ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTIFACULTATEA DE COMERT

VALORIFICAREA POTENTIALULUI TURISTIC AL JUDETULUI CLUJ

Prof. univ. Rodica Minciu Student:

Lazar Lavinia StefaniaAn II, Grupa 327, Seria B

BUCURESTI, 2010

CUPRINS

CARACTERIZAREA GEOGRAFICA SI ECONOMICO-SOCIALA..............................2

Populaţia şi densitatea populaţiei la recensăminte...............................................................3

PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC.............................................................4

Potential natural...................................................................................................................4

Potential antropic.................................................................................................................6

ANALIZA INFRASTRUCTURII GENERALE SI SPECIFICE........................................8

Analiza infrastructurii turistice............................................................................................8

Principalele unităţi sanitare, cu proprietate majoritară de stat...........................................10

RETEAUA UNITATILOR DE CAZARE........................................................................10

Capacitatea şi activitatea de cazare turistică......................................................................11

ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE..........................................................................12

PREVIZIUNEA CIRCULATIEI TURISTICE.................................................................13

PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI......................................................15

Bibliografie........................................................................................................................17

2

CARACTERIZAREA GEOGRAFICA SI ECONOMICO-SOCIALA

Municipiul Cluj-Napoca este situat în zona centrală a Transilvaniei, localizat în

zona de legătură dintre Munții Apuseni, Podișul Someșan și Câmpia Transilvaniei. Se

întinde pe văile râurilor Someșul Mic și Nadăș și, prin anumite prelungiri, pe văile

secundare ale Popeștiului, Chintăului, Borhanciului și Popii. Spre sud-est, ocupă spațiul

terasei superioare de pe versantul nordic al dealului Feleac, fiind înconjurat pe trei părți

de dealuri și coline cu înălțimi între 500 și 825 metri. La sud orașul este străjuit de Dealul

Feleac, cu altitudinea maximă de 825 m, în vârful Măgura Sălicei. La est, în continuarea

orașului, se întinde Câmpia Someșană, iar la nordul orașului se află dealurile Clujului, cu

piscuri ca Vârful Lombului (684 m), Vârful Dealul Melcului (617 m), Techintău (633 m).

Înspre vest se află o suită de dealuri, cum ar fi Dealul Hoia (506 m), Dealul Gârbăului

(570 m).

Clima Clujului este plăcută, de tip continental moderată. Este influențată de

vecinătatea Munților Apuseni, iar toamna și iarna resimte și influențele atlantice de la

vest. Trecerea de la iarnă la primăvară se face, de obicei, la mijlocul lunii martie, iar cea

de la toamnă la iarnă în luna noiembrie. Verile sunt călduroase, iar iernile în general sunt

lipsite de viscole.

Potentialul sau economic este dat in egala masura de resursele locale, numarul

mare si diversitatea agentilor economici, de pozitia geografica favorabila si de traditia si

experienta pe care le detine in majoritatea sectoarelor de activitate.

Caracteristicile ce definesc judetul Cluj ca unitate administrativ teritoriala a tarii constau in:

existenta unui puternic potential industrial de prelucrare atat a unor resurse interne ale judetului, cat si a celor atrase;

contributia mai mare a sectorului zootehnic la obtinerea productiei agricole totale agricole;

aportul la promovarea progresului tehnic adus de un mare numar de unitati de cercetare stiintifica;

numarul mare al institutelor de invatamant de toate gradele care asigura pregatirea populatiei intr-o gama foarte variata de profesiuni;

bogata activitate cultural-aristica de prestigiu; posibilitati largi de punere in valoare a unui variat potential artistic;

3

situarea la intersectia celor mai importante cai de comunicatie rutiere si feroviare care asigura legaturi fluente cu toate zonele tarii.

Populaţia şi densitatea populaţiei la recensăminte

Judeţul ClujNumărul

locuitorilorLocuitori / km2

29 decembrie 1930 475533 71,325 ianuarie 1948 520073 77,921 februarie 1956 580344 87,015 martie 1966 629746 94,45 ianuarie 1977 715507 107,27 ianuarie 1992 736301 110,318 martie 2002 702755 105,3

Sursa: Wikipedia

PREZENTAREA POTENTIALULUI TURISTIC

Teritoriul judetului Cluj se remarca printr-un peisaj deosebit de variat, avand forme de relief diverse precum si o serie de monumente ale naturii. La acestea se adauga monumentele istorice ramase din timpuri stravechi, monumente de arta precum si elemente folclorice originale. Potentialul turistic este destul de bogat, oferind conditii favorabile pentru turism, odihna si tratament.

POTENTIALUL NATURAL

Reteaua hidrografica Teritoriul judetului Cluj dispune de numeroase resurse de apa, reprezentate de

râuri, lacuri si ape subterane. Reteaua de rauri apartine in cea mai mare parte bazinului

4

hidrografic al Somesului, Crisului Repede si Ariesului. Din Podisul Somesan, Somesul Mic culege urmatorii afluenti: Capusul, Nadasul, Borsa, majoritatea avand oscilatii importante de debit si nivel, iar din Campia Transilvaniei Gadalinul, Fizesul, Bandaul. Partea nord-estica a judetului este strabatuta de Somesul Mare pe o lungime de cca 6 km, dupa care se uneste cu somesul Mic formand Somesul.Crisul Repede culege o serie de parauri de pe versantul estic al Vladesei, mai importante fiind Calata si Draganul. Ariesul strabate partea sud-estica a judetului, cei mai importanti afluenti fiind Ocoliselul, Iara, Hasdate, care strabat in cursul lor numeroase cai si defilee. Lacurile naturale sunt putine, cel mai reprezentativ fiind Lacul Stiucii care are o suprafata de 22 ha si o adancime maxima de 12,7 m.Flora si vegetatia

Datorita particularitatilor reliefului, vegetatia este variata si urmareste treptele de relief. Astfel, pe cuprinsul judetului se identifica etape, diferentiate in functie de climat si de orientarea culmilor. Se intalnesc pãduri de foioase si rasinoase , mai rar ulm, frasin si carpen. Padurile naturale sunt alcatuite din carpeni in amestec cu o serie de arbusti cum ar fi paducelul, alunul etc.

Fauna Complexitatea reliefului si a vegetatiei judetului favorizeaza prezenta unei faune

bogate ca numar si specii. Astfel se intalnesc rozatoare, pasari, reptile cum ar fi: vipera comuna, soparla de munte si altele. Etajul padurilor este populat cu mamifere si pasari. Mamiferele sunt reprezentate de:ursul brun, mistretul, capriorul, lupul, rasul,viezurele si mai rar veverita.In regiunile calcaroase este raspandit jderul de padure si iepurele. Padurile adapostesc o varietate larga de specii de pasari cum ar fi: cocosul de munte, mierla si acvila de munte ce reprezinta o raritate a naturii. In cazul faunei acvatice, sunt reprezentative urmatoarele specii: pastravul-ce populeaza raurile si paraurile de munte, cleanul, mreana - in raurile din deal, crapul, stiuca, bibanul-in raurile si lacurile din Podisul Somesan si Campia Transilvaniei. Obiective turistice

Teritoriul judetului Cluj este caracterizat printr-o mare varietate de peisaje si de forme de relief, la care vin sa se adauge o serie de monumente ale naturii. Asezarea sa geografica ii confera o pozitie privilegiata de loc central, a carui importanta turistica este amplificata de impresionantele sale resursele recreative. Muntii Gilau, Vladeasa si Trascau se remarca prin culmile lor prelungi, prin cheile si defileele (Turzii, Turului, Stanciului, Ariesului), abrupturile si pesterile lor (Varfurasul). Lacurile Fintinele, Tarnita si Floroiu (de acumulare), lacurile sarate de la Turda si Cojocna, Iazurile din Campia Transilvaniei, apele minerale, toate acestea, constituie puncte turistice de mare interes.

Rezervatii naturaleRezervatia naturala Cheile Turzii - Creata in anul 1938, rezervatia reprezinta unul dintre cele mai importante monumente ale naturii din judetul Cluj. Diversitatea formelor de relief ofera conditiile necesare unei flore si faune caracteristice: usturoiul salbatic, stinjenelul, specii de ferigi, etc.

5

Rezervatia botanica de la Suatu - Situata la 26 km de Cluj-Napoca, aceasta rezervatie ocupa o suprafata de 4 ha, in cadrul ei regasindu-se adevarate comori botanice care au atras atentia oamenilor de stiinta inca din anul 1911. Rezervatia Lacul Stiucii - Este un lac natural cu apa dulce si limpede format in urma unui proces de dizolvare pe sare. Vegetatia care-l inconjoara asigura conditiile necesare dezvoltarii unei flore si faune bogate, oferind totodata un loc de popas pasarilor migratoare de balta. Rezervaria ornitologica "Lacul si Valea Legii" - Situata in bazinul superior al Raului Fizes, rezervatia a fost declarata monument al naturii in anul 1967. Are o suprafata de peste 45 ha, iar pe curinsul ei se afla numeroase vai mlastinoase acoperite de sulf.

Staţiunile balneoclimaterice prezintă, în general, interes doar la nivel local, însă proprietăţile terapeutice deosebite, justifică eforturi pentru modernizarea şi lărgirea amenajărilor, care pot extinde aria de interes dincolo de limitele judeţului. Intre acestea mentionam.

1. Baile Sarate Turda, un complex de lacuri şi bazine artificiale, completate cu o salina uriasa.

2. Baile Cojocna, de asemenea cu un grad ridicat de salinitate, utilizate pentru traţarea afectiunilor reumatismale;

3. Baile Baita langa Gherla4. Baile Someseni, cu namol sapropelic pe teritoriul municipiului Cluj-Napoca

pentru care au fost intocmite proiecte de amenajare şi marire a capacitaţii prin decolmatarea izvoarelor minerale şi suplimentarea apelor curative cu ajutorul sondelor de adancime;

5. Ocnele Dejului, dispunand de asemenea de ape sarate şi de o salina amenajata

POTENTIALUL ANTROPIC

Vestigii istorice Bastionul croitorilor - A fost ridicat la inceputul secolului al XVI-lea, constructia actuala reprezentand o restaurare a celei din 1672. Este singurul bastion al vechii cetati care s-a pastrat integral.Cetatea Medievala-Bologa (1322) - A fost stapanita de Mircea cel Batran, domnitorul Tarii Romanesti, la sfarsitul secolului al XIV-lea. Zidul de incinta are o lungime de peste 80 m si inaltimea intre 10 si 18 m.Castrul roman Potaissa Turda - Dintr-un "vicus" (simplu sat) se va transforma intr-o asezare infloritoare, unde prin 167 - 168 e.n. isi va stabili garnizoana Legiunea a-V-a Macedonica.Cetatea medievala Dabaca - Fosta resedinta de comitat, cetatea a avut un rol deosebit de important in istoria Transilvaniei din secolele al X-lea - al XV-lea. Castelul Banffy Bontida - Este un important monument arhitectonic (secolul al XII-lea), constituit dintr-o imbinare de stiluri: baroc, renascentist si neogotic, astazi fiind in ruine. Castelul Wass - Isi are inceputurile in secolele al XV-lea si al XVI-lea. A reprezentat o resedinta temporara pentru familia lui Mihai Viteazul.

6

Monumente istorice Monumentul Sfantul Gheorghe - Reprezinta o copie a celebrei statui aflata la Praga (Palatul Hradciani).Monumentul de la Bobalna - fost ridicat in locul unde a izbucnit rascoala taraneasca din 1437 pentru libertatea taranilor din Transilvania.Statuia lui Matei Corvin - Este inchinata memoriei acestei mari personalitati care a fost Matei Corvin.Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul - Este un omagiu celui ce a infaptuit prima unire a principatelor romane.Monumentul ridicat in locul uciderii lui Mihai Viteazul (Turda) - Marele domn a fost ucis in urma unui complot pus la cale de generalul Basta. In locul unde marele domn a cazut, a fost ridicat un monument. Alte statui care impodobesc orasul Cluj-Napoca au apartinut unor mari nume ale istoriei neamului precum Avram Iancu sau Baba Novac.

Edificii culturale Casa "Matei Corvin" - ste locul de nastere al viitorului rege al Ungariei (1443).Casa memoriala "Octavian Goga" - Din Ciucea, este ridicata in cinstea marelui poet al taranimii care a fost Octavian Goga.Muzeul de istorie al Transilvaniei de la Cluj-Napoca - Cuprinde valoroase piese de colectie care au apartinut culturii dacice din Muntii Orastiei.Muzeul etnografic al Transilvaniei (Cluj-Napoca) - Ofera o imagine de ansamblu a artei populare clujene.Gradina botanica (1872) - Reprezenta unul din punctele de mare atractie ale orasului. Aici pot fi vazute aproximativ 11000 de specii de plante de pe toate continentele (cele exotice se afla in sere ce acopera 2000 m2).

Edificii religioase ∂ Biserica "Sfantul Mihail" (Cluj Napoca) - A fost construita din 1350 si a durat

aproape doua secole, impresionand in primul rand prin arhitectura sa in stil gotic dar si prin remarcabilele picturi interioare. Desi au fost distruse masiv in timpul reformei religioase, se mai zaresc urme slabe de fresca (chiar si in exterior, pe fatada de sud), menite sa decoreze zidurile interioare.

∂ Biserica "Calvaria" (Cluj-Napoca) - A fost amintita in documente in 1222 si reconstruita in 1437. Aici a avut loc intelegerea dintre taranii victoriosi de la Bobalna si nobilimea feudala.

∂ Biserica calvinista-Turda - Ctitoria lui Sigismund de Luxemburg, reprezinta un important monument al arhitecturii gotice din Romania. 

∂ Biserica ortodoxa-Feleacu - Construita in stil gotic, intre anii 1486-1488, a primit sprijinul domnitorului Moldovei, Stefan cel Mare. 

∂ Manastirea Nicula (1552) - Este un important centru de realizare a icoanelor pe sticla. Este amplasata la 8 km de Gherla.

∂ Biserica romano-catolica de la Turda - (1498-1504) este un exemplu arhitectonic in stilul artei feudale transilvanene.

Evenimente culturale

7

Principalele orase din judet, dar mai ales Cluj-Napoca, gazduiesc numeroase festivaluri si alte manifestari cu caracter socio-cultural, precum Festivalul International “Lucian Blaga”, Festivalul “Toamna muzicala clujeana”, Festivalul dansurilor barbatesti din Transilvania, Festivalul international de film “Transilvania”, Festivalul international de animatie Puck-Animafest; Zilele municipiului Cluj-Napoca, Zilele portilor deschise, Ziua Europei, Festivalul berii, Festivalul vinului, Festivalul de Teatru Man.In.Fest, targurile si expozitiile Expo Transilvania, Festivalul Rave Delahoya si altele.Etnografie si folclor

Un loc de traditii stravechi, pastrate din stramosi, judetul Cluj constituie o mare atractie turistica prin centrele de arta populara de la Izvorul Crisului, portile de lemn de la Poieni, impletiturile de la Rascruci, atelierele de cojocarit si pielarit de la Panticeu etc.

Monumente din epoca moderna Palatul de Justitie - A fost ridicat in anul 1902. Primaria Municipiului - Aici a functionat initial Prefectura judetului. In aceasta

cladire, se organiza Dieta Transilvaneana. In anul 1791 a fost prezentat aici un memoriu in numele intregii natiuni romane din Transilvania prin care se cerea egalitatea cu celelalte natiuni.

Universitatea Babes-Bolyai - S-a construit intre anii 1893-1903, fiind o opera a arhitectului Carol Meixner.

Teatrul National si Opera Romana - Este un edificiu in stil baroc-rococo, construit in anul 1906. Cladirea are o capacitate de 1050 de locuri.

SIinagoga Neologa - Aceasta cladire, cunoscuta sub numele de Templul Memorial al Deportatilor, a fost construita dupa proiectele arhitectului Hegner Izidor. Cladirea a fost inaugurata la 4 septembrie 1887. Devastata de legionari in ziua de 13 septembrie 1927, a fost reparata cu ajutorul statului. In septembrie 1944, dupa deportarea evreilor in lagarele naziste, sinagoga a suferit grave avarii datorate unor explozii. A fost restaurata cu sprijinul comunitatilor evreiesti din Romania in anul 1951.

Teatrul si Opera Maghiara - Aceasta cladire s-a construit intre anii 1909-1910, in locul unui teatru de vara ce data din anul 1874. Ansamblul teatru-opera are o capacitate de 1000 de locuri si functioneaza in aceasta cladire din anul 1920.

ANALIZA INFRASTRUCTURII GENERALE SI SPECIFICE

Analiza infrastructurii turistice

Unitati de cazareStructurile de primire turistica, cu functiuni de cazare se clasifica in1:

Hoteluri si moteluri Hanuri turistice Cabane turistice Campinguri si unitati de tip casuta

1 Anuarul Statistic 2007

8

Vile turistice si bungalouri Tabere de elevi si prescolari Pensiuni turistice Pensiuni agroturistice Hoteluri pentru tineret Hosteluri Popasuri turistice

Instalatii de transportJudeţul Cluj beneficiază de situarea sa la intersecţia unor importante magistrale

feroviare şi rutiere care-i asigură legături lesnicioase cu toate zonele ţării. De asemenea, aeroportul din  municipiul Cluj-Napoca conferă legături curente şi rapide cu capitala ţării atât pentru cerinţele judeţului cât şi pentru ale unor localităţi limitrofe.

Transport aerian - este asigurat de aeroportul Somesani din Cluj-Napoca. Transport feroviar - Judetul este traversat de doua magistrale feroviare de mare

importanta: Episcopia Bihorului-Oradea-Cluj Napoca-Apahida si alta de la Satu Mare-Baia Mare-Bucuresti cu multiple ramificatii

Transport rutier - Un rol important il au drumurile europene E 60, Bors-Oradea-Constanta (care traverseaza sud-vestul judetului Cluj, artera importanta pentru turismul de transit) si E 576, Cluj Napoca-Suceava

Cluj-Napoca beneficiaza de avantajele existentei unui aeroport pentru persoane si marfa in extindere, care ofera curse interne si europene (in special legaturi cu Italia). Agentiile turistice ofera, de asemenea, curse charter externe turistilor catre cele mai solicitate zone turistice. Se preconizeaza ca autostrada Brasov-Bors, care se afla in faza de constructie, va facilita accesul turistilor si al marfurilor din si spre destinatiile interne si internationale.

Analiza generala a infrastructurii

Trasee turistice rutiere Cluj-Napoca-Dej-Catcau Cluj-Napoca-Huedin-Bucea Cluj-Napoca-Turda-Campia Turzii Cluj-Napoca-Sanpaul-Topa Mica Cluj-Napoca-Chinteni-Vultureni-Rascruci Cluj-Napoca-Luna de Jos-Recea Cristur -Bobalna-Dej

TelecomunicatiiActivităţile de telefonie 2 în anul 2005  

Abonamente telefonice 1)

- la sfârsitul anului-

( număr)

Convorbiri telefonice (mii minute) Interne

InternationaleFix – Mobil

Fix -

Fix

Acces special internetInterurbane Locale

157991 31974 230753 5476 24196 800 61089Sursa:Anuarul Statistic 20072 Numai la reţeaua telefonică fixă a ROMTELECOM S.A

9

Activitatea economica

Judetul - Activitati (sectiuni CAEN)

Cifra de afaceri (mld

lei)Total 22767Industrie extractivă 117Industrie prelucrătoare 4789Energie electrică şi termică, gaze şi apă 1569Construcţii 2182Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor şi motocicletelor 10284 şi a bunurilor personale şi casnice  Hoteluri şi restaurante 289Transport, depozitare şi comunicaţii 1909Tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de   servicii prestate în principal întreprinderilor 1) 1285Învăţământ 10Sănătate şi asistenţă socială 64Alte activităţi de servicii colective, sociale şi personale 2691) Include activitatea de cercetare

Sursa:Anuarul Statistic 2007

Principalele unităţi sanitare, cu proprietate majoritară de stat

  numar unitati

Anii Spitale PolicliniciDispensare medicale

Centre de sanatate

2002 19 1 9 32003 19 1 7 22004 19 1 6 32005 19 1 6 32006 19 1 6 2

Sursa: Anuarul Statistic 2007

10

RETEAUA UNITATILOR DE CAZARE

Structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică, la 31 iulie 2006

Număr unitati

Total 205Hoteluri şi moteluri 47Hanuri turistice 1Cabane turistice 7Campinguri şi unităţi tip căsută

3

Vile turistice şi bungalouri

33

Tabere de elevi şi preşcolari

1

Pensiuni turistice 16Sate de vacanţă -Pensiuni agroturistice 91Hoteluri pentru tineret 2Hosteluri 2Popasuri turistice 2Spaţii de cazare pe nave

-

Sursa: Anuarul Statistic 2007

11

Structurile de primire turistica cu functiuni de cazare la 31.07.2006

23%

4%

3%1%

16%

8%

45%

Hoteluri si moteluri Altele Cabane turistice

Campinguri si unitati tip casuta Vile turistice si bungalouri Pensiuni turistice urbane

Pensiuni turistice rurale

Capacitatea şi activitatea de cazare turistică

Anii

Capacitate de cazare

Sosiri(mii)

Înnoptări

(mii)

Indicii de utilizarenetă a

capacităţiiîn funcţiune (%)

Existentă (locuri)

În funcţiune

(mii locuri-zile)

2002 5325 1715,6 168,0 315,4 18,42003 4606 1446,0 214,0 409,0 28,32004 5095 1659,0 258,0 457,0 27,52005 6669 2032,0 281,0 511,0 25,22006 6866 2247,0 319,0 576,0 25,6

Sursa: Anuarul Statistic 2007

12

ANALIZA CIRCULATIEI TURISTICE

Durata medie a sejurului

Anii Sosiri InnoptariDurata medie a

sejurului Sj

2002 168,0 315,4 1,8772003 214,0 409,0 1,9112004 258,0 457,0 1,7712005 281,0 511,0 1,8192006 319,0 576,0 1,806

Sj = Nr.innoptari / Nr sosiriSe observa ca durata sejurului este foarte mica desi judetul este bogat in resurse

turistice. Durata medie a sejurului descreste in anii 2004 fata de 2003 si 2006 fata de 2005, chiar daca numarul sosirilor si al innoptarilor creste de la an la an.

1,700

1,750

1,800

1,850

1,900

1,950

nopti/turist

2002 2003 2004 2005 2006

Durata medie a sejurului

Indici de dinamica Ii/1= yi / y1 –baza fixa

Ii/i-1= yi/yi-1 – baza mobila

13

AniiSosiri yi (%) R (%) Ii/1 (%) Ii/i-1 (%)

2002 168,0

  117,

38    17

,38

 

- -2003 214,0 127,38 127,382004 258,0 153,57 120,562005 281,0 167,27 108,912006 319,0 189,88 113,52

Se observa ca, in 2006 fata de 2002, numarul turistilor sositi in judetul Cluj a crescut cu 89,88%, la o crestere medie anuala de 17,38%. Cea mai mare crestere se inregistreaza in anul 2004, cand numarul sosirilor creste cu 26,19% fata de 2003 si cu 53, 57 fata de anul de referinta, 2002.

AniiInnoptari yi (%) R (%) Ii/1 (%) Ii/i-1 (%)

2002 315,4

  116,

25    16

,25

 

- -2003 409,0 129,68 129,682004 457,0 144,90 111,742005 511,0 162,02 118,822006 576,0 182,63 112,72

In concordanta cu cresterea numarului turistilor, creste si numarul innoptarilor, insa cu un procent mai scazut. Fata de 2002, in 2006 numaul innoptarilor creste cu 82,63%, cu o crestere medie anuala de 16,25%.

PREVIZIUNEA CIRCULATIEI TURISTICE

Pentru a previziona evolutia turistilor pentru perioada 2008-2010 se vor utiliza urmatoarele metode: metoda indicelui mediu de dinamica, metoda trendului liniar si metoda sporului liniar si se va alege metoda pentru care coeficientul de variatie (v), este mai mic.

n

yyn

iii

1

2~

14

a) Metoda sporului mediu

Anii Sosiri ityi = y1 + ∆X*

ti (yi – yi)²2002 168,0 0 168 02003 214,0 1 205,75 68.062004 258,0 2 243,5 210.252005 281,0 3 281,25 0.06252006 319,0 4 319 0

b) Metoda indicelui mediu de dinamica

Anii Sosiri t yi = y1*   (yi – yi)²2002 168,0 0 168 02003 214,0 1 197,20 282,242004 258,0 2 231,47 703,842005 281,0 3 271,70 86,492006 319,0 4 319 0

c) Metoda trendului liniar

yi= a + b*ti

248 =36,9

15

Anii ti² yi* ti yi (yi – yi)²

2002 168,0 -2 4 -336 172,2 17,642003 214,0 -1 1 -214 211,1 8,412004 258,0 0 0 0 248 1002005 281,0 1 1 281 284,9 15,212006 319,0 2 4 638 321,8 7,84

In urma calculelor se va alege pentru previziunea evolutiei sosirilor metoda trendului liniar.

Anii ti yi= a + b ti

2007 3 358,72008 4 395,62009 5 432,5

In urma previzionarii, s-a constatat mentinerea tendintei de crestere a numarului de turisti in structurile de cazare din judet.

PROPUNERI DE DEZVOLTARE A TURISMULUI

Transformarea turismului într-o activitate de tip industrial, care să ridice la adevărata valoare importantul potenţial de care judeţul Cluj dispune, cu profitabilitate atât pentru ofertanţi cât şi pentru tot mai numeroşi beneficiari, obligă la :

schimbări de mentalitate stimularea pe multiple căi a iniţiativei private responsabilitate din partea organelor cu atribuţiuni de decizie, care să

conştientizeze inepuizabila sursă de venit a acestei activităţi reorganizarea şi modernizarea amenajărilor turistice o susţinută campanie publicitară atât în ţară cât şi peste hotare.Ca actiuni de promovare a judetului Sibiu in programul de dezvoltare, se pot inscrie

urmatoarele:1. Constituirea unei reţele de baze destinată turismului curativ pe seama apelor

termale şi minerale din regiune, prin modernizarea vechilor staţiuni sau a înfiinţării

16

iy it

altora, Judeţul Cluj participă prin următoarele locaţii posibile: Turda-Băi, Ocna Dej, Cojocna, Băiţa, Leghia

2. Afirmarea turismului rural în unele areale din Munţii Apuseni (Mărişel-Beliş, Călăţele, Răchiţele, Valea Iadului), dar şi din Câmpia Transilvaniei (zona cu iazuri şi heleşteie) Depresiunea Huedin (Sâncrai, Izvoru Crişului) sau din Podişul Someşan.

3. Dezvoltarea turismului în zonele periurbane, îndeosebi ale aşezărilor urbane vechi, cu dotări culturale şi, deci, cu o cerere turistică mai importantă (Cluj Napoca, Turda, Dej etc).

4. Dezvoltarea speoturismului şi a turismului cinegetic ca forme de agrement de mare competitivitate internaţională prin amenajarea unor peşteri din munţii Apuseni precum şi a unor parcuri de vânătoare specializate (urs, cerb, mistreţ, căprior, fazan).

5. Dezvoltarea unor forme de turism specializate: turism viticol, turism minier, turism piscicol, turism extrem (parapante, delta-plan, motocros,).

6. Punerea integrală în valoare a resurselor turistice climatice montane prin sporturi de iarnă (ski, săniuţe, bob) în munţii Gilău-Muntele Mare, Vlădeasa şi Bihor. Amenajări de pârtii, baze de cazare şi transport pe cablu (Băişoara, Beliş-Fântânele, Vlădeasa, Vârfuraşul).

7. Valorificarea oportunităţilor turismului de tranzit prin edificarea unui sistem de baze localizate de-a lungul căilor rutiere principale (E60, Cluj Napoca-Oradea) sau la intersecţia acestora cu DJ-urile.

8. Conturarea de circuite turistice tematice, cu o largă adresabilitate „Circuitul caselor memoriale” „Circuitul salinelor”),

9. Crearea unei oferte turistice autentice, originală, bazată pe specificul local sau regional (gastronomie, folclor, ambient)

10. Înfiinţarea unui Centru Regional de Management şi Informare Turistică, la Cluj Napoca, respectiv a filialelor acestuia în principalele areale turistice din judeţ (Dej-Gherla, Huedin, Turda-Câmpia Turzii) şi, evident, din Regiunea de Nord-Vest.

17

Bibliografie

Anuarul statistic 2007www.cluj.insse.rowww.cluj.insse.rowww.cjcluj.rowww.viaromania.rowww.cjnet.rowww.ici.ro/romaniawww.clujonline.rowww.tourismeguide.rowww.judetulcluj.rowww.romaniapitoreasca.rowww.ro.wikipedia.org

18