Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014

8/17/2019 Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014

1/46

I. Introducere

1.1 Gradul de actualitate al lucrării

Fotbalul a cunoscut şi cunoaşte o intensă acceleraţie, similară celorlalte sectoare alevieţii sociale, datorită efectului, pe plan sportiv-fotbalistic, al progresului rapid al ştiinţelor

generale şi speciale, al spiritului de competitivitate sporit pe care-l manifestă omul modern,

al tendinţelor sale de afirmare în ierarhia naţională şi internaţională a valorilor, a tentaţiei

sale de câştig material.

Alături de aceste condiţii externe, fotbalul a evoluat în aceeaşi măsură şi datorită

acumulărilor înregistrate în conţinutul şi în factorii săi competenţi, în pregătirea fiică,

tehnică, tactică şi psihologică.

!ncepând de prin anul "#$%, aceşti factori supralicitaţi pe rând, devoltaţi şi

accentuaţi până la limitele relative ale momentului, s-au stimulat reciproc în devoltare,

unii pe seama altora, când pregătirea tehnică şi tactica pe seama celei fiice, când toate pe

seama anga&ării psihice.

'coli de fotbal şi echipe, din dorinţa afirmării şi câştigării poiţiilor de frunte ale

clasamentelor internaţionale, au găsit permanent one neexploatate, fie ale tehnicii sau

pregătirii fiice, fie ale tacticii sau anga&ării psihice, care să le asigure pentru moment

întâietatea.

!n anii "#$%-"#$(, datorită acumulărilor generale din anii anteriori şi inovaţiilor

tactice ale unor echipe, fotbalul a fost răscolit şi îndreptat pe drumul unor prefaceri tactice

şi de concepţie de naţională maghiară care, părăsind parţial poiţiile şi posturile

îmbătrânite ale )*-ului, sugereaă posibilitatea transformării sistemului de &oc.

Acest lucru creeaă noi şi favorabile spaţii de devoltare tehnică şi fiică, care, la

rândul ei, permite transformarea definitivă de către brailieni în "#$+ a sistemului )*, în

sistem cu ( fundaşi

Aceasta, alături de marea inovaţie tactică adusă &ocului, a solicitat realiarea unor

eforturi fiice deosebite, a modificat tehnica dinamiând-o, a creat astfel posibilitatea

apariţiei în continuare a altor modificări tactice şi de aşeare în teren, a condus probabil la

apariţia betonului lui /ererra, a &ocului cu marca& om la om, a aglomerării organiate,

a atacului cu atacanţi pe mai multe posturi, a dus la devăluirea unor eforturi fiice de o

duritate fără precedent, la o tehnică manifestată în condiţiile acestei durităţi.

/ipertrofiată pe seama devoltării tactice, pregătirea fiică s-a constituit câţiva anica factor prioritar în dispută mondială. Aplicată şi interpretată de aşa-isul curent nordic al

1


2/46

fotbalului, de şcoala olandeă, germană şi britanică, pregătirea fiică a activiat într-o

manieră tehnică şi tactică echipelor germane, olandee şi britanice.

0in concepţii de &oc apreciate iniţial ca desfăşurate îndeosebi prin anga&ament

fiic, concepţiile germană şi olandeă au evoluat rapid şi firesc în concepţii exprimate în

noţiunea cuprinătoare de fotbal total, cu un conţinut aproximativ egal fiic, tehnic şitactic, dar cu indici calitativi cu totul superiori la aceşti trei factori.

!n ansamblul evoluţiei factorilor de &oc, a &ocului însuşi, în cadrul permanenţelor

schimbări de orientare şi accent, tactica a preentat pe rând factor-efect, efect al pregătirii

fiice şi tehnice înalte, şi factor-caua, cauă a devoltării fiice şi tehnice.

!ntr-o corelaţie strânsă cu pregătirea fiică şi tehnică, exprimată în &oc într-un

amestec indiviibil, tactica s-a devoltat prin aceşti factori, devoltându-i, şi în acelaşi

timp, s-a devoltat prin propriile ei acumulări şi inovaţii.1.2 Scopul alegerii temei

1n prim scop al lucrării este de a determina evoluţia fotbalului, dacă până nu

demult relaţiile de natură tactică erau exprimate prin acţiuni concrete şi directe, ca pasa,

combinaţia, schemă, a&utorul reciproc, actualmente ele, păstrându-şi însemnătatea, primesc

noi adăugiri. 2ste vorba de acele relaţii, realiate şi aduse recent în fotbal, ca anticiparea

intuiţiei partenerului cu mingea, diri&area de către posesorul mingii a coechipierului liber,

spri&inul individual şi colectiv al faei active, demarca&ul fals, suplinirea sarcinilor unui partener anga&at într-o acţiune în afara onei sale, replierea promptă a atacanţilor după

epuiarea atacului, atragerea adversarului în onele de &oc laterale. Acest tip de relaţii

tactice, de natură în mare măsură psihică, a apărut ca reultat al organiării superioare a

echipelor, al îmbogăţirii mi&loacelor de exprimare tehnico-tactică în atac şi apărare ca

mărirea viteei de &oc, interferenţei posturilor, al apariţiei sarcinilor duble, al gândirii

tactice în continuă afirmare.

1n al doilea scop al lucrării este de a determina trăsăturile &ocului modern şi în

special vitea acţiunilor, marca&ul apropiat, grupările şi aglomerările, combativitatea

crescută, fac ca limitele evidente până nu de mult, ale celor două fae clasice,

fundamentale să se estompee. Astăi 3 şi probabil în viitorul apropiat tot mai mult 3

dinamismul &ocului face ca trecerile din apărare în atac să aibă loc mai des, mai rapid şi

mai neaşteptat decât înainte, ceea ce obligă &ucătorii la prompte comutări defensive şi

ofensive. Atacul, apărarea şi recuperarea sunt astăi cele trei fae sau, poate mai adecvat,

cele trei momente fundamentale ale &ocului.

0evoltarea fotbalului din ultimele decenii impune tot mai mult o serioasă

programare în &oc a elementelor de exprimare tactică şi concepţională, disciplina tactică se

2


3/46

referă şi cuprinde şi sfera relaţiilor de &oc, în cele trei fae fundamentale ale acestuia. !n

acest ca disciplina tactică cere o relaţionare activă şi continuă a fiecărui &ucător cu

partenerii săi, faă de faă, pe toată durata partidei. 4ere exactitate în realiarea dubla&ului,

spri&inului, suplinirii, replierii, marca&ului, presingului, susţinerii, demarca&ului, paselor,

interferenţei onelor.1n al treilea scop al lucrării este de a determina evoluţia viitoare a fotbalului,

&ucătorii nu vor acorda prioritate vreunuia din factorii antrenamentului, ci vor însuma, într-

o sinteă perfectă, pregătirea fiică şi tehnică individuală, gândirea tactică şi potenţialul

volitiv, devorând cu nesaţ şi cunoştinţele teoretice. !n acest fel, fotbalul de mâine va rudita

imaginea apolinică a filoofiei antice, care nu se dădeau în lături de a cobora în arene, spre

a oferi întregii lumi un exemplu strălucit a ceea ce înseamnă puterile templului şi

subtilităţile spiritului.5 asemenea imagine o dorim familiară mâine pe perimetrul noii 6omânii, care, şi

prin această coordonată a fotbalului, trebuie să se integree în circuitul sportiv al globului,

ca îndrăneaţă deschiătoare de drumuri şi demnă realiatoare de frumos.

1.3. Ipoteza lucrării

!n această lucrare, mi-am propus să scot în evidenţă unul din aspectele cele mai

importante ale &ocului de fotbal şi anume aspectul tehnico-tactic.

7mportanţa acestui aspect este demonstrată de faptul că în teren, în timpulactivităţii, &ucătorii se manifestă şi se exprimă prin acţiuni tehnico-tactice, acestea fiind

cele care prin numărul lor, prin eficienţa şi promptitudinea lor ne dau modelul conform

căruia ne vom pregătii şi acţiona în viitor. Acesta este principalul scop pentru care am ales

acest subiect, deosebit de important, pentru a oferii tuturor celor interesaţi, un model, un

ideal în ceea ce priveşte conţinutul tehnico-tactic al activităţii în teren a &ucătorului.

!n redactarea lucrării am pornit de la ipotea că repreentativa 8ermaniei de fotbal

este echipa cu cel mai complex &oc. 6edusă la esenţă, această ipoteă presupune observarea

caracteristicilor &ocului i &ucătorilor la cel mai înalt nivel i anume 4ampionatul *ondial,ș ș

analiând o statistică complexă asupra meciurilor din semifinale şi finală.

0e asemenea, un punct final nu va putea fi pus niciodată datorită evoluţiei

fenomenului şi implicit a naturii umane, acea dorinţă de nou şi mai bun transpusă şi

fotbalului va da evoluţia continuă, modifică substanţial uneori şi cele mai intime

caracteristici ale &ocului.

3


4/46

II. FUNDAMENA!EA E"!EI#$

2.1 %riceperii tactice tran&'ormate (n deprinderi la #upa mondială )razilia 2*1+

!ntregul proces de &oc se desfăşoară în vederea realiării unei eficiente crescute,

conform unor legi tactice de o valoare şi o extindere totală, fără de care &ocul n-ar mai

decurge logic, fiind alterată însăşi esenţa sa.

Având un caracter axiomatic, cu o aplicabilitate universală, aceste legi se constituie în

principii tactice ale &ocului de fotbal.

2le apar în toate sistemele de &oc, în tacticile de acasă sau deplasare, în orientări

ofensive sau defensive, ele apar totodată în chiar &ocul propriu-is, în faele largi sau

restrânse, în &ocul din faţa porţilor sau în cel de la mi&locul terenului.

,ocul colecti- care reultă din însăşi natura internă a acestui sport, din intenţiile şi

scopul comun al fotbaliştilor şi echipei, relevă necesitatea participării comune la efortulluptei pentru victorie.

2l presupune subordonarea tuturor acţiunilor, colective şi individuale, ţelurilor

dorite de echipă, integrarea personală tactică şi psihică în &ocul specific al acesteia. 9ocul

colectiv înseamnă exprimarea individualităţilor care compun echipa, în spiritul colaborării

şi susţinerii comune, astfel ca toate acţiunile individuale să urmărească victoria finală.

:rincipiul &ocului colectiv stă la baa sistemului şi concepţiei de &oc, întrucât doar

printr-o acţionare unitară a tuturor &ucătorilor se pot articula subansamblurile unui sistemde &oc, se pot realia sarcinile specific în apărare şi atac, se pot aplica acele modalităţi de

&oc care formeaă o concepţie.

7ată de ce a acţiona colectiv, a fi omogen, repreintă mai mult decât un principiu

teoretic, repreintă un imperativ practic esenţial pentru constituirea unei echipe şi a unei

idei sau concepţii de &oc.

6acordarea &ucătorilor la echipă, contopirea personalităţii lor individuale cu

personalitatea colectivă a echipei nu înseamnă depersonaliarea lor, anularea tendinţelorfireşti de exprimare şi evidenţiere, ci dimpotrivă, înseamnă că numai în cadrul echipei

&ucătorii îşi găsesc un câmp favorabil de manifestare a individualităţii, servind-o şi prin

aceasta remarcându-se fiecare după aptitudinile sale de baă.

9ocul colectiv, care înseamnă în primul rând atitudine colectivă şi corelaţie între

&ucători, se realieaă concret şi practic prin circulaţia fluentă a mingii, baată pe pasărea ei

promptă şi logică, fără reţineri şi manevrări inutile, susţinerea partenerului aflat în posesia

mingii, în vederea creării unor soluţii multiple de pasăre a acesteia şi în vederea menţinerii

ei în posesia propriei echipe, spri&inirea partenerului aflat în lupta de atac sau apărare cu

4


5/46

adversarul, suplinirea partenerului anga&at într-o acţiune din afara onei sale principale şi

preluarea sarcinilor de &oc ale acestuia.

!n afara determinării tehnice, &ocul colectiv este în aceeaşi măsură şi reultatul

nivelului şi calităţii proceselor psihice şi afective, a capacităţii reciproc integrative a

acestora şi apare pe baa unor motivaţii colective, a unor scopuri 3 satisfacţii suficiente pentru ma&oritatea sau toţi membrii echipei.

4omuniunea de interese a &ucătorilor în desfăşurarea unui &oc sau a unei competiţii,

interese morale, sociale sau material, repreintă mobiluri de activitate esenţiale în

omogeniarea echipei şi care determină finalmente capacitatea de integrare a &ucătorilor,

atitudinea lor unitară.

,ocul con&tructi- evidenţiaă în cadrul reolvării sarcinilor defensive şi ofensive,

caracterul creator, ordonat, disciplinat şi colectiv al activităţii &ucătorilor, premeditarea şianticiparea acţiunilor de depăşire a adversarului, precum şi inteligenţa modalităţilor de

realiare a acestei depăşiri.

9ocul constructiv se baeaă în primul rând pe pregătirea anterioară a tacticii de &oc,

pe programarea modurilor de acţiune care să contracaree adversarul şi să-l surprindă,

programare care să fie respectată, aplicată şi corectată pe parcurs.

9ocul constructiv presupune o anumită organiare a acţiunilor &ucătorilor, care să fie

exprimată prin dispoitiv optim de aşeare şi mişcare în teren, prin colaborare, sub forma

dubla&ului, spri&inului, schimbul de one şi sarcini, a pasei şi demarca&ului.

;otodată, acest principiu cere soluţionarea acţiunilor pe căile cele mai fireşti şi

eficace, după acea logică a fotbalului consacrată de-a lungul anilor şi devenită atitudinea

esenţială şi normală de &oc.

5 condiţie de baă a &ocului constructiv o repreintă disciplina tactică şi integrarea

în ansamblul echipei într-o asemenea măsură încât creativitatea personală să se

contopească şi să servească sistemului şi ideii de &oc.

!n caul contrar, în care iniţiativa personală depăşeşte necesarul solicitat de nivelul

oarecare al echipei, uneori din factor de progres ea se transformă în factor distructiv al

unităţii de &oc a echipei.

:rincipiul &ocului constructiv presupune, în sfârşit, participarea la &oc şi reolvarea

problemelor sale prin mi&loace regulamentare, în corespondenţă cu normele sportivităţii,

ale respectului faţă de adversari, parteneri, public şi arbitra&.

Acest principiu este opus &ocului cu caracter distructiv care, în vederea atingerii

reultatului, foloseşte mi&loace de &oc nepermise, obstrucţionate, atactice.

5


6/46

,ocul o'en&i- reultă din însuşi scopul &ocului, din tendinţa de obţinere a victoriei.

5fensivitatea, mai mult decât un principiu, repreintă o înclinaţie naturală specifică

fotbalului, a sportului în general, repreintă o stare de spirit propriei unei echipe care &oacă

şi luptă împotriva alteia.

!n fotbalul actual, &ocul ofensiv este exprimat divers. 1neori el este uşor identificabil. 4aatunci când o echipă atacă direct şi domină teritorial, aruncând în terenul advers câte -< &ucători pe tot spaţiul de atac, într-un derutant

schimb de locuri, prin pase tari, surprinătoare, la care se adăugă apariţii în faţa porţii

adverse ale apărătorilor.

8ermanii atacă în viteă, cu o geometrie riguroasă a paselor, pe baa unor acţiuni

bine însuşite şi aplicate, cu o dârenie şi persistenţa care dearmeaă.

2chipele italiene, în ma&oritate, au rămas încă fidele betonului şi contraatacului,

acţiunilor reactive în ?-@ atacanţi, de obicei penetranţi şi buni tehnicieni.

0acă modalităţile ofensive sunt multiple, legile interne ale &ocului, nemărturisite

dar evidente şi aplicate natural în virtutea echilibrului tactic al unei echipe, sunt acelea

comune oricăror orientări ofensive.

2ste în primul rând vorba de faptul că ofensiva presupune imperios o bună şi solidă

organiare a defensivei. 'i asta chiar în acele desfăşurări ale atacului, efectuate

supranumeric şi cu participarea fundaşilor.

!n felul acesta ofensiva poartă în ea ca un reflex al tendinţei de auto securitate a

echipei, cealaltă faă fundamental a &ocului, apărarea. Acest lucru constituie de altfel

premisa tactică cea mai sigură şi prioritară a atacului.

!n afară de aceasta, ofensiva este determinate calitativ de nivelul de devoltare a

capacităţilor fiice, de reistenţă, vitea şi forţa &ucătorilor, de tehnica lor de manevrare şi

transmitere a mingii în condiţiile luptei cu adversarii, de capacitatea gândirii tactice

individuale şi de gradul omogeniării psihice şi tactice dintre toţi &ucătorii.

6


7/46

7ar combativitatea, dârenia, apetitul golului vin şi completeaă calităţile anterioare,

profilând acel spirit ofensiv al echipei, condiţie şi consecinţă a ofensivitatii în general.

,ocul ec/ili0rat subliniaă faptul că echipa de fotbal şi &ocul ei repreintă un tot unitar

şi armonios, constituit într-un sistem tactic cu o funcţionalitate şi dinamică ce-i asigură

eficienţa, organiat pe baa unui echilibru numeric raţional, atât în faele de atac, în cele derecuperare, precum şi în cele de apărare, şi în cadrul căruia &ucătorii depun eforturi egale

baate pe spri&in, a&utor reciproc, suplinire şi dubla&.

9ocul echilibrat realieaă grupa&ul echipei şi, în interiorul acesteia, a liniilor şi

compartimentelor, în &urul faei problema din apărare sau atac, grupa& care înseamnă un

plasament colectiv baat pe folosirea corespunătoare a spaţiului de &oc, menit să asigure

condiţii avanta&oase şi supranumerice de lupta cu adversarii.

9ocul echilibrat contravine celui fragmentat în care există decala&e spaţiale între grupelede &ucători anga&ate în diverse locuri de acţiune, între &ucătorul care posedă mingea sau

atacă un adversar şi partenerii ce trebuie să-l încon&oare şi susţină.

4ăile de realiare a &ocului echilibrat sunt, printre altele, mişcarea continuă a &ucătorului în

raport cu locul faei de &oc şi a viitoarei sale one de devoltare şi participare într-un mod

oarecare la desfăşurarea ei, anticiparea reacţiilor şi replicilor de &oc ale echipei adverse la o

faă condusă de echipă proprie şi luarea unor măsuri de anihilare a lor.

Anticiparea constituie o condiţie şi un mi&loc al echilibrului numeric şi funcţional al

echipei. !ntreg sistemul de interrelaţii dintre &ucătorii unui subansamblu şi chiar ai echipei

în totalitate, care asigură echilibrul dinamic şi constituirea nucleelor de &oc în &urul mingii,

are la baă în prima şi ultima instant acest proces de anticipare.

!n sfârşit, &ocul echilibrat mai solicită capacitatea &ucătorilor de a îndeplini alternative

sarcini defensive şi ofensive, indiferent de specialitatea postului.

9ucătorii strict specialiaţi pe posturi, cu inventar tehnico-tactic restrâns la cerinţele

acestora, stabilesc cel mult 3 în caul în care sunt bine organiaţi şi aşeaţi 3 un echilibru

static, greu modificabil, ineficient în dispută cu o echipă adversă mobilă.

0e fapt echilibrul echipei constituie lupta şi procesul de echilibrare a &ocului, de

permanentă reechilibrare, întrucât momentul echilibrului este scurt şi trecător.

2chilibrul înţeles ca stare optimă, ideală de plasament, corelaţie şi funcţionalitate a

grupului de &ucători, se deterioreaă în fiecare faă, în fiecare secundă, necesitând continuu

eforturi pentru refacerea lui.

!n acest sens &ocul echilibrat repreintă mai exact nu o stare, nu un fapt finit, ci un proces

format dintr-un lanţ de momente de relativ echilibru, împletite cu altele de rupere a

7


8/46

acestuia şi cu încă altele de refacere într-un alt mod, într-o altă faă de &oc a unui nou

echilibru.

Utilizarea tactică a -itezei cre&cute de oc a repreentat în istoria tactică a &ocului

de fotbal o tendinţă permanentă a echipelor şi mai ales al tehnicienilor. 2a a constituit şi

constituie şi astăi mai mult decât oricând un esenţial element de randament.6ealiată iniţial în sistemele poiţionale sub simpla formă a acţiunilor rapide ale

unor posturi, îndeosebi ale extremelor, sau a unor combinaţii între ?-@ atacanţi, vitea de

&oc 3 care înseamnă rapiditatea acţiunilor distructive sau constructive în toate şi în oricare

din cele trei momente fundamentale ale &ocului 3 efectuată prin circulaţia mingii şi a

&ucătorilor, suportă astăi, în cadrul sistemelor dinamice care promoveaă interferenţa

onelor şi superioritatea numerică generală şi pe faă, importante completări tactice.

Astăi, alături de acţionarea în viteă cu caracter individual, spontan şi sporadic, seremarcă utiliarea acestei capacităţi psihofiice ca factor tactic şi strategic cu rol decisiv în

stabilirea reultatului, atunci când, eventual, celelalte mi&loace tehnico-tactice şi fiice ale

adversarilor sunt la nivel apropiat.

!n acest sens, vitea de &oc, ca reultat al acţiunii coroborate a tuturor &ucătorilor, ca

reultat al manevrelor programate ale echipei, aplicate strategic, repreintă un factor tactic,

iar manifestările individuale de viteă sau cele restrâns colective, efectuate în afara unei

orientări premeditate, deşi pot reolva diverse aspect cu caracter tactic, nu confera pe

ansamblul echipei calitatea unei atitudini concepţionale comune, având o eficacitate parţial

şi intermitentă.

;acticiarea viteei de &oc, se realieaă atunci când, după cum s-a spus, &ucătorii şi

echipa pot utilia conştient rapiditatea acţiunilor de atac, recuperare şi apărare ca elemente

de depăşire a adversarilor, de obţinere a priorităţii tehnico-tactice în dispută cu aceştia.

Astfel, în atac, vitea de &oc capătă conţinut tactic dacă echipa poate alterna

acţiunile mai lente, pregătitoare, cu cele exploive şi rapide, şi dacă face acest lucru în

raport cu momentul &ocului, cu caracteristicile apărătorilor adverşi şi cu spaţial de atac.

;otodată, şi acest lucru repreintă o a doua modalitate de exprimare tactică a

viteei, dacă echipa este capabilă să declanşee acţiuni rapide în con&uncturi tactice

favorabile, repreentate de deconectarea adversarului, de oboseala sa, de psihologia

specifică unor scopuri favorabile sau nefavorabile la un moment dat.

!n sfârşit, în al treilea ca, desigur nu ultimul, tacticiarea viteei de &oc în atac ar mai

putea fi dată de presingul ofensiv care să urmărească, printr-o acţionare prelungită în vitea

mare, dublată de un pressing de apărare, să obţină situaţii de finaliare şi goluri.

8


9/46

,ocul ela&tic se referă la capacitatea echipei de a acoperi mobil şi rapid terenul de

&oc în raport cu faele active şi de a asigura în fiecare dintre ele un număr suficient de

&ucători, care să dispute în condiţii avanta&oase lupta pentru minge.

Aceasta acoperire în mişcare a terenului trebuie să menţină echipa compactă, între

grupul implicat în faa de &oc şi restul echipei păstrându-se distanţe convenabile care să permită colaborarea.

Acoperirea mobile şi elastic a spaţiului de &oc trebuie înţeleasă ca o grupare rapidă

şi numeric suficientă a &ucătorilor în &urul purtătorului temporar al mingii, partener sau

adversar, grupare care se efectueaă succesiv în diverse puncte ale terenului şi care menţine

întreaga echipă omogenă şi organiată.

2lasticitatea concentrărilor succesive în &urul faelor capătă o importanţă deosebită

în trecerile din faa de apărare în cea de atac şi invers. !n aceste situaţii, datorităcaracterului decisiv al acţiunilor, gruparea este a întregii echipe. !n special faa de apărare

din terenul propriu tinde să fie reolvată prin participarea activ a tuturor celor "% &ucători

de câmp.

Faa de atac se desfăşoară de cele mai multe ori printr-o participare numeric

suficientă, dar în care vitea acţiunilor creşte şi omogenitatea cuplurilor şi terţelor poate

suplini aportul unor &ucători întâriaţi sau rămaşi în echilibru defensiv.

0e altfel, tot în numele elasticităţii, atacul echipelor valoroase are loc pe baa unei

continue interferenţe a onelor, în care părăsirea posturilor de baă în vederea dislocării

defensive adverse are loc relativ simultan pe tot frontal de atac, într-un mod ordonat, în

care grupa&ul în vederea păstrării mingii şi depăşirii apărătorilor se face printr-o rotaţie la

care participă &ucătorii din toate liniile şi în care elementul de randament este dat de

mutarea rapidă şi surprinătoare a nucleelor formate la un moment dat, în mereu alte one,

până la reuşita infiltrării spre poartă.

2lasticitatea, în afara transferărilor de efective dintr-un loc în altul, repreintă la fel

de mult o capacitate psihică de a percepe noile situaţii, de a le interpreta rapid şi util, de a

le găsi mi&loace tehnice de reolvare, de a efectua travaliul fiic solicitat, de a cunoaşte

tactic soluţiile optime ale variantelor probleme de &oc.

2lasticitatea este o condiţie şi un efect al mişcării în teren, dar declanşarea actului

elastic repreintă o problemă de gândire rapidă şi creatoare.

!n acest sens, elasticitatea trebuie înţeleasă ca principiu de &oc

Adaptarea tactică la &ituaie înseamnă, într-un fel, continuarea principiului

elasticităţii, dar în cadrul analiei sale se vor arăta mai explicit direcţiile în care are loc

adaptabilitatea, precum şi mecanismele interne ale acestui proces la echipa şi &ucători.

9


10/46

Adaptarea la situaţiile de pe teren neobişnuite pentru echipă, nepregătite anterior fie din

caua imposibilităţii de anticipare a lor, fie pur şi simplu pentru că nu pot fi pregătite,

repreintă o capacitate a echipei provenită dintr-o bogată experienţă competiţională, din

maturitatea şi inteligenţă &ucătorilor, din iscusinţa şi orientarea antrenorului.

Adaptarea tactică, consecinţă a unei mobilităţi psihice ridicate, se manifestă pe multiple planuri.

!n primul rând are loc o adaptare la condiţiile exterioare &ocului, îndeosebi la timp

şi teren, eventual şi la alte influenţe străine, şi ea se exprimă în ma&oritatea caurilor prin

modificări ale sistemului de pasare.

Are loc apoi o acomodare la public, la arbitra&, la evoluţia scorului, la miă

întâlnirii, la alte întâmplări din timpul &ocului, care nu necesită schimbări ale ideii de &oc,

dar care pot perturba ideea de baă, pot modifica echilibrul tactic al unei echipe.!n aceste cauri se evidenţiaă reistenţa psiho tactica a &ucătorilor la factorii de influenţă

de mai sus. Adaptarea are loc în direcţia respingerii perturbaţiilor pe care le-ar putea aduce

factorii mai sus amintiţi.

Adaptarea de baă, consistenţă şi decisivă pentru reultatul final, este cea care are

loc în funcţie de caracteristicile adversarului, de &ocul sau în apărare şi atac, de specificul

celor mai repreentativi &ucători ai săi.

!n acest ca, problema adaptării se pune în patru direcţii.

!n primul rând se impune o adaptare defensivă, data de modalitatea tactică de atac a

echipei adverse, adaptare care înseamnă anihilarea punctelor ei de forţă, a sistemului de

circulaţie a &ucătorilor şi a mingi, a manevrelor specifice grupelor ei ofensive.

Adaptarea defensivă este secundară. 2a apare după ce adversarul îşi devăluie tipul

de atac şi se acordeaă apoi, pe parcursul &ocului, la toate iniţiativele ofensive ale acestuia.

4hiar şi atunci când apărarea acţioneaă premeditat într-o anumită formă defensivă, de

pildă la ofsaid, ea o face ca o replică la iniţiativele atacanţilor adversari.

4aracterul secundar al adaptării defensive nu îi conferă acesteia un rol pasiv în &oc,

ci dimpotrivă, cunoscând modul de atac din faţa sa, ea îşi ia măsuri de securitate, se

organieaă astfel încât să împiedice continuarea atacului.

Adaptarea defensivă, deşi secundară ca manifestare în timp, este activă.

Adaptarea tactică la &ituaie în al doilea rând, atacului îi este particulară o adaptare

ofensivă cu caracter primar, activ şi creator.!n dispută cu apărarea care aşteaptă propunerile

atacului ca să acţionee, acesta este cel care iniţiaă şi creeaă acţiuni.

10


11/46

!n al treilea rând, când adaptarea se manifestă în capacitatea de acomodare a unei

echipe la o altă echipă şi în acest ca se pot întâlni situaţii ca

• Ambele echipe combatante se adapteaă reciproc la &ocul specific fiecăreia, ca în

care va reulta o întâlnire echivalentă şi probabil de calitateB

• Cici una din echipe nu realieaă acomodarea suficientă la caracteristicile celeilalteşi atunci calitatea şi reultatul &ocului se află sub semnul întâmplăriiB

• 5 echipă se adapteaă defensiv şi ofensiv mai bine decât cealaltă, obţinând

superioritate în &oc şi probabil în reultat.

!n sfârşit, s-ar mai putea vorbi şi de o adaptare individuală. !n sistemele trecute şi în

ma&oritatea celor actuale, au existat şi există perechi antagoniste, formate din &ucători

care se întâlnesc în &oc în mod constant în aceleaşi roluri tactice şi care realieaă mai mult

sau mai puţin adaptarea reciprocă.Adaptarea adversarilor, unul la &ocul celuilalt, face ca de obicei ambii &ucători să aibă

randament. Aceasta în pofida tentaţiei de a crede că &ocul lor s-ar anula reciproc

1n apărător, acomodat cu &ocul atacantului pereche, &oacă bine pentru că îi

contracareaă acestuia o mare parte din acţiuni, dar această activitate a apărătorului îi

provoacă atacantului o reacţie de suplimentare a mi&loacelor sale de atac, pe baa cărora

randamentul sau creşte. Adaptarea atacantului bine păit este aceea a sporirii efortului fiic,

psihic, tehnic şi tactic.Fireşte, această creştere a randamentului ambilor &ucători din pereche nu are loc

întotdeauna. 1neori unul dintre ei este acoperit de către celălalt. 0ar e posibil şi e normal

că randamentul lor să crească în paralel.

Atunci însă când un &ucător, chiar de bună valoare, nu reuşeşte adaptarea la &ocul unui

anumit adversar, când calităţile sale sunt estompate poate obiectiv de calităţile adversarului

său, când acest lucru se repetă la mai multe întâlniri, incompatibilitatea dintre cei doi, dar

în defavoarea numai a unuia, poate fixa complexul. 'i istoria fotbalului de la noi sau de

la alţii oferă din plin exemple de adversari complex

11


12/46

2.2 Si&temul de oc al reprezentati-ei Germaniei

Fig. "4ele patru semifinaliste

!eprezentati-a Germania

Fig.? :oiţionare de baă "-(-@-@ Dpână la &ocul cu AngliaE

12


13/46

Fig. @ Activitatea &ucătorilor în defensivă şi ofensivă în "-(-@-@

Fig. ( :oiţionare de baă 8ermania "-(-?-@-" Dde la &ocul cu AngliaE

13


14/46

Fig. $ Activitatea &ucătorilor în defensivă şi ofensivă în "-(-?-@-"

4aracteristicile 8ermaniei pe faă defensivă

- :ressing-ul în treimea medie se realiă doar situativ cu obiective de retragere pentru

reorganiareB

- :ressingu-ul ofensiv sau ultra ofensiv se realia doar sporadicB

- locul defensiv era format din to i &ucătorii echipe, aceştia regăsindu-se de cele maiț

multe ori în întregime sub linia mingi, astfel au creat distanţe mici între

compartimente reultând un dubla& foarte bunB

- :ierderea mingi, însemnă declanşarea presiuni pe purtătorul de balon prin

aglomerarea onei unde s-a pierdut posesiaB

- :ortarul extrem participant la faa defensivă.

:rincipii tactice de baă utiliate pe faă ofensivă

- Faa de construcţie era în permanenţă controlată însă totodată focusată pe obiectivB

- ;raniţia poitivă se desfăşura extrem de rapid după câştigarea posesiei prin pase

scurte asfel realiându-se o circula ie a mingii progresivăBț

- :asele scurte de cele mai multe ori era pe direcţie verticalăB

- Ge realia în permanenţă o schimbare a poiţiei &ucătorilor din teren realiându-se

astfel o amplitudine şi profunime mai mare a &ocului.

14


15/46

2.3 Si&temul de oc al reprezentati-ei Argentinei

Fig. > :oiţionare de baă "-(-(-?

Fig.< Activitatea &ucătorilor în defensivă şi ofensivă în "-(-(-?

15


16/46

:rincipii tactice de baă pe faă defensivă

- :ressing-ul se realiă într-un bloc compact de apărare format din două linii de patru

&ucătoriB- :ressing-ul nu avea un grad mare de agresivitate fiind scurt şi situativB

- 4ele două vârfuri de atac, *essi şi /iguain, nu aveau nici un aport defensiv,

sporadic blocau punctele de penetrare şi pasele în intervale.

:rincipii tactice de baă pe faă ofensivă

- 4onstrucţia se realiă dintr-un triunghi dinamic format din cei doi atacanţi şi un

mi&locaş centralB

-7niţiatorul pentru impulsurile ofensive era de obicei *ascheranoB

- Ha faa ofensivă mai participau sporadic fundaşi lateraliB

- 4irculaţia mingii era de scurta duratăB

- *ulte acţiuni periculoase au venit preponderent din acţiuni individuale ale lui

*essi şi 0i *aria.

2.+ Si&temul de oc al reprezentati-ei "landei

16


17/46

Fig. + :oiţionare de baă "-@-$-?

Fig. # Activitatea &ucătorilor în faa ofensivă şi defensivă în "-@-$-?

Fig. "% =ariabilitatea sistemelor de &oc a 5landei contra *exicului

17


18/46

:rincipii tactice de baă pe faă de defensivă

- 5lada a etalat la acest campionat mondial o linie defensivă foarte compactă formată

din $ fundaşi şi ? închiătoriB

- Au avut o poiţionare foarte &oasă combinând apărarea în ona cu marca&ul om la

om Dde ex 0e 9ongI*essiEB- 0easemenea fundaşi centrali au practicat un marca& om la om apărând situaţi în

care au ieşit cu adevrsaru până la mi&locul terenuluiB

- Gporadic au realiat pressing de întâmpinare pe construcţia fundaşilor centrali

adverşi Dex 9ocul contra 4osta 6icaE.

:rincipii tactice de baă pe faă ofensivă

- Gtructurile de atac au avut o claritate destul de mare însă de cele mai multe ori s-au

desfăşurat unilateralB- 4onstrucţia a fost de cele mai multe ori lungă formând o linie de @ fundaşi pe faă

ofensivă cu o distanţă semnificativă între eiB

- 7niţierea atacului se realiă în diagonală de către cei @ fundaşiB

- :enetrarea fundaşilor centrali a fost destul de previibilăB

- Au apărut în dese rânduri situaţi de "vs" soluţionate cu acţiuni individuale în mare

viteă şi dinamicăB

2. Si&temul de oc al repezentati-ei )raziliei

Fig. "" :oi ionare de baă "-(-?-@-"ț

18


19/46

Fig. "? Activitatea &ucătorilor în ofensivă şi defensivă în "-(-?-@-"

:rincipii tactice de baă pe faă defensivă

- !n faa defensivă echipa railiei nu a avut sau nu a putut exprima o strategie clarăB

- 1nul din scopurile sistemului de &oc folosit de a a&unge pe faă defensivă cu ?

închiători a fost rar atinsB

- 2chipa a suferit la capitolul defensivă compactă, lăsând mari spaţii în profunime şi

amplitudine între liniile defensive, disciplina tactică nesatisfăcătoareB

- *ulte faulturi tactice conform statisticii.

:rincipii tactice ofensive de baă

- 1nilateralitate şi previibilitate, baându-se pe aruncarea de mingii lungi pe vârfB

- 9oc simplist fără construcţie elaborată la mi&locul terenului, fără combinatei sau

rotaţie de posturiB

- ;actica de baă fiind acţiuni individuale marca CeJmar.

19


20/46

III. "rganizarea cercetării4

@." Gubiec iiț

Ha această cercetare au participat cele patru echipe na ionale de fotbal care au a&unsțîn semifinalele 4ampionatului *ondial din railia ?%"(, i anumeș

- 6epreentativa 8ermaniei

- 6epreentativa Argentinei

- 6epreentativa 5landei

- 6epreentativa railiei

@.? Hocul i data cercetăriiș

4ercetarea nu s-a desfăsurat întru spa iu special, ea s-a realiat la domiciliuț baănduse pe datele statistice ob inute în urma aplicaării unor tehnologii de ultimă ora dețcatre forul interna ional F7FA.ț

@.@ *etoda de cercetare

@.@."*etoda chestionarului

Gtudiul de ca este metoda cea mai potrivită atunci când dorim o investigare

completă şi în profunime a unui subiect, dar şi a contextului în care acesta se desfăşoară.4elelalte metode discutate mai sus nu reuşesc întotdeauna să descopere toate aspectele

realităţii, câtă vreme studiile de ca îşi propun să descopere tocmai astfel de aspecte

ascunse.

7dentifică patru caracteristici care sunt specifice studiului de ca. 4el mai important

este accentul pus pe alegerea unităţii de studiu şi pe delimitarea sa în detrimentul

considerentelor legate de metoda de cercetare. !n al doilea rând conteaă faptul că studiul

de ca este intensiv, fiind mai complet, mai bogat şi mai detaliat. !n al treilea rând evoluţia

în timp a caului este inclusă în studiul său. !n ultimul rând studiul de ca nu negli&eaă

relaţia caului cu exteriorul, de aceea delimitarea graniţelor caului este importantă pentru

a vedea ce intră în ca şi ce rămâne în contextul acestuia.

!n multe cărţi despre metodele de colectare a datelor Dsau de cercetareE, studiul de

ca nu este menţionat. Acest lucru se întâmplă datorită faptului că nu avem de a face cu o

metodă în sine, ci mai degrabă cu o metodă care foloseşte la rândul ei alte metode, cum ar

fi

".analia documentelorB

?.observaţia participativă sau non-participativăB

20


21/46

@.interviulB

(.sonda&ul de opinieB

$.experimentul.

!n funcţie de scopul pentru care vrem să le folosim, există mai multe tipuri de studii de ca,

în cadrul acestei lucrării am folosit studiul de ca este explicativ. Acesta încearc săgăsească rela ii cauale care să explice evolu ia sistemelor de &oc, a dinamicii acestora,ț ț

evolu ia tacticii i ce calită i tactice în plus fa ă de celelalte semifinaliste a avutț ț ț ț

câ tigatoarea 4ampionatului *ondial din railia ?%"( i anume repreentativaș ș

8ermaniei.

Acesta este studiul cu un singur ca se foloseşte pentru a genera, confirma sau

infirma o teorie într-o situaţie unică sau extremă, folosind deseori date longitudinale. 4aul

este ales înainte de a începe colectarea datelor.0intre strategiile de selectare a caurilor cele mai potrivite pentru selectarea

studiilor de ca sunt

- eşantionarea probabilistă

-simplă care permite generaliarea reultatelor la nivelul întregii populaţii sau

stratificată, care ne permite să generaliăm reultatele şi la nivelul sub-grupurilorB

-selectarea caurilor cu maximum de informaţie 3cauri extreme sau deviante,

cauri cu maximă variaţie, cauri critice.

21


22/46

3.. !ezultatele cercetării

@.$.? Gtatistica meciului Argentina 3 5landa %-% D(-? d. pen.E

Fig. "@ Forma iile de start la semifinala Argentina - 5landaț

22


23/46

Fig. "( 0inamica formatiilor la semifinala Argentina - 5landa

23


24/46

Fig. "$ Gtatistica echipei Argentinei in semifinalele 4* railia ?%"(

24


25/46

Fig. "> Gtatistica echipei 5landei in semifinalele 4* railia ?%"(

25


26/46

Fig. "< 0istribu ia paselor la semifinala Argentina- 5landaț

26


27/46

Fig. "< Kona de ac iune a fiecarui &ucător din teren la semifinala Argentina - 5landaț

27


28/46

@.$." Gtatistica meciului raili 8ermania "- <

Fig. "+ Forma iile de start la semifinala railia - 8ermaniaț

28


29/46

Fig. "# 0inamica formatiilor la semifinala railia - 8ermania

29


30/46

Fig. ?% Gtatistica echipei railiei în semifinalele 4* railia ?%"(

30


31/46

Fig. ?" Gtatistica echipei 8ermaniei în semifinalele 4* railia ?%"(

31


32/46

Fig. ?? 0istribu ia paselor la semifinala railia - 8ermaniaț

32


33/46

Fig. ?@ Kona de ac iune a fiecarui &ucător din teren la semifinalaț

33


34/46

@[email protected] meciului 8ermania 3 Argentina %-% D"-% d. prel.E

Fig. ?$ Forma iile de start HA finala 4* railia ?%"(ț

34


35/46

Fig. ?> 0inamica Formatiilor la finala 8ermania - Argentina

35


36/46

Fig. ?< Gtatistica echipei 8ermaniei in finala

36


37/46

Fig. ?+ Gtatistica echipei Argentinei în finală

37


38/46

38


39/46

Fig. @% 0istribu ia paselor la finala 4* railia ?%"(ț

Fig. @" Kona de ac iune a fiecarui &ucător din teren la finala 4* railia ?%"(ț

39


40/46

I5. Analiza i interpretarea rezultatelorș

=oi începe cu interpretarea primei semifinale disputată între echipa Argentinei ișechipa 5landei, încheiată cu scorul de %-%. 0upa cum se poate vedea i din prismaș

reultatului.Ha începutul &ocului 5landa a folosit sistemul de &oc "-@-$-? cu u oara retragereș

între linia defensivă i ofensivă a celor doi mi&loca i laterali. Argenitina a aliniat un laș șînceputul &ocului sistemul "-(-@-@, abele triunghiuri din linia ofensiva i mediana avândșvârful îndreptat în &os.

0upa cum preabine se tie datorită dinamicii &ocului este foarte foarte greu deșmen inut poi ia exact care o are fiecare &ucător în teren, din acest motiv s-au produs ni teț ț șmodificări ale sistemelor de &oc de ambele păr i.ț

Gistemul de &oc al 5landei a avut o transformare destul de mare fa ă de sistemulț

ini ial i datorită faptului că au avut o posesie mai mare a mingii. Asfel s-a a&uns la unț șsistem "-(-(-? foarte aglomerat pe onă centrala Dfig. "(E. !ntre cei patru apărători s-aucreat distan e destul de mari în schimb linia de mi&loc a fost foarte grupată, men inând înț țona din centrul terenului un numar de ( mi&loca i cu distan e foaret mici între ei . 4a i înș ț șlinia de mi&loc, atacan ii au &ucat foarte aprope unul de calălat la mai pu in de "% m iț ț șdestul de retra i catre propria poartă participând foaret mult la faa de construc ie.ș ț

0easemenea sistemul de &oc al Argentinei a suferit mari modificări în linia demi&loc i cea de atac. 0acă la începutul &ocului hârtia ne arăta un sistem "-(-@-@ datoritășdinamici &ocului sistemul s-a transformat în "-(-?-?-"-". Hinia de apărători nu a suferitmodificări dar în linia de mi&loc pe onă centrala s-a format un patrat compus din cei @

mi&loca i plus unul dintre cele @ vârfuri de atac ? fiind defensivi si doi ofensivi. !n plusșunul dintre cei doi atacanti a &ucat în ona centrala în fa a celor ? mi&loca i ofensivi i înț ș șspatele unui varf împins.

0upă cum putem deduce din a eare celor două echipe au încercat poate prea multșsa exploatee ona centrală, ignorânt total aripile terenului. Acest lucru ni-l confirmă ișstatistica referitoare la ona de pofesie a mingii. Argentina a reu it să de ină posesia mingiiș țcel mai mult la nivelul funda ilor centrali "< L si la nivelul mi&loca ilor centrali ?$L,ș șînregistrând valori de doar (L la nivelul atacan ilor in ona de @% m adversă. 5landațdesemenea a reusit posesia mingii mai ales în ona de mi&loc a terenului înregistrând valor

de ?" L mi&loc stânga, ?@L mi&loc centru, "+L mi&loc dreapta.!n ceea ce prive te calitatea paselor echipa 5landei a dominat la acest capitol înș

ciuda faptului ca au avut mai mult posesia mingii au reu it un procenta& de +%L fa ă deș ț


41/46

0inamica &ocului si adversitatea si-a spus cuvântul i în acest meci producândșmodificări ma&ore în angrena&ul echipelor.

Gistemul de &oc al railiei "-(-?-@-" a devedint "-"-(-$ repeentat de un portar, un &ucător pe post de libero, patru funda i i cinci mi&loca i to i centrati pe mi&locul terenuluiș ș ș țnefiind deloc acoperite laturile terenului, din acest motiv s-a creat o aglomera ie deosebitț

de mare în ona centrală.6epreentativa 8ermaniei a reac ionat imediat în timpul partidei, deoarecețsistemul ini ial "-(-?-@-" s-a transformat imediat în "-?-@-?-@. 4u a&utorul acestei a eăriț șau adus de mulet ori mingea pe laturile terenului în faa ofensivă formânduse acolo imediatrela ii de " vs. " care s-au dovedit devastatoare pentru railia.ț

!n ciuda scorului de pe tabelă Ca ionala railiei a reu it o posesie mai bună aț șmingii $?L, dar o posesie neamenin ătoare pentru poarta adversă, după cum ne arată iț șgraficele această posesie a avut loc la nivelul mi&loca ilor centrali i a funda ilor centrali înș ș ș

propor i de ? "-(-(-? s-a transformat în "-(-@-@ cu trei mi&loca i centrali i @ș șatacan i centrali, acest lucru s-a datorat si posesiei scăut de doar (% L.ț

i de această dată 8ermania reu este sa exploatee foarte bine toate oneleȘ șterenului dar cu un u or plus pe partea dreaptă a liniei mediane ?%L fa a de ona centrală aș țaceleia i linii "+L i parea dreaptă a liniei mediene cu o posesie de "


42/46

Ha capitolul posesia mingii este clar ca Ca ionala Argentinei a avut enorm de suferitți în plus momentele în care au avut posesia mingii sau cel putin "


43/46

5. #"N#6U7II

Au fost echipe care au confirmat a teptările, dar i care au deamăgit. Atât caș ș

reultate, cât i prin exprimare. :ot exista numeroase motive capacitate fiica scăută,ș

oboseala cronică a unor &ucători, cauată de numarul mare de &ocuri disputate în seon,

programarea gre ită a cantonamentului dinaintea startului competi iei, absen a unor pieseș ț ț

importante, ghinion.

7ată câteva concluii

• 1nul din cele mai ridicate calitativ *ondiale disputate până acum, numărul mare

de goluri înscrise descriind reorientarea concep iilor către ofensivă.ț

• :robabil din caua suprasolicitării fiice a &ucătorilor de-a lungul seonului

competiţional, echipele au renunţat la presingul ultraofensiv, cel exercitat în treimea

adversă.

• *i&locul prin care se încerca recuperarea mingii se baa pe retragerea echipelor

spre linia mediană şi organiarea într-un bloc funcţional compact în care se

regăsesc marca&ul, dubla&ul, acoperirea, schimbul de onă.

• Finaliarea se baeaă pe vâcnirea rapidă şi în cel mai scurt timp spre poarta

adversă în momentul recuperării balonului şi pe exploatarea onelor laterale prin

urcări, învăluiri şi dribbling.

• Gpania, 7talia, 4roaţia, Anglia, :ortugalia, 8hana, 6usia sunt echipele care au

deamăgit profund atât prin ceea ce au arătat pe teren, cât şi prin reultatele

obţinute.

• 4apello, 0el osMue, :randelli sau 6oJ /odgson, antrenori titraţi, cu experienţa

enormă, nu au găsit soluţii pentru a-şi motiva şi capacita &ucătorii imediat după

primul &oc disputat în grupe.

• Ha polul opus, echipe care au evoluat peste aşteptări, adevărate surprie, au fost

G1A, 4osta 6ica, 4olumbia.

• =aloarea şi experienţa lui =an 8aal au ieşit în evidenţă prin modul tactic de

abordare a &ocurilor. 5 echipă nouă, întinerită, care îşi cunoaşte limitele şi

posibilităţile. 0e aceea, 5landa, cu excepţia ultimului &oc, cel cu 4osta 6ica, a

abordat un &oc de aşteptare, care să speculee spaţiile lăsate de adversarii ieşiţi în

atac.

• =an :ersie, Gnei&der şi 6obben constituie esenţa, liantul noii echipe batave.

• Cu *essi, ci 6obben este în opinia mea &ucătorul acestui *ondial, a fost decisiv în

toate partidele olandeiilor, un *aradona pentru Argentina, la o scară mai mică.

43


44/46

• 2chipa care a evoluat constant bine în toate partidele a fost 8ermania.

• 1n plus pentru 9oachim HoN, antrenor care, spre diferenţă de cei enumeraţi mai

sus, a avut reacţii, a gândit fiecare &oc, efectuând importante modificări în echipa şi

sistemul de &oc.

• 2ste un *ondial în care nu poţi să spui că o echipă ne-a dat pe spate prin &ocul ei,

dar în semifinale au a&uns cu adevărat cele mai bune, cele care au arătat pe teren o

anumită aroganţă, mai multă încredere în tradiţia şi valoarea lor.

• 5ricare dintre cele ( semifinaliste ar fi putut poate câştiga 4upa *ondiala.

8ermania avea prima ansă pentru tot ce a aratat din punct de vedere tehnico-tactic.ș

44


45/46

5I. A0&tract

Football has OnoNn an intense acceleration, similar to other sectors of social life

due to the effect, from the sports-football, the rapid progress of science general and special,

the spirit of increased competitiveness that Ne shoN modern man of its trends affirmation

in national and international hierarchJ of values, its temptation of material gain.

Alongside these external conditions, football has evolved to the same extent due to

accruals made in the content and its factors proficient in the preparation of phJsical,

technical, tactical and psJchological.

Gtarting in "#$%, these factors outbid in turn, develop and sharpen up the relative

limits of the moment, Nere stimulated each other in development, some to others Nhen

technical training and tactics on behalf of the individuals, Nhen all on account of

emploJment mental.

Gchools and football teams, Nanting affirmation and Ninning leading positions of

international ranOings, theJ found permanent unexplored areas, Nhether of art or phJsical

training or emploJment of tactics or mental, Nhich ensures the primacJ.

45


46/46

5II. )i0liogra'ie

".5*:A, 5., ;., D?%%@E, :erformanţa în &ocurile sportive. ucureşti 2d. 2x. :onto

4.C.F.:.A.?.426CP7AC1 4.D?%%"E, Fotbal –Manualul antrenorului profesionist ,ucureşti,

2ditura6otech :ro.

@. 475H4P, Gorin-*irel D?%%(E, Fotbal - Curs de specializare. Vol I. ucureşti, 2ditura

1niversităţii Caţionale de Apărare.

(. *71, 'tefan şi =2H2A, Florin D?%%?E - Fotbal. Specializare. ucureşti, 2ditura

Fundaţiei România de Mâine.

$. :2;62G41, ;eodor şi 02/2H2AC, 5vidiu D?%%"E - Fotbal. Probleme de antrenament şi oc. ucureşti, 2ditura Fundaţiei România de Mâine.

>.. 6P01H2G41, 4., D?%%%E, Fotbal. Principii! metode! miloace. 4lu&-Capoca 2d. Artemis

Date post:	06-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	raul-nemes
View:	217 times
Download:	0 times

Utilizarea sistemelor de joc la C.M Brazilia 2014

Documents