Urgenţe respiratorii particulare

8/18/2019 Urgenţe respiratorii particulare

1/117


2/117

Dintre urgenţele respiratorii existăunele care netratate imediat potevolua spre exitus( obstrucţia căiloraeriene)

în cazul altora un diagnostic prompt

poate contribui la un tratamentefcace şi la îmbunătăţireaprognosticului.


3/117

Principalele simptome şi semnecare pot orienta spre diagnosticul

unei afecţiuni respiratorii sunt:

dispneea şi alte tulburări ale ritmuluirespirator,

tusea şi expectoraţia hemoptizia durerea toracică


4/117

este o tulburare a respiraţiei ce apareca o reacţie a organismului la lipsa deoxigen şi acumularea de bioxid de

carbon.

e mani!estă ca şi o senzaţia subiectivăde difcultate în respiraţie (sete de aer)iar obiectiv prin modifcări ale ritmuluişi intensităţii mişcărilor respiratorii.


5/117

"n hiperpnee (polipnee) există ocreştere at#t a !recvenţei c#t şi aamplitudinii respiraţiilor.

$pare pe !ond de emoţii, e!ort fzic şidurează puţin.


6/117

"n tahipnee !recvenţa respiratorieeste de peste %& respiraţii'minut iarrespiraţia este superfcială şiinefcientă.

$pare ca şi semn al insufcienţeirespiratorii.


7/117

Ortopnea este dispneea care obligăla poziţia şez#ndă şi la implicareaactivă a musculaturii respiratoriiaccesorii.

Bradipneea reprezintă o scădere a

!recvenţei respiraţiilor sub %'min laadult.


8/117

respiraţia Cheyne Stokes ( polipnee cuamplitudine neregulată altern#nd cu

bradipnee, p#nă la apnee) respiraţia Biot (mişcări respiratorii întrerupte de perioade de apnee periodică)

respiraţia Kussmaul (inspir, pauză, expir,pauză respiraţia în * timpi).


9/117

e însoţeşte !recvent de+ tiraj (retracţii intercostale,

suprasternale, epigastrice) acţiunea muşchilor inspiratori accesori

(sternocleidomastoidienii, dinţaţii,pectorali, dinţaţi mari).

$pare mai ales în obstrucţii parţiale alecăii aeriene superioare.


10/117

apare ca urmare a scăderiidiametrului bronhiilor în astmul

bronşic, emfzem pulmonar,bronşiolită.


11/117


12/117

$!ecţiuni ale căii aeriene superioare+

$ngioedem $rsuri piglotită $spiraţie de corpi străini-


13/117

oli pulmonare+ astm bronşic bronhopneumonie cronică obstructivă- embolie pulmonară, pneumotorace, edem pulmonar necardiac(toxic,

neurogen), pleurezii, aspiraţie pulmonară, pneumonii-


14/117

oli cardiace+

edem pulmonar, in!arct miocardic sau angină

pectorală , insufcienţe valvulare acute,

tamponadă cardiacă, aitmii- miocardită-


15/117

traumatisme toracice cu hemotorace, pneumotorace, rupturi costale, rupturi de trahee, bronhii-


16/117

/ntoxicaţii cu+

cianuri, monoxid de carbon, salicilaţi, sedative,

hipnotice, opioizi, droguri-


17/117

reacţii alergice şi anaflactice-

hiperventilaţia neurogenă.


18/117


19/117

0ot apărea+ con!uzie, somnolenţă,

excitaţie, ce!alee, inconştienţă, convulsii, chiar moarte datorită hipoxiei necorectate

sau a hipercapniei progresive.

1iperventilaţia neurogenă poate produceameţeli, delir, con!uzie.


20/117

$ceasta poate f+

semişez#ndă, în cazul decompensării corduluist#ng-

st#nd în şezut şi fx#nd centura scapulară prinprinderea de un suport fx ca în cazul obstrucţieicăilor respiratorii-

decubit orizontal în cazul decompensării acute acordului drept-

poziţie antalgică în cazul pleuritei.


21/117

ste culoarea albastră a tegumentelor saumucoaselor datorită creşterii cantităţii dehemoglobină redusă din organism.

Cianoza de tip periferic poate să rezultedintro reducere a circulaţiei peri!erice şieste evidentă la nivelul patului unghial.

Cianoza de tip central apare în bolicardiace şi pulmonare , evidentă la nivelullimbii.


22/117

0ot f simetrice în cazul insufcienţeicordului drept sau unilaterale în caz

de tromboză venoasă pro!undă amembrului in!erior.


23/117

$ici se pot evidenţia+

corpi străini, !oeter uremic sau hepatic, halenă cetonică.


24/117

Pulsul este tahicardic, regulat sau nu.

Şocul apexian nu este palpabil în cazul

plăm#nului hiperventilat.

La auscultaţia cordului apare ritm de galop în caz de insufcienţă cardiacă, su2u sistolicsau diastolic în caz de valvulopatie sauanemie şi !recătură pericardică în caz depericardită


25/117

0aternul respirator este de tipul+ dispnee, tahipnee, ortopnee.

cade sonoritatea pulmonară în caz

de pneumonie şi se percep raluricrepitante umede.


26/117

$socierea dispnee cu stridor sugerează

obstrucţia căilor respiratoriisuperioare+

epiglotită pseudocrup, corpi străini inhalaţi.


27/117

Dispneea asociată cu raluribronşice şi expir prelungit sugerează obstrucţia căilor

respiratorii in!erioare+

bronşită obstructivă,

astm bronşic.


28/117

Dispneea apărută în contexul febrei poate indica+

cu febră înaltă+ pneumonie, epiglotită cu febră moderată+ bronşită

obstructivă, pseudocrup.


29/117

Corelând simptomatologia clinică se poate face un diagnostic de

probabilitate şi se poate iniţia unregim terapeutic de urgenţă


30/117

liniştirea pacientului,

dezobstrucţia căilor aeriene-

în cazul pacientului conştient administrarea deoxigen %* l'minut, prin intermediul sondeinazale sau măştii !aciale-

în cazul obstrucţiei căilor respiratorii in!erioare%3 pu!uri dintrun simpaticomimetic inhalator(albutamol), hidrocortizon i.v. &&%3& mg,aminoflina %*& mg i.v. lent-

4itroglicerină % pu!uri în caz de anginăpectorală concomitentă-


31/117

în caz de decompensare a corduluist#ng 5urosemid %&*& mg i.v.-

în caz de hipertensiune arterială & mg4i!edipin sau nalapril sublingual-

în caz de încărcare masivă cu secreţii,

mai ales la pacientul cu tulburări deconştienţă, intubaţie traheală şiaspiraţie traheobronşică.


32/117

Constă în expulzarea forţată a aerului pulmonar şi a e!entualelor secreţii sau particule străine din arborele

traheobronşic

ste produsă după o inspiraţie pro!undă şio expiraţie cu glota închisă care apoi este

deschisă brusc pentru a permite o exhalareexplozivă a sputei, aerului, lichidelor sausolidelor .


33/117

6e2exul porneşte de la nivelullaringelui, a traheei sau a bronhiilor înurma stimulării mecanice sau chimice

prin a!erenţe vagale.

7usea este parţial sub control voluntar


34/117

iritativă, uscată, neproductivă,aceasta însemn#nd tusea !ără

expectoraţie

productivă în care este prezentă

expectoraţia


35/117

$pare în+

traheită sau bronşită acută, i ritarea traheei, obstrucţia căilor respiratorii, iritarea pleurei,

tusea convulsivă


36/117

ste prezentă în+

bronşite cronice, pneumonii, bronşite acute, bronşiectazie,

tuberculoză, carcinom bronşic.


37/117

este un re2ex protectiv, împiedic#ndacumularea sputei şi atelectazia pulmonarădar în unele situaţii, c#nd este persistentă,

poate produce tulburări de ventilaţie, ocreştere a presiunii intratoracice cureducerea debitului cardiac pînă la sincopă

iar noaptea produce discon!ort, împiedic#nd somnul.


38/117

este un simptom !recvent care trebuieinterpretat în contextul celorlalte

simptome şi semne precum şi încorela#ie cu datele paraclinice pentru undiagnostic precis.


39/117

depinde de a!ecţiunea cauzală

8neori se pot indica antitusive+

9odeină opioizi în special în tusea iritativă şi

cea din a!ecţiunile maligne.


40/117

se re!eră la eliminarea de s#nge prin

tuse şi expectoraţie.


41/117

9auzele pot f variate+

in2amaţii acute şi cronice ale traheei şibronhiilor, carcinom bronşic, in!arct pulmonar,

edem pulmonar acut, abces pulmonar, tuberculoză pulmonară,


42/117

9auzele pot f variate+

bronşiectazii, traumatisme toracice, pneumonie,

stenoza mitrală, hemoragii în cadrul unor diateze

hemoragice


43/117

liminarea de s#nge prin tuse trebuie

atent diagnosticată şi în !uncţie deetiologie se procedează latratamentul de urgenţă.


44/117

"pare după o aspirare a conţinutuluigastric şi reprezintă un risc potenţial

la toţi pacienţii sedaţi sauinconştienţi care au o diminuare are#exelor laringiene protecti!e şi o

scădere a tonusului în s$ncterulesofagian inferior


45/117

5actorii predispozanţi + ingestia recentă de alimente sau

lichide,

traumatismele, durerea, anxietatea, hernia hiatală administrarea de opioizi, atropină, obezitate, anestezia topică.


46/117

$spiraţia conţinutului gastric poateproduce+

obstrucţie a căii aeriene, tuse, bronhospasm,

apnee, atelectazie pneumonie de aspiraţie.


47/117

Măsurile preventive pentru reducereariscului sunt:

postul preoperator, evacuarea gastrică( prin sondă gastricăsau medicamentos administrarea

apomorfnă), creşterea presiunii în sfncterul eso!agian

in!erior prin administrarea demetoclopramid, proclorperazina. administrarea de antiacide( acid citric,

cimetidină, ranitidină) scad aciditateaconţinutului gastric.


48/117

e pare că aspiraţia a %3 ml de lichidgastric cu p1 de %,3 poate produce

pneumonia de aspiraţie

9u c#t aciditatea aspiratului estemai mare cu at#t e necesară o

cantitate mai mică de aspirat pentrua produce sindromul :endelson.


49/117

$spiraţia pulmonară a conţinutului gastricproduce arsură chimică şi reducereasur!actantului pulmonar.

"n c#teva ore apare pneumonia de aspiraţiecu reducerea complianţei pulmonare şi acapacităţii reziduale !uncţionale,

hipertensiune pulmonare, şuntintrapulmonar şi creşterea apeiextravasculare.


50/117

Manifestările clinice: dispnee tahipnee

tahicardie hipoxie bronhospasm !ebră, hipotensiune. ;a auscultaţie se pot evidenţia

crepitaţii şi expir prelungit.


51/117

primele măsuri constau înpoziţionarea pacientului în decubitlateral, cu capul în


52/117

e administrează medicamente+

bronhodilatatoare, cortizon pentru reducerea spasmului

bronşic

$ntibioticele sunt utile


53/117

poate f nevoie de bronhoscopie pentru îndepărtarea particulelor mari

fzioterapie

lava< bronşic şi aspiraţie pentru îndepărtare secreţii .


54/117

"n cazurle grave poate f necesarăventilaţia mecanică .

:ortalitatea este ridicată.


55/117

$stmul reprezintă o a!ecţiunein2amatorie cronică a căilor

respiratorii in!erioare.

$cestea dezvoltă o hipersensibilitate

la o multitudine de stimuli.


56/117

5actorii declanşatori ai crizei de astmsunt+

in!ecţiile respiratorii- poluarea- substanţe alergene( polen, pra!, păr)-

!actorii nespecifci cum sunt+încordarea psihică% durerea%frigul%efortul% stresul sau somnul


57/117

5actorii declanşatori ai crizei de astm suntanumite medicamente de tipul&

antiin2amatoarelor nesteroidiene(aspirina, indometacin,ibupro!en,!enilbutazonă)

antagoniştii = adrenergici, agenţi cu grup sulft, coloranţii-


58/117

xpunerea la stimulii declanşanţi produceo eliberare de mediatori ai in2amaţiei+

leucotriene 9,D,,

histamină, prostaglandine 5%, D%, >%, bradi?inină, tromboxan $%, !actor activator trombocitar

din mastocite, eozinofle, lim!ocite, celuleepiteliale, macro!age .


59/117

:ediatorii eliberaţi produc +

contracţia muşchilor din arborele

traheobronşic( bronhospasm)- edem al căilor aeriene prin congestie

vasculară şi creşterea permeabilităţii

vasculare- !ormarea de secreţii groase,v#scoase.


60/117

"n urma acestor modifcări rezultă+

o creştere a rezistenţei căilor aeriene scăderea 2uxului respirator scăderea volumelor expiratorii !orţat hiperin2aţia plăm#nului şi toracelui creşterea e!ortui ventilator tulburări ale raportului

ventilaţie'per!uzie, hipoxemie hipocapnie sau hipercapnie.


61/117

9riza de astm, este o a!ecţiune cu riscvital potenţial, dar poate f reversibilămedicamentos.

ub termenul de status astmaticus sunt cuprinse atacurile astmatice de

durată mai lungă, care nu pot f stăp#niteprin terapie şi crizele de astm însuccesiune rapidă.


62/117

dispnee marcată cu intervenţiamusculaturii respiratorii auxiliare, maiales în poziţie şez#ndă

tahipnee+ peste %3 respiraţii'min p#năla *&3& respiraţii'minut

tahicardie peste &'min acidoză mixtă respiratorie şi metabolică


63/117

0uls paradoxal+ scădere a volumuluibătaie a ventriculului st#ng dată de

încărcarea ventriculară dreaptă,deplasarea spre st#nga a septuluiintraventricular

incapacitate de a vorbi


64/117

imptomele care indică o criză cuiminenţă de stop cardiorespirator+

@plăm#nul mutA la auscultaţiedeterminată de obstrucţia bronşicăpronunţată-

9ianoza- radicardia- 0acientul epuizat, con!uz sau inconştient.


65/117

$naliza gazelor sanguine arată +

hipoxemie, hipocapnie în cazurile grave hipercapnie.


66/117

$tacul sever de astm pune în pericolviaţa şi trebuie tratat de urgenţă.

e urmăreşte ameliorarea ventilaţieiprin bronhodilatatoare simptomatice cucombaterea simultană a in2amaţiei

care a generat criza prin corticoizi


67/117

Tratamentul unui atac astmatic severse !ace ast!el+

pacientul este plasat în poziţie şez#ndă şise administrează oxigen *B l'minutumidifcat-

se !ace abord venos - sedarea este periculoasă- pentru dilataţia bronşică se utilizează

simpatomimetice pe cale inhalatorie sausistemică +


68/117

!albutamol (!albuterol"#entolin) %* dozeinhalatorii la interval de 3& minute pu! a &, mg

în criză- se poate repeta la % min !ără a depăşi C pu!uri'zi- pentru proflaxie pu! la *C ore.

"n astmul cu dispnee continuă se administreazăp.o. cp de % mg de E ori pe zi. albutamolulpoate f administrat şi continuu, prin nebuluizare 3& mg în %,33 ml ser cu un 2ux de oxigen de &% l'min , titrat în !uncţie de e!ecte şi apariţia

e!ectelor secundare. "n administrare iv &,&,E mg sau per!uzie continuă

3%&Fg'min.


69/117

$enoterol (Berotec), util în criză seadministrează pu! de &,% mg, se poaterepeta după 3 min, pentru proflaxie %pu!uri de %E ori pe zi, !ără a depăşi %pu!uri.0.o se administrează în doze de %,33 mg de E ori pe zi.

Orciprenalina (%lupent"Metaproterenol sulfat" %stmopent) % pu!uri de &,3 mg de E* ori pe zi, sepoate administra şi p.o.


70/117

Terbutalină (Br&can&l) &,%* mg s.c.la C ore- % pu!uri de &,%3 mg de E*ori pe zi. e poate administra şi p.o.

în cazuri grave %drenalină &,&&,&3mg i.v. sau &, mg endobronşic repetat

la interval de 3& minute.


71/117

'pratropium bromide( %trovent) %pu!uri de &,&%mg de E ori pe zi care

inhibă bronhoconstricţia mediată vagal-

%minolina (Miolin) 3C mg'?g i.v.

lent, apoi &,3 mg' ?g'oră i.v..


72/117

este benefcă datorită scăderii raspunsuluiin2amator, a secreţiei de mucus şi princreşterea răspunsului la H agonişti.

e administreză+ idrocorti*on hemisuccinat i.v. în doze

de %* mg'?g la C ore sau Metilprednisolon &,3 mg'?g la *C ore

pentru c#teva zile.


73/117

Dozele se pot a


74/117

nu se sedează pacientul cu respiraţiespontană-

în hipoxia persistentă şi dispneeseveră se !ace intubaţie, respiraţieasistată, sedare.


75/117

7erapii de excepţie pot f necesare înatacuri astmatice severe, care nurăspund la tratamentul clasic+

+etamina i.v., agenţi inhalatori halogenaţi

halotan" i*o,uran" sevo,uran-

$ceste medicamente seadministrează la pacienţi intubaţi.


76/117

hidratarea este importantă mai ales înatacurile severe c#nd pacienţii suntdeshidrataţi + cristaloizi pentru 2uidifcareasecreţiilor+ soluţie 6inger 3&&&&& ml i.v.-

antihistaminicele şi mucoliticele nu seconsideră efciente-

antibioticele nu sunt întotdeaunanecesare.


77/117


78/117

poziţia semişez#ndă în timpultratamentelor stomatologice-

prezenţa salivei ca umectant şilubrifant !avorizează antrenarea spre!aringe a acelor de canal mai ales tip

pilă, lucrări protetice lustruite,microproteze de asemenea lustruite-


79/117

manoperele stomatologice ce see!ectuează la arcada superioară cu

capul în extensie c#nd este !avorizatăproiectarea în !aringe şi spre baza limbiicu apariţia !enomenului de aspiraţie-


80/117

pot f proiectate !ragmente dentare sau deobturaţii !olosind turbina, lucrări protetice în

întregime sau !ragmente din acestea la

îndepărtarea lor prin secţionare, materialede amprentă, dinţi sau !ragmente dentarepostextracţional, !ragmente de !ormaţiunitumorale după ce au !ost extirpate -

în caz de despicături acestea pot a


81/117

mişcări bruşte ale capului mai ales la

copii dar şi la indivizi neurotici, cutare psihice, isterici sau epileptici întimpul crizei.


82/117

$ceştia pot ocupa o poziţie vizibilă

sau mascată, pot f ino!ensivi saupericuloşi put#nd obstrua orifciulglotic.


83/117

ediul !recvent al corpilor străini poate f în+

oro!aringe limitat de amigdale

hipo!aringe unde se a2ă !oseleglosoepiglotice, valeculele şi plicilearitenoepiglotice de unde pot a


84/117

;a nivelul oro!aringelui se pot înfge acede canal sau !reze care sunt vizibile şi

pot f extrase cu o pensă 0ean înainteae!ectuării de către pacient a primeideglutiţii.


85/117

Dacă prin manevra 1eimlich nu sau

putut dega


86/117

Deoarece acele de canal şi !rezele care sepot înfge în ţesuturile !aringiene sunt

contaminate cu o 2oră aerobanaerobă de lanivelul canalelor radiculare sau al ţesuturilor

dentare este obligatorie instituirea unuitratament antibiotic pentru a preveni in!ecţiacare netratată poate evolua spre abcese sau

2egmoane grave peri!aringiene.


87/117

Iricare din corpii străini menţionaţi pota


88/117

"n cazul în care accidentul se produce în cabinetul stomatologic medicul!urnizează I6;istului in!ormaţiilenecesare

"n cazul în care accidentul se produce înlipsa primului, I6;istul se orienteazăclinic, radiologic şi eso!agoscopicasupra poziţiei corpului străin.


89/117

0#nă a


90/117

9orpii laringieni voluminoşi reprezentaţi de+ bucăţi mari de amprentă, dinţi

coroane dentare lucrări protetice tampoane de vată sau ti!on !ragmente de ţesuturi extirpate chirurgical,

a


91/117

9linic pacientul poate prezenta+

!acies cianotic anxios, dispnee accentuată, agitaţie, tuse,

dis!onie mai ales dacă acoperăspaţiul glotic.


92/117

0oate apare şi un edem in2amatortardiv consecutiv in!ectării ţesuturilor

cu 2oră bacteriană odontogenă de peacul de canal.


93/117

Tratamentul de urgenţă :

manevra 1eimlich şi chemareaunităţilor mobile de salvare (%

:86D) pentru a trimite pacientul înservicii specializate I6;.

e pot administra :ioflin, 0apaverină,

1emisuccinat de hidrocortizon şi 9lorurăde calciu care scad edemul local şiameliorează spasmul.


94/117

5recvent sunt mobili, 2otanţi,

excepţie !ăc#nd acele de canal carepot pătrunde în peretele trahealdetermin#nd un edem care le fxează

şi mai mult.


95/117

9linic simptomatologia esteasemănătoare cu cea din corpii străinilaringieni+

agitaţie !acies cianotic dispnee accentuată precum şi accese de tuse.


96/117

;a aproximativ %&E& de minutesimptomatologia se ameliorează put#ndreveni în crize paroxistice şi intermitentedeterminate de mişcările capului şi de e!ort.

"n intervalul dintre crize corpii străini, mai

ales cei metalici, sunt bine toleraţi.


97/117

;a auscultaţie se poate percepe unzgomot asemănător cu cel dat de

#uturatul în !ânt al unui drapel

6adiologic pot f puşi în evidenţă corpii

străini metalici prin incidenţe di!eritedin !aţă şi din profl.


98/117

0ot f fxaţi sau mobili în arborele bronşic.

0rezintă riscuri de ordin septic din cauza2orei odontogene aero, anaerobe şi !uzospirilare.

Dacă unele !ragmente se fxează în

bronşiile primitive pot provoca !enomeneobstructive accentuate şi leziunideterminate de marginile ascuţite.


99/117

voluţia acestora poate f di!erită dupăcum urmează+

expulzia prin tuse în perioada de debutsau stare îndepărtarea corpului străin întrun

cabinet I6; insufcienţă respiratorie acută gravă şiasfxie


100/117

epticitatea marcată a corpilor străinişi stagnarea pe o anumită perioadă detimp în arborele bronşic poate

determina traheobronşite.

0rin migrarea acestora în spaţiul

pleural sau mediastinal poatedetermina pleurezii purulente% abcese pulmonare sau mediastinite supurate


101/117

tomatologul trebuie să nu fe indus îneroare de perioada de acalmie ce

urmează după !aza de debut.

9olaborarea cu I6;istul pentru ai

!urniza date a


102/117

7ratamentul accidentelor determinatede corpii străini din căile aeriene

in!erioare este de competenţamedicului I6;ist, dar şi mediculstomatolog trebuie să ştie să recurgă încaz de urgenţă la traheostomie,coniectomie sau manevra 1eimlich.


103/117

"n stomatologie, cele mai !recventemani!estări clinice în reacţiile alergice

sunt urticaria şi edemul Juinc?e.

:ai rar, dar deosebit de grav este şoculanaflactic.


104/117

%ngioedemul acut se manifestă prin:

tumefere edematoasă a capului şi g#tului,buze, obra


105/117

Tratamentul de urgenţă

se opreşte imediat, dacă e posibil,

administrarea medicamenteloralergogene-

administrarea de corticosteroid în

cantitate mare+ 5ortecortin *& mg i.v.sau 1emisuccinat de hidrocortizonE&&*&& mg i.v.


106/117

Tratamentul de urgenţă

' $drenalină ()* ! de mg'ml diluată

în & ml ser+ &, mg i.v.) ' 7avegil % mg i.v. (% fole) Kantac 3& && mg i.v (% fole)

' oxigenoterapie activă sub presiune ' puncţie cricotiroidiană, coniotomie în

caz de obstrucţie completă a căiiaeriene superioare.


107/117

.piglotita este o urgenţărespiratorie care apare mai ales la

copii, dar poate f prezentă şi laadulţi.

/rupul sau pseudocrupul aparemai ales la copiii mici.


108/117

ste o boală in!ecţioasă care se mani!estăprin apariţia unei in2amaţii ale epiglotei şia porţiunii supraglotice a laringelui.

$genţii patogeni mai !recvent înt#lniţi sunt+ 1aemophilus in2uenzae,

treptococcus pneumoniae , taphLlococcus aureus.


109/117

I epiglotită poate oric#nd conduce laobstrucţia căilor respiratorii.

!e manifestă prin:

!ebră ridicată, stridor inspirator, dureri de g#t instalate brusc, dis!agie, voce modifcată, tipică(voalată), sialoree. .


110/117

0oate apărea:

dispnee şi insufcienţă respiratorie,cu utilizarea muşchilor respiratoriaccesori,

retracţii suprasternale şi intercostale, tahipnee, cianoză.


111/117

/nspecţia !aringelui poate declanşaedemaţierea bruscă a epiglotei.

9onfrmarea diagnosticului se poate!ace prin laringoscopie fbroopticăsau indirectă bl#ndă.


112/117


113/117

0oziţia este !oarte importantă, înpoziţia şez#nd pacientul respiră maibine, uneori poziţia culcat produceobstrucţie completă a căii aeriene.

$bordul venos poate agrava

obstrucţia la copil şi este bine să se!acă odată cu ameliorarea obstrucţiei,dacă situaţia clinică o permite.


114/117

xistă recomandări de a f intubaţi toţi cei careprezintă dispnee , dar unii opiniază pentru oobservare atentă în terapie intensivă.

voluţia pacienţilor intubaţi este mai uşoarădec#t a celor traheostomizaţi.

/ntubaţia se realizează av#nd un chirurg gata

să asigure o traheostomie de urgenţă dacă la încercarea de intubaţie se agraveazăobstrucţia.


115/117

7ratamentul cauzal al epiglotitei se !aceprin administrarea de antibiotice active

pe germenii cauzali+

$mpicilină % g iv la C ore 9loram!enicol 3&mg'?g'zi sau

9e!otaxime %g iv la C ore 9loram!enicol 3&mg'?g'zi .


116/117

Pseudocrupul se agra!ează prin stres% decinu se insistă cu recoltări inutile de sângesau mane!re care sperie copilul

administrarea de oxigen umidifcat, hidratare corespunzătoare, corticosteroizi administraţi prin nebulizare. intubaţia rareori devine necesară şi se !ace

cu aceleaşi precauţii ca şi pentru epiglotită


117/117

e poate proceda la inhalaţii cu%drenalină racemică sau neracemicăpentru a evita intubaţia

ste necesară monitorizareaelectrocardiogramei în această situaţie.

0rocedura se poate repeta la E& minute.

Date post:	07-Jul-2018
Category:	Documents
Upload:	chireu-alexandru
View:	227 times
Download:	0 times

Urgenţe respiratorii particulare

Documents