+ All Categories
Home > Documents > Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Mures

Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Mures

Date post: 05-Apr-2018
Category:
Upload: soparlaverde
View: 271 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 15

Transcript
  • 7/31/2019 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Mures

    1/15

    A.S.E.- Facultatea de Comer: grupa 338, seria D

    Valorificarea potenialului turistic al judeului Mure

    1.Localizarea si caracterizarea judeului

    1.1. Aezarea geograficaJudeul Mure este situat n zona central-nordic a rii n centrul Podiului Transivaniei, fiindcuprins ntre meridianele 2355 i 2514 longitudine estic i paralele 4609 i 4700latitudine nordic. Judeul se ntinde ntre culmile muntoase ale Climanului i Gurghiului pnn Podiul Trnavelori Cmpia Transilvaniei. Axa fizico-geografic a judeului este rulMure care strbate judeul de la NE ctre SV pe o distan de 140 km; rul mprumutnd inumele Mure, judeului.

    1.1. Vecini:Judeul Mure se nvecineaz cu alte apte judee. La nord-est cujudeul Suceava pe o distan15 kilometri, limita fiind culmile masivului Climani. Pe latura esticpe o distan de 130kilometri se nvecineaz cujudeul Harghita. La extremitatea sud-estic judeul Mure senvecineaz pe o poriune de 20 km cujudeul Braov. n partea de sud-vest pe o distan de 80de km se nvecineaz cujudeul Sibiu si cu judeul Alba pe o distanta de 40 km., hotar cuprinsntre Trnava Mic i rul Mure. La confluena Arieului cu Mureul ncepe grania cu judeulCluj, n partea de vest a judeului Mure. In partea de nord pe o distan de 100 km, judeulMure se nvecineaz cujudeul Bistria-Nsud linia de demarcaie dintre cele dou judeefiind dealurile din Cmpia Transilvaniei, Subcarpaii interni iar spre final Munii Climani la oaltitudine de 2000 m.

    1.2.Cai de acces:Din totalul de 1846 km de drumuri publice, 18% reprezint drumuri de interes naional, 40%fiind de importanta judeeana si 41% de interes comunal. Liniile aeriene leag municipiul TrguMure de Bucureti, Budapesta si Sibiu, modernul aeroport fiind amplasat n Vidrasau, la 12 kmde reedina judeului, pe drumul european E60 ce leag Trgu Mure-ul de Cluj-Napoca.

    Drumuri naionale:DN 15:strbate oraeleTurda - Cmpia Turzii - Ludu - Trgu Mure - Reghin - Toplia -Poiana Largului - Bicaz - Piatra Neam - Bacu; lungime: 369DN13: Braov - Rupea - Sighioara - Blueri - Trgu Mure; lungime 165(E60)

    Drumuri naionale secundare:DN14: Sighioara - Dumbrveni - Media - Copa Mic - SibiuDN14A: Iernut - Trnveni - MediaDN15A: Reghin - SrelDN16: Cluj-Napoca - Apahida - Reghin

    1

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C5%9Ful_Transilvanieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_C%C4%83limanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Gurghiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C5%9Ful_T%C3%A2rnavelorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Transilvanieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Mure%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Mure%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Suceavahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Harghitahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Bra%C5%9Fovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Sibiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Albahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Bistri%C5%A3a-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turdahttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Turziihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludu%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Reghinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Topli%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poiana_Largului,_Neam%C5%A3http://ro.wikipedia.org/wiki/Bicazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piatra_Neam%C5%A3http://ro.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C5%9Fovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rupeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sighi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83l%C4%83u%C5%9Ferihttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sighi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumbr%C4%83venihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Media%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cop%C5%9Fa_Mic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iernuthttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rn%C4%83venihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Media%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Reghinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83r%C4%83%C5%A3el,_Bistri%C5%A3a-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napocahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Apahidahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Reghinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C5%9Ful_Transilvanieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_C%C4%83limanhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Mun%C5%A3ii_Gurghiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Podi%C5%9Ful_T%C3%A2rnavelorhttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Transilvanieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Mure%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C3%A2ul_Mure%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Suceavahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Harghitahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Bra%C5%9Fovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Sibiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Albahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Bistri%C5%A3a-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Turdahttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Turziihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludu%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Reghinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Topli%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Poiana_Largului,_Neam%C5%A3http://ro.wikipedia.org/wiki/Bicazhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Piatra_Neam%C5%A3http://ro.wikipedia.org/wiki/Bac%C4%83uhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C5%9Fovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Rupeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sighi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/B%C4%83l%C4%83u%C5%9Ferihttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sighi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dumbr%C4%83venihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Media%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cop%C5%9Fa_Mic%C4%83http://ro.wikipedia.org/wiki/Sibiuhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Iernuthttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rn%C4%83venihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Media%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Reghinhttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83r%C4%83%C5%A3el,_Bistri%C5%A3a-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj-Napocahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Apahidahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Reghin
  • 7/31/2019 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Mures

    2/15

    Magistrale:300 - Bucureti (nord) - Braov - Sighioara - Teiu - Rzboieni - Cluj Napoca - Oradea (647km)308 Sighioara - Odorhei (47 km)405 Deda - Trgu Mure - Ludu - Rzboieni (114 km)

    406 Bistria Brgului - Srel - ieu - Ludu (140 km)

    1.3. Suprafaa:6714 km; deinnd astfel locul 11 in ListajudeelorRomniei ordonate descresctor dupsuprafa.

    1.4. Populaia:De-a lungul timpului populaia judeului a fost ntr-o continu cretere, dup cum se vede i dingraficul de mai jos. ntre 1992 i 2002 a aprut o uoar scdere a numrului populaiei cu 4,7%reprezentnd 29.202 persoane, aceast tendin de scdere fiind regsit la nivelul ntregii ricu 4,1%.

    Conform recensmntului din 2002 judeul Mure avea o populaie de 580.851 locuitori, odensitate de 86,1 locuitori/km, dintre care 288.344 locuitori erau de sex masculin i 300.015 desex feminin. Populaia judeului reprezint 2,67 % din populaia Romniei, plasnd Mureul pelocul 14 n ierarhia judeelor ordonate descresctor dup populaie, de-a lungul perioadei 19482002.

    Sursa: Institutul naional de statistica

    1.5. Structura etnica si religioasa:Structura etnica(2002): romani 53,26%, maghiari 39,30%, romi 6,96%, germani 0,35%Structura religioasa(2002): ortodoci 53,26%, reformai 27,02%, romano-catolici 9,52%,unitarieni 2,46%, greco-catolici 2,27%

    1.6. Organizarea administrativa:

    1 reedina: Trgu Mure - 149.577 locuitori.3 municipii: Reghin 36.023, Sighioara 32.287, Trnaveni 26.537.

    2

    http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C5%9Fovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sighi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teiu%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboieni-Cetate,_Albahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj_Napocahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oradeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sighi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Odorheiu_Secuieschttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dedahttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludu%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboienihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bistri%C5%A3a_B%C3%A2rg%C4%83uluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83r%C4%83%C5%A3elhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Eieu,_Bistri%C5%A3a-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludu%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C5%A3iei_din_2002_(Rom%C3%A2nia)http://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/wiki/2002http://ro.wikipedia.org/wiki/Bucure%C5%9Ftihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C5%9Fovhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sighi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Teiu%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboieni-Cetate,_Albahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Cluj_Napocahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Oradeahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sighi%C5%9Foarahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Odorheiu_Secuieschttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dedahttp://ro.wikipedia.org/wiki/T%C3%A2rgu_Mure%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludu%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/R%C4%83zboienihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Bistri%C5%A3a_B%C3%A2rg%C4%83uluihttp://ro.wikipedia.org/wiki/S%C4%83r%C4%83%C5%A3elhttp://ro.wikipedia.org/wiki/%C5%9Eieu,_Bistri%C5%A3a-N%C4%83s%C4%83udhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Ludu%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3http://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Recens%C4%83m%C3%A2ntul_popula%C5%A3iei_din_2002_(Rom%C3%A2nia)http://ro.wikipedia.org/wiki/1948http://ro.wikipedia.org/wiki/2002
  • 7/31/2019 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Mures

    3/15

    2 orae: Iernut 9.440, Ludu 17.407, Sovata 11.568Aprox. 92 de comune, exemple: Solovstru, Aluni, Beica de Jos, Bogota, Gurghiu etc.Aprox. 464 de sate

    2. Prezentarea potenialului turistic

    2.1. Resurse naturale:Pe suprafaa judeului pot fi identificate urmtoarele uniti de relief: Munii vulcaniciClimani-Gurghiu, Dealurile subcarpatice transilvnene ale Reghinului i Trnavei Mici,

    podiul Trnavelor i Cmpia colinar a Transilvaniei.

    Regiunile deluroase i depresionare din judeul Mure sunt: Depresiunea Vlenii de Mure ,Culoarul intercolinar al Reghinului (Dealurile Teleacului), Depresiunea Sovata-Praid, DealurileBichi, Depresiunea Dmieni-Chibed-Solocna, Culmea Trei Sate, Depresiunea Sngeorgiu dePdure

    Cmpia Transilvaniei este situat n nordul judeului la altitudini medii de 400 m fiind brzdatde vi spate n argil, marne, nisipuri sarmatice, alunecri care au blocat rurile formnd lacuri- amenajate ulterior n eletee. Relieful caracteristic este de domuri gazeifere degradate de apelecurgtoare formnd lunci largi i colmatate. Interfluviile sunt cultivate, solurile fiind fertile,acesta fiind i motivul pentru care culmile domoale au fost denumite "cmpie.

    Defileul Mureului se ntinde ntre Toplia i Deda este lung de 35 km, fiind spat de rulMure n catena format de munii Climani i Harghita. n acest sector valea Mureului estengust, versanii fiind foarte apropiai, pe alocuri doar rul avnd spaiu pentru trecere. Dinacest motiv stncile de andezit care mrginesc defileul au fost strpunse de tuneluri pentru a

    permite construirea cii ferate.

    Teritoriul judeului se constituie ntr-o depresiune intracarpatica ce coboar uor n trepte, de pepiscurile vulcanice ale Muntilor Calimani (2100 m) si ai Gurghiului, spre mijlocul CmpieiTransilvaniei (280 m), brazdat fiind de rul Mures - ce strbate judeul pe o lungime de 180 km,si fragmentat de cei mai importani afluenii si: Trnava Mica(115 km), Trnava Mare(43 km),Gurghiul(55 km) si Nirajul(78 km).

    Principalele lacuri i iazuri din judeul Mure, n mare parte create artificial pentru pisciculturasi agrement: Tureni(53 ha- heleteu artificial situat pe Prul de Cmpie), ulina(48 ha iazartificial), Zu de Cmpie(133 ha- iaz artificial), Frgu(38 ha iaz natural), Petiorul de

    Aur, Uilac, Uila, Toldal (30 km de Mure), Pstrvria (15 km de Sovata), Miheu de Cmpie(5 km de Zu de Cmpie), Voivodeni, Iernut(122 ha-heleteu artificial) i Bezid..

    n staiunea balneoclimaterica Sovata se gsete Lacul Ursu( 5 ha natural/ agrement),considerat drept cel mai reprezentativ lac heliotermic din Europa.

    Judeul Mure se afl n sectorul de climat continental-moderat de dealuri i pduri precum i nsectorul climei de munte. Pn la mijlocul anilor '90 clima judeului avea urmtorul specific:veri mai clduroase i ierni lungi i reci, cu precdere n zonele montane din nord-estul

    judeului. n partea de vest a judeului climatul are nuane mai aride, verile fiind n general maisecetoase i mai calde

    3

    http://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Transilvanieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Topli%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dedahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Toldalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sovatahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zau_de_C%C3%A2mpiehttp://ro.wikipedia.org/wiki/C%C3%A2mpia_Transilvanieihttp://ro.wikipedia.org/wiki/Topli%C5%A3ahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Dedahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Toldalhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Sovatahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Zau_de_C%C3%A2mpie
  • 7/31/2019 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Mures

    4/15

    Temperaturile medii anuale sunt ntre 2-4C n partea de est i 8-9C n partea de vest, luna cutemperaturile cele mai ridicate fiind iulie cu 18-19C, iar cea cu temperaturile cele mai sczuteianuarie cu -3-5C

    Flora si fauna, caracteristice podiului Transilvaniei, sunt ocrotite n numeroase rezervaii:

    Pdurea seculara de stejari de pe terenurile mltinoase de la Mociar( pe valea Gurghiului,suprafaa 43 ha); Bujorul Romnesc din Valea Botei Mari de la Zu de Cmpie; Poiana deNarcise si Parcul Dendrologic din Gurghiu. Muntele de Sare de la Sovata si stncilespectaculoase din defileul Vaii Mureului vin sa ntregeasc frumuseea slbateca a peisajului.

    Etajul montan este caracterizat de o vegetaie formata din rinoase n care se amesteca bradul,fagul, arinul alb si negru. Etajul de deal si podi este ocupat de paduri de gorun, carpen, tei sifrasin. Vegetaia intrazonala este reprezentata prin pduri si fnee de lunca, stuf si papura.

    Fauna se mndrete cu superbe exemplare ale ursului brun, cerbului carpatin, cprioarei,mistreului, iepurelui si fazanului, lacurile si apele curgtoare fiind pline de peste dintre care n

    numr mare pstrvul si crapul.

    Cele mai nalte vrfuri muntoase:

    Vrful Pietrosu n Munii Climan cu o altitudine de 2100 metri

    Vrful Rchiti n Munii Climan cu o altitudine de 2022 metri

    Vrful Bistricioru n Munii Climan cu o altitudine de 1990 metri

    Vrful Saca n Munii Gurghiului cu o altitudine de 1777 metri

    Vrful Ttarca n Munii Gurghiului cu o altitudine de 1688 metri

    Vrful Fanacelu n Munii Gurghiului cu o altitudine de 1684 metri

    Vrful Btrna n Munii Gurghiului cu o altitudine de 1634 metri

    Vrful Crucii n Munii Gurghiului cu o altitudine de 1515 metri

    2.2. Resurse antropice1.Cetatea Medievala Trgu-Mure - Cetatea Medievala este amplasata n apropierea de TrguMure. Complexul Cetii ocupa o suprafaa de cca 4,3 ha si este alcatuit dintr-o incintafortificata cu 7 bastioane unite prin ziduri ce formeaza o mare curte interioara, n cadrul careiase gsete Biserica Reformata si Cladirea Manutantei. Ca arhitectura, ntregul ansamblu poartaamprenta Renaterii trzii.Prin tradiie, Cetatea a devenit spatiul de desfasurare a unor manifestari culturale de referinta.Aici se desfasoara sarbatoarea "Zilelor Trgumuresene", "Festivalul Berii", "SarbatoareaVinului si a Mustului", "Oraselul Copiilor", precum si alte evenimente de interes pentrulocuitorii oraului.

    2.Gradina Zoologica - din municipiul Trgu-Mures reprezinta un important punct de atractiepentru populatia locala si pentru turisti. Gradina Zoologica din Trgu-Mures aniverseaza, nfiecare an, la data de 4 octombrie, "Ziua Internationala a Animalelor", prilej cu care suntderulate diverse programe educative si se amenajeaza o expozitie fotografica.

    3.Palatul Culturii - Construit n maniera colii lechneriene, din iniiativa primarului BerndyGyrgy, palatul se impune att prin decoraia interioar, ct i prin cea exterioar. Din armonia

    4

  • 7/31/2019 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Mures

    5/15

    ansamblului se desprind cu pregnan acoperiul din majolic, mozaicul monumental ibasoreliefurile ce domin frontispiciul, precum i frescele interioare i vitraliile ferestrelor,ndeosebi cele din Sala Oglinzilor. Holul interior, lung de 45 m, realizat din marmur de Carraraeste delimitat de cele dou superbe oglinzi veneiene aezate astfel pentru a crea senzaiainfinitului.

    Palatul Culturii gzduiete mai multe instituii de cultur: Filarmonica de Stat, BibliotecaJudeean, Muzeul de Art, Galeriile Uniunii Artitilor Plastici, Expoziia permanent aMuzeului de Istorie.

    4.Biblioteca Teleki Bolyai - Construit ntre anii 1799 - 1804, sub ndrumarea direct acontelui Teleki Samuel, biblioteca adpostete peste 60.000 de volume de carte, printre care 66de incunabule i o mulime de opere i ediii rare de carte, ct i expoziia memorial amatematicienilor Bolyai Farkas i Bolyai Jnos - creatorul geometriei neeuclidiene.

    5.Teatrul Naional - Teatrul Naional, cu cele dou secii ale sale de limb romn i de limbmaghiar, i desfoar activitatea ntr-o cldire armonios integrat ntr-un ansamblu

    arhitectonic modern, datnd oficial din 1978.n Trgu-Mure mai funcioneaz i Teatrul Studio, din cldirea Universitii de Art Teatral iTeatrul pentru Copii i Tineret "Ariel".

    6. Palatul Administrativ - Prima cldire menit s dea la nceputul secolului XX un aspectmodern, urban, centrului oraului, a fost ridicat ntre anii 1905 1907, fiind timp de peste 55de ani, sediu al primriei. Palatul se remarc i prin turnul nalt de 60 m, construit iniial dreptfoior de foc al oraului. Edificiul este n prezent sediul administrativ al Prefecturii i alConsiliului Judeean Mure.

    7.Muzeul Judeean Mure - Una dintre cele mai importante cldiri din Trgu-Mure specificeneoclasicismului a fost construit, la iniiativa Societii Economice i Culturale a Secuilor caMuzeu de Art Industrial, ntre anii 1890 1893. Lucrrile au fost efectuate de meteriiSofalvi Jozsef i Pl Sos

    8.Muzeul de Etnografie i Art Popular - Cldirea, numit Palatul Toldalagi, dup ctitorulsu, contele Toldalagi Lszl, se numr printre cele mai frumoase palate n stil barocconstruite n Transilvania. Din anul 1984, ea adpostete secia de Etnografie i Art Popular aMuzeului Judeean Mure

    9. Muzeul de tiinele Naturii - Ridicat n stil neobaroc, cu elemente de stil renascentist

    italian, cldirea a fost destinat iniial Muzeului de Art Secuiasc. Ea adpostete n prezentexponate aparinnd tezaurului natural mureean

    10. Casa Teleki - Reedin a contelui Teleki Dmks, construit ntre anii 1797 1803, esten prezent proprietate a Bisericii Reformate

    11. Casa Bnyai Ridicat ntre 1904 - 1907, de ctre meterul Pl Sos, dup planurile n stileclectic ale arhitectului Nagy Gyzo, cldirea servete ntre anii 1933 1937, drept locuin a

    primarului Berndy Gyrgy.

    12. Casa Kpeczi - Teleki - Cel mai vechi palat din ora, a fost ridicat ncepnd cu anul 1554,

    din iniiativa lui Kpeczi Tams, nalt demnitar din vremea reginei Isabella.

    5

  • 7/31/2019 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Mures

    6/15

    13. Casa cu Arcade - Iniial coal romano-catolic, aflat sub patronajul mprtesei MariaTereza, edificiul, grav afectat de marele incendiu din 1873, a fost reconstruit n anul 1905.

    14. Curtea de Apel - Edificiul, azi sediu al Curii de Apel Mure, a fost ridicat n anul 1789 nstil baroc trziu, combinnd i elemente clasiciste. ncepnd cu 1827, cldirea adpostete forulde apel al Transilvaniei "Tabla Regeasc", unde i desfoar activitatea i tinerii cancelitiromni: Avram Iancu i Al. Papiu Ilarian.

    15.Palatul Apollo - Cldirea cunoscut sub acest nume este ridicat n stil eclectic ntre anii1821-1822 din dispoziia contelui Teleki Smuel. n incint aveau loc reprezentaiile teatrale aletrupelor ce vizitau oraul.

    16. Complexul de Agrement si Sport "Muresul" - Complexul de Agrement si Sport"Muresul", cunoscut n plan local si sub denumirea de "Week-End", a fost amenajat si utilizat

    nca de la finele secolului al XIX-lea, n jurul unui fost brat mort al rului Mures. Complexul apornit de la un bazin de canotaj, ajungnd n prezent sa cuprinda alte patru bazine, dedimensiuni si adncimi diferite, destinate att notatorilor ct si celor care nu sunt familiarizaticu acest sport.de locuri, o sala de conferinte de 30 de locuri, o terasa de 100 de locuri, putnd asigura sicazarea pentru 22 persoane.Complexul ofera posibilitatea nchirierii unor ambarcatiuni pentru bazinul de canotaj, ct si alteechipamente pentru desfasurarea unor activitati sportive. Sunt amenajate terenuri de mini -fotbal, baschet, handbal, volei, tenis, precum si pentru alte activitati recreative . n cursul verii,au loc diverse spectacole n aer liber, discoteci, concursuri si reprezentatii sportive.

    Srbtori si festivaluri:

    1. Zilele Targumuresene- ultima saptamana a lunii iunie2. "Ziua ndrgostiilor" luna februarie3. "Zilele Inimii" luna aprilie4. "Zilele Muzicale Trgumuresene" - luna mai5. Festivalul "Prezent-Lyceum-Jelen" luna mai6. Festivalul "Jocul din Batrn" luna iulie7. Festivalul "Felsziget - Peninsula" ultimul sfarsit de saptamana din luna iulie8. Festivalul Berii ultimul sfarsit de saptamana din luna septembrie

    9. Festivalul de muzica "Constantin Silvestri" luna octombrie10. Festivalul de teatru "Dramafest" luna octombrie11. Srbtoarea Vinului si a Mustului luna octombrie12. Festivalul de muzica "Muzica Sacra" luna decembrie13. "Luna Cadourilor Orelul Copiilor" luna decembrie14. "Revelion n Strada" luna decembrie

    Trguri tradiionale - calendar:

    1. SARMASU - 27 august Trgul pepenilor2. BAHNEA - 20 mai Trgul Floriilor, 29 iulie - Trgul Secerisului, 29 septembrie -

    Trgul Snmihaiului, 12 decembrie Trgul Craciunului3. BALA - 10 iulie - Trg de vara

    6

    http://www.mures.ro/article.php/Festivalul-PREZENT---LYCEUM---JELEN-editia-a-VI-a-2006/237/http://www.peninsula.ro/http://www.mures.ro/article.php/Festivalul-PREZENT---LYCEUM---JELEN-editia-a-VI-a-2006/237/http://www.peninsula.ro/
  • 7/31/2019 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Mures

    7/15

    4. BRNCOVENESTI - 3 iulie - Trgul Cireselor5. COZMA sat Socol - 15 mai - Trgul Rusaliilor (Praica)6. CRAIESTI - 31 iulie - Cununa spicului de gru7. DEDA - 20 mai - Trgul Rusaliilor8. EREMITU - 20 mai Blci

    9. sat Calugareni - 22 august Blci10. sat Damieni - 5 septembrie Blci11. FARAGAU - 15 august - Sarbatoare cmpeneasca12. GLODENI - 8 mai Trg13. GURGHIU - 5 iunie - Trgul fetelor14. HODAC - 29 mai - Udatul nevestelor15. IBANESTI - 26 iunie Snziene16. IDECIU DE JOS - 7 august - Trgul Bailor17. LUNCA - 28-29 mai - Trgul de arta populara si artizanat, 21 august - Sarbatoarea

    recoltei cerealelor18. MIHESU DE CMPIE - 21 ianuarie Trg

    19. PAPIU ILARIAN - 19-20 mai - Trgul Rusaliilor20. RUSII MUNTI - 19 mai - Trgul Rusaliilor21. SNPAUL - 28 august - Trgul Pepenilor22. SNPETRU DE CMPIE - 15 august Trg de vara23. VATAVA - 21 iunie - Trgul Rusaliilor - sat Dumbrava Podasel24. ZAU DE CMPIE - 1 mai - Trgul Bujorilor, 21 august Trgul Petelui, 26 iunie -

    Trgul Brboilor

    3. Analiza echipamentelor turistice si a ofertei de servicii

    Alimentaia publica:Este caracterizata prin complexitate, fiind alctuita dintr-un proces de producie, unul decomercializare si unul de servire. In cazul turismului alimentaia publica ndeplinete mai multefuncii: de nutriie( alimentaia publica se adreseaz consumatorului obinuit si este destinatasatisfacerii unor nevoi fiziologice), de loasir, de convivialitate, de afaceri.Alimentaia publica manifesta in cazul turismului si o serie de particularitii:- sa fie prezenta in toate momentele importante ale consumului turistic- sa asigure o diversitate structurala a produselor si serviciilor- sa existe o corelaie intre serviciile de alimentaie si forma de turism- serviciile de alimentaie trebuie sa se aproprie de exigentele turitilor autohtoni si strini

    - sa reprezinte un element de selecie al destinaiilor de vacantaAvantajele alimentaiei publice sunt:* comoditate* varietatea sortimentala infinit mai larga comparativ cu ce se poate realiza in gospodariacasnica* calitatea superioara a preparatelor realizate de profesioniti* economicitate*accesibilitate

    7

  • 7/31/2019 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Mures

    8/15

    Agrementul turistic:Se poate defini prin ansamblul mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor si formelor oferitede unitati, staiuni sau zone turistice, capabile sa asigure individului sau unei grupri sociale ostare de buna dispoziie, de plcere, sa dea senzaia unei satisfacii, unei mpliniri, sa lase oimpresie si o amintire favorabile.

    Clasificarea prestatiilor de agrement dup coninut:- animaia de pura deconectare(de ruptura in raport cu activitatile cotidiene; bile de soare simare, drumei, plimbari, vizitarea diferitelor obiective, ntlniri cu familia si prieteni etc.)- animaia comerciala, generata de faptul ca efectuarea unor cumparaturi specifice( cadouri,suveniruri etc.) detine o pondere importanta in structura motivelor calatoriei- animaia orientata spre realizarea unei depline forme fizice, se refera la tipologia larga acurelor( de la cea balneara ca produs medical la cele de slabire, infrumusetare etc.) si

    practicarea diferitelor sporturi ca modalitate de intretinere a sanatatii.- animaia culturala, avnd ca obiectiv cunoasterea, formarea si educarea turistului printr-ogama larga de activitati: vizite la muzee, case memoriale, participarea la diverse evenimenteculturale, sejururi de invatare a unor limbi strine etc.

    - animaia spectacol, intre subiectele privite si admirate de turiti in cltoriile lor se numranatura, pentru diversitatea peisagistica, bogatia florei si a faunei, evenimentele teatrale,cinematografele, muzeele, competiiile sportive, olimpiade, raliuri, curse etc.- animaia gastronomica, exprimata prin prezenta la expozitii sau concursuri de arta culinara- animaia profesionala: trguri si expoziii, congrese etc.Clasificarea activitilor de agrement in funcie de nivelul de organizare:* servicii organizate de catre unitatile de cazare: practicarea unor sporturi de inot, schi, patinaj,tenis, golf, discoteca, bar de zi, bar de noapte, expozitii, festivaluri etc.* servicii organizate la nivelul staiunilor: centre de echitaie, centre sportive multifuncionale,

    poligoane, cluburi de vacanta, porturi de agrement etc.* servicii organizate de teri; parcuri de distracii, turnee ale ansamblurilor teatrale, de dansuri,muzicale, mijloace de transport de agrement

    Echipamente de cazare:Bungalourile - structuri de cazare turistic de capacitate redus, realizate, de regul, din lemnsau materiale similare. Sunt amplasate n perimetrul campingurilor, satelor de vacan, cauniti independente n cadrul unor staiuni sau zone turistice sau ca spaii complementare pelng alte structuri de cazare turistic.

    Unitatea de tip csu - grup independent de csue turistice care are recepie i conducereadministrativ comun.

    Sursa: Institutul Naional de Statistica

    Pensiunile turistice - structuri de primire turistice, avnd o capacitate de cazare de pna la 10camere, n mediul rural, totaliznd maxim 30 de locuri i pn la 20 camere n mediul urban,funcionnd n locuinele cetenilor sau n cldiri independente, care asigur n spaii specialamenajate cazarea turitilor i condiiile de pregtire i servire a mesei.

    8

  • 7/31/2019 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Mures

    9/15

    Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic, la 31 iulie 2007:

    Capacitatea i activitatea de cazare turistic:

    Anii Capacitate de cazare Turiticazai(mii)

    Indicii deutilizarenet a

    capacitiin

    funciune(%)

    Duratamedie asejurului

    nnoptri(mii)Existent

    (locuri)nfunciune(miilocuri-zile)

    2003 7188 1095,0 120,4 31,7 2,88 347,3

    2004 7156 1184,5 139,2 34,5 2,93 409,12005 6201 1570,4 203,0 32,9 2,54 516,12006 6044 1696,4 238,1 34,8 2,47 589,92007 6138 1717,8 253,5 37,0 2,50 635,3

    Sursa: Institutul Naional de StatisticaNot:Capacitatea de cazare turistic existent (instalat) reprezint numrul de locuri de cazarede folosin turistic nscrise n ultimul act de recepie, omologare, clasificare al unitii decazare turistic, exclusiv paturile suplimentare care se pot instala n caz de necesitate.

    Capacitatea de cazare turistic n funciune reprezint numrul de locuri de cazare puse ladispoziia turitilor de ctre unitile de cazare turistic, innd cont de numrul de zile ct suntdeschise unitile n perioada considerat.Se exprim n locuri-zile. Se exclud locurile din camerele sau unitile nchise temporar dinlips de turiti, pentru reparaii sau din alte motive.

    In numrul turitilor cazai n unitile de cazare turistic se cuprind toate persoanele (romnii strini) care cltoresc n afara localitilor n care i au domiciliul stabil, pentru o perioadmai mic de 12 luni i stau cel puin o noapte ntr-o unitate de cazare turistic n zone vizitatedin ar; motivul principal al cltoriei este altul dect acela de a desfura o activitateremunerat n locurile vizitate.

    nnoptarea reprezint fiecare noapte pentru care o persoan este nregistrat ntr-o unitate decazare turistic, indiferent dac fizic este sau nu prezent n camer.

    Hoteluri 24Hoteluri pentru tineret 2Hosteluri 1Hanuri si moteluri 6Cabane turistice 1Campinguri si unitati tip casuta 4Bungalouri 1Vile turistice 31Popasuri turistice 1Tabere de elevi si precolari 3Pensiuni turistice urbane si rurale 46Total 120

    9

  • 7/31/2019 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Mures

    10/15

    Indicele de utilizare a capacitii de cazare turistic n funciune se calculeaz prinraportarea numrului de nnoptri realizate, la capacitatea de cazare turistic n funciune, din

    perioada respectiv.

    Indicatorii de dinamica cu baza fixa si mobila in funcie de capacitatea de cazare infunciune:

    Anii Capacitateade cazare infunciune(miilocuri-zile)

    Modificareaabsoluta(miilocuri-zile)

    Indicele dedinamica

    Ritmul dedinamica(%)

    i/1 i / i-1 Ii/ 1 Ii / i-1 Ri/1 Ri / i-1

    2003 1095,0 (y1) - - 1 - - -

    2004 1184,5 (y2) 89,5 89,5 1,08 1,08 8 8

    2005 1570,4 (y3) 475,4 385,5

    1,43 1,32 43 32

    2006 1696,4 (y4) 601,4 126 1,54 1,08 54 8

    2007 1717,8 (y5) 622,8 21,4 1,56 1,01 56 1

    Sporul mediu calculat pentru capacitatea de cazare in funciune este 139,85 mii locuri - zile.Indicele mediu de dinamica calculat pentru capacitatea de cazare in funciune este 1.07, iarritmul mediu de dinamica este 7%.

    Aadar in perioada 2003-2007 capacitatea de cazare in funciune a crescut in medie cu 139,85mii locuri-zile, adic de 1,07 ori ceea ce nseamn o cretere in medie cu 7%, in condiiile incare valoarea medie a capacitaii de cazare in funciune este de 1452,82 mii locuri-zile

    In 2007 fata de 2003 capacitatea de cazare in funciune a crescut cu 622.8 mii locuri-zile, adicde 1,56 ori ceea ce nseamn o cretere cu 56%.

    4. Analiza circulaiei turistice si previziunea evoluiei viitoare

    Indicatorii de dinamica cu baza fixa si mobila in funcie de numrul de turisti:

    Anii Numrturiti(mii)

    Modificareaabsoluta

    Indicele dedinamica

    Ritmul dedinamica(%)

    Modificarea medieabsoluta

    Indicelemediu dedinamica

    Ritmulmediu dedinamica(%)

    i/1 i / i-1 Ii/ 1 Ii / i-1 Ri/1 Ri / i-1 33,27 1,13 132003 120,4 - - 1 - - -2004 139,2 18,8 18,8 1,15 1,15 15,61 15,612005 203,0 82,6 63,8 1,68 1,45 68,6 45,832006 238,1 117,7 35,1 1,97 1,17 97,7 17,292007 253,5 133,1 15,4 2,10 1,06 110,5 6,46

    10

  • 7/31/2019 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Mures

    11/15

    In 2007 fata de 2003 numrul de turiti a crescut cu 133,1 adic de 2,10 ori ceea ce reprezint ocretere de 110,5%.

    In perioada 2003-20007 numrul de turiti a crescut in medie cu 33,27 mii turiti adic de 1,13

    ori ceea ce reprezint o cretere in medie cu 13% in condiiile in care numrul mediu de turitieste 190,84.

    Previziunea numrului de turiti-metoda sporului mediu si metoda indicelui mediu dedinamica:

    Anii NumarTuristi(mii)

    Timp t=y1+33,27*t

    (yt t) t= (yt- t)

    2003 120,4 (y1) 0 120,4 0 120,4 0

    2004 139,2 (y2) 1 153,67 209,38 136,05 9,922005 203,0 (y3) 2 186,94 257,92 153,73 2427,532006 238,1 (y4) 3 220,21 320,05 173,72 4144,782007 253,5 (y5) 4 253,5 0 196,30 3271,84Total 954,2 - - 787,35(1) 780,2 9854,07(2)

    Previziunea numrului de turiti-metoda trendului liniar:

    Anii NumarTuristi(mii)

    Timp (timp) yi*ti =a+b*ti (yi-)

    2003 120,4 (y1) -2 4 -240,8 117,82 6,65

    2004 139,2 (y2) -1 1 -139,2 154,33 228,912005 203,0 (y3) 0 0 0 190,84 147,862006 238,1 (y4) 1 1 238,1 227,35 115,562007 253,5 (y5) 2 4 507 263,86 107,32Total 954,2 - 10 365,1 954,2 606,3(3)

    Nota: a= yi/n; b=yi*ti/(ti)a=190,84; b=36,51

    Deoarece suma (3) este mai mica dect suma (1) si suma (2) cea mai buna metoda deprevizionare este metoda trendului liniar.

    Anii NumrTuriti(mii)

    Timp (timp) yi*ti =a+b*ti (yi-)

    2003 120,4 (y1) -2 4 -240,8 117,82 6,652004 139,2 (y2) -1 1 -139,2 154,33 228,912005 203,0 (y3) 0 0 0 190,84 147,862006 238,1 (y4) 1 1 238,1 227,35 115,562007 253,5 (y5) 2 4 507 263,86 107,32Total 954,2 - 10 365,1 954,2 606,3(3)2008 3 9 300,37

    2009 4 16 336,88

    11

  • 7/31/2019 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Mures

    12/15

    5. Soluii de valorificare a potenialului turisticDezvoltarea bazei materiale se poate realiza prin conservarea atraciilor naturale ale judeului

    prin:

    asigurarea managementului necesar ocrotirii habitatelor naturale i conservrii diversitii

    biologice; conservarea in-situ i ex-situ a speciilor ameninate, endemice i/sau rare, precum i a celorcu valoare economic ridicat;protecia, conservarea i refacerea diversitii biologice terestre i acvatice, existente n afaraariilor protejate; reducerea i eliminarea efectelor negative cauzate de poluarea mediilor de viai reconstrucia ecosistemelor i habitatelor deteriorate;protecia, conservarea i refacerea diversitii biologice specifice agrosistemelor prinaplicarea tehnologiilor favorabile unei agriculturi durabile; dezvoltarea programelor speciale de cercetare i monitorizare pentru cunoaterea striidiversitii biologice.

    Gestionarea durabil a pdurilor necesit promovarea unor aciuni specifice orientate peurmtoarele direcii:

    asigurarea integritii fondului forestier naional, n condiiile i cu respectarea situaieirezultate n urma schimbrii formei de proprietate a acestuia; ntregirea fondului forestier naional pn la nivelul optim de 35% din teritoriul rii; reconstrucia ecologic a pdurilor deteriorate structural de factori naturali i antropici; meninerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilitilor pdurilor; conservarea biodiversitii i asigurarea stabilitii, sntii i polifuncionalitii pdurilor

    6. Program de promovare turisticaPromovarea turistica a judeului Mure se poate realiza prin:

    punerea n valoare a siturilor istorice i a monumentelor de patrimoniu naional exploatarea zonele montane pentru drumeie, cicloturism, schi creterea interesului pentru turism pe plan internaional dezvoltarea unor produse turistice complexe fora de munc disponibil care poate fi atras n sistemul serviciilor turistice i uniti de

    cazare neutilizate la ntreaga capacitate; patrimoniul natural i urbanistic reprezint o baz de plecare pentru diversificarea

    turismului internaional valorificarea potenialului turistic al regiunii, prin mbuntirea i dezvoltarea activitilor

    de marketing i promovare; investiii financiare durabile n turism, care s asigure un venit sigur locuitorilor i s

    prefigureze o dezvoltare viitoare a localitilor dezvoltarea, diversificarea i promovarea ofertei turistice; facilitarea accesului la zonele turistice prin modernizarea cilor de transport; modernizarea capacitilor i a dotrilor de turism existente; mbuntirea calitii serviciilor n turism; creterea gradului de calificare a forei de munc n turism; creterea capacitii informaionale i de promovare a turismului

    12

  • 7/31/2019 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Mures

    13/15

    Spaii verzi

    extinderea i reabilitarea spaiilor verzi din zonele centrale ale municipiilor, oraelor i dincartierele acestora;

    crearea unor parcuri de agrement n zonele versanilor cu pericol de alunecri, prin

    stabilizare i amenajare; personalizarea zonelor verzi din orae, a celor adiacente blocurilor de locuine i

    organizarea unor parcuri cu tematic specific (parcul vrstnicilor, parcul ndrgostiilor); crearea unor baze sportive nconjurate cu spaii verzi n cartierele oraelor; continuarea plantrilor anuale de copaci ornamentali i crearea unor perdele verzi; amenajarea parcrilor auto cu dale nnierbate; reamenajarea horticol a Cetii Medievale din municipiul Trgu Mure i a parcului din

    incinta colii Profesionale Apalina din municipiul Reghin; asigurarea condiiilor pentru exploatarea maxim a potenialului zonelor de agrement i de

    recreere din perimetrul periurban al municipiului Trgu Mure, strategia constnd n

    exploatarea judicioas a pdurilor ce nconjoar municipiul, prin amenajarea lor sub formde pduri-parc sau pduri de agrement: trupurile Corneti, Budiu i Remetea; reamenajarea trandului Tineretului, fost trand olimpic n municipiul Reghin.

    Cultur, art, spiritualitate

    Impulsionarea activitii culturale prin organizarea de manifestri culturale diverse, care satrag ctmai muli participani

    Valorificarea patrimoniului cultural existent, prin organizarea de aciuni de promovare aunor obiectiveculturale, monumente istorice, festivaluri i prin includerea acestora ntraseele turistice

    Realizarea de lucrri de reparaii i reabilitri ale cminelor culturale i caselor de cultur idotareaacestora cu utilitile necesare

    Colaborarea cu instituii culturale din ar i din strintate, organizarea de aciuni comune. Sprijinirea desfurrii festivalurilor anuale i promovarea manifestrilor folclorice

    tradiionale dinlocaliti. Colaborarea i sprijinirea cultelor religioase, prin realizarea unor proiecte comune ntre

    autoriti iacestea n folosul comunitilor locale Elaborarea anual a unui ghid cultural al judeului. Efectuarea de lucrri de modernizare la Teatrul Naional Trgu Mure i Muzeul Judeean

    Mure.

    Continuarea i finalizarea proiectului de reamenajare a Cetii Medievale din Trgu Mure,n vedereatransformrii acesteia ntr-un centru cultural reprezentativ

    Susinerea manifestrilor culturale care promoveaz multiculturalitatea. Organizarea de festivaluri, manifestri culturale speciale destinate tinerilor i implicarea lor

    nschimburile culturale internaionale ( fiecare localitate cu oraele cu care este nfrit).

    Sport i agrement

    Realizarea de lucrri de reparaii i modernizri la unele baze sportive din jude (SalaSporturilor,Stadionul Municipal Trgu Mure, Patinoar).

    Organizarea de aciuni sportive de mas n slile de sport nou construite n localiti dinjude.

    13

  • 7/31/2019 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Mures

    14/15

    Impulsionarea i promovarea sportului de performan, prin identificarea unor posibiliti definanare acluburilor i asociaiilor sportive.

    Amenajarea de noi baze de agrement n zone care ofer condiii de desfurare a unoractiviticomplexe cultural-sportive

    Bibliografie:

    1. Rodica Minciu - Economia turismului ediia a-III-a revizuita si adugita, editura Uranus2. ***http://www.mures.insse.ro/main.php Institutul Naional de statistica judeul Mure3. ***http://www.mures.ro/4. ***http://www.prefecturams.ro/proiecte_strategii.php5. ***http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Mure%C5%9F Wikipedia

    Enciclopedia Libera-judeul Mure6. ***http://ro.wikipedia.org/wiki/Autostr%C4%83zi_%C5%9Fi_drumuri_na

    %C5%A3ionale_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia Autostrzi i drumuri naionale nRomnia

    14

    http://www.mures.insse.ro/main.phphttp://www.mures.ro/http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Mure%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Autostr%C4%83zi_%C5%9Fi_drumuri_na%C5%A3ionale_%C3%AEn_Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Autostr%C4%83zi_%C5%9Fi_drumuri_na%C5%A3ionale_%C3%AEn_Rom%C3%A2niahttp://www.mures.insse.ro/main.phphttp://www.mures.ro/http://ro.wikipedia.org/wiki/Jude%C5%A3ul_Mure%C5%9Fhttp://ro.wikipedia.org/wiki/Autostr%C4%83zi_%C5%9Fi_drumuri_na%C5%A3ionale_%C3%AEn_Rom%C3%A2niahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Autostr%C4%83zi_%C5%9Fi_drumuri_na%C5%A3ionale_%C3%AEn_Rom%C3%A2nia
  • 7/31/2019 Valorificarea Potentialului Turistic Al Judetului Mures

    15/15

    15


Recommended