cai ferate in lungime de 243 km din care, 62,1 % (151 km) electrificata. Densitatea liniilor este de 47,8 km la 1000 km 2
teritoriu. Principalul nod feroviar este Statia Ciulnita situat pe ruta Bucuresti - Constanta, la 109 km distanta de Bucuresti, 116 km distanta de Constanta si la 27 km distanta de Calarasi resedinta judetului.
Transportul rutier este deservit de o retea de drumuri publice ce masoara 1177 km, din care 382 km de drumuri nationale (32,5 %) si 795 km drumuri judetene si comunale (67,5%). Densitatea drumurilor publice este de 23,1 km la 100 km 2 de teritoriu judetean.
Sunt date in folosinta inca din 2004 doua tronsoane de autostrada, Bucuresti – Fundulea si Fundulea – Lehliu, apoi au mai fost date in folosinta inca doua tronsoane de autostrada, si anume Lehliu – Drajna si Drajna – Cernavoda.
Judetul Calarasi dispune de doua porturi - unul la Dunare, in municipiul Oltenita si altul pe bratul Borcea, in municipiul Calarasi. Acestea sunt utile transportului fluvial de persoane si marfuri. Mai mult decat atat, trecerea Dunarii pe malul bulgaresc se face cu feribotul din punctul Chiciu, iar trecerea Dunarii pe malul romanesc din judetul Constanta se realizeaza cu bacul.
Servicii publice : reteaua de distributie a apei potabile cu o lungime de 733,7 km, acoperea la sfarsitul anului 2003 cele 5 municipii si orase si 48 de localitati rurale; de retea publica de canalizare beneficiau doar 7 localitati din judet, lungimea acesteia fiind de 149,4 km la sfarsitul anului 2006.
Parerea mea este ca judetul are un potential ridicat de valorificare a turismului in ceea ce priveste caile de acces, structura ocupationala cu o pondere ridicata in domeniul serviciilor, insa din pacate nu se face tot ce sta in putinta investitorilor ca sa profite de toate bogatiile oferite de acest minunat judet.
1
Capitolul II - Prezentarea potentialului turistic al zonei
Relieful judetului Calarasi este prdeominat de campie, grupata in patru unitati mari - si anume Campia Baraganului Mostistei - Baraganul Sudic, Campia Vlasiei, Campia Burnasului si Lunca Dunarii – si luncile si baltile (Balta Borcei, vaile Argesului si ale Dunarii). Relieful Luncii Dunarii este rezultatul transformarilor naturale produse de evolutia Dunarii, dar si de interventia umana : indiguire in mai multe etape datorita unor inundatii catastrofale si nu numai, desecari, realizarea de canale de irigatii, a unui canal navigabil, rectificarea zonei Gura Borcei etc. Relieful, prin aspectul sau cvasiorizontal si fragmentarea redusa, a oferit din cele mai vechi timpuri conditii pentru practicarea agriculturii. Astfel se explica de ce terenurile agricole ocupa o suprafata de 64,2% din extravilan. Analiza hartilor climatice demonstreaza faptul ca judetul Calarasi se suprapune climei specifice partii de sud-est a Romaniei, avand in ansamblu un caracter temperat-continental, determinat de circulatia atmosferica specifica regimului radiatiei solare din zona latitudinilor medii. Regimul climatic general este omogen in tot cuprinsul judetului, caracterizandu-se prin veri deosebit de calde, precipitatii cantitativ nesemnificative,ierni reci cu viscole puternice dar si cu perioade de incalzire, fapt ce duce la discontinuitatea stratului de zapada. Mediile temperaturii aerului sunt de 23°C in luna iulie si aproximativ 1,95°C in luna ianuarie, cea mai rece luna a anului. Umezeala aerului difera de la zona la zona, astfel ca se inregistreaza o umezeala mai mare in zonele de pe malul Borcei, Dunarii, Argesului si a lacurilor din judet. Umezeala aerului in Calarasi se datoreaza curentilor de aer de origine tropicala si mediteraneana care se produc indeosebi iarna ca si a celor atlantici care inregistreaza o frecventa mare vara. Situat in bazinul dunarean, la contactul a doua mari subunitati geografice ale Campiei Romane, Campia Baraganului si Lunca Dunarii, teritoriul judetului Calarasi prezinta un potential hidrologic variat, constituit din ape subterane cu un caracter puternic, ascensional, putamd furniza debite considerabile. Avand in vedere resursele de ape subterane, orasul ar putea fi alimentat subteran in viitor, insa la un cost mult mai ridicat. Reteaua hidrografica este reprezentata, in primul rand, de fluviul Dunarea ce delimiteaza la sud si sud-est teritoriul judetului. Acesta se desparte in doua brate - Borcea pe stanga si Dunarea Veche pe dreapta - care inchid intre ele Balta Ialomitei. Argesul afluiaza in Dunare la vest de Oltenita, dupa confluenta cu Dambovita la Budesti. Ca izvoare de campie (rauri) amintim: Valea Berza, Cucuteanu, Vanata, Milotina, Corata, valea Rasa, Luica,Calnau. In afara lacurilor, pe raza judetului mai exista o retea de lacuri de acumulare din care amintim Iezeru-Mostistea (2840 ha), Frasinet (1460 ha), Gurbanesti (430 ha), Fundulea (440 ha), Rasa Galatui (552 ha), Tamadau (60 ha). Acestea sunt amenajari complexe avand ca utilitate principala asigurarea apei pentru irigatii si secundar asigurarea luciului de apa pentru piscicultura in regim refurajat. Invelisul de sol de pe teritoriul orasului si imprejurimi este uniform, consecinta a factorilor geografici cu rol pedogenetic (clima, relief, rocile si apele freatice). Un fir conducator in interpretarea distributiei solurilor il ofera relieful care atrage dupa sine manifestarea variata a celorlalti componenti ai mediului. Astfel, pe depozitele leossoide domina molisolurile, respectiv cernoziomurile, bogate in humus, de buna fertilitate care se preteaza la irigatii. Ele s-au format in conditiile bioclimatice de stepa. Solurile neevoluate sunt reprezentate de solurile aluviale intalnite in lunca Dunarii, ele evoluand in conditiile actualespre tipurile de soluri zonale. Vegetatia are caracter predominant de stepa, pe camp si pe terasa, fiind in mare parte saracita de specii, degradata si nuderalizata prin pasunat si activitati umane. Pe alocuri pot fi intalnite speciile caracteristice : firuta cu bulb, barboasa, nagara, laptele cainelui, calilia, pirul crestat, paiusul, pelinita, diferite tipuri de trifoi etc. In lunca Dunarii, pe areale restranse se mai pastreaza urmele vegetatiei naturale, reprezentata prin zavoaie de plop si salcii. In plantatii este prezent plopul si rachita. Pajistile de lunca prezinta o compozitie floristica diversificata avand in vedere variatiile
2
locale ale regimului hidric din substrat. Predomina cele cu iarba moale, coada vulpii, speciile de rogoz si pipirig.
Vegetatia hidrofila este formata din stuf, menta, formatiuni de plaur cu nuferi, sageata apei, iarba broastei, piciorul cocosului de apa, troscot de balta, prezente mai ales in amenajarile piscicole din Iezerul Calarasi si Jirlau. Pe marginea drumurilor, in locurile virane apar costeiul, meiul rosu, iarba barboasa, mohorul, stirul, traista ciobanului, cucla, volbura, potbalul, pleinul, scaiul, nalba, etc. Flora ornamentala este dezvoltata cu precadere in spatiile verzi, astfel ca dintre arborii indigeni se identifica teiul, artarul, paltinul, carpenul, ulmul, plopul, fagul, mesteacanul, nucul, ciresul si salcia. Intre arbustii
autohtoni decorativi o frecventa mai mare au liliacul, iasomia, calinul, cornul, trandafirul, iedera si carpenul. Vegetatia ierboasa decorativa, indigena si exotica, este numeroasa si variata predominand : nalba de gradina, motul curcanului,regina noptii, muscate, panselute, carciumarese si multe alte specii. Lumea animala a fost puternic transformata prin marirea arealului urban si cresterea numarului de locuitori. Domina rozatoarele, printre care diferite specii de soareci, dihori, orbetele, popandaul si nevastiuca la periferiile oraselor mai ales. Dintre pasari intalnim gromul, vrabiile, porumbelul salbatic, cotofana, prepelita si potarnichea, iar pescarusul este una dintre pasarile care s-au aclimatizat acestei zone. In zona judetului Calarasi se afla patru linii de pasaj pentru pasarile calatoare : rata de mare, gasca salbatica, gasca polara, berze, becate ; iar fazanul a fost colonizat ca specie cinegetica, inregistrandu-se cateva crescatorii de fazani in scopul comercializarii carnii si penelor acestora. In extravilan apar in sezonul de iarna pentru a-si cauta hrana capriorul, mistretul, pisica salbatica, vulpea si iepurele, aceste specii fiind regasite pe intreg arealul salbatic al judetului.
Fauna acvatica a constituit si constituie un punct de atractie , o sursa de hrana si de venituri. Ca potential economic se remarca sturionii (morun, nisetru, pastruga, cega), care populeaza Dunarea alaturi de scrumbie, somn, crap, platica, babusca, salau,stiuca etc. Lucrarile de indiguire si desecare au stricat lantul trofic dintre Dunare si vechile balti, care constituiau cea mai mare bogatie a acestor meleaguri. Astazi se duce o lupta apriga intre reprezentantii statului si persoanele fizice pentru a respecta legea in perioadele de inchidere a sezonului de pescuit si vanatoare.
Reteaua institutiilor si asezamintelor de cultura din judet cuprinde: Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National; Muzeul Dunarii de Jos; Centrul Cultural si de Creatie Calarasi ; Muzeul civilizatiei Gumelnita Oltenita ; Muzeul de Arta Oltenita ; Casa memoriala Alexandru Hahia (comuna Manastirea); 53 biblioteci publice (1 judeteana, 1 municipala, 3 orasenesti si 48 comunale), 4 muzee si institutii asimilate, un cinematograf.
Prima biblioteca din judet s-a infiintat in 1837, odata cu inceperea cursurilor Scolii nationale din Calarasi. La 30 octombrie 1883 se puneau bazele primei biblioteci publice pentru adulti din Calarasi, care poate fi considerata predecesoarea Bibliotecii Judetene Alexandru Odobescu de astazi. Incepand cu 1898, in aproape toate localitatile rurale resedinta de comuna se infiinteaza asa-numitele biblioteci populare.Bibliotecile publice dispuneau, la sfarsitul anului 2003, de un fond de carte de circa 769,9 mii volume.
3
Muzeul Dunarii de Jos Calarasi, infiintat in anul 1951, este o oglinda a istoriei acestor locuri. Pe o intindere de 441 mp, el dispune de peste 43 mii piese de muzeu, incepand din neolitic pana in epoca contemporana. Muzeul de arheologie Oltenita a fost organizat in anii 1970-1971 cunoscut fiind mai ales datorita obiectelor apartinand culturii Gumelnita. El detine peste 15 mii piese de muzeu reprezentate de unelte de silex, lut, marmura si os, din arama si aur.
Viata culturala este intregita de activitatea Centrului Cultural si de Creatie Calarasi in cadrul caruia functioneaza Teatrul Popular Aurel Elefterescu, de activitatea Directiei Judetene pentru Cultura, Culte si Patrimoniu Cultural National si a Universitatii populare Petre V. Hanes Calarasi.
Manifestari traditionale:
● Festivalul national de teatru - Stefan Banica;● Festivalul national de muzica usoara - Flori de mai;● Festivalul international de folclor - Hora mare;● Festivalul mondial de caricatura - Dictatorii Rasului;● Premiul national de proza - Stefan Banulescu;● Festivalul national de literatura - Alexandru Odobescu;● Festivalul interjudetean de folclor - Traditii dunarene (in comuna Independenta);● Festivalul interjudetean de folclor - Sarbatoarea salcamului (in comuna Stefan
Voda);● Festivalul national de poezie tanara - Mihai Eminescu;● Simpozionul national pe tema religioasa - Toti suntem credinciosi.
In judetul Calarasi, tot in sfera atractiilor (resurselor) antropice intalnim cinci situri arheologice, si anume :1) Balta Coslogeni, cu punct de lucru la Clinci, folosind ferma nr.7 Agromixt Roseti din comuna Dichiseni pe post de atelier pentru observatii arheologice asupra unei asezari neolitice din cultura Bolintineanu, mil V i.e.n., tumul epoca bronzului timpuriu, mil III i.e.n. si a unei asezari din epoca bronzului, cultura Coslogeni, mil II i.e.n. ;2) Mariuta, cu punct de lucru la Movila, sat Mariuta, comuna Belciugatele, unde se pot face documentari in ceea ce priveste o asezare si necropola eneolitica din cultura Gumelnita, mil IV i.e.n;3) Sultana, cu punct de lucru la Malul Rosu, sat Sultana, comuna Manastirea, unde se poate vizita si ajuta la descoperiri viitoare in cadrul unei asezari eneolitice din cultura Gumelnita, mil IV i.e.n ;4) Cascioarele, cu punct de lucru in satul Cascioarele, comuna Cascioarele, unde a fost descoperit un complex de asezari neo-eneolitica, mil V-IV i.e.n. ;5) Gumelnita, cu punct de lucru la intrarea in orasul Oltenita, unde a fost descoperita o asezare eponima a culturii Gumelnita, mil IV i.e.n. . In judetul Calarasi sunt numeroase case memoriale, locuite acum, insa locuitorii pot da date de referinta despre anumite personalitati care au trait in acele locuri, persoane importante precum : Virgil badulescu, Nicolae Banescu, Stefan Banica, Tiberiu Chiril, Vasile Culica, Maria Cutarida, Nicolae Cornateanu, Marin Giurca, Alexandru Procop Dumintrescu, Petre Hanes, Vasile Hanes, Aurel Elefterescu, George Lazarescu si altii, renumiti in diferite domenii, pornind de la bizantinologi si ajungand la domenii precum literatura, cadrul juridic, televiziune s.a. In opinia mea, potentialul turistic al zonei, fie el natural sau antropic, este foarte mare in comparatie cu alte judete. Insa acele judete au mai multe planuri cu care reusesc sa atraga din ce in ce mai multi turisti an de an, prin oferte turistice foarte atractive. Poate ca noua generatie se va gandi sa valorifice la maxim intreg potentialul turistic.
4
Capitolul III - Analiza echipamentelor existente si a ofertei de servicii
Judetul Calarasi este renumit pentru bogatia vanatului si a pestelui care se regaseste, organizandu-se numeroase concursuri cunoscute atat pe plan local si national, cat si pe plan international ; mai ales in randul italienilor care sunt prezenti in judet in majoritatea anului, luand parte la diverse actiuni de agrement. Locurile cunoscute pentru pescuit sportiv si vanatoare sunt : Valea Agrovei, comuna Belciugatele, comuna Sohatu, satul Gostilele si ostroavele judetului. Mai mult decat atat, inca un element de agrement sunt si plajele, intalnind numeroase plaje amenajate de-a lungul bratelor Dunarii si discoteci pentru a recrea tinerii. Intalnim si activitati de cult la manastirile « Manastirea » si « Sfanta Treime », unde exista aproximativ 30 de locuri de cazare, insa nu oricine poate patrunde acolo, fiind anumite conditii impuse. In aceste locuri de cult nu se percepe nicio taxa de cazare si pentru mesele consumate, insa trebuie pastrata o liniste deplina si respectat programul maicilor de acolo. In judetul Calarasi, in comuna Mitreni, exista in constructie un complex balnear pentru aparatul locomotor si cardio-vascular, cu cazare in casute de tip bungalou, plaja cu bazin de inot si baza de tratament, insa necesita investitii de cel putin un million de euro, acest lucru incetinind dezvoltarea turistica a judetului.
Unitati de cazare
Tipuri de structuri de primire turstica
Numar de locuri de primire turistica
Numar de locuri
Hoteluri 3 454Moteluri 2 30
Pensiuni urbane 1 8Pensiuni rurale 2 34
Total judet 8 526 Impartirea hotelurilor pe categorii de confort este foarte succinta, intrucat exista un hotel de 3 stele, unul de 2 stele si unul de o stea. Motelurile si pensiunile au cate doua margarete toate. Faptul ca aceste tipuri de structuri de primire turistica nu pot fi impartite dupa categoriile de confort foarte elaborat se intampla pentru ca nu sunt foarte multe unitati de cazare, iar turismul in judetul Calarasi este intr-o continua dezvoltare.
Cea mai mare pondere a tipurilor de structuri de primire turistica o detin hotelurile (37%), fapt ce demonstreaza ca turistii isi doresc foarte mult si calitatea serviciilor, si amplasarea locului de cazare sa fie cat mai centrala, intrucat pot avea acces si la alte locuri de agrement si alte servicii mult mai aproape. Desi unul din hoteluri este in afara orasului, linistea si multitudinea activitatilor de agrement care pot fi facute este foarte mare, avand serviciile aproape.
5
Evolutia in timp a locurilor de cazare
AniiNumar locuri de primire
turistica
Indicii de utilizare neta a capacitatii de cazare in
Pe baza tabelului de evolutie obtinut pe baza lui putem observa ca anul 2006 a fost unul dintre cei mai dezvoltati din punct de vedere al calitatii, intregistrandu-se cele mai multe locuri de cazare posibile, acest lucru datorandu-se faptului ca a fost deschis un nou motel in comuna Manastirea.
Indicatori absoluti,relativi si indicatori medii pentru numarul de locuri de primire turistica
Conform rezultatelor obtinute in tabel, putem observa ca ritmul de crestere inregistrat a fost foarte mic, de aproximativ 0,033, iar indicele de dinamica de 1,033. Aceste rezultate au fost obtinute datorita faptului ca potentialul turistic al judetului Calarasi, desi este mare, nu este valorificat la nivel maxim si astfel turistii evita sa viziteze aceste locuri, temandu-se sa nu primeasca calitatea ceruta in raport cu preturile de cazare, masa etc. Ritmul, fie el cu baza fixa, fie cu baza in lant ia atat valori pozitive, cat si negative, precum si indicii de dinamica iau atat valori supraunitare, cat si valori subunitare.
6
In anul 2009, Institutul National de Statistica a elaborat niste documente cu date statistice pentru anul 2009, luna noiembrie, in care sunt calculati indicii de utilizare neta a locurilor de cazare pe tipuri de structuri, astfel ca s-au obtinut :
Total structuri de
primire turistica
din care : pe tipuri de structuri
Hoteluri MoteluriPensiuni urbane
Pensiuni rurale
Total judet 27,0 31,8 3,3 16,0 -
Cum am spus si mai sus, turistii, fie ei straini sau romani, prefera calitatea tutror serviciilor si a conditiilor de cazare, chiar daca pretul este mai ridicat. Nu trebuie omis faptul ca in Romania majoritatea turistilor evita sa innopteze la moteluri intrucat acestea nu au un renume tocmai potrivit unor persoane decente si evita sa frecventeze astfel de locuri. In lipsa de bani sau de alt loc de dormit, turistii aleg sa doarma si in moteluri.
Amplasarea structurilor de primire turistica
Pentru anul 2009, s-au inregistrat urmatoarele valori in ceea ce primeste amplasarea structurilor de primire turistica :
Zona de amplasare Numar de structuri de primire turisticaCentrala 1Periferica 2
In afara orasului 5
Foarte multi patroni de hoteluri, moteluri, pensiuni urbane si pensiuni rurale prefera sa isi dezvolte afacerile in zona din afara orasului, intrucat sunt paduri linistite, si zone care pot fi valorificate la cel mai inalt nivel turistic. Mai mult decat atat, sunt numeroase cai de acces care trec pe langa aceste structuri de primire turistica, ceea ce inseamna ca reprezinta un important flux de turisti pentru acei afaceristi, crescandu-le pe
de-o parte veniturile si dezvoltand partea economica a turismului pe de alta parte. Formele de proprietate intalnite in judetul Calarasi sunt cele de tipul societati comerciale cu raspundere limitata, nu mai exista nicio contributie a statului in conducerea acestora, statul fiind aici doar un obiect de reglementare si control. Cel mai renumit hotel din judetul Calarasi este hotelul Albatros, aflandu-se pe malul bratului Borcea, bucurandu-se de cei mai multi turisti italieni care prefera sa vaneze si sa pescuiasca, este un loc cu plaje foarte bine intretinute, se pot face excursii pe Dunare cu barca, de aceea inregistreaza cea mai mare cifra de afaceri din zona, insa aceste date sunt necunoscute, nefiind date publicului la vedere.
7
Capitolul IV – Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare
Evolutia innoptarilor in structurile de primire turistica
Se poate observa din tabel faptul ca in perioada 2005-2009 numarul innoptarilor in judetul Calarasi au crescut progrsiv, fapt datorat dezvoltarii turismului si a calitatii serviciilor, mai ales in perioada 2006-2007, cand trendul a fost unul crescator, dar in acelasi timp si brusc. Daca va creste numarul turistilor in acelasi ritm se poate valorifica la maxim acest potential.
Facand o paralela intre cele doua grafice de mai sus, putem constata ca numarul turistilor straini a crescut in aceasta perioada cu un procent de 5%, cauzele fiind aderarea Romaniei, alaturi de Bulgaria la Uniunea Europeana, faptul ca este un judet de granita, se valorifica din ce in ce mai mult turismul de vanatoare si pescuit, care reprezinta ocupatii ce dateaza din cele mai vechi timpuri. Formele de turism in judetul Calarasi sunt : agroturismul, turismul urban, targuri si expozitii, turismul rural, tursimul de odihna, turismul cultural, excursii, turism de vanatoare si pescuit, insa nu exista date care sa ne poata da o analiza a circulatiei turistice de acest gen din judet. Tot ceea ce se poate spune este ca cei mai multi turisti sunt cei care practica turismul de vanatoare si pescuit, cei mai multi fiind turisti straini, in special de origine italiana1.
8
Indicatori absoluti,relativi si indicatori medii pentru numarul innoptarilor
Daca la evolutia locurilor de cazare s-au inregistrat si rezultate negative, in acest caz se observa o crestere de 1,297 ori anual si un ritm de crestere de 0,297, o evolutie spectaculoasa.
Evolutia sosirilor de turisti in judet
Anii Numar turisti sositi in judet2005 51002006 76002007 74002008 90002009 12000
Numarul turistilor a crescut spectaculos in aceasta perioada, de 2,35 ori, inregistrandu-se un record la nivelul judetului, care desi are potential fabulos pentru primirea a mii de turisti anual, fapt ce ar duce la o dezvoltare economica la nivelul judetului si chiar a regiunii. Cauzele care au condus catre aceasta crestere sunt cele amintite si la evolutia numarului de innoptari.
Durata medie a sejurului
Anii Numar innoptari Numar sosiriDurata medie a sejurului(zile)
Durata medie a sejurului a inregistrat atat un trend crescator, cat si unul descrescator, obtinandu-se cea mai mare valoare in anul 2007, atunci cand numarul innoptarilor a crescut, desi numarul sosirilor a crescut. Astfel ca sunt numeroase cauze care pot influenta durata medie a sejurului, precum cresterea preturilor mai mult decat a veniturilor, scaderea timpului liber si multi altii.
Previziunea nr de innoptari in judetul Calarasi in perioada 2010-2011 – metoda sporului mediu, a indicelui mediu de dinamica si a trendului liniar
Din calculele realizate s-au obtinut urmatoarele valori : a = 32874 b = 8023,4 c = 612
> 5% => metoda nu ajusteaza bine seria de date, insa are cel
mai mic coeficient de variatie. Drept urmare, previziunea numarului de innoptari in judetul Calarasi in perioada 2010-2012 se va face prin aceasta metoda, dupa cum urmeaza :
Anii ti
2010 3 9 62452,22011 4 16 74759,62012 5 25 88291
Capitolul V – Propuneri de valorificare a potentialului turistic
Valorificarea potentialului turistic al judetului poate fi facuta prin doua metode, si anume dezvoltarea bazei tehnico-materiale si diversificarea ofertei de produse turistice. Potentialul judetului Calarasi este deosebit de mare, fiind bogat in atractii naturale, care, din pacate, nu sunt folosite in folosul comunitatii. De exemplu, o idee ar fi construirea unui parc acvatic pe unul dintre ostroavele care se regasesc langa orasul Calarasi. Acest ostrov este folosit momentan ca simpla plaja, trecerea de pe un mal pe celalalt fiind asigurata de un bac. Daca s-ar construi un parc acvatic de distractie nu numai ca populatia orasului ara duce venituri la bugetul de stat, ci si multi turisti care nu au parte de plaje, paduri, parcuri de distractii in judetele lor si prefera sa vina in acest loc, care printre altele nu este atat de poluat. Croazierele pe Dunare sau pe bratul Borcea sunt cerute de
12
majoritatea turistilor care vin in judet, insa nu exista decat un singur hotel (Hotel Albatros) care poate oferi si aceste servicii. Daca un investitor si-ar dori sa investeasca in acest domeniu ar putea sa isi cumpere un numar de barci cu motor. De asemenea sunt si foarte multi amatori de sporturi pe apa, deci s-ar putea cumpara si ski-jet-uri si schiuri nautice. Daca o persoana afla dintr-o oferta turistica de noi imbunatatiri si cresterea a calitatii serviciilor, cu siguranta numarul de turisti va creste substantial, mai ales in randul celor straini. Din punctul de vedere al publicitatii ar trebui publicate ghiduri turistice, pliante si panouri indicatoare care sa arate faptul ca exista obiective turistice care pot fi vizitate, mai ales ca in aceasta zona a tarii se regasesc foarte multe vestigii istorice care demonstreaza prezenta populatiei dacice inca de la inceputul erei neolitice. Locuitorii judetului nu au o impresie foarte buna despre locul in care locuiesc fapt ce deterioreaza si impresia turistilor despre aceste locuri. Dat fiind faptul ca sunt numeroase fabrici cu capital strain pe teritoriul judetului, turismul de afaceri a inceput sa ia amploare, fapt ce demonstreaza necesitatea unei firme de inchirieri auto, pentru ca mijloacele de transport in comun nu prea exista sau calitatea lor lasa de dorit. De aici porneste o noua idee de a dezvolta transportul in Calarasi atat pentru locuitori, cat si pentru turisti. Ar trebui sa se construiasca noi hoteluri sau cabane pentru cei care isi doresc sa practice sporturi precum vanatoarea si pescuitul, organizandu-se mereu noi concursuri gandite la fata locului. Cand exista atat de mult potential turistic nevalorificat, investitorii ar putea sa isi puna in practica diverse idei antreprenoriale, care le-ar aduce succes si profitul mult dorit. Deschiderea unor restaurante noi cu specific oriental, exotic sau de alt tip ar contribui la satisfacerea turistilor care, odata multumiti de serviciile din judet, vor reveni si cu siguranta vor povesti si la altii, deci numarul turistilor va creste. Orice contributie, din orice domeniu duce la cresterea numarului turistilor intr-o oarecare masura. S-ar putea deschide intreprinderi specializate in organizarea diferitelor tipuri de excursii si vacante in ostroavele existente pentru observarea vietii animalelor salbatice din zona de stepa care se pot completa cu un camping, sau de vizita la manastiri pentru linistea sufleteasca si pentru a intelege viata celor care sunt calugari sau calugarite. O alta idee atat pentru bazele unei afaceri, cat si pentru a atrage potentali turisti este un hotel pe malul Dunarii sau al Borcei, care ar putea folosi energie electrica si de incalzire prin forta apei curgatoare, mai ales ca judetul este intr-o pozitie geografica unde apele curgatoare pot atinge debite mari. Mancarea si produsele acestui hotel ar fi pur ecologice, caci zona este una prolifica in domeniul agriculturii, iar turistii nu vor conteni sa vina sa se bucure de o oaza de liniste in inima naturii. Parerea mea este ca prin valorificarea potentialului turistic la maxim ar castiga si producatorii si consumatorii si mai ales statul care percepe impozite pentru majorarea bugetului de stat. Este greu de inchipuit ca nu exista fonduri ca sa se poata pune in practica aceste idei enuntate mai sus, insa, cu putina bunavointa sa speram ca se va putea schimba situatia.
