+ All Categories
Home > Documents > Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

Date post: 04-Jul-2015
Category:
Upload: diana-gabriela-v
View: 288 times
Download: 7 times
Share this document with a friend
of 29 /29
Valorificarea potenţialului turistic al judeţului Vrancea Capitolul I: Localizarea şi caracterizarea zonei Vrancea este un judeţ în regiunile istorice Moldova (la Nord de râul Milcov) şi Muntenia (la Sud de râul Milcov) din România. Are o suprafaţă de 4.863 km², reşedinţa judeţeană este municipiul Focşani. Principalele cursuri de apă: Siret (între Adjud şi Nămoloasa), Şuşiţa, Putna, Milcov, Râmnicu Sărat (de la Ciorăşti până la vărsarea sa în Siret). Cele mai mari altitudini deţin vârfurile Lăcăuţ (1776 m) şi Goru (1784 m). Populaţia Vrancei la diferite recensământuri: 1930: 262.560 loc.; 1948: 290.183 loc.; 1956: 326.532 loc.; 1966: 351.292 loc.; 1972: 379.660 loc. Judeţe vecine: la Nord-Est judeţul Vaslui, la Est judeţul Galaţi, la Sud-Est judeţul Brăila, la Sud judeţul Buzău, la Vest judeţul Covasna, la Nord judeţul Bacău. Judetul Vrancea este cuprins între coordonatele geografice 45°23’ şi 46°11’ latitudine nordică şi 26°23’ şi 27°32’ longitudine estică, fiind situat in partea de Sud-Est a ţării, la curbura Carpaţilor Orientali. Judeţul Vrancea, ca unitate administrativ – teritorială cuprinde 73 de localităţi din care 2 municipii (Focşani şi 1
Transcript
Page 1: Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

Valorificarea potenţialului turistic al judeţului Vrancea

Capitolul I: Localizarea şi caracterizarea zonei

Vrancea este un judeţ în regiunile istorice Moldova (la Nord de râul Milcov) şi

Muntenia (la Sud de râul Milcov) din România. Are o suprafaţă de 4.863 km², reşedinţa

judeţeană este municipiul Focşani. Principalele cursuri de apă: Siret (între Adjud şi

Nămoloasa), Şuşiţa, Putna, Milcov, Râmnicu Sărat (de la Ciorăşti până la vărsarea sa

în Siret). Cele mai mari altitudini deţin vârfurile Lăcăuţ (1776 m) şi Goru (1784 m).

Populaţia Vrancei la diferite recensământuri: 1930: 262.560 loc.; 1948: 290.183 loc.;

1956: 326.532 loc.; 1966: 351.292 loc.; 1972: 379.660 loc. Judeţe vecine: la Nord-Est

judeţul Vaslui, la Est judeţul Galaţi, la Sud-Est judeţul Brăila, la Sud judeţul Buzău,

la Vest judeţul Covasna, la Nord judeţul Bacău. Judetul Vrancea este cuprins între

coordonatele geografice 45°23’ şi 46°11’ latitudine nordică şi 26°23’ şi 27°32’

longitudine estică, fiind situat in partea de Sud-Est a ţării, la curbura Carpaţilor

Orientali.

Judeţul Vrancea, ca unitate administrativ – teritorială cuprinde 73 de localităţi din

care 2 municipii (Focşani şi Adjud), 3 oraşe (Mărăşeşti, Odobeşti şi Panciu) şi 68 de

comune în componenţa cărora se află 331 sate.

Din punct de vedere geologic, zona judeţului Vrancea aparţine platformei

Moesice, alcatuită din două etaje structurale: unul inferior ce corespunde fundamentului

cristalin şi unul superior ce corespunde cuverturii sedimentare.

Regiunea seismică cea mai activă din România se află în zona Vrancea, cu

epicentrul în comuna Vrancioaia. Potrivit statisticilor, aici se produc zilnic două

cutremure de pământ, cele mai multe imperceptibile simţurilor omului. O modernă staţie

seismică funcţionează în localitatea Vrancioaia.

Prin poziţia sa în teritoriu, Vrancea se află de-a lungul celor mai importante artere

rutiere şi feroviare care fac legătura între Sudul ţării, respectiv capitala si Nordul

Moldovei . Unele dintre ele se racordează la magistralele rutiere sau feroviare europene,

care leagă Sud-Estul Europei sau Orientul, de Nord -Vestul Europei.

1

Page 2: Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

Judeţul Vrancea are un total de 1783 Km de drumuri publice din care 209 Km

drumuri naţionale, 1031 Km drumuri judeţene si comunale 543 Km.

Cele mai reprezentative căi rutiere de comunicaţii ale judeţului sunt:

E 85 Giurgiu - Bucureşti -Buzău -Focşani - Bacău - Suceava - Siret ( aproximativ 90 Km

pe teritoriu judeţului ) importantă cale de acces sau de tranzit, parte a magistralei

europene care leagă Sud - Estul Europei sau Orientul de Nordul si Nord - Vestul Europei.

DN 11 A Adjud- Oneşti, continuând cu DN 12 A (Oneşti-Comaneşti-Pasul Ghimeş-

Miercurea Ciuc) sau cu E 577 (Oneşti-Pasul Oituz-Tg.Secuiesc-Braşov), artere

transcarpatice care leagă cele două provincii istorice Moldova si Transilvania (circa 4 km

pe teritoriul judeţului);

DN 2 Buzău-Focşani-Bacău-Suceava-Siret, suprapus, pe teritoriul judeţului cu E 85;

DN 2 D Focşani-Tulnici-Odjula-Tg.Secuiesc, urmareşte Valea Putnei, 96 km pe teritoriul

judeţului (limita-vf.Muşat-1503 m), importantă arteră de legatură cu Transilvania, iarna

se circula mai greu, arareori este blocat din cauza condiţiilor meteorologice (înzăpeziri);

DN 24, suprapus pe teritoriul judeţului cu E 581 (Tişiţa-Cosmeşti-Tecuci-Bârlad-Albiţa),

se desprinde din E 85 la Tişita şi face legatura cu punctul de frontieră Albiţa, pe Prut-146

km (10 km pe teritoriul judeţului).

Judeţul Vrancea cuprinde un teritoriu foarte variat atât din punct de vedere

al altitudinii şi a formei de relief, cât şi ca origine şi vârste geologice.

Caracterul economiei judeţului este dat de industrie. Dominantã este ramura

industriei uşoare a cãrei producţie este destinatã în proporţie de 85% exportului pe piaţa

vesticã. “Aurul verde “ din pădurile vrâncene susţine industria de prelucrarea lemnului şi

pe cea de mobilier, iar recoltele bogate de struguri permit obţinerea unei game variate de

băuturi. Renumele vinurilor vrâncene a trecut graniţele ţării, fapt dovedit de mulţimea de

medalii şi premii cucerite la diverse concursuri intenaţionale. Configuraţia reliefului şi

bogăţia păşunilor favorizează creşterea animalelor, în special a ovinelor şi a bovinelor şi

în consecinţă asigură suport pentru industria alimentară de prelucrarea cărnii şi laptelui.

Culturile agricole ocupă o parte semnificativă a suprafeţei judeţului

remarcându-se lanuri intinse de porumb, grâu, orz, ovăz, sfeclă de zahăr şi floarea

2

Page 3: Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

soarelui.

În anul 2007, populaţia ocupată civilă din judeţul Vrancea era de 145,0 mii

locuitori, din care cea mai mare parte, 63,4 mii lucrau în agricultură, vânătoare şi

silvicultură.. De asemenea, în acelaşi an, venitul populaţiei din judeţ era de 601,1

milioane RON. Cu un număr de şomeri de 5658 persoane înregistrate la agenţiile pentru

ocuparea forţei de muncă, rata şomajului a ajuns în anul 2007 la 3,8%, din care 3,0% erau

femei şi 4,5% bărbaţi. Produsul intern brut din anul 2006 a fost de 4178,6 milioane RON.

În ultimii ani, în Vrancea se observă o dezvoltare accentuată a etno-turismului şi a

agro-turismului. Peisajele deosebite şi tradiţiile păstrate în satele din zona de munte oferă

posibilitatea petrecerii vacanţelor unui număr mare de turişti în pensiuni şi moteluri.

Între anii 1991 si 2006 s-au înregistrat în Vrancea 443 de societati cu participare

străină, judeţul deţinând astfel 0,3% din totalul naţional. Valoarea capitalului străin

investit în judet a fost de 18,565 milioane de euro, reprezentând 0.1% din totalul

investiţiilor străine în România.

Capitolul II: Prezentarea potenţialului turistic

Atracţii-resurse naturale

Formele de relief ale judeţului Vrancea pot fi asemănate cu nişte trepte uriaşe,

care coboară de la Vest spre Est, prima treaptă fiind constituită de Munţii Vrancei,

alcatuiţi din culmi şi masive cu înălţimi de la 960m la 1873m (depresiunile intramontane

Greşu şi Lepşa ).Următoarea treaptă este reprezentată de culmile deluroase, cu altitudini

ce încep de la 350m şi continuă variat până la 1001m. A treia treaptă, ca o platformă

întinsă pâna la cursurile de apă Siret, Trotuş şi Râmnic - o reprezintă câmpia.

Depresiunile subcarpatice (Soveja, Vrancea, Neculele), prin extensiunea

păşunilor şi fâneţelor naturale au constituit întâi puncte de popas şi apoi de stabilire

definitivă, fie prin căsătorii, fie prin cumpărături a mocanilor de peste munte, care

treceau cu oile la câmp pentru iernat. În acelaşi timp, depresiunile subcarpatice au

constituit locuri de mai mare siguranţă pentru locuitorii fugiţi din alte părti, din

cauza persecuţiilor şi a impozitelor fiscale excesive.

3

Page 4: Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

Depresiunea Lepşa, se află la punctul de confluenţă a râului Putna cu pârâul

Lepşa. Ea este rezultatul eroziunii laterale intense a Putnei şi a pârâului Lepşa, atât

în stadiul actual cât şi în stadiile anterioare.

Depresiunea Greşu, care s-a format în urma declanşării a doua porniri de

teren: una pe versantul drept al Putnei , alta pe cel stâng, pe povârnişurile Petrei

Albe si Piscul Greşului.

Dealurile se împart în: Dealurile Înalte Vestice; Dealurile Sud-Estice (între

bazinul Milcovului şi Râmnei); Dealurile Înalte Estice- la Nord de Depresiunea

Putna - Şuşiţa se află culmea Usturoiu - Coada Văii Babei (625 - 790m.) şi Dealul

Mare (505 - 710m.). Din aceste culmi, se desprinde către depresiunea interdeluroasa

, Măgura Odobeşti (996), situată între Valea Putnei şi a Milcovului; Dealurile

Tutovei-la Est de Valea Siretului, teritoriul judeţului Vrancea cuprinde şi o mică

porţiune din extremitatea Sudică a Podişului Bârladului; Glacisul subcarpatic-

aceasta formă de relief constituie planul de racordare între câmpia şi dealurile

estice, în timp ce spre Sud ia contact cu dealurile Sud -Estice.

Treapta cea mai de jos de pe teritoriul judeţului Vrancea este Câmpia

Siretului. Ea se întinde între glacisul subcarpatic si râul Siret. Altitudinea variază

între 20 si 125m, este înclinată de la Vest către Est şi de la Nord către Sud.

Câmpia înaltă, situată între glacios şi o linie ce trece pe la Mărăşeşti,

Vânători şi Tătăranu şi de la Est de Ciorăşti, are o altitudine de 70m în Nord şi 35m

în Sud. Câmpia joasă se întinde de la linia Mărăşeşti, Vânători şi Tătăranu şi de la

Est de Ciorăşti până la albia Siretului şi are altitudinea de 30-35m, în partea de

Nord, şi 20-30m in cea de Sud.

O imensă resursă a judeţului Vrancea o reprezintă padurea, care ocupă

aproximativ 38% din teritoriul judeţului. Viile pe rod ocupă 6% din suprafaţa judeţului şi

aproximativ 11% din suprafaţa viilor pe rod din România, în judeţul Vrancea fiind cea

mai întinsă zonă viticolă din ţară, renumite fiind vinurile de Odobeşti, Coteşti, Panciu,

Jariştea.

Prin poziţia sa, teritoriul judeţului Vrancea se găseşte la contactul dintre

regiunea cu climă continentală şi regiunea cu climă de munte. Ca urmare el este

cuprins între două tendinţe : tendinţa continentală, care îşi face simţite efectele în

4

Page 5: Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

partea estică a lui şi cea montană, simţită în special în partea lui vestică. Media

anuală a temperaturii în zona de câmpie este de 9 °C, iar în zona de deal si munte, între 6

si 9 °C.

Relieful determină o repartiţie inegală de precipitaţii. Astfel, în Câmpia

Siretului - treapta de relief cea mai joasă - cantitatea de precipitaţii este mai mică de

600mm, în regiunea dealurilor subcarpatice nu depăşeşte decât local 800mm, pe

când în regiunea montană această cantitate ajunge până la 1200mm. Intervalul cel

mai ploios este mai - iunie, iar cel mai secetos decembrie - februarie cu prelungiri

până in luna martie.

Reţeaua hidrografic a judeţului Vrancea măsoară 1756 km cursuri de apă,

aparţinând în totalitate râului Siret. Siretul străbate teritoriul judeţului pe o lungime de

aproximativ 110 km, printre afluenţii pe care îi primeşte pe dreapta numărându-se

Trotuşul, Şuşiţa, Putna, Râmnicul – Sărat.

Dintre apele judeţului, cea mai importantă este Putna, care izvorăşte din zona

centrală a Munţilor Vrancei, străbătând toate formele de relief.

În Vrancea există 18 rezervaţii naturale geologice, peisagistice, zoologice,

floristice şi forestiere din care cele mai cunoscute sunt: Cheile Tişiţei, Cascada Putnei,

Râpa Roşie, Lacul Negru, Cheile Nărujei, Căldările Zabalei, Focul Viu de la Andreiaşu-

fost vulcan al Vrancei se înscrie ca fiind un punct turistic de mare atracţie, Dălhăuţi,

Lunca Siretului.

Legat de vegetaţie, Vrancea cuprinde trei zone: pădurea, silvostepa şi stepa,

cea mai întinsă fiind prima zonă, care include păşunile, fâneţele, livezile, viile precum şi

unele terenuri agricole, acoperind împreună peste 70 %.

Flora cuprinde 1500 de specii de plante. Pentru raritatea şi frumuseţea lor,

unele plante sunt declarate monumente ale naturii şi protejate prin lege. Dintre acestea

amintim: tisa, floarea de colţ, angelica, papucul doamnei. Jneapănul îl întâlnim în

Vrancea doar pe Vârful Goru (1785 m), ţinut fermecător, ce aminteşte de pajiştele

alpine austriece.

Vrancea deţine un important fond cinegetic. În zona montană se întâlneşte

cerbul, care uneori coboară până în zona depresionară şi ursul, care apare cam în

aceleaşi zone montane, dar cu precădere în Zboina Neagră. Aria lui de răspândire se

5

Page 6: Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

întinde până în Măgura Odobeşti. Căprioara şi pisica sălbatică trăiesc pe un spaţiu

foarte întins din zona montană până în cea de silvostepă. Între mamifere mai pot fi

amintite următoarele specii: mistreţul, jderul, veveriţa, nevăstuica, iepurele, ariciul.

În apele din judeţul Vrancea întâlnim păstrăv, molan în râurile de munte şi

crap, caras, somn, răspândit in bazinul hidrografic din zona de deal şi câmpie.

Atracţii-resurse antropice

Judeţul Vrancea dispune de 41 de monumente memoriale închinate eroilor

neamului; mausolee, monumente de eroi, cimitire ale eroilor români şi străini, luptătorii

în războaiele de independenţă şi de întregire a neamului, pentru apararea independenţei şi

suveranităţii naţionale.

În judeţul Vrancea istoria română, cultura si civilizaţia sunt reprezentate de

urmatoarele obiective turistice:

- Manastirea Mera - o construcţie fortificată, construită în 1685; este singura clădire

construită în România de către familia Cantemir (patrioţi, conducători şi

învăţători).

- Pivniţele domneşti de la Odobeşti, construite in 1839 unde se găseşte cea mai

mare şi bogată colecţie de vinuri îmbuteliate din România, aparţinând unităţii

Vincon din Focşani.

- Biserica de lemn (s-au folosit grinzi de stejar) din satul Prisaca-Valea Sării,

construită în 1770 pe cursul superior al râului Putna.

- Muzeul Satului care este o sinteză a tradiţiilor populare, agricultura traditională

şi tehnici artizanale, obiceiuri şi condiţii de locuit din Vrancea -este situat in

Crângul Petreşti, la 7 km distanţă de Focşani.

- Mausoleul Eroilor Români închinat soldaţilor care au murit pe linia frontului de

la Mărăşeşti-Mărăşti-Soveja-Focşani-Sud, în Primul Razboi Mondial.

Teatrul Municipal „Maior Gheorghe Pastia” ridicat în 1913 şi finalizat 6

ani mai târziu, prin bunăvoinţa Maiorului Gheorghe Pastia este o adevărată bijuterie

arhitecturală, având o stucatură bogată în elemente de baroc şi renascentiste (în

decoraţie), acoperită cu foiţă de aur. Clădirea teatrului, afectată de-a lungul anilor de

6

Page 7: Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

cutremure repetate, a fost consolidată şi restaurată în întregime, fiind reinaugurată în

anul 2004.

Piaţa Unirii din Focşani - un ansamblu arhitectonic de clădiri istorice şi civice

construite în anii 1970. Obeliscul Unirii, o lucrare a sculptorului român Ion Jalea, este

piatra artistică a Focşaniului, oraş considerat prima capitală a Principatelor Unite:

Moldova şi Ţara Românească, în data de 24 ianuarie 1859.

Casa memorială Moş Ion Roată, situată la şoseaua ce leagă oraşul Panciu de

Soveja, este o expoziţie ce a fost deschisă în memoria deputatului din divanul Ad-hoc al

Moldovei – Ion Roată.

Soveja este una dintre cele mai cunoscute staţiuni balneo-climaterice. Este

cunoscută datorită tradiţiilor populare. Aici s-a născut balada "Mioriţa", poemul

etnogenezei poporului român. 

În „Ţara Vrancei” se mai păstrează şi astăzi meşteşuguri tradiţionale cum ar fi:

· prelucrarea artistică a lemnului, îndeletnicire întâlnită în special în zonele de munte, se

remarcă prin celebrele „păpuşi de caş”, folosite de localnici la producerea caşului şi a

caşcavalului, dar şi ca obiecte de decor. Aceste tipare mai pot fi întâlnite şi astăzi în

zonele montane la Negrileşti şi Nereju;

· ţesutul obiectelor pentru împodobirea interiorului caselor;

· olăritul, reprezentat foarte bine în localitatea Ireşti;

· confecţionarea portului popular şi mai ales a ineditelor măşti populare. Portul popular

ilustrează continuitatea şi unitatea etnografică a poporului român iar „parada măştilor” se

bucură de un interes deosebit chiar şi astăzi, păstrând vechile obiceiuri, nealterate de

trecerea timpului.

Încă se folosesc unelte în industria casnică textilă : războiul de ţesut, melita,

vartelniţa, sucala, pieptenii, furca de tors. Prelucrarea fibrelor textile este o îndeletnicire

tradiţională, exclusiv feminină, practicată în toate satele. Materialele folosite au fost

cânepa, bumbacul si lâna. Frumoasele ţesături vrâncene pot fi văzute în fiecare casă,

decorând chiar şi interioarele moderne.

În fiecare an, în ultima decadă a lunii octombrie, vrâncenii sărbătoresc Festivalul

Internaţional al Viei şi Vinului, manifestare în care sunt slăvite vinul, portul, obiceiurile

7

Page 8: Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

şi mesteşugurile de pe aceste meleaguri. Pe lângă acest festival, vrâncenii sărbătoresc şi

Festivalul Berii- între 03-06 iulie.

Folclorul reprezintă domeniul principal de afirmare a creativităţii populare şi acest

fapt se poate autentifica prin capodopera creaţiei noastre populare - MIORIŢA, care

exprimă însăşi esenţa spiritualităţii poporului nostru. Pentru perpetuarea tradiţiei

folclorice şi valorificare superioară a creaţiei populare anual în ultima saptamână a lunii

octombrie se desfăşoară la Focşani „Festivalul Folclorului Vrâncean”.

În Vrancea există un „Drum al vinului” care traversează podgoriile din Coteşti,

Vârteşcoiu, Odobeşti şi Panciu. Un punct de atracţie deosebit îl constituie „Hrubele lui

Ştefan cel Mare” din oraşul Panciu. Aceste hrube pot fi vizitate, turiştii având

oportunitatea de a vedea cum se produce vinul spumant.

În judeţul Vrancea s-au născut personalităţi precum: Virgil Cândea - istoric,

Constantin C. Giurescu - istoric şi om politic, Gh. C. Longinescu- chimist, Ion Nestor -

istoric şi arheolog, Anghel Saligny - fost preşedinte al Academiei Române (remarcabil

constructor de poduri şi pionier în introducerea prefabricatelor din beton armat), Duiliu

Zamfirescu - scriitor şi diplomat, Simion Mehedinţi - întemeietorul învăţământului

geografic românesc.

De asemenea, printre artiştii care au origini în Vrancea se numără: Leopoldina

Bălănuţă, Ion Dichiseanu, Emil Botta, regizorii Alecu G. Croitoru şi Gh. Naghi, soprana

Angela Gheorghiu. În domeniul sportului un reprezentant de frunte al judeţului este

multipla campioană de gimnastică, Gina Gogean.

Capitolul III: Analiza echipamentelor turistice şi a ofertei de servicii

Numărul de unităţi de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică la nivelul

judeţului Vrancea, în perioada 2003-2007:

Tabelul nr.1: Structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică în perioada

2003-2007

Număr unităţi Anii

8

Page 9: Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

2003 2004 2005 2006 2007

Total 45 48 49 42 44

Hoteluri 8 10 7 7 7

Hanuri şi moteluri 3 3 4 4 5

Cabane turistice 2 2 3 3 3

Pensiuni turistice urbane 2 2 2 2 3

Pensiuni turistice rurale 15 19 29 22 22

Pensiuni agroturistice 9 8 - - -

Campinguri 2 - - - -

Popasuri turistice 1 1 1 1 1

Tabere de elevi şi

preşcolari3 3 3 3 3

Sursa: I.N.S.S.E.-Anuarul Statistic al judeţului Vrancea – ediţia 2008

Se observă că, în anul 2005, odată cu începerea dezvoltării turismului,creşte şi numărul

unităţilor de cazare turistică. Ponderea majoritară deţinând-o pensiunile turistice

rurale,deoarece,turiştii preferau o vacanţă într-un mediu nepoluat,un mediu rustic.

Pentru structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare se vor calcula următorii

indici:

Indice cu bază fixă Ii/1= *100=97,7 %

Indice mediu = = 0,99

Ritmul mediu = -1= -0,01

Sporul mediu de evoluţie = = - 0,25

t/ 1=yn-y1= -1

Pe baza calculelor se poate observa că numărul de unităţi de primire turistică a

scăzut cu o unitate, de la 45, câte erau în anul 2003, la 44 în anul 2007. De asemenea,

structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au scăzut în medie de 0,99 ori.

9

Page 10: Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

Capacitatea de cazare turistică – în funcţiune (locuri)

Tabelul nr.2: Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire

turistică cu funcţiuni de cazare turistică, în judeţul Vrancea în perioada 2003-2007

Număr unităţi Anii

2003 2004 2005 2006 2007

Total 460234 540030 530092 459722 414501

Hoteluri 248828 271503 251855 191372 162680

Hanuri şi moteluri 36515 45636 47426 57622 65745

Pensiuni turistice urbane 6111 7686 7653 8275 11253

Pensiuni turistice rurale 14548 40854 42378 39833 40223

Pensiuni agroturistice 240 1748 - - -

Campinguri 14384 - - - -

Popasuri turistice 7038 9320 6890 - -

Tabere de elevi şi

preşcolari132570 163280 173890 162620 134600

Sursa: I.N.S.S.E.-Anuarul Statistic al judeţului Vrancea – ediţia 2008

Se poate observa că în anul 2003, numărul total de unităţi turistice era mult mai mare

decât cel din anul 2007. În anul 2004 s-a înregistrat numărul cel mai mare de locuri de

cazare. Hotelurile şi taberele de elevi şi preşcolari ofereau cele mai multe locuri de

cazare, urmate fiind de hanuri şi moteluri, precum şi de pensiunile turistice rurale.

Pentru capacitatea de cazare turistică cu funcţiuni de cazare se vor calcula următorii

indici:

Indice cu baza fixa Ii/1= *100=90,06 %

Indice mediu = = 0,97

Ritmul mediu = -1= -0,03

10

Page 11: Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

Sporul mediu de evoluţie = = - 11433,25

t/ 1=yn-y1= - 45733

Numărul de locuri de cazare a scăzut cu 45733 de locuri din anul 2003 până în

anul 2007.

Tabelul nr.3: Indicii de utilizare a capacităţii de cazare turistică în funcţiune în perioada

2003-2007

Anii Grad de ocupare (%)

2003 15,6

2004 13,4

2005 11,1

2006 14,1

2007 16,1

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Pentru gradul de ocupare turistică cu funcţiuni de cazare se vor calcula următorii

indici:

Indice cu bază fixă Ii/1= *100= 103,2 %

Indice mediu = =

Ritmul mediu = -1=

Sporul mediu de evoluţie = = 0,125

t/ 1=yn-y1= 0,5

Graficul 1: Evoluţia gradului de ocupare turistică

11

Page 12: Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

Sursă: Grafic realizat pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică

În anul 2007, comparativ cu 2003 gradul de ocupare a crescut cu 0,5. În anul 2005

a atins o valoare mai mică, de 11,1%, după care a început să crească, ajungând la 16,1%

în 2007.

Capitolul IV: Analiza circulaţiei turistice şi previziunea evoluţiei viitoare

Previziunea se realizează prin trei metode cunoscute. Pentru a alege metoda cea

mai bună se va calcula coeficientul de variaţie şi se alege metoda prin care acesta este

mai mic de 5%.

Tabelul nr.4: Numărul turiştilor, numărul înnoptărilor şi durata medie a sejurului a

judeţului Vrancea în perioada 2003-2007

Anii

Numărul turiştilor

Nr.înnoptări

Durata

medie a

sejuruluiStrăini Români Total

2003 2482 23909 26391 71902 2,72

2004 2361 26802 29163 72543 2,48

2005 2215 26882 29097 58630 2,01

2006 2383 33276 35659 64420 1,80

2007 2729 35742 38471 66769 1,73

Sursa: I.N.S.S.E.-Anuarul Statistic al judeţului Vrancea – ediţia 2008

12

Page 13: Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

Durata medie a sejurului se calculează prin raportul dintre numărul de înnoptări şi

numărul de sosiri.

Din acest tabel se observă, la început creşterea numărului de înnoptări, de la

71902 (2003) la 72543 (2004), iar mai apoi o scădere bruscă până la 58630 (2005), după

care numărul de înnoptări are o tendinţă de creştere, ajungând în anul 2007 până la 66769

de înnoptări.

Gaficul 2: Durata medie a sejurului

Graficul 3: Evoluţia numărului de înnoptări

Sursă: Grafice realizate pe baza tabelelor preluate din Anuarul Statistic al judeţului

Vrancea – ediţia 2008

a. Metoda sporului mediu

Tabelul nr.5: Ajustarea nr. de înnoptări cu ajutorul metodei sporului mediu

Anii Nr.înnoptari ti =y1 + *ti (yi- )2

13

Page 14: Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

2003 71902 0 71902 0

2004 72543 1 66769 33339076

2005 58630 2 61636 9036036

2006 64420 3 56503 62678889

2007 66769 4 51370 237129201

= - 5133

= 8272,6 =12,3 > 5% => metoda nu ajustează bine

b. Metoda indicelui mediu de dinamică

Tabelul nr.6: Ajustarea nr.de înnoptări cu ajutorul metodei indicelui mediu de

dinamică

Anii Nr.innoptari ti

2003 71902 0 71902 0

2004 72543 1 71902 410881

2005 58630 2 68306,9 93642393,61

2006 64420 3 69744,94 28354986,00

2007 66769 4 70463,96 13652729,40

= 5216,53

=7,80 > 5% => nici această metodă nu ajustează bine

14

Page 15: Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

c. Metoda trendului liniar

Tabelul nr.7: Ajustarea nr. de înnoptări cu ajutorul metodei trendului liniar

Anii Nr.înnoptări ti ti2 yiti

2003 71902 -2 4 -143804 70530,6 1880737,96

2004 72543 -1 1 -72543 68691,7 14832511,69

2005 58630 0 0 0 66852,8 67614439,84

2006 64420 1 1 64420 65013,9 352717,21

2007 66769 2 4 133538 63175 12916836

66852,8

-1838,9

= 4418,08 =6,60 > 5 => nu ajustează bine,dar

având cea mai mică valoare dintre toate cele trei, pe aceasta o vom alege.

Tabel nr.8 Previziunea pe următorii 3 ani cu ajutorul metodei trendului liniar

Anii ti

2003 -2 70530,6

2004 -1 68691,7

2005 0 66852,8

2006 1 65013,9

2007 2 63175

2008 3 61336,1

2009 4 59497,2

2010 5 57658,3

În urma realizării previziunii pe următorii 3 ani cu ajutorul metodei trendului

liniar se aşteaptă ca numărul de înnoptări să scadă de la 63175 (în 2007) până la 57658,3

(în 2010).

Capitolul V: Direcţii, soluţii, propuneri de valorificare a potenţialului turistic

15

Page 16: Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

Este importantă valorificarea potenţialului turistic al ţării la întreaga sa capacitate,

nu doar prin promovarea exclusivă a unor anumite zone, aşa cum s-a procedat până în

prezent, respectiv promovarea turismului montan şi rural în paralel cu cel de pe litoral.

Importanţa Vrancei în domeniul turismului este de necontestat însă potenţialul

acesteia este foarte slab exploatat. Comuna Lepşa dispune de peisaje de munte mirifice,

având ca puncte de atracţie Cascada Putnei,Păstrăvăria Lepşa, Mănăstirea Lepşa; turiştii

având astfel ocazia să profite de multitudinea de posibilităţi de petrecere a timpului liber,

fie drumeţii cu piciorul sau cu ATV-urile, fie la pescuit montan, existând o serie variată

de activităţi ce pot fi desfăşurate pe durata sejurului.

Prin încurajarea agroturismului ar apărea efecte pozitive pe plan local, prin

crearea de noi locuri de muncă şi noi posibilităţi pentru cei din mediul rural de a obţine

un venit suplimentar.

Pentru valorificarea potenţialului turistic al judeţului este necesară îmbunătăţirea

infrastructurii rutiere, principalul obstacol în dezvoltarea turismului. Dezvoltarea

infrastructurii de transport va juca un rol important în integrarea pieţei interne şi va

sprijini punerea în valoare a poziţiei geografice a României ca zonă de tranzit.

Ar trebui să se aibă în vedere crearea unui sistem de accesibilitate inovativ capabil

de a asigura legături rapide şi eficiente cu pieţele internaţionale, valorificând poziţia geo-

strategică deosebită a regiunii; crearea de noi oportunităţi de creştere economică durabilă

şi de creştere a calităţii vieţii prin dezvoltarea patrimoniului natural/ambiental şi

promovarea politicii de mediu.

Comuna Soveja ar putea reprezenta un deosebit punct de atracţie turistică, aici

găsindu-se un aer mult mai curat decât în alte zone. Se găsesc obiective turistice precum:

Mausoleul Soveja, Schitul Soveja, Biblioteca silvică, Mânăstirea lui Matei Basarab. De

asemenea, peisajele sunt foarte frumoase.

Cu o modernizare a reţelelor de alimentare cu energie electrică, apă şi canalizare,

vor putea fi promovate formele de turism şi produse turistice noi, precum:

· turism montan în masivele muntoase Soveja, Tulnici- Lepşa şi Jitia-Vintileasca;

· turism balnear prin îmbunătăţirea condiţiilor de cazare, a gradului de confort în general

16

Page 17: Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

în staţiunea Soveja;

· înfiinţarea staţiunii de interes local Vizantea prin valorificarea bioclimatului şi a apelor

minerale;

· înfiinţarea staţiunii de agrement Tulnici-Lepşa;

· turismul ştiinţific prin reluarea legăturilor şi protocoalelor cu universitatea Iaşi. Se

urmăreşte valorificarea ştiinţifică a posibilităţilor rezervaţiilor naturale ale judeţului;

· se vor lărgi baza materială, activităţile şi serviciile turismului rural astfel încat fiecare

din localităţile etno-folclorice să devină un centru turistic.

· dezvoltarea şi modernizarea structurilor turistice;

· lansarea şi exploatarea în folosul comunitătilor rurale a programelor turistice promovate

de asociaţia judeţelor de munte;

· înfiinţarea cadrului instituţional adecvat pentru asigurarea accesului unui număr tot mai

mare de turişti.

Ar putea fi organizate mai multe festivaluri prin care să se pună în evidenţă

tradiţiile şi obiceiurile judeţului. Pădurea trebuie ocrotită, la fel şi spaţiile verzi.

Se recomandă îmbunătăţirea managementului deşeurilor menajere şi industriale,

precum şi măsuri de reabilitare având ca scop îmbunătăţirea condiţiilor zonelor afectate

de poluări industriale şi de calamităţi naturale.

Conservarea pădurii şi a rezervelor de peşte în regiune reprezintă o prioritate

principală atât timp cât acestea oferă oportunităţi de dezvoltare economică semnificative

prin exploatare raţională.

Tratarea, epurarea apelor reziduale industriale şi modernizarea sistemelor de

filtrare a noxelor emise de unităţile industriale au o importanţă semnificativă pentru

regiune.

Ţinând cont de evenimentele frecvente care au determinat puternice inundaţii şi

alunecări de teren, cu implicaţii asupra siguranţei populaţiei şi activităţii economice se

impune o atenţie deosebită şi o reconsiderare a întregii politici de prevenire şi intervenţie

în caz de calamităţi naturale.

HARTA TURISTICĂ A JUDEŢULUI VRANCEA

17

Page 18: Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

Bibliografie:

18

Page 19: Valorificarea Potentialului Turistic Al Jud Vn

Anuarul Statistic al judeţului Vrancea – ediţia 2008

www.vrancea.insse.ro

www.prefecturavrancea.ro

www.cjvrancea.ro

www.wikipedia.com

www.vrancea.ro

www.viaromania.eu

www.travelworld.ro

19


Recommended