Universul literar Anul X L I V Nr . 3 0

PETRE LI CI U

478. - U N I V E R S U L L I T E R A R

O t i t o r í i DOI PRIETENI

Când ne-am hotărît sa dăm lui P.

Liciu locul care i se cuvine în această

colecţie a figurilor din cultura tomâ~

nească, pe care o întregeşte, питЖ?>сі*

număr, „Ünioersid Literar", ne gân­

deam cui să dăm să expuie în pagi­

nile revistei personalitatea şi realiză­

rile acestui mare artist. De obiceiu

când e vorba de un savant ne adresăm

unuia dintre colaboratorii lui indicaţi

sau în celelate cazuri, celor care s'au

făcut cunoscuţi prin lucrări de specia­

litate.

Dar despre Liciu mi s'a părul că

nimeni n'a vorbit şi n'ar vorbi cu mai

multă căldură, înţelegere şi pasiune

decât P. Locustcmu. Paginile „Flă­

cării" pe care le-am consultat cu acest

prilej, suni pline de durere, înăbuşită,

şi (le chemări prieteneşti-în. cele două

săptămâni care au urmat morţii

marelui artist- Clişee, ecouri, articole

şi note, arata imensa, pierdere suferită

şi sunt scrise, e uşor de recunoscut în

în cea mai mare parte — unele şi

semnate — de d- P .Lomstearar.

De Petre Locusteanu rare avea să

moară el însuşi, în condiţii tragice

punctând un final de dramă interioa­

ră peste câfioa ani.

CAMIL P E T R E S C U

A R T I S T U L S I A R T A S A P. LOCUSTEANU'

Nic i nu se răc i se b i n e t r u p u l ne însu­fleţit a l lu i P e t r e l i c i u gi p r e s a în u n a ­n i m i t a t e a ves t i t c ă : s'a s t ins u n u l d in cei m a i m a r i a r t i ş t i aii noştri". . Nici nu se p i e rduse încă de to t ecoul celor d in ur ­m ă caba le şi i n s inua ţ iun i con t ra lui P. Li­ciu, şi d i n toa t e col tur i le lumii româneş t i s'a r id ica t va lu l î n d u r e r a t e i s t ăpân i t d e g la su l u n a n i m ca re p roc lamă ca : „Liciu a fost u n u l d i n suf le te le cele mai nobi le cu ca r e se p o a t e făli n e a m u l nos t ru" .

Ş i as t fe l , a r t i s t u l m a r e ca r e a fost a-p r o a p e t o t d e a u n a contesta t , omul de ini­mă şi d e idea l ca re , a t â t în t ea t ru cât şi

P. Liciu (u l t ima fotografie)

în a fa ră d e t e a t r u a fost t o t d e a u n a bâ r f i t ponegr i t , î n t r u n e ş t e unan imi t ă ţ i de r e ­g re t e şi a d m i r a ţ i e c h i a r în clipa când în­ce tează s ă ex is te .

M a r e n e a j u n s e s t e şd a c e a s t ă e x i s t e n ţ ă p e n t r u t a l e n t u l şi î n suş i r i l e b u n e a l e omului . Şi ce in sp i r a ţ i au fost î n t eme ie ­tori i vechi lor r e l ig iun i când a u d e c r e t a t că m o a r t e a es te s i n g u r a a m b i ţ i u n e nob i l ă a o iuu lu i şi isdngujr(a --realitate) adevăl-j r a t ă . Aşa es te , m a r ţ e a d e v i n e o, rea l i -

. t a t e p r i n c o n s a c r a r e a pe ca r e o a c o r d ă celor ce nu ma i exis tă . D o v a d ă Liciu : el es te m a r e ar t i s t , azi când n u m a i ex is tă O m u l m a t e r i a l e s t e p iedica s u p r e m ă űa hiruiriţelle omulu i îţă-т unt r ic . Şi. cu toa te aces tea , omul l ă u n t r i c n u poa te t r ă i d u p ă m o a r t e a o m u l u i ma­ter ia l ! I a t ă d e ( ce o m e n i r e a e con­

d a m n a t ă ma i mul t să p lângă m a r t i r i e ro ­ici , decâ t să - .sărbătorească înv ingă to r i fericiţ i .

Da , Liciu a fost uti m a r e ar t is t . Sun t unu l d i n pu ţ in i c a r e a m a v u t c u r a j u l şi s u s ţ i n e a aceas t a ch iar pe v r emea când ne ­fer ic i tu l de func t t r ă i a ; o repe t mai eu seamă acum când d u r e r e a mor ţ i i lui ne r idica la acel punc t îna l t d e u n d e via {ia

"l inui om se poa te vedea evo luând în toa t e ^jfHiănunţimile complex i tă ţ i i ei.

*«X)ar Liciu n 'a fost un m a r e a r t i s t a şa

cum a u fost mul ţ i în t r ecu t şi aşa cum sun t mu l ţ i az i . Liciu a fost un mare ar­tist c u to tul or ig inal , a şa cum n'am mai cunoscu t a l tu l , nici în s t răinătate , nici la noi .

F ă c â n d e logiul lui Coqiieliii-Ліііе. Ju­les L e m a î t r e scr ia :

„El a r e vesel ia c a r e es te un lucru fr«. nicis şi p re ţ ios . A r e o d ic ţ iune care face p l ă c e r e p r i n p rec i z iunea ei . Are nasul i n m z a n t şi g u r a d i s t rac t ivă . Are una din voci le cele m a i g ê n e r a s t imbra te şi mai r ă s u n ă t o a r e d in t i m p u r i l e moderne.'

Lui Liciu nu i se poa te a t r ibu i nici li­nu l d i n aces te a v a n t a j e fireşti şi nici al­te le car i să-i d e a o v a l o a r e specială p e r s o n a l i t a t e ar t i s t ică . D i n potr ivă : Licit a v e a însuş i r i fizice cu to tu l comune: ni gt'as: f ă r ă t i m b r u deoseb i t , trăsăcurijle r e g u l a t e a le feţej cari-1 făceau să pară ma i mul t f rumos decâ t comic, nas potri­vit, g u r ă po t r i v i t ă — ca să întrebuin­ţez t e r m e n i i oficial i a i ofiţerului stării civi le — ochii mar i , expres iv i dar ...fără o s t r ă l u c i r e o r ig ina lă , — cum sunţ, à p i l d ă ochii lui Novel l i . Liciu avea în­fă ţ i şa rea g e n e r a l ă , — simpat ică; desţgur şi a t r ă g ă t o a r e , — d a r d e - u n comun ire­proşab i l , de-o l ipsă d e originali tate exas­p e r a n t ă p e n t r u ace ia car i pretind artis­tu lu i d e comed ie s ă s târnească, ilaritatea pub l i că n u m a i p r i n s imp la lui aparijie p e s t r a d ă , la cafenea , în mulţime;

De-acasă , Liciu a p leca t : un otn; ca o r i ca re a l tu l , f ă r ă n ic i o predestihaţie.,. f izică h o t ă i î t ă . Şi a c e a s t ă „lipsă de însu-1 ş i r i t e a t r a l e " — c u m a r fi zis acuvm 30deJ a n i m a r e l e Pascali y — s'a transformat sub J i m p e r i u l i n t e l i gen ţe i lui superioare», în 1 î n s u ş i r e a cea mai de căpetenie a №t- | t u lu i său.

N e a v â n d nici o caracteristicii fiáicíl p r e a p r o n u n ţ a t ă , Liciu a deveni t .cel l ma leab i l t e m p e r a m e n t scenic, capabil sil s e t r a n s f o r m e în t r 'o v a r i e t a t e infinită de| a p a r e n ţ e , fă ră ca aces t e aparenţe să t r eze ceva m ă c a r c a r e să aminteascàl spec t a to r i l o r c o m u n i t a t e a sutetanţei -lor] c r e a t o a r e . Aceas ta a fost originalitatejl a r t i s t i că s u p r e m ă a lui P e t r e Liciu,jft| g ina l i t a t ea pe ca r e azi n'o poate re/Vj№| d ica nici unu l d i n mar i i nostru artjl

U n cuge tă to r f rancez spunea acoil câţ iva an i .

„Actor i i câş t igă mai mul tă glorie. Ari cu ma i p u ţ i n ă os tenea lă decât noi scrii-| t o r i i de oarece , a c e e a cu care ei comedia es te corpul lor, este nasuï jorj es te vocea lor şi e j sunt aproape sişril —. nu e aşa ? — că au totdeauna fajeil t oa t e a c e s t e a şi că le pot găsi oii deça^e-l or i a u nevoei d e e le ; p e câtă vreme joii d â n d pub l icu lu i comedia ideilor ftojsţftj noi nu ş t im nic iodată , cu un minut jjaîl na in t e , ceeace va eşi d i n noi, nici diái va eşi ceva ' . ;j I

D a c ă , p â n ă la un punc t această щьм t a r e es te a d e v ă r a t ă p e n t r u cea mai ţârtl p a r t e d in ar t i ş t i i noş t r i , în faţa arţejÎiT p e r i o a r e a lu i Liciu ea cade cu ctetó irl ş i re . , ' v ^ y » !

Aşa e s t e : sunt ac to r i d e m â n a întâi«awjil

U N I V E R S U L L I T E R A R , ..4?У

întemeiază cea ma i m a r e p a r t e din suc ­ces pe anumi t e a v a n t a j e nasa l e , buca le , sau abdiomenale. Liciu însă nu făcea parte din aceas t ă ca tegor ie . D e s p r e el n u se poate s p u n e — ca s ă u r m e z f i rul d e gândire al cuge t ă to ru lu i c i ta t — că a v e a totdeauna la d ispozi ţ ie corpu l , nasu l , v o ­cea necesare t ipu r i lo r sau e ro i lo r ce-i joterpreta. Ar t i s t c rea to r , ca însuş i l i te-

P, Liciu în „TOKERAMO", din Taifun

râtul care l uc r ează n u m a i cu idei le şi imaginile i svor î te d i n p rop r i a - i i n t e l ec tua ljtate, Liciu i nven ta , scoa tca d in a d â n c u l fanteziei lui neseca te , n a s u r i , t r u p u r i , expresiuni m e r e u noui . t o t d e a u n a i n t e r e -tante, bazate p e o a b s e r v a ţ i i m e sp i r i ­tuală, pentru î n t r u p a r e a ro lu r i lo r sa le .

Fiind-că Liciu n'a fost n u m a i rin in te r -

,,în „ISIDOR LECHAT", din Banii

Kt, El era o fantezie în c o n t i n u ă act i -ihate, un spiri t c a r e o b s e r v a toa t e p a r -

irităţile fi roi omeneş t i . un a r t i s t we aduna tot ce găsea p e n t r u a complec i zugrăvirea p e r s o n a g i u l u i ce i se în-mdinţa ca să-i d e a v i a ţ ă scenică . Liciu a Ы un literat, ca re a văzu t m u l t , a s c r i s (ф, şi care şi-a î n t r e b u i n ţ a t e x c e d e n ­tul de observaţ ie desc r i ind p r i n g r i m ă , irarietate nes fâ rş i tă de t ipur i , a d e v ă r a t e apo d'opere d e e x p r e s i e şi d e in tu i ţ i e a «mizărei cu lor i lor . Іпс1ш1е(і o c l ipă ochii şi faceţ i s ă d e ­leje pe d ina in tea min ţ i i ş i ru l imens d e

c r e a ţ i u n i cu car i Liciu şi-a împodobi t s c u r t a sa c a r i e r ă scen ică : F i l ias Fogg din Oco lu l p ă m â n t u l u i , Moise d i n l ip i to r i le sa te lo r . Bolbor ic i d in T u d o r a c h e Suci tu, Schylock, C inema tog rga fu l , Torna N e c r e d inc ioeul , Diavo lu l , I s idor Leclrat d i n Bani i , T o k e r a m o clin Taifun, Ş te făn i ţă d in Viforul, mişcă toru l copil d e t r u p ă d in O r ­fanii r eg imen tu lu i , Ins t inc tu l , Riva la , P ia ­t r a d in casă, Nepof t i tu l , M a n e v r e l e de toamnă, G u è r i n n o t a r u l , etc., etc., p r e c u m şi aceea m i n u n a t ă d i v e r s i t a t e d e t ipu r i ev reeş t i d i n Copi la d i n Flor i , S ă r a c u l D u m i t r e s c u , etc . Revăzând n u m a i fotogra fi i le car i a u ma i r ă m a s d i n a c e s t e ro lu r i refuzi să c rez i că aceeaş i faţă d e om s'a t rans format , sub p u t e r e a ace le iaş i imag i ­naţ i i , în a c e a s t ă v a r i e t a t e de e x p r e s i e .

Aces ta es te apogeu l p e ca r e cea ma i îna l t ă concep ţ i e d e s p r e a r t a d r a m a t i c ă îl p o a t e a t inge . Şi d a c ă ne g â n d i m că Liciu t o t d e a u n a a c ă u t a t să dea şi u n glas , şi un gest , şi o a fec ţ iune spec ia lă

a n t r e p r e n o r u l u i d a t o r i a actori ioir evrei , a o b ţ i n u t de la p r e f e c t b i le t de l i be r pa r ­c u r s şi l e -a înliesmilt, astfel],, Me ţ i i o r ie-vinei pleca/rea d in F ă l t i c e n i . -

Aşa ş t i a Lic iu s ă fie a n t i s e m i t .

...în „ŞTEFANITA VODA", din Viforul

aces te i d ive r s i t ă ţ i d e e x p r e s i u n i în ca r e el î m b r a c ă d ive r s i t a t ea d e su f l e t e ce le-a î n t r u p a t , a t u n c i t r e b u e să r e cunoaş t em că el a fost s i n g u r u l n o s t r u a r t i s t c a r e a a t ins acest apogeu de a r t ă .

Şi d e - a c e e a se vede , a t r ebu i t să m o a r ă a t â t d e c u r â n d .

a d e v ă r a t e Se ş t i a că Lic iu e r a a n t i s e m i t . U r m ă ­

toarea, î n t â m p l a r e a r a t ă c â t d e nob i l e r a antiiscmitiismuil aoesitui airtaisit.

I n t i m p u l uremia d i n man i l e s a l e tu r -n e u r i teatiraile im MiOldiova, L ia iu s ' a d u s şi l a F ă l t i c e n i . Аюоію eraiu seohesta a ţ i la u n bo t e i , p a t r u aotarti ev re i . A n t r e p r e ­n o r u l îi a m e n i n ţ a că-i va d a ipe m â n a parchatuluai f i indcă n u Ігалі p l ă t i t ch i ­ria şi c o n s u m a ţ i a . T o c m a i s o s e ş t e ş i Li­c iu c u t r u p a sa .

P e d e o patrie a m e n i n ţ ă n i l e . an t rep re ­n o r u l u i , pe de a l t a v e s t e a sosirai u n u i a n t i s e m i t ca Lieiu, îngroziirră p e bie ţ i i Ev re i .

— Ce mie facem ? Ce n e facem ? excla­m a u m e r e u înfricoşaţii, nefer ic i ţ i i a c to r i .

Lic iu , c u m îi vede , î n t r e a b ă pe a n t r e ­p r e n o r :

— Ce- i cai o v r e i i ă ş t i a ? — S u n i actori. ; a u j u c a t a ic i , l e -a

m o r s p r o s t şi a c u m n l a u c u ce s ă - m i p l ă t e a s c ă hoteilul. Ş i i - am s e c h e s t r a t .

— C u m se poarte ? ! — A î n t r e b a t revol -t a t L ic iu .

Ovre i i t r e m u r a u die frică, neşit i ind îm­p o t r i v a cu i se r e v o l t a s e m a r e l e a r t i s t .

— Şi câ t î ţ i d a t o r e a z ă ? — 50 de .iei. A t u n c i Lic iu a s c o s 50 d e le i , a p l ă t i t

NOTE BIOGRAFICE P e t r e Liciu se t r ă g e a d in t r 'o nobilă fa­

milie de mag i s t r a ţ i . T a t ă l său, Cheorghe l i c i u a fost p re şed in te l e C u r ţ e i de apel di/i Iaşi şi mai tâ rz iu p r im consi l ier la î na l t a C u r t e d e Casa ţ i e d in Bucureş t i .

Mama «a, Mar ia Liciu, născu tă I ló-cin ntg, e r a (tot fiica unui, magistrat; , p r e ş e d i n t e d e t r i b u n a l .

P e t r e l i c i u s 'a n ă s c u t l a 19 Mar t ie 1871, în Focşan i , Şeoa le le p r i m a r e Ie-a făcut în o ra şu l na t a l , ia r l iceul la Iaş i , u n d e şi-a lua t b a c a l a u r e a t u l .

î n a m o r a t d e t e a t r u , fără să ţ ină soco­tea lă d e p r e j u d e c ă ţ i l e soc ia le d e p e a-tunci , când ac to r i i e rau cons idera ţ i d r e p t cea d in u r m ă c lasă , c ă r o r a n i m e n i nu le d ă d e a a t e n ţ i e ; el a ven i t Ia Bucureş t i şi s 'a însc r i s Ia conse rva to ru l de muz ică şi a r t ă dramatică , la s i n g u r a c lasă d e d r a m a şi comedie de pe a tunc i , ace ia a m a e s t r u l u i Ş tefan Velescu. D u p ă 3 an i de s tud i i s t r ă luc i t e , a abso lv i t Conse r ­va to ru l cu p r e m i u l I. Min i s t ru l de Ins­t ruc ţ i e clin v r e m e a ace ia 1-a t r imes (bur­sier) câ ţ i -va an i în s t r ă i n ă t a t e . Acolo, P e t r e Liciu, a văzu t cum s e j u c a t e a t r u p e m a r i l e scene e u r o p e n e (mai a les Ia Pa r i s şi Berl in) şi şi-a şlefuit t a l e n t u l îmbogă ţ indu- ş i cunoş t in ţe le . D u p ă acei a n i de p r ibeg i e pe c a r e el îi n u m i a „cei mai frumoşi clin viaţa lui'', gi d e care-ş i aducea cu d r a g a m i n t e î n to tdeauna , — a veni t în ţ a r ă şi a d e b u t a t Ia T e a t r u l Na ţ iona l cu ro lu l p r i n c i p a l din piesa „Pardon', de J u l e s L e m a î t r e .

De-o in t e l igen ţă vie şi cul t P e t r e Li­ciu a fost u n u l d in ac to r i d e e l i tă ai p r ime i n o a s t r e scene şi un s fă tu i to r şi ch ia r u n î n d r u m ă t o r a l e l e m e n t u l u i tâ­nă r , p e n t r u c a r e a v e a cea ma i c u r a t ă a fec ţ iune . Bun r o m â n , m a r e na ţ iona l i s t el a l ua t p a r t e ac t ivă la m i ş c a r e a cul­t u r a l ă d e p e v r e m e a aceia .

E r a de-o b l â d e ţ e şi b u n ă t a t e suf le teas ­că — care con t ra s t a g r o z a v cu m e d i u l şi v i a ţa d e cu l i se d e aceea ' a sufer i t mult: în a c e a s t ă sp inoasă ca r i e r ă , — mai a les că a avu t m u l t d e l u p t a t cu igno­r a n ţ a şi p r e j u d e c ă ţ i l e d e pe a tunc i .

El a fost to tuş i unu l d in s tâ lpi i tea­t r u l u i Naţionali , in cari" a c lădi t un

momen t m ă r e ţ d e c r ea ţ i un i d e a r t ă . Crea ţurni le lui ma i de .seama sunt : Isidor Lé­chât , din Les affaires sont les affaires, — Ştefăniţă-Vodă din Viforul lui Delavraii-сеа,— Moişilică, din Lipitorile Satelor,— Tokeramo, din Taifun, etc., apo i p iese le vechi : „Vânător i i de Zest re , Micro­bii Bucureş t i lo r . M a n e v r e l e d é - t o a m n ă " (pe v r e m e a aceia se j u c a ş i . o p e r e t a Ia T e a t r u l Naţ iona l ) F lo r i d e p i a t r ă , etc. .

Deş i ac to r d e comedie , P e t r e Liciu a avu t crea ţ i i m a r i şi în d r a m ă ; e des tu l să a m i n t i m p e ace l ea d i n ' „ T o k e r a m o (Taifum.), Ş te făn i ţ ă Vodă (Viforul) şi Isi­dor Leeha t din Les affaires sont les af­faires (Banii) .

El a m u r i t în f loarea vâ rs te i , la 41 de an i în u r m a une i o p e r a ţ i u n i lă r in ichi , în z iua de 2 Apr i l e 1912.

S. C. R. I. O,

Ш. — U N I V E R S U L L ITERAR

STEFÁNIA ZOTTOVJCEANÜ

C E A S O R N I C U L U I M E U NĂTALIEI OPRESCU

Inimă de melal în trupul infinitului Gândac ciocanilor în zidul veşniciei ; Painç ce strătegeşti în pânza inerţiei Cum să ne devorezi iluziile, flufurii zenitului.

îli mâna mea cea gravă te strâng cu' nfrigurare Şi toată 'mpătin-area mi-o grămădesc în ea ; Opreşte 'n loc o clipă aripa ta cea grea Şi dă-mi din 'devenire, mult vruta deslegare.

Ca hohotind sălbatec să mă asvârl în haos ; Să mă suspend săgeată încremenită'n zbor, Să fin o picătură îerită tuturor In marea frământare ,o stemă de repaos.

Da ! Sparge-mi ca pe-un sâmbur, viaţa, cu tărie Şi l iberează-mi miezul cel ţâşnitor şi greu, Ca să se prindă-odată înfipt în veşnicie, D e haldachinu i i care Hă Rege, Dumnezeu !

MARIUS SOLÎTARU

M A H A L A - P E I S A J Delà mansardă, Privesc în tăcere, în stradă — Şi văd peste drum piaţa de legume. In care mişună atâta lume D e dimineaţă până în seară Şi a doua zi iară...

Văd căsuţe murdare — Cu coşuri îumegând-ârare Şi gândul meu pătrunde în fiecare casă Şi stă cu familia la masă... Şi gândul fuge nebun din loc în loc Mereu în căutare de noroc...

Arare ori, zâmbitoare îmi par umile le căscioare Şi atunci este o zi de sărbătoare... Dar cele mai adeseori Ele sunt acoperite de nori. Şi nici înăuntru nu cred că-i soare...

Vremea înoeşte, Pe ţiglă muşchiul mai creşte In casă mai moare vre'unul... Inc'o paradă... vesteşte tunul. Şi mahalaua îmbătrâneşte, cu e le . Se schimbă albind şi tâmplele mele.,

ANDREI TUDOR

P A L U D E S Prin ierburi deSe raza îşi nările lumina şi sârmele privirii opresc un cer sărac, răzbind aci prin sălcii, viind în rădăcina neştiutoare, care se iscă în copac.

Imaginea e veche şi tremură sub prnî : acolo'n amintire ea nu mai stă să'nceapă şi netezindu-şi calea prin ceasuri strânse

[praf, se desluşeşte seara prin trestii, cer şi apă.

E loten printre nouri sau cerul nu e sus căci, iată, cercănat e cerul din lopeţi. Lopata'nseamnă'n undă în urmă timpul dus şi peste zare noaptea e pânză cu peceţi.

ION POGAN

U R C U Ş P E N T R U T I N E N'nm renunţat la sbor şi la urcuş Nici umbra nu mi-a putrezit în zi, Cât bruţu-şi ştie umărul culcuş Şi veacul mort în gând s'o încălzi .

N'am îngheţat, nici gura nu mi-e ştearsă D e sunet amintit 'li. t 'un sj:uit. Mai duc suflarea ta cu mine arsă Şi'n mână lacrimi câte-au încăput.

•

...Iar voi veni dintr'un amurg prea lung, acuma, Voi creşte vast, ca eri, în strada ta, Şi-un geam ca dintr'un cer un colţ, s'o arăta Să ungă cu lumină caldă, huma.

Aici poveslea-i mai întoarsă şi mai crudă Nu pot cu gândul rodul să-i apuc, Dar îndoiala mâine o să te-audă Şi mugurul durut o să-l usuc.

Aici poteca ştie să sărute Când noaptea numai geamul meu e viu, Şi-o gură cu parfumri ne'ncăpute Când sue peste noapte şi târziu.

De-aici, din semeţia unui plop am să-ţi desfac O lună prinsă anume din hotar, Şi gâtul nopţii tale citadin şi amar Cu pră'lăciune d/n pădure am să-1 înbrac

...Nopţile mi le dospesc pe rând, aşa Cu versul liniştit cât vastul lor, Şi'ngheful şi odihna de mă vor Iţi mai sărut un gest uitat pe mâna mea,

H A I N E

împlinire cincizeci sau c inzee iş iunu 1« ani.... mimai ş t ia b ine . P i e r d u s e Klul de n a ş t e r e de mul t , d e când voi­te să se în soa re cu Miţi, fata f ranzc-krului de pes te d r u m . Şi atunci luase t r e n u l d e cu s a r ă şi

«oprise tocmai a d o u a zi d h n i n e a j a în roşul în ca re Miţi, p e n t r u în t â i a o a r ă «strânsese l ângă el, mică, fricoasă, cu thii pe mare.. . Îşi a d u c e a b ine a m i n t e I luase de b ra ţ , pc p e r o n u l al doi lea «1 caro dădea sp re o r a ş , d u p ă ce t r a -wsail clădirea găr i i .

El purta pc v r e m e a aceea, o c ă r a r e ii dreptul sprflnceiiiii din s t ânga şi mus­ttá ciî vârfur i le r ă suc i t e pe o coadă «creion. Nu e r a mul t d e când se ră -lese, câteva zile î n a i n t e să p l ece în. iălăforia cea m a r e " .

0 vecină, m a m a Zyuţii c a r e dansa wptea în câ rc iuma de l â n g ă f ranze-îrie îi spusese : -„Să te porfi şi d u m n e a t a ca s t ră in i i , fa buza curată, . . . ." şi clipibe din a-tâudoi oebii deoda tă . Acasă, Toader se u i t a se cu l u a r e n-

«inte în oglindă : Vecina avusese d r e p ­tate, [şi muia vâ r fu l dege t e lo r în a p a k pe fundul ibr icu lu i , şi î nce rcă eă-şi ietezeasră p ă r u l pe t â m o l a d r e a p t ă , tipul îi rămase despă r ţ i t în două p r in ­ţi prelungită l inie a prof i lu lu i ca p r in -Й» invizibil m e r i d i a n : în s t â n g a c.i-tra wiihilaţii ca un începu t de buclă iingiijită, în d r e a p t a p ă r u l neted.. . va­ne chipul ăs ta undeva . , iunie ? Se ipczi să ia j u r a n i u l în o>,e înfăş t i rase ţţc pantofi cu t a lpa r u p t ă .l 'e pag ina lia, câteva linii şi p u n c t e s c h i ţ a u ' pe »las obraz de femee r e c l a m a u n e i cre-e de toaletă.

încruntă sp râncene le : sub gâ tu l t r u n -»t, câteva vo rbe în l i t e r e mar i . - „Aşa m'am m ă r i t a t eu. . ." îeodor se s imţise s lab şi mic... d e ce semene cu o femee ? Ц scoase r e p e d e h a i n a şi încovoia i|nl ca a t le tu l d in col ţul de sus al pa­lii a patra. -„Varietéul: La u r s u l polar . . . deş ­ii toată noap tea" J fâşie de ca rne pang l i coasă î i de se -Iraţul delà u m ă r la cot. Se î n t o a r s e «pat, înfăşură la loc pantof i i şi ra­se nemişcat ca u n copac înal t , r eze -(pe un gard scund, când î n c e p să- i ii frunzele. Idoua zi, d u p ă ce a t r e c u t p e Ia b ă r -I, nu 1-a mai r ecunoscu t n i m e n i : nici ilarul, nici cofe ta ru l , nici s imigiu l , o căţeluşă p r i n s ă în cot iga h i n g h e ­

ri i-a întors r ă u t ă c i o a s ă capu l , ca o nâtră geloasă. - £ u faţa c u r a t ă , cu ma i m u l t e gu­iţ noi în g e a m a n t a n şi cu câ t eva pe ­lin de ciorapi n e p u r t a ţ i <ncă, a p le-

N O I , S U F L E T

cat în s t r ă i n ă t a t e bă i a tu l lui Moş Tode-n ţ ă , când a fost să împl inească cinci­zeci şi unu sau cincizeci şi doi d e ani. . ."

Aşa a v e a u să i s tor isească bun ice le pe s t e câ ţ iva an i . Şi el... u n d e va fi a-tunci ?... T e o a d e r le auz ia tuş ind îne-eânclu-se, r e î ncep ân d :

— „ D u p ă ce a t r ecu t pe la b iser ica Maica Prec is ta , şi-a lua t d in o r a ş b i le­tul şi a p leca t la g a r ă ca el avea o soră m ă r i t a t ă t ocma i la Tou lon depar t e . . . "

In zorii zilei, în t i m p ce in m a h a l a u a lui b ă e ţ a n d r i i somnoroş i t r ă g e a u drugi i din 'faţa m a g h e r n i ţ e l o r îinbâicsite în praf şi zăduf, în t imp ce l â n g ă ghive­ciul cu muşca t ă o m â n ă a s p r ă cu un­ghii l u s t ru i t e , cău ta zăvoru l t e r e ş t r i i î n ţ epen i t e , Teoade r , p r i n t r e cape te l e a-p rop in ţ e a doi b ă r b a ţ i şi d o u ă femei ce-şi i s to r i seau în şoap tă anecdote , de ­p ă n a d e p a r t e , cu ochiul d inco lo de gea­mul vagonu lu i , o fâşie nes fâ rş i tă de câmpie ga lbenă , s e a r b ă d ă , m o h o r â t ă şi s t e a r p ă . Pe a r i e d e f laşnetă suna în tac­tul mono ton al roţ i lor :

~ j,Aşa a p leca t flăcăul lui Moş Teo-de r i ţ ă , când a împl in i t cincizeci sau..."

D in t r ' o s t ic lă pros t pusă în p lasa de d e a s u p r a capulu i , p i că tu r i de vin că­deau r a r şi greu, rămiinicătură sfântă d e s i n g u r ă t a t e şi a d u c e r i a m i n t e :

La ş ap t e ani, p ă r i n ţ i i îl d ă d u s e r ă la şctoală, la douăzec i şi şap te iub ise p e Miiţi : Un schele t de d o u ă e v e n i m e n t e împl in i t cu zile car i s e m ă n a u una cu a l ta . El s ingur , n ' a r fi a v u t nici o gr i jă . Băcănia o ducea un frate mai t â n ă r . O m cum se cade în ipă r ţ i ă c?nstit, cu el ba­nii . N u m a i când a fost să vânză s tocul de m a c a r o a n e miicezite, T e o a d e r 1-a sfă­tuit să nu ţie la p r e ţ , să le dea mai p e degeaba . Altfel , nu se ames teca nicio­dată . Nu se c e r t a s e cu nimeni . Dumin i ­ca, u m b l a u pe m a r g i n e a t r o t u a r u l u i che­flii. Câ t eoda t ă , t oamna , cobora pe s t ra ­dă, în r â u l e ţ u l d e no ro i ca să nu-1 s t ro-ipiască t r ă su r i l e . Când cumpjfiira ceva,, nu lua p a c h e t u l d e pe t e jghea p â n ă nu i-1 î n t i ndea vânză toru l . . . femeilor le răs ­p u n d e a cu; p l eoape le în jos. P e Safta, n e v a s t a s e r g e n t u l u i m a j o r d e l à caza r ­ma j a n d a r m i l o r pedeş t r i , o ocolia în deosebi : vru şese să-i facă da r o b roşa cu p i e t r e verzi şi a r fi t r e c u t z iua a-ceea ca a l t r e i l ea e v e n i m e n t în viaţă , dacă a d o u a zi nevas ta c ăp i t anu lu i de là aceeaşi c aza rmă n u i-ar fi ce ru t b roşa să o p u n ă în pă r , la botezul câ to rva ţ i­gani d i n t r ' u n că tun ap rop ia t .

Răcea l a une i noi p i c ă t u r i de vin îl făcu să-şi p lece f run tea ca în t r ' o spo­vedan ie cuce rn ică :

„Va să zică :... La şap te ani şcoala. la doăzeci şi şap te Miţi... Aşa a p leca t

Toader . . . " A l ă t u r i de el, cele două pe rech i lun­

gi te pe canape l e l e t r a s e în ch ip de so­fale, m a r c a u r i tmic , cu şo ldur i le p r o e ­minen te , l e g ă n a r e a mono tonă a a rce lo r vagonu lu i .

P e r d e l e l e d i n s p r e cu loar fuseseră t rase , l a m p a st insă, uşa zăvor i tă . In în-t u n e r e c u l sp in t eca t ici şi colo d e felina­rul p l ă p â n d a v r e -une i s ta ţ i i ado rmi t e , Toader , zăr ia , nec la r d in când în când î n t r ' u n u n g h e r sau a l tu l , o l in ie de

U N I V E R S U L LITERAR. — 481

V E C H I U TICU A R C H I P

f runte , un lob d e u r e c h e , o g lesnă sub ­ţ i re , a l t a mai groasă , e v a d â n d d i n t r ' o î nve l i t oa re n e a g r ă ea o b r o a s ă ţes toasă ca re şi-ar fi împ ins s fâ rş i tu r i le t r u p u ­lui p r i n g ă u r i l e ca rapac i i . P a t r u oa­meni , i iebănui ţ i , a m e s t e c a ţ i sub o sin­g u r ă p ă t u r ă , a s e m e n e a u n u i c a p a c d e t u r t ă c a r e a r fi lăsa t să ţ âşnească ceva din u m p l u t u r ă . T o t u l p u r t a t în t r ' o gâ-fâială de m o n s t r u obosi t , în t r ' o s câ r ţ â i -t u ră d e ro t i ţ ă neunsă , în l enea s te le lor a p r o a p e ş te rse . Şi i a răş i o s m u c i t u r ă d e uşă grea. C i n e v a u m b l a pe culoar . Ci­ne ? Dacă a r fi si l i t zăvoru l ?

C a r e a r fi fost conduc to ru l , şeful d e t r en c a r e î n t r e cele d o u ă lumi : c r ee ru l u n u i a şi c a r n e a celor p a t r u , n ' a r fi pe r ­forat cinci c a r t o a n e ga lbene în semn de co rec t i tud ine oficială sau de d a t o r i e în-p l in i tă ?

Lui T o a d e r îi e ra t e a m ă d e ţ â şn i tu ra luminoasă ca r e se re teza pe c u v e r t u r a neagră , ca de o l a m ă ascu ţ i t ă d e meta l , înf iptă p r e a a p r o a p e d e el. V e d e a sgâr-c indu-se dege t e l e tovarăşulu i : d e druyin pe r e z e m ă t o a r e a d e l ângă fe reas t ră , ca pe n iş te gh i a r e s t ângace , g roase şi c iun­te. Res tu l negru. . . un n e g r u c a r e se în­t indea din ce în ce mai mul t . d in ce în ce ma i uni form, mai fără sfârşit , s t r ă ­bă tu t doa r d i agona l d e sul i ţa sub ţ i r e d e lumină .

T o a d e r a v u impres i a că vede miezul i n t u n e r e c u l u i în con to r s iun i l e când mai pr ip i te , când mai l en te , a le mân i i de l ângă fe reas t r ă . La început , dege te l e în-câ r l iga te , se s t r â n s e s e r ă ca în t r ' o l abă sgârc i tă d e r a ţ ă . Apoi f iecare din e l e ;

începu să t r ă iască , s e p a r a t ,în s t r ânge r i şi încovoel i de şuch ia t e . D e g e t u l cel ma­re se d e s p ă r ţ i s e a t â t a de ce le la l te , că m â n a luă în fă ţ i i şa rea une i s te le de m a r e . Podu l pa lmi i se r idica sau se lăsa, pa r ' că a r fi v ru t să a b s o a r b ă ceva pen ­tru el, p e n t r u v ia(a lui p rop r i e . E r a în l egă tu ră m â n a aceea, s ingura ce r ă m ă ­sese l u m i n a t ă în tot vagonu l , cu l umea de sensa ţ i i d e sub s t r a t u l n e ţ r a n s p a r e n t de a p ă neagră . . . P a t r u oameni , doi bă r ­baţ i şi două femei acope r i ţ i de aceiaş i pătură . . . D a c ă p ă t u r a a r fi deven i t st i­clă... nu s 'ar fi văzut bine.. . da tot... tot... I n t r e cee ru l lui T o a d e r şi t a ina d i n j u r u l lui, b i l e t e l e ga lbene d i s p ă r u r ă Nu mai e r a u cinci oamen i . E r a unu l s ingur : El... şi ceva la î n d e m â n ă , ceva ca fundul u-nei p răpăs t i i , ca u r l e tu l unu i ocean, ce­va ca f r igul fâlfâiri i a r i p e l o r unu i e r e -te ce coboară , ceva ca u n schele t al mor ţ i i înve l i t de-o b l a n ă ninsă .

Se s t r ânse , se ghemui . . . m â n a de pe r e z e m ă t o a r e r epe t a ace leaş i î n t r u c h i ­pări . . . aceleaşi . . . pe r ând .

Deoda tă , sus , d e a s u p r a ei, în locul u n d e sfoara pece t lu i t ă t r e b u i a să fi în­chis s e m n a l u l d e a l a r m ă , în mi j locul u-nui c â m p mic, ga lben , pe coama unei i m a g i n a r e m a ş i n e d e t r e e r a t , două ghiu­lele î n c e p u r ă să se î nvâ r t ea scă , la în­ceput încet , apo i d in ce n ce ma i zorit. . . aci se d e p ă r t a u , aci se. apropiau . . . şi ia­răş i se a p r o p i a u ca să se d e s p a r t ă ia­răş i . T o a d e r s u r â s e cu ochi i la ele , cu o-chii la m â n a ca r e se sgârc ia r i tmic şi în ţe lese in tu i t iv , să lba tec , con t ro lu l pe r -

482. - U N I V E R S U L L I T E R A R

fid, omenesc , al c locotului c a r e nu se vedea.

Simţi nevoia să se gândească la al t­ceva... la \onice : îşi! înch ipu i c i şmeaua cu doi delfini d in fata judecă to r ie i , fâ­şiile lungi , clciioase, sfârş i te în ca r tuşe de car ton, pe car i se li p ian toa t e muş ­tele m a r i sau mici din băcănilc şi bode ­gă, zore le le p l ă p â n d e din sţghiabul d e scândură , mi rosu l p i p e r a t al dovleci lor pe car i îi cocea b a b a bisericii. . . orice. Ar fi v r u t să se în toarcă , să-şi l ungeas ­că piciorul .stâng... d r e p t u l îi amor ţ i s e de tot... a r fi v r u t să-şi sp r i j ine capul de b r a t da r fiece gest o r icâ t d e uşor, a r fi fost simjit d e cei lal ţ i na t ru . El a r fi fost acela ca re a r fi s u p ă r a t , c a r e ar fi d e r a n j a t . T rebu i să r e n u n ţ e la or ice m a ­nifes tare d e v ia tă e x t e r i o a r ă , ca să nu sch imbe n imic din ceeace p ă r e a aşa de n a t u r a l şi aşa d e corect .

Tşi r idică ochii , se p r in se cu gândul de plasa de d e a s u p r a capu lu i , ca un acro­bat cu b r a ţ e l e d a un t r a p e z : R ă m a s e suspenda t , fără să-şi mai s imtă g reu ta ­tea t r u p u l u i .

Acolo, î n ă u n t r u g e a m a n t a n u l u i . în ju ­m ă t a t e a cea cu t rusă , un rând d e ha ine noi, câ teva p l a s t r o a n e de cămăşi f rumos s t rânse , c r a v a t a cea p u n c t a t ă ca ouă le de P a ş t i şi ghe te le cu praf d e t ibişir în ele... avea î m b r ă c ă m i n t e a u n u i om pre ­gă t i t să. t r eacă o grani ţă . . . Se. vedea cu pă lă r ia în m â n ă . oufin aplecat , ves to­nu l înche ia t la doi n a s t u r i , coifurile bat is t i i căzute p e m a r g i n e a b u z u n a r u ­lui de sus, ca p a t r u pe t a l e d e f loare o-filită.

EI... nou] Toarler.. . la m a r g i n e a unei lumi noui . Tnchise ochii : d incolo de p loape şi d inco lo de re t ină , undeva , pe suflet, imag inea j u c ă u ş e a lumii domn e legan t se s u p r a p u n e a unei vag i do r in ­ţe... une i vagi n ă d e j d i .

C â n d s'a t rez i t , l u m i n a d e afară apr in ­sese pe cea a l b a s t r ă d i n mi j locul pla­fonului, cu toa t e că î n ă u n t r u becu lu i colorat , s â r m a încolăci tă de două ori, nu mai lucise încă. C l o w n u l agă ţ a t d e t ra ­pez cu ha ine şi ba t i s tă nouă , se a scunse ­se potol i t sub ca r tonu l cafeniu al gea­m a n t a n u l u i cumin te .

Pe b a n c a d in fata Iui, câ teva şuvi ţe b londe lucrau î n t r ' u n începu t de soare, pe u n profil că rnos , a suda t . P ă t u r a nea­gră acoper ia n m a i d o u ă t rupur i . . . pe al t re i lea mai puţ in , d o a r gpminelriul . Fe ­rocea de l ângă el se îndoi se în irnghiu drep t . Avea sub cap, o p e r n ă mică, albă. . U n d e fusese p e r n a d e n 'o văzuse Toa-de r ?.. şi de ce f iecare din cei p a t r u r i­dicau, p e r ând , capul , se u i t au unu l la al tul , s u r â d e a u , î nch ideau ceh i i i a r ă ş i ?

Fusese un fel d e în ţ e l ege re î n t r e ei, un fel de î n g r ă d i r e egois tă c a r e l ă sa se pe T o a d e r afară.. . . D o r i n ţ a să p ă t r u n ­dă în l u m e a celor p a t r u i se î ncu rca se în suflet ca un c r a b în t r ' o r e ţ ea şi cu cât în to r toche l i l e poftii îl smuc i se ră mai tare , cu a t â t mai mul t c r abu l se încu rcase în och iu r i . La fel odată. . . d e mult. . . abia împl in ise zece ani . , u n domn în ha ine negre îl gonise b r u t a l d in t r ' o b i ser ică u n d e se s lu j ia o nuntă . . . Rămăsese în mij locul d r u m u l u i , cu ochii sp re l umi ­ni le j u c ă r e l e a le făcliilor, b ă n u i n d scl i ­pi r i le de be t ea l ă şi cea ra n e t e d ă a florii de l ă m â i | ă . î ş i a m i n t e a cupeu l s t r â m t a l miresi i , r ă s p u n s u l î ngâna t a l dască lu ­lui, calul ce r şe to ru lu i cu pic iorul u m ­

flat şi neg ru , d a r . ma i cu s e a r ă d o m n i ­şoara în roz, că lcând u<şot p e z ă p a d ă î n t r e noro i şi a p ă .

Acum, ca a tunc i , d inco lo d e zid şi d in­colo de gard, s im| i se luc ind be tea l a , bă­nuise mi rosu l d e cald înăbuşit , \ înch ise ­se ochii în faja p r o p r i u l u i t r u p în ţ epe ­nit . Obosit , le ames tecase , toate. . . şi p e r n a de sub capu l femeii, şi dege t e l e sgâ r -cife a le mâinii c a r e t r ăda se , p rof i lu l cărnos, asudat . . . şuv i | e l e b londe. . . dom­n i şoa ra 'n roz... toa te se top i se ră în ace ­laş cazan de magie cristâ : Copilul c a r e pres imţ ise sensaj ia , b ă t r â n u l c a r e o o-colise.

Pes te câ t eva staţ i i , c ând şeful d e ga ră a şue ra t p r e l u n g şi bă i a tu l cu apă mine ­ra lă a da t goana d e a l u n g u l p e ro n u l u i , au fost ia răş i cinci oamen i în vagonu l Iui T o a d e r ; femei le s 'au p u d r a t , bă r ­baţi i a u m â n c a t sandwic l iu r i cu şuncă .

N u m a i el, t r i s t , posomorâ t , cu toa tă n ă d e j d e a ha ine lo r din j u m ă t a t e a gea­m a n t a n u l u i cu t rusa , r ă m ă s e s e ruş ina t , cu ochi i în jos , ca şi cum a r fi pr ivi t încă şor ţu l v e r d e cu c a r e fusese gonit d in b iser ică de a p r o a p e p a t r u z e c i sau pa t ruzec i şi u n u de ani . .

C â n d a coborâ t d in t r en . hamalul a ve ­nit iu te şi a s a l u t a t adânc . O maş ină I-a dus în mij locul o ra şu lu i , ca re s e m ă n a cu ace la în ca r e Miţi, p e n t r u în tâ ia oa ră . se s t r ânsese l â n g ă el, fr icoasă, cu ochii pe m a r e N'o fi fost ace laş ţ ă rm, d a r e-rau ace leaş i v a l u r i şi aceeaşi spumă.. . , şi p i e t re le şi d igul şi cazinoul par 'că. Su­râse . I se pă ru l u m e a toa tă un fel d e pache t cu a l u n e p r ă j i t e : u n a mie, una ţie... u n a lui... u n a celui la l t . Ce b u n e r a Dumnezeu . . . împă r ţ i a o raşe le cu chib­zuială , să nu se s u p e r e nimeni. . . . şi ce de o a m e n i ! P e dig, p â l c u r i d e scaune , şir nesfârş i t de bănci. . . Bărba ţ i , femei, copii, forfoteală d e glasur i , de culori , d e ges tu r i .

La o cot i tură , în mij locul unu i cerc de curioşi s t rânş i ca în j u r u l u n u i epi-leptici o d o m n i ş o a r ă cu hi ţa scobi tă de cea rcăne l e ochilor c ân t a o roman ţă , schi ­ţ â n d d in şo ldur i câ teva o n d u l ă r i d e d a n s m o d e r n . Tre i muz ican ţ i o acompa-n i au muji şi t r i ş t i p e v ior i vech i deza­co rda t e . Ofe t i ţ ă cu un p a p a g a l făcea che tă .

U n băe ţ a ş s că rp ina o m a i m u ţ ă d u p ă ceafă. O d o a m n ă e l egan tă a ş t e p t a u n căţe l c a r e mi rosea câ teva b a r e de l à ba ­l u s t r a d a de c u r â n d vopsi tă . E r a în t r ' o D u m i n i c ă toţ i se c iocneau, toţi îşi c e r e a u i e r t a re , toţi se sa lu tau . Şi *e vorbia. . . se vorbia. . . V o r b i a u b ă t r â n i i , vorb iau cei t iner i , vo rb ia papaga lu l , vo rb ia m a i m u ­ţa, vorbia câ inele c a r e t r ăgea c u r e a u a .

— Tencu ia l ă c rudă , vorb i şi Toader , — n i t ându - se la zidul une i case noui , u n u l om î m b r ă c a t în t r 'o un i fo rmă d e p o r t a r .

S t r ă inu l se u i fă curios Ia el. Nu în ţe ­lesese . F e m e e a d e a l ă t u r i î na in t a . în t inse cu b u n ă v o i n ţ ă u r echea , d a r doi copii mici o t r ă g e a u sp re ei, f iecare de câ te -o m â n ă .

— T e n c u i a l ă c rudă , exp l i că T o a d e r fe­meii .

Apoi r id ică ochi i s p r e cer.. . s imţ ise câ teva p i că tu r i pe bă rb i e , й г а sen in , în­t inse pa lma . P r i v i r e a îi l u n e c ă p e m a n ­şeta b ine ne tez i t ă . C u m p ă r a s e m a n t a u a d e d r i l l de là un magaz in m a r e , pe\ ca­lea Victoriei . V â n z ă t o r u l îi spusese c3 stofa ţ inea apa . Ar fi v r u t să, p louă , d a r e ra soare şi bă t ea v â n t u l . Vru să-şi ră­

s u c e a s c ă m u s t a ţ a simţi nevoia să-şi răsu­c e a s c ă m u s t a ţ a în fa ta atâtor rodi f r u m o a s e ca şi cum a r fi trebuit cu ori ce p re ţ . să fumeze î n t r ' u n local interzis, îşi l ip i m â n a d e buze , avu impresia ci nu s e ma i regăsea .

Dezor i en t a t , se î nvâ r t i în loc, se gân­di la puho iu l J i u l u i , pe uh timp grozar d e p loae . D e p a r t e de matcă, la câtevi su te d e met r i , văzuse firicelele de api î n a i n t â n d , r e t r ă g â n d u - s e , căutând spăr­t u r i d e p ă m â n t ca să se afunde, să cla­pa ră. La fel cu e le a r fi vrut să-şi gă-sească şi el, un colţişor ascuns, o scorbu­ră;, el, p r e l u n g i r e a umi lă neînsemnatăi a l b a s t r u l ui imens din faţă, albastru cei t r imisese i ronic răvaş , picături le de apa, pe obraz .

Ameţ i t , socot i ca tot curajul îi rămă­sese p l e a v ă pufoasă ,în şervetul bărbie­ru lu i . Sa lu tă p leca t un sergent de stra­dă . Ii r ă s p u n s e poli t icos un băiat catt d u c e a de coa rne o bicicletă strâmbi, Vru să t r ave r seze , se feri : un şir de au­t omobi l e luneca neîmpiedecat , mai Iii ca b i l e le pe asfal tul încl inat al şcoal» p r i m a r e u n d e învă ţase . în t r 'un tremui de revol tă , se sui d in nou pe trotuarji în f igându-ş i t ă lp i le în asfalt, aşteptă. în-d ă r ă t n i c : D i n cer, din apă, din aer, din mi j locu l b u l e v a r d u l u i , d intr 'o curte MI d i n t r ' u n gang , t r e b u i a să iasă ceva pen­tru el, n u m a i p e n t r u el.

Şi ca pe pânza unui cinematograf în­florit, doi l ache i cn tiînrci în galoanedt au r , cu p a n t a l o n i scurţ i de mătase, de*-ch i se ră l a r g p o a r t a une i fetiţe de vre­un metru. . . un met ru şi un sfert. Fetiţa avea buc le l e p r in se î n t r ' u n fel de/ ce* fură grecească , o rochie dreaptă, desâl să, p u l p e l e goale . Fenieea-delfin, îşi zise Toader , cu gândul maii mul t Іа firman-nei b a r a c c din Moşi, decâ t la tablouh. nu i film s p e c t a c u l o s ^ . > Femeea-copiL bus tu l de femec, p ic ioare le de copil, Câţ i an i o fi avu t ? Fe t i ţ a întorcea dia când în când capul , nerăbdătoare, spre casa cu se ra pl ină de flori şi de plante, Aş tep ta pe cineva.. . poa te pe guvernau, tâ , poa t e pe logodnic. . . Logodnic? Nu, nu se putea. . . u n logodnic nu se aşteapti în s t radă , şi ea e r a p r e a copil...

De ce n u v e n e a n imeni , de ce pled se ră lachei i ? T o a d e r v r u să se apropii d a r o p r i v i r e fixă, răutăcioasă, roşie! ţ in tu i pe loc. R ă s p u n s e timid, spălăci îşi duse ia r m â n a la igură. Nu departţ u m b r i a un cas t an să lba tec , s'ar fi puii a s c u n d e d u p ă e l . Cum era să rămâi aşa, în faţa ei ? t r e b u i a să plece. Ar dor i t să l a t r e sari să sboare , să facă ce» neob i şnu i t , aiv fi s i l i t -o să^şi hobbi ochii aceea cari nu-i mai priveau, dl c a r e îl v e d e a u to tuş i , era sigur, cum v ă z u s e r ă od i i i comisa ru lu i plecaţi peu g i s t ru , când în biroul de paşapoarte ţ inuse în p ic ioare , fără să-i vorbeasd nici fără să-i facă semn să se aşeze 1 unu l din cele şap te scaune goale dinpri j u r u l odăi i .

F ă r ă îndoia lă , pe t ro tua r , în faţa case nu e r a nici un scaun , clar se simţea(i nu t în p ic ioare , e l , Toader de cincizd sau cincizeci şi unu d e ani , nu stăteai vo ia lui . Copi lu l ace la îl ţinea în pide re , îl umi l ia . Sau... poate.. . îşi închipnj numai . . . fetiţa a ş t e a p t ă desigur gum n a n t a ca r e nu mai venia din cauzata sugac iu pe care-1 găs i se spasmele! p l âns , sau că ru ia nu-i mai putea li b i b e r o n u l d in gură . Poate , ar fi trai să s e a p r o p i e d e ea, să-i spună cevt

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 483

0 s ăp t ămână Î n t r e a g ă p l o u a s e înv tr'una.

C&zuse o c a n t i t a t e e n o r m ă , d e a p ă şi M ,,Vedea" carre s e a c ă v a r a d e n u m a i тяі nici p i c ă t u r ă î n a l b i a l u i . a c u m . ve­nise dm m a l p â n ă 'n m a l ş i se r e v ă r -№e peste c â m p u r i şi î n p ă d u r i l e d i n apropierea o raşu lu i R. Urlând furioase, ape l e a m e n i n ţ a u o r a ­

lii, căci se r id icase p â n ă la î n ă l ţ i m e a digului apără to r . Dar ®pre b u c u r i a t u t u r o r , z ă g a z u r i l e

;i terasamentul p u t e r r é c a l l in ie i f e ra te iu rezistat şi a p e l e n e p u t â n d t rece pe­rte йе, s'au r e t r a s , l ă s â n d î n u r m a lor biitoace moc i r loase p r i n l o c u r i l e m a i joase şi m â l u r i gaJlbeţne şi c le ioase p r e ­tutindeni Când începuse s ă p k m ă , f ă c e a m tot

fetal de p l a n u r i cu a m i c u l C o m i c ă , bu ­nul meu p r i e t en şi t o v a r ă ş d e v â n ă t o a ­re, — gândiindu-ne J a siitariá a t â t d e nalt aşteptaţi, c a r i o d a t ă cu p lo i l e a-eeetea t rebuiau s ă p ice ş i p r i n m e l e a g u ­rile noastre. De aceea, câ t î n c e t a r ă p lo i l e , m ă şi

|«mienii cu a m i c u l Cornii-oă : - Dragul m e u , p r e g ă t e ş t e - t e . M â i n e

troigem - Unde nene C o m i c ă ? - La isntari. Ce. ai u i t a t ? - nu... dar . . . e p r e a de v r e mei. Nu

i'&u retras nici apele. . . . A r fi m a i b i n e umai aş tep tăm. -•:Nu mai a ş t e p t ă m . Ţi-o s p u n sigurr :

W venit. S u n t v â n ă t o r b ă t r â n şi l e cu-awc ea viaţa lor . -Totuşi , n ' a r fi . rău dacă. . . . - Nici u n dacă . A m h o t ă r î t ! Mâirae t r imet p e T u d o r a c h e s ă t e ia. - Pe Tudo rache ! ? ! Vai de p ă c a t e l e

tneJe, cu t e l e g a r i i lu i r ă m â n e m p e dram: îi r idici î n s u s de c o a d ă şi-i ei li spinare. - O-are a f a c e ! Noi to t m e r g e m ; la

arma urmei facem o p l i m b a r e ş i g a t a - A d racu lu i p l i m b a r e ! î n o t â n d

poate? - Eşti î n d ă r ă t n i c şi n u m a i s t a u de

vM, cu t ine .

Iar ce ? Sn-i facă n u m a i v r e u n semn... iar cum ? In def ini t iv era u n copil, po r ­tée de sigur sp re o g răd ină , să-şi î n t â l -Itască o pr ie tenă , sau se d u c e a să-şi noa bunica., se d u c e a să-ş i c u m o e r e v r e -II cerc poate, v r e o coiardă d e săr i t . . Toader i le -ar fi c u m p ă r a t bucuros , (epoţica lui. fata f ra te lu i c a r e d u c e a îebia. era cam la fel do m a r e şi la tldebnlae. Avea d o a r . d o u ă e,odije b i n e itrânse. legate cu a rn ic iu rclşu. Un miaunnf p r e l u n g şi d u r e r o s îl făcu

i-ji întoarcă iu t e capul . Doi m o t a n i (roşi, negri goniau o pisică roşcovană . Treeuseiă. râ te si t re i ne l â n g ă pie ioa-iiie subţiri a le fetiţii . T o a d e r nu înfe-Issese de ce nu luase roşcovana în b r a j e liride ce nu o a p ă r a s e d e a m â n d o i mo­lanii negri... Acolo, lângă ea. la p ic ion-(tle ei... Tooder p locă f run tea , î nch i se кііі:... animale... F ă r ă să v rea , se în-harse din nou, ca să se u i te . D a r a p r o a -|ede el, pe t r o t u a r copilul cu p u l p e l e pale îşi p r indea l in iş t i tă n a s t u r e l e de là janfof. Rochia scur tă , p r e a s c u r t ă . In rada Sjromotului d e va lu r i , d e maş in i d e wtó si de oraş , u r l e t u l p is ic i lor u m p l u tpl Iui Toader .

-Scurt ! A m a r a n j a t . Mâ ine d i m i n e a ţ ă , v ine T u d o r a c h e s ă te ia. L a r e v e d e r e şi pei m â i n e ,

— L a r e v e d e r e , d a r m â i n e p i e r d e m v r e m e a d e g e a b a .

• -Se l u m i n a s e d e z iuă c â n d m ă d e ş t e p ­

t ă T u d o r a c h e . II - cunoş team de m u l t . Mii-a fost co­

leg în şcoa le l e p r i m a r e . î n a l t , s l ăbu ţ , b l o n d , cu u m e r i încovo­

ia ţ i şi o s o ş i d i n ca r i ţ â ş n e ş t e d r e p t î n s u s u n g â t l lung ş i s u b ţ i r e , b r ă z d a t d e v ine g r o a s e ş i u m f l a t e , pe c a r e s t ă spr i ­j i n i t u n c a p m i c u ţ s í r i j i t ş i g a l b e n c a o g u t u e t o m n a t i c ă .

D-mu T u d o r a c h e e c h i r i g i u l n o s t r u , o b i ş n u i t ş i s e n t i m e n t a l . O b i ş n u i t . — căci n u n e ' refuză n i c i o d a t ă , — s e n t i m e n ­ta l , pe ţn t rucă fire de b o e m c u m e, -miu v r e a s ă p r imf lască b a n i î n r u p t u l carpu­lu i . El v r e a to tu l î n n a t u r ă : V â n a t , — c â n d este ; c â n d n u ? r ă b d a r e ş i i tu tun !

Caii ? Tre i pisiici l i h n i t e . U n u l d e u n a n şi j u m ă t a t e ş i ce i la l ţ i de c â t e doi . Graş i , d e le n u m e r i coas te le , căc i ce-i d r e p t , T u d o r a c h e -nu e s t e a ş a b o g a t şi n u l e p r e a d ă m â n c a r e m u l t ă . I n s c h i m b î n s ă a r e s u f l e t b u n : le d ă b i c e d i n să­tu l ş i as t fe l îşi face o m u l t r e a b a c u m poa te . Ei , . . . n u d e a l t c eva , d a r d e ! vorba ceia : A n i m a l u l n e p i ş c a t e t r â n t o r cu­ra t . Nici pe g r ă u n ţ e n u i -a o b i ş n u i t d e fr ică s ă n u d e v i n ă n ă r ă v a ş i , d e oarece c a l u l e da o m u l : „— C â n d se- î n g r a ş e r ă u se face a l d r a c u l u i !"....

P e u r m ă , s u n t d e s t u l de tkuetri ş i n ' a u nevo ie de g r ă u n ţ e , c ă l u p t ă -cru p u t e r e a t i ne re ţ i i . "

H e i ! d a r ,u i te . a ş a c u m s u n t ei, tot a u a n a t a s t ă p r imăva i r ă 10 p o g o a n e ş i a-o u m T u d o r a c h e a urmplint hambare i le cu b u c a t e d e pe -u rma lo r .

De aceoa . i-a p u s ş i al pe t r a i m a i b u n : le/ d ă d-ovleci. Da ! Dovleci de-i b u n i . de car i m ă n â n c ă şi o a m e n i i , a şa că s ' a u m a i î n d r e p t a t .

M ă u i t l a ei : n i ş t e bieţ i rmânzuleţ i ! C â n d v ă d c ă m ă a p r o p i i d e c ă r u ţ ă ,

câte tred î n t o r c s p r e m i n e -ciape-tele lor

Cobor î i a răş i p l eoape le : :doj ochii de femee se n r inse ră în ochii lui,... şi buze le şi s u r â s u l şi vârful Hrubei u i ta t în col­ţul gurii. . . .

— „Câţ i ani o fi având ?... câţi an i ?..."

D r a g ă Miţ i .

Am a j u n s b i n e . Mâine p lec s n r e Tulon . Al tău, T o a d e r

A s c r i s aşa,, mecan ic , o c a r t e poş ta lă cu v e d e r e a p r i m ă v e r e i , pe b a l u s t r a d a une i b a r a c e cu l imonada . Nu ştia ce a-d r e s ă s ă p u n ă . Miţi... Miţi şi ma i cum ?... S'o fi m ă r i t a t N'o m a i văzuse de două­zeci d e an i şi mai b ine .Dar t r e b u i a să fie u n d e v a , t r e b u i a să fie,.., e r a d e s igur .

In toiul nopţ i i , la hotel , p r i n c răpă ­t u r a a do i no r i fumur i i şi a pe rde l e lo r n e î n c h e i a t e b i n e , L u c e a f ă r u l i-a t r imis lu i T o a d e r în s e m n de p r i e t enească în ţe­l e g e r e , câ t eva r aze allbe, în ch ipu l căr ţ i i poş t a l e s c r i s e p e b a l u s t r a d a ba r ăc i i :

Nic i lu i nu i s e î n t â m p l a s e n imic nou d e oduăzec i d e an i încoace.. . nimic...

scofâlciite ş i m ă p r i v e s c c u t r i s t e ţ e . S u n t t re i u m b r e ! Da ! t re i u m b r e p l i c t i s i t e că-şi m a i t â r ă s c pe l u m e zilei a t â t de a-mă-nî-te. Şi c â n d v ă d că m ă u r c toi c ă r u ţ ă d e o d a t ă ca l a o comamdă, câ te t r e i of­t e ază p r e l u n g

Ce d u r e r o s de -trist ! Ce-o i i în sufle­tul 1 Qor ş i c â t o r sufe r i , b ie te le a n i m a l e car i n u p o t vorb i să-şi s p u n ă p ă s u l !

T u d o r a c h e î n s ă , n u în ţe lege ş i n u ob­s e r v ă itoaite ac-eistea şi-i î n d e a m n ă să m e a r g ă .

D a r ei n u se m i ş c ă ; p a r î n ţ e p e n i ţ i lo­cu lu i .

A t u n c i T u d o r a c h e se s u p ă r ă foc şi ' n j u r ă :

_— „Dii g l o a b ă ! Diii ! m â n c a v ' a r lu­pii, l uav ' a ş p ie lea p e ciomag. Şi r e p e d e le ap l i că c u o code rie u r i a ş ă , c â t e v a lo­v i tu r i s t r a ş n i c e .

S u b a r s u r a l o v i t u r i l o r ce l e - a î n c i n s trupull cu d u n g i de j ă r a t e c , b i a ţ i j c ă l u ţ i se ' n t ind , d a u î n h a m şi înoep s ă se miş te , b ă l ă n g ă n i n d u - s e ş i s p r i j i n i n d u - s e u n u l de a l t u l .

Ce t r i s t spec t aco l ! •Simt c ă m,i se s t r â n g e i n i m a şi o m i l ă

g roaavă m ă c u p r i n d e . Şi, d a c ă n u m ' a r r o a d e pa t ima m'aş da jos şi n 'aş ma i pleca. Dar , a s t a n u lle-ar folosi l a inimic, de o a r e c e t o t a i Ju i T u d o r a c h e v o r r ă ­m â n e ş i lot aceeaş i isoartă îi v a paşte. . .

m I n s t r a d a X se. u r c ă şi p r i e t e n u l C-or-

n ică . E foar te ferici t ş b ş i m â n g â i e Gor­d o n u l .

Nu-ra i cunoş t i căţelull ? E a d m i r a ­bil. N a s g rozav ş i i n t e l i g e n t ă r a r ă . Mâ ine a ş t e p t să^mi vo rbească . Tă t icu-1 iubeş te mul t şi acum, d e d i m i n e a ţ ă . în tâ i lui i-a d a t c a f e l u ţ a c u l ap t e şi o b u c a t ă d e f r ip tur ieă , deser t , — să nu p lece bă­i a t u l cu s t o m a c u l ^сй l a v â n ă t o a r e .

J a v r a m â r â e şi v r e a s ă - m i m u ş t e câi ­ne le .

I I c e r t işi-1 d a u l a o p a r t e . — N u te spe/ria Nu m u ş c ă . E p r e a răz ­

gâ ia t . FM c u m i n t e b ă e ţ a ş u lu i tătiicu. H a i d e ,

„coaiiche" ! De al t fel , o să-1 î nve l e sc cu p ă t u r a ca s ă n u r ă c e a s c ă . D i m i n e a ţ a e c a m r ă c o a r e .

— B a e frig d e - a h t a e l e a ş i o să n e p louă .

— N u c red , tocmai f i indcă e r ă c o a r e . Ha i tac i . Ce n u 'n ţe legi ? Şezi c u m i n t e b ă e ţ a ş u l u i itătricu.

D a r băe ţ a şu l m â r â e î n t r ' u n a şi v r e a să s t ea p e c a p r ă l â n g ă T u d o r a c h e , care- î p r i v e ş t e c h i o n d o r â ş , se s c a r p i n ă î n c a p , so î n t o a r c e s p r e ca i , s c u i p ă ş i s t r i g ă necă j i t :

— Dii g l o a b ă ! Mâncarfi-ar p ie lea lu­pii

'Cu cape te l e p leca te în sipre p ă m â n t şi flodurerafe că s 'au m a i u r c a t î n c ă doi, în s p i n a r e a lor . -cele t re i u m b r e p o r n e s c greoi , clătki-âmdu-se în h a m u r i l e c â r p i t e eu sfori vech i şi înădnte -cu b u c ă ţ i d e ş t r e a n g u r i r u p t e . De -abia. ise t â r ă s c şi duc cu s for ţă r i u r i a şe fosila u n u i poşta­l ion, cu roaite s c â l c i a t e ş i d rese n e d i -ba-ci. c a r i -scâ-rţâi-e îng roz i to r , j u c â n d ..conitra-danfuil" del-a o p a r t e l a c e a l a l t ă a şoseil-ei, ca u n om bea t ca re n u m a i poa t e ţ i n e d r u m u l .

* D i n vo lumul de „Poves t i r i v â n ă t b -reş t i " ce va a p a r e în cu rând .

C U T R E I U M B R E , L A V Â N A T . . . * ' G E O R G E SCRIOŞTEANU

484. — UNIVERSUL LITERAR

Osii le p l â n g a m o a r t e , h o d o r o g i n d fia­re le r u p t e şi b u r e t e l e apa r t e .

A fost o d i n i o a r ă poş ta l ion pricopsit . . . d a r a c u m ?...

Mi-e m i l ă de cele t re i u m b r e . Mi-e m i l ă şi d e b i e t u l T u d o r a c h e . F i i n ţ e ne­vo iaşe !....

N u m a i de c ă ţ e l u l a m i c u l u i n ' a m ce zice. E fer ici t . E . răzgâ ia t ! Ce c o n t r a s t i sh i t o r î n t r e le şi cele t r e i u m b r e !! Şi to t ucelaş con t ras t şi î n t r e foloasele ce d a u f i eca re .

De ace ia mi -e m i l ă d e că lu ţ i i l u i Tu­d o r a c h e , m i - e m i l ă de m i se r u p e s u ­fletul !...

Şi, când m ă gândesc că niai con t r i ­bues!; şa eu l a d u r e r e a lor, îmi v i n e să s a r j o s d i n c ă r u ţ ă şi e'c i a u la fugă....

— N u m a l spu i n i m i c ? Te-a i a d â n c i t în g â n d u r i Ori socoteş t i câţ i s i t a r i o să ucizi ?

— E u ?... Da !... A d i c ă nu. . . M ă gân ­d e a m l aaa , să- ţ i s p u n d r e p t : m i - e m i l ă de că lu ţ i i ăş t ia !

- El aşi ?! Şt i i că; eşti copil . De ce ? Aşa s u n t ei, d a r m e r g . m e r g al d r a c u ­lu i . Ehe i , de câ te or i m ' a u d u s p e m i n e si e r a u m u l t m a i s lab i .

- - D a a a a '?!....

Ţ i g ă n i a . es te o ijăduire -superbă, c u d e a l u r i m a r i , u n d e cresc s t e j a r i falnici şi t u fă roş ie şi cu văi l a r g i , b r ă z d a t e de a p e c r i s t a l i ne , f o rma te niuural d i n i s -voa re , carii n u s e a c ă nic i o d a t ă . P r i n vă i s u n t des i şu r i cu măir ic iniş si vege t a ţ i e boga tă , u n d e n u poa t e să s t r ă b a t ă o-m u l , ci n u m a i c â i n e l e ş i l u m i n a s o a r e ­lu i . S u b ele c r e sc d in a b u n d e n ţ ă p ă i u -ş u r i , ce cons t i t ue se pe l â n g ă h r a n ă şi a-d ă p o s t u r i a d m i r a b i l e p e n t r u v â n a t . E p ă d u r e a 'Statului şi n u m ă r ă m i i de po­g o a n e . T o t aici es te şi ocolul s i lv ic .

D a r noi ne î n d r e p t ă m as tăz i sp r e p a r t e a ei cea m a i p i t o r e a s c ă şi m a i bo­g a t ă , n u m i t ă . .Ciubucul" , r e n u m i t ă în cpu r i şi p o t â r n i c h i .

Va lea C i u b u c u l u i e f o r m a t ă d i n t r ' u n g ă v a n e n o r m , î n c a r e ş e r p u e ş t e — colan de a rg in t . s u s u r â n d încet işor , poe t ica apă. a Sbâirclezei. De o p a r t e ei de a l t a a. r â u şo ru l u i se î n t i n d p e m a r g i n e ! e p ă ­dure ţ , a d m i r a b i l e l e l ivezi a le C iubucu ­lui şi c â m p u r i splendidei p e n t r u c u l t u r a cerea le lor , c a r i f o rmează p r i m ă v a r a , cel m a i m i n u n a t c u i b p e n t r u î m p u i a r e a v â n a t u l u i !

Ou ch iu cu v a i . m a i î n poş t a l ion , m a i p e jos, că lu ţ i i lu i T u d o r a c h e n e - a u ' t â r î t p â n ă a ic i .

S robor îm în f r igura ţ i şi î ncepem să cău tăm.

Nu ş t iu de ce de c â t e o r i r e v ă d pi­t o r e a s c a va le a C i u b u c u l u i , a m i n t i r i l e m ă n ă p ă d e s c ş i -mi r ev in în m i n t e chi­p u r i d in t r e c u t şi scene d u i o a s e d i n co­p i l ă r i a me'a. c â n d . fă ră <s& fi ş t i u t ce \ni-s e a m n a gn ' i a z ' lei de mâ ine , vagabon­d a m c u al ţ i p r i e t e n i p r i n a c e s t e locur i m i n u n a t e cu p u ş c a pe u m ă r şi cu v o ­i o ş i a î n suflet....

Şi 'n t i m p ce f irul d u i o s a l a m i n t i r i l o r se d e a p ă n ă în voe, ochii î m b r ă ţ i ş e a z ă l a r g c â m p i a s ă r u t â n d c u pr iv i r i î n l ă c r ă -mate , me l eagu r i l e a c e s t e d r a g i , cari mi-nu l egăna t an i i copi lă r ie i mele.. .

• A m i n t i r i l e t r e c u t u l u i î m i î n c ă l z i r ă

su f l e tu l cu f l a c ă r a l o r d u i o a s ă , d a r rea­l i t a t e a p r e z e n t u l u i m ă i n d i s p u s e , căci nu găsii n ic i u r m ă de v â n a t .

C u toa t e p lo i le , s i t a r i n u p i ca se . Nici e p u r i n u v ă z u i deş i ven i s e o r a p r â n ­z u l u i şi o b o s i s e m şt eu çi c â ine l e . î n c e ­p u s e m s ă m ă p l i c t i sesc şi m ă î n d r e p t a i sp re m a r g i n e a p ă d u r i i . Acolo î m i î n t â l ­ni i t o v a r ă ş u l c a r e , c a tot c â i n e l e lui

pr icops i t , n ic i el n u găs i s e n i m i o . O h ! ş i ce r a i v â n ă t o r e s c e r a o d a t ă

aici ! Dar d u p ă p ă r e r e a t o v a r ă ş u l u i m e u ,

e p u r i i e r a u la c â m p . P o r n i r ă m s p r e o f â n t â n ă a o a r e i c u m p ă n ă o z ă r e a m d in d e p ă r t a r e .

m P e c â m p a p ă m u l t ă . î n a i n t a m cu

g r e u t a t e . .Am obosi t şi ' n e - a m făcut l eoa rcă . A u obos i t ş i câ in i i .

V â n t u l de d i m i n e a ţ ă a î n c e t a t ş i cea­ţ a se î ndeseş t e . E u m e z e a l ă t e r i b i l ă şi cu t a o t e că nu- i i r i g , t o t u ş i o s i m ţ i m p r i n oase. Nici un sgomot decâ t acel al paş i lo r n o ş t r i şi a l calmilor c a r i î n o a t ă p r in no ro i . E o l in i ş te a d â n c ă şi pus t ie . . . P o r u m b u r i l e isau cu les p a r ţ i a l şi r a r , ici, colo, s ' a u t ă i a t şi coceni .

Nici ţ i p e n i e de o m pe câu ip . E a ş a do m o h o r â t ă ziua şi l i n i ş t e a a t â t

de m a r e , oă-ţi d ă i m p r e s i a u n u i p u s t i u . T r e c e m pe l â n g ă u n pogon de m ă t u r i

s e m ă n a t e p e n t r u n u t r e ţ şi n e t ă i a t e , c â n d a d e v ă r a t ă m i n u n e a m i n u i n l o r se î n t â m p l ă : câ in i i n o ş t r i p o n t e a z ă .

— Fii a t e n t că-i e p u r e , îmi ş o p t e ş t e t o v a r ă ş u l .

N e r e p e z i m emo ţ i o n a ţ i , d a r în loc de e p u r e se r id ică un bie t Cr is te i , ca re s b o a r ă inoimai o c l i pă şi i a r cade în m ă ­tu r i f ă r ă s ă p u t e m t r age .

M u r m ă r i m cu câ in i i p â n ă la celai t c i p ă t a l pogonulu i , unde se r idică din nou. T r a g la i u ţ e a l ă , f ă r ă să ochesc bine , de l e a m ă să n u - m i ia; p r i e t e n u l înainlie. Cr i s t e iu l cade la c â ţ i v a m e t r i . Câini i se r eped să-1 apor t eze , d a r r ă m â n e m în­c r e m e n i ţ i d e p r ive l i ş t ea ce ne oferă l u p t a .

Bie tu l c r i s te i ' I m e d i a t ce cgrzu jos, o şi r e t eză î n t r ' o fugă n e b u n ă , d r ep t s p r e l ă s t a r u l d e s c a p e r i a de p e m a l u ­r i le Sbârciiezii. Câ t pe aci e r a să-1 pier­d e m , d a r câ in i i n u d s l ă b i r ă .

Cr i s t e iu l obsetrvândi că mm m a i s c a p ă de câ in i , se opr i d e o d a t ă b rusc , u m f l ă a r ip i l e , sbâr l j c o a m a g â t u l u i şi î ncepu să 'i a t a c e cu m u l t c u r a j şi ou o i u ţ e a l ă ş i v io i c iune n e m a i p o m e n i t ă . Să­r ea d r e p t î n c a p u l c â i n i l o r şi-i b ă t e a pe r â n d c u c iocul , c u ghitarele şi cu ar i ­pile, când pe unu l , când pe ce la i t , d u p ă c u m îl a t a c a u , î n c â t b ie ţ i i c â i n i ca r i e-r a u foar te t i n e r i (al m e u d e 10 l u n i şi al p r i e t e n u l u i d e u n a n ) , se d e s c u r a j a r ă şi-1 l ă s a r ă î n pace . M ă r epez i i î n t r e ei şi-1 p r inse i , d a r m a r e - m i fu m i r a r e a c â n d o b s e r v a i c ă e r a r ă n i t de m o a r t e !...

S ă r m a n a p a s ă r e a v e a î n a b d o m e n o r a n ă eno rmă , p r in ca re îi a t â r n a u în j o s t oa t e m ă r u n t a e l e d e i se v e d e a şi p ipota . G r a b a mă fueuse să-i sfâsii p â n ­tecele , să-1 m u t i l e z . C a >să n u - m i i a to­v a r ă ş u l î n a i n t e , m ă g r ă b i s e m şi t r ă s e -siem pros t . N ' a m a ş t e p t a t m o m e n l u l p r i e l n i c să-1 p r i n d b i n e î n c ă t a r e şi să-i d a u l o v i t u r a de g r a ţ i e î n p l i n , s igur , să nu mai mişte.. . Mă căii a d â n c !

B i e t u l c r i s t e i , s e l u p t a c u m ă r u n t a e ­le târâiş . Şi t o tuş i a t â t a p u t e r e , a ş a re­z i s t e n t ă î n v e r ş u n a t ă , a t â t cu ra j !

î n ţ e l e se i că s p a s m u l mor ţ i i ' cane se a p r o p i a îi d ă d u s e c u r a j u l ş i p u t e r e a c a r e n e u i m i s e .

Se s imţea; lovi t d e m o a r t e de aceea a t â t a d i s p e r a r e 'n l u p t ă , a t â t c u r a j n e ­b u n !

B i e t u l Cr i s te i ! Tnebunise p o a t e d i n c a u z a g r o z a v e l o r

d u r e r i ce-i s f â ş i au c o r p u l m u t i l a t . E r a . u l t i m u l pa i d e c a r e sei a g ă ţ a s e , u l t i m a l i că r i r e d e s p e r a n ţ ă . Inconşt ientă , să-ş i s cape viata,, u l t i m u l şii s u p r e m u l efort.. . n e b u n i a d i s p e r ă r i i .

î n m ă r m u r i s e m . II v e d e a m şi n u - m i venea săi cred . Dar, deoda t ă , îl s imţ i i

s b ă t â n d u - s e In m â i n i l e me le , cari tre­m u r a r ă şi-1 l ă s a r ă l iber . Alunecă jos. î n c e r c ă să fugă, d a r făcu n u m a i câţiva p a ş i ş i p u t e r i l e îl p ă r ă s i r ă .

S e o p r i i s tovi t , c ă u t ă s p e r i a t în toate p ă r ţ i l e , l ă s ă c iocul î n p ă m â n t , se cla­t ină , se ros togo l i , t r e m u r ă nervos din p ic ioare le lui e l e g a n t e şi fine, pâlpâi d u r e r o s d i n a r i p i , se ' n t i n s e şi rămase ţ e a p ă n , p r i v i n d u - n e cu u n ochiu stins pe j u m ă t a t e d e s c h i s .

O h ! P r i v i r e a aceea, îmi străpunse ca un cu ţ i t i n i m a şi o po r t şi a c u m în suflet.

Simţiii o g r e u t a t e pe i n i m ă şi o du­r e r e n e s p u s ă m i se s t r e c u r ă în suflet. G r e ş i s e m .

I n to r sé i c a p u l s ă nu-1 m a i văd, ,şi mi s i m ţ i i atât . de m i c su f le teş te , încât, ple­cai fără să-1 mai r idic de jos... •

Miezul nop ţ i i . L a . .Vârful c u d o r " d i n ba r i e r a ora­

ş u l u i ѳ chef m a r e . L ă u t a r i i cântă cu p a h a r e l e p l i n e d i n a i n t e şi Tudorache, cu C r i s t e i u l l ega t de gâ t , joacă chin­d ia .

—- ...Zii. m ă c ioa ră , că n ' o «a trăesc câ t g a r d u l p a l a t u l u i !....

iltn f u n d u l câ rc iu rne i , r e t r a ş i l a o masă p l i n ă de to t felul de r e s t u r i şi scăldata în v in , do i m ă c e l a r i b u r t o ş i , au tras pe s t e t reizeci şi u n u l şi-i ţ i n hangul.

Le -a r d a i n i m a b r â n c i să, joace şi ei, d a r s u n t p r e a top i ţ i de b ă u t u r ă şi nui m a i ţ i n b a l a m a l e l e . Se mul ţumesc nu­m a i isă-şi h â ţ â n e scaUrJelo şi să-şi joace m â i n i l e a n a p o d a . . .

— . . .Alam s ă - ţ i fie, vere Turoraiche, u l a m să-ţ i fie ! Joci e a u n flăcăiandrii, zău, s ă eşti b u n de c in s t e .

— S u n t . de ce să uni fiu '.' Vorba ăluia: d a c ă e ba l . b a l s ă fie !

J u p â n e , a r d e - l e îşi lor o j u m a de vin şi mi© u n a d e - ă l a r u b i n i u , să-1 simit prim oase . ' , m

— B r a v o , T u d o r a c h e ! S ă trăeşti nei­că ş i n o r o c s ă d e a D-zen.

— Noroc şi ceasul ăl bun fraţilor. No­roc şi când ne-o fi mai rău , să ne fie ca a c u m a .

Astăzi făcui şi eu ceva vânat: g o g e a m i t e c r i s t e i u l ! E d r e p t că mi mult, d a r e r a r . O s ă fac o friptură, din el şi-o s ă b e a u să -mi troznească' ure­chi le . Zi m ă ă ă ! Zi ! că -mi i au seama şi plec... .

Şi d u ş u m e l e l e d u d u e . prafu l se .ridică Pâ.nă'n t a v a n , l a m p a f u m e g ă groanA, l ă u t a r i i 'i t r a g de m a m a focului , iar Tu­d o r a c h e i r i f i e rbân ta t . se fandoseşte ca un c u r c a n logodi t , în t oa t e felurile, cu j u m ă t a t e a î n t r ' o m â n ă si cu Cristeiul în cea la l t ă , j u c â n d c h i n d i a .

D u p ă t e j g h e a , Chi v u cârciumarul, r â d e pe sub m u s t a ţ ă şoptind neves-ti-isi :

,,11 vezi ? D 'a ia n u m a i l e agă el) două 'n tei" . . .

S i -nfarä- i u n i ad d e v r e m e . Ploaia cade cu n e m i l u i t a şi v â n t u l гігШ de ti c u p r i n d e g r o a z a . Im f a ţa prăvăliei , cele t re i u m b r e . î n h ă m a t e încă, tremură v a r g a l i h n i t e d e foame, u i t a t e şi pustii, a ş t e p t â n d s t ă p â n u l , o a r e chefueste fără nici o grije. . .

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 485

Віьстіса Neag ră s t ă ru ia p r i n t r e oa­meni, amin t i re z idi ta iu plin o raş , ín íune-fată ca o caza rmă de înger i , sau ca o în­chisoare pen t ru sfinţii osândi ţ i <le p rocu­rorii cerului .

ii plăcea lui Anton Pann ceta tea în care numai paznic i i , ofi ţeri .şi j u d e c ă t o r i i vorbeau u n g u r e ş t e , iar m e ş t e ş u g a r i i o •cmânească p ă s t r a t a cu pa t imă şi t e a m ă , hi biserici, şcoli şi cân tece dc leagăn . Marchitani saşi, cu p ă r u l roşcat şi pie­lea ţinută îngr i j i t , veni ţ i d i n b u r g u r i l e împărăteşti a le Prus ie i şi Sileziei, s t ăpâ­neau bună p a r t e a locului , d u p a d r e p ­turi mari ce le -au fost da te î n a i n t e vreme.

Dupăce în tâ iu l somn in odaia m a r e a hanului, se sfârşi , za rea <le idilă se în­tunecă : n ' aveau buni penir i i o ş ede re mai lungă î n t r ' u n o r a ş s t ră in .

Anton simţi o m â h n i r e ce-i s l ăbea voioşia şi-i inoleşia gândul . Se s imţea freu răspunzător pen t ru via ţa p r i m e j ­duită şi nes igură , iu ( a r e a t r a s d u p ă Jánsul, făptura ce zâmbea în somn a lă­turi, cu păru l căzut in. va lu r i pe h a i n e l e lieţeşli .

Fata adormi tă ca iu unele pânze mi­gălos închipuite, amin t ea uu copii din cor sau un pa j , văzut undeva sau gân­dit numai.

Dar dormea a lă tu r i , şi la ceasu l ap ro ­piat al deş teptăr i i va ce re un p a h a r cu lapte şi mâ ine la fel.

hi toate zi lele la fel. Iubita, oricât de frumos a r do rmi şi

oricât ar a d u c e a m i n t e p a j u l d in t r ' o pânză văzută, t r e b u e să bea un p a h a r cu lspte în f iecare d iminea ţ ă .

In toate d imine ţ i l e vieţii... Sentimentul r ă s p u n d e r i i , s t ră in lui

până atunci, încolji cu o t r a v a ne l in iş t i ­toare şi-I sili să se gândească rece la cele ce vor urma.

Clopote r ă s u n a r ă ap rop ia t . Se scu tu ra i) nostalgie du lce pes te ce t a t ea deş t ep ­tată şi peste h a n u l u n d e se af lau. H o r i cîdeau din c lopote , mus t r a tu l şi che­mând, peste capu l Iui Anton pus t i i t dc încercările f ă ră p re ţ a le cărn i i . Un a i i elepot, cel din SHvinul copi lă r ie i , p â n ă atunci oprit sau î n t r e r u p t în el, r ă s p u n ­dea tăcut g lasur i lo r de me ta l s c u t u r a t e de îngerii c lopotar i . O pa j i ş t e a s c u n s ă cu ierburi îna l te p e n t r u p a s ă r i şi c a p r e , o clipă năpădi tă d e v ie r rnăr ia s i m ţ u r i l o r ridicate sus, se l ibera p e n t r u n e m u r i r e .

Dar clopotele se s t inse ră . înger i i clo­potari se r e t r a s e r ă os teni ţ i , şi c lopotul an el, o cl ipă deş t ep t a t , n u m a i avea cui răspunde. Ana d o r m e a cu sâni i a m e ­ninţători, î na in te . P ă r u l , a t â r n a t ca fu­niile de mătase , o r i c â t ai t r a g e d e e l , nici un sunet d e clopot nu s 'ar s t â rn i de sub f runtea Anei . Pa j i ş t ea r e a d u s ă caprelor şi p a s a ţ i l o r sfinte, fu i a r ă ş co-Iropită de furnic i le otrăvite. — vier rnă­ria blestemată a poftelor.. .

Aşa dar , i a răş chinul r ă spunder i lo r : pâ inea cea de tonte zi lele şi p a h a r u l cu l ap t e pen t ru iub i t a răp i tă . Aşa d a r n u e a d e v ă r a t că clin cer pică h r a n ă c red in­cioşilor Iui Dumnezeu , şi că pasă r i l e Iasă d in ciocul lor f ructe r ă c o r i t o a r e celor ce suferă p e n t r u iubi re . Nu e a d e v ă r a t că pos tu l ucide d iavolul , ci ma i c u r â n d îl eb inmă să iscodească i m p a e j u r i m i l e şi să a d u c ă plocon celor ce-1 b l e s t e m ă şi se feresc de el.

I a tă uşa se desch ide fără sgornot, som­nul Anei se adânceş te , el ameţ i t calcă în s t r a d ă uşor, în a r ş i ţ a d u p ă mesei , şi t r is t a l u n e c ă în t ins ca p r in apă , sp r e o r i u n d e . „Să-ţi fie foame e ceva ma i tr ist decâ t un cân tec b iser icesc" , gân­deş t e el. „E des tu l de rău, dacă n 'a i al tău"... d e l à un colţ r ă s a r e o fată, c a r e stă în loc şi-1 pr iveş te . Fa ţ a lui s'a sch imbat , p a r ' c ă a r ii p r imi t p a l m e şi s ă r u t ă r i , d e o d a t ă . Cu foamea şi cu d u r e ­rea p e n t r u Ana, în in imă, cu z â m b e t u l r ă s ă r i t ca o i a rbă în t r 'o gh ia t ă veche, iată-1 opr i t năuc. . . Abia a c u m obse rvă că e cu s ă p u n u l în mână , că foamea şi g â n d u r i l e l 'au p r in s tocmai când dădea să se spele . Ochi i fetii îl dogoresc ca doi so r i deoda t ă , ca d o u ă zile d e v a r ă fă ră n o a p t e î n t r e ele, luminoş i şi deschişi , cum în Va lah ia nii-s. Ce să facă el cu z â m b e t u l î ncepu t ? Ce să facă el cu mâ in i l e car i s 'an mişcat cu ţ in tă precisă , par ' că , să facă ceva ? Şi cum se răzimase­cte u n ga rd . ză re ş t e în c u r t e un porc ra­mator. A ui ta t tot. Fă t a se u i tă şi ascu l tă . G l u m a lui, c a r e nu-1 p ă r ă s e ş t e nici l'a m â h n i r e , ab ia n i m e r e ş t e cuv in te l e :

— Săr i ţ i , oamen i bun i , de ţ ine ţ i por­cul d e coadă, că i n t r ă sub p ă m â n t şi nu-1 ma i pupaţ i . . .

F a t a a p ie r i t f ă r ă să r â d ă şi el s'a în­tors .

C â n d s'au î n t â m p l a t toa te nstea ?. Stă în mi j locu l odăi i şi A n a Ia geam, r â d e sub ţ i r e p e o r ază ce deab ia p ă t r u n d e p r i n t r e gra t i i l e d e lemn, î n sp re el.

An ton s imte cum foamea iubi te i c reş te p r e g ă t i n d leş inul , d a r o foame m u c e n i ­că, fără cuv in te şi r ă s v r ă t i n .

Simte şi nu poa te opri foamea, cum nu poţ i opr i ape l e a j u n s e p â n ă la b u ­zele î n e c a t u l u i , d in p r i c i n a p ic ioa re lo r l ega te ce te împied ică să a le rg i .

Nici el nu poa t e a l e rga să aducă pâ inea m â n t u i t o a r e , pâ inea ce se p i e r d e în d e p ă r t ă r i de n e a juns , tocmai la mă­năs t i rea Din t r ' t tn l emn.

A n a nu s p u n e nimic , d a r t ă ce rea cere . I ăc.erea, şi s u r â s u l ce ţ in loc cuv in te lo r p ă s t r a t e cu gr i j ă , să nu facă r ă u dacă s 'ar rosti , dor .

D o r şi a r d f ierbinte , ca un biciu de a r g i n t p l imba t r e p e d e p e obraz . „Ar fi m a i b ine să v o r b e a s c ă " gândi Anton , d a r d u p ă o s e c u n d ă îşi r ă s p u n s e „ch ia r clac'ar vorb i n u s 'ar p e t r e c e m i n u n e şi (le-ale gur i i n u s 'ar a r ă t a de nicăi r i" . .

C ineva urca scăr i le , f ă ră g rabă . O slugă. Ce-o fi v r â n d ?

— Veni ţ i , d a c ă vi-e p l ă c e r e de mânca t p e n t r u amiază . E p u s ce t r e b u e şi dom­nul h a n g i u vă a ş t eap t ă să veniţi. . . Iub i ­ţii se p r iv i r ă , ş i - amândo i p r i v i r ă s luga ne roadă , dându - i însă r ă s p u n s :

— Ia tă , ch ia r a c u m sun t em acolo. F r a z a se d e s f ă ş u r ă a p r o a p e melodios,

ca un cor voios, d a r mic. Şi se d u s e r ă Ia masă .

Hang iu l avea musaf i r i : p ă r i n t e l e An­d r e i de là b i ser ica o r t o d o x ă — „Sf. Ni-co lae" şi un psa l t foar te mâneăc ios şi f lecar.

P ă r i n t e l e A n d r e i p r iv i p e r e c h e a şi a scu t lă p r e z e n t ă r i l e , cu u n su r î s :

— D o m n u l A n t o n P a n n , dască l d in re gat , şi f ra te le dumisale . . .

— Să fie sănătoşi . . . Şi să n e poves tească ce ştiu de-acasă , că n e p l a c e a scu l t a asia .

An ton i sbut i să cucerească , cu vo rbă a l easă şi că ldu ră , p e ascu l t ă to r i . T i m p de uu ceas făcu un r a p o r t s t ră luc i t a s u ­p r a î n t â m p l ă r i l o r d in u r m ă , op r indu- se mai a les (şi op r ind r ă s u f l a r e a t u tu ro r ) la r ă scoa la lu i T u d o r şi la s fârş i tu l ei j a ln i c . Moa r t ea e r o u l u i s t â rn i l ac r imi a d m i r a t i v e — si A n t o n n u p ie rdu aceas t ă c l ipă prie ' .nică p e n t r u a ob ţ ine ceace dorea .

Ceeace t r ebu ia să ob ţ ină fără în tâ r ­z iere .

—,. . Şi d u p ă ce l 'au tă ia t (mani le echi-ţ a r ă fapta) se po rn i p r i g o a n a împo t r iva celor ce l u p t a s e r ă în oas tea lui . (Gest scur t de că lău : ha r s t ! h a r s t !) C ă d e a u cape te le , fără n u m ă r , u n u d o u ă şi aşa ma i departe . . . ) . Mulţ i fugiră. Eu cu f ra te-meu, ce' l vede ţ i încă spe r i a t , t r e c u r ă m munţ i i . (Ana e r a î n t r ' a d e v ă r s p e r i a t ă de t e a m a de-a nu fi de scope r i t ă sub ha ine l e ei băe ţeş t i ) . Acum, n u m a i D u m n e z e u ştie ce ne-om face. (Anton şi A n a p r i ­v i ră pios în sus)...

P ă r i n t e l e Andre i se r id ică mişcat , pen ­t r u î m b r ă ţ i ş a r e , şi n u î n t â r z i e eă-i li­n iş tească .

— Apoi, n ' ave ţ i gr i jă , d rag i i noş t r i . C ă un loc la s t r a n ă e o r i când p e n t r u cei n ă p ă s t u i ţ i p e n t r u d r e p t a t e — şi o r i când u n Ioc la masa noas t r ă .

Bătăl ia e r a câş t iga tă : A n a va a v e a în f iecare d i m i n e a ţ ă p a h a r u l cu lap te .

C h i a r de -a doua zi la b iser ica din Scheiu cu h r a m u l Sfân tu lu i Nicolae, se înfă ţ i şă psa l tu l A n t o n P a n n şi un glas nou î n cor : Ana .

(Con t inuă în n - ru l viitor)

dA/s<iïguù dan sí тътийи dlàJUO

486 .— U N I V E R S U L L I T E R A R

L E O N A R D O D A V I N C I Giovani Papinni

GIOVANI P A P I N N I

Cei m a i m u l ţ i is tor ici d e s e a m ă , afir­m ă î n t r ' u n a c o r d per fec t ca re u i m e ş t e , că în a n u l de g r a ţ i e 1452 s 'a n ă s c u t , în oirăşelul Vinci , u n copi l b o t e z a t apoi ou f rumosu l n u m e L e o n a r d o şi d e s p r e c a r e se d u s e f a i m a în toa te p rov inc i i l e I t a ­l iei , p â n ă dincolo de h o t a r e la b a r b a r i . Şi 'tot i s tor ic i i de s e a m ă m a i poves te sc c u m a fost d u s la F l o r e n ţ a , c u m a in­t r a t în. p r ă v ă l i a lui A n d r e a Cione del Veroccbio, şi c u m a î n c e p u t să pic teze opere a d m i r a b i l e , c u m a p l e c a t m a t t â r ­z iu la c u r t e a M a u r u l u i , şi în fine m u l t e a l te l u c r u r i pe car i d e s i g u r le c u n o a ş t e ţ i toţi m a i bine» decâ t m i n e sau pe c a r i le-aţi p u t e a î n v ă ţ a de l a acei i s tor ic i , în ­c e p â n d c u s c u m p u l a n o n i m G a d d i a n o şi c u fer ic i tu l Vasá r i ( faimos şi el p r i n e-normil tă t i le şi frescei© sa le or ib i le) şi s f â r ş i n d cu u l t imi i povesitiltomi ai fap­t e lo r lu i L e o n a r d o da. Vinci p e c a r i nu-i m a i citez ca să n u v ă p a r p r e a i n s t r u i t .

D a r ceeace-mi s i leş te c o n ş t i i n ţ a s ă v ă s p u n es te că L e o n a r d o al m e u . n u «• a c e l a ş c u aii i s tor ic i lor .

L e o n a r d o Ini Ser P ie t ro din Vinci, ca re ş,i!-a pe t r ec nit n e m u r i foarea-i viaţă. î n t r e 1452 şi 1519, îll l a s de b u n ă voie în sea ­m a onmeiniior c ins t i ţ i carii se t r u d e s c să afle a d e v ă r u l cFm i s to r ie şi j u r ă , bucu ­roşii, în v e r b a d o c u m e n t o r u m .

P e n t r u uzaiil m e u p e r s o n a l şi pemtriî a n u m i ţ i i i n t e r e se .imfieririare. pe c a r i n ' a m să le m ă r t u r i s e s c a c u m , a m soco­ti t cu cale şi m a i comod să -mi fabr ic ian L e o n a r d o a l m e u . p r o p r i u , decâ t să-1 accept , pe a c e l a pe c a r e mi-1 b foră c ă r -ţille şi d o c u m e n t e l e . F i i n d onea ţ iunea m e a . ca u n b u n p ă r i n t e oare îmi r e c u ­nosc î nda to r i r i l e , îl iubelsc m a i mu l t , i a r

t o v ă r ă ş i a lu i îmi esle d in cale a f a r ă p l ă c u t ă

Nu v r e a u să zic p r i n a s t a c ă L e o n a r d o al i s to r ic i lo r t i i jbue l ă s a t deojKri ' le : d a c ă î n t â m p l a r e a m a r fi făcut cnn tem-porainii'I lui., n u mi-aii' fi fost greu s ă mi-1 ap rop i i ca pe p r i e t e n u l cel m a i b u n . Şi f i indcă el i ubea sp.Jiitele c e r c e t ă t o a r e poa te că m a r fi l u a t cu d â n s u l , în vre­u n a d i n acele p i reumbăr i î n g â n d u r a t e pe câni trcibaiie să le fi î n t r e p r i n s a ş a de des d e a l m n g u l l i m p i z i l o r d e a l u r i tosca­ne, d e a l u r i ca r i m a i învese lesc şi azi cu p a l i d u l lor a z u r p i c tu r i l e s a l e . Şi desi­g u r m i - a r fi vorb i t cu g l a s u l lu i du lce rle b u n vorbitoi ' , d e sp re ce r ce t ă r i l e sale a n a t o m i c e , de sp re inven ţ i i l e saiei a r h i ­tectonice , şi p o a t e că î n t r ' o zi m ' a r fi conduis pe v â r f u l p l e ş u v u l u i m u n t e Ce-ceri , de pp care voia s ă zboa re la F lo ­r e n ţ a cu o m a ş i n ă m i s t e r i o a s ă i n v e n t a t ă tot die eil. I a r eu, p r i v i n d l a pa se r i l e pe car i m i l e -a r fi a ră ta t , cu dege tu l , sbu-•rând pe c e r u l f lo ren t in , dclsigur i-a,ş fi r e c i t a t d i n saibfiiliităt.'le ven-suritor nOe-xandi i ine î n v ă ţ a le dota v r e u n u l din dis­cipoli i lu i F ic ino .

V r e m u r i l e , însă], s 'au s c h i m b a i cu to­tu l şi t r ă i m az i a ş a de m u l t s u b i m p e r i u l p r o g r e s u l u i , c ă a r î n s e m n a c u r a t ă ne­b u n i e s ă r e g r e t ă m s â n g e r o a s a .şi nec i -vil'izata. epocă а R e n a ş t e r i i . P o s t r ăz i l e F l o r e n ţ e i î n ţ e s a t e de b ic ic le te şi veh i ­cule' ignobi le , azi n u m a i e cu p u t i n ţ ă s ă torci în l in i ş te um si'lopiism şi s ă ,te b u c u r i t ă c u t de f lăcăr i le asf in ţ i t u lu i , p roeefa te pe mimmuatole p a l a t e posomo-r î te . Leotiinrdo din veacu l al XV-lea cu î r a b r ă c ă m i n t ea-i g r a ţ i o a s ă şl visele-i p r e a m a r i . n ' a r m a i a v e a ce s ă cau te în Mi lano , c ă r u i a i-a d ă m i t a t â t e a c h i p u r i dudei, şi caire p r e o c u p a t a.stăizi p r e a m u l t de ictxporful c.a.uciuicuiliuii şi de a l ege r i l e c o m u n a l e , n ic i n u 1-air m a i băga în scamă»

Deci, p e n f r u c a L e o n a r d o s ă p o a t ă t r ă i mari d e p a r t e p r i n t r e n o i şi s ă p o a t ă fi ceva m a i miuflt d e c â t urn obiect de t e z ă sau de proec ţ iuni . t r ebu ie să-1 t ransfor­măm şi să ni-1 fa eoni i n t e r : o r .

Ia tă ce-am încerca t eu.

I I

In L e o n a r d o d a Vinci , o m u l , ca re se î n a l ţ ă d in a m i n t i r i l e şi opeirilo sale , s u n t une l e l a t u r i c a r i n u sv po t r ivesc cu. su­fletul m e u . De-o p i ldă : e p rea m u l t co-

• t rop i t d e m a n i a ş t i in ţ i f ică . C ă r ţ i l e lui confuze p r e a s u n t p l ine de o b s e r v a ţ i u n i şi d? lr:icrui'i inieinsemnate ; s 'ar p ă r e a c ă aces t fiu şi, n e p o t do no t a r , voieş te , p r i n -tr 'o î n c ă p ă ţ â n a r e a t a v i c ă , să î n t r e p r i n d ă i n v e n i a r i u l l u m i i în t reg i . M a n i a d!e>-a cu­n o a ş t e a m ă n u n t u l , c a r e a p r o s t i t a t â ţ i a oamiîtnî a i u l t i m e l o r gene ra ţ i i , p u s e s e s t ă p â n i r e şi pe dâinsuî ; dint i r 'un a n u m i t p u n c t de vede re — şi î m i p a r e irău că- l c a lomniea p â n ă î n t r ' a t â t a — L e o n a r d o

Philosophiren ist vivificiren". NOVALIS

a r e a e r u l u n u i poz i t iv i s t an t i c ipa t . Ina­d é văi:, l u a ţ i s e a m a câ t îl l inguşesc oa­menii i n o ş t r i de. ş t i i n ţ ă , şi c ran n u scapă ei iiiiciioclată cel m a i nuc pr i le j ca затпй facii r ă s p u n z ă t o r <le cine ştie ce ştiinţă, sau să M i - i î na l ţ e u n i m n ca unui ode-, v á r a t p ă r i n t e ş i m a e s t r u al metodei ex pcrimi .tri ta le.

M ă r t u r i s e s c , d r e p t e, c ă î n toate &• cesten m a i s u n t şi exagerând ; ba ch'iar înclini a. c redo că b u n u l f.comand a fost m u l t m a i p u ţ i n poz i t iv i s t d e c â t cum ro­iesc a l ţ i i să ne facă s ă cnedm (şi ami-m i t e concepţ i i a l e sa le cosmo log i ce cari miros a suf le tesc şi a antropocentrism a r p u t e a criticând să rmi d e a dreptate) dan- tire hue să r e c u n o a ş t e m to tuş i că de­n u m i i e a de ş t i in ţ i f ic n u e deplasată,, şi că. în fc.v.nd. el e m a i miulit s a v a n t decât artist., fapt pe c a r e n u p o t . în să să i-1 iert .

G â n d i ţ i -vă, o c l ipă , că el considera c h i a r p i c t u r a , in c a r e cu toa t e acestea a t u r n a t a t â t a c o m o a r a de v is , drept o f o r m ă a ş t i i in ţe i s o r t i t ă s ă reproducă cu cea mai « c m p u l o n s ă f idel i ta te e aspec­tele n a t u r e i !

T o a t e s t ud i i l e luai, c h i a r şi etile cari p ă r e a u totuşi sch i ţe le umor opere de a r t ă , t i n d e a u in fond la o desăvârşită c u n o a ş t e r e a uni v e r s u l u i , şi această p e r p e t u ă p r e o c u p a r e a sa, c a r e ii atrage osana le le apologiş t i lor şt i inţei constitue mo t ivu l c a r e îndepăr i ea iză de lâffligă el po u n inicli'ăgiosrlit. al v i su lu i pui:, al irea­l i t ă ţ i i es te t ice şi metaf i s ice , a şa cumani c ins tea s ă fiu eu.... .

D a c ă L e o n a r d o air fi fost m a i mult fi­losof decâ t a r t i s t , i-aş i e r t a cu dragă ni m ă ; b a c h i a r m a i mulţi, l 'aş lăuda făiră n ic i o r e z e r v ă . D a r fiTosofia Iui, t r e b u i e s'o mă;•"tuiriscsc, nu. e mare lucw şi p a r t e a cea m a i p r o f u n d ă se reduce la ide ea urnei l u m i î n su f l e ţ i t e , i dee pe cate a fura t -o d r ín gireci, şi pe care el însuţi şi-o c o n t r a z i c e p r i n a t a c u r i l e îndreptate î m p o t r i v a s p e c u l a t o r i l o r c a i i nunşi spri­j i n ă aiiînmaţiiile pe expe r i en ţ ă . Sau, un o m ca re î n c ă n ' a a j u n s la acea aristo-crail.iră î n ă l ţ i m e ca re c o n s i d e r ă ideile p r i n ele îns i l e . dirept joc de căpetenie, f ă r ă s ă se . gândească câ t de puţ in să le a c o r d e cu r e a l i tait ea, e s te u n om oare încă m a l a r e nevo ie de perfecţionare.

Şi de l ica ţ i i a m a t o r i do suf le te bizare, car i , de p i ldă , ca W a l t e r P a t e r , l-au so­cot i t pe da Vinci d r e p t o minune te c e r c u l lor i n f im do sp i r i t e superioare, mu s 'au g â n d i t , d e s i g u r , c ă omul acesta î n c l i n a p r e a m u l t sp re luenufrile prac­t ice şi m a t é r i á i n Mul t e d i n cercetările lui nat e r a u d e c â t s for ţă r i s ă descopere m a ş i n i şi lapairate p e n t r u cana le sau ca­t a r a c t e , i n s t r u m e n t e ele uc ide re sau a-p a r a r e , veh i cu l e m i r a c u l o a s e . El repeta m e r e u c ă t r e b u e să te gândeş t i numai l a p r ac t i c , l a , ,uti l" , i a r c â t priveşte do­r i n ţ a diol-a c u n o a ş t e p e n t r u el îrbuşţ î l s u s p e c t e z că e x p e r i m e n t a , numai in s c o p p r a c t i c . Lin cori c h i a r m ă cuprinde

i n s í r n i ti a f a T e

U N I V E R S U L L I T E R A R . — 487

melancolia g â n d i m d u - m ă , c u m p o a t e fi celebru p e n t r u canale!© d i n L o m b a r d i a acela c a r e a l ă s a t n e t e r m i n a f ă Àdora-ţtnnea ?

Spunând a c e s t e a t r e b u e s ă v ă fac i m -presiunea u n u i om foar te r e d u s c a r e n u ştie să. pre ţui /aseă m i n u n a t a u n i v e r s a ­litate a g e n i u l u i .Dacă a ş a v e a , î n să , v r e ­me de p i e r d u t v ' a ş r ă s p u n d e c ă şi ac i problema se r e d u c e la o c h e s t i u n e de canititate ş i de cali tate ' . P e n t r u m i n e nare i m p o r t a n ţ ă n u m ă r u l l u c r u r i l o r pe cari le-a f ăcu t u n orm, ci c a l i t a t e a ace ­lor lucrur i . Dacă L e o n a r d o făcea u n t a ­blou în p l u s şi o s u t ă de o b s e r v a ţ i u n i In minus , a ş fi fost f oa r t e fe r ic i t şi a ş i renunţa să-i a c o r d lia u d a uiniversalităiţiii care i-a fost atât , de d e s d e c e r n a t ă de cei ce n u g ă s e s c a l t c e v a de s p u s . P e n t r u a. desemna p l ă t i t e şi fortificaţii s u n t ca-paibiti şi botaniişt i i şi iœigineinii z i le lor noastre, d a r p e n t r u a p i c t a a n u m i t e o-riîohtuiri a l p e s t r e şi p e n t r u a p u t e a scirie unele g â n d i r i n u eira dieicât u n s in ­gur om şi e t r i s t s ă a m i n t e s c c ă cea mai m a r e p a r t e d i n t i m p , L e o n a r d o şi-a întrebuinţat-o în l u c r u r i i n f e r i oa r e pu­terii sale.

Aşa d a r d e p l â n g p â n ă ş i c o n t a c t u l lui «rea mare cu oameni i , şi ceasu r i l e pier­dute la cu r ţ i l e diin M i l a n o ş i F r a n ţ a ca să fie sp i r i t ua l cu d a m e l e ş i c u prinţi i , , căci eira, d u p ă spusa, i s tor ic i lor , u n ad­mirabili vo'iibiitioir, i a r p ro fe ţ i i l e sa le cu două înţieJesuriî, p e ca r i l e s o c o t i m de ratate ani p l ine de a s c u n s e semni f i ca -ţii, mi e rau deeâf nişte s imple ghici tor i ca să a s c u t ă mitnf.ea c u r t e n i l o r .

Eu nu-1 pot î n c h i p u i pe L e o n a r d o al me!, pe cel c a r e a făcut cel maii p r o f u n d elogiu al s ingurătăţ i i , , poves t ind g l u m e in mijlocul une i societăţii de c u r t e n i ş i dame de o n o a r e . Ceasu r i l e m o n d e n a a l e lud Leonardo, cel d i n i s to r ie , e u l e - a m şters din f r u m o a s a b iograf ie s p i r i t u a l ă a lui Leona rdo , c r e a ţ i a m e a , în locu i n-dii-te cu urnele a s c e n s i u n i p e c a r i le-a hito-eprins ,în m u n ţ i ca. s ă c u l e a g ă flori sălbatice ş i s ă p r i v e a s c ă s b o r u l vu l tu ­rilor !

III

In adevăr , e şi t i m p u l s ă v ă vorbesc despre el şi1 s ă v ă des tă i touiesc t a i n a lui .

Leonardo al m e u n u s 'a s t i n s e a a-cela al i s to r ic i lo r î n m e l a n c o l i c u l c a s t e l din Clotiir, l â n g ă Amboiise, î n z iua d e 2 Mai 1519. Al m e u ѳ î n c ă v iu , v i u йг-а binele — c ăc i îl p o r t î n m i n e , e o p a r t e din mine î n s u m i , u n p r e ţ i o s f r a g m e n t al spir i tului m e u .

El con t inuă s ă t r ă i a s c ă î n f r u m o a s a lui Italie şi să m ă u m p l e î n c ă de u n ­duioase medi ta t iuni i . în a c m s t ă a s p r ă primăvară f lo ren t ină . El r e p e t ă u n e l e dm gândir i le sade a d â n c i şi m ă a j u t ă s ă cuprind toată m i n u n ă ţ i a a p u s u r i l o r so­lare. In f rumosu l painteoni, in ca re m i - a m preschimbat su f l e tu l , ied es te u n u l d i n ge­niile cele m a i exp re s ive şi u n u l d i n s e ­mizeii,} cei m a i a d o r a ţ i . I m a g i n e a lui , ailăitiuri de аюеіа a f r a t e l u i s ă u m a i t â ­năr Peircy B y s h e Shedtoy şi! î n fa ţa i m a -ginei apol inicului Ooeflre. îmi l u m i n e a z ă vfciăşaigul g-ânduiriîior ş i î m i î n f r u m u ­seţează, c a n a v a u a neobos i t e lo r m e l e v i se .

Aacert car i . i n c a p a b i l de-o c u c e r i r e , so­cotesc pe o a m e n i i m a r i ca c e v a ex te r io r , independent de d â n ş i i , v o r s i r i g a : s a ­crilegiu ! şi v o r r ă m â n e uiimiiţii d i n a i n t e a aeeetei a d o p t ă r i a u n u i g e n i u 'la nevo i l e sţmituale a l e u n u i eufilet o b s c u r ! E u fneă îi voi l ă s ă ,să se m i n u n e z e m a i de­parte pe cei ce î n c ă n ' a u î n ţ e l e s c ă m a ­rile genii a le t r e c u t u l u i n u pot fi decâ t •liste ins t rumien te a l e p r e z e n t u l u i —

teme. pe loairi se d e s f ă ş o a r ă o viaţă, per­s o n a l ă — f r a g m e n t e dé i s tor ie in car i n e r e g ă s i m p e moi î n ş i n e , î n car i ne o-bi işnuim a n e d iv i za . — c a d a v r e pe ca r i le î n su f l e ţ im . S a u ne m u l ţ u m i m s ă öu* noaiştem n u m a i l ap t e l e e x t e r i o a r e a le o a m e n i l o r marii, p i lde le viriţii i o r de toa te zifleilte,, l i s t a ope r i l o r lor, s e m n e l e sp i r i tu lu i lor, şi a tunc i î n seamnă că fa­c e m e rud i ţ i e şi că n e a p a n p i e m de t e m p l u f ă r ă s ă nc rugămi, i n t r ă m î n g r ă d i n ă f ă ră să-i g u s t ă m f ruc te le , — sau, d i n po t r ivă , c ă u t ă m să c u n o a ş t e m r e a l m e n t e şi p ro ­fund pe eroii t recutl tui . şi a t u n c i t r e b u i e siă ni-.i f acem o p a r i e vio d i n no i ruş ina , u n i n s t r u m e n t d e p l ă c e r e şi să-i a d a p ­t ă m s p r e a s a l v a p a r t e a cea mal! p re ­ţ i o a s ă dirn ei, pe c a r e v o m face-o s ă r e ­t r ă i a s c ă în n a i . Un om m a r e îl p u t e m ounonişip s a u trib f o r m a u n o r d o c u m e n ­te şi c u v i n t e m o a r t e , s a u s u b f o r m a sen-tfcnenloilor i n d i v i d u a l e şi p r ezen t e . N u ­m a i cei s ă r a c i c u d u h u l şi ceii fricoşi!, p r e f e r ă p r i m a a l ege re .

I a t ă c u m ,1-am creîaf eui, s e r v i n d u - m ă de o a r e c a r e ma té r i ád is tor ic , pe f r u m o ­su l m e u L e o n a r d o , vini. a ş a ca să s a t i s ­facă, m a i m u l t decâ t ce l ă l a l t , t e n d i n ţ e l e p r o f u n d e ale v ie ţ i i me le .

Aces t a l d o i l e a L e o n a r d o , n u e ca ce­l ă l a l t , n i c i u n învăţa t , p u r . n i c i u n air-t i s t p u r ; deci cu atât, m a i p u ţ i n i n g i n e r s a u c u r t e a n . El este t i pu l d e s ă v â r ş i t a l o m u l u i i n t e r i o r .caire mu-ii p l ace s ă se a r a t e na un a r b o r e încărcat , die fruicte sp re a-l culcigo oameni i , Ia corni. — ci este u n o m ea/re i u b e ş t e m u n c a s ingu­r a t i c ă , şi se s i m t e micşo ra t . î n t r e oa ­meni,, u n om o a r e euinoaşte p u t e r e a tă­cerii şi r a r e a d u n ă p e n t r u el s i ngu r , n e -î n t e l e g â n d să a r u n c e î n mAjlocul gloa­te lor c o m o a r a g â n d u r i l o r luiii.

E s t e o m u l came a gândit , mnii m u l t de cât. toţi c o n t i m p o r a n i i Iuti. si ca re cu toa te a c e s t e a n u a. rnuibliVnf nic i o c a r t e m ă r a r . — în s fâ r ş i t , e s t e o m n i ca re a concepu t , cu f an tez ia lui cea înaripaităi, cele mn.î f r u m o a s e viziunii!, cele m a i s u a v e şi mai suges t ive ch inur i , şi cu t o a t e acesteia n 'a lăsat, omeniret i deeâf n i ş i e s c h i t e n e i s p r ă v i t e şi ş t e r se : — este o m u l ca r e dps i poe t p r o f u n d şi s u b t i l , t r ă i n d î n imijlioeuil Itn.lxv1 v e a c u l u i a l XVT-lea.. a a v u t to tuş i e r o i s m u l să, n u scr ie un v e r s m ă c a r . Intir'utn e u v â n t . face p a r t e d i n t r e acea o a m e n i rarii, c a r i se m u l ţ u m e s c cu eii înş iş i , c ă r o r a n u lie pin re să se ocupe şi de ni tir. şi n u î n ­g ă d u i e n i m ă n u i să n ă f r u n d ă în su f l e tu l Iov închis şi pu fe rn i c ca o p la toşă decât rareori câ tp u n u i sp i r i t m,ai d e s e a m ă , a p r o p i a t lor .

El: e s t e . ca să, v ă m ă r t u r i s e s c pe de­p l in fianVin Im. u n aiscet p ă g â n , u n m i s ­t ic pur i f i ca t , c a r e p e n t r u a a j u n g e în vâr fu l exfa.wlor 4nteliwt.un.le a m e r s pe r e i n d e n ă d r u m u r i m a r i : ni a r t e i şt a l cnne,'iti ;nţpi. P o r t r e t e l e s a l e n u erau, de

câ t a m i n t i r i a l e s p l en d i d e l o r viziunii pe car i se î n c e r c a să le f ixeze în cu lo r i s p r e a s e p u t e a î n ă l ţ a m a i s u s ; t o a t e o b -s e r v a ţ i u n i l e şi specu la ţ iun i i l e l u i n u &r r a u decâ t î n c e r c ă r i s p r e a s u r p r i n d e , în o r g a n i s m u l luinxli, p a l p i t a r e a vie ţ i i pe c a r e o î n t r e v e d e a , şi spire a -ş i a s t â m ­p ă r a as t fe l d o r i n ţ e l e , se tea v e ş n i c ă a su ­f letelor î n d r u m u l desăvârşirea!. Toa te creaţ i i •nilv; s a l e d e f r u m u s e ţ e ş i de gân ­di re s u n t , a ş a da r , m i s t i ce , s u n t t r e p ­te le pe, car i se s u i a p â n ă la a c e l ex taz d u m n e z e i e s c în ca.-e orice u m b r ă se lu­m i n e a z ă şi orice m i c i m e e î n l ă t u r a t ă . E x t a z s u p r e m pe ca r e n u m a i c â ţ i v a m u ­cenici , c â ţ i va a r t i ş t i şi c â ţ i v a filosofi l ' au p u t u t a j u n g e d e - a l u n g u l s t r ă d u i n ­ţe lor n e î n c e t a t e a le înâlţăriilior i n t e r i ­oa re .

C i toţi o a m e n i i m a r i , L e o n a r d o al meu, tinde, s ă facă din, v i a t a l u i o capo­d o p e r ă , i a r c r e a ţ i u n i l e lui n u s u n t d e câ t vest igi i pe u r m a d r u m u l u i său, p i e ­t re pe car i măies t ru l le-a risipit , c a să - ş i î n s e m n e ca lea , şi p e c a r i u r m a ş i i l e -au l u a t d r e p t ţ i n t e l e s t r ă d u i n ţ e l o r lui,.

Cu to tu l a l t c e v a ţ i n t e a el î n m i n t e a lu i m i r a c u l o s u l evoca to r , кл d a c ă m i s -tica-i cuce r i r e n ' a fost perfectai, d a c ă n ' a a j u n s î n v ia ţa- i i s to r ică , pr< vâr fu l caro î n t r e c e o r i ce î n ă l ţ i m e . î n s c h i m b , în v ia ta lui cea de-a doua . e s t e a p r o a p e de ţ i n t ă .

I n a c e s t epic m o m e n t al sp i r i t u lu i în care o m a r e s c h i m b a r e a g â n d i r i i e i m i ­n e n t ă , el r e p r e z i n t ă în m i n e s t rădlania une i v ie ţ i p e r s o n a l e , ' reprezintă, o m u l caret t i n d e s ă s e s t ă p â n e a s c ă cu adevă ­ra t pe el î n s u ş i , 'şi face as t fe l ca l u m e a să devie a Iuti p r i n a j u to ru l «magmelo r si a g â n d u r i l o r . Cuvinteile lui I b s e n : — fiţi voi înş iş i — s u n t ridicole. F i eca re , v r e a n u v r e a . e s t e el însuişi1. şi când ci­n e v a copiază pe a l ţ i i î n s e a m n ă : că in­s t inctul imita ţ ie i face p a r t e din el Leo­n a r d o d a Vinci n u n e s p u n e vorbei ci ne d ă o p i l d ă .

P i l d a g l o r i o a s ă a u n e i vieţi, f r u m o a s e , b o a n t ă şi tainică,, c a r e ' t inde în f iecare c l ină să devină, tot. n i a i p r o f u n d a , m a i i n d i v i d u a l ă , m a i s p i r i t u a l ă .

I n n u m e l e aces tu i î n d r ă g o s t i t «1 for­m e l o r f r u m o a s e , c a r e şi-a t ă i n u i t a m o ­r u r i l e şi descoper i r i l e , noii p u t e m t r â m ­biţa n o u a e r ă a s p i r i t u l u i , pe c a r e ailiti c â ţ i v a fraţ i o p r e g ă t e s c şi e i în Ilumea întrelagă.

iPpiasupra vile ţii comune,, d inco lo de g loa t a c.elto(r ce n u s t iu u r a s c ă , d inco lo de cercul s t r i n s şi î nă t rus i lo r în c a r e o a m e n i i îşi oamtiă, exAsienta vietiii. să n e î n d r e p t ă m suf le te le n o a s t r e că t r e sen io ­ru l u m b r e l o r şi a l z â m b e t e l o r !

T r a d u c e r e d e T H E O D O R SOLACOLO

R o m a 5 N o e m b r i e 927.

488. — U N I V E R S U L L I T E R A R

ftazeîariq Din creaţiile lui D R Ä G A N

PETRE LICIU MONOLOG de P. LICIU (PERSONAGIUL CARE POVESTEŞTE E BÂLBÂIT)

P. Liciu în „PUNCTUL NEGRU"

...în „PHILIAS FOGG" din Ocol. Pământului

„.în ,MOIŞILICA", din Lipitoi i lc Satelor

Mă recomand Nae Cioflan. Eost s e rgen t d e s t r a d a C u poetul în m a i d a n Lângă biser ica Sf. Stefan U n d e 'n coilţ c un băcan .

D o m ' Comisa r Beca r i an Mă ch iamă şi 'ani zice : — Mâ Cioflan, Să p r inz i pe Drăigan Că-i un . .pehl ivan" Z i c : — '{raij i Dom' Becar ian . î n t r ' o zi s t ăm în m a i d a n C â n d văd u n z a p l a n C a r e mergea t ipt i l , ca un şobolan, Mă reped la el ca un u r a g a n , Şi s t r ig : — Stai , D r ă g a n , In n u m e l e legii t e a r e s t e z ! D r ă g a n zice : — Bine. — H a i la secţie. — H a i ! P e d r u m s p u n e D r ă g a n : — , ,Dom' se rgen t , fii u m a n Dă-mi un ban Să i n t r u la 'băcan Să-mi jau un sfert de pâine. Zic : — Bine D r ă g a n , N a u n b a n I n t r ă la b ă c a n Şi "ti ia u n sfer t de pâ ine . I n t r ă D r ă g a n la băcan I a r eu r ă m â i a fa ră să-1 a ş tep t . T r e c e cinci m inu t e , T r e c e zece m i n u t e , T r e c e un sfert de ceas N u mai v ine D r ă g a n . I n t r u Ia băcan î n t r e b de D r ă g a n , Afuris i tul d e D r ă g a n fugise p e diu dos . Rapo r t ez lui D o m ' Becar ian . Zice : — „Cioflan Eşt i u n g u g u m a n " . — T r ă i ţ i D o m ' Becar ian . Şi t r ece u n an .

S tam d e p â n d ă 'n m a i d a n C â n d hop ! Drăigan. Mă repez la el ca un u r a g a n Şi-i zic : S ta i D r ă g a n . In n u m e l e legii te a r e s t e z D r ă g a n zicec : .— Bine. l ia i la secţ ie . — Hai . P e d r u m Dragau i a r : D o m ' se rgen t fii u m a n D ă - m i un b a n Să in t ru Ia băcan Să-mi iau un sfeTt d e pâine .

Zic : — Bine D r ă g a n N a ţ i un b a n D u te la b ă c a n Şi ia-ţi s fe r tu l de pâ ine . I n t r ă D r ă g a n la Băcan Tar eu mă d u c să-I aş tep t pe din eins. T r e c e cinci m i n u t e T r e c e zece m i n u t e T r e c e un sfert d e ceas : Nu mai v ine D r ă g a n . I n t r u la băcan î n t r e b <le D r ă g a n : Afur is i tu l de D r ă g a n fugise pe din faţă! Rapo r t ez lui D o m ' Becar ian . Zice : •— Ciof lan Eşti un g u g u m a n ! — Tră i ţ i Dom' Becar ian . Şi ma i t r ece un an .

S tam la pos t în m a i d a n C â n d . văz p e D r ă g a n ! î m b r ă c a t cu 'n macfe r l an . Mă repez la el ca u n u r a g a n Zic : — Staa i D r ă g a n ! Iu n u m e l e legii te a res tez . D r ă g a n zice : — Bine. Hai la sec ţ ie . — Hai ! Pe d r u m iar : D o m ' s e r g e n t fii uman Dă-mi un ban Să j n t r u la băcan Să-mi iau un sfert de pâine.. . Ehe 1 D r ă g a n Ai fi tu p e h l i v a n D a r nici cu nu sunt g u g u m a n Stai tu acum a fa ră . Mă duc eu la b ă c a n Să-ţi iau s fer tu l de pâ ine . I n t r u la b ă c a n D a u un b a n Iau s fe r tu l d e pâ ine . C â n d mă în to rc afară.... N 'o să mă credej i : : Eugise D r ă g a n . R a p o r t e z lui D o m ' Becar ian ' Zice : — „Cioflan Eşti un g u g u m a n . Şi m 'a d a t a fa ră .

Pe i secu j ie pol i t ică.

\ JNIVERSUL L I T E R A R . — 489 • - y . - • - - • т,. . , , , . . , . , „ , . , •„. • • - , , ., l i t erar i i

o s e t i m c i c l e Papa Pin -XVJ-it a \ r a un fel cur ios de a

fi deşteptat , lu f iecare d iminea jă . Ja «ra şase, un se rv i to r p a r t i c u l a r i n t r a în odaia lui şi zicea : . .Prea sfinte, e ora şase: t impul e f rumos". La ca re , P a p a răspundea î n t o t d e a u n a : „ O şt iu ,fiule şi D-ze o ştie d e a s e m e n e a " .

Or, vale tul î m b o l n î h i n d u - s e , fu înlo­cuit t empora r . Noul se rv i to r se ach i t a de coastă d a t o r i e foar te p u n c t u a l . Dar într'o seară , b â n d mai mul t ca d e obi-ceiu, d iminea ţ a i n t r ă în c a m e r a Papei , cu alte idei .

Ca to tdeauna p r o n u n ţ ă fraza consacra ­tă şi Piu XVI-a nu în t â rz i e să r ă s p u n d ă : „Ştiu, fiule, şi D-zcu ştie d e a s e m e n e a " .

Dar, în acel moment , s e rv i to r i t r a s e perdelele şi văzu venind o p l o a e t o r e n ­ţială. Atunci î n to r când ii-sc c ă t r e Papa , îi zise :

„De da ta as ta , v 'aţ i înşe la t a m â n d o i : plouă cu gă lea ta" .

• Cineva î n t r e b ă pe Ar is t ippo , ce au

filozofii mai bun decâ t cei la l ţ i oamen i . Aceea, r ă s p u n s e Ar i s t ippe , că d a c ă

s'er suprima legile, felul nos t ru de t r a u ar rămâne acelaş .

• la t impul u n u i r ă / b o i n , un sacagiu

striga, î n t r ' un o r a ş din Era n-ţa : „Cincizeci cen t ime gă lea ta d e apă" . 0 bombă veni şi-i s b u r ă o gă lea tă . „Un f ranc g ă l e a t a de apă !" s t r igă

mai depate sacagiul , fără a se sinschisi .

Paul Va lé ry p o v e s t e a î n t r ' o zi, c ă în cursul u n u i vo ia j î n E l v e ţ i a i n i ţ i a l e l e P V. cari îi m a r c a u baga je le i -au p r o v o ­cat o î n c u r c ă t u r ă .

Un şei de gairă n a i v a l u a t a c e s t e icuă l i tere d r e p t i n d i c a ţ i u n e a u n u i ta­rif special şi baga j e l e m a r e l u i poe t a u sosit la Mujo t (Elveţia) . . . . e n Petitéi Vi­tesse.

Se vorbia desipre p r i e t e n i e . C ineva c e r u părerea lu i F o r a i n :

— S ingur o m u l , s p u s e el, a r e p r i e t e n i . Femeia n ' a r e d e c â t compl i ce .

Criticul englez E d m u n d Gosse,, d u p ă ce i s'a r e s p i n s de là u n ziar v r e o câ t eva articole :

— Eu c r e d e a m c ă u n e d i t o r e a c e l a care p r imeş te a r t i co l e p e n t r u j u r n a l e l e Mie, acum a b i a îm i d a u s e a m a c ă e d i t o r e mai a l e s a ce l a , cane r e s p i n g e a r t i co ­lele tr imise j u r n a l e l o r sa l e .

Шш ca -JÊL ca •* I N V E N T A T O R U L F O N O G R A F U L U I

Este î u t r ' a d e v ă r Edison ? Nu, p e n t r u c ă genualul a m e r i c a n luă b r e v e t u l la r9

D e c e m b r i e 1877, pe când opt lun i îna­inte C h a r l e s Cros depusese p e b i roul Academie i d e ş t i in ţe un pl ic închis ca r e nu iu deschis decâ t la 3 D e c e m b r i e a le ace lu iaş a n şi c a r e con ţ inea desc r i e rea e x a c t ă şi complec tă a aces tu i m i n u n a t a p a r a t . D a r c h i a r Iui C h a r l e s Cros îi luase îna in t e Théoph i l e G a u t i e r c a r e în 1S47 î n t r e v e d e a pos ib i l i ta tea de a con­se rva m o d u l a ţ ' u u i l e sonor i tă ţ i i .

Şi T h é o p h i l e G a u t i e r nu e r a încă pr i ­mul . Desch ide ţ i ope re l e lui Savin ien Cy­rano d e Berge rac aşa cum au fost edi­ta te d e Maur i ce Bauche . U n p a r a g r a f clin „Al t ă l ume sau is tor ia comică a s ta­te lor şi imper i i lor d in L u n ă " zice c lar :

„La d e s c h i d e r e a cut iu ţ i i găsii n u ştiu ce fel de meta l de o formă a p r o a p e ase ­m ă n ă t o a r e o ro log iu lu i nos t ru , p l i nă de nuş t i u câ te mici r e so r tu r i şi maş ină r i i impercep t ib i l e . Era o ca r t e , o a d e v ă r a t ă c a r t e ; d a r e ra o ca r te m i r a c u l o a s ă c a r i n ' a v e a nici foi nici l i t e re în f ine e r a o c e r t e în ca re p e n t r u a ceti ochii e r a u inu t i l i . Nu a v e a i nevo ie decâ t de u rech i , C â n d c ineva deci , d o r e a să ci­t ească lega, cu m a r e p u t e r e , a cea s t ă ma­ş ină cu toţi ne rv i i , apoi î n v â r t e a o l imbă şi cap i to lu l p e c a r e d o r e a să-1 ascu l t e şi în ace la ş t i m p eşea d e aici ca d i n g u r a unu i o m sau d i n t r ' u n i n s t r u m e n t muzi­ca l t o a t e s u n t e l e d i s t inc te ca r e s e r v e a u î n t r e m a r i i locui tor i ai Lune i ca m i j ­loc d e v o r b i r e " .

N u s u n t m i n u n a t e aces te l inii t r a s e în p r i m a j u m ă t a t e a secolului a l XVII-lea '! N u es te aci fonograful în g e r m e n e ?

D u p ă cum se i e d e î n să aceas t ă m a ­ş ină a r fi ceva specific f ranţuzesc , c a r e n u micşorează î n t r u nimic m e r i t e l e lu i Edison m a r e l e rea l iza tor .

c a r i c a t u r a zi le i SCUMPETE

— C h e l n e r , bif tecul e foar te scump, şi e t a r e ca o t a lpă !

— Rog p e d o m n u să nu u i t e că t a l p a s'a scumpi t mul t .

(Jndge)

CANIBALI I

— O h ! vă implor , n u faceţ i nici o cere­monie.. . D e j u n a ţ i fă ră m i n e .

(Dimanche ilustrée)

L E C T U R A P A S I O N A T A

Ah ! d a r ce t e p o a t e i n t e r e sa a t â t de mul t în gaze tă ? F a p t e l e d ive r se ? Pol i ­tica ? Fo i l e tonu l ?

— Aşi nu !... Ecour i l e m o n d e n e . (Life)

490. — U N I V E R S U L L I T K R A R

Cfirfi retlcife in еж¥га$е T R U C U R I L E M E D I U R I L O R F I Z I C A L E

Contele Carl von Klinckowstroem

Una din ambiţiile „Metapsihicilor" e să fie consideraţi ca ştiinţifici.

Dar rare ori „spiritistă" au fost luaţi în serios. Şi pe drept cuvânt, se va

vedea mai jos că mai toţi „spiritiştii" celebri au fost brutal demascaţi ca

şarlatani.

Houcini mistificator genial, a contribuit mult— cu Intenţie — la această

demascare.

„ î n ţ e l e g e m n u m a i acele l u c r u r i des­p re a c ă r o r o r ig ine a v e m o idee" . A-ceas tă m a x i m ă a lui Goethe , p r i v e ş t e cele m a i mul t e ş t i inţe şi'n spec ia l O-c u l t i s m u l , s a u d u p ă e x p r e s i a spec i a l ă a c t u a l ă , P a r a p s i l r o l o g i a . C ine -se o c u p ă cu c e r c e t ă r i l e parapsihoioigiJor de az i , f ă r ă s ă c u n o a s c ă i s t o r i a şi d e s v o l t a r e a ace s t e i „ ş t i i n ţ e î n deven i r e " , a ce l a im­posibili s ă p o a t ă c ă p ă t a o n o ţ i u n e exac ­t ă desp re a c e a s t a şi v a ii u ş o r decon­ce r t a t . Dacă p r i v i m chcis t iunea m a i de a p r o a p e , d in ce d o m e n i u p r o v i n e a-oeas tă m o d e r n ă p a r a p s ih olog ie şi d in aces t s t u d i u a l i s to r ie i ei, ne f o r m ă m judeca ta* că — ,1a toa te variaţiuinille fe­n o m e n e l o r - - niici o d a t ă ira ,şi-a s c h i m ­b a t f i in ţa ei, a j u n g â n d în felul a c e s t a maiil î n t â i ia conc luz ia p u r logic-•teore­t ică, că aclEiSte f e n o m e n e a l e m e d i u r i l o r d in zilele n o a s t r e , n u s u n t d e c â t to t cele ce e r a u a c u m 30 s a u 50 de a n i , a d i c ă m i n c i u n ă şi e sc roche r i e . Şl î n ­t r - adevă r , o m e t o d ă de c e r c e t a r e m a i a d â n c ă a c o n f i r m a t de f iecare d a t ă e-x a c t i t a t e a aces te i coiMluziunii

S t r ă v e c h e a c r e d i n ţ ă î n s p i r i t e şi în s t r igoi , ce m e r g e paraleii: cu r e p r e z e n ­t a r e a une i canxinuiări a vieţ i i i nd iv i ­d u a l e d u p ă moar te^ f o r m e a z ă temelia , pe ca re s p i r i t i s m u l se poa te dosvoi ta . Pe c â n d în 1852 m e s e l e m i ş c ă t o a r e s 'au l ă ţ i t ca o e p i d e m i e dún A m e r i c a , tnufl.iti d i n acei ca r i a g i t a u veşn ica p r o b l e m ă a (nemur i re i s u f l e t u l u i , erediilau c ' au găs i t uin mi j loc de ilegăitură cu s c u m p i i lor r ă p o s a ţ i . Mesele m i ş c ă t o a r e î n s ă n u s u n t o escro 'cebrie. Noi ş t i m azi, p e n ­t r u ce o m ă s u ţ ă se p u n e în m i ş c a r e în m o d m e c a n i c c â n d cei d in j u r u l m e s e i îşi p u n m â i n i l e lor d e a s u p r a . C u n o a ş ­tem, m e c a n i s m u l pisi ho- fizic, c a r e face, ca cei d i n j u r u l m e s e i s ă p r o v o a c e în m o d i n c o n ş t i e n t m i ş c a r e a ei şi c ă r ă s ­p u n s u r i l e ce le daUi, n u s u n t a l t c eva d e c â t ecoul conş t i i n ţ e i lor . I n s ă m e d i u -r i le ca r i se oferă ca i n t e r m e d i a r e î n t r e l u m e a a c e a s t a şi ceai a l t ă , d e ce le m a i m u l t e o r i ş i - au b ă t u t joc î n t r ' u n m o d ne l eg iu i t de s e n t i m e n t e l e r e l i g ioa se a le a d e p ţ i l o r lor credincioşii . Şi suint v ino­v a t e de- p r ă b u ş i r e a s p i r i t u a l ă a a d e p ţ i ­lo r lor , ca r i la d e s c o p e r i r e a e sc rocher ie i ş i -au p i e r d u t e c h i l i b r u l su f l e t e sc (ca de ex. : . sp i r i t i s tu l a m e r i c a n Robe r t Da­le Owein;. I n t r ' a d e v ă r , cele m a i m u l t e m e d i u r i a u fost s u r p r i n s e î n şe l ând , e u toa te r a f i n a t e l e lor p r e g ă t i r i de s igu­r a n ţ ă c o n t r a d e m a s c ă r i i , a d e s e a s u r ­

p r i n s e c h i a r de sp i r i t i ş t i . I s t o r i a s p i r i ­t i s m u l u i este u a l a n ţ de d e m a s c ă r i , d a r a c e a s t a n u i-a î m p i e d i c a t p e s p i r i t i ş t i , ea azi c h i a r — şi a n u m e în S ta t e l e -U r l t e — să se soco tească cu, m i l i o a n e l e : î n c l i n a r e a m i s t i c ă a o m u l u i es te m a i p u t e r n i c ă decâ t r a ţ i u n e a . Şi i a r ă ş i m e -d iu r l l e f u r ă l u a t e m e r e u s u b p r o t e c ţ i u -n e a cr adinei osiilor cu logica de az i a parapsil iologilor! , c ă ,,î,n cazu r i speciale!, ele a u „ a j u t a t " n u m a i ; a c e a s t a n u do-

Fig. 7,— Mâna sp i r i t i s tă de p a r a f i n ă a lui Houd in i

ved.eşte n i m i c fa ţă de a u t e n t i c i t a t e a f enomene lo r d in a l te s ed tb t e . Dacă le -a r fi f u r a t c i n e v a l i n g u r i ţ e d e a r g i n t , c â n d s 'ar m a i fi r e p e t a t , a r fi j u d e c a t cu, s i g u r a n ţ ă a l t fe l . Cei p r i n ş i î n „com­p lexu l o c u l t i s t i c " a u î n s ă log ica lor p ro ­pr ie . P a r a p s i h o l o g i i c h i a r n u ş t i u a l t ­fel s ă se a ju te decâ t că t e n d i n ţ a de fa/audă a m e d i u r i l o r «orclspunde u n e i în: e s t r ă i i med ia le de là n a t u r ă .

I n a n u l 1848 a p ă r u r ă ,1a Hydlcpviile î n A m e r i c a , s u r o r i l e F o x ca p r i m e l e , a ş a n u m i t e , m e d i u r i . „ F e n o m e n e l e s p e c t r a ­le ' ' clin casa t a t ă l u i lo r d ă d u r ă p r i m e l e ocazii p e n t r u o m i ş c a r e sp i r i t i s t ă , c a r e l u ă proporţ i i , a t â t de -repedie, î n c â t A. R. W a l l a c e socotea n u m ă r u l spiritiişti-lor de là 8 l a 10 m i l i o a n e ' ş i î n A m e r i c a s ă fi fost c a m 30.000 dtei m e d i u r i , în

t i m p ce în G e r m a n i a p r i m e l e mediuri i nd igene a p ă r u r ă m a i t â r z i u —• o dis­p ropo r ţ i e , ca re d ă de g â n d i t . Surorile Fox g ă s i r ă a ş a d a r r e p e d e u rmaş i , căci •aci s e s e m n a l a um c â m p v a s t pentru o e x p l o a t a r e f ă r ă m u l t ă o s t e n e a l ă a nu­m e r o ş i l o r na iv i , c a r i î n a c e l a ş timp a-donau în medi .ur i le lor n i ş te fiinţe su­p e r i o a r e .

S u r o r i l e F o x suint şi premergători, dei o a r ece ele p r o d u s e r ă m a i întâi vi­z iun i l e s p e c t r a l e — t o t a l a materializare — (1SÜ1) d e b u n ă s e a m ă în complect î n t u n e r i c . Mai târziu, ele a u mărturisit e s c roche r i a .

Cu a c e a s t a a j u n g e m m a i î n t â i la con-сЩшпііІе de ca r i s u n t l ega te pentru t o t d e a u n a a p a r iţi u n i l e aces to r ciudate f e n o m e n e ş i ca r i p â n ă î n z iua de affl ş i - au p ă s t r a t v a l o a r e a lor c a „legi .psi­h i ce" , c o n d i ţ i u n i câni s u n t ca atari ale m e d i u r i l o r ş i n u a l e fenomenelor . Căci ace s t e c o n d i ţ i u n i s e rve sc f ă r ă excepţie u n o r d i f i cu l t ă ţ i de o b s e r v a r e şi. sigu­r a n ţ e i m e d i u r i l o r în c o n t r a demascări­lo r : î n t u n e r i c , sgonnote p r i n muzică a u t o m a t ă s a u cân t ece şi convorbiri ani­m a t e , î n l ă n ţ u i r e a m â i n i l o r tu turor par­t i c i p a n ţ i l o r , şi a ş a m a i depar te . Prin a c e a s t a , t oa t e s i m ţ u r i l e s t a u la dispo­z i ţ ia o b s e r v a t o r u l u i p e n t r u a percepe feiniomenele, s u n t î n t r ' u n mod rafinat c a ş i î n l ă tu ra t e i şl, o c o n c e n t r a r e a aten­ţiei es te î m p i e d i c a t ă . I n aces t scop «unt î n c ă i n t e r z i c e r i spec ia le , ca aprinderea pe n e a ş t e p t a t e a l u m i n e i s a u atingerile, d e o a r e c e a c e s t l u c r u p e n t r u mediu are 1 ca u r m a r e o s e r i o a s ă v ă t ă m a r e a sănă- j t a ţ i i s a l e . Şi, a c e a s t ă d o g m ă se menţine j î n c ă şi azi , deş i n i c i u n a d in numeroa­sele d e m a s c ă r i a le m e d i u r i l o r respec­t ive ni'au p r i c i n u i t d e c â t spaimă. în­l ă n ţ u i r e a m â i n i l o r oare t r ebue să îm­p ied ice pe p a r t i c i p a n ţ i i l a şedinţe die a t i n g e r i n e p e r m i s e , se b a z a pe faptul că „ f lu idu l per ispini tului i" , trebuia să. cdr-ouile î n a c e s t l an ţ , p e n t r u a m ă r i forţele m e d i u l u i . Aces t fap t se b a z a pe teoria f l u i d u l u i e lec t r ic , t eor ie de m u l t aban­d o n a t ă de ş t i i n ţ ă . Ş i d e ş i azi nu îmi es te n e v o e ca ce rcu l par t ic ipanţ i lor ea fie î n c h i s , t o t u ş i m a i g ă s i m încă îa ş e d i n ţ e l e „.şt i inţif ice" a l e parapsihefo-, g i lo r v e c h e a î n l ă n ţ u i r e a mâinilor, te •cărei ş i m e d i u l se c u p r i n d e . Acest lucru p a r e l a p r i m a p r i v i r e a fii o siguranţă, c o n t r a e sc roche r i e i , şi t r ebue să pară. as t fe l . N u m a i căi d u p ă curm vom vede* a c e a s t ă s i g u r a n ţ ă n ic i n u există. Din '

U N I V E R S U L LITERAR. — 4Ô1

Întâmplare, «u e r a u n e c e s a r e „con-di-thraile" p e n t r u -producerea a n u m i t o r toomene, s p r e ex. : d a c ă f e n o m e n u l respectiv poa te fi p r o d u s şi l a l u m i n a zilei, fără c a o b s e r v a t o r u l s ă af ta m o ­dus -operandi. D u p ă c u m se ş t ie toţ i scamatorii l u c r e a z ă în p l i n ă l umină , fură a se o b s e r v a t r u c u r i l e lor .

Mediurile, de cele m a i m u l t e ori n u sunt s c a m a t o r i abi l i şi p e n t r u cele m a i multe clin execuţ i i l e lor n ic i n u a u ne -voe de s c a m a t o r i i . Medi t i r i l e l u c r e a z ă cu mijloace cu to tu l s i m p l e . P u ţ i n e m e d i -uri numai , c a de ic.x. : H e n r y Sfade, c a r e acum a p r o a p e 50 de ari i -executa sca­matoriile sa le a p ă r t u e pe t a b l ă în p l i nă lumină, a v e a u o e d u c a ţ i e Im g e n u l s c a ­matorilor. Cu toa te că şi S l a d e fu dö­

fi s c a i u n î n t r e g arsemial de e l e m e n t e v a p o r o a s e şi a l t e r ech iz i t e s p e c t r a l e . D e m a s c a r e a m e d i u l u i S t a n s b u r y în S a n F r a n c i s c o , î n amiuil 1890 ofer i o o c h i r e i n s t r u c t i v ă î n exe rc i ţ iu l mediur i i ior a-mieirioane. A c e a s t a a p a r ţ i n e a , d u p ă c u m s 'a s t ab i l i t , u n e i b u n e orgam-iza-ţinirii de m e d i u r i , a l e c ă r e i m e m b r i i ţ i ­n e a u r e g i s t r e d e sp i r i t e şi p o s e d a u fi­se le l a a ş a n u m i t e l e e x a m e n e d e t e s t e . Acest m a t e r i a l e r a l a d i spoz i ţ i a t u t u ­r o r m e m b r i l o r . P a r a l e l c u a c e a s t ă aso­c ia ţ ie a med- iur i lor frauiduJoase, luicra şi a ş a n u m i t u l s t r i g o i u l - t â m p t a r , a că­r u i d a t o r i e e r a să -repare uş i l e s ec re t e n e c e s a r e c a b i n e l o r m a g i c e , etc .

S tau isbury m a i a v e a s p e c i a l i t a t e a de a fo tograf ia sp i r i t e l e . Adică , în şed in ţe l e

Fig. 2 Sustragerea mâinii din control

mascat de m a l m u l t e ori şi deşi sca­matorii p u t e a u i m i t a a d m i r a b i l a r t i f i ­ciile lor î n ace l ea ş i c o n d i ţ i u n i , el con­tează încă az i în c e r c u r i te- ocu l t e ca un med/iu r e m a r c a b i l . Des igur , sc r i e r i l e directe ale sp i r i t e lo r , pe car i e l se p r i ­cepea să le p r o d u c ă î n t r e t a b l e p u s e unei* peste a l te le , azi n u se m a i a f lă in reper tor iul mediur i i ior , p e n t r u că acest lucru n e c e s i t ă t o c m a i o m a r e di-răcio, şi apo i , astfel de man i . f e s t a ţ iun i spectrale a u eş-it d i n m o d ă la ce rce tă ­torii pa raps iho log i . In epoca p r o s p e r ă a spiritismului, mediuri i le aveam u n joc uşor în. c e r cu r i l e ' adep ţ i lo r p l in i de imaedere şi f ă r ă c o n s t r â n g e r e a u n o r măsuri r i g u r o a s e de con t ro l . P e n t r u a-œistia ei e x e c u t a u cu m u l t m a l m u l t decât u rmaş i i l o r de az i . In a n u l 70 şi dû al secolului t r e c u t , . apar i ţ i i le spec­trale din işejdinţele s p i r i t i s t e n u e r a u

! ceva neobişnuit., c h i a r ş ed in ţ e l e s t i m a -ludui f izico-cbimist S i r W i l l i a m Croo-' te, eu F lo rence Cook, î n oá ni, c h i a r la

hmină p u t e r n i c ă „spirirtrul" l u i Ka t i e Kffig r iscă s ă se mater i ia l izeze , v a l o ­rează şi azi l a ocu l t i ş t i ca o execu ţ i e de «1 mai î n a l t g r a d ; cale m a i t a r i m e ­diuri anevoe azi de un î n t u n e r i c a-proape complec t p e n t r u a p r o d u c e fe­nomenul t e l ek ine t i c ocil m a l n e î n s e m ­nat. Şi totuşi F lo r en ce Cook fu p r i n s ă ie două ori î n f l ag ran t , pe c â n d făcea ea însăşi pe sp i r i t u l . A c e a s t ă n e n o r o c i r e ii'ar fi î n t â m p l a t a d e s e a ca şi de a l t ­fel şi a l tor imediur i c u s i g u r a n ţ ă ; d a c ă prieteini lor n u a r fi î n d e p ă r t a t cu multă gri je- t oa t e e l e m e n t e l e n e s i g u r e Ma şedinţe şi d a c ă o d e m a s c a r e l a respectarea condiţi-unMor, i a « a r e f ieca-

I re participant se s imte obl igat , nu a r ; li un lucru cu to tu l impos ib i l . F i e c a r e ; tanascare fu în a c e l a ş t i m p o n e r e s -

pectare a aces te i f a i m o a s e c o n d i ţ i u n i şi de fiecare d a t ă a c e a s t ă înşe lă ciume fu In aşementia c a z u r i s t ab i l i t ă . De cele mai multe oui în as t fe l de ocaz i i , î n

> posesiunea m e d i u l u i s u r p r i n s , s 'a con-

o b s c u r e sp i r i t e l e celor m o r ţ i e r a u fo to :

g r á f i a i é a r t i f i c i a l şi pe u r m ă d se p u ­n e a c a p u l a d e v ă r a t Astfel p r o c e d a u a-d ev ă nai ii fotografi de s p i r i t e . Ch i a r în IS6I un abi l a m e r i c a n W. II. M u n d e r avu. s t r ă l u c i t a idee., s ă fotograf ieze spi­r i te . Se fo tograJ iază ca de oiwceiu, î n s ă la d e v e l o p a r e a p lăc i i se v e d e a l â n g ă i-

ţien-eiaiscă d e s c o p e r i l a eft un" .depozit inureg d e p o r t r e t e şi a l te le , p e n t r u spi­r i t e le s a l e şi i se f ăcu p roces . El i u s p r i j i n i t de m e d i u l A. F i r m a n , de sp re oara v o m a u z i . Câ t de g r e u este de a descoper i m a n e v r e l e u n u i a s t f e l de

excroc , dovedeş t e cazu l ofc'l m a i n o u al e n g l e z u l u i fotograf de s p i r i t e G. H. Moos, ca re ş t ia , cu toa te con t roa le le , să i n t r o d u c ă p r i n f r a u d ă p lăc i p r e p a r a t e . N u m a i că, în s fârş i t , o d a t ă isbi l a ochi, c i toate p lăc i le aale, l a o m a r g i n e , e r a u u ş o r a f u m a t e . Se ce rce tă b ine şi »e des­coper i exoroci ier ia . Moos vo ia . î n feliull aces ta , s ă î m p i e d i c e c a „ s p i r i t u l " cum­v a d i n neg l i j en ţă , s ă a p a r ă pe p l a c ă cu oapuil î n jos . I l u s t r a ţ i a (j a r a t ă u n t r u c fotograf ic a . cunoscu tu lu i m a g i c i a n Ho ud in i .

Pa la mi j locu l a n u l u i 70 se iv i ш і p r o c e d e u m a i n o u p-rl'u ce re " rea l i t a t ea sp i r i t e lo r m a t e r i a l i z a t e s ă fie d o v e d i t ă : tipare de m â i n i spectrale, etc., îri cea­r ă t o p i t ă s a u p a r a f i n ă . Se i n t r o d u c e m â n a în p a r a f i n ă licidă,, se f o r m e a z ă în felul a ce s t a n u m a i d e c â t de j u r î m p r e ­j u r o f o r m ă r ă c i t ă , o m â n u s e de p a r a ­fină, d in ca r e m â n a n u poa t e ieş i , f ă r ă ca f o r m a s ă se f r â n g ă — astfel! a r g u ­m e n t e a z ă cel p u ţ i n ocul t i ş t i i p â n ă ini t i m p u r i l e m o d e r n e .

0« m a n ă s p e c t r a l ă î n s ă poate,—"natu­r a l p r i n d e m a t e r i a l i z a r e , s ă i a s ă ' u şo r a f a r ă . I n epoca modernă , , în spec ia l m e d i u l polonez F r a n k K l u s k i a s t â r n i t s enza ţ i e p r i n a c e s t e a r t i f ic i i , . .După c u m a r a t ă i l u s t r a ţ i a 7, l l oud in i . ' a , ç-ônoeput s ă o b ţ i n ă fo rme de .pa ra f ină : n u -fi-umai de l à m â i n i c u dege te le s t r â n s e c i ...chiar de l à d o u ă m â i n i î m p r e u n a t e . ...Broee-.deiuil s ă u e s t e c o m u n i c a t î n ' „ R e v i s t a d i o c u l t i s m cr i t i c ' ' (II, 192-7, pag . ' 232-).

Celebre e r a u pe t i m p u l ace la " artifi­ci i le de deslegare, d u p ă c u m ' l a ^ i u c e -p u t u l a n u l u i 00 cel m a i b ine 'fu execu­ta t d e c ă t r e f raţ i i D a v e n p a r t . ' Forrna cm miai s i m p l ă de r e a l i z a r e f u - a c e e a

Figura 6. — Houdiui evocă spiritul lui Abraham Lincoln

m a g i n e m a i muilt s a u m a i p u ţ i n por ­t r e t u l u n u i s c u m p r ă p o s a t . Afacerea mergea b ine şi Mumiei ' gă s i c u r â n d u r m a ş i .

Bo-uguet, l a P a r i s , făcu să s e vorbea ­s c ă ide el la m e d i u l fo togra t de sp i r i te , p â n ă ce. fu d e m a s c a t : o c e r c e t a r e poli-

că m e d i u l pe s c e n ă e r a fixat "pe , u n s c a u n şi apoi p r i n t r ' o conţ ină s u s t r a s privitrilor p u b l i c u l u i . Dar de ab ia e r a a şeza t m e d i u l d u p ă c o r t i n u ă , c â n d s e d e s l ă n ţ u i a un. a d e v ă r a t sabbat -vră j i i to-resc : ob iec te a s v â r l i t e în toa te p ă r ţ i l e , sttu c â n t â n d la m a n d o l i n ă , etc., i a r l a

492. - U N I V E R S U L LÍTEA Vft

t r a g e r e a cor t ine i m e d i u l ş e d e a exac t tot a ş a f ixat p e soa<u.nul săiu ca şi m a i î n a i n t e . A ş a d a r n u m a i epdiribele p u t e a s ă m i ş t e obiecta te . Azi se c u n o a ş t e e x a c t t r u c u r i l e de desle-gare, in ca r e H o u d i n i în spec i a l e r a u n m a e s t r u . Aces t a fu i n i ţ i a t în a r t i f ic i i le de diesie-g a r e d e c ă t r e I r a E r a s t u a Dav empört, mca i r tă î n 1911. As tăz i f e n o m e n e l e „ te-lek ine i ice" , a d i c ă mişcăr i le de là dis­tantă a obiectelor a p a r e n t f ă r ă a l i n g e -•гч, j u c a r ă şi m a i de muilt u n m a r e rol . I a aces te a r t i f ic i i fu n u m i t u l F i r m a n fbar te i nven t iv . Ni s e a r a t ă s implu l p r o c e d e u al lui F i r m a n ca re r idică în aer , p e î n tune r i c , o m a s ă grea . îna l ­ta »

şi s'o tio s u s p e n d a t ă u n i n t e r v a l oare­c a r e . Acest t r u c fu l ă m u r i t în, V a r ş o v i a c a m pe l a 1894 şi p u t u m a i t â r z i u s ă fie c o n s t a t a t in. aceilaş c h i p de că t r e ailţt ce rce tă to r i .

\ l t f e l lucra Kat l i leen Gol ighcr , c a r e s p r i j i n i t ă de u n î n t r e g cerc f a m i l i a r a î n şe l a t î n cel m a i d r a s t i c ch ip , a n i în ­d e l u n g a ţ i , pe c r e d u l u l Prof. Oravvford. I l u s t r a ţ i a 4 ne a r a t ă o fotograf ie a r t i f i ­c ia lă a lui Crawfo'i 'd, c a r e î n s ă n u fu f ăcu t ă pe n e a ş t e p t a t e . Ceeace s u b m a s ă p ă r e a ca -un b ă ţ şi Crawfoird l ă m u r e a ca ,,băţ telep'lastiic'', d u p ă d e m a s c a t o r u l Ca th l ene i , l>r. F o u r n i e r d 'Albe, a c e s t a nu este n i m i c a l t c e v a decâ t o b u c a t ă

Fîgt i ra 5

t a r e a ,mesei n a t u r a l fu e x e c u t a t ă d e d i fe r i t e m e d î u r i în d i f e r i t e fe-i lu r i , d u p ă c u m în ţ e l egea f iecare m e d i u s ă ee fo losească s a u s ă se acomodeze une i s i t u a ţ i u n i . U n p r o c e d e u spec ia l d e in i te resan t p e n t r u a „ î n ă l ţ a " o m a s ă m i c ă , a v e a celebra. Eoisapia P a l a d i n o c a r e ştia an i d e a r â n d u l să păcă l ea scă pe î n v ă ţ a ţ i şi c a r e p â n ă azi t r e c e la oculiş t i d r e p t cel ma i b u n m e ­d i u , deş i în g e n e r a l s e ş t ie b i n e oă ea e sc roca a t u n c i c â n d p u t e a . D u p ă logica ocult is tă» toa te iem,ameiiel'ei lo r , ce n ' a u fost doved i t e c a t r u c u r i de o b s e r v a t o r i , a r fi a d e v ă r a t e . L a o fotograf ie arti.fi-ciialiă a m e s e i pliutiitoare se p o a t e v e d e a l a o obse rva ţ i e exac t ă , c ă u n p i c i o r a l m e s e i d i n d r e a p t a n u p l a n e a z ă l i b e r în a e r , ci face o c u t ă a d â n c ă î n r o c h i a m e d i u l u i şi ş e a d e v iz ib i l pe p i c io ru l c i s t â n g .

E u s a p i a a ştiai t abilii, c ă p r i n t r ' o p re ­s i u n e a m a n e i s t â n g i pe c o l ţ u l s t â n g a l m e s e i şi p r i n t r ' o a p ă s a r e s i m u l t a n ă cu p i c io ru l ei stftfog p e p i c i o r u l d i n a-

p rop i e r e a l mese i , s'o m a n e v r e z e î n eue de sifon, bine, î n t i n s ă , c a r e c u u n c a p ă t e r a f ixa tă s u b m a s ă , c u c a p ă t u l ce l a i t î n t r e g e n u n c h i i fetei . In i t r ' adevăr , a l t ă fotograf ie , a r ă t a aoeeaş ş tofă în a l t e forma, ş i a l te le , î n o d a t c h i a r în j u r u l pieicrui lui m e s e i . ( C a m p a r ă F o u m i e r d 'Albe î n „ R e v i s t a de o c u l t i s m cr i t i c" , 11, 1927, p a g 288).

L a cele m a i m u l t e f e n o m e n e beilekino-t ice , m e d i u l t r e b u e s ă a i b ă c e l p u ţ i n o m â n ă l i be ră . Dacă se ţ i n a m b e l e m â i n i de p e r s o a n e l e d e cont ro l , a tunc i 1 g r i j a mediu lu i este m a i î n t â i , să -ş i l i be reze n e o b s e r v a t o m â n ă d in con t ro l . A c e a s t a r ea l i ză şi F i r m a n , d a r f iecare m e d i u a r e n a t u r a l aci p r o c e d e u l p o t r i v i t cu f iecare d a t ă de c o n t r o l . Cea m a i s i m p l ă m e t o d ă este acea , c a m e d i u l să - ş i a p r o ­pie înce t u n a de a l t a a m b e l e sa le m â i n i ţ i n u t e şi apoi l a m o m e n t u l po t r iv i t , s u b p ro t ec ţ i a î n t u n e r i c u l u i şi p r i n m i ş ­căr i convu l s ive u z i t a t e , ca şi p r i n t r ' o d ibace d e t u r n a r e a a t e n ţ i e i , îşi l i b e r e a z ă

o mamă,, şi în i u ţ e a l a u n e i secui mic dă cei ui de-al do i l ea c o n t r o l o r să-i ţ ie

u m i l s a u m a i m u l t e dege te a manei ce­l e l a l t e . Aces t t r u c vechii se a p l i c ă şi' azi c a s u c c e s de m e d î u r i , ş i cercetătorii p a r a p s i h o l o g i se p ă c ă l e s c m e r e u , tocmai p e n t r u c ă c u n o s c t r u c u l . In t impur i le mo­de r n o îl folosesc cu s u c c e s mediurile Guz ik , K r a u s , şi fira ţii Schneider . Eu-a a p i a P a l a t t i u s a v e a şi aci procedeul ei spec ia l . Ea, n u î n g ă d u i a niciodată, ca a m b e l e salo m â i n i s ă fie ţ i n u t e în ace­l a ş fel. E a p r e t i n d e a m e r e u c ă mâna ei s t â n g ă — m â n a ei c e a a c t i v ă — se află pa a c e a a c o n t r o l o r u l u i . D a c ă voia бй-şi e l ibe reze a c e a s t ă mà-пй. p e n t r u a produ­ce v r e - u n f e n o m e n teilcchinetJc, atunci c u a c e a s t ă m â n ă începea m a i întâi un joc vicii, c a r e a v e a de scop i luzia sim­ţu lu i t a c t i l şi de cele m a i multe ori а ѵ з а succes .

P s i h o l o g u l u i be r l inez dr . R. W. Schulte d a t o r ă m e x t r a o r d i n a r a şi instructiv» Cercetare exper imenta lă a aces tor mis­t i f icăr i de obse rva ţ i e , a ş a după cum a p a r în mi j l ocu l .şedinţelor me diurnii-tico. El vo ia s ă s t ab i l e a scă , că persoa-nelei de c e n t r a l s u b i n f l u e n ţ a sgomote-lor, î n t r e b ă r i l o r pe rcep ţ i i l o r , etc . desfă­ceau involutr i tar l a n ţ u l m â i n i l o r sau ai p i c ioa re lo r şi apo i î n t r e b a ţ i negau aceM luo ru cu î n v e r ş u n a r e . Aceas t a ne des-l e agă e n i g m a muilitor f enomene ce para fii de n e l ă m u r i t . D u p ă ce Schu l t e desco­per i a c e s t t ruc , n u t r e b u i a d e cât să i r o c e d e z e cu o a n u m i t ă î nd răznea lă pen­t r u c a a d e s e a s ă înşe le d u p ă plac per­soane l e de e x p e r i e n ţ ă c a r i funcţionoaia ca con t ro lo r i , ( c o m p a r ă „Rev i s t a de ocul­t i s m c r i t i c " I, 1920, p a g . 248 ff.).

C a şi c u e l i b e r a r e a m a n e i tot aşa şi e l i b e r a r e a unu i picior d in control. (Fi­g u r a 5).

Aceat m a t e r i a l e x p u s aci ,pe scurt, ar t r ebu i isă d o v e d e a s c ă în m o d suficient că p e n t r r . u n ce r ce t ă to r n u es te de ajuns b u n ă v o i n ţ a sa. ca pe u n domeniu, ca a l mediumisr.r i i .4ui, b o g a t î n curse, à p a r v i e l a r e z u l t a t e bune . Trehuesc achi­z i ţ i ona te condiţiuiiiille uizualle ,şi dacă nu- ţ i s-tй la d i spozi ţ ie u n procedeu de con t ro l sau d e î n r e g i s t r a r e , cărei să do­v e d e a s c ă i m e d i a t or ice înşelăciune, a-tuno i n u poa t e fi v o r b a de observatori de câ t ps iho log i i e x p e r i m e n t a l i instruiţi c a r i p rocedează m e t o d i c şi ş t iu despre ce e s t e vo rba .

Din nemţeş te t,

(Fclit. Scherl.)

T I P . ZTARULUI „ U N I V E R S U L " , STR. R R E Z O I A N U Nr . 11