+ All Categories
Home > Documents > Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

Date post: 24-Jul-2015
Category:
Upload: florin-dobre
View: 81 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
39
UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR MANAGEMENTUL TURISMULUI COMERCIAL CURS MASTERAL MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM Proiect la Managementul turistic cultural - religios
Transcript
Page 1: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR

MANAGEMENTUL TURISMULUI COMERCIAL

CURS MASTERAL MANAGEMENTUL AFACERILOR IN TURISM

Proiect la Managementul turistic cultural - religios

Profesor indrumator: Masterand:

Prof. Univ. Dr. Ion Ionescu Mitran Georgiana

Bucuresti 2011

Page 2: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

Valorificarea potentialului cultural – religios

al zonei Brasov

2

Page 3: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

Cuprins:

1. Turismul cultural ………………………………………………………….... 4

2. Prezentarea zonei …………………………………………………………... 4 2. 1. Prezentarea generală ……………………………………………………………….....4 2. 2. Infrastructura generală şi turistică ……………………………………………………5

2. 3. Resurse turistice: naturale şi antropice ……………………………………………....6 2. 4. Baza tehnico – materiala turistica ……………………………………......................112.5. Valorificarea actuala a potentialului turistic – cultural...............................................14

2.6. Elemente ale analizei SWOT .....................................................................................17

3. Directii de imbunatatire si dezvoltare ……………………………….. .......18 3.1. Modernizarea infrastructurii generale si turistice………………………….…..........18 3.2. Dezvoltarea si modernizarea BTMT ...........…………………………………...........20 3.3. Promovarea și valorificarea obiectivelor turistice, a activităților şi manifestărilor…22

Concluzii ……………………………………………………………………....23

Anexe ………………………………………………………………………….24

Bibliografie ……………………………………………………………………26

3

Page 4: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

1. Turismul cultural :

Turismul cultural abordeaza cultura unei regiuni, în special valorile ei artistice. Turismul

cultural include turismul în regiunile urbane, în special orase mari, istorice si obiective

culturale (muzee si teatre). Poate uneori include turismul în zonele rurale ; este cazul

festivalelor în aer liber, casele memoriale ale unor scriitori sau artisti celebri, peisaje la care s-

a facut trimitere în literatura. Specialistii sunt de parere ca persoanele care practica turismul

cultural cheltuiesc în medie mai mult decât turistii “standard”.

Acesti turisti pot fi interesati în probleme ce tin de domeniul religiei, filozofiei, istoriei,

antropologiei etc., si doresc sa ia parte la actiunea de cunoastere a unor evenimente trecute.

Evolutiile contemporane în diferite sfere de activitate umana si progresul în domeniile

stiintifice, tehnologice, educationale si sociologice sunt, de asemenea, subiecte de interes

cultural pentru multi turisti.

Turismul cultural – Este turism cultural orice deplasare a unei persone care satisface nevoia umana pentru diversitate, serveste la sporirea nivelului cultural al persoanei si produce contacte, experiente si informatii noi.

Turismul cultural inseamna : teatru, opera, muzee, arhitectura, case memoriale, arta, film, religie.

2. Prezentarea zonei : 2.1. Prezentare generala :

  La 170 de kilometri de Bucuresti, capitala Romaniei, se gaseste Municipiul Brasov, resedinta administrativa a judetului cu acelasi nume. Drumul strabate Valea Prahovei, trecatoarea Predeal, astfel incat Brasovul este un oras situat la inaltime in Romania. Urme ale existentei umane in zona inapoi cu 60.000 de ani, locuitorii acestor parti au trecut fara indoiala prin toate stagiile specifice civilizatiei europene antice. Cel mai impresionant monument al anticitatii este Sanctuarul dacic de la Racos, greu accesibil turistilor curiosi. Alta marturie a trecutului glorios al istoriei este tabara romana de la Rasnov, care se gasea la nord-estul granitei Imperiului Roman, imperiu care se intindea in secolul al doilea d. Hr. pana la municipiul Brasov de astazi.

Important centru industrial, cultural si de afaceri, Brasov este si un centru universitar de traditie. Datorita numeroaselor monumente istorice si artistice, el este unul dintre cele mai importante centre turistice ale tarii.

Orasul este impartit in doua componente distincte: zona de influenta baroca de la poalele Tampei si a masivului Postavaru si zona intinsa de blocuri si fabrici. Principala

4

Page 5: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

atractie o reprezinta orasul vechi - cartierul Schei, inca plin de farmec, unde se gasesc o multime de case si obiecte vechi, in special pe filon religios.

Brasovul este situat in partea central-estica a Romaniei, la poalele varfului Tampa (967m). Teritoriul administrativ al orasului Brasov se incadreaza in partea sudica a depresiunii Brasovului, la contact cu rama muntoasa, respectiv cu fluxul intern al Carpatilor Orientali. Regiunea se compune din doua unitati distincte: depresiunea Brasovului si orogenul Carpatilor Orientali, iar la contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie de piemonturi ca urmare a activitatilor factorilor externi, si anume piemontul orasului Brasov, piemontul Sacele si culoarul piemontan Rasnov.

Poziţionarea geografică a judeţului Braşov în zona montană din centrul ţării favorizează dezvoltarea turismului sub forme diverse. Accesul este facilitat de infrastructura rutieră şi feroviară bună ce face legătura cu capitala ţării, dar şi cu Europa occidentală. Judeţul atrage anual mai mult de 400.000 de vizitatori.

2.2. Infrastructura generala si turistica :

Brasovul este si un important nod feroviar, detinand cea mai mare densitate de cai ferate din Regiunea de dezvoltare Centru (62 km/1000 km² fata de 43 km/1000 km²). Aici se intersecteaza toate caile de comunicatie prin care se realizeaza legatura intre regiunile din nordul tarii cu cele din sud si a celor din vest cu cele din est.

Orasul are peste 550 de străzi nominalizate, însumând mai mult de 260 km în lungime. Construcţia unor noi cartiere de case şi blocuri modifică aceste cifre de la an la an. Reţeaua stradală este puternic dezvoltată, fiind asigurate iluminatul public, semaforizarea intersecţiilor importante sau realizarea de sensuri giratorii, canalizarea şi salubrizarea lor. În municipiul Braşov există o reţea vastă de transport, călătorii putând opta pentru autobuz, troleibuz sau taxi.

In Braşov, transportul pe cablu este bine reprezentat. Există un teleferic ce leagă poalele de culmea Tâmpei şi două telecabine în Poiana Braşov: Kanzel şi Capra Neagră, care merg până pe masivul Postăvaru. Tot în Poiana Braşov mai funcţionează o telegondolă şi 6 teleskiuri. În vederea municipalităţii se află realizarea unei telegondole care va parcurge traseul Gara Centrală - Centrul Vechi - Pietrele lui Solomon - Poiana Braşov.

Braşovul este străbătut de Coridorul 4 European, drumul european E60 şi de drumul naţional DN1; are trei autogări cu microbuze şi autobuze care fac legătura cu aproape toată ţara.Prin municipiu trec următoarele căi rutiere:

Şosele internaţionale Clasa A: E60 (Brest - Nantes - Orléans - Auxerre - Zurich - Viena - Budapesta - Oradea - Cluj Napoca - Târgu Mureş - Braşov - Bucureşti - Constanţa), E68 (Szeged (Seghedin) - Nădlac - Arad - Deva - Sebeş - Sibiu - Făgăraş - Braşov)

Şosele internaţionale Clasa B: E574 (Bacau - Oneşti - Târgu Secuiesc - Braşov - Piteşti - Craiova)

5

Page 6: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

Drumuri naţionale:

DN1 (Oradea - Sibiu - Făgăraş - Braşov - Bucureşti) DN1A (Braşov - Săcele - pasul Bratocea - Vălenii de Munte - Ploieşti) DN10 (Braşov - Hărman - pasul Buzău - Buzău) DN11 (Braşov - Hărman - pasul Oituz - Oneşti) DN12 (Braşov - Sfântu Gheorghe - Băile Tuşnad - Miercurea-Ciuc - Topliţa) DN13 (Braşov - Rupea - Sighişoara - Bălăuşeri - Târgu Mureş) DN73 (Braşov - Bran - Câmpulung - Piteşti)

În 2004 au început lucrările la Autostrada Transilvania, pe ruta Bucureşti - Braşov - Cluj-Napoca - Oradea - Budapesta, care va prelua mare parte din traficul auto desfăşurat în estul Uniunii Europene. În preajma municipiului, autostrada va urmări traseul Predeal - Râşnov - Cristian - Ghimbav - Codlea - va face joncţiune cu autostrada.

În 2010 va fi finalizat, la Ghimbav, un aeroport internaţional care va deservi Braşovul. În situaţii de urgenţă se foloseşte o pistă pentru avionete existentă deja acolo.

Potenţialul turistic al judeţul Braşov îmbină elemente ale cadrului natural cu valorile culturale şi istorice.

Valorificarea elementelor atractive ale cadrului natural s-a facut, în funcţie de apropierea şi posibilităţile de acces faţă de principalele centre de interes turistic. Datorităpotenţialului geografic, preponderent montan, turiştii veniţi în judeţul Braşov pot practicaactivităţi sportiv-recreative în toate anotimpurile anului.

2.3. Resturse turistice naturale si antropice :

Resurse naturale :

Principalele masive muntoase ale judeţului, integrate în circuitul turistic intern şi internaţional cu spaţii de cazare, agrement şi practicare a sporturilor specifice sunt:

Masivul Piatra Mare, cu trasee turistice montane uşor accesibile, oferă obiective turistice naturale deosebite şi posibilităţi de lansare cu parapanta;

Masivului Bucegilor, Parc Natural de interes naţional, prezintă peisaje atractive cu spectaculoase văi glaciare şi cabane de creastă, oferind posibilităţi de practicare a drumeţiilor montane, alpinismului, snowboardului şi a schiului de fond şi alpin;

Masivul Piatra Craiului, declarat Parc Naţional, este unic în Carpaţii Româneşti, prin relieful impunător al crestei calcaroase în lungime de 25 de kilometri. Aici se găsesc specii rare de floră şi faună. Sunt oferite turiştilor cazare în cabane şi refugii montane, precum şi în modernele pensiuni din localităţile limitrofe.

Munţii Ciucaş, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc natural, prezintăspectaculoase forme de refief megalitice. Această zonă este mai puţin amenajată cu structuri turistice, prezentând oferte de tip agroturistic doar în localităţile de la baza masivului;

Muntii Baiului - Complex de culmi muntoase în V Carpatilor de Curbura (Carpatii Orientali), între valea Prahovei (la V) si valea Doftanei (la E). Muntii Baiului se

6

Page 7: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

prezinta sub forma unei culmi principale cu directie NNE-SSV, din care se desprind mai multe culmi secundare.

Muntii Barsei - Muntii Bârsei sunt situati în S Depresiunii Bârsei (Piatra Mare, Postavaru, Magura Codlei), formati din flis. Altitudinea maxima: 1843 m (vf. Piatra Mare). Clima este racoroasa, cu inversiuni de temperatura si se caracterizeaza prin temperaturi medii anuale de 2-6 grade Celsius.

Muntii Siriu - Masiv muntos situat în SE Carpatilor Orientali (Carpatii de Curbura), în grupa Muntilor Buzaului. Muntii Siriu sunt alcatuiti din gresii dure, sisturi si marne cretacice. Altitudinea maxima: 1663 (vf. Malâia). Sunt acoperiti cu paduri de fag în amestec cu brazi seculari, molizi si pini.

Muntii Taga - Masiv muntos situat în extremitatea de E a Carpatilor Meridionali, fiind o continuare catre E la o altitudine mai coborâta a culmii Muntilor Fagaras. Sunt alcatuiti din sisturi cristaline cu intruziuni granitice.

Munţii Perşani, mult mai scunzi, cuprind oferte turistice în zona nord vestică a judeţului constând în arii protejate şi monumente ale naturii, obiective istorice, culturale şi monumente de arhitectură;

Munţii Făgăraş, zonă aflată în prezent în curs de legiferare ca parc naţional, sunt cei mai înalţi şi spectaculoşi munţi din România.

Rauri:

1.  Buzau - Râu, afluent al Siretului în Câmpia Siretului inferior. Are 302 km si o suprafata a bazinului de 5264 kmp. Izvoraste din N Masivului Ciucas, de la 1800 m altitudine, de sub vf. Ciucas, curge mai întâi spre N, pentru ca la Întorsura Buzaului sa faca o cotitura brusca spre SE. 

2.  Olt - Râu în partea centrala si de S a României, cu directie predominanta de curgere N-S, afluent al Dunarii pe teritoriul comunei Islaz (jud. Teleorman). De la izvor si pâna la varsare, de-a lungul celor 615 km (al patrulea râu al tarii, ca lungime, dupa Dunare, Mures si Prut), Oltul strabate 7 judete .

3.  Prahova - Râu, afluent al Ialomitei pe teritoriul comunei Adâncata (judetul Ialomita). Are 193 km lungime si o suprafata a bazinului de 3738 kmp.

Pesteri :

Pestera Valea Cetatii (Fundata) - Rezervatie naturala (speologica). Conditii de vizitare: se recomanda prima parte, respectiv culoarul care ajunge în Sala Mare.

Fenome structurale si geologice :

1.Mlastina Eutrofa (Brasov - Prejmer) - Rezervatie naturala. Mlastina bogata în izvoare reci care adaposteste stânjenelul siberian etc, specii glaciare relicte.

2. Mlastina Eutrofa Dumbravita Barsei (Brasov - Dumbravita) - Rezervatie naturala în suprafata de 0,5 ha, în perimetrul careia se afla o mlastina în care se întâlnesc o serie de specii rare: coada iepurelui de mlastina, bumbacarita, odoleanul etc. Mlastina este alimentata de apa unor izvoare reci de terasa, cu debit mare în perioadele ploioase.

7

Page 8: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

3. Punctul forestier Vama Strunga (Brasov - Moieciu de Jos/de Sus) - Rezervatie naturala (paleontologica). Punct fosilifer celebru, caracterizat prin prezenta într-un depozit de circa 40-45 m grosime. Cu mai multe nivele litologice (gresii calcaroase, calcare nisipoase) cu doua nivele fosilifere formate mai ales din brahiopode. Suprafata rezervatiei este de 1 kmp.

Rezervatii naturale :

1. Mlastina Eutrofa (Brasov - Prejmer) - Rezervatie naturala. Mlastina bogata în izvoare reci care adaposteste stânjenelul siberian etc, specii glaciare relicte.

2.  Mlastina Eutrofa Dumbravita Barsei (Brasov - Dumbravita) - Rezervatie naturala în suprafata de 0,5 ha, în perimetrul careia se afla o mlastina în care se întâlnesc o serie de specii rare: coada iepurelui de mlastina, bumbacarita, odoleanul etc. Mlastina este alimentata de apa unor izvoare reci de terasa, cu debit mare în perioadele ploioase.

3 Padurea de Stejar (Brasov - Cristian) - Rezervatie naturala (forestiera). Padurea este prezenta la o altitudine relativ înalta (600-700 m) la care se dezvolta stejarul. Exemplare seculare de stejar (circa 400 ani).

4. Padurea de Premijer (Brasov - Prejmer) - Rezervatie naturala. Padure alcatuita din stejar, carpen, frasin la parterul caruia vegeteaza mai multe plante rare, între care: laleaua pestrita, stânjenelul siberian.

5. Pestera Valea Cetatii (Fundata) (Brasov - Râsnov) - Rezervatie naturala (speologica). Conditii de vizitare: se recomanda prima parte, respectiv culoarul care ajunge în Sala Mare.

6. Poiana cu narcise din Poiana Vadului (Brasov – Sercaia) - Rezervatie naturala (botanica, peisagistica). Padure de stejari, dumbravita printre care poieni mari, caracterizate printr-o neobisnuita abundenta, în luna mai a narciselor. Prezenta lor este explicata prin existenta unor conditii de viata favorabile. 

7. Punctul forestier Vama Strunga (Brasov - Moieciu de Jos/de Sus) - Rezervatie naturala (paleontologica). Punct fosilifer celebru, caracterizat prin prezenta într-un depozit de circa 40-45 m grosime. Cu mai multe nivele litologice (gresii calcaroase, calcare nisipoase) cu doua nivele fosilifere formate mai ales din brahiopode. Suprafata rezervatiei este de 1 kmp.

8. Rezervatia Naturala de pe Muntele Tampa (Brasov - Brasov) - Rezervatie naturala (botanica). Pe versantii Tâmpei se afla rezervatiile cu ochiuri de vegetatie stepica (pajisti xerice dominate de rogozul pitic).

9. Rezervatia Varful Cetatii (Brasov - Sânpetru) - Rezervatie naturala (botanica). Rezervatia ocroteste pajisti stepice dominate de rogozul pitic, calia, frasinelul etc. ce se dezvolta în partea sudica a Dealului Cetatii. Partea estica a dealului este acoperita de o padure de gorun, carpen si tei, iar în partea sudica creste pinul si fagul.

8

Page 9: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

Resurse antropice : Monumente istorice:

Cel mai important punct de atracţie turistică, recunoscut pe plan internaţional, este Castelul Bran, cu a sa legendă a lui Dracula.

Biserica Neagra este inima Brasovului - Veche de peste 500 de ani, Biserica Neagra este cel mai reprezentativ monument istoric al Brasovului, cea mai mare biserica gotica din Transilvania si, dupa cum afirma unii istorici, cel mai mare edificiu religios intre Viena si Istanbul. Mai mult decat atat, inauntrul el se afla una dintre cele mai mari orgi din Europa si cea mai mare colectie de covoare vechi din Asia Mica.

1.  Biserica Evanghelica (din Halmeag) (Brasov - Sercaia) - Monument istoric si de arhitectura religioasa. Construita în anii 1160-1190, biserica este un monument reprezentativ al arhitecturii transilvanene din perioada de tranzitie de la romanic la gotic.

2.  Biserica Evanghelica Fortificata (Brasov -Feldioara) - Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica, initial romanica, ridicata în sec. al XIII-lea, transformata în stil gotic, cu incinta fortificata în sec. XVI-XVII.

3.  Biserica Evanghelica Fortificata (Brasov - Râsnov) - Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica construita în sec. al XIV-lea, în stil gotic. Fortificarea s-a realizat în sec. al XV-lea. Peretii interiori ai corului sunt acoperiti cu fresce în stilul Renasterii, datând din 1500.

4.  Biserica Ortodoxa Adormirea Maicii Domnului (Brasov - Cristian) - Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost construita în 1795, în stil neoclasic. Boltile naosului si altarului sunt acoperite pe toata suprafata cu picturi murale, executate de Stoica Popovici, în 1821.

5. Biserica Ortodoxa Sf. Nicolae (Brasov - Râsnov) - Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica a fost ridicata de fratii Udriste cu sprijinul Domnului Dan I, în anul 1384, reprezentând prima ctitorie a Basarabilor în Transilvania. Biserica a fost restaurata în 1600, de Mihai Viteazul si amplificata în 1770. 

6. Biserica Ortodoxa Sf.Ioan Botezatorul (Brasov - Feldioara) -Monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica dateaza din sec. al XVII-lea.

7. Castelul Bran (Muzeul Bran) (Brasov - Bran) - Monument istoric si de arhitectura laica muzeu national. Initial cetate, aceasta cuprindea un post avansat de aparare, cu 2 rânduri de ziduri, zidul de incinta fiind strabatut de guri de tragere.

9.  Manastirea Sambata (Brasov - Voila) - Monument istoric si de arhitectura religioasa. Manastirea cuprinde biserica Adormirea Maicii Domnului, a carei constructie a început în 1657 din initiativa vornicului Preda Brâncoveanu si a fost terminata în 1707.

Etnografie si folclor :

1.  Activitati artistice si manifestari traditionale (Brasov - Codlea) - Manifestari traditionale. Grup vocal; ansamblu de dansuri populare maghiare, germane si românesti; fanfara (în vechi traditii); maialul de la Poiana Noua.

9

Page 10: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

2.  Centru Folcloric (Brasov - Bran) - Creatie populara: rapsozi populari. Obiceiuri traditionale: calendaristice si familiale.

3.  Centru Folcloric (Brasov - Moieciu de Jos/de Sus) - Creatie populara: ansamblu folcloric (dansuri), cor taranesc. Obiceiuri traditionale: calendaristice, familiale.

4.  Centru Folcloric (Brasov - Moieciu de Jos/de Sus) - Creatie populara: cor taranesc, ansamblu folcloric. Obiceiuri traditionale: calendaristice, familiale.

5.  Centru Folcloric (Brasov - Poiana Marului) - Creatie populara: rapsozi populari, cor taranesc, echipa de dansuri si obiceiuri populare; Obiceiuri traditionale: calendaristice; Manifestari traditionale: sarbatoarea crescatorilor de animale.

6.  Museu Satesc (Brasov - Fundata) - Muzeu satesc. Profil: etnografie. Piese de port popular, ceramica interioare de locuinte, piese de cult, tesaturi.

Arhitectura si tehnica populara :

1.  Centru Etnografic (Brasov - Bran) - Arhitectura populara: structura traditionala (tip risipit); arhitectura traditionala (locuinta dezvoltata pe orizontala cu un singur nivel). Arta populara: port popular, prelucrarea artistica a lemnului, cojocarit, tesaturi.

2. Centru Etnografic (Brasov - Moieciu de Jos/de Sus) - Arhitectura populara arta populara. - Arhitectura populara: arhitectura traditionala si interioare traditionale; - Arta populara: port popular, tesaturi, cusaturi, cojocarit si pielarie.

3.  Centru Etnografic (Brasov - Moieciu de Jos/de Sus) - Arhitectura populara arta populara. - Arta populara: port popular traditional, tesaturi si cusaturi, prelucrare artistica a lemnului; - Arhitectura populara si traditionala.

4.  Centru Etnografic (Brasov - Poiana Marului) - Arhitectura populara arta populara.

5.  Centru Etnografic (Brasov - Voila) - Arta populara. Centru de pielarie si cojocarie.

Alte resurse antropice:

Cetăţile ţărăneşti reprezintă cea mai importantă şi mai originală contribuţie pe care arhitectura medievală de zid a Transilvaniei a înscris-o în patrimoniul artistic european. Dinaceastă categorie fac parte cetăţile ţărăneşti cu biserici de incintă (Bod, Cincşor, Codlea, Cristian, Feldioara, Ghimbav, Hălchiu, Hălmeag, Hărman, Măieruş, Prejmer, Rotbav, Sânpetru), ridicate de saşii şi românii locuitori ai satelor respective în secolele XIII-XVI, dar şi bisericile-cetăţi (Beia, Buneşti, Caţa, Cincu, Drăuşeni, Fişer, Homorod, Merchiaşa, Meşendorf, Prejmer, Roadeş, Şoarş, Viscri). Între acestea, se remarcă Prejmer şi Viscri, unde se găsesc situri săteşti cu biserici fortificate recunoscute ca parte a patrimoniului UNESCO. Dezvoltarea şi promovarea acestor resurse nu se ridică însă la nivelul potenţialului pe care îl pot oferi.

Zona de agrement (Brasov - Codlea) - Zona de agrement. Padure de foioase în mijlocul careia se afla un strand care foloseste apele unui izvor cu ape mezotermale. Mic lac amenajat pentru canotaj.

10

Page 11: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

2.4. Baza tehnico - materiala turistica :

Interesul turiştilor străini pentru Braşov a crescut, însă într-un ritm mai lent.Conform datelor Direcţiei Judeţene de Statistică, în anul 2006, la nivelul municipiului Braşovexistau 51 de unităţi de cazare turistică : hoteluri, pensiuni turistice, bungalow-uri şi vile turistice.Turiştii care sosesc în zona municipiului au la dispoziţie şi un camping.

Staţiunea Poiana Braşov, zonă turistică recunoscută pentru practicarea sporturilor de iarnă dar şi pentru sejururi de odihnă, este deschisă pe toată perioada anului. În anul 2006, numărul unităţilor de cazare turistică se ridica la 48, dintre care 14 hoteluri, 6 vile, 13 bungalow-uri, 13 pensiuni turistice şi 2 sate de vacanţă.Capacitatea de cazare turistică în zonă a crescut treptat în ultimii ani, de la 2.090 de locuri în 2002, la 2.544 în anul 2006. În ciuda potenţialului zonei, statisticile arată în timp scăderea interesului acordat de străini, numărul acestora scăzând de la 96.000 în 2002 la 78.000 în 2006.

Poiana Braşov ocupă locul întai între staţiunile de schi din ţară, oferind schiorilor 10 pârtii cu grade diferite de dificultate, cu o lungime totală de 17 kilometri şi dotate cu instalaţii de trasport pe cablu. În zonă se practică şi turismul de conferinţă.

Judeţul Braşov deţine în ţară supremaţia la turismul montan. Infrastructura cuprinde 15cabane montane, multe dintre acestea însă degradate, 6 refugii şi 8 baze de salvare. Aproape200 de trasee turistice montane sunt omologate.

Datorită unui important potenţial agroturistic, numeroase pensiuni agroturistice sunt clasificate sau în curs de clasificare. Zona Bran-Moeciu-Fundata deţine ponderea cea mai mare a pensiunilor, peste 150 de unităţi. În zona Săcele au fost omologate 20 de pensiuni iar în Ţara Făgăraşului 15. Proiecte de dezvoltare a acestei nişe turistice există şi în Vama Buzăului. Turismul rural şi ecoturismul au început a fi practicate, însă cu o evoluţie mai lentă

11

Page 12: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

din cauza promovării insuficiente şi a infrastructurii de acces deficitare, şi în alte localităţi precum Hărman, Hoghiz, Jibert, Poiana Mărului, Prejmer, Purcăreni, Sânpetru, Teliu, Viscri, Zărneşti, Zizin. De remarcat este şi complexul turistic de lângă Mănăstirea Sâmbăta de Sus.

Indicatori de evaluare a turismuluiÎn anul 2006 Direcţia Judeţeană de Statistică a înregistrat un număr de aproximativ

480.000 de turişti în judeţul Braşov. Dintre aceştia 17% au fost străini. Numărul turiştilor este însă mai mare, cel înregistrat oficial neincluzând persoanele cazate în unităţile neînregistrate, precum şi în unităţi cu o capacitate de cazare mai mică de 5 camere. Înnoptările turiştilor străini în judeţ înregistrează o scădere începând cu anul 2004, ajungând la 199.000 în 2006.

12

Page 13: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

Din punct de vedere al capacitatii de cazare ne situam pe locul al doilea dupa judetul Constanta. Capacitatea de cazare a crescut in anul 2009 fata de 1990 cu 37,62%.In anul 2009 fata de anul 1990 numarul turistilor cazati a scazut cu 41,57%.In anul 2009 fata de anul 1990 indicele de utilizare a capacitatii de cazare turistica in functiune a scazut cu 44,90 puncte procentuale.

13

Page 14: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

Anul acesta, Brasovul a primit in perioada ianuarie-iulie mai multi vizitatori. Astfel ca numarul sosirilor in unitatile de cazare clasificate s-a ridicat la 260.000 de persoane, fata de 243.000 in aceeasi perioada a anului trecut. Numarul innoptarilor a crescut cu aproape 5% fata de primele sapte luni ale anului trecut. Doar orasele Brasov si Bucuresti au primit mai multi turisti fata de anul trecut.

Parcul Naţional Piatra Craiului primeşte aproximativ 100.000 de turişti anual, majoritatea venind pentru vizite de o zi, drumeţii şi picnic. Mai mult, datorită gradului ridicat de dezvoltare activităţilor de schi, judeţul Braşov ocupă primul loc pe ţară la această nişă turistică.

Operatorii de turism reprezintă un element important pentru dezvoltarea unei destinaţii turistice precum Judeţul Braşov. Există aproximativ 80 de agenţii de turism în Braşov iar câţiva dintre marii operatori deservesc piaţa naţională şi internatională de transport de persoane. Totuşi, durata şederii pe teritoriul judeţului este scurtă, deoarece clienţii acestor operatori optează pentru circuite naţionale. Alături de aceşti operatori, mai multe asociaţii activează pentru promovarea judeţului ca destinaţie turistică şi pentru dezvoltarea unui turism durabil în zonă.

Serviciile de informare turistică sunt slab organizate, atât la nivelul oraşelor, cât şi la nivelul întregului judeţ. Deşi există o reţea de informare turistică la nivelul judeţului, în curs de organizare prin Asociaţia pentru Promovarea şi Dezvoltarea Turismului Braşov (APDT),cuprinzând 7 centre (Braşov, Predeal, Râşnov, Făgăraş, Prejmer, Bran, Zărneşti), acestea nurăspund încă în mod adecvat nevoilor diverse ale turiştilor.

Există, de asemenea, programe de instruire pentru turism disponibile la Bran şi Braşov. Totuşi, acestea nu sunt actualizate şi nu acoperă suficient o serie de activităţi turistice precum planificarea, marketingul şi managementul, serviciile de ghizi şi ghizi pentru circuitele în natură

2.5. Valorificarea actuala a potentialului turistic – cultural :

Resursele culturale, comunitare şi de patrimoniu oferă o combinaţie deosebită de arhitectură, clădiri de patrimoniu, monumente şi evenimente comunitare. De o importanţă deosebită este municipiul Braşov, unul din cele mai bine păstrate oraşe medievale, unde centrul istoric arhitectural este conservat într-o stare bună (Biserica Neagră, cartierul Schei, Piaţa Sfatului, zidurile de apărare ale vechii cetăţi împreună cu turnurile şi bastioanele). Mai mult, judeţul oferă posibilitatea vizitării unei multitudini de cetăţi (Codlea, Făgăraş, Hoghiz, Prejmer, Râşnov, Rupea).

14

Page 15: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

Obiectivele culturale din judeţul Braşov:

TEATRUL SICĂ ALEXANDRESCU - Teatrul a fost inaugurat în 1946 sub denumirea “Teatrul de Stat”, pentru ca în 1968, regizorul Sică Alexandrescu, directorul institutiei, să-i modifice denumirea în “Teatrul Dramatic”. Fiind un teatru de repertoriu, în prezent îşi desfăşoară activitatea într-un edificiu inaugurat în 1959. Acesta dispune de două săli: sala mare cu 750 de locuri şi sala mică “Studio ‘82”, cu o capacitate de 60 de locuri.

FILARMONICA BRAŞOV - Iniţial, Societatea Filarmonică din Braşov (Kronstadter Philharmonische Gesellschaft) era o asociaţie muzicală a saşilor, dar ea era deschisă tuturor cetăţenilor oraşului, indiferent de naţionalitate. Această deschidere interculturală se concretiza în colaborarea cu dirijori şi solişti români, în conlucrarea cu asociaţiile corale săseşti, româneşti şi maghiare şi nu în ultimul rând, în promovarea creaţiei compozitorilor braşoveni. În primul său concert, Societatea Filarmonică Braşoveană a prezentat în data de 6 mai 1878, Uvertura la opera “Flautul fermecat” de W.A. Mozart şi Simfonia a VI-a de L.v. Beethoven, sub bagheta lui Anton Brandner, considerat fondatorul şi primul dirijor al acestei Societăţi. Calitatea muzicienilor Filarmonicii s-a afirmat cu strălucire în concertele prezentate sub bagheta unor maeştrii ca Franz Liszt, Ciprian Porumbescu şi George Enescu.În cadrul Filarmonicii îşi desfaşoară activitatea pe lângă Orchestra Simfonică, Orchestra de Cameră şi Quartetul Gaudeamus.

OPERA BRAŞOV - Opera din Braşov a fost înfiinţată în anul 1953 sub numele de “Teatru Muzical”. Creşterea valorică a colectivului şi a spectacolelor, ca şi succesele naţionale şi internaţionale au dus la transformarea Teatrului Muzical în Operă.

TEATRUL PENTRU COPII „ARLECHINO” - Teatrul Arlechino a fost înfiinţat în 1949 şi a funcţionat un timp în cadrul Teatrului Dramatic, pentru ca din 1991 să devină o instituţie profesionistă independentă.

CASA BAIULESCU - Pe locul unde astăzi se află Casa Baiulescu a fost ridicat în secolul XIV Bastionul Curelarilor, flancat după ziduri de Zwinger-ul curelarilor, iar dinspre strada Vămii (azi strada Mureşenilor) de Zwinger-ul blănarilor. În 1887 Bastionul Curelarilor este vândut şi demolat, pe locul acestuia Manole Diamandi a ridicat o vilă pe care a oferit-o cadou de nuntă fiicei sale şi ginerului său, Dr. Gheorghe Baiulescu, primul primar român al Braşovului.În această clădire funcţionează în prezent mai multe centre culturale: - Centrul Multicultural „George Bariţiu”, care derulează programe culturale şi promovează dialogul intercultural;

CENTRUL CULTURAL GERMAN CENTRUL CULTURAL ”REDUTA” - Vechea clădire a Redutei, ridicată în sec. al

XVIII-lea, a servit iniţial ca teatru, sală de concerte şi baluri. Clădirea a fost demolată în anul 1892 şi reclădită între anii 1893-1894 din fondurile Băncii “Kronstadter Allgemeine Sparkasse”. A purtat numele de “Reduta” după o vestită sală din Viena şi a funcţionat ca cinematograf, teatru şi sală de baluri şi concerte. Imobilul este nominalizat ca monument istoric şi face parte din Centrul Istoric al

15

Page 16: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

Braşovului cu titlul de Rezervaţie de Arhitectură. În prezent, instituţia găzduieşte mai multe manifestări culturale, printre care concerte ale Filarmonicii, expoziţii, concerte de muzică modernă şi piese de teatru.

GALERIA DE ARTA COMPRESS BARABASS GALERIA BISTRO DE L’ARTE GALERIA “KRON-ART GALLERY” GALERIA DE ARTA SABA CINEMA GO MULTIPLEX CINEMA MODERN SI BULEVARD

O serie de evenimente de anvergură precum festivalurile internaţionale : Cerbul de Aur, Dramaturgie Contemporană, Muzică de Cameră, Jazz, Festivalul Teatrului contemporan, Concertele de Orga la Biserica Neagra, Concertele Filarmonicii "Gheorghe Dima", Celebrarea Sfântului Gheorghe, Festivalul Taranesc Nedeia Muntilor, Festivalul National al Berii, Sarbatoarea Junilor reprezintă alte puncte de atracţie pentru turişti.

Tipuri de turism practicate în judeţul Braşov:

Extrem de complexă şi diversificată, oferta turistică a judeţului asigură condiţii pentrupracticarea a numeroase forme de turism.

1. Turismul montan de drumeţie este favorizat de existenţa masivelor muntoase, a suprafeţei mari acoperite cu păduri, a existenţei traseelor marcate, a cabanelor montane şi bazelor de cazare din localităţile limitrofe, precum şi a promovării acestor zone pe plan naţional şi internaţional.

2. Turismul dedicat prezintă o varietate mare. Turismul cultural-istoric este favorizat de existenţa a numeroase monumente istorice şi

de arhitectură pe întreg teritoriul judeţului. Turismul religios este practicat mai ales la Mânăstirea de la Sâmbăta de Sus unde au

loc, în timpul marilor sărbători creştine, slujbe religioase ce atrag un aflux mare de credincioşi. Mai mult, pe teritoriul judeţului se găsesc şapte complexe monahale şi numeroase biserici cu valoare istorică şi arhitecturală deosebită.

Turismul sportiv de tip alpinism, schi alpin, schi fond, echitaţie, mountainbike, deltaplanorism şi planorism, vânătoare şi pescuit sportiv în zonele colinare şi montane ale judeţului, „vânătoarea de imagini” tip safari ale unor specii precum lupul, ursul şi râsul, în judeţul Braşov trăind 30% din populaţia de mari carnivore a Europei.

Turismul ştiinţific tematic pe secţiuni de biodiversitate, speologie, geologie, paleontologie în rezervaţiile naturale ale judeţului.

Turismul rural sau agroturismul este practicat în special în zona satelor brănene (Fundata, Moeciu, Bran) şi în Poiana Mărului, zone ce constituie un areal cu un potenţial natural, istoric şi turistic deosebit, precum şi în zona Săcele-Tărlungeni, aflată în imediata apropiere a municipiului Braşov.

Ecoturismul este turismul cel mai apropiat de natură, oferit ca produs turistic în:

- zona Zărneşti, zonă în care acest tip de turism este dezvoltat în stadiul cel maiavansat din România, favorizat atât de cadrul natural excepţional (Parcul Naţional Piatra Craiului), cât şi de activitatea de organizare şi promovare a acestui tip deturism de către Administraţia Parcului Naţional Piatra Craiului, - zona Vama Buzăului, poartă de intrare în Masivul Ciucaş, unde funcţionează, în

16

Page 17: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

prezent, Centrul Educaţional de Ecologie şi Ecoturism,- zona Buneşti-Viscri, zonă incipientă în practicarea ecoturismului dar cu un potenţialdeosebit pentru o dezvoltare ulterioară în această direcţie,- zona Făgăraş, favorizată de cadrul natural, în care se practică un turism incipientde tip ecoturism, dar fără o strategie coerentă şi unitară în acest sens.

Turismul de afaceri şi conferinţe, din perspectiva căruia judeţul Braşov se bucură de un interes în creştere.

3. Zone cu potenţial turistic deosebit Municipiul Braşov oferă un profil turistic caraceterizat pe de o parte de cadrul natural, înconjurat fiind de munţi, iar pe de altă parte de cadrul istoric, oferind vizitatorilor unul din cele mai bine păstrate situri medievale din ţară. Majoritatea turiştilor ce vizitează anual municipiul sunt de origine română, numărul celor care aleg să înnopteze aici crescând de la an la an.

2.6. Elemente ale analizei SWOT :

17

Page 18: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

3. Directii de imbunatatire si dezvoltare :

3.1. Modernizarea infrastructurii generale si turistice:

O infrastructură de transport eficientă, conectată la reţeaua europeană de transport contribuie la creşterea competitivităţii economice, facilitează integrarea in economia europeană şi permite dezvoltarea de noi activităţi pe piaţa internă.

Dezvoltarea infrastructurii localităților. Brașov, nod de transport și comunicațiiDezvoltarea infrastructurii de bază localităților este considerată direcție prioritară a strategiei prin care se urmăreşte punerea în practică a unei politici integrate care să permită valorificareapotențialului – cultural, natural, turistic, economic în vederea creșterii calității vieții locuitorilor.

Obiective și măsuri: Dezvoltarea, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii de transport1. Fluidizarea circulației pe drumurile naționale şi europene – trasee ocolitoare pentru

localități (finalizarea unora, lărgirea şi consolidarea părților carosabile2. Modernizarea şi reabilitarea căilor de circulație locale (județene şi comunale) astfel ca

ele să corespundă cerințelor actuale de trafic modernizare/ reabilitare drumuri în principal a celor cu rol strategic‐ care fac legătura spre alte județe/ cele care pot fluidiza circulația ca alternativă pentru drumurile europene sau naționale

3. Construirea – dezvoltarea infrastructurii majore de transport construcția autostrăzii Bucureşti – Braşov –Borş, construcție aeroport.

4. Extinderea transportului public de călători spre zonele rurale şi în interiorul acestora, care să asigure curse regulate către localități în zona metropolitană transport modal, în zona Făgăraș, în zona Rupea

18

Page 19: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

5. Îmbunătățirea generală a calității transportului public de persoane – la nivel județean curespectarea condițiilor de protecția mediului (inclusiv transportul privat).

6. Realizare spații de parcare în concordanță cu fluența traficului şi a parcului autoîn special în municipiul Brașov.

Îmbunătățirea infrastructurii tehnico ‐ edilitare 1. Realizarea/ introducerea şi extinderea, reabilitarea și modernizarea rețelelor de apă

şi canalizare în județ în special în mediul rural.Finalizarea lucrărilor începute ‐ inclusiv cele prin PNDR măsura 322.

2. Modernizarea instalațiilor de producere şi distribuție a energiei termice,CET Brașov.

3. Îmbunătățirea izolării termice a blocurilor de locuințe în scopul creşterii confortului termic (continuarea și implementarea programului și în afara municipiului).

4. Creşterea calității și siguranței în funcționarea rețelelor pentru furnizarea gazuluimetan,precum şi a instalațiilor pentru distribuția energiei electrice.Extinderea rețelelor de distribuție;Introducerea surselor alternative de producere a energiei electrice.

5. Implementarea strategiei de management integrat al deșeurilor construirea, extinderea şi reabilitarea de rampe ecologice pentru deşeurile industriale, incineratoare.

Rezultate aşteptate:• îmbunătățirea infrastructurii de transport majore și interne va duce la crearea de legăturidirecte şi rapide cu coridoarele pan‐europene cu efect direct asupra îmbunătățirii mediuluide afaceri, a turismului;• îmbunătățirea infrastructurii de transport va conduce la creșterea gradului de mobilitate apopulației şi în consecință a accesului la muncă şi educație;• fluidizarea circulației prin introducerea de trasee alternative va conduce la creștere asiguranței în trafic;• armonizarea cu standardele europene în domeniul asigurării calității apei potabile, atratării apelor menajere, are drept scop asigurarea unui standard de viață ridicat allocuitorilor;• asigurarea unui standard de viață în domeniul calității apei potabile, a tratării apelormenajare şi în gestionarea deşeurilor;• îmbunătățirea accesului spre zonele dezavantajate;• diminuarea decalajului de dezvoltare între cele trei zone ‐ Brașov, Făgăraș, Rupea;• scăderea timpului necesar deplasării persoanelor, bunurilor și asigurării serviciilorDirecția 2.

Printre proiectele urmatoare se numără - executarea tronsonului trei al ocolitoarei municipiului Braşov, începerea lucrărilor pentru extinderea domeniului schiabil în Poiana Braşov, finalizarea patinoarului olimpic din parcul Tractorul dar şi începerea unor lucrări noi: Bazinul Olimpic de la Sala Sporturilor şi nu în ultimul rând modernizarea Grădinii Zoologice din cartierul Noua.

Autostrada Bucuresti – Brasov - Autostrada ce va permite parcurgerea distanţei dintre Capitală şi oraşul de la poalele Tâmpei în numai o oră şi jumătate va avea 174 de kilometri.

Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului şi Primăria Braşov vor investi aproximativ 30 de milioane de euro în infrastructura de schi din Poiana Braşov. În 2013, acolo ar urma să se desfăşoare o parte din Festivalul Olimpic al Tineretului European.

19

Page 20: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

În opinia ceferiştilor singura soluţie de redresare a sistemului de căi ferate este ca pe viitor să se facă investiţii importante în modernizarea infrastructurii CFR, care va conduce la îmbunătăţirea serviciilor oferite şi la creşterea veniturilor atrase. Ei au explicat că, atâta vreme cât trenurile vor circula cu întârzieri şi cu limitări de viteză, călătorii şi cei care apelează la serviciile de transport marfă vor fi nemulţumiţi şi această situaţie va persista chiar dacă se fac disponibilizări. Pe lista de propuneri pentru îmbunătăţirea transportului pe cale ferată s-au numărat şi asigurarea unui sistem de „transport social”, pentru categoriile defavorizate, prin promovarea de trasee acoperite de trenuri personale, cu legături foarte bune, modificarea sistemului de acordare a subvenţiilor de stat, eliminarea accizei pe motorina achiziţionată de unităţile feroviare şi stabilirea unor taxe egale pentru accesul pe infrastructura feroviară cu cele de pe cea rutieră.

3.2. Dezvoltarea si modernizarea BTMT :

Un alt pas important în dezvoltarea turismului îl detine modernizarea BTMT. Baza

tehnico-materiala turistica joaca unul dintre cele mai importante roluri în turism si de aceea

modernizarea si dezvoltarea ei este vitala în aceasta regiune.

Unitatile  de cazare  turistica  si unitatile de alimentare trebuie sa fie  special 

amenajate  si dotate, clasificate dupa gradul de confort oferit si dupa functiunile pe care le

îndeplinesc, iar principalul lor scop, de gazduire a turistilor si de prestarea unui set de servicii

pe toata perioada sederii turistilor în respectivele unitati trebuie sa fie valorificat la maximum.

Dezvoltarea Turismului

Județul Braşov reprezintă una dintre cele mai variate zone în ceea ce privește oferta turistică

din România prin resursele naturale (monumente ale naturii, rezervații naturale, parcuri

naționale), oportunitățile de practicare a sporturilor de iarnă, sporturi extreme (alpinism,

deltaplanorism), obiectivele istorice, arheologice, culturale (cetăți, castele, biserici, muzee) de

care dispune.

Trecutul bogat în istorie şi îmbinarea culturală şi multietnică din acest teritoriu fac din județul Braşov unul dintre cele mai interesante locuri din România.

Cu toate acestea județul Braşov nu a atins încă potențialul de a deveni una dintre cele mai interesante destinații din estul Europei deoarece:‐ accesibilitatea turiștilor în județul Brașov este mult îngreunată de lipsa aeroportului și/sau aunei autostrăzi.‐ valorificarea necorespunzătoare a resurselor turistice ‐ lipsa parcărilor şi a grupurilorsanitare în numeroase obiective turistice.‐ slaba valorificare a apelor minerale sau curative/balneare din județ ‐ zona Homorod‐ insuficiența materialelor de promovare turistică, starea de conservare precară a unorobiective turistice, absența unui cadru adecvat și constant de promovare a produselor

20

Page 21: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

turistice braşovene pe piața internațională‐ lipsa unei baze de date accesibilă privind derularea evenimentelor culturale la niveljudețean‐ numărul redus al programelor de instruire pentru turism şi neadaptarea celor existente lanişele de piață‐ nerespectarea normelor de construcție în unele zone turistice, în special în perimetrulparcurilor şi ariilor protejate‐ lipsa serviciilor de intervenție de urgență: pompieri, ambulanță, în zonele de risc (la bazapârtiilor, trasee turistice)‐ slaba dimensionare sau lipsa sistemelor de canalizare şi de alimentare cu apă în stațiunileturistice Poiana Braşov, Bran‐Moieciu‐ insuficienta utilizare a mijloacelor informatice şi a internetului pentru informare, marketingşi rezervare‐ în cazul stațiunilor ce oferă facilități pentru practicarea sporturilor de iarnă se înregistreazăun raport negativ calitate‐preț în comparație cu destinații similare din Europa.

Obiective și măsuri :

. Dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura creșterea atractivității și competitivității zonelor turistice cu potențial natural și cultural

1. Dezvoltarea infrastructurii de transport;Construirea infrastructurii majore ‐ aeroport, autostradă.Dezvoltarea/ modernizarea căilor/ rutelor de circulație alternative la drumurile europenesau naționale.

2. Valorificarea potențialului turistic montan prin construirea infrastructurii necesare: drumuri, refugii alpine, trasee drumeție, amenajare pârtii de schi existente şi dezvoltarea de noi pârtii, cu echipările aferente, în conformitate cu normele europene privind siguranța turistului, instalații de transport pe cablu, posturi Salvamont – Predeal, Poiana,

3. Reabilitarea/ modernizarea căilor de acces spre obiectivele turistice – infrastructura rutieră ‐ drumuri, parcări, poteci marcate, drumuri pietonale, adăposturi, piste pentru cicloturism.

4. Conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului arhitectural şi cultural al comunităților locale ‐ reabilitarea monumentelor, a ansamblurilor istorice şi de arhitecturăreabilitare centru istoric Brașov, reabilitare cetăți.

5. Modernizarea structurilor de primire turistică, precum şi modernizarea şi diversificarea serviciilor pe care acestea le oferă dezvoltare și dotarea infrastructuri pentru practicarea turismul de afaceri, săli de conferință.

6. Construirea unor noi unități turistice ce respectă principiile protecției naturii şi a mediului, al unei bune încadrări în imaginea locală şi peisagistică, precum şi al aprovizionării adecvate cu apă şi al recoltării apelor menajere şi deşeurilor.

7. Îmbunătățirea/ reabilitarea/ modernizarea infrastructurii bazelor sportive şi de agrement – dezvoltarea de noi baze/ reabilitarea celor prezente.

8. Crearea, reabilitarea şi extinderea infrastructurii de turism pentru petrecerea timpului liber şi a utilităților aferente piscine, ștranduri, transport feroviar pe linii cu ecartament îngust – Mocănița.

3.3. Promovarea și valorificarea obiectivelor turistice, a activităților şi manifestărilor :

21

Page 22: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

1. Promovarea unitară la nivel județean prin folosirea și recunoașterea brand‐ului turistic.

2. Dezvoltarea rolului activ de promotor a centrelor de informare turistică – funcționare, dotare, materiale utile, personal pregătit.

3. Promovarea activă a pachetelor turistice (agroturism, ecoturism, turism montan, ciclism rural), care să asigure o ofertă turistică diversificată.

4. Continuarea realizării de instrumente de vizibilitate a obiectivelor – indicatoare și panouri de informare.

5. Promovarea activităților/ evenimentelor care pot atrage turişti ‐ realizarea și diseminarea agendei evenimentelor speciale anuale ce se desfășoară la nivel de județ

6. Promovarea şi sprijinirea activităților agroturistice.7. Elaborarea şi implementarea unei strategii integrate de marketing şi comunicare,

coerentă şi unitară, care să promoveze activ, la nivel național şi internațional, potențialul turistic, atractivitatea şi identitatea județului.

Sprijinirea dezvoltării inițiativelor turistice :

1. Stimularea antreprenorilor în deschiderea de unități de alimentație publică în zone rurale cu potențial turistic,

2. Extinderea, organizarea centrelor turistice de informare care să răspundă adecvat cerințelor turiştilor atât din punctul de vedere al bazei de informații accesibile, cât şi al personalului calificat în domeniu.

3. Realizarea/ actualizarea documentației urbanistice pentru centrele istorice ale oraşelor şi comunelor din județ.

4. Crearea de zone de agrement şi parcuri turistice care să valorifice în mod pozitiv potențialul natural al teritoriului județului şi care să contribuie la conştientizarea publicului referitor la importanța prezervării mediului înconjurător.

5. Formarea personalului implicat în serviciile de turism cursuri de instruire în domeniile dezvoltării produsului turistic, marketing şi e‐marketing, cursuri de instruire pentru ghizi şi interpreți, școală de excelență în turism.

Rezultate așteptate:‐ creșterea calității serviciilor turistice practicate;‐ creșterea gradului de ocupare în unitățile de cazare;‐ infrastructură turistică de calitate – competitivă cu cea din țările vestice;‐ diversificarea serviciilor în turism;‐ menținerea locurilor de muncă existente și crearea de noi locuri de muncă;‐ îmbunătățirea calitativă a marketingului turistic ;‐ promovarea unitară a județului ca destinație turistică;‐ valorificarea resurselor culturale și naturale.

Concluzii :

Turismul are un impact considerabil asupra economiilor societatilor si culturilor tarilor in care se dezvolta. Acesta se manifesta pe o multime de planuri: de la stimularea cesterii economice la amelliorarea structurilor sociale; de la valorificarea superioara a resurselor naturale, la imbunatatirea conditiilor de viata. Turismul se detaseaza de celelalte activitati,

22

Page 23: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

fiind caracterizat printr-un dinamism inalt, atat la nivel national cat si la nivem intenational.In zilele noastre, se considera ca turismul are un caracter de masa asupra evoluiei economice si interationale.

Anexa :

23

Page 24: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

Castelul Bran Biserica Neagra

Cetatea Rasnov Cetatea Fagarasului

24

Page 25: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

Teatrul „Sica Alexandrescu” Opera Brasov

Casa Baiulescu Galeria Bistro de l’Arte

Biserica Evanghelica Fortificata Manastirea Sambata - Brasov – Voila Brasov – Feldioara

25

Page 26: Valorificarea Potentialului Cultural Religios Al Zonei Brasov

Bibliografie :

1. ALBU NICOLAE, Turism şi eficienţă Principii generale, Editura Lux Libris, Braşov,

2005.

2. ALBU NICOLAE, Turism şi eficienţă Turismul Braşovean, Editura Lux Libris,

Braşov.

3. DINU MIHAELA, Geografia turismuluI, Editura didactică şi pedagogică, R.A

Bucureşti 2005.

4. GLAVAN VASILE, Turismul în România, Editura Economică, Bucureşti, 2000.

5. LUCACONSTANTIN, CHIRIAC ALEXANDRA CRINA, Manualul ghidului de

turism, 2002.

6. MANOLESCU IRINA TEODORA, Amenajarea turistică a teritoriului, editura

PIM, Iaşi, 2006

7. MINCIU RODICA, Economia turismului, Editura Uranus, Bucureşti, 2001.

8. NISTOREANU PUIU , Management în turism, Editura Lux Libris, Bucureşti, 2002.

9. NITA VALENTIN, Managementul serviciilor de cazare, Editura Tehnopres, 2004.

10. SANDU PETRU, Management în turism, Editura Lux Libris, Bucureşti, 1998.

11. STANCIULESCU GABRIELA, Managementul operatiunilor de turism, editia aII-a

Editura Allbeck.

12. ZAHARIA VALENTINA, Tehnica operaţiunilor de turism, Editura Ex Libris, 2002.

13. www. brasov .insse.ro

14. www. brasov ean.ro

15. http://www.scritube.com/geografie/turism/BRASOV18311495.php

16. http://www.brasov.djc.ro/

17. http://www.ghid-brasov.ro/index.php?cid=8

18. http://www.infopensiuni.ro/brasov/

19. http://www.bzb.ro/index.php?page_name=stire_detalii&id_stire=50579

20. http://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%99ov

21. http://www.scritube.com/geografie/turism/PREMISE-CU-PRIVIRE-LA-

DEZVOLTA54911.php

26


Recommended