VALENTIN BÃLUÞOIU DEMOCRAÞIA ªI DREPTURILE OMULUI ÎN ... · – 1 ianuarie – Aderarea...

Problematica democraþiei ºi a drepturilor omului este una foartecomplexã în lumea contemporanã. În numeroase zone din lume asporit siguranþa vieþii de zi cu zi a oamenilor; raporturile întreautoritãþile statului ºi cetãþeni sunt reglementate; viaþa unui om adevenit cea mai preþioasã valoare; lupta pentru puterea politicãse desfãºoarã acum la urnele în care cetãþenii îºi depun voturilece exprimã opþiunile lor politice; cei învinºi în aceste „bãtãlii”electorale nu se mai tem pentru viaþa lor. Pentru a se ajunge laaceasta, a fost nevoie de un efort constant care a durat foartemult, începând de la apariþia primelor coduri de legi scrise ºi dela „inventarea” de cãtre vechii greci a conceptului de democraþie.

Deºi secolul al XX-lea reprezintã perioada din istoria omenirii încare principiile legate de democraþie ºi de respectarea drepturiloromului s-au impus într-o mare parte a lumii, acelaºi veac acunoscut numeroase încãlcãri ale drepturilor omului. Acestea aufost comise în þãrile în care au fost instaurate regimuriletotalitare. Dimpotrivã, în statele în care democraþia de tip liberals-a impus ºi în care drepturile omului sunt protejate prin lege ºiaplicate de autoritãþi, a crescut prosperitatea cetãþenilor, precumºi gradul lor de participare la rezolvarea problemelor comunitãþii.De aceea, în demersul nostru am abordat tema „Democraþieliberalã ºi totalitarism”.

Într-o mare parte din þãrile lumii, anumite categorii alepopulaþiei, defavorizate din punctul de vedere al drepturilorpolitice ºi al statutului lor social, ºi-au îmbunãtãþit statutul. Întreacestea se numãrã ºi femeile. Dacã la începutul secolului trecutfemeile nu aveau nici mãcar drept de vot, astãzi ele joacã un roldin ce în ce mai important în viaþa politicã, economicã, socialã,culturalã. Cu toate acestea, o problemã pe care societateamodernã n-a rezolvat-o pe deplin este cea legatã de egalitateaîntre bãrbaþi ºi femei. Un concept utilizat în ultima vreme este celde egalitate de gen. Termenul de gen „se referã la diferenþelesociale între femei ºi bãrbaþi care sunt învãþate ºi care se schimbãîn timp”1.

Acest capitol îºi propune sã asigure asumarea de cãtre elevi aideii de egalitate între genuri, cum trebuie acþionat pentruatingerea unui ideal de grup, precum ºi o atitudine de respingerea discriminãrilor pe criterii de sex. Toate aceste procese ºievenimente sunt prezentate în tema „Schimbarea statutuluifemeii în societate”. Tema este importantã, având în vedere faptul

197

DEMOCRAÞIA ªI DREPTURILEOMULUI ÎN SECOLUL XX

VALENTIN BÃLUÞOIU

VALENTIN BÃLUÞOIU • DEMOCRAÞIA ªI DREPTURILE OMULUI ÎN SECOLUL XX

cã în curriculum nu se abordeazã în detaliu problema roluluifemeii în societate ºi evoluþia statutului acesteia.

În acelaºi timp, însã, Europa este scena unui proces unic înistorie, care constã în integrarea unor þãri, între care ºi România,în Uniunea Europeanã. Unul dintre pilonii funcþionãrii actuale ºiviitoare a Uniunii Europene este tocmai respectarea drepturiloromului, precum ºi adoptarea sistemului democratic în þãrilemembre. Aceasta este prezentatã la tema „Integrarea europeanã ºidrepturile omului”.

Sursele selectate, evident, nu pot acoperi toatã complexitatea ºivastitatea subiectelor luate în discuþie.

198

1 Florentina Bocioc, Doina Dimitriu, Roxana Teºiu, CristinaVãileanu: Gender Mainstreaming, Metode ºi instrumente, Ghidpractic pentru abordarea integratoare a egalitãþii de gen, EdituraNeva, Bucureºti, 200, pag. 13.


199

TABEL METODOLOGIC

Tema Democraþie liberalã ºi totalitarism

Concepte – Democraþie– Totalitarism– Drepturi ale omului

Întrebãri cheie – Ce consecinþe au asupra drepturilor omului regimurile politice democratice,respectiv totalitare?

Cuvinte cheie – Comunism– Democraþie liberalã– Ideologie– Libertate

– Naþional-socialism– Partid politic– Toleranþã

Valorile cetãþenieidemocratice

– Respectul pentru drepturile ºi libertãþile omului– Responsabilitate cetãþeneascã

Competenþele princurriculum-ul deistorie

– Exprimarea unei opinii în limbajul specific istoriei– Formularea de argumente referitoare la un subiect istoric– Construirea de afirmaþii pe baza surselor ºi formularea de concluzii relative

la sursele istorice

Competenþelecetãþenieidemocratice

– Exercitarea drepturilor ºi responsabilitãþilor cetãþeneºti într-o societatedemocraticã

– Aprecierea demnitãþii umane– Respectarea legii

Rezultate aºteptate – Sã evalueze critic consecinþele pe care le-a avut nerespectarea drepturiloromului

– Asumarea responsabilitãþii cetãþeneºti– Consecvenþa comportamentului în raport cu un set de valori asumate

Categorii de surse – Literaturã ºtiinþificã– Presa– Surse orale

– Tabel statistic– Fotografii– Filme documentare

Metode – Brainstorming– Turul galeriei– Dezbaterea– Interviul

– Mozaicul– Jocul de rol– Conversaþia euristicã– Eseul


Tema Schimbarea statutului femeii în secolul XX

Concepte – Schimbare

Întrebãri cheie – De ce ºi cât de mult s-au modificat atitudinile oamenilor în ceea ce priveºtedrepturile femeii?

Cuvinte cheie – Discriminare– Dubla responsabilitate– Egalitate– Feminism– Gen– Non-violenþã

– Sex– Sufragetã– Drepturi politice– Statut social– Statut economic


– Toleranþã– Înþelegerea, acceptarea ºi

respectarea diversitãþii

– Flexibilitate ºi adaptarea laschimbare

– Respingerea stereotipiilor


– Exprimarea de opinii în limbajul specific istoriei– Utilizarea surselor de istorie oralã– Identificarea aspectelor trecutului ce pot contribui la înþelegerea prezentului– Recunoaºterea ºi acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor ºi

proceselor istorice


– Susþinerea solidaritãþii ºi a coeziunii sociale– Rezolvarea conflictelor într-o modalitate non-violentã– Recunoaºterea ºi acceptarea deosebirii dintre genuri– Aprecierea demnitãþii umane

Rezultate aºteptate – Eliminarea discriminãrilor datorate diferenþelor de gen– Consecvenþa comportamentului în raport cu un set de valori asumate– Aprecierea contribuþiei femeilor la funcþionarea societãþii ºi la progresul

acesteia

Categorii de surse – Literaturã ºtiinþificã– Presa– Surse orale

– Fotografii– Filme documentare– Paginã web

Metode – Dezbaterea– Conversaþia euristicã– Lucrul în perechi

– Brainstorming– Interviul– Mozaicul

200

Tema Integrarea europeanã ºi drepturile omului

Concepte – Integrare– Drepturi ale omului

Întrebãri cheie – Ce prevãd principalele tratate ºi documente în legãturã cu problemadrepturilor omului?

Cuvinte cheie – Acquis comunitar– Cele patru libertãþi– Eurosceptic– Tratate europene– Valori europene


– Toleranþã– Înþelegerea, acceptarea ºi respectarea diversitãþii– Flexibilitate ºi adaptarea la schimbare– Respingerea stereotipiilor


– Exprimarea de opinii în limbajul specific istoriei; utilizarea surselor deistorie oralã

– Recunoaºterea ºi acceptarea perspectivelor multiple asupra faptelor ºiproceselor istorice


– Acceptarea diferenþelor culturale între oameni– Exercitarea drepturilor de cetãþean român ºi european– Respectarea legii

Rezultate aºteptate – Elevii sã fie capabili sã-ºi asume responsabilitãþile de cetãþean român ºieuropean.

– Elevii sã-ºi asume o atitudine ºi un comportament în conformitate cuvalorile europene ale democraþiei pluraliste, dreptãþii, egalitãþii, solidaritãþiiºi drepturilor omului.

Categorii de surse – Literaturã ºtiinþificã– Surse orale

– Fotografii– Paginã web

Metode – Dezbaterea– Interviul– Brainstorming

– Eseul de cinci minute– Conversaþia euristicã


201


202

TABEL CRONOLOGIC

Istorie universalã România

– Înfiinþarea, în Marea Britanie, a UniuniiNaþionale a Societãþilor pentru Dreptulde Vot al Femeilor (NUWSS) condusã deMilicent Fawcet.

1897

– Acordarea pentru întâia oarã a PremiilorNobel.

– Înfiinþarea Uniunii Sociale ºi Politice aFemeilor (WSPU), condusã de EmmelinePankhurst.

1901

– Marie Sklodowska Curie (1867-1934)este prima femeie care a primit PremiulNobel (fizicã); ea va fi primi un al doileaPremiu Nobel în 1911.

1903

– Baroneasa germanã Bertha von Suttner(1843-1914) este prima femeie careprimeºte Premiul Nobel pentru pace.

1905

– Scriitoarea suedezã Selma Lagerlof esteprima femeie laureatã cu Premiul Nobelpentru literaturã.

1909

1910– Înfiinþarea Societãþii Ortodoxe Naþionale

a Femeilor Române, preºedintãAlexandrina Cantacuzino.

1912

– Elisa Leonida Zamfirescu devine primafemeie inginer de pe glob în urmaabsolvirii Academiei Regale Tehnice dinBerlin.

– Izbucnirea primului rãzboi mondial. 1914

1916 – Intrarea în primul rãzboi mondial aRomâniei.

1917– Moartea, în timpul bãtãliei de la

Mãrãºeºti, a Ecaterinei Teodoroiu, „Ioanad’Arc a românilor.”

1917-1918– Înfiinþarea, de cãtre Calypso Botez ºi alte

feministe, a Asociaþiei pentru emancipareacivilã ºi politicã a femeilor române.

– Dreptul de vot este acordat femeilor dinURSS, Austria ºi Suedia. 1918

– Desãvârºirea statului naþional românprin unirea României cu Basarabia,Bucovina ºi Transilvania.

– Modificarea celui de-al nouãsprezeceleaamendament al Constituþiei SUA:femeile capãtã drept de vot.

1920


203


1923– Constituþia României le exclude pe femei

de la exercitarea drepturilor electorale.

1926

– Începe publicarea cronicii familieiHallipa de Hortensia Papadat Bengescu,care, alãturi de Liviu Rebreanu, esteconsideratã întemeietoarea romanuluimodern românesc.

– Femeile din Marea Britanie primescdreptul de vot. 1928

1938– Noua Constituþie a României acordã

drept de vot femeilor.

1941– România intrã în al doilea rãzboi

mondial.

– Dreptul de vot este acordat femeilor dinFranþa ºi Italia. 1944-1945

19456 martie – Instaurarea regimului comunistîn România.

– Olandeza Francina (Fanny) Blankers-Koen obþine patru medalii de aur la JOde la Londra. Astfel, atleta olandezã adevenit prima mare vedetã femininã dinistoria sportului.

– Adoptarea de cãtre Organizaþia NaþiunilorUnite a Decaraþiei Universale aDrepturilor Omului.

1948

– 9 mai – Anunþarea planului ministruluide externe francez Robert Schuman deconstituire a Comunitãþii Europene aCãrbunelui ºi Oþelului (CECO).

1950

– 18 aprilie – Este semnat Tratatul de laParis pentru constituirea CECO, de cãtreBelgia, Franþa, Germania, Italia,Luxemburg ºi Olanda.

1951

– 25 martie – Sunt semnate tratatele careinstituie Comunitatea Europeanã aEnergiei Atomice (EURATOM) ºiComunitatea Economicã Europeanã(CEE) de cãtre ºase þãri – Belgia, Franþa,Germania, Italia, Luxemburg ºi Olanda;tratatele de înfiinþare sunt cunoscute subnumele de Tratatele de la Roma ºi auintrat în vigoare la 1 ianuarie 1958.

1957

– Punerea în vânzare a piluleicontraceptive (SUA). 1960


204


– Betty Friedan publicã The FeminineMistique (Mistica Femininã), lucrarefundamentalã a miºcãrii feministecontemporane.

1963

1965– Nicolae Ceauºescu devine conducãtorul

României comuniste.

1966– Decretul privind interzicerea

întreruperilor de sarcinã.

– 1 ianuarie – Marea Britanie, Danemarcaºi Irlanda devin membri CEE.

– Apare primul volum din ArhipelagulGulag de A. Soljeniþîn.

1973

– Anul internaþional al femeii. 1975

1976– La JO de la Montreal, Nadia Comãneci

obþine prima notã de 10 în istoriaconcursurilor de gimnasticã sportivã.

– 18 decembrie – Convenþie asupraeliminãrii tuturor formelor dediscriminare a femeilor, adoptatã deAdunarea Generalã ONU.

1979

– 1 ianuarie – Aderarea Greciei la CEE. 1981

– Ianuarie – Aderarea Spaniei ºiPortugaliei la CEE. 1986

– 1 iulie – intrã în vigoare Actul UnicEuropean, care adaugã cooperareapoliticã celei economice.

1987

– Cãderea regimurilor comuniste în Europa(Ungaria, Polonia, Cehoslovacia,Bulgaria, RDG).

1989– Cãderea regimului comunist în România.– Abrogarea Decretului privind

interzicerea întreruperilor de sarcinã.

– 7 februarie – semnarea TratatuluiUniunii Europene (Tratatul de laMaastricht).

1992

– Adoptarea Criteriilor de la Copenhaga.1993

1 februarie – acordul de asociere aRomâniei la Uniunea Europeanã.

– 1 ianuarie – Suedia, Finlanda ºi Austriadevin membre ale UE.

– Declaraþia ONU pentru eliminarea tuturorformelor de violenþã asupra femeilor.

1995

– Iunie – România depune cererea deaderare la Uniunea Europeanã.

– 1 ianuarie: Lansarea monedei uniceeuropene în 11 state europene (Franþa,Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg,Austria, Italia, Spania, Portugalia,Finlanda, Irlanda).

1999

10-11 decembrie, Consiliul European de laHelsinki decide sã deschidã negocierile deaderare cu încã ºase þãri candidate:Bulgaria, Letonia, Lituania, Malta,România ºi Slovacia.

– 7-11 decembrie: Consiliul European de laNisa. Semnarea Tratatului de la Nisa. 2000


205


– 1 mai: Ziua Extinderii. 10 þãri aderã laUniunea Europeanã (Cipru, Estonia,Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Cehia,Slovacia, Slovenia si Ungaria).

– Americana Linda Buck, keniana WangariMaathai ºi austriaca Elfriede Jelinekcâºtigã Premiul Nobel pentru medicinã,pace ºi literaturã.

2004

17 decembrie – la Consiliul European de laBruxelles, România a primit confirmareapoliticã a încheierii negocierilor de aderarela Uniunea Europeanã.

– 29 mai: Franþa respinge prin referendumratificarea Tratatului Constituþional.

– 1 iunie: Olanda respinge prinreferendum ratificarea TratatuluiConstituþional.

2005

25 aprilie, preºedintele Românei,TraianBãsescu, a semnat Tratatul de Aderare laUniunea Europeanã (Luxemburg).


Termenul de democraþie liberalã se referã la sistemul politiccaracterizat prin pluripartidism, alegeri libere, garantareadrepturilor, a libertãþilor cetãþeneºti ºi economie de piaþã.„Guvernarea în Occident dupã cel de-al doilea rãzboi mondial aevoluat cu mai mult succes. Sistemul democratic a fost peste totîn ascensiune ºi a adus cu el o mai mare influenþã pentru claselemuncitoare, femei, rasele neeuropene ºi statele mici. Procesulagitat al dezbaterilor ºi deciziilor deschise a produs o dezvoltareeconomicã uriaºã ºi mai eficientã decât economiile de comandãdin Est ºi a îmbunãtãþit standardul de viaþã al marii majoritãþi apopulaþiei… Nici o democraþie occidentalã n-a purtat rãzboiîmpotriva alteia”1, se spune în Enciclopaedia Britannica. Acestconcept, cel de democraþie liberalã, este aºadar strâns legat deacela de apãrare a drepturilor omului, garanþie a pãcii ºiprosperitãþii. Aceasta înseamnã, în acelaºi timp, asumarea deresponsabilitãþi din partea cetãþenilor. Tocmai prin încãlcareadrepturilor omului, regimurile totalitare au produs mari suferinþepropriilor lor cetãþeni.

206

TOTALITARISM ªIDEMOCRAÞIE LIBERALÃI.

1 Encyclopaedia Britannica 2001, De Luxe Edition CD-Rom, articolulLiberal Democracy.

Sursa 2.1 oferã o explicaþie înlegãturã cu extindereacomunismului.

TOTALITARISM ªI DEMOCRAÞIE LIBERALÃ

„Drepturile omului suntdrepturile proprii tuturoroamenilor, care îi protejeazã peaceºtia de eventualele abuzuriale statului ºi care sunt eternvalabile, neputând fi limitatede nici un stat. Încã de pevremea luptei împotrivaabsolutismului, ele au fostconsiderate a fi drepturi«înnãscute» ºi «inalienabile».(…) La baza drepturilor omuluiºi a drepturilor fundamentalese aflã demnitatea umanã,dreptul la liberã dezvoltare apersonalitãþii, egalitatea în faþa

justiþiei ºi tratamentulnepreferenþial, libertateareligioasã ºi de conºtiinþã,libertatea de expresie, a presei,a informaþiilor ºi a educaþiei,libertatea de întrunire ºiasociere, libertatea circulaþiei,libertatea profesiei ºi a muncii,inviolabilitatea domiciliului,garantarea proprietãþii ºi adreptului de moºtenire,dreptul la azil ºi petiþie,precum ºi drepturi legale, cade exemplu garanþia cã nimeninu va fi arestat în modnejustificat (…).”

207

O DEFINIÞIE A DREPTURILOR OMULUI1.

2.

1.1. WICHARD WOYKE (ED.),HANDWÖRTERBUCH INTERNATIONALEPOLITIK, BONN 1994

http://www.dadalos.org/rom/Menschenrechte/grundkurs_1.htm

APLICAÞIE• Pornind de la o definiþie a

conceptului de drepturiale omului, examinaþisursa 1.1 ºi rãspundeþi laurmãtoarele întrebãri:

• Precizaþi instituþia carepoate încãlca drepturileomului.

• Enumeraþi cinci dintredrepturile omului.

• Daþi exemple dedocumente din perioadaluptei împotrivaabsolutismului (secolul alXVIII-lea) care defineadrepturile omuluidrept „înnãscute” ºi„inalienabile”.

„Marxismul rãspunde la toateîntrebãrile ºi propune soluþiituturor problemelor caredistrug umanitatea din cele maivechi timpuri. Aceastãschimbare grandioasã pe care o

dorim este la îndemânanoastrã; oamenii îºi potschimba condiþiile de viaþã ºi,prin aceastã schimbare, însuºiomul va fi transformat.”(Heda Kovaly)

2.1. O SOLUÞIE LA PROBLEMELE UMANITÃÞII?

Jean François Soulet, Istoria comparatã a statelor comuniste din1945 pânã în zilele noastre, Polirom, Iaºi, pag. 13.

PRINCIPALELE DEOSEBIRIÎNTRE SISTEMELE POLITICEDEMOCRATICE ªI TOTALITARE


„Germania, decembrie 1933: Partidul [nazist] este «legatinseparabil de stat».”

208

2.2. LEGEA PRIVIND ASIGURAREA UNITÃÞIIPARTIDULUI ªI STATULUI

APLICAÞIE• Precizaþi trei probleme cu care s-a confruntat ºi se confruntã omenirea ºi în ce domenii.• Precizaþi posibile soluþii pentru rezolvarea acestor probleme. Realizaþi un joc de rol. Clasa sã

fie împãrþitã în patru grupe: cei ce iau deciziile (oameni politici), reprezentanþi ai opinieipublice ºi ai societãþii civile, oameni de afaceri, ziariºti. Discutaþi la nivelul fiecãrui grup solu-þiile pe care grupul respectiv le oferã la problemele umanitãþii. Un reprezentant al fiecãrui grupva prezenta soluþiile descoperite.

Geoff Layton, Germania: Al treilea Reich 1933-1945, All, Bucureºti,pag. 63.

2.3. CONSTITUÞIA REPUBLICII SOCIALISTEROMÂNIA, 1965

„Art. 3. În Republica SocialistãRomânia, forþa politicã

conducãtoare a întregii societãþieste Partidul Comunist Român.”

http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/const_1965.php

APLICAÞIE• Menþionaþi regimurile

politice totalitare alesecolului al XX-lea.

• Studiaþi sursele 2.2 ºi 2.3 ºirãspundeþi la urmãtoareleîntrebãri: câte partideasigurau conducereastatului în regimuriletotalitare?; pornind de larãspunsul la întrebareaanterioarã, descrieþialegerile din acele state: a)libere; b) controlate.(alegeþi o singurã variantã)

2.4. PUBLICAÞIA LIGII PROFESORILOR NAÞIONAL-SOCIALIªTIDESPRE IDEOLOGIA NAZISTÃ (1937)

„Naþional-socialismul este oideologie a cãrei pretenþie devalabilitate este totalã…Tineretul german nu trebuie sãse confrunte – precum seîntâmpla în epoca liberalã cuaºa-zisa obiectivitate – cuproblema alegerii dacã doreºtesau nu sã creascã în spiritul

materialismului sauidealismului, nazismului, alreligiei sau al ateismului, citrebuie format în mod conºtientîn conformitate cu principiilerecunoscute ca valabile ºi justeºi care s-au dovedit a fi astfel:conform principiilor ideologieinaþional-socialiste.”

Geoff Layton, Germania: Al treilea Reich 1933-1945, All, Bucureºti,pag. 98.

2.5. PREFAÞÃ A UNEI CÃRÞI DE FILOSOFIE DIN TIMPULREGIMULUI COMUNIST DIN ROMÂNIA

„Însuºirea materialismuluidialectic ºi istoric constituie ocondiþie indispensabilã pentruformarea unor cadre cu otemeinicã pregãtire, cu un modde gândire dialectic ºi cu un

larg orizont cultural, cu oviziune filosoficã adecvatãasupra implicaþiilor social-umane ale specialitãþii pentrucare se pregãtesc ºi cu o înaltãconºtiinþã revoluþionarã.”

Filosofie, manual universitar, Editura Didacticã ºi Pedagogicã,Bucureºti, 1985, pag. 4.

APLICAÞIEPe baza surselor 2.4 ºi 2.5,prezentaþi principalelemijloace cu care esteexercitatã puterea într-unregim totalitar. Descrieþirelaþia dintre cetãþeni ºiautoritate pe care o descriuaceste surse.


209

2.6. REZULTATUL ALEGERILOR DIN MAREA BRITANIE, 1950

Partidul Voturi LocuriLaburist 13266176 315Conservator 11507061 282Liberal 2621487 9Naþional Liberal 985343 16Comunist 91765 0Naþionalist Irlandez 65211 2Laburist Irlandez 52715 0Independent 50299 0Laburist Independent 26395 0Conservator Independent 24732 0Sinn Fein (alt partid irlandez) 23362 0Plaid Cymru (Partidul Þãrii Galilor) 17580 0Liberal Independent 15066 1SNP (Partidul Naþional Scoþian) 9708 0Anti-Partition (Partidul Ligii Irlandeze) 5084 0ILP (alt partid numit Independent Laburist) 4112 0

http://www.nationmaster.com/encyclopedia/UK-general-election,-1950

APLICAÞIE• Studiaþi sursa 2.6 ºi

argumentaþi rolulpartidelor politice într-unsistem politic dedemocraþie liberalã.

• Precizaþi o caracteristicã asistemului politic britanicîn comparaþie cu celromânesc, în urmastudierii compoziþieiparlamentului din RegatulUnit.

• Numãrul de partide ºiideologii este limitat?Argumentaþi rãspunsul.

APLICAÞIEStudiind sursele 2.2-6, identificaþi trei deosebiri dintre sistemele politice de democraþie liberalãºi cele totalitare.

SISTEMUL TOTALITAR COMUNIST ªIRESPECTAREA DREPTURILOR OMULUI3.

„Tatãl meu, Pãun Petru, a avuttrei ateliere: un atelier laChiºinãu, un atelier mecanic ºiturnãtorie de fontã la TurnuMãgurele (atelierul acela era dereparaþii capitale de ºlepuri peDunãre) ºi aici în Craiova oturnãtorie de fontã. Atelieruldin Chiºinãu a fost obligat sã-lpãrãseascã odatã cu venirearuºilor. Celelalte ateliere le-apierdut cu ocazia naþionalizãriidin 1948. Ceea ce am vãzut eu,copil fiind, au fost aºa-zisele

Sursele 3.1.1-5 se referã la modulîn care unele drepturi ale omuluierau respectate de regimulcomunist din România.

3.1. ISTORIE ORALÃ: CUM ERAU RESPECTATE DREPTURILE OMULUI ÎNROMÂNIA COMUNISTÃ

Carte poºtalã pe care este înscrisãadresa firmei lui Pãun Petre, care a fostnaþionalizatã de cãtre regimul comu-nist. Se poate citi: Atelier mecanic ºiturnãtorie de fontã Petru Pãun.

3.1.1.


procese verbale (prin care seconstata cã au fost confiscateustensilele, maºinile-unelte ºitot ce avea el în dotareaatelierului de la Turnu-Mãgurele), scrise pe o hârtieordinarã, pe o hârtie din astade maculator, de mânã, decifãrã antet, cu niºte semnãturicare sunt indescifrabile. El afost anunþat de fratele lui, care

era în relaþie cu comuniºtii, cãaceºtia intenþionau sã-laresteze, ba mai mult decâtatâta, cã aveau de gând sã-ipunã viaþa în primejdie. I s-aspus sã pãrãseascã deurgenþã oraºul Turnu-Mãgurele cu ce poate sã iamai repede ºi sã se ducãundeva în þarã, lucru pe carel-a ºi fãcut.”

210

APLICAÞIEStudiaþi sursa 3.1.1.• La ce drept al omului se

referã sursa?• Identificaþi trei abuzuri

comise de stat împotrivalui Pãun Petre.

3.1.2. „În perioada când eramla Colegiul Naþional «Carol I»,care pe vremuri se numeaLiceul «Nicolae Bãlcescu»,eram în clasa a IX-a, tata a fostarestat pe o perioadã de un an,un an ºi ceva, pentru niºtemotive care dupã aceea s-aulãmurit: e vorba de un accidentde muncã, soldat cu moarteaunui muncitor ºi în care tatan-a avut nici o vinã. Când afost eliberat nu s-a dat nici oexplicaþie, nu s-au adresat nici

scuze (probabil cã nu sepracticã asta), menþionându-secã este exonerat de orice fel devinã.Tata povestea cã înainte de a fieliberaþi, deþinuþilor li se fãceauinjecþii cu niºte substanþe care-ibuhãiau ca sã se creadã cã oduceau acolo ca-n paradis. Încelulã erau gratii de fier în locde podea ºi pe dedesupt curgeaapã, condiþii propice pentruinstaurarea unui reumatism dinacela vârtos.”

Mãrturie a profesorului Dan Pãun, intervievat de autorul acestuimodul, martie 2005.

APLICAÞIEStudiaþi sursa 3.1.2.Precizaþi ce drepturi ale luiPetre Pãun au fost încãlcate?

3.1.3. „Mi-aduc aminte cã erampus în dificultate: ce sã declar înlegãturã cu ce-a fost tata înaintede 23 august 1944? ªi, în modinvariabil, am fost sfãtuit, asta erealitatea, cã nu-mi trecea mieprin cap sã spun, cã a fostmuncitor sezonier, lucru pe carel-am declarat în mod permanent.Aºa am putut sã acced laColegiul Naþional «Carol I», înperioada în care aveau prioritatecopii de muncitori ºi þãrani.Ceilalþi care aveau altã origine

(«nesãnãtoasã») era mai greu sãajungã aici.Dar ceea ce este interesant estecã, în perioada în care tata afost reþinut pentru cercetãri,mie mi s-a scãzut nota lapurtare. Am vãzut asta ulteriorcând m-am uitat pe Diploma deMaturitate (Bacalaureat) ºi amrãmas stupefiat când am vãzutcã pentru o vinã pe care eu n-oaveam s-a procedat lapenalizarea mea. Acest fapt m-adurut ºi mã doare ºi-acuma.”



APLICAÞIEStudiaþi sursa 3.1.3.• Din ce motiv a fost nevoit

Dan Pãun sã nu spunãadevãrul în legãturã cuocupaþia tatãlui sãu? Încaz cã ar fi spus adevãrul,ce risca Dan Pãun?

• Care ar fi reacþia voastrãdacã vi s-ar scãdea nota lapurtare din cauze caren-au nimic de a face cucomportamentul vostru laºcoalã?

• Cunoaºteþi cazuriasemãnãtoare în ºcoalavoastrã, de scãdere a noteila purtare din motive carenu sunt în legãturã cucomportamentul elevilor?


3.1.4. „Partea cea mai delicatãeste cã dupã naþionalizare ºipânã prin 1954 i s-au refuzat[tatãlui autorului acesteimãrturii] angajãrile cu duratãnedeterminatã, spunându-i-se

cam peste tot cã «sã se ducã laTito ºi sã-i dea el de lucru,pentru cã aici în þarã a fostexploatator de muncitori, ºi caatare, nu este indicat sã lucrezecot la cot cu oamenii muncii.»”

211


3.1.5. „Socrul meu fusese, întinereþe, un adept alcolectivizãrii în agriculturã.«Întovãrãºiþi-vã ºi o sã mâncaþijimblã!», le spunea elconsãtenilor. Dupã o vreme,însã, lucrurile n-au mai mersbine. Oamenii îi spuneau: «NeaGicã, unde este jimbla pe carene-ai promis-o? »De aceea, socrul meu a cãutatsoluþii, nu numai în agriculturã,dar ºi în alte domenii (deexemplu în învãþãmânt).Criticile adresate regimului,precum ºi mãsurile despre carecredea cã sunt necesare, le

trimitea lui Paul NiculescuMizil (nu ºtiu de ce, dar aveaîncredere în Mizil). Pentru a nufi depistat, trimitea scrisori dinCaracal (domiciliul lui era într-ocomunã situatã la circa 90 kmde Craiova). El punea acelescrisori direct în vagonul poºtal.În acest mod, a trimis mai multescrisori lui Paul NiculescuMizil. Securitatea l-a depistat.Securiºtii au venit într-o zi ºi aupercheziþionat casa. L-au luat pesocrul meu ºi l-au interogat. Deasemenea, vecinii din stânga ºidin dreapta au fost interogaþi deSecuritate.”

APLICAÞIEStudiaþi sursa 3.1.4.• Indicaþi pasajul din text

care atestã încãlcarea decãtre autoritãþi adrepturilor omului.

• Despre ce drept al omuluieste vorba?

Mãrturie a lui V.S., intervievat de autorul acestui modul, februarie2005.

APLICAÞIE• La ce drept al omului se

referã sursa 3.1.5?• Ce instituþie a statului l-a

descoperit ºi anchetat peautorul mãrturiei de lasursa 3.1.5?

3.2. CEL MAI GRAV ACCIDENT NUCLEAR DIN ISTORIE

La 26 aprilie 1986 a avut loc celmai grav accident nuclear dinistorie la Centrala atomoelectricãde la Cernobâl, în fosta URSS.Sursa 3.6 descrie momentul carea dus la declanºarea catastrofei.

„În aceastã noapte Cernobâlulascunde douã secrete mortale.Primul este o eroare fatalã îndesign-ul reactorului pe careinginerii nu o cunosc… Celde-al doilea secret se referã laomul cu putere de decizie.Trecutul lui Anatoli Diatlov estemarcat de însãºi tehnologia pecare cautã sã o domine… Daringinerul ºef adjunct AnatoliDiatlov ignorã deliberat sfaturileprimite de sus asupra moduluide derulare a testului… E omulpartidului care încearcã sã facãlucrurile ca la carte, dar ºtie cãîn acest domeniu regulile ºirealitatea adesea nucorespund… Reactorul s-a opritacum complet. Diatlov iadecizia fatidicã.

– Tu ai fãcut reactorul sã seopreascã, idiotule! Ridicãnivelul, acum! Scoate imediattijele de control!Pentru a ridica nivelul…echipa a fost nevoitã sã scoatãdin reactor toate tijele decontrol. Tijele de control suntacceleratorul ºi frânareactorului nuclear… Dacã suntridicate, nivelul energiei creºterapid. Dacã sunt scoase,inginerii îºi pierd capacitateade a mai apãsa pe frânã.– Am întârziat destul din cauzaunor cretini ca voi… Cât despretine, dacã nu vrei sau nu poþi sãfaci ce þi se cere, pe viitor nu maie cazul sã ai aceastã problemã.Ai priceput? Dã-te din caleamea! Tregub, preia controlul!

APLICAÞIE• Indicaþi pasajele din sursã

care aratã dominaþiaautoritãþii politice asupracompetenþei profesionale.

• Identificaþi douã motivecare l-au îndreptãþit peDiatlov sã ia „deciziafatidicã”.

• Precizaþi douã motive aledezastrului nuclear.


Revolta oamenilor a fostînãbuºitã. Tregub ºiAchimov au ridicat nivelul deenergie al reactorului… Echipadin cabina de control aveatoate motivele sã se supunã.Un inginer nuclear are omeserie de prestigiu, bineplãtitã. Ei ºi familiile lor

locuiesc în oraºul alãturat,Pripiat. Au magazine bineaprovizionate, o ºcoalã ºi unparc de distracþii. Nimeni nuvrea sã îºi piardã postul,pentru cã ºi-ar pierdeapartamentul ºi ar ajungealtundeva, probabil în vreocentralã de prin Siberia.”

212

Documentarul realizat de Discovery: Channel Dezastrul de laCernobâl, 2004.

APLICAÞIEIntervievaþi-i pe pãrinþiivoºtri în legãturã cucomportamentul populaþieidin România în perioada încare s-au fãcut simþiteefectele dezastrului nuclearde la Cernobâl. Scrieþi uneseu de zece rânduri despremodul în care au acþionataceºtia în acea perioadã.

3.3. A FI RESPONSABIL ªI A ACÞIONA PENTRU PROTECÞIA MEDIULUI

La sfârºitul anilor ’70,campaniile oamenilor simpliau dat rezultate în toatã lumeaoccidentalã. În Germania,Miºcarea Ecologistã a câºtigatatâþia adepþi, încât a intrat înpoliticã. Legislaþia introdusã înEuropa, Japonia ºi Statele Unitea avut un efect vizibil. Mediile

industriale au început sã-ºifacã publice rezultatele.„Cazanele de la centrala ICI dinBillingham, care întrebuinþau3000 t cãrbune zilnic, acumconsumã gaze naturalenepoluante. Fumul, dioxidulde sulf, reziduurile de pietriº ºipraf au fost eliminate”.

Documentarul BBC, Secolul oamenilor, episodul Planeta în primejdie

APLICAÞIE• Precizaþi cel puþin douã dintre cauzele introducerii unei legislaþii pentru protecþia mediului în

Europa occidentalã, SUA ºi Japonia.• Precizaþi douã argumente pentru care fiecare cetãþean, prin propriul comportament, trebuie sã

contribuie la protecþia mediului.• Condiþiile de aderare la UE impun ºi respectarea unor clauze referitoare la mediu. În România,

acestea nu se pot respecta în totalitate. În consecinþã, România va plãti penalitãþi cãtre UE.Realizaþi o dezbatere pe tema protejãrii mediului cu referire la necesitatea menþinerii sauînchiderii unitãþilor economice poluante.

Sursa 3.4 descrie o modalitateprin care se încearcã introducereademocraþiei liberale în lumeacontemporanã.

3.4. ESTE FOLOSIREA FORÞEI MILITARE O MODALITATE PENTRUINTRODUCEREA DEMOCRAÞIEI ÎN LUMEA CONTEMPORANÃ?

„Folosirea forþei militare pentrupromovarea cauzei democraþieiºi libertãþii e unica garanþie aunei stabilitãþi reale ºi a uneisecuritãþi de duratã. Într-o lumeîn care rãul este încã foartevizibil, principiile democraticetrebuie sprijinite cu forþa în

toate formele sale: politicã ºieconomicã, culturalã ºi moralãºi, da, câteodatã chiar militarã.Orice campion al democraþieicare promoveazã principiile,dar nu le aplicã în forþã, nupoate face mare lucru în viaþapopoarelor oprimate.”

Secretarul de stat american Condoleezza Rice, extras dintr-ocuvântare þinutã la Universitatea Princeton, octombrie 2005. Lumea,nr. 11/2005, pag. 23.


213

APLICAÞIE• Sunteþi de acord cu afirmaþia cã pentru promovarea democraþiei este, uneori, necesarã

utilizarea forþei? Argumentaþi.• Sunteþi de acord cu formula „rãu foarte vizibil”? Stabiliþi prin dezbatere ce înseamnã aceastã

formulã ºi încercaþi sã identificaþi minimum douã exemple, în concepþia voastrã, de „rãu foartevizibil” în lumea contemporanã.

APLICAÞIE•Realizaþi un interviu cu o rudã sau o cunoºtinþã în legãturã cu modul în care i-au fost respectatedrepturile omului ºi completaþi tabelul de mai jos:

• Dupã aceea, confruntaþi rezultatele celorlalþi colegi într-un tabel de forma:

• Examinaþi rezultatele din cele douã coloane ºi arãtaþi în ce perioadã s-au respectat mai binedrepturile omului.

• În momentul catastrofei nucleare de la Cernobîl, câteva mii de militari ºi lucrãtori au fostmobilizaþi ºi puºi sã îngroape în beton reactorul care explodase. Cea mai mare parte dintre cei careau lucrat au murit din cauza bolilor incurabile cauzate de radiaþii. Ei nu au ºtiut, în momentul încare au primit misiunea, cã se duc la moarte. Argumentaþi faptul cã regimul comunist a realizat, înacest caz, o încãlcare a drepturilor omului. Dacã da, despre ce drept/drepturi este vorba?

• Realizaþi o dezbatere cu tema: „A fost corect sã se salveze câteva sute de mii/milioane deoameni prin sacrificiul a câtorva mii, care nu au ºtiut cã vor muri?” Cum credeþi cã s-ar firezolvat/ar fi trebuit sã se rezolve aceastã situaþie într-un sistem democratic? Redactaþi un eseude o paginã în care sã formulaþi opiniile voastre în legãturã cu cauzele pentru care drepturileomului sunt încãlcate într-un regim totalitar.

Înainte de 1989 Dupã 1989Nu i s-au încãlcat drepturile omului Nu i s-au încãlcat drepturile omuluiDrepturi electorale Dreptul de a alege ºi de a fi alesDreptul de asociere Dreptul de asociereLibertatea cuvântului Libertarea cuvântuluiDreptul la muncã Dreptul la muncãDreptul la învãþãturã Dreptul la învãþãturãLibertatea conºtiinþei Libertatea conºtiinþeiAlt drept Alt drept

Înainte de 1989 Dupã 1989Nr. de persoane cãrora nu li s-au încãlcatdrepturile omului

Nr. de persoane cãrora nu li s-au încãlcatdrepturile omului

Nr. de persoane cãrora li s-au încãlcatdrepturile electorale

Nr. de persoane cãrora li s-au încãlcatdrepturile electorale

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcatdreptul de asociere

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcat dreptul de asociere

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcatlibertatea cuvântului

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcat libertatea cuvântului

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcatdreptul la muncã

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcat dreptul la muncã

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcatdreptul la învãþãturã

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcat dreptul la învãþãturã

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcatlibertatea de conºtiinþã

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcat libertatea de conºtiinþã

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcatun alt drept

Nr. de persoane cãrora li s-a încãlcat un alt drept


Alexandr Soljeniþîn, scriitor ºi istoric sovietic. S-a nãscut în anul1918 în localitatea Kislodovsk, în regiunea Munþilor Caucaz. Aluptat în al doilea rãzboi mondial în armata sovieticã, fiind dedouã ori decorat. Între 1945-1953 a fost internat în lagãre deconcentrare, fiind autorul unei scrisori în care îl critica pe Stalin.Deºi, în urma detenþiei, s-a îmbolnãvit de cancer la stomac, s-avindecat. A scris mai multe lucrãri literare în care denunþaatmosfera apãsãtoare impusã de regimul totalitar din UniuneaSovieticã. În 1970 a primit Premiul Nobel pentru literaturã, iar în1974 a pãrãsit Uniunea Sovieticã. În 1973 a apãrut primul volumdin faimoasa lucrare Arhipelagul Gulag, o remarcabilã operã încare reconstituia, pe baza unui material documentar vast,condiþiile inumane de detenþie din timpul regimului stalinist. Înlucrãrile sale ulterioare, Soljeniþîn a militat pentru revenirea latradiþiile specific ruseºti ºi pentru evitarea copierii automate amodelului occidental. A fost reabilitat ºi a revenit în FederaþiaRusã în 1994 (dupã dezmembrarea Uniunii Sovietice).

Andrei Saharov (1921-1989) a fost un mare om de ºtiinþã ºi unactivist pentru drepturile omului. Pasionat de activitatea decercetare în domeniul fizicii ºi cosmologiei, a lucrat în domeniularmelor nucleare. Este considerat a fi pãrintele bombei cuhidrogen sovietice, testatã cu succes în anul 1953. A atras atenþiaasupra primejdiei reprezentate de cursa înarmãrilor nucleare. În1970, împreunã cu alþi doi disidenþi sovietici (Valery Chalidze ºiAndrei Tverdokhlebov) a întemeiat la Moscova Comitetul pentruDrepturile Omului. Împreunã cu soþia sa, Elena Bonner, a activatpentru democraþie ºi apãrarea drepturilor omului prin articole,apeluri, interviuri, demonstraþii etc. Împotriva sa, la ordinulguvernului sovietic a fost declanºatã o campanie de presã; maimulte scrisori deschise, unele semnate de membri ai AcademieiSovietice de ªtiinþã, îi denunþau activitatea. Activitatea luiAndrei Saharov, dusã pentru respectarea drepturilor omului înUniunea Sovieticã, a fost recompensatã în 1975 prin acordareaPremiului Nobel pentru pace. În 1979 a protestat publicîmpotriva rãzboiului dus de URSS în Afganistan. A fost exilat laGorki (1980-1986). Acolo ºi-a continuat activitatea, în ciudafaptului cã majoritatea cetãþenilor sovietici nu-i cunoºteaeforturile sau, pur ºi simplu, îl considera un trãdãtor. În timpulguvernãrii lui Mihail Gorbaciov a fost rechemat din exil ºi a fostales în Congresul Deputaþilor Poporului (Parlamentul sovietic) careprezentant al unei forþe de opoziþie.

Vaclav Havel, scriitor ºi unul dintre liderii vieþii intelectuale dinrãsãritul Europei, s-a nãscut la Praga în 1936. A studiat la uncolegiu tehnic (1955-1957). ªi-a continuat studiile la Academiade Artã din Praga, pe care a absolvit-o în 1967. A debutat ca autorde teatru în 1963. Dupã zdrobirea „Primãverii de la Praga” (1968),

214

PERSONALITÃÞI

Alexandr Soljeniþîn(http://mk29.image.pbase.com/u47/dimitrisokolenko/large/33960668.WAS0002.jpg)

Andrei Saharov(http://www.bacjrr.org/gallery/lemkhin/sakharov_big.jpg)


Havel a scris piese de teatru în care aducea critici regimuluicomunist. În 1977 a fost unul dintre fondatorii organizaþieipentru apãrarea drepturilor omului, Charta 77. În urma activitãþiisale, Havel a fost în mai multe rânduri arestat ºi întemniþat decãtre autoritãþile comuniste. În noiembrie 1989 a fundat oorganizaþie de opoziþie, Forumul Civic. Dupã cãderea regimuluicomunist, a fost ales preºedinte al Republicii Federale Cehe ºiSlovace (1989). Dupã destrãmarea acestei republici ºi apariþiaRepublicii Cehe, a fost ales preºedinte al acesteia din urmã(1993). Havel a contribuit într-o mãsurã deosebitã la restabilireademocraþiei în þara sa. A militat pentru reconcilierea cu Germaniaºi aderarea Cehiei la NATO ºi Uniunea Europeanã.

Cornel Chiriac (1941/1942-1975). Tânãrul Cornel Chiriac a fostpasionat de muzicã, rock ºi jazz. În timpul studiilor liceale aredactat de unul singur o revistã de jazz; textele erau scrise demânã, iar pozele, decupate din reviste strãine (poloneze mai ales)erau lipite. Cele 20 de reviste au fost trimise celor maireprezentativi muzicieni de jazz din România (între care JohnnyRãducanu). Acest tânãr ardea prin muzicã ºi pentru muzicã! Aurmat cursurile facultãþii de Limba Englezã a UniversitãþiiBucureºti ºi a fost angajat la Radio România, unde a fost autorulcelei mai faimoase emisiuni muzicale, Metronom. Atuncipublicul din România a luat cunoºtinþã de muzicieni precum JimiHendrix sau Bob Dylan. În calitatea sa de redactor la Radio, aajutat cel mai faimos grup din România, Phoenix, sã se lanseze.Emisiunea Metronom a avut un succes enorm, însã regimulcomunist considera cã muzica promovatã pe calea undelor deCornel Chiriac era subversivã. Când a difuzat la radio piesaBeatles-ilor Back in USSR, imediat dupã înãbuºirea Primãverii dela Praga, emisiunea sa a fost scoasã din programele radio. Dinacest motiv, Cornel Chiriac a fost nevoit sã pãrãseascã þara, avândîn bagaje doar înregistrãrile grupului Phoenix. A fost angajat deRadio Europa Liberã, unde a continuat sã difuzeze emisiuneaMetronom. Pe calea undelor, tineretul din România a putut sãasculte o altfel de muzicã decât cea agreatã de regimul comunist:Pink Floyd, Rolling Stones, Yes… „Pentru el, cel puþin la fel deimportant ca muzica, a fost întotdeauna fenomenul social, revoltaºi nemulþumirile din care þâºneau aceste cântece ºi care erauperfect oglindite adeseori în textele folosite. Cornel era, dupãcum ºtiþi, o enciclopedie a muzicii pop moderne, unul dintre ceimai buni cunoscãtori ai ei. Un om care o înþelegea perfect,fiindcã îi înþelegea rãdãcinile, ºtia de unde vine, îi împãrtãºeasetea de libertate ºi pace, oroarea de rãzboi ºi brutalitate.” (NoelBernard, directorul postului de radio Europa Liberã). Înemisiunea sa, Cornel Chiriac milita pentru libertatea deexprimare, pentru arta adevãratã, necenzuratã! Emisiunea sa eraascultatã cu sufletul la gurã nu numai în România, ci ºi în alteþãri ca Italia, Olanda, Ungaria, Cehoslovacia, Anglia, Bulgaria…Acest mare campion al libertãþii cuvântului a fost asasinat (nu seºtie încã în ce împrejurãri ºi dacã regimul comunist de laBucureºti a fost implicat) în 1975, înainte de a împlini 34 de ani!

215

Vaclav Havel(http://www.ilexikon.com/images/2/2c/Vaclav_Havel.jpg)

Cornel Chiriac(http://www.radio3net.ro/halloffame/index.php?cx)


Lupta împotriva discriminãrilor de orice fel constituie unimportant obiectiv al educaþiei pentru cetãþenie democraticã. Deaceea, se impune analiza modificãrilor intervenite în statutulfemeii în secolul al XX-lea. Timp de mii de ani, femeile au avutun statut social inferior celui al bãrbaþilor, acesta fiindcaracterizat prin lipsa de drepturi politice, economice etc. În1706, Mary Astell se întreba: „Dacã toþi bãrbaþii s-au nãscut liberi,cum se face cã toate femeile s-au nãscut sclave?” În 1791, subimpresia Revoluþiei franceze ºi a Declaraþiei drepturilor omului ºiale cetãþeanului, Olympe de Gouge redacta Declaraþia drepturilorfemeii ºi ale cetãþeniei, în care revendica egalitatea pentru femei.În secolul urmãtor a apãrut ºi s-a dezvoltat miºcarea feministã,care milita pentru acordarea de drepturi femeilor, între caredreptul de vot; acest din urmã drept a fost principala þintã aprimei etape din istoria miºcãrii feministe, care s-a încadrat întreanii 1848-1914. Noua miºcare feministã (începând cu anul 1969)s-a desfãºurat în contextul miºcãrilor tineretului de la sfârºitulanilor ’60. Femeile au luptat pentru dreptul de autodeterminareºi asupra propriului corp (legalizarea avorturilor), egalitatea înmuncã (muncã egalã-salarizare egalã, accesul la toate meseriile,recunoaºterea muncii desfãºurate în gospodãrie ºi de creºtere acopiilor). În consecinþã, a apãrut o legislaþie prin carediscriminarea soþiilor a fost eliminatã. În aceste condiþii, femeileau dreptul sã-ºi aleagã numele de familie, în acordarea custodieicopiilor se are în vedere binele acestuia, divorþul se acordã fãrãca una din pãrþi sã fie consideratã vinovatã etc. Existã legi careprotejeazã angajatele însãrcinate etc. În special în þãrile nordiceale Europei se vorbeºte chiar despre un „feminism de stat”. Înschimb, în alte zone ale Europei (ºi în România) femeia continuãsã aibã un statut inferior, provocat de menþinerea unor mentalitãþitradiþionale, fiind prezent conceptul de „feminizare a sãrãciei.”Recunoaºterea drepturilor femeii este legatã de activitatea unormilitante precum Clara Zetkin, Simone de Beauvoir, BettyFriedan, Khalida Messaoudi º.a.

216

SCHIMBAREA STATUTULUI FEMEIIÎN SECOLUL AL XX-LEAII.

SCHIMBAREA STATUTULUI FEMEII ÎN SECOLUL AL XX-LEA

217

DE CE ªI CÂT DE MULT S-AU MODIFICATATITUDINILE OAMENILOR ÎN CEEA CEPRIVEªTE DREPTURILE FEMEII?

1.„Hortensio: Biondello,Te du, s-o rogi pe scumpa mea soþieSã vin’-aici numaidecât……………………………………………………….Ei, unde mi-e soþia?Biondello: Vã trimite rãspuns cã poate-aþi pus la cale-o glumã,Nu vrea sã vie. Roagã sã vã duceþiLa dânsa.“

1.1. EGALITATE?

Shakespeare: Îmblânzirea Scorpiei, V, 2

1.2. PETRUCHIO: ÎÞI PORUNCESC,

„Acuma, Catarina, sã le spuiAcestor îndãrãtnice femei,Ce datorii au faþã de bãrbaþi.Caterina: Bãrbatul þi-e stãpân ºi pãzitor,E viaþa ta, e capul tãu, þi-e domn……………………………………………………………Deci fiþi la locul vostru, e mai bine;ªi mâinile, aºa cum se cuvine,Le-ncruciºaþi în semn de ascultare,ªi cereþi-le soþilor iertare,Iar dacã soþul meu îmi porunceºte,Îndeplinesc, pe loc, tot ce pofteºte…“

Shakespeare, Îmblânzirea Scorpiei, V, 2

APLICAÞIE• Care dintre situaþiile descrise în dialogurile din piesa lui

Shakespeare sunt în concordanþã cu idealul de egalitate întrefemei ºi bãrbaþi?

• Modificaþi unul dintre citatele shakespeariene într-un felcare sã ilustreze egalitatea dintre bãrbaþi ºi femei.


„D-na directoare a revistei[Eugenia de Reuss-Ianculescu]a þinut o documentatãconferinþã despre «Dreptul devot al femeii».Dupã o introducere ºtiinþificãîn care aratã necesitatea cafemeia sã ia parte la activitateaºi îndatoririle de cetãþeancã,

aratã cã toate reformele deînaltã ordine moralã – ocrotindcãminul, familia – sãvârºite înalte þãri de femeile care audreptul de a fi eligibile lacomunã ºi parlament. […]Conchide cã pentru aîmprimãvãra obiceiurilenoastre electorale, pentru a

întrona dreptatea ºi legalitateapentru propãºirea ei ºi aneamului, pentru a aduce realefoloase practice societãþii,pentru a forma conºtiinþacetãþenilor, e necesar cafemeia românã sã devinãcetãþeanã eligibilã ºialegãtoare.”

218

OBÞINEREA DREPTURILOR POLITICE2.

2.1. VOTURI PENTRU FEMEI

Caricaturã dintr-un ziar almilitantelor pentru acordareadreptului de vot femeilor (sufragete)din Marea Britanie, 1913.(http://www.learningcurve.gov.uk/britain1906to1918/g3/cs1/g3cs1s6.htm)

APLICAÞIEExaminaþi cu atenþie sursa 2.1.• Ce semnificaþie are ceasul din imagine?• Explicaþi semnificaþia siluetelor de femei din ce în ce mai mari care se aliniazã de la stânga

la dreapta.

La începutul secolului al XX-lea,în Anglia s-a desfãºurat o intensãactivitate pentru acordareadreptului de vot pentru femei.Activistele pentru acordareadreptului de vot se numeausufragete. Sufragetele au recurs lamodalitãþi extreme de a atrageatenþia asupra acordãrii dreptuluide vot pentru femei: legarea culanþuri de clãdirile publice,arderea cutiilor poºtale etc. Poliþiaa operat arestãri, unele sufragete aufost bãtute ºi hrãnite cu forþaatunci când acestea intrau în grevafoamei în închisoare.

În România, miºcarea feministã amilitat pentru acordarea dreptuluide vot ºi îmbunãtãþirea statutuluieconomico-social al femeii. Modali-tãþile prin care aceste cerinþe au fostpromovate: întemeierea unor asocia-þii feministe (Liga femeilor – 1894,Unirea Culturalã a Femeilor Româ-ne – 1915, Asociaþia pentru emanci-parea civilã ºi politicã a femeilorromâne – 1918 etc.), editarea depublicaþii feministe (Femeia româ-nã, Românca, Viitorul româncelor,Drepturile femeii, Revista noastrãetc.), redactarea de articole în presã,memorii etc. Personalitãþi care auilustrat miºcarea feministã dinRomânia: Sofia Nãdejde, AdelaXenopol, Ecaterina Arbore-Ralli,Ella Negruzzi, Eugenia de ReussIanculescu etc.

2.2. ÎNTRE PARTICIPAREA LA VIAÞA PUBLICÃ…

DREPTURILE FEMEII, anul I, nr. 10, decembrie 1912, pp. 20-21ªtefania Mihãilescu: Emanciparea femeii române, Antologie de texte, vol I, 1815-1918, Editura Ecumenica,Bucureºti, 2001, pag. 409.


„Sã ºoptim femeii ºi sã-irepetãm melodios, duios ºi cuvoce captivantã de sirenã:familia, familia, familia. Sã-iºoptim ºi sã o atragem înlãcaºul sfânt nu pentru ca sã omartirizãm, dupã cum sireneleprin dulceaþa cântecelor loratrãgeau navigatorii la þãrmpentru ca sã-i sfâºie ºi sã-i

mãnânce, ci pentru ca sã oîmbiem la farmecele vieþii deinterior, la farmecul de a trãigospodãrind, nãscând,alãptând, crescând ºi cultivândcopii în bune ºi sãnãtoasecondiþiuni morale, intelectualeºi fizice ºi secondând bãrbatulîn activitatea lui practicã sauintelectualã (…)”

219

2.3. …ªI OBLIGAÞIILE FAMILIALE!

George D. Nedelcu, Sugestiuni sociale. Decãdere moralã –Educaþiune. Feminismul – Familia – Femeia, Bucureºti, ImprimeriaFundaþiei Culturale – Principele Carol”, 1925, p. 26http://www.unibuc.ro/eBooks/istorie/ciupala/discursuridesprefemeie.htm#_ftn10

APLICAÞIECe poziþie exprimã sursa2.3? Este ea favorabilãacordãrii de drepturi femeiisau nu? Argumentaþirãspunsul. Pornind de lasursa 2.3, redactaþi un textcare sã exprime punctul devedere opus.

APLICAÞIEStudiaþi sursele 2.2, 2.3 ºi rezolvaþi urmãtoarele sarcini:1. Enumeraþi cel puþin trei argumente în favoarea acordãrii dreptului de vot pentru femei.2. Precizaþi cel puþin un motiv dat de adversarii acordãrii dreptului de vot femeilor.

STATUTUL ECONOMICO-SOCIAL ªIPROFESIONAL AL FEMEII ÎN PRIMAJUMÃTATE A SECOLULUI AL XX-LEA

3.3.1. DESPRE STATUTUL FEMEII ÎN FAMILIE LA

ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA

„Am cunoscut familii în carepânã ºi bijuteriile ºi baniifemeii erau depuºi pe numelebãrbatului, cu credinþã cã Eamoare înainte. Întâmplarea afãcut altfel. Noroc de testamentcare era reciproc, aºa cã femeiaa plãtit numai taxe mari de

moºtenire pentru o avere careera a ei… bine cã a fost aºa ºinu au venit rudele sã-i ia toatãaverea… Dar cazuri cândfemeia sub frica revolverului adat iscãliturã cã nu are nici ozestre… deºi fusese din belºugdotatã?”

Eugenia de Reuss Ianculescu, „Drepturile femeii”, anul I, nr 7, iulie1912, pp. 4-9ªtefania Mihãilescu: Emanciparea femeii române, antologie de texte,vol I, 1815-1918, Editura Ecumenica, Bucureºti, 2001, pag. 401.


„Anul trecut, dupã cum se ºtie,cererea D-nei Negruzzi de a fiadmisã în baroul avocaþilor, înþarã, dupã ce a fost admisã demarea majoritate a avocaþilordin localitate, în urma unuiproces fãcut de minoritateaadversã, a fost respinsã deCasaþie. […] Avocaþii pãrþiiadverse ºi-au fãcut cât au pututde bine datoria; dar e aºa degreu sã pledezi pentru o cauzãpierdutã! Argumentarea lor era,fireºte, slabã. Ziceau, bunãoarã,cã femeilor nu le poate acorda,dreptul de avocat, «fiindcãavocatura e o funcþie socialã,nu ca medicina, oriprofesoratul etc.»! argumentareîn care se vede confuzia determeni: cãci, ce e aceea«funcþie socialã»? ºi întrucâtnu sunt medicina ºiprofesoratul funcþiuni sociale?;

ziceau apoi, cã nu poate Curteade Casaþie sã hotãrascã aici, ciParlamentul trebuie sã facã olege expresã, deoarece intenþialegiuitorului n-a fost sã admitãºi pe femei a fi avocaþi… Darlegiuitorul din urmã al acesteichestiuni (d. Miºu Antonescu)trãieºte, ºi fiind întrebat care i-afost intenþia, a rãspuns cã eleste pentru ca femeia sã fieavocat, ca ºi alþi jurisconsulþiapreciaþi… Mai ziceau cã… nuar fi frumos ca femeile sãpledeze, cã poate ar veniîmbrãcate în costumenepotrivite… sau cã ar ajungeîn conflict cu bãrbaþii lor, fiindmãritate, cãci în virtutea puteriimaritale, ele trebuie sã cearãmai înainte autorizarea de ladânºii ca sã pledeze, ºi dacã ein-ar vrea sã le-o dee?…”Iaºi, 27 martie 1915

220

3.2. DREPTUL DE A ALEGE O MESERIE

Eleonora Stratilescu, „UNIREA FEMEILOR ROMÂNE”, anul VII, nr.3-4, martie 1915, pp. 174-178ªtefania Mihãilescu: Emanciparea femeii române, antologie de texte,vol I, 1815-1918, Editura Ecumenica, Bucureºti, 2001, pag. 475.

Ella Negruzzi (1876-1948), avocatºi publicist, a fost prima femeiedin România care a obþinutdreptul de a exercita meseria deavocat.

3.3. LORENA WEEKS, ANGAJATÃ ÎNTR-OCOMPANIE DE TELEFONIE DIN SUA

„Operatoarele lucrau tot timpul.Eu lucram în douã schimburi,ca sã mã pot ocupa de copiidupã amiaza. Începeam muncala ora 11, plecam la ora 14, îiluam de la ºcoalã ºi le dãdeamsã mãnânce, dupã care mãîntorceam la muncã la ora 19.

Era greu. Abia dupã 17 ani amprimit jumãtate de zi liberã deCrãciun. Mã uitam la tehnicieniºi mã gândeam cã ºi eu pot faceasta. Erau mai bine plãtiþi,aveau un program mai bun ºiaº fi vrut sã muncesc ºi euacolo.”

documentarul BBC Peoples’Century, episodul Half the People (1970)

APLICAÞIEStudiaþi sursa 3.3. Ceconcluzie puteþi desprindeîn legãturã cu statutulprofesional pe care îl aveaufemeile în comparaþie cubãrbaþii? Analizaþiurmãtoarele aspecte:– programul de lucru;– salarizarea;– accesul la diversele funcþii

ºi meserii.

APLICAÞIEExaminaþi sursele 3.1, 3.2 ºi 3.3. Arãtaþi câteva forme în care s-a manifestat statutul social ºieconomic al femeilor în prima jumãtate a secolului al XX-lea.


„E o zi caldã de primãvarã. Îmifac lecþiile în sufragerie. Prinfereastra deschisã, aud deodatãvocea tatei. Discutã cu vecinulSchmuel Adlerstein, tatãlMagdei, prietena mea decincisprezece ani. Veciniinoºtri sunt oameni mai învârstã, au deja copii cãsãtoriþi.Magda, copil fãcut la bãtrâneþe,e singurul care încã mai stã cuei. Discutã despre fetele lor.Vecinul povesteºte cã a hotãrâtdeja viitorul Magdei, aºa cum afãcut ºi cu fiicele mai mari.Peste doi ani, când terminãºcoala, se va mãrita cu David,bãiatul altor vecini. David sepregãteºte sã devinã medic.Nenea Adlerstein nu crede cãva fi o problemã, întrucât el e

om înstãrit, aºa cã fiica lui vaavea zestre mare. FamiliaAdlerstein este printre cele maibogate din oraº. Au o fabricã detextile care merge foarte bine ºilocuiesc într-o casã mare, cumulþi servitori. Aºa cã vecinulîºi permite sã-ºi «cumpere» unginere cu educaþie aleasã…Vecinul mai spune cã a vorbitdeja cu nenea Fischer, tatãl luiDavid, ºi i-a spus cã, dacã seîncheie cãsãtoria, el le asigurã ocasã de cãrãmidã în centruloraºului, dotatã cu tot cetrebuie unui cabinet medical.Tatãl Magdei crede cã, în felulacesta, ambele familii vor faceo afacere foarte profitabilã ºi cãtinerii nu ar avea de ce sã seîmpotriveascã.”

221

3.4. DESPRE CÃSÃTORIE ÎNTR-O FAMILIE EVREIASCÃ DIN TRANSILVANIA,ÎNAINTE DE CEL DE-AL DOILEA RÃZBOI MONDIAL

Heidi Fried, Pendulul vieþii,Editura Vremea XXI,Bucureºti, 2004, pp. 57-58.

Heidi Fried s-a nãscut ºi acopilãrit în Transilvania. A fostprintre puþinii evreisupravieþuitori ai Holocaustului.În 1944 a fost deportatã împreunãcu familia ei la Auschwitz decãtre naziºti. A fost mutatã îndiferite lagãre de muncã, avândnorocul sã fie eliberatã de trupelebritanice în primãvara anului1945.

APLICAÞIEAnalizaþi sursa 3.4. Lucraþi în grupe de 4-5 elevi.– O grupã redacteazã o scrisoare din partea personajului Magda Adlerstein, adresatã celei mai

bune prietene;– o grupã redacteazã o scrisoare din partea personajului David Fischer, adresatã celui mai bun prieten;– o grupã redacteazã o scrisoare din partea familiei Adlerstein cãtre rude, prin care le anunþã

evenimentul cãsãtoriei fiicei lor cu David Fischer;– o grupã redacteazã o scrisoare din partea familiei Fischer, adresatã rudelor, prin care este

anunþat evenimentul cãsãtoriei fiului lor David cu Magda Adlerstein;– o grupã redacteazã un articol scris de un ziarist, prin care se relateazã acelaºi eveniment al

cãsãtoriei dintre David Fischer ºi Magda Adlerstein.La final, grupele îºi prezintã concluziile întregii clase.

3.5. ªI FEMEILE AU FOST VICTIMELE HOLOCAUSTULUI!

„Începând din 1933, dinGermania au fost exilateaproximativ 150000 de evreiceºi, din 1941, au fost omorâteaproape o sutã de mii deevreice germane ºi aproximativ

trei milioane de evreice dealtã origine; lor li s-auadãugat mai multe sute demii de femei ale rromilor ºi unnumãr necunoscut de femeislave.”

Gisela Bock, Femeia în istoria Europei, Editura Polirom, Iaºi, p. 262.

Sursa 3.5 se referã la situaþiafemeilor evreice, care au înduratHolocaustul, ºi a altor femei apar-þinând raselor considerate „infe-rioare” de cãtre ideologia nazistã.

APLICAÞIEMenþionaþi motivul care a justificat, în concepþia naziºtilor, tratamentul aplicat femeilor evreice,rome, slave etc.


222

EVENIMENTE CARE AU CAUZATSCHIMBAREA STATUTULUI FEMEII4.

4.1. AFIª DIN TIMPUL CELUI DE-AL DOILEA RÃZBOI MONDIAL („ROSIE NITUITOAREA”)

APLICAÞIEPriviþi cu atenþie imagineaalãturatã (4.1):• În ce þarã a fost fãcutã

imaginea?• Ce reprezintã imaginea?• Descrieþi înfãþiºarea ºi

atitudinea personajuluidin imagine.

• Care este motivul pentrucare acest poster a fostfãcut?

• Precizaþi modificãrile destatut pe care le indicãaceastã fotografie ºi caresunt posibilele schimbãriîn mentalitatea oamenilordin acea perioadã.

• Examinaþi tabelulcronologic ºi stabiliþi cealte evenimente sauinovaþii medicale aucauzat schimbareastatutului femeii însecolul al XX-lea.

APLICAÞIEAccesaþi adresa de internet http://www.learningcurve.gov.uk/onfilm/1906to1918.htm. Vizionaþifilmul Women making munitions (Femei fabricând muniþii). Descrieþi imaginile vizionate ºiprecizaþi douã consecinþe ale primului rãzboi mondial asupra statutului femeii în perioadainterbelicã.


„În America ºi-au ars sutienele.Miºcarea feministã a început.Dacã ele pot, putem ºi noi aici,în Olanda. Pentru a ne facepublicitate, am folositteleviziunea ºi radioul.Acþiunea era o premierã ºi afost receptatã în mii de case.Eram atât de prost organizate…Nu aveam birou, telefon saucont în bancã. Într-o lunã,numãrul de membre a ajuns la3-4000. Eram 18 la început. A

fost incredibil. Aveam zile încare organizam acþiuni. Amprotestat la primãrie la ocãsãtorie. Una dintre problemeera faptul cã femeile erauacostate. Bãrbaþii fluieraufemeile ºi le vorbeau urât,speriind femeile pe stradã.Ne-am gândit sã le plãtim cuaceeaºi monedã. Era nostim.Eram tinere, entuziaste ºicredeam cã vom schimbalumea.”

223

MODALITÃÞI PRIN CARE FEMEILE AUACÞIONAT PENTRU A CUCERI DREPTURI5.

5.1. RITA HENDRIX, PARTICIPANTÃ LA FONDAREA GRUPULUIDOLAMINA, AL MIªCÃRII FEMININE

documentarul BBC Peoples’Century, episodul 1979 Half the People

Sursa 5.1 descrie o modalitate deacþiune civicã prin care femeileau izbutit sã câºtige uneledrepturi.

APLICAÞIEAccesaþi pagina de internet http://www.learningcurve.gov.uk/onfilm/1906to1918.htm. Daþi clickpe filmul Emily Davidson Killed (Emily Davidson ucisã). Descrieþi imaginile vizionate ºi indicaþio modalitate de acþiune pe care o consideraþi acceptabilã.

MODIFICÃRI APÃRUTE ÎN STATUTULFEMEII DIN ROMÂNIA ÎN TIMPULREGIMULUI COMUNIST ªI ÎN PERIOADAPOST-DECEMBRISTÃ

6.6.1. STATUTUL A DOUÃ GENERAÞII DE FEMEI DIN ROMÂNIA

Un interviu:Numele celui care a luatinterviul: Valentin BãluþoiuNumele celui intervievat: TBVârsta intervievatului: 67Ocupaþia intervievatului:pensionarã.Data interviului: 11 octombrie 2004

Întrebare: Mama dvs. a trãitînainte de cel de-al doilea rãzboimondial. Ce studii a fãcut?Rãspuns: Mama era bunã lacarte. Mi-aduc aminte cã îiplãcea mult sã citeascã. N-aputut sã facã însã decât patruclase, deoarece nu aveaposibilitãþi sã-ºi continuestudiile.

Î: Ce ocupaþie a avut mamadvs?R: Familia mea locuia înmediul rural. Aveam pãmântmult. S-a mãritat ºi a fãcutºapte copii. Avea în grijã ogospodãrie grea. Gãtea, spãlapentru toþi, avea grijã de copii,se ocupa de grãdina de lângãcasã, muncea ºi pe câmp


alãturi de tata ºi de copiii maimari. Aceasta era viaþa uneifemei de la þarã înainte derãzboi.”Î: Unde aþi lucrat dvs. ºi cemeserii aþi avut?R: Am trãit vremuri grele dupãrãzboi. Aº zice cã am avutghinionul sã trec prin douãperioade de tranziþie: una dupãrãzboi ºi alta în ziua de astãzi.A trebuit sã-mi câºtig pâineade micã. În 1953 (aveam 16ani), am plecat la oraº, undeam urmat ºcoala profesionalã.Am învãþat o meserie carepânã atunci nu era accesibilãfemeilor. Am devenitstrungãriþã. În clasa mea, cumine au învãþat, cred, încãvreo 27 de colege. Era o modãatunci ca femeile sã practice

meserii pe care înainte lefãceau doar bãrbaþii. Am lucratcâþiva ani într-o fabricã demaºini agricole. Sã ºtiþi cãfãceam faþã, eram la fel debunã la locul de muncãprecum bãrbaþii. Dupã ce m-ammãritat ºi am avut un copil, amfost promovatã în secþia deproiectare. Am fost desenatorcopist, apoi am fãcut liceul laseral (se fãcea carte, nu glumã,la seral). Am avansat; am fost,rând pe rând, desenator tehnic,desenator tehnic principal,proiectant, proiectantprincipal. Cred cã eram foartebunã în meseria aleasã. Eramplãtitã la fel ca ºi colegiibãrbaþi din birou. Împreunã cumine lucrau alte patru colege ºivreo 19 bãrbaþi.”

224

Sursa 6.1 se referã la situaþiafemeilor din România în perioadainterbelicã, atunci când cea maimare parte a populaþiei þãrii trãiaîn mediul rural, ºi la viaþa uneifemei dupã instaurarea înRomânia a regimului comunist.

APLICAÞIECredeþi cã mai existãdomenii rezervate doarbãrbaþilor? Alcãtuiþi o listã adomeniilor în care numãrulbãrbaþilor angajaþi este maimic decât cel al femeilor ºinotaþi în scris posibilelecauze ale acestei situaþii.

6.2. MÃRTURIE A UNEI EMINENTE PROFESOARE, PRIMA FATÃ CAREA FÃCUT PARTE DIN LOTUL OLIMPIC AL ROMÂNIEI LA OLIMPIADAINTERNAÞIONALÃ DE MATEMATICÃ (1965)

„Când am fãcut parte din lotulolimpic de matematicã num-am simþit discriminatã.Echipa era formatã din 5 bãieþiºi o fatã, eu. Fiindcã pe vremeaaceea (la 18 ani) eram foartetimidã ºi emotivã în relaþiile cuoamenii, mi-a prins bine faptulcã am fãcut parte dintr-o echipã«masculinã», cu care amcomunicat normal. În faþaproblemelor de concurs, nuconta cã eºti fatã sau bãiat.Ceea ce m-a ajutat pe minemereu a fost faptul cã în faþaproblemelor grele (nu numai dematematicã) reuºeam sã-micanalizez emoþiiletransformându-le în forþã. Mãenerva puþin faptul cã semenþiona mereu, ca ocuriozitate, faptul cã, pentruprima oarã, din echipaRomâniei la matematicã, faceparte o fatã. Am reuºit sãdovedesc cã nu asta conteazã.

Eram 6 concurenþi din Româniaîn luptã cu alte þãri. Am reuºittoþi 6 sã obþinem câte omedalie, iar punctajul meu afost cel mai bun din echipã.Reuºita a fost importantãpentru mine, pentru încredereape care eu însãmi o cãpãtasem;cã pot sã fac ce îmi propun,chiar dacã e greu.În timpul studiilor am trecutprintr-o întâmplare camdureroasã pentru mine. M-amcãsãtorit în timpul facultãþii ºiîn anul IV am nãscut primulcopil. Unul dintre profesori, pecare de altfel îl respect, m-aþinut minte probabil ca pe fatacare a fãcut un copil, altfel nuse explicã faptul cã la unexamen important a crezut decuviinþã sã mã „ajute”tratându-mã cu o indulgenþãjignitoare. Mi-a pus o singurãîntrebare, penibil de uºoarã,ºi… nota 9. Dacã s-ar fi

APLICAÞIE• Descoperiþi un motiv

pentru care prezenþa uneifete în echipa olimpicã dematematicã a Românieiera consideratã ocuriozitate.

• Luaþi interviuri mamelor,rudelor ºi cunoºtinþelorvoastre femei în legãturãcu experienþele dediscriminare prin careacestea au trecut sau trecla locul de muncã.

• Care este sfatul pe careautoarea rânduriloralãturate le dãfetelor/femeilor pornindde la propria experienþãde viaþã?


întâmplat asta acum, aº fiprotestat, cerând sã fiuexaminatã normal ºi corect ºi sãmi se punã nota meritatã. Daratunci nu am fost în stare sãreacþionez. Probabil însã cãaceastã întâmplare m-adeterminat sã-mi schimb felulde a fi, sã devin mai puternicã,

sã nu mai dau voie sã mi seîntâmple niciodatã cevaasemãnãtor.În carierã nu am simþitniciodatã vreo discriminare.Cred cã femeile suntdiscriminate dacã permit sã fiediscriminate. Nu trebuie sãpermitem.”

225

Relatare a unei profesoare de matematicã de la o ºcoalã de prestigiu dinRomânia, intervievatã de autorul materialului în 25 octombrie 2004

6.3. DOUÃ GENERAÞII DE FEMEI ÎN ROMÂNIA (ANII ’60)

APLICAÞIEObservaþi basmaua pe care opoartã bunica. În societateatradiþionalã româneascã,dupã mãritiº, o femeie eraobligatã sã poarte capulacoperit. Observaþi în cesituaþii se mai poartã astãzibasmaua. Aflaþi de ce.


„Având în vedere cãîntreruperea cursului sarciniireprezintã un act cu graveconsecinþe asupra sãnãtãþiifemeii ºi aduce mari prejudiciisporului natural al populaþiei,Consiliul de Stat al RepubliciiSocialiste România decreteazã:

Art. 1. – Întreruperea cursuluisarcinii este interzisã. […]Art. 7. – Efectuarea întreruperiicursului sarcinii în alte condiþiidecât cele prevãzute în acestdecret constituie infracþiune ºise pedepseºte potrivitdispoziþiilor Codului penal.”

226

6.4. ELEVI LA O ªCOALÃ PROFESIONALÃ DIN ROMÂNIA ÎN ANII ’70.ELEVII ACESTEI CLASE ÎNVÃÞAU STRUNGÃRIA

APLICAÞIEObservaþi proporþia dintrefetele ºi bãieþii din clasã. Ceschimbare în statutulfemeilor din Româniailustreazã aceastã sursã?

6.5. DECRETUL PRIVIND INTERZICEREA ÎNTRERUPERILOR DE SARCINÃ –29 SEPTEMBRIE 1966:

Bogdan Murgescu (coordonator): Istoria României în texte, EdituraCorint, Bucureºti, 2001, pp. 386-387.

6.6. BISERICA ORTODOXÃ ROMÂNÃ – ÎMPOTRIVA AVORTULUIªI A ORICÃROR PRACTICI CONTRACEPTIVE

„Sfântul Sinod al BisericiiOrtodoxe Române interzice cufermitate avortul, chiar dacãsarcina a apãrut în urma unuiviol, dar ºi orice metodãcontraceptivã, fie medicamentesau sterilet, apreciind cã oprireaîn evoluþie a sarcinii în oricefazã reprezintã pruncucidere.Avortul ºi toate practicileavortive sunt pãcate grelepentru cã: prin ele se ucide ofiinþã umanã ºi se împiedicã

procesul firesc al procreãriifiinþelor omeneºti. În plus, esteafectatã demnitatea femeii ºiprezintã riscul mutilãriitrupului femeii, al îmbolnãviriiºi morþii premature a mamei ºia femeii tinere care nu trebuieredusã la nivelul de obiect alplãcerii bãrbatului, nu trebuiebatjocoritã ºi umilitã în ceea ceeste specific, anume feminitateaºi calitatea sa de mamã”, seapreciazã în documentul remis

de Biroul de Presã al Patriarhieila sfârºitul lucrãrii SfântuluiSinod al BOR, reunit în 5 ºi 6iulie, Reºedinþa Patriarhalã.Înalþii Prelaþi semnaleazã cã,„în orice fazã ar fi produs,avortul rãmâne pruncucidere;prin el încãlcându-se poruncadivinã «Sã nu ucizi» (Ieºire20,13) ºi este cu atât mai grav,cu cât constituie uciderea uneifiinþe umane aflate înimposibilitatea de a se apãra.”

Ziarul Gândul, 8 iulie 2005, pag. 3


„Sunt pe apele mele, mã asigurpentru zilele respective, darviaþa mea de familie nu este.Te gândeºti numai cã trebuiesã achit factura respectivã, aia

trebuie plãtitã, aia trebuieplãtitã. Unde sã gãsesc marfarespectivã cât mai ieftinã ca sãobþin adaosul…? Nici aºa nueste bine.”

227

APLICAÞIESursele 6.5, 6.6 se referã la o lege introdusã de regimul comunist din România.• Ce motive sunt aduse pentru justificarea acestei legi?• Credeþi cã aceastã lege a fost bine primitã de cãtre femei? În legãturã cu aceastã problemã,

chestionaþi pe pãrinþii sau pe bunicii voºtri.• Existã ºi alte modalitãþi de evitare a unei sarcini nedorite?• Luaþi interviuri pãrinþilor, bunicilor, profesorilor sau prietenilor de familie ºi puneþi întrebarea:

Care au fost consecinþele asupra femeilor a Decretului privind interzicerea întreruperilor desarcinã?

• Consideraþi cã atitudinea BOR este corectã? Argumentaþi rãspunsul.• Problema avortului afecteazã ºi pe bãrbaþi? Motivaþi rãspunsul.

6.7. MÃRTURIE A UNEI FEMEI PATRON

Valentina Marinescu, Valentina Procopie, Accesul femeilor pe piaþamuncii, The Gallup Organization Romania, Edit.ro, 2004, pag. 51.

6.8. INTERVENÞIA ÎN ªEDINÞA CAMEREI DEPUTAÞILOR A DEPUTATEIPAULA IVÃNESCU, 4 MARTIE 2003

„În acest moment, femeile dinaceastã þarã constituie marjamajoritarã a sãrãciei, existânddeja un concept sociologic,care se numeºte «feminizareasãrãciei». 80% din ºomeriicronici, cei de lungã duratã,care nu sunt cuprinºi în niciun fel de statisticã, sunt de faptfemei, care sunt trecute devârsta de 40 de ani, de care, separe, nimeni nu mai are nevoieîn aceastã þarã. Situaþia lor estedramaticã, sunt mame, suntsoþii, sunt femei care sunt întoatã puterea ºi împlinireavârstei, dar care nu mai suntacceptate pe piaþa muncii.De asemenea, din cauzasãrãciei ºi a condiþiilorexistente, chiar ºi înainte de’89, fenomenul de destrãmare afamiliei se accentueazã pe zi ce

trece ºi tot mai multe familiirãmân cu un singur pãrinte.Acele familii monoparentale,din care 80% sunt conduse ºisusþinute de femei.Avem, de asemenea, problemafemeii care este la început dedrum, a adolescentei, a tinerei,care, de foarte multe ori, nugãseºte calea pentru a-ºiîmplini însuºirile, pentru a-ºicroi un drum în viaþã, conformcelor pe care le doreºte ºi le-arputea face ea cel mai bine.Avem problema femeiivârstnice, care, dupã ce aîngrijit o familie, a îngrijitpãrinþi, ajunge în situaþia de afi muritor de foame, muritordin lipsã de sãnãtate, muritordin lipsã de cãldurã. ªi ne morbãtrânii, pãrinþii, bunicii cuzile.”

http://www.cdep.ro/pls/steno/steno.stenograma?ids=5389&idm=1&idl=1

APLICAÞIE• Studiaþi sursa 6.8.

Descrieþi conceptul de„feminizare a sãrãciei” înRomânia în zilele noastre.

• Cunoaºteþi situaþii precumcele descrise în sursa 6.8?Descrieþi o astfel desituaþie.


228

APLICAÞIESursele 6.7-8 se referã la situaþia actualã din România.• Care dintre situaþiile descrise în sursele 6.7, 6.8 consideraþi cã sunt definitorii pentru situaþia

femeii din România zilelor noastre?• Cunoaºteþi situaþii ale unor femei realizate din punct de vedere social ºi profesional? Descrieþi

o astfel de situaþie.

APLICAÞIE• Pe baza surselor 6.1-8, identificaþi ºi precizaþi unele schimbãri apãrute în statutul femeii în

România dupã cel de-al doilea rãzboi mondial.• Redactaþi mai multe propoziþii care sã conþinã motive pentru care femeile au întâmpinat

obstacole în lupta pentru câºtigarea drepturilor, de exemplu: Locul femeii este la cratiþã.• Ce trebuie sã facã un grup de cetãþeni pentru a obþine anumite drepturi cuvenite (alegeþi oricâte

variante doriþi):1. Sã aºtepte ca drepturile sã le fie acordate;2. Sã utilizeze violenþa;3. Sã acþioneze prin intermediul petiþiilor cãtre guvernanþi, prin articole de presã, emisiuni

radio-TV, mitinguri ºi demonstraþii de protest non-violente etc.• Studiind sursa 5.1 arãtaþi prin care din modalitãþile enumerate mai sus au acþionat adeptele

miºcãrii feministe din þãrile dezvoltate în anii ’70-80 ai secolului trecut.• Imaginaþi-vã cã la alegerile prezidenþiale din România, în turul al II-lea, participã un bãrbat ºi o

femeie. Care ar fi criteriul dupã care aþi vota un anumit candidat?1. Sexul candidatului2. Partidul din care candidatul preferat face parte3. Calitãþile personale ale candidatului la preºedinþie.

• Argumentaþi-vã opþiunea sub forma unui discurs electoral pe care sã-l prezentaþi colegilor. • Realizaþi o scurtã cercetare pe marginea modificãrii statului femeii în România, luând un

interviu mamei, mãtuºii, bunicii sau altor persoane de sex feminin din familia voastrã. Notaþiinformaþiile obþinute în tabelul de mai jos:

Comparaþi rezultatele cercetãrilor voastre. Centralizaþi rezultatele într-un tabel de forma:

Generaþia bunicii Generaþia mamei Generaþia meaUnde trãia/trãieºte: mediul rural/urbanStudiiOcupaþie/slujbãÎmbrãcãminteTimp liber

Generaþia bunicii Generaþia mamei Generaþia meaNumãr de persoane intervievateMediul ruralMediul urbanNeºcolarizateAbsolvente de studii generaleAbsolvente de studii mediiAbsolvente de studii superioareOcupaþie/slujbã în agriculturãOcupaþie/slujbã în industrieOcupaþie/slujbã în serviciiFuncþii de conducere


229

APLICAÞIE• Ce concluzie puteþi desprinde din tabel în legãturã cu evoluþia statutului femeii?• Alegeþi din lista urmãtoare exemple de încãlcare a drepturilor femeilor (se aleg acele exemple

care se aplicã numai femeilor): •violenþa în familie, •preferinþa arãtatã bãieþilor, •încãlcareadreptului la educaþie, •încãlcarea dreptului la muncã, •egalitatea în faþa justiþiei ºi tratamentulnepreferenþial, •încãlcarea libertãþii religioase ºi de conºtiinþã, •încãlcarea libertãþii deexpresie, •încãlcarea libertãþii presei ºi a informaþiilor, •încãlcarea libertãþii de întrunire ºiasociere, •încãlcarea libertãþii circulaþiei, •încãlcarea libertãþii profesiei ºi a muncii,•încãlcarea inviolabilititãþii domiciliului, •violul, •încãlcarea garantãrii proprietãþii ºi adreptului de moºtenire, •încãlcarea dreptului la azil ºi petiþie, •traficul de persoane.

• Indicaþi, utilizând tabelul cronologic, documente internaþionale care protejeazã drepturilefemeilor.

• Daþi exemple de discriminare pe considerente de sex, întâlnite în clasa voastrã. Cum ar fitrebuit sã acþionaþi pentru eliminarea acestora?


Elisa Leonida Zamfirescu (1887-1973), prima femeie inginer dinlume. S-a nãscut în anul 1887 la Galaþi. A urmat ºcoala primarã laGalaþi ºi studiile medii la vestita ªcoalã Centralã din Bucureºti. Avrut sã devinã inginerã încã de pe bãncile liceului, dar nu a fostadmisã la ªcoala de Poduri ºi ªosele, deoarece aceastã instituþienu primea decât bãieþi. Totuºi, a studiat la Academia RegalãTehnicã de la Berlin (1909-1912), unde a fost primitã condiþionat,în mod excepþional. Aici a obþinut diploma de inginer în anul1912, fiind prima femeie inginer din Europa ºi chiar din lume. Alucrat ca ºefã a laboratoarelor la Institutul Geologic al Românieitimp de mai bine de 40 de ani (1920-1963). A elaborat metode noide analizã cu ajutorul cãrora a avut contribuþii excepþionale lacunoaºterea resurselor minerale ale þãrii.

Maria Cuþarida Crãtunescu (1857-1919), cea dintâi româncãdoctor ºi doctor în medicinã, ºi-a început studiile elementare ºisecundare în România, iar bacalaureatul ºi l-a dat la Zurich; aurmat cursurile facultãþii de medicinã de la Zurich ºi dinMontpellier, iar în 1883 ºi-a susþinut teza de doctorat la Paris.Reîntorcându-se în þarã, în 1885, dã consultaþii gratuite la spitalul„Filantropia” din Bucureºti, unde a funcþionat ca medic secundar(1893-1895), devenind ºefa serviciului de ginecologie. Între 1895-98 este medic de întreprindere la Fabrica de tutun ºi chibrituridin Bucureºti (cu peste 2000 de muncitori printre care multefemei). În 1897 organizeazã societatea „Leagãnul”, care urma sãînfiinþeze o creºã ºi un cãmin de zi, dar în urma conflictului cucomitetul de conducere se retrage ºi înfiinþeazã societatea„Materna”, destinatã îngrijirii copiilor nevoiaºi.

Smaranda Brãescu (1897-1948), recordmena mondialã absolutã.A fost o remarcabilã personalitate, datoritã cãreia în strãinãtates-a vorbit cu admiraþie despre România. La vârsta de 31 de ani arealizat primul salt cu paraºuta, în Germania, ºi a primit brevetulde paraºutist. România era astfel a patra þarã din Europa care aveao paraºutistã brevetatã (dupã Franþa, Cehoslovacia ºi Elveþia). La28 octombrie 1931 a sãrit cu paraºuta de la 6000 de metri, bãtândrecordul mondial de femei. La 19 mai 1932, sãrind de la 7233 demetri, în Statele Unite, Smaranda Brãescu a devenit recordmenãmondialã absolutã. Acea extraordinarã performanþã a fostdepãºitã abia în 1951, tot de un român, cãpitanul TraianDemetrescu-Popa, care a realizat un salt de 7250 de metri. În aniiurmãtori, Smaranda Brãescu s-a afirmat ca pilot. În timpulultimului rãzboi mondial a luptat pe frontul de est, într-o unitatesanitarã de aviaþie. Dupã rãzboi, în 1946, a semnat, alãturi de altepersonalitãþi, un memoriu în care protesta împotriva falsificãriialegerilor de cãtre comuniºti. Datoritã acestui fapt a fostcondamnatã la doi ani de închisoare, dar autoritãþile comunistenu au reuºit sã o gãseascã, fiind ascunsã de oameni cu suflet.

230

PERSONALITÃÞI

Elisa Leonida Zamfirescu(www.csc.matco.ro/elisa.html)

Smaranda Brãescu(ro.altermedia.info/images/Smaranda_Braescu.jpg)


Prima Tosca. Haricleea Hartulary (1860-1939) a fost numitãDarclée de cãtre marele compozitor francez Camille Saint-Saens.Nãscutã la Brãila, a fost una dintre cele mai vestite soprane aleepocii sale. A fost prima interpretã a faimosului rol al Toscãi dinopera cu acelaºi nume compusã de Giaccomo Puccini (1900).Între prietenii marii cântãreþe române s-a numãrat un alt marecompozitor, Leoncavallo.

Betty Friedan s-a nãscut în anul 1921. Deºi a beneficiat de oeducaþie aleasã (a absolvit în 1942 Colegiul Smith ºi dupã un anUniversitatea California din Berkeley), dupã ce s-a mãritat arenunþat la slujbã. Nemulþumitã de aceastã viaþã, a scris o cartefaimoasã, apãrutã în 1963: The Feminine Mystique (Misticafemininã), în care arãta cã femeile sunt discriminate, militândpentru un nou statut al femeii în societate.

231

Betty Friedan(http://www.equalrightsamendment.org/images/friedan.jpg)

Haricleea Hartulary(www.operanb.ro/history_opera.htm)


Integrarea europeanã reprezintã unul dintre cele mai importantefenomene pe care le cunoaºte continentul nostru. Dacã iniþialprocesul urmãrea, în primul rând, eliminarea pericolului unuinou rãzboi, ulterior s-au evidenþiat numeroase avantaje alecreºterii cooperãrii între statele europene. Prosperitatea statelormembre ºi rolul din ce în ce mai important pe care instituþiileeuropene l-au jucat în viaþa economicã ºi în relaþiileinternaþionale au atras un numãr din ce în ce mai mare demembri ºi au adâncit procesul de integrare. În zilele noastre, sutede milioane de oameni sunt cetãþeni ai statelor membre aleUniunii Europene; viaþa cotidianã a acestora este influenþatã dedeciziile organismelor supranaþionale de la Bruxelles ºiStrasbourg. Fundamenul integrãrii l-a constituit respectarea unorvalori, în prim plan fiind cele legate de drepturile omului ºi derespectarea demnitãþii umane. Aºa cum se arãta în preambululDeclaraþiei universale a drepturilor omului, adoptatã la 10decembrie 1948, respectarea drepturilor omului constituie ogaranþie a pãcii ºi cooperãrii internaþionale, deci ºi a reuºiteifenomenului de integrare europeanã. Informaþii suplimentarelegate de aceastã temã se întâlnesc în prezentul material înmodulele Cooperare ºi conflict – tema Paºi cãtre integrare(perspectiva româneascã – NATO-UE) ºi Mesajele culturii – temaGlobalizarea.

232

INTEGRAREA EUROPEANÃ ªIDREPTURILE OMULUIIII.

Primii paºi în direcþia integrãriieuropene s-au realizat în 1951prin unificarea industrieicãrbunelui ºi oþelului. A luatastfel naºtere ComunitateaEuropeanã a Cãrbunelui ºiOþelului (CECO), în urmasemnãrii Tratatului de la Paris(1951) de cãtre ºase stateeuropene. Aceleaºi state auîntemeiat ComunitateaEconomicã Europeanã (PiaþaComunã, CEE) ºi ComunitateaEuropeanã a Energiei Atomice(EURATOM) prin semnareaTratatului de la Roma, 25 martie1957.În acest mod au luat naºtereComunitãþile Europene (CECO,CEE, EURATOM).

Semnarea Tratatului de la Roma, 25 martie 1957.(http://content.answers.com/main/content/wp/en/thumb/b/b8/300px-Rometreaty.jpg)

INTEGRAREA EUROPEANÃ ªI DREPTURILE OMULUI

„Art. 1. Prin prezentul tratat,Înaltele Pãrþi Contractanteinstituie între ele o ComunitateEconomicã Europeanã.Art. 2. Comunitatea are camisiune, prin instituirea uneipieþe comune ºi prin apropie-rea treptatã a politicilor econo-mice ale statelor membre, sãpromoveze în întreaga Comu-nitate o dezvoltare armonioasãa activitãþilor economice, ocreºtere durabilã ºi echilibratã,o stabilitate crescândã, o creº-tere acceleratã a nivelului detrai ºi relaþii mai strânse întrestatele pe care le reuneºte.

Art. 3. În vederea realizãriiscopurilor prevãzute la articolul2, acþiunea Comunitãþiipresupune, în condiþiile ºi înconformitate cu termeneleprevãzute de prezentul tratat:(a) eliminarea, între statelemembre, a taxelor vamale ºi arestricþiilor cantitative laintrarea ºi ieºirea mãrfurilor,precum ºi a oricãror altormãsuri cu efect echivalent; […](c) eliminarea, între statelemembre, a obstacolelor carestau în calea liberei circulaþii apersoanelor, a serviciilor ºi acapitalurilor…”

233

DREPTURILE OMULUI ÎN TRATATELE ªIDOCUMENTELE EUROPENE1.

1.1. ÎNFIINÞAREA COMUNITÃÞII ECONOMICE EUROPENE

Tratatul de la Roma, 25 martie 1957http://www.ier.ro/Tratate/11957E_ROMA.pdf

APLICAÞIEExaminaþi cu atenþiesursa 1.1.• Indicaþi trei motive pentru

care a fost fondatãComunitatea EconomicãEuropeanã.

• Ce drept al omului estemenþionat în Tratatul de laRoma? (Pentru a rãspundela ultima întrebare,revedeþi sursa 1.1. de latema Totalitarism ºidemocraþie liberalã dincadrul acestui modul.

1.2. TRATATUL DE LA MAASTRICHT ªI CETÃÞENIA EUROPEANÃ

„Articolul 8(1) Se instituie cetãþeniaUniunii. Este cetãþean alUniunii orice persoanã care arecetãþenia unui stat membru.(2) Cetãþenii Uniunii se bucurãde drepturile ºi au obligaþiileprevãzute de prezentul tratat.Articolul 8a(1) Orice cetãþean al Uniunii aredreptul de liberã circulaþie ºi deºedere pe teritoriul statelormembre, sub rezerva limitãrilorºi condiþiilor prevãzute deprezentul tratat ºi de dispoziþiilede aplicare a acestuia. […]Articolul 8b (1) Orice cetãþeanal Uniunii, care îºi arereºedinþa într-un stat membruºi care nu este resortisant al

acestuia, are dreptul de a alegeºi de a fi ales la alegerile localedin statul membru în care îºiare reºedinþa, în aceleaºicondiþii ca ºi resortisanþiiacelui stat…(2) Fãrã a aduce atingeredispoziþiilor articolului 138alineatul (3) ºi dispoziþiiloradoptate pentru aplicareaacestuia, orice cetãþean alUniunii care îºi are reºedinþaîntr-un stat membru ºi care nueste resortisant al acestuia aredreptul de a alege ºi de a fiales la alegerile pentruParlamentul European în statulmembru în care îºi arereºedinþa, în aceleaºi condiþiica resortisanþii acelui stat.”

Tratatul de la Maastricht, 7 februarie 1992http://www.ier.ro/Tratate/11992M_Maastricht.pdf

Tratatul de la Maastricht (TratatulUniunii Europene) stabilea oUniune Europeanã, ceea cesemnificã creºterea gradului deintegrare politicã a statelormembre. Prevederile Tratatuluide la Maastricht au fostcompletate de cele ale Tratatuluide la Amsterdam (1997).

APLICAÞIEStudiaþi sursa 1.2.• Numiþi calitatea

menþionatã pentrucetãþenii statelor dinUniunea Europeanã încadrul Tratatului de laMaastricht.

• Comparaþi aceastã calitatecu drepturile acordate lanivel naþional.


„La articolul 8, alineatul (1) seînlocuieºte cu textul urmãtor:(1) Se instituie cetãþeniaUniunii. Este cetãþean alUniunii orice persoanã care

are cetãþenia unui statmembru. Cetãþenia Uniuniinu înlocuieºte cetãþenianaþionalã, ci o completeazã.”

234

1.3. TRATATUL DE LA AMSTERDAM ªI CETÃÞENIA EUROPEANÃ

Tratatul de la Amsterdam, 2 octombrie 1997

APLICAÞIEExaminaþi sursa 1.3 ºi rãspundeþi la urmãtoarele întrebãri:Dacã România va fi membru al Uniunii Europene, un cetãþean român va deveni cetãþean alUniunii Europene? Va mai beneficia, în acest caz, de cetãþenia românã?Presupunând cã un cetãþean român are domiciliul la Roma, de ce drepturi se va bucura el?(utilizaþi sursa 1.2).

1.4. CARTA DREPTURILOR FUNDAMENTALE A UE

„Carta drepturilorfundamentale a UniuniiEuropene este structuratã în 6capitole – Demnitatea,Libertãþile, Egalitatea,Solidaritatea, Cetãþenia ºiJustiþia (existând ºi un al VII-lea titlu: Dispoziþii generalecare reglementeazãinterpretarea ºi aplicarea Cartei)– cuprinzând în total 54 dearticole care definesc valorilefundamentale ale UniuniiEuropene ºi drepturile civile,politice, economice ºi socialeale cetãþeanului european.Primele capitole ale Cartei suntdedicate demnitãþii umane,dreptului la viaþã, dreptului laintegritatea persoanei, libertãþiide exprimare ºi libertãþii deconºtiinþã. În capitolul

Solidaritatea sunt introdusedrepturi sociale ºi economice,precum: dreptul la grevã,dreptul salariaþilor lainformaþie ºi consultãri, dreptulde a avea atât viaþã de familie,cât ºi viaþã profesionalã,dreptul la protecþie socialã ºi laserviciile sociale din interiorulUniunii Europene, protecþiasãnãtãþii. Carta drepturilorfundamentale a UniuniiEuropene promoveazã, deasemenea, egalitatea între sexeºi introduce drepturi, precumprotecþia datelor, interzicereapracticãrii eugeniei ºi a clonãriifiinþelor umane, dreptul la unmediu protejat, drepturilecopilului ºi ale persoanelor învârstã sau dreptul la o bunãadministrare.”

http://www.civica-online.ro/cetatenie_europeana/cetatenie_europeana.html

Sursa 1.4 se referã la Cartadrepturilor fundamentale aUniunii Europene, unul dintredocumentele de mare importanþãale UE.

1.5. DREPTURI ALE OMULUI ªI… FOTBAL!

„Pânã în anul 1995, conformreglementãrilor UEFA, fiecareechipã putea avea un numãr demaxim 3 jucãtori strãini înechipã. Aºa s-a format celebratripletã olandezã de la AC

Milan: Gullit – Van Basten –Rijkaard. În 1992, Bosman, unjucãtor olandez anonim, îºicâºtigã în instanþã dreptul de amunci în Uniunea Europeanãîn mod liber ºi neîngrãdit de

graniþe. Ca urmare a acestuifapt, orice jucãtor din þãrileUniunii Europene putea sãjoace la oricare echipã fãrã amai respecta legea impusã deUEFA. Pus la colþ de instanþã,


forul continental s-a vãzut înpostura de a elimina aceastãrestricþie, pãstrând totuºi olimitare a numãrului dejucãtori extracomunitari înlotul fiecãrei echipe. În urmaacestui fapt, în câþiva ani s-auformat adevãrate superechipealcãtuite practic din cei maibuni jucãtori ai planetei,

existând echipe care la unmoment dat aveau jucãtorireprezentând 15 sau chiar 18naþiuni. În momentul de faþã,fiecare federaþie naþionalãdecide numãrul de jucãtoriextracomunitari admiºi în lotsau numãrul de jucãtori strãiniadmiºi pe teren (în cazul þãrilordin afara Uniunii Europene).”

235

Claudiu Baban, UEFA, o jumãtate de secol, în Gazeta de Maramureº,13 iunie 2005.

Sursa 1.5 ne prezintã un cazparticular în care legislaþiaUniunii Europene a impusrespectarea unui drept al omuluiîncãlcat pânã în 1995 deregulamentele UniuniiAsociaþilor Europene de Fotbal(UEFA)

APLICAÞIE• Ce drept garantat de statele aparþinând Uniunii Europene era încãlcat prin interdicþia aplicatã

de UEFA unei echipe de fotbal de club dintr-o þarã membrã a UE, de a avea mai mult de treijucãtori strãini?

• Cãrei categorii de jucãtori i se aplicã limitarea numãrului lor într-o echipã de club aparþinândunei þãri dintr-o þarã membrã a UE?

VALORILE EUROPEI UNITE2.2.1. SEMNAREA TRATATULUI DE INSTITUIRE

A UNEI CONSTITUÞII EUROPENE

Semnarea la Roma, în Palatul Conservatorilor (Sala Horaþilor ºi Curiaþilor), aTratatului de instituire a unei Constituþii Europene (29 octombrie 2004).(www.museicapitolini.org/ en/eventi/evento_cost…)

ªefii de stat ºi de guvern ºiminiºtrii afacerilor externe aiþãrilor membre ºi þãrilorcandidate au semnat Tratatul deinstituire a unei Constituþiieuropene (29 octombrie 2004).Constituþia trebuie sã înlocuiascãtratatele pe baza cãrorafuncþioneazã Uniunea Europeanã.Tratatul va intra în vigoare cândva fi adoptat de þãrile semnatare.În Franþa ºi Olanda, Constituþiaeuropeanã a fost respinsã prinreferendum, ceea ce înseamnã cã,cel puþin deocamdatã, aceastãConstituþie nu va funcþiona.


„[…] Uniunea se bazeazã pevalorile respectãrii demnitãþiiumane, libertãþii, democraþiei,egalitãþii, statului de drept ºi arespectãrii drepturilor omului,inclusiv drepturile persoaneloraparþinând minoritãþilor.

Aceste valori sunt comunestatelor membre într-osocietate caracterizatã prinpluralism, nediscriminare,toleranþã, justiþie, solidaritateºi egalitate între bãrbaþi ºifemei.[…]”

236

2.2. VALORILE EUROPENE ÎN CONSTITUÞIA EUROPEANÃ

Tratat de instituire a unei Constituþii pentru Europa, Partea I, Titlul I,Art. I-2

APLICAÞIEExaminaþi sursa 2.2 ºiprecizaþi valorile europeneînscrise în textul Proiectuluide Constituþie europeanã.

CONDIÞIILE PE BAZA CÃRORA UN STATESTE PRIMIT ÎN UNIUNEA EUROPEANÃ.PARTIZANI AI INTEGRÃRIIªI EUROSCEPTICI

3.3.1. CRITERIILE DE LA COPENHAGA (1993)

„Pentru a deveni stat membru,o þarã candidatã trebuie sã înde-plineascã urmãtoarele condiþii:– Instituþii stabile care sãgaranteze democraþia, statul dedrept, respectarea drepturiloromului ºi protecþia minoritãþilor.– O economie de piaþãfuncþionalã, precum ºi

capacitatea de a face faþãpresiunilor concurenþiale dinpiaþa internã.– Capacitatea de a-ºi asumaobligaþiile de stat membru,inclusiv adeziunea laobiectivele politice,economice ºi monetare aleUniunii Europene.”

http://www.infoeuropa.ro/jsp/page.jsp?cid=6422&lid=1

3.2. PÃREREA UE DESPRE RESPECTAREA CRITERIILORDE LA COPENHAGA ÎN ROMÂNIA

„România continuã sãîndeplineascã criteriile politicepentru a deveni Stat Membru.România a fãcut paºiimportanþi în continuareareformei sistemului judiciarpentru a-i asigura o mai mareindependenþã, precum ºi cãtreîmbunãtãþirea situaþieilibertãþii presei, restituiriiproprietãþilor, protecþieiminoritãþilor ºi a copiilor. Cutoate acestea, mai sunt

necesare eforturi semnificativepentru continuarea reformeiadministraþiei publice, punereaefectivã în practicã a reformeisistemului judiciar ºiintensificarea luptei împotrivacorupþiei, în special a celei lanivel înalt. În ce priveºtedrepturile omului ºi protecþiaminoritãþilor, sunt necesareeforturi suplimentare pentruîmbunãtãþirea situaþieipersoanelor cu dizabilitãþi ºi


boli mentale. În ceea cepriveºte cerinþele economiceaferente statutului de membru,România continuã sãîndeplineascã criteriul uneieconomii de piaþã funcþionale.O punere în practicã serioasã aprogramului propriu dereforme structurale îi vapermite sã facã faþã presiunilorconcurenþiale ºi forþelor de

piaþã din cadrul UE… Româniaa fãcut progrese substanþiale înalinierea legislaþiei interne lalegislaþia Uniunii Europene ºiva fi capabilã sã-ºiîndeplineascã obligaþiile deStat Membru al Uniuniiîncepând cu momentuladerãrii dacã va accelerapregãtirile într-o serie dedomenii…”

237

România. Raport de monitorizare 2005. Rezumathttp://delegatie.infoeuropa.ro/Concluzii_RO.pdf

APLICAÞIEExaminaþi sursa 3.2 ºirezolvaþi sarcinile urmãtoare:1. Sintetizaþi, într-o frazã,opinia exprimatã de cãtreUniunea Europeanã cu pri-vire la îndeplinirea criteriu-lui politic de cãtre România.2. Cunoaºteþi personalexemple despre încãlcareadrepturilor omului înRomânia în aceastãperioadã? Daþi un exemplu.

Existã un numãr de cetãþeni aistatelor membre ale UniuniiEuropene care nu sunt de acordcu apartenenþa þãrilor lor la UE.Aceºtia sunt numiþi eurosceptici.O parte din argumentele lor suntprezentate în sursa 3.3.

3.3. PÃRERILE EUROSCEPTICILOR

„Românii se dau în vânt dupãUE, dar habar n-au ce vor plãtiîn schimbul împlinirii acestuivis. Societatea româneascãsuferã de obsesia integrãrii,cetãþenii de rând sunt ameþiþicu dezbateri politice savante ºineinteligibile, iar presa suferãde psihoza sclavului obedient,speriat sã nu supere pecineva… Pentru MareaBritanie, contribuþiile anuale labugetul UE înseamnã o uriaºãcheltuialã ºi o secãtuire aresurselor naþionale…Parlamentul britanic îºi pierdeautoritatea ºi puterea de aapãra interesele populaþiei…În general, acum, parlamenteleeuropene acceptã decretele dela Bruxelles, nãscocite de oadministraþie elitistã, asupracãrora nu au nici un fel deputere. Þãrile membre sunt înpermanenþã nãpãdite de un«rococo legislativ» (inclusiv înce priveºte curbura acceptabilãa bananelor ºi castraveþilor)care se dovedeºte atâtcostisitor, cât ºi demoralizant,dar ºi fatal pentru mulþi dintremicii întreprinzãtori. Patru legidin cinci, ce se pun în aplicareîn Marea Britanie, provin de laBruxelles. Regulamentul UEstipuleazã, în mod emfatic, cã

oficialitãþile nu au voie sã þinãcont de interesele þãrii lor deorigine, legislaþia europeanãprimând… În domeniulmonetar, introducerea euroînseamnã delegarea conduceriieconomiei naþionale cãtreBanca Centralã Europeanã […]De altfel, Bruxelles vrea sã«sovietizeze» naþiunileeuropene, creând o Europã aregiunilor, ceea ce va facilitacontrolul asupra popoarelor.Din acest motiv, ºi nu dinaltul, toate miºcãrileindependentiste sau separatisteale unor etnii locale sunt activsprijinite de Bruxelles (dupãprincipiul divide et impera, lacare se adaugã varianta nouãcorupe ºi vei conduce…). UEare mai multe ºanse de reuºitãdecât fosta Uniune Sovieticã.Deoarece, cu ajutorul marilorcorporaþii monopoliste, va daoamenilor «ce vor ei»: hranãdin belºug (de calitate proastã,dar frumos ambalatã, majoritarproduse pe bazã de zahãr,grãsimi ºi arome sintetice, genCoca-Cola sau Mc’Donalds),produse farmaceutice care sãfacã omului viaþa maisuportabilã, telenovele, muzicãimbecilizantã, sporturi despectator, animale de

Aici termenul de „rococolegislativ” se referã la mulþimeade legi ºi reglementãri pe carestatele din UE trebuie sã leaplice.


companie ºi acces la oricefantezie sexualã. Cine ar maiavea chef de „revoluþie”,beneficiind de toate acestea?Individul se poate retrage

într-un cocon în care poateexista singur (clasiculindividualism occidental),toate nevoile sale fiindasigurate de UE ºi de stat…”

238

Mariana Bell, UE – o nouã Uniune Sovieticã?, în Lumea, nr. 5/2005,p. 39.

APLICAÞIE• Citiþi fragmentul „Românii se dau în vânt dupã UE, dar habar n-au ce vor plãti în schimbul

împlinirii acestui vis. Societatea româneascã suferã de obsesia integrãrii, cetãþenii de rând suntameþiþi cu dezbateri politice savante ºi neinteligibile, iar presa suferã de psihoza sclavuluiobedient, speriat sã nu supere pe cineva…”. Argumentaþi-vã în scris poziþia pro sau contraacestui punct de vedere.

• Analizaþi afirmaþia „Pentru Marea Britanie, contribuþiile anuale la bugetul UE înseamnã ouriaºã cheltuialã…” Formulaþi o opinie în legãturã cu ce implicã pentru orice stat membru alUE (inclusiv pentru România) apartenenþa la Uniune.

• Recitiþi afirmaþiile de mai jos: „…parlamentele europene acceptã decretele de la Bruxelles,nãscocite de o administraþie elitistã, asupra cãrora nu au nici un fel de putere.”„Patru legi din cinci, ce se pun în aplicare în Marea Britanie, provin de la Bruxelles.Regulamentul UE stipuleazã… cã oficialitãþile nu au voie sã þinã cont de interesele þãrii lor deorigine, legislaþia europeanã primând…”„În domeniul monetar, introducerea euro înseamnã delegarea conducerii economiei naþionalecâtre Banca Centralã Europeanã”. Redactaþi un eseu de o jumãtate de paginã în care sãargumentaþi în ce mãsurã aceste situaþii se vor aplica ºi în cazul României.

• Consideraþi cã afirmaþia „Deoarece, cu ajutorul marilor corporaþii monopoliste, va da oamenilor«ce vor ei»: hranã din belºug (de calitate proastã, dar frumos ambalatã, majoritar produse pebazã de zahãr, grãsimi ºi arome sintetice, gen Coca-Cola sau Mc’Donalds), produse farmaceuticecare sã facã omului viaþa mai suportabilã, telenovele, muzicã imbecilizantã, sporturi despectator, animale de companie ºi acces la orice fantezie sexualã” corespunde realitãþii?Argumentaþi rãspunsul.

3.4. UN INTERVIU

Î. Care au fost urmãrileintegrãrii europene asupra þãriidvs., Irlanda?R. Pãrerea generalã este cãaderarea Irlandei la UniuneaEuropeanã a fost beneficãpentru þara mea dinurmãtoarele motive:a. Infrastructura (ºoselele,autostrãzile) a cunoscut odezvoltare enormã. Dezvoltareainfrastructurii a fost plãtitã cubanii europeni. Aceste fonduriau contribuit la eradicareaºomajului. Spre exemplu,ºomerii din micile oraºe erauutilizaþi pentru amenajarea unorspaþii verzi de o parte ºi de alta

a acelor drumuri construiteatunci. Cu aceleaºi fonduri aufost reabilitate clãdiri publice(cum ar fi ºcolile, centrelecomunitãþii etc.). Consider,totuºi, cã modernizarea ºidezvoltarea infrastructurii esteavantajul cel mai mare de cares-a bucurat Irlanda. Deoarece,dupã infrastructurã, urmeazãtoate celelalte.b. O altã consecinþãimportantã, din punctul meude vedere, a fost accesul lapieþele europene. Cea mai mareparte a comerþului þãrii noastreera susþinut cu Marea Britanie.Dupã integrare, produsele

irlandeze au intrat pe pieþeleinternaþionale fãrãintermediarii britanici. În acestmod s-a redus dependenþaeconomicã faþã de MareaBritanie, ceea ce a contribuit laafirmarea identitãþii naþionaleirlandeze în marea familieeuropeanã. Astfel, noi n-ammai fost percepuþi ca provinciebritanicã. Un momentimportant în acest sens l-aconstituit ziua de 1 mai 2004,când zece noi state au fostintegrate în UE; ceremonia deaderarea a avut loc la Dublin,capitala Irlandei; atunci amfost în centrul atenþiei, deºi


þara noastrã este micã (are maipuþin de 4 milioane delocuitori).c. Înainte de aderare, ramuraeconomicã de bazã eraagricultura. Astãzi, deºiagricultura continuã sã fie oramurã importantã, economiase bazeazã pe tehnologia înaltãºi servicii. Fermele familialeconstituiau coloana vertebralã aeconomiei irlandeze. Micileoraºe ºi satele erau pline defermieri care duceau laptele lacentrele de achiziþie adiferitelor firme. În acelelocalitãþi erau un numãr foartemare de mici magazine deunde fermierii îºi cumpãrautotul: mâncare, unelte, haineetc. Astãzi, aceste magazine audispãrut. Ceea ce a mai rãmaseste „pub”-ul, cârciuma, careconstituie o reminiscenþãculturalã a vechilor vremi.Dacã vrei sã cumperi ceva, teurci în maºinã ºi te duci laoraº, unde gãseºti ceea ce vrei.Înainte de aderare economiaera concentratã în micilelocalitãþi, astãzi nu mai esteaceeaºi situaþie. Astãzi,majoritatea populaþiei lucreazãîn oraºe, deoarece fermelefamiliale au dispãrut într-untimp scurt. Înainte vreme, ofermã avea 20 de vaci, astãzifermele au minim 100 de vaci.Micile localitãþi nu sunt altcevadecât localitãþi-dormitor.d. Pentru prima datã în istorie,irlandezii nu mai imigreazã. Dincontrã, Irlanda primeºteimigranþi. Dacã prin tradiþie, înIrlanda a existat o singurãculturã, în zilele noastre, marileoraºe, în special Dublin (ca ºiCorke, Limmerick, Waterford),au devenit cosmopolite. În urmãcu câteva decenii, unul dintremembrii vestitului grup irlandezThin Lizzy avea tatãl brazilian,ceea ce atunci reprezenta unfapt neobiºnuit. Astãzi, o astfel

de situaþie este consideratãnormalã. Acum 20 de ani, negriiîn oraºe ca Limmerick erauarãtaþi cu degetul. Astãzi, nu eneobiºnuit sã ai la firmã colegispanioli, germani, polonezi,români etc. În Dublin am vãzutun magazin polonez etc.Î. Ce ne puteþi spune despreeventualele atitudini anti-UEcare se manifestã în Irlanda?R. În ultimii ani au crescutsentimentele anti-UE dupãsemnarea Tratatului de la Nice(2002). La început, Tratatul afost respins, abia a doua oarã afost aprobat prin referendum.Cãror fapte se datoreazã aceastãatitudine? Sunt mai multeexplicaþii: una ar fi cãirlandezii sunt dezgustaþi decorupþia ºi de birocraþia de laBruxelles (asta este imaginea pecare funcþionarii europeni de laBruxelles o au în rândulcetãþenilor). Altã explicaþie ar fiaceea cã existã percepþia cãpoliticienii care nu au izbutitîn Irlanda au ajuns la Bruxelles.De exemplu, am avut un bunministru de finanþe, careneputând ajunge primministru, întrucât accesul îi erabarat de un alt politician foartepopular în þarã, în consecinþã, aajuns sã aibã un post importantla Bruxelles. La fel s-aîntâmplat cu mai mulþipoliticieni care, în luptele dinpropriile partide n-au sprijinitpe învingãtor ºi astfel nu maiaveau posibilitatea sã avanseze.Imaginea despre ei este cã suntoameni care au nevoie de unsalariu bun, de putere, de carenu mai pot beneficia în propriaþarã. O altã cauzã ar mai fi cã,de puþin timp, Irlanda dã maimulþi bani la Uniune decâtprimeºte ºi acest fapt nu-iîncântã pe contribuabiliiirlandezi, care au uitat cã aubeneficiat la rândul lor defonduri consistente europene.

239

Joe O’Mahony, cetãþean irlandez,13 ianuarie 2006.Sursa 3.4 este un interviu luat deautor unui cetãþean irlandez ºiexprimã percepþia unui omobiºnuit asupra consecinþelor pecare integrarea europeanã l-a avutasupra Irlandei (care a aderat laCEE în 1973).

Vezi modulul Miºcãrile depopulaþii în secolele XX-XXI


240

APLICAÞIE• Argumentaþi cu douã informaþii din text dacã cel intervievat este partizan al aderãrii þãrii sale

la UE sau un eurosceptic.• În ce domenii ar putea, dupã pãrerea voastrã, sã utilizeze România experienþa irlandezã în

domeniul integrãrii europene? Consideraþi cã este posibil ca România sã repete experienþaIrlandei? Argumentaþi în scris.

• Ce motive au provocat în Irlanda creºterea sentimentelor ºi atitudinilor anti-UE? Care motivesunt comune cu acelea întâlnite în sursa 3.3?

APLICAÞIE• Realizaþi propriile voastre interviuri pãrinþilor, prietenilor, rudelor, în care sã puneþi

urmãtoarele întrebãri: Care este stadiul îndeplinirii de cãtre România a criteriilor de laCopenhaga? Ce aºteptãri aveþi de la integrarea României în Uniunea Europeanã?

• Confruntaþi rãspunsurile primite de voi cu rãspunsurile colegilor de clasã.• Care sunt propriile voastre aºteptãri relativ la aderarea României la Uniunea Europeanã?• La sfârºit, realizaþi un tabel de forma:

• Alcãtuiþi apoi un tabel de forma:

• Realizaþi o dezbatere pornind de la întrebarea: Sunteþi de acord cu aderarea României laUniunea Europeanã? Participã toþi elevii clasei, care se aranjeazã în trei grupuri: partizaniiaderãrii la UE, indeciºii ºi euroscepticii. Reprezentanþii grupului partizanilor aderãrii ºi cei aieuroscepticilor furnizeazã argumente pentru opþiunea lor. La sfârºit, indeciºii vor stabili careargumente au fost mai convingãtoare.

Aºteptãri pozitive Aºteptãri negative

Aºteptãri pe termen scurt Aºteptãri pe termen lung


Nicolae Titulescu (1882-1941). A fost o excepþionalã personalitatea diplomaþiei româneºti în perioada dintre cele douã rãzboaiemondiale. S-a nãscut la Craiova. A urmat cursurile celei maivestite ºcoli din oraº, Colegiul Naþional „Carol I”, pe care l-aabsolvit cu media maximã. A fost premiant de onoare alfaimoasei ºcoli din Craiova. A urmat Facultatea de drept la Paris,pe care a absolvit-o cu brio, susþinându-ºi ºi doctoratul.Îmbrãþiºând cariera universitarã, a fost profesor de drept launiversitãþile din Iaºi (1907) ºi Bucureºti (1909). A intrat înpoliticã, fiind ales deputat în Parlamentul României (1912). Aîndeplinit funcþia de ministru de finanþe (1917, 1920-1921). Aparticipat la Conferinþa de Pace de la Paris, ca reprezentant îndelegaþia României. Numit delegat permanent la sesiunileSocietãþii Naþiunilor (1920-1936), a fost ales de douã oriconsecutiv (1930, 1931) preºedinte al Societãþii Naþiunilor. Aîndeplinit funcþia de ministru de externe al României (1927-1928,1932-1936). În activitatea sa, Nicolae Titulescu a fost un mareapãrãtor al pãcii ºi al intereselor României. Prin ideile privind„spiritualizarea frontierelor” în scopul intensificãrii cooperãriiîntre popoarele continentului nostru, Titulescu poate ficonsiderat un pionier al ideii europene.

Jean Monet (1888-1979). Alãturi de alt francez ilustru, RobertSchuman, poate fi considerat unul dintre pãrinþii Europei unite.A prezidat, imediat dupã terminarea ultimului rãzboi mondial,comitetul care a realizat planurile de modernizare ºi reechipare aindustriei franceze („Planul Monet”). A jucat un rol de seamã înelaborarea „Planului Schuman”, în urma cãruia a luat naºtereComunitatea Europeanã a Cãrbunelui ºi Oþelului (CECO), fiindprimul sãu preºedinte. În 1956 a organizat o fundaþie care militapentru ideea Statelor Unite ale Europei. Dupã moarte, osemintelesale au fost transferate în Panteonul din Paris, locul careadãposteºte rãmãºiþele celor mai iluºtri fii ai Franþei. Desprepersonalitatea lui Jean Monet, unul dintre diplomaþii iluºtri aisecolului al XX-lea, Henry Kissinger, scria: „Puþini oameni aujucat un asemenea rol în istoria lumii.”

Robert Schuman (1886-1963). Este considerat unul dintrefondatorii Uniunii Europene. În timpul celui de-al doilea rãzboimondial a participat la miºcarea de rezistenþã din Franþaîmpotriva ocupantului german. Dupã rãzboi, a îndeplinit funcþiilede ministru de finanþe (1946) ºi prim-ministru în guvernulFranþei. Activitatea cea mai intensã a dus-o în calitate deministru de externe în guvernul francez (1948-1952). În aceastãcalitate a lansat vestitul „Plan Schuman” în data de 9 mai 1950,prin care s-a declanºat procesul de unificare a Europei. Ziua de 9Mai este sãrbãtoritã drept Ziua Europei.

241

PERSONALITÃÞI

Nicolae Titulescu(http://domino.kappa.ro/guvern/diverse.nsf/toate/ist_ilustrata/$file/75.jpg)

Jean Monet(www.proeurope.org/eu_founders.html)

Robert Schuman(www.proeurope.org/eu_founders.html)


Alcide de Gasperi (1881-1954). A fost un mare om politic italian.Dupã primul rãzboi mondial a fondat Partidul Popular Italian(1921). S-a remarcat ca un adversar al fascismului. A fãcut partedin miºcarea de rezistenþã în timpul celui de-al doilea rãzboimondial, fiind unul dintre fondatorii Partidului Democrat CreºtinItalian, care a devenit cea mai importantã forþã politicã a Italieipostbelice. În calitate de ºef al guvernului italian (1945-1953), amilitat pentru realizarea unei federaþii de state democraticeeuropene. A contribuit la formarea Consiliului Europei ºi aComunitãþii Europene a Cãrbunelui ºi Oþelului (1951).

Konrad Adenauer (1876-1967). A fost unul dintre cei maiimportanþi oameni politici germani de dupã cel de-al doilearãzboi mondial. S-a remarcat ca primar al oraºului Köln (1917-1933). A fost închis într-un lagãr de concentrare de naziºti înanul 1944. În calitate de lider al Partidului Creºtin-Democrat, aajuns cancelar al Republicii Federale a Germaniei (1949). Întimpul guvernãrii sale, Germania occidentalã a devenit membrufondator al Consiliului Europei (1949), al Comunitãþii Europene aCãrbunelui ºi Oþelului (1951) ºi al Comunitãþii EconomiceEuropene (1957).

242

Alcide de Gasperi(www.proeurope.org/eu_founders.html)

Konrad Adenauer(www.proeurope.org/eu_founders.html)


La sursa 2.6 profesorul poate realiza o dezbatere cu clasa înlegãturã cu problema votului uninominal, problemã atât deactualã în dezbaterile politice din þara noastrã ºi prinintroducerea cãruia se sperã în reformarea clasei politiceromâneºti. Sistemul politic englez se bazeazã pe faptul cã statuleste împãrþit în circumscripþii electorale. Candideazã câte unreprezentant de la fiecare partid ºi independenþi, scrutinul fiindcâºtigat de cel care ia mai multe voturi în circumscripþiarespectivã („câºtigãtorul ia tot”). În acest caz este vorba descrutinul majoritar, care se deosebeºte de cel proporþional (careeste aplicat astãzi în România) ºi prin aceea cã numãrul de locuriîn parlament nu este proporþional cu numãrul de voturi (aceastaeste anomalia care se cere a fi identificatã de elevi). În acelaºitimp, într-o circumscripþie electoralã, alegãtorul nu voteazã unpartid, ci o persoanã (care aparþine unui partid sau altuia); aºadar,întâlnim votul uninominal. Se poate realiza o dezbatere cu clasaîn legãturã cu avantajele ºi dezavantajele celor douã sistemeelectorale (cel proporþional ºi cel majoritar). Clasa se poateîmpãrþi în grupe care vor avea ca sarcinã sã stabileascã ce sistemelectoral preferã. Concluziile se pot introduce într-un tabel deforma:

Se poate împãrþi clasa în mai multe grupe; o grupã studiazãsursele (2.2), (2.3), o alta sursele (2.4), (2.5), a treia sursa (2.6).Fiecare grupã extrage concluziile la care a ajuns în legãturã cusursele analizate ºi apoi se informeazã reciproc. Pe bazainformaþiilor astfel obþinute se rezolvã sarcina constând înidentificarea unor deosebiri între sistemele politice democraticeºi cele totalitare. Aceastã metodã (Mozaicul) poate fi utilizatã ºiîn legãturã cu alte surse din material.

Exerciþiul de deschidere a temei privitoare la schimbarea statuluifemeii, bazat pe citatele din „Îmblânzirea scorpiei” este de„încãlzire” ºi de realizare a unei atmosfere de bunã dispoziþie înclasã. Veþi avea surprize plãcute atunci când elevii vã vorprezenta textele modificate, astfel încât sã reflecte egalitateadintre bãrbaþi ºi femei.

Sursele din material se pot utiliza la diverse lecþii, în special celeaparþinând clasei a X-a, istoria secolului al XX-lea.

În legãturã cu metodele utilizate, în afarã de cele din tabelul de laînceputul modului, se recomandã oricare dintre cele descrise înmodulul „Miºcãri de populaþii în secolele XX-XXI”, secþiuneaSugestii metodologice.

Sistem proporþional Sistem majoritarAvantaje Dezavantaje Avantaje Dezavantaje

243

SUGESTII METODOLOGICE

Date post:	03-Mar-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	12 times
Download:	0 times

VALENTIN BÃLUÞOIU DEMOCRAÞIA ªI DREPTURILE OMULUI ÎN ... · – 1 ianuarie – Aderarea...

Documents