v i s t F o ndatăÎn R e 1923 i t ş o e l e u g i uln e t ... · • Tardif • Acţiunea de...

Februarie | Nr. 1 | 2013.7 LEISeria VI

ISSN 2065 – 4308 Revista Colegiului Național ,,Spiru Haret”, Bucureşti

Vlastarul

Revistă

Fondată În 1923

Co

legiu

l naţional,,spiRu HaRe

t“ B

uC

uReş

ti

iRina unguReanuRăzvan avădaneialex ştefănescu

andRei dumitResCuteodoRa GheţeaandRa teodoReanuRadu CuCubianca bădoiRaReş antemiRmădălina neGRucaRla mihăiescu dRaGoş voicualexandRa agiuandRei tuRCu diana soCaCiu

diana CHiRu

evelyn manta

andReea veliCu

alesia Rădulescu

teodoRa muReşean

alexandRu CulCea

dReamstime.ComsxC.Hu

Brand Manager Redactori

Reporteri

Foto reporteri

Colaboratori

FOTO

Coordonatori:diReCtoR - prof. alexandRu ConstantinesCudiReCtoR adJunCt - prof. petRonia dumitResCu

CooRdonatoR de pRoieCte şi pRoGRame şcolaRe:prof. maRiana comăniţăprof. coRina buzoianu

Sumar

Vlastarul

Art Director & Redactor Şef iuliana neagoie

Februarie | Vlastarul 3

2013 Centenarul

colegiului naţional ,,spiru Haret”(1913-2013)

Amajunsşiaici:bucuriaîntregiriiunuisecoldeexistenţăacolegiuluinostruartrebuisă schimbe percepţia şi optica celor careseeducă înacest lăcaşharetianprecumşia celor care, prin dăruire, pricepere şi hardăscălicesc,artrebuisătransformeocredinţăcurată şi elevată într-o ,,energie socială” aviitorului.Avempatinăseculară:nemaitrebuiepasiuneşivoinţăpentruafacedinacestliceu,,unuldintrecelemaiînsemnateliceedinţară”(DimitrieFocşa,directoralliceului). Intrămînanulcentenarcugândullacelecâtevapraguricomemorative,pecarelevomatingecusfinţenieşiplecăciuneînfaţaînaintaşilornoştri -SpiruHaret,elevii şidas-căliicare,deopotrivă,autransformatnumeleliceuluiînpreţuireşicinstire:•15.02.2013, Colocviile Haretiene (ziua denaşterealuiSpiruHaret);•5.09.2013, o sutădeanide la înfiinţarealiceului;•12.12.2013, Ziua Absolventului (SfântulSpiridon);•25.12.2013,nouăzecideanidelaapariţiaprimuluinumăralrevisteiliceului:Vlăstarul.

Sepot spunemultedespreevoluţiaşidinamicaliceuluinostru.Voicreionacâtevareperedin istoria lui (pentrumaimulte infor-maţii, consultaţi site-ul liceului:www.cnshb.ro).Amşansa,bucuria,onoareadeafilacârmaacestei şcoli, alături de doamna directoradjunct,PetroniaDumitrescu,înanulcentenar.Despre noi, cei în viaţă, vor scrie, poate,onest şi obiectiv, cei care ne vor urma cusârg.Dareuîmifacdatoriasăamintescaici,dupăoatentăanaliză a trecutului acestuiliceu(documentedearhivă,registre,colecţiarevisteiVlăstaruletc.),câţivadintredirectoriinoştri,carem-auimpresionatprinceeaceaurealizatpentruşcoală. În primul rând, prof. dr. ŞTEFAN V.NANUL, primul director al şcolii (1913-1920;1926-1928),celcareaplecatcudouăclase“divizionare” din Liceul ,,Matei Basarab” şi,printr-o muncă titanică, a reuşit să aducăşcoala lastandardelede liceu.Prindecret-lege,şcoalavapriminumeledeLiceul,,SpiruHaret”ladatade9septembrie1919.Aceastăetapădin istoria liceuluia fostnumită ,,fazadeorganizare”.

Foto:DragoşVoicu

• 2013 Centenarul CNSH• MecanicaSocială• Şahul...Omniprezentin,,Spiru”• Interviu: Marin Morar• Cronică teatrală• Interviu: Dan C. Mihăilescu• Constantecelebreinmatematica• Ocălătorie

prinRomâniapitorească• Ovizitălamuzeu• Tardif• Acţiuneadevoluntariat

aelevilordinCNSHB• Story: Dezolare, part II• Interviu: Robin & The Backstabbers• ZiuaAbsolventului2012• Concursul Naţional

,,L.M.PANAITOPOL” la a cincea ediţie

• Săînvăţămchimieprinjoc• Libertateaconştiinţei:

BologaŞIRaskolnikov• Interviu: Adrian Pascu• Desprefotografie• ,VLĂSTARI“merituoşi• ,,Vlăstarul”1924• Pauză de lectură • Ştiaţi că...• ,,Vlăstarul" recomandă• Evenimente• Horoscop

pag.3pag.4pag.6pag.7

pag.10pag.12pag.16

pag.18pag.21pag.22

pag.23pag.26pag.24pag.25pag.28

pag.30pag.31

pag.32pag.34pag.35pag.36pag.38pag.47pag.48pag.49pag.50

mecanica socială – contRibuţie

MAJORĂALUISPIRUHARE

TLADEZVOLTAREA

SOCIOLOGIEIMODERNE

text: Radu oprea, clasa a x-a c

Deşieraspecialistînştiinţefizico-ma-tematice, luându-şi licenţele laParis,cadealtfel şi doctoratul în matematică, în 1910Spiru Haret publică lucrarea mecanica socială.Aceastălucrarereprezintăoimpor-tantăcontribuţieromâneascăladezvoltareasociologiei. Aplicândprincipiileşilegilemecaniciiînsociologie,SpiruHaretdevineuncontinu-atoral ideilormecanicisteale luiDescartes,Spinoza,d’Holbach.SpiruHaretapreciacăsociologia nu se poate constitui decât caştiinţă, concepând socialul ca parte com-ponentăauniversului,acăruicunoaşteresefaceprinmodelelemecaniciiraţionale.

,,Mecanica socială” este adecvarea ca-uzalităţii fenomenelor sociale la normele şijudecăţile matematicii: ,,(...) în sociologie, ca şi în mecanică, trebuie să fie elemente a căror variaţiune determină variaţiunea tuturor celorlalte; dar încă nu ştim cari sunt aceste elemente”. Parcurgând capitolul V, dinamica socială,observămintuiţiagenialăaomuluide ştiinţă Spiru Haret: ,,Ştiinţa sociologică este incontestabil mai puţin avansată sub aspectul teoriei decât mecanica raţională. Ea nu dispune de nicio lege bine stabilită, de felul legii newtoniene; experimentul este interzis şi observarea se reduce pentru ea la învăţămintele istoriei, care sunt departe de a fi suficiente. Pentru toate aceste motive, aşteptând ziua în care aceste dificultăţi vor fi depăşite, va trebui ca sociologia să se resemneze, să treacă prin stagiul parcurs de ştiinţa mişcării fizice, să se mulţumească şi ea pentru câtva timp cu expresii apropiate pentru forţele sociale, până în ziua în care va fi capabilă să folosească calculul, apro-ximaţiile succesive”. Astăzi, calculele matematice şianalizacantitativăasocialuluistaulabazaoricărorstudiisociologice. O prezentare a principalelor tezedesprinse din lectura lucrării mecanica socialăevidenţiazăprofunzimeaşiactuali-tateaconcepţiilorluiSpiruHaret:• Modul de funcţionarea societăţii tre-

buie să sebazezepeoarmonie întreorganizareadetipbirocraticşispaţiulprivat. Cu alte cuvinte, pericolul dis-trugeriiunei societăţiestecuatâtmai

marecucâtaceastăsocietateestemaiorganizată(regimuriletotalitare).

• Stabilitatea societăţii este dată deechilibrulsocial.Stareadeechilibrunuînseamnă starea de repaus social aindividuluisauasocietăţii.Stabilitateaechilibruluisocialeaproapetotdeaunaimposibilă. Suprimarea mişcării socialeînseamnă,de fapt, suprimareaprogre-sului. În societăţilecivilizate, stareaderepaussocialnuestededorit,întrucâts-arajungelainstabilitate.

• Principiul egalităţii acţiunii şi reacţiuniiesteprezentşiînviaţasocialădeoareceoameniiinteracţionează:personalitateafiecărui individ este rezultatul acţiuniisocietăţii din care face parte, iar so-cietateacunoaşte,larândulei,efectulacţiunilorexercitatedecătreindivizi.

• Un pericol al organizării sociale îlreprezintă acumularea excesivă acapitalului în mâini puţine, ceea cear constitui o deformare a scopuluireal al capitalului. Capitalul, elementindispensabilprosperităţii,trebuiesăfieaccesibil tuturor înmodegal în raportcumuncaşiinteligenţalor.

,,Dacă se menţine organizarea so-cială actuală, se poate calcula aproape matematic ziua în care tot capitalul pămân-tului ar fi reunit în mâinile câtorva”.În contextul actualei crize financiar-ban-care, dar şi sociale, tezele şi principiileenunţate în lucrarea mecanica socială a academicianului Spiru Haret sunt maiactualecaoricând.

director,prof. alexandru constantinescu

Februarie | Vlastarul 5Februarie | Vlastarul 4

Unaldoileadirectorremarcabilafostdomnulprof.dr.DIMITRIEPAPADOPOL(1920-1926),celcareacondusşcoalaîn,,fazadeafirmare”,cândliceulajungeînfrunte,,printr-oactivitatebogată pe toate tărâmurile”. În aceeaşiperioadă,aapărutşiprimulnumăralrevisteiVlăstarul. Odatăcumutareaîn,,clădireanouă”dinstradaItalianănr.31(actualmente17)în1927,începe,,fazadeperfecţionare”aliceuluisubaltreileastrălucitdirector,prof.DIMITRIEFOCŞA (1928-1937; 1938-1939), care ,,secaracterizeazăprinmultiplicarea,ameliorareaşiinovarea mijloacelor de educaţie”.1

Lângăaceştitreititaninuputemsănuadăugămunalpatruleadirectordeexcepţie:doamna profesor AURELIA TEODORESCU(1954-1972),carenuvaputeafiexclusădinniciocartedeaura liceului. Într-uncontextistoricmaipuţinfastactuluidecultură,areuşitperformanţe precum: inventarierea fonduluide carte al bibliotecii în 1960 (ultimul deatunci până în prezent), relansarea revisteivlăstarulîn1968(dupăopauzăde26de

ani)şieforturiledeapăstraprofilulteoretical şcolii, într-operioadăcândse intenţionatransformareaacesteiaînliceuindustrial. Dacă,ulteriorprimiloranideexistenţă,unii se întrebau prin ce ,,miracol” a rezistatfiinţa liceului,astăzi neputem întrebacearmai trebui făcut astfel încât elevii noştri săcontinue, cel puţin cu aceeaşi pasiune şidăruire,buneleîndeletnicirialeînaintaşilor.Înviitoarele numereale revisteivlăstarul, vomfacecunoscuteoseriedestrategiieducativemeniteasădispiritul,,spirist”însufleteleelevilor,condiţieamenţineriiColegiuluiNaţional,,SpiruHaret”petraseulascensionaldinultimiiani.

1anuarul liceului ,,spiru haret” - 20 de ani de activitate, 1913 - 1933 (Bucureşti,Tipografiaziaruluiuniversul)

şahul... omnipRezent În ,,spiRu”

Şahul este un sport deosebit defrumos şi de captivant, este sportul minţii.Legenda spune că a apărut în secolul alIV-lea, înIndia.MareleînţeleptSissal-acreat pentru tiranicul rajah, care a fostîncântatdejocşiavrutsă-lrăsplăteascăpeînţelept.Lainsistenţelerajahuluidea-lrăsplăti,el îicereunbobdegrâupentruprima pătrăţică, „două” pentru a doua,patrupentruatreia,optpentruapatraşi,cândaucalculatcâteboabeartrebuisădeaîntotal,vistierniciirajahuluiauvăzutcăniciîntr-osutădeani,înhambareleîntregiiIndii,nupoatefiadunatatâtagrâu! ÎnCNSHB,şahuladevenitmaimultdecâtunsimplujoc.Înpauze,eleviijoacăşah,apelând lamijloacedincelemaiva-riate: de la clasica tablă cupiese frumosmodelate,latablemaimicişichiarla...te-lefon(încareaudescărcatotablădeşahvirtuală).Dacăavemînvederecăacestjocconstituia o preocuparea spiriştilor încădin1924,amputeaconchidecăexistăoadevăratătradiţieînacestdomeniu. Euamînceputsăjocşahlavârstade şapteani, sub îndrumareaantrenoareiMarianaDuminica. Anultrecut, împreunăcutreicolegide liceu: Maria Vasilescu, Vlad Preda şiEduard Munteanu, am participat la con-cursulDemolay,undeamobţinutloculîntâipe Bucureşti. Apoi, susţinuti de directorulliceului,prof.AlexandruConstantinescu,am

participat lafazapeţarăşine-amclasatpeloculaltreilea.Decâţivaani,iarna,noine desfăşurăm antrenamentele în incintaliceului. De Ziua Absolventului (12decembrie2012),amorganizatunsimultanlacareauparticipatelevidelamaimulteclase,dor-nicisăintreînlumeainegalabilăaşahului.Şahul a format şi va forma caractere, iardacăvreicevainteresant,încearcăopar-tidădeşah!

Text:DumitrescuMădălina,clasaaX-aBFoto:DragoşVoicu


interviu cu marin moraru,

actor RealizatdeelevidinclaseleaX-aFşiaIX-aE,încolaborarecuEvelynMantadinclasaaX-aGdelaŞcoalaSuperioarăComercială,,NicolaeKretzulescu”,Bucureşti.

Întrebările au fost formulate deurmătorii elevi: Rareş Antemir (R.A.), BiancaBădoi (B.B.), Gheţea Teodora (G.T.), NegruMădălina (N.M.), Ilinca Memelis (I.M.), şiEvelynManta(E.M.).

Rareş antemir: de la posibil inginer, la ac-tual actor. ce v-a determinat să alegeţi scena teatrului?marin moraru:Euamvăzutmultespectacole,eramahtiatşi,probabil,cutimpulmi-amdatseamacăvoiamsăfacmeseriaaceasta,al-tfeln-aveamniciungând.Dindragostefaţădespectacolmi-avenitşiaceastădorinţădeadeveniactor.

R.a.: dacă am putea pătrunde în sufletul lui marin moraru, ce gânduri am desco-peri despre teatrul de astăzi?m.m.: Un gând nu prea fericit, pentru căteatruldeazis-aîndreptatsprespectacular,într-ovulgaritateexcesivă.Actorii,pentrucăfacpiesefacileşiexperimentale,nuajunglaesenţateatrală.

e.m.: cum am putea combate vulgaritatea?m.m: Citind.Ştii…După’89,aceastălibertatecareanăvălitpestenoine-apricinuitşi-unrău,pentrucăamfostţinuţiînchişicincizecideanişine-afostgreusăneadaptămlaea.Atunciamcrezutcăvulgaritateaestemoduldeexprimarecelmairapidşiefervescentaluneipersonalităţi-ceeacenueadevărat.b.b.: a existat vreo carte care să vă fi modelat vreo calitate?m.m: Toate cărţile fac asta, depinde derelaţiapecareoaicuea.Deexemplu,eucitescmaimultecărţideodată…alegând-ope cea care depinde de starea mea dinziua respectivă. Eu, când citesc o carte,pătrundadânc,mălasfuratdeimagini,desentimente,destări;dacănusunt,leprovoceu acolo, adică derulez un film (mental)când citesc o carte. Toate cărţile au despusceva,altfelnumaierauscrise.

G.t.: ne recomandaţi o carte?m.m: Sute. În primul rând, trebuie să citiţicărţile apărute în limba română de la în-ceputurişipânăastăzi.Săştiţică,dacănu

Foto:AlexandraAgiuşiAndreiTurcu,clasaaIX-aA

Profesoricoordonatori:CorinaBuzoianuşi

AlexandruConstantinescu

Marin Moraru s-a născut la datade 31 ianuarie 1937, în oraşul Bucureşti.A absolvit Institutul de Artă Teatrală şiCinematografică (I.A.T.C.) ,,I.L.Caragiale” înanul 1961, având ca examen de diplomărolul Agamiţă Dandanache din piesa ,,Oscrisoarepierdută”deI.L.Caragiale.

|INTERVIU|


|INTERVIU||INTERVIU|uşor să fii mereu prezent timp dedouăsprezeceore,dareranecesarpentrucă, acolo, tot ce este scris rămâne pepeliculă;nuestecalaspectacol:,,adouaziosăfacmaibine”.Înfilm...adouazinumaie.

R.a.: ne puteţi împărtăşi cel mai mare defect al lui marin moraru?m.m:Da,suntrepezit.

b.b.: aristotel susţinea că tragedia este pentru cei aleşi, iar comedia - pentru cei neciopliţi. ce părere aveţi despre această idee, având în vedere că sunteţi un renumit actor de comedie?m.m: Într-un fel aveadreptate, deoarececomedia e mult mai receptabilă decâttragedia.Sezicecăemaidificilsăfaciunomsărâdă,darnuesteaşa.Unactordecomedie trebuie săfiemultmaibundecât

unuldetragedie.Unuiactordetragedieîiestemaiuşor să influenţezepubliculdecâtunuiactordecomedie.Astaestepovesteaactoruluidecomedie.

G.t.: deseori, reuşita în viaţă se bazează pe zicala Cu răbdarea treci marea. au existat vreodată momente în care aţi rămas la mal? m.m:Nucredcăamrămaslamal,darnumaicurăbdareanufacinimic.Dacăstaisubuncopacaşteptândsăîţicadăunmărîngură,nufacinimic.Trebuiesăscuturicopacul.

b.b.: În ce activităţi extraşcolare consideraţi că ar trebui să se implice un elev la 16 ani?m.m:Ştiucănufaceţisport(văluaţiscutirimedicale). Cu toate acestea, sportul estefoarteimportant.Dacătrupulnuestesănătos,niciminteanumergebine.

i.m: ce mesaj transmiteţi liceenilor, tinerilor în general?m.m: Am auzit că, încă de la o vârstăfragedă, aveţi o ţintă fixă pentru viitoareameserie.Eu,cânderamcavoi,nuştiamîncăcevoiface,nicinuîmitreceaprincap.Copiii,încădela6-7ani,vorsădevinăaviatori,pompieri etc., după care îşi pierd interesul,lasându-seconduşideviaţă.Fiecareîşiaredrumul interior; chiar şi atunci când ajungesă-şiconstruiascăunrost,caleacătreelestefoartespecifică.

e.m.: ce ar fi viaţa fără rău?m.m (râzând): Oplictiseală...Ecaşicumaimâncazilnicicrenegreşiţi-aidorica,măcarodatăsaudedouăoripesăptămână,sămănâncioiahniedefasole…

lecitiţi,nuputeţiaveaobazăapersonalităţii,nu se dezvoltă sentimentul apartenenţei laneamsinuveţişticinesunteţi.Eunuamcititcărţi laalegere...amcitit cemi-acăzut înmână.

R.a.: Îşi iubeşte marin moraru ţara? cum o vede astăzi?m.m.: Extraordinar de mult. Oricum aivedea-o, oricum ai fi, tu o iubeşti pentrucăeţarata.Amoteoriedespredoruldeţarăşidesprenişte liniimagneticecucarenenaştem...odatăcudeplasareadinloculîn care te-ai născut, liniile astea încep săconturbe nişte interioare care nu fac bine,cadovadăcătoţiceicareauplecat,deşiuniidintreeioducfoartebine,tottrăiesccuundordeţarăascuns.R.a.: ca profesor, ce apreciaţi cel mai mult la studenţii dumneavoastră?m.m: În primul rând, docilitatea. Un actor,dacă nu e docil, va avea foarte mult desuferitînrelaţiacuregizorul.Unactortrebuiesăfieomânădecearăpecareunregizorpune amprente unde vrea el, iar actorultrebuiesăselasedocilamprentat.

n.m.: există vreo amintire adânc întipărită în suflet din perioada când eraţi elev?m.m: ,,Şorţuleţul albastru cu pătrăţele”...(n.r.-replicădinpiesaegoistul,devenitălaitmotiv),cuguleralb,cumatricolăşicordon.Peurmăam avut şi costum, cu şapcă, cu fireturi...cândam fost la Vlaicu. Foarte curios esteatuncicând teuiţi înurmăşicând teveziatâtdetânărşidenaiv...nu-ţivinesăcrezicătueştiacela.Osăvinăvremeacândosăvăuitaţiînurmăşiosăvedeţicăn-osăvărecunoaşteţisau...veţifiuimiţi.

R.a.: ieri am văzut Egoistul. care este, de fapt, adevărata poveste a egoistului?m.m:NuştiudacăEgoistulesteoimaginepersonalăaautorului,dareste,înmodcert,ofrescăfamilialăextraordinară.

R.a.: ce pot face, ca actor începător, ca să ajung la acel nivel pentru a putea juca pe ,,scândura” pe care dumneavoastră interpretaţi piesa ,,egoistul”?m.m:Înprimulrând,săiubeşticeeacevreisa faci. Fără iubire nu se întâmplă nimic.Să-ţidoreştiatâtdemultşisătegândeştilaeaaşacumfăceadomnulNewtoncândi-acăzutmărulîncap.Dacănusegândea,puteaisăîitorniuncoşdemere.

R.a.: cum a fost colaborarea cu toma caragiu şi cu alţii?m.m: Înprimulrând,mariiactori,buniactori,suntşioameniextraordinari.Nupoţidespărţiceledouăentităţi.Eraugeneroşi,transmiţândaceastacelordinjurullor.

R.a.: teatru sau film?m.m:Pentrumine,teatrueteatru,e,,scândura”,iar filmulezgârieturadepeea. Filmpoatefaceoricine; înfuncţiedemontaj, ,,foarfeca”facefilmul,nuactorul.Nutrebuiesăaimeseriepentruafacefilm.

i.m: ştim cu toţii că aţi jucat în producţia mediapro, Inimă de ţigan. cum a fost experienţa de ,,a trăi” într-o şatră?m.m:Săştiţicăafostfoartegreu.Stăteamdedimineaţa,delaşapte,opt,pânăsearala unsprezece, lângă pirostrii sau lângăcazanulacela,fiecăerasoare,ninsoaresauger,lucrândcâte12-14orepezi.Nueste

Egoistul,,Singurătateaeunicamaladie

adevăratăaomului”

text: teodora Gheţea, clasa a x-a ffoto: www.tnb.ro

autor: Jean anouilhRegia: Radu beligan

din distribuţie: léon saint pé – Radu beligan

doctorul- marin moraru Josephine- medeea

marinescu lucie lamia beligan

locaţie: teatrul naţional, bucureşti

Pasionatădeteatru,curioasădinfire,nu am putut să refuz propunerea doamneiprofesoare de limba română de a vizionaEgoistul. Aşacă,pe31 ianuarie2013,elevidinclaselea IX-aA,a IX-aE,aX-aF şiaXII-a D, însoţiţi de doamnele profesoarePetroniaDumitrescu(directoradjunct)şiCorinaBuzoianu,aşteptaucu nerăbdareaccesul înSalaMareaTeatruluiNaţionaldinBucureşti.Într-unultimmoment,amaflatcădomnulMarinMoraru nu va interpreta rolul doctorului, dinmotivepecarenile-arelevatîninterviuldin1februarie2013. Neocupămlocurile(labalcon).1...2...3gonguriaurăsunatînsalaplină...luminasestinge... Din stânga scenei apare însuşi RaduBeligan, alias Léon Saint Pé (protagonistul,dramaturg de succes surprins în amurgul

cariereişialvieţii),întâmpinatdepubliccuunropotputernicdeaplauze. Subiectul piesei ar putea fi sintetizatastfel:închisîntr-uncercinsuportabildeoamenipecaretrebuiesăîiiubeascănecondiţionat,Léon Saint Pé demonstrează că adevăraţiiduşmani sunt şi adevăraţii prieteni, că uranu este a celui de departe, ci a omului dinimediata apropiere. Prietenul Gaston îi cerebaniînnumelecopilăriei,,cupantalonaşiscurţişişorţuleţeîncarouri”(replicădevenită,dealtfel,laitmotivulpiesei).Defiecaredatăcândvineîncasalui,anunţăcă,,şi-agăsitdragosteavieţii”şicăarenevoiedebanipentruverighetă,casăîidovedeascăiubireanemarginităviitoareineveste. Adéle, soţia părăsită, revendicămariajul etern (,,Când erai căsătorit cumine,scriaişitutragedii...”),copiiiîireproşeazămereucâte ceva,dar nu ezitădeacerebani iarJosephine încearcă,prin respectabilulamant,săajungăoactriţăcelebră. Léontrăieşteîntr-olumedeterorişticareatacălibertateaindividuală.Elnuestevinovatpentrucăaavutocăsnicie,oamantă,copiişiprieteni,cipentrucă,acum,elesteresponsabil

de tot ceea ce a ,,câştigat” de pe urma trecutului: ,,Eh... de binecuvântarea asta numaipotscăpa!"(Léonvorbinddesprefamilie).Trăieşte ultimele clipe de viaţă achitând totceeacenuaplătitpeparcursulexistenţeisaleşi moare scriindopiesăpecareo numeşte...,,Egoistul”: ,,Suntunegoist...dar suntunegoistdevotat [...]; râdem de bărbatul înşelat, daracestaecelcarerămânecuadevăratsingur...”. Deşineaflămlabalcon,repliciledense,consistente, dar de o surprinzătoare claritateacustică,sesuccedcurepeziciune.Umorulfin,acidcâteodată,estepusînvaloaredefiresculşi naturaleţea interpretării maestrului Beligan.Iatăunexemplu: ADÉLE (către Léon): Când o să mori,amsă-iinterzicparaşuteiăsteia-arătând către Josephine-accesulîncimitir!LEON:Îilaseupermisdeintrare,stailiniştită! Comicul (de limbaj,decaracterşidesituaţie)esteînsămereucontracaratdereplicicu un mesaj profund, revelator pentru dramaomuluimodern: ,,Singurătateaeunicamaladieadevăratăaomului”. Spaţiulscenic,generos,evalorificatcu

măiestriepentruacreaatmosferăşia integrapersonajele într-un context spaţio-temporalactual:omasădescris,obibliotecăînspateşidouă scaune (în stânga), unpatdublucubaldachin (centru- dreapta) şi un scaun îndreaptaextremă,totularmonizatdeunfundalgrená. Stingerea luminilor, concomitent cuactivarea unei coloane sonore muzicale,maschează trecereade lao scenă laalta şimutareamobilierului.Îngeneral,scenaeputernicluminată,cuexcepţiamonologurilorsolemnesauadialogurilornostalgice. Conchid prin a recunoaşte că, deşiiniţial am venit să vizionez acest spectacolpentru a-ladmirapemaestrulMarinMoraru,,,mare artist, mare prieten”, aşa cum afirmădoamnaIlincaTomoroveanu,joculdescenăalmaestruluiBeliganm-asurprinsşimi-ademonstratcă,dacăaivoinţăşi iubeşticeeacefaci,nuconteazăcâteobstacoleaideînfruntat. În interviul acordat revistei noastredin acest număr, domnul Marin Moraru e depărere că Egoistul este ,,o frescă familialăextraordinară”.

|CronicăTeatrală| |CronicăTeatrală|


dan c. mihăilescu (n. 12 decembrie 1953, Bucureşti)este critic şi istoric literar, eseist româncontemporan, cunoscut publicului larg înspecialprinemisiuneaOmul care aduce cartea, difuzată de ProTV. Debutează,dupãmaimulteprezenţeînrevistelicealeşistudenţeşti,în1974-„Românialiterarã“.EstemembrualUniuniiScriitorilordin1990şiprimeştePremiulUniuniiScriitorilorîn1982(pentru debut). Printre cărţile publicatese numără şi: ,,Perspective eminesciene”,,,DramaturgialuiLucianBlaga”,,,Întrebărilepoeziei”, ,,Scriitorincul”, ,,Bucureşti”, ,,Cartedebucăţi”,,,Scrierideplăcere”,,,Dansândpe ruine”, ,,Oare chiar m-am întors de laAthos?”,,,I.L.Caragialeşicaligrafiaplăcerii”(mai multe detalii despre activitatea sagăsiţiaici:www.dancmihailescu.ro).

Într-o după-amiază de toamnă, treielevedinclasaaX-aFaşteptaumetroulcând...cineva lecapteazăatenţia.Dan

C. Mihăilescu! Solicitarea echipei de aacordaun interviu revisteinoastreaprimitunrăspunsafirmativprompt, însoţitşideoscurtăevocareamomentului respectiv: îmi aduc aminte de cele trei fete ,,haretiste” de la metroul dinspre Amzei. (Eu le etichetasem ca de la Şcoala Centrală). Cât despre ,,Vlăstarul”, unde au debutat Eliade, Noica, Barbu Brezianu şi atâţia alţii, până la Paler şi Horasangian, cum să nu ştiu?

b.b.: Vlăstarul împlineşte, anul acesta, 90 de ani. care credeţi că este rostul unei reviste şcolare în contextul actual? cum poate renaşte ea?dan c. mihăilescu: Înainte vreme, rostulunei reviste liceale sau universitare puteafi de-a dreptul esenţial în destinul (şicariera) unui tânăr. Ca şi rolul jurnaluluipersonal, de altfel. Tot ceea ce estemenit să dreneze surplusurile energeticeale turmentului adolescentin, tot ceea ceajustează, şlefuieşte personalitatea, ceeace astâmpără şi ordonează forfotireanebunească a hormonilor şi adrenalinei,areunrolbenefic.Înadolescenţă,ieşireaînpublic,lamodulscriptic(printipar),artistic(pescenă) şi sportiv (pe teren, înechipă)poatelesnesădevinăoprobădeiniţiere,autoeducare şi afirmare. Poate chiar săconstituie armătura construcţiei de sine.Sigurcăastăzi,cândtinereţeaesteînrobităaproapecudesăvârşirede internet şi totce ţine de IT, biata revistă pe suport dehârtie face figură de bătrânică demnăde compătimire, de nu cumva chiar dedispreţ. Dar sănu văaşteptaţi ca tocmaiunreacţionarpaseistcaminesăslujescăoatareblasfemie.

b.b.: În numerele revistei Vlăstarul din 1929-1932 se vorbeşte mult despre ,,şezătorile” elevilor (reiterate astăzi sub diverse denumiri: cerc de lectură, club de film, cenaclu literar etc.). cum vedeţi dumneavostră aceste activităţi

din şcoală astăzi? mai au vreun rost în educarea tinerilor?d.c.m.: Spiritul de echipă este vital,salvator, mai ales în adolescenţă, atuncicândrisculînchideriiautosufocanteînsine,al individualismuluiduplicitar,alegoismuluiretractil, al narcisismului stupid ş.a.m.d.,este unul redutabil. Reuniunile, cercurileştiinţifice, sporturile colective, excursiile îngrup, cenaclurile, ansamblurile artisticeetc., deci tot ce ajută formarea spirituluicomunitar reprezintă tot atâtea garanţiialeuneiconduite înţelepte.Edeajuns sărememorămrostulşezătorilorîncomunităţilerurale,delanoişidepretutindeni.Acolo se făceaschimbuldeştafetădintregeneraţii,acolo se cunoşteau viitorii miri şi naşi,acolo se făcea şcoală, se deprindeauspiritulgospodăresc,prudenţa,supunerea,simţulierarhiei,darşicurajulproprieiopinii,paralelcutalentuldeaasculta.Şezătoarea este şi un simbol al statului pe gânduri,autoeducareîntrurăbdare,bunăasimilaredeexperienţe, locul idealpentrudistilareasfaturilorbătrâneşti,pescurt:adouafamilie.

b.b.: chiar şi noi am petrecut momente din copilărie jucând acel ,,flori, fete, filme...”. ne spuneţi numele unor artişti pe care-i apreciaţi, atât de la noi cât şi din spaţiul cultural universal? (actori, cântăreţi, scriitori, pictori, sculptori etc.).d.c.m.: Ooo, păi aveţi spaţiu îndeajunspentruarmatameadepreferinţe?Oricum,de filmvă scutesc (hai să facoexcepţie:AlPacino),fiindcăsuntdedicattrupşisufletteatrului, de la cuplulGiugaru-Birlic pânăla Valeria Seciu şi Marcel Iureş, trecândprinLiviuCiulei,GeorgeConstantin,ŞtefanIordache,VictorRebengiuc...Altminteri,suntun maniac al conjuncţiilor de contrarii:Bach, Beatles şi Zavaidoc, Led Zeppelin,Vivaldi, Maria Tănase, Arcangelo Corelli,Fănică Luca şi Pavarotti. Sau: Rembrandt,Dali, Giotto, Andreescu. Hard rock, bluesalbşinegru,EricClaptonşiB.B.King,darşiIoanaRadu.Leonardo,MagritteşiLeonardCohen. Şansoneta franceză, canţonetanapoletană,baladeleirlandeze,cimpoiul

omul CARE ADUCECaRtea...

FOTO:FranckHamel

|INTERVIU| |INTERVIU||INTERVIU|

FOTO:elle.roAlexGalmeanuFebruarie | Vlastarul 13Februarie | Vlastarul 12

Foto:www.dancmihailescu.ro;elle.roAlexGalmeanu;FranckHamel

Întrebărileaufostformulatedeurmătoriielevi:BiancaBădoi(clasaaX-aF):

1,2,3,4,5;RareşAntemir(clasaaX-aF):6,7;AlexŞtefănescu(clasaaX-aF):

8;TeodoraGheţea(clasaaX-aF):9,10.

|INTERVIU| |INTERVIU|


d.c.m.: Pe mine lectura, cultura, în sensulcelmailarg,m-asalvat,purşisimplu.Fărăcultură aş fi rămas un complexat definitiv(bălbâit, obez, sărac, fără tată, trăind lamahala şi pândit la tot pasul de ispite,excese, fărădelegi).Nualtulera laitmotivulmaică-mii:„casălepoţiţinepieptcelorlalţişi să te ridici deasupra condiţiei tale,trebuie să dobândeşti înălţime spirituală”.CadoulvieţiimeleafostşiarămasediţiaShakespeare pe care ea mi-a dăruit-ocândaveam12ani.Astfelîncât,elimpede(şi cât se poate de serios motivată)convingereameacumcăliteraturapecareoprezintajută la forjarea, la reformulareasaurecalibrareapersonalităţii.

R.R.: ce părere aveţi despre biblioteca în stil clasic astăzi? credeţi că va supravieţui tabletelor, i-pod-urilor, cărţilor în format electronic, cool-turii, în general?D.C.M.:Săştiţidumneavoastrăcăbibliotecadubleazăiarnacălduraîncăperii.Eprecummesada, o căptuşeală ideală împotrivafrigului.Mărog,glumescnumaipejumătate.Ştiubinecărafturiledecărţinumaisuntlamodă şică,devremecepoţiaveazecemiidevolumeîncorporateînzececentimetri,ditamaipereteleumplutcucărţidevinemaistraniucaundinozaur înbaie.Dar ştiu lafeldebineşică,aşacumcarteapesuportdehârtieva rămânecelpuţincamaşiniledecolecţie,lafelbibliotecapersonalăvacontinuasăsimbolizezepentruoameniidegustşiculturătotceseleagădespecificulfamiliei, de trecut, durată, soliditate, pescurt:derostulproprieifiinţe.

a.ş.: consideraţi că literatura rusă mai poate influenţa, în vreun fel, ce se întâmplă în spaţiul literar românesc în zilele noastre?d.c.m.:Dardecenumaiînspaţiulromânesc?DecearfiTolstoi,Dostoievski,Cehov,Gogol,Bulgakov şi chiar Turgheniev la ei acasădoarînlumealuiSadoveanu,Teodoreanu,EliadeşiCărtărescu,nefecundând,adică,la felde temeinic şi teritoriileunorUpdike,

Tournier,ZadieSmith,Pynchon,AmosOz,sauHarukiMurakami?Totulesănuconfundămsovietofobia cu rusofobia. Una e groazanoastră seculară (ultramotivată, dinnefericire)faţădeexpansionismulslav,carenunevreaînruptulcapuluioccidentalizaţi,şicutotulaltcevacopleşitoareacapacitateformativă şi revelatorie a marii literaturiruseşti,eternşipretutindenivalabilă.

t.G.: ce scriitor român poate fi, din punctul dumneavostră de vedere, un candidat la Premiul Nobel pentru literatură?d.c.m.: MirceaCărtărescu.SlavăDomnuluică nu e boicotat din ţară şi din afară,precumEliade(celpuţindeocamdată).

t.G.: credeţi în destin? D.C.M.:La20deanipariampeHybris,Moïra,Ananké, dublate de fascinaţia Glossei eminesciene.La30,mădureaaproapefizicverdictulde tinereţeal luiCioran încazulluiMirceaEliade(tocmaiel!!!):„Unomfărădestin”. La 50 de ani am redescoperit cufervoarePatericul şi Filocalia,iarspre60deani am ajuns la Athos. Acum aproape nutrece săptămână să nu-mi răsune înminteavertismentulbunică-mii,dezecideoriauzitîncopilărie:„maică,dinainteadestinuluinutepoţiferi!”

scoţian, folkul în linia Guthrie-Dylan-Baez-Donovan,plusDorinLiviuZahariaşidoinelebătrâneşti...Poftimdepricepeţiceva.Înfine,unde este geniu şi se lucrează meseriaş,nu contează genurile, taliile, contextele,geografia şi istoria. La ierarhia spiritual-literară lucrurile sunt mai simple: Biblia şiShakespeare, apoi Tolstoi, Dostoievski,Balzac, Stendhal, Baudelaire, Eminescu,MargueriteYourcenar,ErnstJünger.Aproapede tot de suflet: Cioran, Mircea Eliade,MirceaVulcănescuşiIoanAlexandru.

b.b.: În viaţa de licean apar, câteodată, momente de tensiune între profesor şi elev/i. vi s-a întâmplat să trăiţi o astfel de situaţie? d.c.m.: Păcatelemele, cum sănu?Păi nuera să rămân corigent la latină-n liceu,la dl. Weissner, de-am învăţat scandareatoatăvara,încâtvisezşiacum„aeneadumgenitrixhominumdivumquevoluptas”, „almavaenuscellisubter labentiasigna”şialteleasemenea!? Nu era să pierd examenul de

admiterelafacultate,fiindcă-mitrebuiaudoide9lamatematică,cucâtevazileînaintedesfârşitulclaseiaXII-a,ladl.Şoimaru(Liceul39),celcare-miaminteanecontenitşifioroscă Eminescu era familiarizat cu ştiinţele?Dacă nu reunea dom’director GeorgeŞovuconsiliulprofesoral,casă-mideadinoficiunoteledetrecere(eupregătindu-mă,deci, pentru o carieră exclusiv literară,total străină de cele exacte!), rămâneamrepetent,pierdeam facultatea,plecamdoianiînarmatăşiprafuls-arfialesdeviaţamea.Şitotuldelaoneînţelegereprofesor-elev.La facultate,a fostmultmaiduios: înanulîntâideFilologie,citeamnumaipoezie,filosofieşi folclor-dansândSpeed King-ullui Deep Purple,Moby Dick-ul ZeppelinilorşiNights In White Satin cuMoody Blues –aşacăhabarn-aveamce-iaiagramaticăgenerativă şi transformaţională. DreptpentrucaredoamnaValeriaGuţu-Romalos-aalbitlafaţăcândi-amspuscăfonemuleste „veşmântul sonoral cuvântului”, în locde„fasciculdetrăsăturidistinctive”.Aşacă,pac, restanţa. Daraiaa şi fost ultimadinviaţă.M-amînvăţatminte.b.b.: prin intermediul emisiunii Omul care aduce cartea intenţionaţi să arătaţi că lectura poate fi un prieten de nădejde? sau există un motiv/ scop mult mai profund?d.c.m.: Păi... există, oare, un motiv maiprofund ca acesta? Cărţile (lectura) suntmenitesă-ţioblojeascărănilesufleteşti,să-ţisuplineascădeficitulafectivsauhandicapulfizic, să te ridice, să te fortifice, să teînfrumuseţeze, sădea un rost, oarmătură,unacoperiş,unduhfăpturiidecarne,oase,ispiteşinimicniciecareeşti.Sigur,pelângăcărţiledeînţelepciuneşicelememorialistice,pentrucareoptezcuprecădere,existăceledestrictăinformaţie,urmatedelecturiledeplăcere,beletristica.

R.R.: consideraţi că, în cazul în care aţi fi fost copil în secolul xxi şi aţi fi citit literatura pe care o prezentaţi în emisiune, v-ar fi fost conturată altfel personalitatea?

numărul e esteunuldinnumerelecuoseminificaţiemajoră înmatematică,numitconstanta lui Euler, după matematicianulelveţian Leonhard Euler (1707-1783),sau constanta lui Napier, în cinsteamatematicianului scoţian John Napier,semnat şi Neper (1550-1617), care aintrodus logaritmii (e nu trebuie confundatcu γ, constanta Euler-Mascheroni, şi eanumităuneoriconstantaluiEuler). Primii logaritmi au fost inventaţidin nevoia de a transforma înmulţirea,careesteooperaţiegreoaie înadunare,operaţie mult mai uşor de folosit, lucruposibil deoarece logaritmii verifică relaţia:

( )log log logxy x y= +

Au apărut tabelele de logaritmi şi, astfel,calculelematematices-audezvoltatrapid.,,Descoperirea” constantei înseşi îi esteatribuităluiJacobBernoulli,careaîncercatsă găsească valoarea următoarei limite(careeste,defapt,chiare):

1lim 1n

ne

n→∞

+ =

Prima utilizare cunoscută aconstantei, notată cu b, a fost încorespondeţa dintre Gottfried Leibniz şiChristiaanHuygens,în1690şi1691.LeonhardEuler a început să folosească litera ,,e” înnotaţiaacesteiconstanteîn1727,iarprimautilizarea lui ,,e” într-opublicaţiea fost înMecanica luiEuler (1736). În1748,Euleraintrodus,,e”cabazăalogaritmilornaturali.Astăzi,funcţialogaritmicăesteunadincelemaiimportantedinmatematică,iarlogaritmiinaturalisuntfolosiţipestetotînmatematicasuperioară,înanalizămatematică,înteoriaprobabilităţilor şi chiar în probleme deeconomie.Numărul ,,e”apareşi îndefinireanumerelorcomplexe:

cos sinixe x i x= +

,iar xe esteseria:

2 3

1 .....1! 2! 3!

x x x xe = + + + +

Numărul ,,e”esteunnumăr iraţional şi transcendent. O valoare aproximativă,cu20dezecimaleexacte,estee≈2,71828182845904523536.Valoareasa,cucincizecimaleexacte,sepoatereţinenumărândliterelecuvintelordinpropoziţia:Un scoţian a inventat un logaritm.

biblioGRafie:

1.MarioLivio,secţiunea de aur - povestea lui phi, cel mai uimitor număr,Editura

Humanitas,Bucureşti,2012.2.IanStewart,Îmblânzirea infinitului-

povestea matematicii,EdituraHumanitas,Bucureşti,2011.

3.www.wikipedia.orgşialtesite-uriverificate.

nota Redacţiei: un articoldesprenumărulpia fost scris înnr.3 şi5ale vlăstarului din 1924, de către EmilŞtefănescu, cel care coordona secţiuneaştiinţifico-matematicăarevistei, alăturideMircea Eliade (care se ocupa de parteaculturală).Astfel,vlăstaruldevine,,a treia revistă cu preocupări matematice din România, alături de prestigioasele revistede matematică: Revista matematică din timişoara (apărută în 1921) şi, mai ales,Gazeta matematică (datând din 1895).Sursa:art.un program şi un apeldeprof.I.Banciudinnr.2alrevisteivlăstarul,anulI,1924.

|Curiozităţimatematice| |Curiozităţimatematice|

Constante CeleBRe În matematică

Text:prof.CristinaMariaMilitaru

În cele ce urmează vom vorbi despre trei numere speciale care apar în matematică şi care au o semnificaţie majoră în peisajul matematicii. numărul π este una din cele maiimportante constante din matematică, acăreivaloareesteegalăcuraportul dintre circumferinţa şi diametrul oricărui cerc într-un spatiu euclidian. Această constantă esteîntâlnită în multe formule din matematică,fizică,astronomieşiinginerie. Numărulπesteunnumăr iraţional, adică are o infinitate de zecimale carenu formează perioadă. Acest fapt a fostdemonstrat abia în 1770, de JohannHeinrichLambert. Arhimede, marele matematician alAntichităţii, a fost primul care a reuşit săgăseascăovaloareaproximativăaluiπ de3,14,folosindperimetreleunorpoligoaneregulateînscriseşicircumscrisecercului.

Odată cu dezvoltarea analizeimatematice şi descoperirea seriilor şi aproduselor infinite, acestei constante i s-aputut calcula un număr tot mai mare dezecimale. Astăzi, valoarea lui π a fostcalculatăpânăla1,24bilioanedezecimale.Recordulafoststabilitîn2007deoechipăde specialişti, condusă de YasumasaKanada, iar calculul, care a durat 600deore,afost făcutcuunsupercalculatorHitachiSR8000. Oproblemădegeometrievecheşicelebră, dar fără soluţie, cunoscută subnumelede,,Cuadratura cercului“ ,cereasăse construiască un pătrat care să aibăaceeaşiariecuceaaunuicercde razădată, folosind doar rigla şi compasul,adicădoarinstrumentelepecareleaveaula dispoziţie geometrii antici. În 1882,FerdinandvonLindemannademonstratcănumărulestetranscendent,adicănuexistăniciunpolinomcucoeficienţi raţionalicaresă-laibăcarădăcină..Dinaceastarezultăcăşilungimealaturiipătratuluiartrebuisăfietotunnumărtranscendent,deoarecear

fi r π .Aceastanearatăcănusepoateconstruicu rigla şicucompasulunpătratcuariaegalăcuceaaunuicercdat,deciπ nuesteconstruibilgeometric

Caocuriozitate,primelecifrealenumăruluipisunt3,14159265şipotfireţinuteuşordacănumărămliterelefiecăruicuvântdinpropoziţia:Aşa e uşor a scrie renumitul şi utilul număr. S-a instituit chiar şi o zi a lui : 14 martie.


O CĂLĂTORIE PRIN ROMÂNIA

PITOREASCĂ

• VuLCANII NOROIOŞI • MuzeuL

CHIHLIMBARuLuI • BRAN – PEŞTERA

,,VALEA CETĂţII"Text: Athena Mihalcea, clasa a IX-a E

Foto: prof.Corina Buzoianu, Andrei Turcu (clasa a IX-a A)

10 noiembrie 2012... Sunetul stri-dentalalarmeidelatelefonmădeşteaptălaoorăcândşizorilearmaifizăbovit înhăuri. Dar nu e vreme pentru visare căciplecarea în excursie e programată pentruora6.30.Cumbagajulmi-lpregătisemdecuseară,m-amîmbrăcatînmareviteză,amînhăţat rucsaculdin hol, mi-am luat rămasbundelabunica(cenumaiconteneacusfaturi privind buna purtare) şi... repedecătre staţiadeautobuz.Amajuns la timpîn faţa liceului, unde colegii aşteptau cunerăbdare semnalul şoferului, sub privirilescrutătoarealepărinţilor. 6.25... Toată lumea e în autocar,domniiprofesori(AlexandruConstantinescu,directorul liceului nostru, Dragoş Drăgan şiCorina Buzoianu) se asigură că nimeni nulipseşte.6.30...Plecăm! Eodimineaţă lăptoasădenoiem-brie şi, văzute din maşină, ceruri şi câmpiiparuna.MergempeDN10,îndirecţiaBuzăuşi,pemăsurăceînaintăm,impresiadeuni-versmonocromedestrămatădefirava,darinsistentaluminăsolară. Încetul cu încetul, veselia cuprindetoatescauneledinautocar,astfelcăuneles-autrezitcumaimulţilocataridecâtaltele.Bineînţeles, e vorba de locurile din spate.Aici lumeas-apuspecântat,cuatâtmaimultcucâtexistauşichitariştidinclaseleaIX-aAşiaIX-aE. Prima oprire - la Vulcanii noroioşi.Cumcoborâm,neplesneştefărămilăînfaţăunvântrece,senzaţiafiindaceeadestrân-gereîntr-omenghinănevăzută.Darbucuriaevadării din sufocanta capitală învingeoriceneajunsşifiececlipăetrăitădinplin.Decoruldinprimplanedestuldearid,însăalbastrul curat al cerului, câţiva nori albirăsfiraţi ici-colo, luminacaldăasoarelui şipământulmocirlosseadunăîntr-oalcătuireimagisticăunică.De fapt,ce sunt ,,vulcaniinoroioşi"?Niştebăltoacedeoconsistenţăvâscoasăcare,dincând încând,bolbo-rosesccuminţi.Sălăsămşiştiinţasănelumi-neze:,,Vulcanii noroioşireprezintăformaţiunicreatedegazelenaturaleproveninddelapeste3.000demetriadâncime,care trec

printr-un sol argilos în combinaţie cu apadinpânzafreatică.Gazeleîmpingspresu-prafaţăapaamestecatăcuargilă.Nămolulformat de acestea iese la suprafaţă şi, înacele locuri, seusucă încontactcuaerul,formândniştestructuriconiceasemănătoareunor vulcani" (sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Vulcan_noroios). Părăsimzona,neîntoarcemlaşosea-uaprincipală,urcămpână laPătârlagele,unde trecem Buzăul peparteadreaptă şineîndreptămspreColţi(13kilometrichinu-itori,plinide ,,cratere",pedrumul judeţeanValea Sibiciu-Colţi) pentru a vizitaMuzeulChihlimbarului.Numicămi-afostmirarealavedereamuzeului:ocasăţărăneascăcutreinivele,construităde locuitori înanul1973.O doamnă din sat ne prezintă unicitatealocului: colecţia se distinge în lume prinvarietateadenuanţeşiculori(peste160)şi,maimultdecâtatât,dupăceplouăabun-dent, sătenii încădescoperăbucăţeledechihlimbar,dezvelitedeape. Ne întoarcem la drumul principal,trecem de localitatea Nehoiu, ajungem laBarajulSiriuluişiadmirămlaculdeacumulare.Esteunbarajdepământ(construitdinrocăşiunmiezdinargilă)situatperâulBuzău,încomunaSiriudinjudeţulBuzău,întreMasivulSiriuşiMasivulPodulCalului.Esterezultatulconlucrăriiom-natură. Frumuseţea tablouluicu greu poate fi descrisă. Totuşi, într-unarticol al revistei noastre din 1931 (anulVII, nr.4), intitulat la mânăstirea ciolanu,V.Mirescu,elevînclasaaIII-aB,prezintăimpresiidintr-oexcursieprinaceste ţinuturi,subliniind: ,,Valea Buzăului se desfăşoarăsub noi. Ochii noştri pot privi până înîndepărtatele culmi ale măreţilor Carpaţi.(...)Splendidapanoramăesegmentatădeşerpuireaargintiului râu-Buzău- îndouăpărţi.(...)". Nu e ciudat? Pare că aşa afost scris: ca, după aproape optzeci deani, să reluăm traseul colegilor din 1931,completându-l cu vizitarea unor obiectiveturistice inexistenteatunci: barajul, muzeul...Complementaritateaspaţio-temporalăaex-cursieinoastrevădeştecăneguriletimpului


o vizită la muzeu

text: irina vişoiu, clasa a ix-a hfoto: Raluca tăutu

,,ce e cultura? Ridicarea bunului la valoare.’’ - constantin noica

Este o zi aparent monotonă şiploioasă din luna ianuarie. Din lipsă deactivitate,imaginaţianeîndrumăsăvizitămlocurinoi,daroarecelocuri? MuzeulNaţionalalLiteraturiiRomâne,situatpeBulevardulDacianr.12,seaflăladoar câteva minute de Piaţa Romană şiadăposteşte o serie largă de exponate,precum: fotografii,cărţi,manuscrise,chiar şiobiectepersonale,ceauaparţinutcândvaunor cărturari, scriitori sau gazetari deseamă. Dotat cu tehnologie de ultimăgeneraţie, muzeul dispune de înregistrăriaudio-video ce înlesnesc o eventualăcălătorieîntimp.Neputemimaginatrecutul,simţindmirosulcărţilorvechi,allămpiicugazsau mirosul de ,,odinioară’’... Fiecare salăaparţine, înparte,uneiepoci.Cuosimplăapăsaredebutonputemaflacurentulliterarce sedezvoltă într-oanumităperioadă şi,fireşte,informaţiilenecesareprivindmişcarealiterară. La început, acesta era o casăoarecare, ce se afla în posesia familieiKretzulescu, locundeadeseaseorganizaupetreceri, după care a devenit muzeu laînceputulsecoluluialXX-lea. Unaltaspectinteresantîlconstituiefaptul că se întâlnesc, din când în când,actoripentruarepetaanumitepiese,motivulprincipal fiind acela că decorul îi ajutăfoartemult,,să-şiintreînrol’’. Ploaiadeafarăi-aoferitmuzeuluiunaerboem,înconcordanţăcucelvetustdininterior, fapt pentru care acesta a captatprivirile tuturor trecătorilor şi a reuşit să-iademeneascăînăuntrulsău. Odată intrat, vizitatorul are şansa

de a cunoaşte aspecte interesante dinbiografia scriitorilor.Spreexemplu,amaflatcă pe Mihail Sadoveanu îl preocupaupescuitulşivânătoareadar,înacelaşitimp,jucafoartedesşah;saucăVasileVoiculescuaveacapasiunemedicina; saucăaici seaflă ceamai veche Biblie din lume, dar şiprimelevolumealeromanuluiCireşarii. Totodată, am avut prilejul să văddiverse documente păstrate securizat însertaredelemndetrandafir,multefotografii,îndeosebialb-negru,corespondenţăinedită,tablouri, volume de cărţi, statuete şi multealtele. Vizita se apropie de sfârşit… Cupaşimărunţi,ieşimdinsala,,MarilorClasici’’şiîimulţumimghidului.Ploaiaşi-areluatţârâitulmonoton, vărsând parcă cenuşa norilorpesteoamenişicase,pesteinimişitimp...

nusufocăspiritulviu,cănuexistăcoincidenţe,cidoardestin.:) Facem un mic popas în dreptulMonumentuluiSoldaţilor,undenebucurămdecurăţeniaaeruluişidepeisajuldecupatparcă dintr-o pictură realizată dupădescrierile din paginile lui AlexandruVlahuţă;ţinemDN10pânălaPrejmer,undevizitămBisericaCetate. Un soare aproape de asfinţit îşitrimite oblic raze arămii printre coloanelede piatră ale bisericii. Amestecul ireal deumbrăşilumină,zgomotulpaşiloruneifemeirătăcite lunecând sprepartea întunecată,unde o uşă despărţea înauntrul de restullumii-acesteapara fi singurelesemnedeviaţă. Tăcerea e spartă de o voce (nuam reuşit să văd cine era) care anunţăcă biserica e închisă, dar că putem intracâtevamomente săo vizităm.Ceeace şifacem.Dupăcâtevaminute,înurmanoastrăseînchide,tăcut,poartaneagră,pecetluindparcăhotaruldintrece-iacoloşi...lume. Cuunsoidenelinişteadeşertăciuniiînzonastomacului,urcscărileautocarului.Pornim mai departe, ocolind Braşovul prinnordşi, într-un final,ajungem ladestinaţie:localitatea Bran. Urmează cele obişnuitepentruoexcursie:cazarea,despachetarea,cina,distracţia(careafostunade...neuitat-pentruunii!). Adouazi,dupămiculdejun,pornimiarladrum.Dedataaceasta,ţintaseaflăascunsă printre măruntaiele pământului:peşteraValeaCetăţii.Potecadelaautocar

pânălagrotăşerpuieşteprinpădure,într-opantăurcătoarelină. Peştera...Ominunatăalcătuire deformaţiunipietroase,alternânddeschiderileamplecuporţiuniîngusteşiscunde,iluminatăinteligent pentru a-i spori frumuseţea.Momentuldemaximătensiuneafostacelaîncareghidulaanunţatcă,pentrucâtevasecunde, toate luminile se vor stinge. Preţde câteva clipe nu mai ştiai pe ce lumedeafli,cuatâtmaimultcucâtzgomoteleturiştilor amuţiseră. ,,Peştera Valea Cetăţiiafostdeschisăpentruprimadatăîn1949,când o explozie hidraulică a îndepărtatumplutura care o astupa şi producând oimensăviiturăpevaleaFundata,bolovaniiantrenaţi de aceasta putând fi şi acumvăzuţiînlungulvăii.În1954,ungrupdetineridinRâşnovareuşitsăpătrundăînpeşterăprinaceastădeschidere."(sursa:http://www.pestera-valeacetatii.ro/ro/scurt-istoric/). Drumul spre casă nu a mai urmatcursul Buzăului, ci al Prahovei. Inutil sămai spun că, o bucată bună de vreme,amstat într-unşirdemaşiniceseîntindeape kilometri întregi...prilej numaibundeaadmira,pe-ndelete,România pitorească... În această excursie au participat48 de elevi din clasele a IX-a A, a IX-aE,a IX-aDşiaX-aF. Înaintesăajungemîn faţa liceului, punctul final al itinerariuluinostru, s-aauzit o vocecântândceva şi,în câteva secunde, în totautocarul nu seauzeadecât:Altădată/ şi-altdată/ O s-o facem şi mai şi mai lată...


Place: -Paris

-Côte d’Ivoire – Hôtel Rencontre Temps: 20… près de nos jours

Personnages:Marie Jeanne (brand manager);

Luc Tardif (agent de vente de médicaments – ami de Marie Jeanne depuis une année); Antoine Voyageur (agent de tourisme – vieille connaissance de Marie Jeanne);

Citan Palmier (réceptionniste – vieille connaissance de Marie Jeanne); Vendredi Crusoe (hotel manager – vieille connaissance de Marie Jeanne);

Michelle GrandCoeur (fille d’ascenseur à l’Hôtel – cousine de troisième rang de Luc)

TARDIF(MarieJeanneoulasurprised’unefuturefiancée.)

Scène I- l’action se passe dans l’appartement de Luc, au centre de Paris.Marie Jeanne rentre chez elle, les bras pleins de sacs, elle vient du shopping.Luc lit quelques revues de voyage sur la Côte d’Ivoire.Une fois la porte ouverte, Marie Jeanne laisse les achats et se jette au cou de Luc.Marie Jeanne (tout un sourire): Mon petit chou, je vois que tu lis la revue que j’ai oublieé ce matin sur la table.Luc (la serrant fort à sa poitrine): Oui, ma petite biche, j’ai juste fini de lire la page que tu as marquée d'étoiles et de petits cœurs, celle avec la présentation de l’Hôtel Rencontre. J’ai toujours voulu visiter la Côte d’Ivoire, car… (Il a une cousine de troisième rang qui travaille a l’Hôtel)MJ: Alors, tu me dis que tu as pris le salaire et cette grosse prime et que nous allons en vacances?Luc: Hmm… Ben, je voulais payer les billets d’ordre ce mois pour ta nouvelle voiture, mais je ferai un autre effort et je les payerai le mois prochain.MJ: Tu m’as fait une belle surprise. Je voudrais te remercier, mais je me hâte chez le coiffeur et la manucure, et puis je sacrifierai un peu de mon temps pour aller à l’agence de voyage. Seulement dis-moi encore une fois le numéro de ton COMPTE, et puis je me débrouille.

Scène II MJ arrive à l’agence de voyage « Plaisir partout » au centre de Paris, pour voir les offres de voyage. Heureusement, elle rencontre un vieil ami, Antoine Voyageur, qui s’offre avec grande joie à l’aider.MJ: Mon bel Antoine, (caressant ses cheveux),

comment tu me trouves? Je vois que tu travailles beaucoup chaque fois que je viens te voir. AV: Tu es aussi belle comme toujours, mon petit écureuil de ville. (En la regardant fixement dans ses yeux.) MJ: Je vois que tu as gardé le sens de l’humour, petit fou que tu es. AV: Alors, qu’est-ce que je peux faire pour toi?MJ: Je veux aller avec mon fiancé dans une petite excursion…(Antoine commence à rire follement)AV: Qu’est-ce que tu racontes? Ai-je bien entendu? FIANCÉ!? Mes sincères félicitations, alors…Combien de choses se passent dans une année…(MJ pause pour quelques secondes.)MJ (en faisant une petite grimace, et en croisant les bras): Tu es méchant!AV: Ben… ben… tu as dit deux billets ou quoi?MJ: Oui, et la destination est…AV: Connue!MJ: Comment est-ce que tu as su?AV: Même si tu as changé depuis notre dernier ren-dez-vous… il y a des choses qui resteront toujours les mêmes. MJ: Je suis contente qu’il y ait encore des hommes qui me connaissent vraiment.AV: On prend un petit café? MJ: J’en serais ravie, mais je dois aller m’acheter un nouveau maillot de bain. AV: De ce que je me rappelle… hmm, le rouge te va très bien.MJ: Merci, tu es gentil comme toujours et tu as aussi une mémoire d’éléphant.MJ lui donne un chèque signé en échange des billets.

acţiune de voluntaRiat a eleviloR din C.n.s.H.B.

text: prof. cristiana achim (religie)

şi anul acesta, ca şi în anii prece-denţi, mii de pelerini din ţară şi din străină-tate au venit, în perioada 24-30 octombrie 2012, pe dealul patriarhiei din capitală să se închine la moaştele sfântului cuvios dimitrie cel nou, ocrotitorul bucureştilor. cu acest prilej, sectorul social-filantropic al arhiepiscopiei bucureştilor a organizat ample activităţi de voluntariat, în sprijinul pelerinilor. sute de voluntari din rândul stu-denţilor de la facultatea de teologie ,,patriarhul Justinian'’ din bucureşti şi mem-brii asociaţiei creştinilor ortodocşi din România (ascoR) au asigurat aprovizio-narea cu hrană caldă şi cu apă plată a pelerinilor, pe tot parcursul zilei. În acest an, ca o noutate, colegiul naţional ,,spiru haret”, în colaborare cu sectorul Învăţământ şi activităţi cu tineretul

din cadrul arhiepiscopiei bucureştilor, a participat la acţiunile de voluntariat. peste 100 de elevi ai liceului, împreună cu membrii ascoR, au împărţit ceai cald si cafea pelerinilor, între orele 22:00-08:00. În felul acesta, elevii colegiului naţional ,,spiru haret” din bucureşti s-au pus în slujba semenilor, aducând astfel jertfă şi omagiu lui dumnezeu şi sfântului cuvios dimitrie cel nou şi sfântului ierarh nectarie de eghina, ale cărui moaş-te au fost aduse anul acesta pe dealul patriarhiei. dl. constantin andrei, inspector în cadrul sectorului Învăţământ şi Activităţi cu Tineretul al arhiepiscopiei bucureştilor, s-a arătat încântat de colaborarea rodnică şi frumoasă pe care inspectoratul o are cu colegiul naţional ,,spiru haret".

|Teatru|


Text:CostinCace,clasaaX-aH


RobIn & The bAcksTAbbeRs

Foto: by saccadic strokes

membri: andrei ,,Robin" proca(solistvocal,chitară)florin vasile(chitară,backingvocals)vlad feneşan(bass)vladimir proca (tobe)Radu moldovan(tobe)andrei fântână (saxofon)

R.a.: ce reprezintă pentru tine melodia Graceland a lui paul simon?Robin: Este melodia care mi-a salvat mieviaţalapropriuşireprezintămomentulcândtotula luat naştere.Naştereaa tot ce seîntâmplăacum.DacăPaulSimonn-arfiscrisşi interpretatacel cântec, noi n-am fi aiciacum.

R.a.: vă consideraţi nişte backstabbers? (n.r.- oameni ce înjunghie pe la spate)vladimir proca:Robinecelmaibackstabber!

R.a.: cum ati ajuns la ideea acestui nume de formaţie?v.p.:Numeleafostdatdeverişorulnostru,înurmaunorcircumstanţecarene-aufăcutsăfimatenţipentrutotrestulvieţiisănufimbackstabberi.

R.a.: vreun turneu planificat?Radu moldovan: Da, o să porneascăunul în ianuarie, avem cinci concerte: 23-Craiova, 24- Timişoara, 25- Reşiţa şi 26-Oradea.Înfinal,pe30,înFabrica,aici,înoraş.

R.a.: câteva cuvinte pentru elevii de liceu?v.p.: Mergidreptpecoridor.R.m.: Învaţăbineşidu-telafacultate...

Robin and the backstabbers este o formaţie românească de muzică pop-rockfondatăîn2010,laHarghita.Otrupăaxatăpepop-rockmelodramatic,cuuşoareaccente ruseşti. Trupa a fost înfiinţată de către Andrei ,,Robin” Proca. Acesta a avuto cădere nervoasă după o dispută sentimentală, refugiindu-se în pădure pentru operioadăîndelungată, încareaascultat lacăştimelodiaGracelanda luiPaulSimon.Dupăîntoarcereaîn,,civilizaţie”,ahotărâtcăarenevoiedeoschimbare,aşacăaînfiinţattrupaîncareestevocalistînprezent.(ro.wikipedia.org)

interviu realizat de Rareş antemir, clasa a x-a f

|INTERVIU|

Înanul2012,sărbătoareapatronuluispiritual al liceului nostru, Sfântul Spiridon, afost dublată de comemorarea centenaruluimorţii lui Spiru Haret (15 februarie 1851 - 17decembrie 1912), creatorul sistemului modernde învăţământ. Acum, mai mult ca în ceilalţiani,ColegiulNaţional,,SpiruHaret”aîmbrăcatstraiedesărbătoare. Dimineaţa,atâteleviicâtşiprofesoriiColegiului Naţional ,,Spiru Haret” au înălţato rugăciune pentru sufletul lui Spiru Haret laoficiereaslubeiparastasului,fiinddepusăapoiocoroanădeflorilamormântulsăudincimitirulBellu. Coordonaţi de doamna profesoarăAngelica Vlaicu, elevii clasei a VI-a auorganizat momentul ,,Variaţiuni lirice- paginidepoezie şi teatru” (dramatizări, concurs derecitări, imagistică). În aceeaşi dimineaţă,s-au făcut remarcaţieleviiclaselora IX-aC,aX-aA,C,F,G,H,aXI-aD,FşiaXII-aC,E, G, în cadrul şedinţei festive a cercului decreaţieMetamorfoze(coordonatori:doamneleprofesoareIoanaDumitru,VictoriţaMihalceaşidomnulprofesor PetreConstantinescu). Invitata fost criticul literar Alex Ştefănescu, care aevidenţiatimportanţacriticiiliterareîncontextulreceptăriiunoroperede-alungulvremii. La Sala ,,Constantin Noica”, corulliceului, sub bagheta doamnei profesoareMariana Comăniţă, a interpretat o seriecolindedeCrăciun. Este de menţionat faptul că au fostorganizate dezbateri pe diverse teme lacatedreledeŞtiinţe(fizică,chimieşibiologie)şideştiinţesocio-umane.Deasemenea,însaladesport,s-adesfăşuratunmecidemonstrativdebaschet. Laoreleprânzului,eleviiclaseloraIX-aA,EşiaX-aF,B,subcoordonareadoamneiprofesor Corina Buzoianu, au organizat unmoment literar-artistic (lectură, colaj foto şiinterpretare vocal-instrumentală-chitară) cutemaLiteratura închisorilor,invitatfiindscriitorulMarcel Petrişor, care a răspuns întrebărilorelevilor.

A urmat lansarea celei de-a VIII-aediţii noi a revistei Vlăstarul. Domnul directorAlexandruConstantinescuasintetizatconţinutulacestuinumăr, felicitândechiparedacţionalăşi, în special, activitatea elevelor IulianaNeagoieşiIrinaUngureanu. La parterul clădirii vechi, am pututadmiralucrărilemaimultorelevi,atâtdinliceulnostru, cât şi dinalte licee şi şcoli, în cadrulvernisajului expoziţiei SpirArt, unde doamnaprofesorSandaAmarandeiaînmânatpremiilecelor mai talentaţi expozanţi. De asemenea,atâtprofesoriicâtşieleviiColegiului Naţional ,,Spiru Haret”aupututsta,,Lamasadiscuţiilor”alăturideabsolvenţi, foştiprofesoriai liceuluisimaimultepersonalităţialeactualeisocietăţiromâneşti,precum:scriitorulMarcelPetrişorsaucriticulliterarAlexŞtefănescu. După-amiază, am avut ocazia săexplorăm cultura Franţei şi să gustăm dinbunătăţile franţuzeşti, în cadrul momentuluicultural,,LabelledelaFrance”,coordonatdedoamneleprofesoareMihaelaZoicaş,MihaelaMilostivu,RalucaPâslaru,GeorgetaMihăilescu,VirginiaUdatuşiFeliciaEne. Mai apoi, foşti şi actuali profesori şielevi spirişti au fost invitaţi de conducerealiceului la o recepţie, invitat fiind şi domnulInspector General Şcolar al MunicipiuluiBucureşti, Constantin Trăistaru. Spre seară,trupadeteatruaCNSHB,Alpha,aprezentatpiesa ,,The Shape of Things” de Neil LaBute,în regiadoamneiprofesoareAngelaTurculeţ.Auinterpretatelevii:AndreiDumitrescu,CiprianBăcescu, Ilinca Memelis, Daniela Pascu,Gabriela Negrea, Delia Constanda, TeodoraRaduşiAdelaDragomir. Voi încheia amintind că acestemanifestări de Sfântul Spiridon ale spiriştilorconstituieocomponentăesenţialăaspirituluiColegiului Naţional ,,Spiru Haret”. Înperioadainterbelică, ziarele vremii scriau despre aşanumitul Festival al Liceului ,,Spiru C. Haret”, găzduitfiedeTeatrulNaţional,fiedeAteneulRomân. Acum, mediatizarea evenimentului afostrealizatădeRadio Romania Cultural.

ziua absolventului 2012- amintiRiText:AndreiDumitrescu,clasaaIX-aE


Text:RăzvanAvădanei,clasaaXII-aD

| Story | Dezolare|Story|

Lacriminegreseprelingpechipultempluluiconstruitdemineşiviaţasescurgecurepeziciunedinel,viaţasescurgecurepeziciunedintotiarceamaiaprigăşiceamaiîncătuşatădintrerelescapă:moartea!Şinupotfacenimic,acumeusuntcelîncătuşatşieaseuitălamine,măpriveştecudispreţînochişiunrânjetcadavericisealungeştepebuzele-iuscate,sfâşiate,într-uninterminabilsfârşit,deviermi,furnici,degâze,detoatemortăciunilepământului,dincarecuvinteleiescalăcusteleceisescurgdinzdrenţeleceoacoperă:„Nusuntascunsedemineoaseletaleşisufletulmeulevacunoaştefoarte”.Şimădezmiardăîntr-ocontinuădurereşicoasa-ilungăşiruginită,murdăritădefiecaresufletcăruiadati-afostsă-lschingiuiască,îmifurăpuţincâtepuţindinsufletulpecareodinioară-lscăldamînpreaplinuldevirtuţi.Numălasşicuglasulabiarostitofacsăseapropie:„Certândm-acertatDomnul,darmorţiinum-adat”,darauzindu-măîncepesă-şibatăjocdemine,iarrânjetulsetransformăîntr-unrăgetcavernosşiofricăescatologicămăîmpresoară,măstrânge,abiamălasăsărespir.Îşireazimăcoasamâncatădecariidegrumazulmeuşicuofurierecemădevoreazădinpriviri.Rânjetulreaparepebuzelescofâlcite,dedataastamailarg,lăsândsăisevadăgingiileaidomapământului,dincaredinţii iescanişterâmeşi limbadespicatădeculoarealapteluipecarecucatoprivescmaiintens,cuatâtîmiparecăseîntrupeazăîntr-undiavol.Darnumaidureazămult, cu mişcări sacadate îşi lipeşte gura de urechea mea şi-mi şopteşte: „Aici tu eştiDomnulşiaidatgreş.Nimenin-aresă-ţimaideaînapoiputereapecareaiavut-o;eştislabşitotce-ţidoreştiacumesănufiavutaceastăputere.Slăbiciuneatrebuiesapiarăşidepieirevaaveaparte,euînsă...euamsupravieţuit!”Totcemaisimtecoasasprijinitădegâtulmeu.Plindeurăosmunceşteşiaudcummărâcâietotmaiaproapedegâtulmeu.Înclipaurmătoaremătrezesc.Suntbuimac,lovitînplindeluminăşimăîntrebdacăafostaieveasaunumaiunvis.Privescînjurşiconstatcămăafluînacelaşiloc,întunecareaacoborâtdemultsubdrum,iarînfaţamea,nulamaredepărtarevădclarşifărăîndoialăaceaumbră.Umbradupăcareamalergatînzadar,scopulabsolutepecalesăseconcretizeze.Măridicdegrabă

Part II

şicupaşirepezimăîndreptspreceeacesperafidezlegareaprezenţeimelepeacestdurm.Înscurttimpajungînspateleumbreişiîncercs-oopresc.Îipunomânăpeumărşiînmomentulurmătormisecontureazăînfaţaochilorunbietbătrân,unproletardinvremidemultapuseacăruiavereoputeaicitiîntoiagulpecaresesprijineaşipechipuladâncbrăzdatdesuferinţă.Cândîşiîntoarseprivirea,fizionomiasamăizbiînplin: -Ci-ci-n-n-eeşti?cecauţiaici?cevreide lamine... lasă-mă, trebuiesăurmezcalea,cevreidelamine? -Vreausăştiuundemăaflu,dacăduceundevadrumulăstasaumăcardacăputemmergeîmpreunădinmomentceamândoisuntemprinşiîntr-uncercfărăieşire. -N-n-n-u,nebune,cumde-ţitreceastaprinminte!?Drumul,drumulăstan-aresăţi-laflenimeniînveci,căciacestaestedrumulceldintâi,drumulLui,linişteafrumoasă;n-aicumsă-lîmparţi,tusingurtrebuiesă-lafli! -Nu-nţeleg... -Cumaiputea,nevrednice,cândnicipetineînsuţinutecunoşti,du-tedevezi-ţisufletulşimaiapoiprimeşte-l! -Şicumaşputeasăfacasta?Darnumămaiiaînseamăşisedepărtează,iareusuntpreaconfuzsă-lpotopri.Îlprivesccumumblăcupaşimărunţişistauaşacâtvatimp fără să facnimic;doar stau şiprivescdrumul, îl privescpebătrân. Până sămădezmeticescacestaabiacăsemaizăreşte.Nuvreausăramândinnousingurşiîncepcaodinioarăsăalergdupăel,să-iaflutâlculvorbelorcăcitrebuiesăştiu,trebuiesăcunosc.Şiiată-măajunsaproapedeel,aproapesă-lating,să-isimtexistenţapentruadouaoară,darnu-miestedatsă-lpotopri.Drumulsecascăsubmineşineputinciosasistlaprăbuşireameaînîntuneric,iarunhorcăitseaudedingâtlejulbătrânului,unrâsetfiorosalunuiemeritcareştiecearesăvinăşieucadîncontinuaredorindu-mimaimultcaniciodatasăaflucesepetrece.Număgândesclahăuldesubmine,totce-midorescesăaflucesepetrece...

concuRsul naţional ,,l.m.panaitopol”

la a cincea ediţie (24.11.2012)Text:prof.AlexandruConstantinescu,înnumeleCatedreidematematicăaCNSHB

Pe data de 24 noiembrie 2012, a avut loc a cincea ediţie a concursului de matematică „L.M. Panaitopol”, organizat de Colegiul Naţional „Spiru Haret” din Bucureşti, prin director Alexandru Constantinescu, cu sprijinul Societății de Științe Matematice din România (S.S.M.R.), al Academiei Române, al Inspectoratului Școlar al Municipiului Bucureşti, prin implicarea domnilor: Constantin Trăistaru (Inspector General), Liliana Maria Toderiuc (Inspector General Adjunct), Gabriel Vrînceanu şi Ovidiu Șontea (Inspectori de Specialitate). Spațiul de cazare a fost asigurat de Liceul Teoretic ,,Nichita Stănescu”, prin domnul director Ion Frujină. Inițiativa organizării acestui concurs mi-a aparținut, motivațiile obiective fiind următoarele: lipsa unui concurs interjudețean la nivel liceal în Bucureşti, interesul manifestat de S.S.M.R. (filiala Bucureşti) şi de I.M.A.R. (Institutul de Matematică al Academiei Române) pentru testarea lotului olimpic dar şi recunoştința, prin locația aleasă (Colegiul Național ,,Spiru Haret”, Bucureşti), față de cel ce a fost supranumit ,,creatorul şcolii moderne româneşti”. Au existat, de asemenea, şi motivații subiective: ,,dosarul de cadre” al subsemnatului (în calitate de fost redactor la Gazeta matematică şi de fost asistent al celui pe care metaforic l-aş numi ,,Lordul Problemisticii” româneşti din ultimele cinci decenii: Laurențiu Panaitopol) dar şi întâlnirile de lucru ale ,,grupului meta-matematic de sâmbătă” (profesorii din acest grup s-au implicat necondiționat, contribuind organizatoric şi ştiințific). Astfel, prima ediție a acestui concurs a avut loc în luna noiembrie a anului 2008 şi a vizat două secțiuni: concursul interjudețean şi testarea

lotului olimpic. Organizatorii au fost: catedra de matematică a C.N.S.H.B., filiala din Bucureşti a S.S.M.R., I.M.A.R. şi I.S.M.B. (prin domnul Inspector Școlar General, Cristian Alexandrescu, şi domnul Inspector de specialitate, Gabriel Vrînceanu). Un aspect important îl constituie faptul că este unul dintre puținele concursuri naționale în cadrul căruia nu se percepe taxă de participare.Ediţia de anul acesta a reunit 423 de participanţi, provenind din şcoli şi licee ale municipiului

Bucureşti şi din 13 judeţe ale ţării, după cum urmează: Constanța (Liceul Teoretic ,,Ovidius”, Colegiul Național ,,Mircea cel Bătrân” şi, din localitatea Medgidia,

Școala ,,Lucian Grigorescu”), Giurgiu (C.N. ,,Ion Maiorescu”), Ialomița

(localitatea Urziceni- Școala nr.2), Iaşi (C.N. ,,Costache Negruzzi”),

Ilfov (loc.Bragadiru- Șc.Pro Ingenio), Maramureş (loc. Baia Mare - Colegiul

Național ,,Gheorghe Șincai”), Mureş (loc. Târgu Mureş- C.N. ,,Unirea”,

Școala Gimnazială ,,Dacia”, Șc. Gimnazială ,,T. Vladimirescu”; loc. Reghin- Liceul Tehnologic ,,Petru Maior”), Neamț (loc. Paşcani- C.N. ,,Mihail Sadoveanu”), Oradea (C.N. ,,Emanuil Gojdu”), Prahova (loc. Ploieşti- C.N. ,,Al.I. Cuza”, C.N.,,I.L. Caragiale”, C.N. ,,Mihai Viteazul”; loc. Câmpina- Școala Centrală), Târgovişte (C.N.,,Ienăchiță Văcărescu”, C.N. ,,Constantin Carabella”, Șc. ,,Mihai Viteazul”), Teleorman (loc. Alexandria- Șc. Gimnazială ,,Mihai Viteazul”; loc. Roşiorii de Vede- Șc. Gimnazială ,,Mihai Eminescu”), Tulcea (Colegiul Dobrogean ,,Spiru Haret”). Au fost implicați 60 de profesori în supravegherea elevilor şi în evaluarea lucrărilor.O situație a participanților şi a câştigătorilor de anul acesta e evidențiată în tabelul următor:

CLASĂ/ SECŢIUNEA

NUMĂRUL PARTICIPANŢILOR

ELEVII CARE AU CÂȘTIGAT PREMIUL PANAITOPOL

a VI-a 131 Cuturela Lenca, Timofte Alexandra (C.N.I.,,TudorVianu”)a VII-a 83 Bonciocat Cristian (C.N.I.,,TudorVianu”)a VIII-a 72 Mihalcu Alexandru, Stienescu Paul Ioan (Școala nr. 97)a IX-a 46 Panaitescu Liess Michelan (C.N.,,Gheorghe Șincai”)

a X-a 40 Șerban Ștefana (Liceul Teoretic ,,Petru Maior”, Reghin)a XI-a 18 Jianu David (C.N.,,Mihai Viteazul”, Ploieşti)a XII-a 9 Stegăroiu Petre (CN. ,,Mihai Viteazul”, Ploieşti)a XII-a 24 Cerrahoglu Omer (C.N. ,,Gheorghe Șincai”, Baia-Mare)TOTAL

PATICIPANȚI: 423

Concursul este individual şi se adresează elevilor din clasele VII-XII; o probă specială are în vedere selectarea echipei reprezentative a României pentru Olimpiada Internațională de Matematică (OIM). Din cele patru probleme propuse spre rezolvare, una este selectată, în general, din Gazeta matematică, autorul fiind Laurențiu Panaitopol, profesor universitar doctor, unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai revistei menţionate, care a avut o slăbiciune deosebită pentru matematica elementară din liceu şi gimnaziu. O scurtă incursiune în biografia sa evidenţiază că pasiunea pentru matematică s-a manifestat de la vârste fragede: colaborează constant, ca licean, la Gazeta matematică, iar în anul 1956 obţine Premiul I la Olimpiada Naţională de Matematică. Student al Facultăţii de Matematică şi Fizică (Universitatea Bucureşti), obţine premii universitare, însă va întrerupe, forţat, cursurile timp de trei ani, când este exmatriculat pentru ,,probleme de dosar” (în urma unor acuzaţii absurde) şi trimis să lucreze în uzină la „Timpuri noi”. Obţine licenţa în 1964 iar în anul 1970 devine asistent la Facultatea de Pedagogie-Psihologie şi apoi la cea de Matematică a Universităţii Bucureşti, unde susţine cursuri de Teoria numerelor şi Metodică. În plus, este un problemist de excepţie, publicând atât în Gazeta matematică cât şi în alte publicaţii de profil; problemele sale, adevărate ,,bijuterii matematice”2, au fost propuse la serioase concursuri naţionale şi

din străinătate, sprijinind elevii cu reale calităţi de performanţă în matematică. Nu în ultimul rând, se evidenţiază prin publicarea a peste 45 de lucrări metodico-ştiinţifice în Gazeta matematică, dar şi a 75 de lucrări ştiinţifice (dintre care 35 - în reviste de prestigiu din străinătate). Ne bucurăm că şi ediţia de anul acesta a Concursului Naţional ,,L.M. Panaitopol” s-a desfăşurat în bune condiţii şi ne exprimăm convingerea că, în anii următori, numărul participanţilor va fi într-o continuă creştere.Foto: www.ssmr.ro1 Diac Florin, Trifu Mircea,

BIBLIOGRAFIE:Chiteş Costel- Școala matematică românească de-a lungul timpului (Bucureşti, Editura Oscar Print, 2010)Sursa: www.wikipedia.ro

|Concurs| |Concurs|


să Învăţăm chimie pRin JoC!text: prof. valerica lupu şi George octavian lupu, clasa a xi-a a

Căutaţicuvinteledinlistăîngrilademaijos.Cuvintelesuntscriseîntoatedirecţiile:peorizontal,peverticalşipediagonală,deladreaptalastângaşiinvers.Oliterăpoatefacepartedinmaimultecuvinte.Culiterelerămasedupăepuizarealisteiveţiputeaobţinedenumireacompuşilororganicicareprinpolicondensareformeazăproteine.

e n t a l p i e z a Bt l e g e C a t e n aa n e g o R d i H g zn a i C C a R B u R aC C p o t e n t i a lo i m o l R C d m d lm d e n a p o R p e oB u t a n R C l C x ou i a i t i l m i n Cs o l C o a i d o z lt n e m e t a l d t ai l a p a R a s i n ae x o t e R m s a R e

GRILĂ:

LISTĂ:

acid, alcool, apa, atom, bază, butan, caRbuRă, catena, cocli, combustie, electRod, electRoliză, entalpie, etan, exoteRm, gRade, HidRogen, iod, ion, lege, metal, mol, nemetal, oxidaRe, potenţial, pRopan, Răşină, saRe.

|Entertainment|


Înanul1924,MirceaEliadeafirma:,,Nimeni n-a publicat în vreo revistă unstudiuexplicativasupraceluimaibunromanromânesc- pădurea spânzuraţilor. (...)Trecem printr-o criză a criticii; oare leneaintelectualăopricinuieşte?”(vlăstarul,anulII,nr.4,1924,articolulcritica contimporană) Fireşte, de atunci şi până înprezent, romanul lui Rebreanu s-abucuratde numeroase aprecieri din partea criticiiliterare. Deşi a apărut în anul 1922 şitrateazăotemăoarecumlipsitădeinterespentru liceeni- războiul, lectura luiscoatelaivealăoconstrucţieepicăextraordinară,undoricromanescaparte, încaresistemulanticipatiilor nu face altceva decât săsporeascătensiuneaepică. pădurea spânzuraţilor este unromandeanalizăpsihologică,cusubstratautobiografic:vesteamorţiifrateluisău,Emil,ofiţerartileristînarmataaustriacă,executatprinspânzurare, în1917,pentru încercareade a dezerta şi de a trece la români.Autorul însuşi mărturiseşte însă că:Apostol Bologa n-are mai nimic din fratele meu. Cel mult câteva trăsături exterioare şi poate unele momente de exaltare. (...) În Apostol, am vrut să sintetizez prototipul propriei mele generaţii. Şovăirile lui sunt şovăirile noastre, ale tuturor... 1

Este absolut impresionant cumLiviu Rebreanu reuşeşte să redea atâtde bine viaţa lăuntrică a personajului.Ocontradicţieputernicăîntredatorieşiiubireafaţădeţarasaîlmacină,asemănându-secu personajul dostoievskian, Raskolnikov.

Chiar dacă autorul rus nu pune accentulpe aceleaşi probleme de ordin moral,cele două personaje trăiesc cu aceeaşiintensitate experienţele existenţiale. Ambiigăsesc iubirea adevarată ce le insuflăcurajul necesar vindecării sufleteşti, ambiifiltreazădatelerealităţiiîntr-unsenssuperior,având o viziune filozofică asupra vieţii şitraverseazăchinuitoarecrizedeconştiinţă.Complexul acut al culpabilităţii trăit deerouconstituie,caşiîncazulluiRaskolnikov,punctuldepornirealtribulaţiilorinterioare. Apostol fuge pentru a-şi salvaconştiinţa;Raskolnikovnuvafugi,aşacumremarcă Nicolae Manolescu în lucrareametamorfozele romanului, pentru că nuareunde: ,,Înţelegidumneataceînseamnăsă n-ai unde te duce?” (îl întreabăMarmeladov încăde laprima lor întâlnire,laînceputulromanuluicrimă şi pedeapsă).ApostolasistălaucidereacehuluiSvoboda,convins că este de datoria lui să verificetăria funiei. Raskolnikov ucide pentru a-şidovedi că este liber. Aşadar, răul este, încadrulambiloreroi,înlăuntrullor,nuînafară. ,,Personajele se învârtesc parcăîntr-un cerc vicios, prizonieri fără scăpareai lumii ostile, dar în care sunt nevoiţi sătrăiascăpânălacapăt”(N.Manolescu).2

1. Rebreanu, Liviu - amalgam (Bucureşti,EdituraSocec,1943,p.252-257)2. Manolescu, Nicolae- metamorfozele romanului (Iaşi, Editura Polirom, 1999,p.227)

libeRtatea conştiinţei:BOLOGAŞIRASKOLNIKOV

Text:AlexandruŞtefănescu,clasaaX-aF

|Eseucritic|


de voRbă cu domnul adRian

pasCuinterviu realizat de andrei dumitrescu

(clasa a ix-a e)foto: prof. corina buzoianu

Adrian Pascu a activat ca profesor de istorie, iar mai târziu ca director al Colegiului Naţional ,,Spiru Haret”, din 1993 până în 2006. De-a lungul mandatului, s-a remarcat ca un bun administrator, reînviind revista Vlăstarul şi contribuind la ridicarea liceului la rang de colegiu naţional. Deşi pensionat, Adrian Pascu rămâne o prezenţă vie, o punte între două epoci ale Colegiulului Naţional ,,Spiru Haret”.

Andrei Dumitrescu: Cu ce impresii aţi rămas din primii ani ai carierei dumneavoastră din Colegiul Naţional ,,Spiru Haret”?Adrian Pascu: Exact în anul acesta se împlinesc trei decenii şi jumătate de când am devenit titularul acestui liceu. Întrucât eram director şi la altă instituţie, trebuia să obţin detaşările de rigoare şi, până la sosirea actului oficial, trei ani şcolari, din 1978 până în 1982, i-am început aici. În primul an, în primele 15 zile, până am obţinut detaşarea, am reuşit să fac şi un mic cabinet de istorie. ,,Spiru Haret” era un liceu industrial dar, chiar şi aşa, era cel mai bun dintre liceele industriale din Bucureşti. Am întâlnit aici câţiva oameni care activaseră şi în liceul teoretic. M-aş gândi la doamna Sasu, o profesoară de matematică extraordinară. La început nu m-a privit cu ochi buni pentru că nu ştia dacă am de gând să vin să-mi iau postul în primire dar, cum atunci încadrările se făceau la două săptămâni, dumneaei a avut tăria să ceară să predau la clasa dânsei. Eu am început să cam tremur, pentru că nu ştiam care este atmosfera la o şcoală din centrul Bucureştiului, cu toate că despre Spiru Haret scrisesem şi o lucrare... mă gândeam mereu dacă pot face faţă la nivelul cerut. O altă figură remarcabilă era doamna Şerbănescu, o profesoară de chimie care înnobila

liceul prin ceea ce făcuse înainte. Am cunoscut-o când ne trimitea în practică la cartofi şi eu, fiind ceva mai tânăr, i-am rugat pe colegi să nu o ţinem în praf pe doamna Şerbănescu şi să-i facem noi norma... şi de supraveghere a clasei şi de tot ce mai trebuia. Cu aceasta am câştigat două puncte de sprijin, al treilea fiind un fizician: Valentin Mitoi, un om de excepţie. Era unul dintre cei mai buni profesori ai liceului, reuşea să rezolve în pauze probleme pentru colegii de la electromecanică, de la electronică, de la mecanică… După ce ne-am apropiat, am aflat că avea şi doi băieţi minunaţi, pasionaţi de istorie, dar din păcate unul s-a prăpădit.… Aceştia au fost oamenii care mi-au rămas la suflet, atunci, la început. După trei ani am venit la catedră. Nu am bănuit că într-un liceu industrial puteau fi elevi de excepţie, mulţi dintre ei aveau părinţi sau bunici care absolviseră ”Spiru Haret”, chiar dacă nu a purtat mereu acest nume. Şi atunci exista acest criteriu al performanţei. Eu am pregătit câţiva elevi pentru olimpiade. Aveam, la o clasă de electronişti pentru automatizări, un fiu de subofiţer în armată care venea în tenişi şi iarna. În 1982 l-am pregătit pentru olimpiadă, dându-i nişte cărţi de-ale mele pentru a suplini lipsa de ore suficiente. În clasa a IX-a a luat un premiu la faza naţională şi un

|INTERVIU| |INTERVIU||INTERVIU|premiu al Universităţii Babeş Bolyiai. A venit de acolo cu un geamantan de cărţi. A luat premii şi în 1983 şi în 1984, dar în clasa a douăsprezecea nu a mai participat deoarece a dorit să dea admitere la Drept unde nu se cerea istoria, ci filosofia. În anul următor am mai avut un elev foarte bun care a luat premiu I pe ţară la o sesiune ştiinţifică, cu un arbore genealogic al un unui soldat rănit în 1877, pe câmpul de la Plevna. Pe urmă a mai fost un matematician, Vladimir Mareş, care a luat la olimpiadă premiul II pe ţară şi a participat şi la sesiuni de comunicări cu teme ce nu ţineau de ceauşism, de comunism… Până în 1989 aveam deja cinci premii pe ţară şi cred că asta a fost temelia prestigiului meu de profesor. A.D.: După 1990, aţi reînviat tradiţia publicării revistei Vlăstarul. Ce ne puteţi povesti despre aceasta?A.P.: Din păcate, Vlăstarul nu mai apăruse. Prima serie a fost din 1923 până în 1942, o serie formidabilă. Dar, în perioada în care era directoare Aurelia Teodorescu, o doamnă profesoară de română, Georgeta Atanasiu, a început să scoată a doua serie a revistei între 1968 şi 1972 în care erau şi lucruri foarte frumoase, au apărut şi profesorii în prim plan, dar nu era o rubrică cu probleme originale de matematică, o rubrică ştiinţifică. În 1981 şi în 1985, au mai apărut nişte numere din revistă. În 1988 am vrut să facem o ediţie jubiliară în care încercam să schimbăm stilul, dar nu ne-au dat aprobarea să o publicăm. Într-unul dintre aceste numere apare şi un autograf al lui Constantin Noica. Imediat după revoluţie nu aveam bani, dar am reuşit să scoatem sub formă de ziar un număr, în ianuarie, dedicat lui Eminescu, iar în numărul din februarie am revenit cu manuscrise din 1988. Apoi a urmat un număr sub formă de revistă, dedicat lui Mircea Eliade. Dar, din 1990, am început să mergem colaborând cu ,,Arta grafică” la început. Nu s-au putut face tot atâtea numere ca în prima serie fiind, mulţi ani, câte un număr pe an şcolar. Un număr deosebit a fost în 1992, când am reuşit în decembrie să organizăm şi noi o întâlnire între elevii celebri. Din 1991 am schimbat Ziua Absolventului, readucând-o la Sfântul Spiridon, pe 12 decembrie, pentru că din 1948 nu au mai permis ca aceasta să fie pe 12… cred că s-au gândit ce să taie: 1 sau 2?... şi au tăiat 1, aşa că foarte mult timp s-a serbat pe 2 decembrie.

În 1993- 1994 am făcut o sută şi ceva de pagini, un număr aniversar şi pentru şcoală şi pentru Vlăstarul, împlinindu-se 70 de ani de la apariţie. Deşi am fost supervizaţi, cred că am făcut o acţiune interesantă unde am avut nu numai mesaje de la ,,exponentul democraţiei originale” ci, dimpotrivă, am avut mulţi purtători de cuvânt ai generaţiilor anterioare, cap de listă fiind un absolvent din 1926, descendent al lui Sextil Puşcariu. După numere simple în 1995 şi 1996, anul de glorie a fost 1997. Numărul 12 a fost dedicat lui Constantin Noica: Noica la ,,Spiru Haret”, Noica la Vlăstarul etc. În 2005 am făcut în format electronic un număr dedicat lui Paleologu şi în 2007 am încheiat seria a V-a cu Octavian Paler.

A.D.: În viaţa de licean apar uneori tensiuni între elevi şi profesori. Vi s-a întâmplat să trăiţi astfel de momente?A.P.: Da, e firesc să apară. Contradicţiile dintre generaţii nu vor înceta, după cum susţin şi sociologii. Eu am avut nefericirea să învăţ cu taică-meu şi să sufăr de la el pentru că, în clasa în care am început eu studiile, nu începea bătaia decât cu copilul directorului. Şi aici am mai avut conflicte, dar le-am depăşit. Aş zice că sunt de neevitat. Eu îi speriam mai mult cu vocea, unii îmi ziceau Baiazid. Dintr-o carte a lui Liiceanu am citit o întâmplare care mi-a întărit convingerea că orice ceartă se poate încheia printr-o relaţie amicală. Dar, în general, ca şi domnul Constantinescu, am fost de partea elevilor.

A.D.: Ce părere aveţi despre biblioteca în stil clasic de astăzi? Credeţi că va supravieţui tabletelor, cărţilor în format electronic?A.P.: Acum trebuie să spun clar: când ai un fond de carte de excepţie ce trebuie protejat, totul trebuie pus pe suport electronic. Sunt biblioteci naţionale, regionale care într-adevăr sunt numai pe suport electronic. Pragmatic vorbind, biblioteca trebuie să fie modernizată, aspectul acesta de suport electronic este necesar. Dar, ca valoare culturală, ar trebui găsită o soluţie de a expune cărţile vechi, căci până la urmă şi continuitatea editorială slujeşte marea cultură.

A.D.: Ce mesaj transmiteţi actualilor elevi ai liceului?A.P.: Să fie sănătoşi şi să înveţe!


|Foto|

Text:prof.CorinaBuzoianuşiDragoşVoicu,clasaaXI-aEFoto:CorinaBuzoianu,DragoşVoicu

Despre fotografie Expunereafacepartedintriouldebază al fotografiei, alături de diafragmăşide ISO. Sedefineşteprin timpul încareintră lumina în senzorul digital. Expunereacorectă este aceea ce slujeşte scopuluidorit de fotograf. În funcţie de punctuldemăsurareal luminii, fotografiavaarătadiferit.Valorileexpuneriisuntdela1/8000secunde la30secunde.Cucât timpuldeexpunereestemaimare,cuatâtfotografiaestemailuminoasă. Dacă timpul de obturare nu ajutălaobţinereauneifotografiiclare,încercămsă fotografiem subiectul în mişcare dindepărtare. Cu cât expunem un subiect înmişcare?Distanţadepindedevitezăşidetimp,adică:

D=VxT Cucâtdistanţaemaimare,cuatâttimpuldeexpunerevafimaimare. Cândfotografiem,întimpulexpuneriiputem schimba iluminatul sau poziţiasubiectului (expunere repetată). Încercaţiurmătorulexperiment:alegeţiunsubiect, încamerăsăfiemaiîntunecat.Fixaţiuntimpdeexpuneremaimareşi,câttimpobiectulstă

nemişcat,treceţicuolanternăaprinsăde-alungulsubiectului.Efectulvafiofotografiecuunjoclumină-umbrăinteresant.Existădouăsistemedemăsurareaexpunerii:1. măsurarea luminii incidente;2. măsurarea luminii reflectate. Dacăsubiectuleluminat,închidemcuotreaptăsaucudouătimpuldeexpunere;dacă e întunecat, deschidem diafragma.Atenţieşilaprogramulpecareîlalegeţi:P(dacă luminaepuţină,alegemdiafragmădeschisşitimplungdeexpunere-v.imaginiledemaijos);A(păstreazădiafragmasetatădemine,darscadetimpuldeexpunere);S(pentru subiecte înmişcare-dacăemultălumină,închidemdiafragma,păstrândtimpuldeexpuneresetat;senumeşteprioritatedetimp/obturator). Felicitări elevului Dragoş Voicupentru obţinerea Premiului II în cadrulconcursului SpirArt(decembrie 2012)- v.imagineademaijos. În numărul următor: interviu cuAndreea Retinschi; analiza unor imaginirealizateîncadrul Cercului de fotografiededuminica.

,,VLĂSTARI“MERITUOŞI(listaelevilorcares-auimplicatîndiverseactivităţi,contribuindlaformareauneiimagini

activeaCNSHBîncomunitatealocală,vacontinuaînnumereleurmătoare)

NUMEŞIPRENUME CLASA ACTIVITATEA ORGANIZATOR

AugustinFernanda+LoculI(literatură)NeaguAndreea(LoculI,desen)BoşneagAlberto(LoculIII,desen)

aIX-aC ExpoziţiadeArtăInternaţională,,VasilePogor“,Iaşi(2012)

FacultateadeArtă,Iaşi

EchipadevoleifemininaCNSHB

LoculIIlacampionatulîntrelicee,februarie2012

DumitrescuMădălina,MariaVasilescu,VladPredasiEduardMunteanu

aX-aB LoculIII-ConcursulNaţionaldeŞah,2012LoculIlaConcursulDemolay,Bucureşti

NedelcuSabinaDragosVoicuMihaiescuCarla

aX-aHaXI-aEaXII-aG

ConcursulSpirArt CNSHB,F64

Elevidinclasele 10E,10G,10H,11E

Proiectuldecaritate,,Dăruindveicâştiga”

CNSHBînparteneriatcuAsociaţia,,Sfântul

Stelian”

BotezatuMinelaButurugăDenisaGheorgheMădălinaIftimiMirunaManolescuRalucaMilcioiuDenisaPopaMaria

aXI-aF Expoziţiadeartăşidematerialereciclabile

Voluntariat-orfelinateleCireşarii,SfântaMariaşicelpentrucopiicu

dezabilităţi

ONGParlamentulLocalalTinerilor,sector2(PLTS2)

CodrescuMateiMihalceaAthenaPopaVictorPredaVladimirRădulescuAlesia

aIX-aA,aIX-aE

LoculIIîncadruluneicampaniipublicedeinformarecuprivirela

ursulbrunceapresupusrealizareauneireclame

Ambasadaamericană

LivadariuFrancescaRădulescuAlesiaDumitrescuAndreiVelicuAndreeaCucuRaduAnghelTeodoraAntemirRareşAxinteRoxanaBădoiBiancaGheţeaTeodora

aIX-aE

aX-aB

aX-aF

ProiectulBibliotecaCNSHB

CNSHB


nota redactiei:Ne-ampropusca,înrevistavlăstarul,săreproducemunarticoldinseriilevechi(1924-1934).Esteunmoddeaneexprimarecunoştinţafaţădeînaintaşi.

Pauzădelectură

| Pauzădelectură |

pRogRamul unei Familii de uRşi polaRi

text: teodor alexandru dominteanu, clasa a v-a

urşii polari sunt consideraţi animale foarte inteligente deoarece au un program de activităţi şi treburi zilnice care presupune implicarea tuturor. există sarcini clare pentru fiecare membru al familiei în ziua respectivă.

lunimama-urs merge cu bebe-ursuleţii la icemall pentru a le cumpăra hăinuţe.

maRţibunica-ursulica merge la clubul de cusut cu fulgi şi are grijă de

bebe-ursuleţi.

mieRCuRifratele-ursuleţ (cel mare) merge la şcoală iar noaptea iese cu prietenii la cinematograful îngheţat, unde rulează numai filme alb-negru (cu toate că

toţi se holbează la aurora boreală).

Joitata-urs se trezeşte în pijamalele cu batman (sau, cum se spune pe la ei, batbear) şi, fără să se schimbe, îşi începe ,,exerciţiile de dimineaţă”, care

constau în ridicarea ziarului...

vineRitoată familia stă acasă şi se joacă ,,de-a privitul”... adică toată ziua se

uită unul la celălalt fără să clipească; cine pierde, nu primeşte cina.

sÂmbătă şi duminicămerg la karaoke, cântând vesela melodie ,,balada suspinelor”.

acestea sunt îndeletnicirile săptămânale obişnuite pentru o familie de urşi polari.



Gĉnduri deprofesor...

prof.IoanaDumitru

Sarei! În civilizaţia postmodernă, titlurilenobiliare au mai mult o valoare simbolică.Demersul individului de a se desăvârşi lanivelintelectualşispiritualîiconferăpoziţiaînsocietate. Făuritorul civilizaţiei postmoderneesteceeacepsihologianumeşte„selfman”.Din această perspectivă, Richard Dawkinspoate fi inclus înelita ştiinţificăaplanetei.Pentrucarteaceasornicarul orb -edituraHumanitas,2009-R.DawkinsaprimitPremiulSocietăţii Regale de Literatură şi PremiulLiteraralziaruluiLosAngelesTimes. Seducţia lecturii este generată deintruziuneacuartăaelementuluieseistic îndiscursulştiinţific,cuefectatâtînplanideatic,câtşistilistic.Metafora-simbol„ceasornicarulorb”,profesoruldelaOxfordopreia-dupăcum mărturiseşte- dintr-un tratat scris deWilliamPaley,teologdinsecolulalXVIII-lea,Teologianaturală sauDovezialeexistenţeişiatributeleDivinităţiialesedinmanifestărilenaturii,publicatăîn1802.Aceastălucrareconstituie o expunere a „ArgumentuluiProiectului” care demonstrează existenţa luiDumnezeu. Paradoxal, Profesorul utilizeazăsimbolul pentru a defini selecţia naturalăcarenuproiecteazăevoluţiaşinicinuareînvederevreunscop. Urmând modelul lui Ch. Darwin,temacărţiioreprezintăteoriaevoluţieiprinselecţianaturalăexplicatăîndetaliupentruceicaredeţincunostinţeminimedebiologie.În viziunea Profesorului, evoluţia reprezintăsoluţia la problema „proiectului complex”şi singura explicaţie reală a fenomenelordesprecarePaleycredeacădemonstreazăexistenţaunuiCeasornicardivin. Dinaceastăperspectivă,animalele,actuale, oamenii şi alte vietăţi trăitoarepe planetă, moştenesc genele unei linii

neîntreruptede strămoşi care s-audovedit„buni”pentrusupravieţuireaindividuală.

* Nu mi-aş permite să polemizez cuProfesoruldelaOxford,dargândulmeus-arăzvrătitlaafirmaţia:„Noi,animalele,suntemcelemaicomplicatelucruridinîntreguniversulcunoscut”(pag.13).M-amsimţittrădatădeacest plural stihial care mi-l confiscă peAdam,subminându-miistoria...

* Pe retina gândului meu, Adam arămassuspendatîntreidealitateaParadisuluişichemareaIstoriei,neştiinddacăsămuştesaunudinmăr...Peoaltabuclăagândului,Iisus aşteaptă să se întrupeze şi priveştePământul lui Stephen Hawking, rotindu-seîntr-o „coajă de nucă”. Fizicianul de lasfârşitulsecoluluiXXmărturiseştecăapreluatsintagmadincreaţialuiShakespeare,Hamlet(actul2,scena2)(„Universulîntr-ocoajădenucă“,Ed.Humanistas,2010,pag69):

,,Asputeafiînchisîntr-ocoajădenucăşisămăcredregelespaţiuluiinfinit

den-arfiînsăviseleurâte.” Creaţia este gaura de vierme princare mesajul Marelui Will, curbând lumina,ajunge la Hawking: limitat fizic, omul estei-limitatpringândşispirit.

* Ontologic, omul pendulează întreCeasornicarul orb şi Ceasornicarul divin,între şansa îndumnezeirii şi singurătateaanimaluluirătăcitorîntr-ununiversostil,aflatsubsemnul„hazardului”luiJ.Monod(„Hazardşinecesitate”).Să fi fost Shaekspeare doar un „animalmuritor”,cumarspunePetreŢuţea?!

* Numuşcadinmăr,Adame,gândul

| Pauzădelectură || Pauzădelectură |

meunus-asfârşit!*

Dintr-o volută a unui gând vecin,fumullabirinticdinpipaluiEliadeseîmprăştieironic prin hiperspaţiile genetice, căutândatomulprimordialdivinalabateluiLemaitre:BingBangcuîngeri!

* Eliosa Karamazov pleacă în lumeiluminatdeînvăţăturileluiZosima,purtândînsufletcreştinismul, religia iubiriişia libertăţii.Iesedinpaginilecărţiişipletelelui-încărunţitede-atâtea interpretări- se împrăştie pesteMaicaRusie,răscumpărându-ipăcatele. FiunelegitimalluiDostoievski,AleosaKaramazov îl răscumpără pe Raskolnikov –dedublareaeuluilabirinticdostoievskian–şinerăscumpărăşipenoi,trăitoripemargineaveaculuiXXI,căci,aşacumspuneapărinteleZosima„(...)aceicarerefuzăcreştinismulşiserevoltăîmpotrivasaînesenţalorfacpartedin esenţa lui Hristos şi aşa rămân” (FratiiKaramazov,Ed.Victoria,Buc.1993,pag.611). Pe urmele lui N.Berdiaev, aş spunecă noi toţi ne întoarcem „întru Hristos, înpropriamatricespirituală”prinintermediulluiAleosa. (Filosofia lui Dostoievski, Ed.InstitutulEuropean,Iaşi,1992,pag.138)

* Ceasornicarul Arghezi îşi ascutezilnic săgeata gândului, aşteptând Cina,mereu ratată, cu El. Se aşază „pieziş” întreCeasornicarul orb şi Ceasornicarul divin,căci el a trăit atât la nivel biografic, câtşi spiritual, COMPLEXUL TATĂLUI. Ratarearăscumpărăcao răstignirecondiţiaomuluicreator.

* „Doctorul fără arginţi”, V.Voiculescu,ţine până la capăt în gând, cu smerenie,„Rugulaprins”alcredinţei,învingândgulagulcomunist.Înprozelesale,spiritulestefrontieramisterioasă ce desparte umanitatea deanimalitate.

* Surprinzâdu-l în gestul rugăciunii,dobitoaceledingrădinaOmului-„revoltate”

de dominaţia acestuia – sunt învinse defăpturasadelumină:„Omulîngenuncheatlapământ îşi împreunase mâinile şi-şi ridicaseochii...! Deasupra lui tavanul parcă segăurea,căcisestrăvedeacerul.” Un abur luminos ieşea din trupulomului,maialesdinosulfrunţiişidincreştet,închegându-se în juru-i că un cearcăn...Luminaajunsesedinceîncemaiputernică.Îl îmbracă într-un văzduh aprins, nesuferitochilor.Omuleracaolinăflacărăalbă,caotorţăcarearardetoatădeodată”(„Revoltadobitoacelor”–ProzavolIII,Ed.Cartex2000,2003,pag47). Creator de „Poeme cu îngeri”,Doctorulisihastprimiseharul,vedeaemanaţiadelumina,aura,mărturisireaspirituluiuman. Într-un dialog spiritual imaginar,acestaarfirăspunsulpecareV.Voiculescuil-arputeada„vărului”Dawkins.

*„Toiagulminunilor”estemotivulbiblicpebazacăruia Voiculescu plăsmuieşte parabolacreaţiei. Proza „isihastului modern” porneştede la minunile revelate lui Moise în Biblie„Ieşirea”(cap.4;1-4şicap.17;4-6). Treptat, semnificaţiile religioaselunecăspretaineleactuluicreator.Credinţaestegeneratoaredevaloricarerodescîntrufiinţă.„Toiagulminunilor”devineunealtacucareartistultransfigureazărealitateaînartă.Aceastăviziuneesteîntr-osubtilărezonanţăcuceaaluiN.Crainic,conformcăruia„artiştiisuntdiscipoliişiimitatoriiluiDumnezeu,înrudiţicuel,poatemaimultdecâtoricecreatură,princapacitateadeasetranspunedincolode lume, de a o vedea din perspectivadivină caoperăa veşnicului Părinte şi dea-Limitaînplăsmuireafrumuseţiişiaarmoniei”.(„Nostalgiaparadisului”,pag.41)

* Princreaţie,coastadinCeasornicaruldivin, se rup diametral limitele noastre deanimalitate, mărturisindu-se ADN-ul spiritualalOmului.

* Muşcădinmăr,Adame!

| Pauzădelectură | | Pauzădelectură |

Manifest

Dinsomnadâncdeursîmparte-asaorbire,Sănucumva,cândvasăcauţimântuireCăciochiulcelmaiorbdesusvegheazăCanucumva,cândvasăcapeţipicde

rază.Şiiarveistalafelcamai-nainte,ŞinuveiştilacesăieiaminteLaidoli,viaţă,sufletoridecor,

Căcitoatepân'laurmă,toatemor.

deRăzvanAvădanei,clasaaXII-aD

Nonverbal

Mergândpedrumurigoale,împăienjeniteîntăcere

Avândbuzelearsede-atâtadurereMi-stălpilesângerândeşisufletulgol,Mi-sochiicenuşă...şisimtcămădor.Şişuierăvântulprinsufletu-misec,

Sudoriîmitrecfruntea,presimtcămă-nec.Rogu-vă,ochilor,numătrădaţiacum!Nuvoilumiiîntregicâtsufărsăspun.

deRalucaVelicu,clasaaX-aF

Fumşisperanţeînălţateîntavan,Ceaţăînsuflet,lacrimiînminte

Atinsdeabisulgândurilorfăr'decuvintePrinspevasulabioticfăr'decăpitan.

Prinsdeură,patimăsauconfuzie,

Amurlatdejalatoţizeii,Vrăjitdenimfe,îmbătatdeambrozie

PrinscaAdonis,trebuiesăcuceresczmeii.

DartotuşisăpotsăuitAfrodita,petineCâtezilebandajatecudispreţcas-aline,

CasăpotsăterenegînfineCâtenopţisămaivorbesccuSine?

Îmizicec-avenittoamnasperanţelor,Căpotsămăstingînneguraastrelor,

CăputeamsămăuitlatinecalasoareÎmizicec-amdevenitafeliu...căeştisteacăzătoare.

Doru l

deIstrateSilviuLiceulTeoretic,,EugenLovinescu”,Bucuresti


Cenu săAşvreasăpotarde

ÎnsingurătateTotnegrul.

SăprivescfumulDelirândînaer.Săaduncenuşa

Şis-ovărsÎntr-unizvordemunte.

ApoisăprivesccumapaZdrobeştecenuşanegrului.

AbiaapoisăîmipicurlacrimileÎnluminasoarelui.

IrisRusu,clasaaIX-aB,ColegiulNaţional,,OctavianGoga”,Sibiu

NingecupetaledesângeArgintii,îngheţateşireci.

Măaruncăzăpadaînamintiri,Aiurându-miminţileînvârtejuridenămeţi.

Ascultgălăgiafulgilordenea.Îivădtremurânddefericire,

Topindu-sepegândurilemelemoarte.

Alunecpecărareaalbăasufletuluităurătăcit.

Măoprescînmijloc,Tevădninsşiabătut.Exclamicuvintecare-ţiîngheaţăvorbele-

,,Suntemniştenimeniprintrenimicuri”.

Numaininge.Cerularuncăcuviscolînnoi.

Neprăbuşimpesteinimistinseşiamintiriuitate.

Culegemoamenidezăpadă.Fiinţeleaudispărutdemult.

Ne-auninssufletele

AlinaDamian,clasaaIX-aB,ColegiulNaţional,,OctavianGoga”,Sibiu

alţiişivăvombântuitotrestulexistenţeieterne,căcinuputeţimuridecâtdeiubire,cumşinoisuntem,defapt,şiîngeriaimorţii,trimişisăîiducăpeceinedemnidedragosteîntr-uninfern nemaivăzut, nemaiauzit şi nemaiasemuit. Un loc în care lava ţine locpământului,cerulestemaroniudepraf,aerulnuexistă,iarapa-înlocuităcuunlichidademenitorşiîmbătător,petrol.Dinmarearoşieşifierbinteseridicăaşezămintelecelorcedominăacestloc,demoniicutreiochi,şasecozişinouămembrecucarepotsfărâmapânăşidiamantul.Cândajungiînloculăstanuveimaiaveaniciunsimţ.Auzulîţivafiobturatdeţipeteledisperatealecelorcesunttorturaţicutorturileproprii.Văzulîţivadispăreapeparcursdincauzaprafuluişifumului.Nuveimaiputeamerge,căcilavaîncinsăîţivaardepicioarele.Mâinile,dacăveiaveapuţinnoroc, leveiavea la locul lor.Capul ţisevatransformaîntr-omingeumflată,neagră,cauncărbunecucaredemoniisevorjucade-aprinseleaprintrestânciascuţiteprecumţepuşeledegranit.Darastaarficeamaiuşoarătortură.Deobicei,demoniisefolosescdeotravatapropriepentruateînnebuni.Îţivorbăgapegâttoategreşelileşilevorîmpingecuuntritonpânăcândteveiumflaşiveiajungeînpunctuldeexplozie.Pieleacarbonizatăţisevacrăpaşiveiexplodaprecumobombăcuceas,l ent şi dureros. Apoi, alţi demoni vor depozita rămăşiţele tale şi ale

celordespeţataîntr-uncastelplindeacidşivenindeşarpe,undepânăşividulestemortal.Cândveţifitoţiacolo,unaltdemon,maimare,varidicalagărulcapeocutieşiovaagitaprecumşivoiaţiagitatvieţilealtora.Văveţiamestecaamaruluniicualţiişiveţidorisămuriţiodată.Însăacest lucru este imposibil în nefiinţă, căci inimadejaacedat,iarsufletulesteeternşipoatesuportaodurerepermanentă.Nuputeţileşina,intraîncomăsauoricealtăacţiunecaresăvăfacănumaisimţiţinimic.Veţitrebuisăsuportaţitoatăsuferinţaşiîncăpeatât.Torturiledemonilorsuntnelimitateşisuspiciosdediverse,aşacănuvăveţiplictisidelocînacestloc. Toatăaceastăputerene-odădragostea,totce

avemdefăcutesăîntreţinemfoculdininteriorulsufletuluişinuvomajungeîninfern.Dardacăpentruunmomentamfi

neatenţi,unmomentdeneatenţie,unsimplumoment...

Dragoste primitivă Unmomentdeneatenţieşitotularputeafidistrus.Dacăpentruoclipăaşclipişinul-aşaveaînpază,arputeadispărealafelderepedecumaşiapărut.Oricelacrimăînplusl-arputeaîngreunaşiapoisă-lfacăsăcedeze.Mi-eteamăsănu-lsperiicudragosteamea,căcinuştiucâtpoateducealluinucleu.El,foculceardemocnitîninima-miîngheţată,poatesăsestingăoricând,iarsufletulsămisespânzuredecavităţileinimii.L-am aprinsacumnumulttimp,pevremeacândnuştiamceeaceeadragoste,darnuaduratmultpânăm-amintoxicatcuparfumullui,candoareaceîmibântuieviseleşimăfacesăsufărsub lunaplinădefrunzece stau săcadădinarbori. Ştiucă sunt laodistanţăatâtdemicădeabispentrucăsimtmargineatăioasăarăcoriiiernaticesubtalpapicioruluidesculţ,vulnerabillaoricefulgdeneaîngheţatcaantimateria.Şimi-eteamă,mi-eteamăcafoculsălbaticsănusestingă,iarfiinţameasăapunădeodatăcusoarelecenumămaipoateajutanicicum. Darelardeatâtdefrumosşi, înacelaşitimp,îmirăscoleşte cutremurător obloanele minţii, înnebunindu-misimţurilecuasacăldurădecarenumăpotlipsi.Nupotspunecăe trist cemi se întâmplă, fiind singurădoareucufocul,căci înabisulsolidarităţiinoastrenerostimvorbepecarenule-arfirostitniciunaltatomdinunivers.Nusuntvorbe ce pot fi exprimate în cuvinte, sunt mai presus deanoastrăfiinţă,osimtundevaînmâini,undevaîngurăşiundevaînstomac.Nespunematâtdemulteîncâtnuaşputeaexplicanici în o mie de imagini. O legătură continuă ne ţine uniţi şine face să neadâncim unul în fiinţaaltuia, uitânddepropriaexistenţă şi creând unmoment de euforie incomparabil cu nimicaltcevaexistent.Înaceaclipă,timpulseopreşteşisecomprimă,iartoatecunoştinţelenoastreoiauraznaşi începsăumblenestăviliteprin spaţiu,ciocnindu-se şicreândportaluricepotduce spreoricedestinaţiedorim.Şiatunci,îmbrăţişaţi,păşimtelepaticprintotPământulşi vizităm într-omilisecundăcâtn-au reuşitalţii săviziteze într-oviaţă.Omiede lunidemiere,unmiliondeani împreună,eternul seaşterne înfaţa noastră. Şi păşim spre alt portal, ajungând înapoi la casa noastrăîntunecată încarene-am imaginatcelmai frumos locdingalaxie, locuinţanoastră.Areetajenenumărate,pânăîncerulcemereuesterozaliu,cunorijoşiprecumcorăbiile, câte un etaj pentru fiecare veacpetrecut împreună, pentrufiecareneamfăcutprintr-oscânteie,pentrufiecareomcevamurişivaajungeaici.Casanoastrăestecasavoastră.Aicinuîmbătrâniţi,aicinuputeţigreşi,aicisunteţi iertaţidetoatepăcateleşisunteţilăsaţisăconvieţuiţiînlinişteşipacetoteternulalăturidenoi. Noinustăm încasanoastră,căcinoinusuntemnicisuflete,nici trupuri.Suntemculori,apusurişi răsăriturivăzuteîmpreună,amintirideneuitat,esenţeviicecolindătotuniversulîncăutareavoastră,sufleterătăcite.Noisuntemiubireacevăţinelegaţiuniide

text: fernanda augustin, clasa a ix-a c

| Pauzădelectură | | Pauzădelectură |


| Pauzădelectură |

Ga l e r i aC.N.,,SpiruHaret"

ştiaţi că...|Entertainment|

(despre noi)1. …elevaMădălinaDumitrescu,din clasaaX-aB,aobţinut loculal treilea încadrulconcursului naţionalde şahde laOlăneşti,diniulie2012?

2. ...şahulaconstituitopreocupareaspiriştilorîncădin1924?Înnumărul1alrevisteivlăstarul(anulII)apare,pentruprimadată,Rubrica de şah,redactatădeG.CarpenişeanuşiM.Avramescu,încaresepropuneauproblemeşiseofereausoluţii.

3. ... în lucrarea şcoala matematică românească de-a lungul timpului esteremarcată apariţia constantă a rubricii dematematicădinrevistavlăstarul?Lapagina230semenţionează:Estederemarcatrevistavlăstarul,Bucureşti,1923-1942.A fost revista elevilor Liceului Spiru Haret, apărută sub îndrumarea profesorului V.Haneş, având un covârşitor caracter literar şi artistic, dar avea o rubrică aproape permanentă de matematici, susţinută de Emil Ştefănescu.

4....MirceaEliade,elevdeliceu,s-aafirmatîn paginile revistei vlăstarul, ,,pe care o

redacta aproape singur şi cu preapuţinul ajutor al câtorva colegi”?Dovada se regăseşte în scriereamemorialistică Jurnal în căutarea

lui dumnezeu (Iaşi, EdituraInstitutului European, 1994,p.100)aluiArşavirActerian,

colegdeliceucuM.Eliade. 5.... Mircea Eliade cânta lapian? Mărturii în acest sensregăsim fie în numere ale

revistei vlăstarul (spre exemplu, înnr. 4-5/1925, estemenţionată contribuţiasa în cadrul Şedinţelorliterare: ,,ne-a cântat lapian bucăţi din Grieg,Eisenhadler”), fie în cartea

lui A. Acterian: ,,participa la festivităţile şcolii,cântândlapian”.6. ...şiînanii‘30existau,,găşti”?A.Acterian,absolventalLiceului,,SpiruHaret”,aminteştedespreo,,gaşcăaculturagiilor”,dincarefăceauparteConstantinNoicaşiBarbuBrezianu.

7. ...existăolegăturăîntregramaticăşispectrulsolar?Explicaţia, nu lipsită de umor şi de exerciţiuimaginativ,ooferăNd.Locusteanu înnr.3alrevisteivlăstaruldin1925: ,,înspectrulsolarsuntşaptefeluriderazevizibileşi3dintreele,adică roşul,galbenul şialbastrul, suntculorifundamentale(...).Totaşaîngramaticăavem3feluridecuvintefundamentale:substantivul,adjectivul şi verbul (...). În spectrul solar,galbenul,apropiindu-sedealbastru,devineverde; în gramatică, adjectivul, adecăînsuşirea,devineadverb,dacăseapropiedeverb”(art.fantezii gramaticale).

8. …2013marchează90deanideexistenţăarevisteiVlăstarul(înfiinţatăîn1923decătreVasileV.Haneş,doctorînlitere)?

(despre alţii)9. ... două pahare de apă, imediat dupătrezire,ajutălaactivareaorganelorinterne?10. ...unkilogramdelămâiconţinemaimultzahărdecâtunkilogramdecăpşuni?11. ...cândstrănuţi,toatefuncţiilecorpuluiseopresc,chiarşiinima?12. ...dacăieioricenumăr, îldublezi,adunicu10,împarţila2şiapoiscazinumăruliniţial,răspunsulvafi5?13. ...crăpăturilemâinilordispardupăcâtevaziledacăsefreacăcuojumătatedelămâie,se lasăcca20 deminute să seusuce, sespalăcuapăcălduţă,seusucăşiseungcucremădegălbenele?

SelecţierealizatădeMădălina-CristinaNegru,clasaaX-aF

Sursa:http://voce.ro/stiati-ca

Text:prof.CorinaBuzoianu

Deseneleaufostrealizatedeelevele:AndreeaVelicu(clasaaIX-aE)şiBeatrice

Năstase(clasaaIX-aA)


evenimente

|Entertainment|

MOUNT & BLADE WARBAND Sunetul ascuţit produs de săbiilescoasedinteacămăanunţăcăluptapentruultimacetateinamicăepecalesăînceapă.Unulcâteunul,inamiciidepeziduricadsubşuvoiuldesăgeţipecareîldezlănţuiasupralor.Depezid,unbărbatbineîmbrăcatnepriveştecudispreţcumavansăm,încetdarsigur, sprezidurilecetaţii:e sultanul.Rămasfără săgeţi, iau tolba unui soldat răpus

deinamicşiţintesc. Într-uncolţalecranuluiaparescriscugalben„HEADSHOT!”.Înanul2010aapărutWarband,primulsequelal joculuiMount & Blade,aducândîmbunătăţiri majore, cele mai semnificativefiind:introducereauneinoifacţiuni,Sarradin Sultanate, posibilităţipoliticemaidiverse şiunmodmultiplayer.Joculesteocombinaţiedestrategie,RPGşisimulare,carenepuneînşauaunuineicanimeniceviseazăsădevinăconducătordeoşti, aşa că se urcă în prima căruţă spreuna din capitalele celor 6 imperii. Acestlucru este la latinudinea voastră, jocul văîntreabă la început încotro vă îndreptaţi,dupăcevăinterogheazăcuprivirelaviaţapersonajului vostru de până acum, acestealegeridându-văbonusurisemnificative(deexemplu,dacăalegeţicatatălpersonajuluisă fi fost vânator, veţi primi bonusuri lamânuireaarcului).Pânăşisexulpersonajuluicontează,joculanunţându-nedelaînceputcă,dacăalegemcapersonajulsăfiefemeie,vom fi discriminaţi, deci avansarea într-unrangsuperiorvafimaianevoioasă. Experienţa jocului se împarte întrehartatacticăşicâmpuldebătălie.Pehartatactică dai indicaţii armatei încotro să seîndrepteiarpecâmpuldeluptăîţicontrolezisingurpersonajul,luptândînfrunteaarmateitale.

|Entertainment|Cufiecareoponentucisşimisiuneîncheiată,primimpunctedeexperienţă.Lafiecarelevelupprimeştipunctepeacăror investiţie sebazeazăevoluţiapersonajuluitău,acesteadeterminânddacăvafiobrutăcuosabieînmână,unarcaşiscusit,unnegustorşiaşamai departe. Desigur, poţi să îl faci şi uncaracterhibridcaresedescurcă,săzicem,latrascuarculşilainginerie,darrecomandca,măcar laoprimăparcurgere,să lăsaţiskill-urile care ajută întregii armate, caingineriasaucomerţul,pentruceicevorsăţi se alăture şi pe care îi mai gaseşti printaverneleoraşelorşisăîţiinvesteştipunctelepersonaleînabilităţideluptă.Dinpunctuldevederealarmelorşiarmurilorpuse la dispoziţie, jocul nu dezamăgeşte.Fiecare armă are propriile specificaţii(lungime, daune provocate etc.), existăscuturicareauşielespecificaţiilelorproprii,unelearmemaipotfişiaruncatespreinamic(ca:o suliţă,un toporaş)dar într-unnumăr

limitat.Armelededistanţăsuntdouălanumăr:arcul şiarbaleta. În timpcearbaleta areuntimpdeîncărcaremaimare,oacurateţemaiproastădarprovoacămaimultedaune,arcul (alegerea mea personală) provoacădaunemaipuţinedarareoacurateţemaimareşitimpdereîncărcaremultmaimic(înplus, nuam nevoiededaune suplimentaredeoarece inamicul tinde sămoarăcând îlloveştiîncap,indiferentdacăeosăgeatătrasădeunarcsauoarbaletă).Modulmultiplayereste,casăfolosesco expresie des întâlnită la noi în liceu, unhaos.Oricâtdebinemădescurcamînvaraanului trecut, oamenii ăia sunt nemiloşi. Nurecomand să jucaţi înmultiplayerpână nuparcurgeţijoculpuţin,eventualsămaimăriţişi nivelul de dificultate, doar dacă gasiţivreunprietendornicsăvăluaţilatopoare.Înconcluzie,Warbandesteunjocfain.Poatedeveni linear launmomentdat,darluptelevoroferitottimpulsatisfacţii.

Pe8 martie 2013 the missionreinventeazăziua femeii cu un line-up 100% feminin. nina Kraviz (Rusia), ellen allien (Germania), miss Kittin (franţa) si alexandra (România)voroferio seară cosmopolită in ziua dedicată lor. Deşivafiunline-upexclusivfeminin,mix-uldeinfluenţeva crea un eveniment efervescent şi diversificat,fiecaredintrecelepatruartisteavândpersonalităţişibackground-uridiferite.

Un dream team feminin al muziciielectronice, pe care probabil mulţi dintre noi nil-am imaginat până acum, va performa într-uneveniment-conceptţinutlaarenele Romane

BILETEÎNAVANS:40deleiBILETELAINTRARE:60delei

BILETEVIP:80delei

www.bilete.ro

the mission pResents 8th of maRch -nina KRaviz - ellen allien - miss Kittin - alexandRa -

,,Vlastarul” recomandă

text: Radu cucu, clasa a x-a b


VreisăfacipartedinechipaVlastarul?Trimite-neune-mail

laadresa:[email protected]

ColegiulNaţional,,SpiruHaret”Adresa:StradaItalianănr.17,

Sector2,Bucureşti.Telefon:0213136462

E-mail:[email protected]

Horoscop- februarie-

Horoscop:IrinaUngureanu,clasaaXII-aG

|Entertainment|

Rugăm,prinintermediulrevistei,,Vlăstarul”,caoricineseaflăînposesiaunorma-teriale referitoare laCNSHB sau lapersonalitatea lui Spiru Haret (cărţi, reviste, imagini,documentedearhivă,referinţeetc.)săseadresezedirecţiuniiCNSHB.

Februarie | Vlastarul 50

APEL

ELEVIIVORBESC…(părereaelevilordespreoricecuprivirelaliceu)

Cei aproximativ trei anipetrecuţi înacest liceumi-aucreatimpresia că elevii şi profesorii auformatofamilieunită.(elevă,XII)

Nu avem bibliotecă de treiani!!!(elevă,XII)

Mi-a plăcut grădina dezarzavatdincurtealiceului.(elev,X)

Îmiplacecăînfiecareclasăexistăvideoproiectoareşicăfiecareelevarecalculatorulluiînlaboratoruldeinformatică.(elevă,IX)

Deşi mai există şi flori rare, oamenidedicaţi, inteligenţi,plenari înatitu-dinealorfaţădeschimbare,pentrumine liceulaconstituitomodalitatede anihilare şi de aplatizare aeului, o încercare antiumanistă deimpunereaunordoctrinedeficitare,delimitareaexuberanţeispiritual-in-telectuale(pentruaccentuareaideii,aş recurge la o analogie, para-frazându-lpePhilipeGlucke:prostiae la felcamoartea, facerăudoarcelordinjur).-elev,XII

Berbec Te aşteaptă un feb-ruarie 2013 performant, dar şi destul de complicat. Se menţin ambiţiile, energia, curiozitatea intelectuală, viziunea amplă, ca-pacitatea sporită de a organiza şi administra, de a lansa iniţiative şi demersuri.

Taur Fizic, în februarie 2013 eşti într-o formă bună. Încearcă să savurezi micile bucurii coti-diene, ieşi mai des la aer, ascultă muzică, apelează la aromaterapie şi masaj. Fixează-ţi noi obiective în plan social sau profesional!

Gemeni Stresul este inamicul nr. 1 în luna februarie 2013. Iar un stres excesiv poate altera echilibrul fizic, mai ales în contextul prezenţei lui Saturn în casa sănătăţii Gemenilor. Planifică-ţi cu atenţie acţiunile importante!

Rac O lună bună din punct de vedere profesional. O activitate mai intensă ar putea apărea în direcţia studiilor, a călătoriilor de afaceri sau a conexiunilor dintre carieră şi distanţă/străinătate, învăţămân-tul superior sau mediul cultural.

Leu Nici că se putea o lună mai promiţătoare! Soarele, stăpânul zodiei Leu, se află chiar în casa cuplului Leului, în ferici-ta companie a lui Venus, planeta iubirii şi a armoniei! Socializează cât mai mult, fă-ţi noi prieteni!

Fecioară Comunicarea defec-tuoasă, impulsivitatea, lipsa de măsură, ambiguitatea, minciu-na, trădarea şi imoralitatea sunt sancţionate sever. O bună infor-mare, o strategie bine gândită şi un timing potrivit favorizează succesul. Iar succesul în muncă atrage banii.

Balanţă Februarie 2013 mar-chează începutul unei perioade foarte aglomerate sau agitate, care se va prelungi până pe la jumătatea lunii martie 2013. Succesul poate fi facilitat de simţul oportunităţii şi de capacitatea de expunere sau de promovare a talentelor.

Scorpion În ciuda nevoii de linişte şi siguranţă, poţi avea parte de acţiune, şi încă de una zgomotoasă. Este vremea să faci unele înnoiri în stilul de viaţă. Ele trebuie să se bazeze pe disciplină şi pe o modalitate de a consuma surplusul de energie, precum sportul, dansul etc.

Săgetător În această perioadă poţi face drumuri profitabile şi poţi întâlni oameni plăcuţi, cu care poţi dezvolta ulterior relaţii de colaborare. Colaborările sunt la ordinea zilei şi, în mare parte, merg bine.

Capricorn Per ansamblu, în februarie 2013 stai bine, mai ales fizic. Ai vigoare, rezistenţă, putere de muncă. Punctul slab este sistemul nervos. Ar putea fi vorba despre suprasolicitare, agitaţie sau nervozitate. Ar fi bine să dormi mai mult şi să iei suplimente cu magneziu.

Vărsător Luna februarie 2013 este un răstimp minunat pentru a întâlni perechea visată, pentru a petrece clipe îmbătătoare ală-turi de persoana iubită, pentru realizări comune ale cuplului sau pentru reaprinderea scânteii pasiunii.

Peşti Februarie 2013 este o lună agitată, presărată cu inci-dente, provocatoare şi stresantă în toate privinţele, dar mai ales pentru relaţii. Nu îţi face planuri ferme, fiindcă nimic nu este bătut în cuie, dar nici nu lăsa lucrurile în voia sorţii, fiindcă o pot lua razna!

ColegiulNaţional,,SpiruHaret“,Bucureşti

Date post:	19-Aug-2018
Category:	Documents
Upload:	lekhue
View:	217 times
Download:	0 times

v i s t F o ndatăÎn R e 1923 i t ş o e l e u g i uln e t ... · • Tardif • Acţiunea de...

Documents