Vadineanu Conservarea Si a Ecologica a Sistemelor Lotice

CONSERVAREA SI RESTAURAREA ECOLOGICA

A SISTEMELOR LOTICE: Cerinte, oportunitati si limite

Prof. Dr. Angheluta VADINEANU

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTIDEPARTAMENTUL DE ECOLOGIE SISTEMICA SI

SUSTENABILITATE91 – 95, Splaiul Independentei, Bucuresti 050095, ROMANIA

Tel./Fax: 00 40 21 3181571

Prof. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UB

Fig. 2 Dinamica / “dezvoltarea” sistemelor ecologice / “socio-ecologice” se desfasoara sub forma de cicluri, organizate in evenimente discontinui si procese nelinearePerioadele de stabilitate si instabilitate sunt parti ale ciclurilor de transformare

adaptativa / “de dezvoltare”

r

K

Pote

ntia

l

C on nec tiv ity

Reprezentarea structurii ciclului de

transformare adaptativa si dezvoltare a

sistemelor ecologice / “socio-ecologice”

(dupa Holling & Gunderson 2002)

R – faza de crestere / exploatare; k - faza

de acumulare / “conservare”; Ω – faza de

eliberare / “distrugere creatoare”; Α –

faza de restructurare / reorganizare

Sagetile scurte indica schimbari lente;

sagetile lungi indica schimbarile rapide;

Axa Y – potentialul adaptativ (ex.

Acumularea resurselor si nutrientilor);

Axa X – gradul de conectivitate dintre

variabilele de control (ex. Intre

componentele / populatiile intr-un

ecosistem


Fig. 3 Reprezentarea schematica a conectivitatii ciclurilor de dezvoltare in cadrul ierarhiei ecologice – Panarhie (dupa Holling, Gunderson, Paterson, 2002)

1 –revolta / “razvratire” a sistemelor ierarhic inferioare, mai rapide si care au intrat in faza de eliberare;

2 – “amintire” / transfer de potential adaptativ de la sistemele ierarhic superioare, mai lente.

I – sisteme ecologice de rang ierarhic inferior, constante de timp mai mici si dinamica mai rapida;

II – sisteme ecologice de rang ierarhic mediu;

III – sisteme ecologice de rang ierarhic superior, constante de timp mari, lente.

Fig 4 – Model analitic pentru studiul, analiza si managementul sistemelor lotice


• Planurile de dezvoltare economica, in general, si planurile de

“amenajare” a sistemelor lotice, in particular, au vizat exclusiv

utilizarea comerciala, dupa principiile economiei neo-clasice a

resurselor de apa si a celor biologice.

• Au neglijat sau esuat in a considera utilizarea ne-comerciala

(ex – pescaria de subzistenta, practicarea agriculturii

extensive)

• Au neglijat beneficiile, directe si indirecte, pe termen lung de

pe urma serviciilor asigurate de catre componentele naturale si

semi-naturale ale sistemelor lotice


•Dupa principiile economiei ecologice si sustenabilitatii dezvoltarii, strategiile,

politicile si planurile de management si utilizare ale resurselor de apa sau

sistemelor lotice si lentice, trebuie sa vizeze:

i) Conservarea si

ii) Restaurarea / reabilitarea,

integralitatii structurale si functionale ale acestora (potentialul adaptativ,

capacitatea de auto-sustinere si auto - dezvoltare) – starea ecologica buna /

EU – WFD –

•Atingerea acestor obiective garanteaza beneficii nete pe termen lung

exprimate prin:

• Viabilitatea economiilor locale, regionale, nationale;

• Bunastarea oamenilor si securitatea sociala


Se interconecteaza pe parcursul ciclului de dezvoltare (dinamicii) al sistemelor lotice

Factorii de comanda naturali si antropici care moduleaza compozitia si structura UHGM si regimul hidrologic, conditioneaza:

- compozitia, structura si functiile sistemelor lotice;- diversitatea si densitatea fluxurilor de resurse si servicii

Complexitatea si integritatea structurala

Regimul hidrologic


• Practicienii in “restaurarea” ecosistemelor deteriorate, in general, si a celor

lotice si lentice, in particlar, au adoptat conceptul de “restaurare ecologica

efectiva” cu mai mult de 25 de ani in urma (Burges si Bides 1980, Gore

1985);

• In functie de aceasta achizitie conceptuala, majoritatea proiectelor de

“restaurare” a sistemelor lotice si lentice si-au formulat ca scop –

restaurarea ecologica;

• UE / WFD – urmareste conservarea sau restaurarea ecologica a sistemelor

acvatice continentale;

• Rezultatele obtinute ridica multe semne de intrebare asupra capacitatii de a

operationaliza conceptul si de a atinge scopul (Gillilan et al 2005);

Prof. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UBProf. Dr. Angheluta VADINEANU, DESS/ UB

Viabilitate economica si accept social

Performanta proiectului de restaurareecologica (evaluata dupa 6 criterii standard)

3

1 Performanta in dezvoltarea si utilizarea cunoasterii transdisciplinare: cunoastere stiintifica; expertiza manageriala; cunostinte traditionale; metode / tehnici

2

RESTAURARE ECOLOGICA EFECTIVA

Fig 5 – Restaurarea ecologica efectiva – rezultanta intersectiei a trei axe de performanta: 1. Performanta ecologica apreciata dupa criteriile standard (Palmer et al 2005; Jansson et al 2005); 2. Performanta in dezvoltarea si utilizarea cunoasterii transdisciplinare; 3. Performanta economica si sociala (Adaptat dupa Palmer et al 2005)


• Factori institutionali si culturali care limiteaza restaurarea ecologica a sistemelor acvatice deteriorate:

– Utilizarea si interpretarea incorecta a conceptului de restaurare ecologica;

– Capacitatea limitata de a proiecta un “model structural dinamic”, cu solida fundamentare stiintifica, care sa orienteze intreg programul de restaurare ecologica;

– Predominanta cunostintelor stiintifice sectoriale, nestructurate si greu accesibile, in detrimentul cunostintelor transdisciplinare, bazate pe contextualizare si certificare sociala;

– Lipsa unui nivel de toleranta la risc necesar restaurarii ecologice a sistemelor mari, complexe, cu dinamica ne-lineara supuse presiunii unei game largi de factori de comanda naturali si antropici care actioneaza in bazinele lor hidrografice;

– Lipsa de experienta si inflexibilitatea practicienilor si beneficiarilor;

– Absenta sau subdimensionarea activitatilor de monitorizare pre si post restaurare.


Restaurare ecologica Reabilitare structurala si

functionala

Controlul procesului de eroziune, regularizare,

indiguire

Compozitie, structura si procese / functii compatibile cu auto – sustinerea si auto-dezvoltareaSe folosesc materiale si specii nativeCrearea habitatelor este sustinuta de procese ecologice naturaleConectivitatea evolueaza liber, fara interventie umana

Restaurare partiala in plan structural si functionalRestabilirea partiala a conectivitatii laterale si longitudinaleUtilizarea extensiva a componentelor necaracteristice tipurilor de habitateSe mentine un nivel ridicat al interventiei umane asupra dinamicii, dezvoltarii si rezilientei sistemului

Nu asigura reabilitarea sau restaurarea structurilor si functiilor naturale;Se adreseaza unor probleme specifice (ex. transport, protectie impotriva inundatiilor)Se folosesc materiale si tehnologii pentru crearea unor structuri rigide, care nu permit migratia / dinamica cursului

Descreste potentialul adaptativ, rezilienta si sustenabilitatea “naturala”

Creste gradul de siguranta (constanta si predictibilitatea), nivelul de control si interventie antropica

Descreste flexibilitatea si potentialul de deformare a cursurilor de apa

Fig 6 – Tipuri de proiecte pentru restaurarea sistemelor lotice (modificat dupa Gillilan et al 2005)




•Restaurarea ecologica a sistemelor lotice sau, mai larg, a “starii ecologice a corpurilor de apa” / EU-WFD se adreseaza deopotriva aspectelor biologice, hidrologice si geomorfologice ale acestora.•Orice proiect de restaurare urmareste concretizarea unui model structural si functional de referinta care a derivat din:

a)Analiza si identificarea unui sistem de acelasi tip, din aceeasi zona bio-geografica si care isi pastreaza integritatea structurala si functionala pe cont propriu;

b)Sinteza datelor istorice care provin din cercetari si studii efectuate asupra sistemului dat, in perioada cand integritatea si dinamica acestuia erau o expresie a capacitatii sale de auto-dezvoltare;

c)Utilizarea unui pachet de conditii sau presupuneri greu identificabile in natura, realizabile cu costuri foarte mari si beneficii limitate pe termen lung;

d)Este recomandabil ca scopul unui proiect de restaurare a unui sistem lotic sa se concentreze asupra unui model structural si functional care garanteaza dinamica libera sau partial controlata, printr-un management specific a acestuia si furnizarea de beneficii nete, pe termen lung. In acest sens trebuie sa fie folosite ca referinta, modelele de tip “a” sau “b” cu pronuntat caracter dinamic (“tinta mobila”) si evitate modelele de tip “c” (concepute ca stari statice mentinute prin costisitoare procedee tehnice).


Criterii de evaluare a performantei proiectelor de restaurare ecologica (dupa Palmer et al 2005)

i) Inscrierea sistemului lotic pe o traiectorie (sau in bazinul de absorbtie –

obs.pers) care are ca atractor mobil, modelul structural si functional adoptat;

ii) Parametrii structurali si functionali ai sistemului au o evolutie pozitiva (arata

cu claritate o imbunatatire a “conditiilor ecologice”);

iii) Capacitatea adaptativa a sistemului a crescut semnificativ (sistemul lotic arata

un potential crescut de autodezvoltare) – rezilienta crescuta;

iv) Procesul nu este insotit de efecte secundare negative si probabilitatea aparitiei

acestora postfactum este foarte redusa;

v) Evaluarea pre si post implementare a proiectului este concludenta si

transparenta;

vi) Descrierea (sau predictia) mecanismelor si proceselor ecologice care vor

asigura dinamica sistemului lotic catre atractorul desemnat de catre proiectul

de restaurare (Jansson et al 2005).



New Orleans & zona de coasta a Louisianei / Complex Socio-ecologic dupa uraganul Katrina (Costanza et al 2006)

Restaurare

Var. 1. Exclusiv solutie tehnica, bazata pe diguri si sisteme de pompare a apei•Capitalul construit

•Lucrari efective pe termen mediu si scurt•Vizeaza exclusiv protectia impotriva inundatiilor(~140 miliarde USD)

Var. 2.•Restaurare ecologica efectiva

•Restaurarea zonelor umede de coasta(Costanza et al 2006)•Restaurarea ecologica in bazinele fluviilor Mississippi – Ohio – Missouri (MOM) (Mitsch & Day 2005)

•Solutie viabila pe termen lung din punct de vedere economic•Sustenabilitate ecologica

Argumente:•Resursele si serviciile generate – 12700 USD * ha-1*an-1

(Costanza 1997), din care valoarea functiei de protectie impotrivainundatiilor si uraganelor: 940 USD ha-1*an-1

•Restaurarea a 480000 ha zone umede ar echivala cu beneficii de 6 miliarde USD*an-1 sau cu Valoarea Economica Prezenta de 200 miliarde USD, la o rata de discount de 3%•Costurile restaurarii zonelor umede si a digurilor de aparare sunt estimate la 25 miliarde USD


Fig. 10 Dinamica Capitalului Natural (CN) si a Capitalului Creat (CC) interpretata dupa teoria economiei neo-clasice + economia mediului (A) si a economiei ecologice (B), in cazul mentinerii strategiei dominante de dezvoltare (scenariul “Business as usual”)

Fig. 11 Dinamica Capitalului Natural (CN) si a Capitalului Creat (CC) in cazul aplicarii modelului “dezvoltare durabila / sustenabila”: - varianta stoparii declinului CN si controlul riguros si eficient al metabolismului SSE / limitarea cresterii SSE (A);- varianta reabilitarii / reconstructiei si consolidarii CN ca pre-conditie pentru cresterea sustenabila a SSE (B)


Date post:	25-Jun-2015
Category:	Documents
Upload:	razvan-popa
View:	388 times
Download:	3 times

Vadineanu Conservarea Si a Ecologica a Sistemelor Lotice

Documents