Universul în care trǎim

Dumitru DenisaClasa a X-a E

Filologie Bilingv EnglezǎColegiul National “HCC” Alba Iulia

Universul este tot ceea ce în mod fizic există, întreaga lume

care ne înconjoară, este în permanentă mişcare şi transformare, nemărginit spaţial şi temporal şi cuprinde toate forţele, toate legile fizicii şi constantele acesteia care le guvernează, precum şi din toate materiile şi alte forme de radiaţii şi energie.

Universul mai este denumit şi Cosmos (din grecescul Kosmos=lume, univers ordonat), originea şi evoluţia sa constituind obiectul de studiu al Cosmologiei.

Astronomii au calculat că universul s-a format cu 13.7 miliarde de ani în urmă. Teoria Big Bang-ului explică în mare parte formarea universului, pe care o aseamănă cu o explozie de proporții. Din momentul formării universului a avut loc o expansiune a acestuia care are loc și astăzi.

Ce este universul?Cum s-a format el?

Astronomii au realizat cea mai precisă măsurare reuşită până în prezent a temperaturii Universului şi au constatat că acesta s-a răcit, faţă de momentul în care avea doar jumătate din vârsta actuală, într-un mod care corespunde pe deplin cu modelul prezis de teoria Big Bang-ului.

Astronomii au studiat gazul dintr-o anumită galaxie aflată la 7,2 miliarde de ani-lumină, localizată pe baza valorii unei caracteristici denumite deplasarea spre roşu. (Deplasarea spre roşu se defineşte ca fiind o creştere a lungimii de undă a radiaţiei electromagnetice receptată de un detector în comparaţie cu lungimea de undă emisă de sursă. Este folosită pentru a determina mişcarea relativă faţă de Pământ a obiectelor astronomice îndepărtate.)

Universul se răceşte întocmai în modul prezis de

teoria Big Bang

Singurul lucru care menţine temperatura acestui gaz este radiaţia cosmică de fond - radiaţia reziduală, rămasă în urma Big Bang-ului.

Din fericire, în spatele acestei galaxii se află o altă galaxie foarte puternică, un quasar (un nucleu galactic care emite cantităţi foarte mari de energie), numit PKS 1830-211.

Undele radio provenite de la quasar trec prin gazul galaxiei din faţa lui, iar moleculele de gaz absorb o parte din energia undelor adio. Acest fenomen determină o „amprentă” distinctă a undelor radio.

Pe baza acestei amprente, astronomii au calculat temperatura gazului, găsind o valoare de 5.08 Kelvin (-267.92 grade Celsius) - extrem de rece, totuşi mai caldă decât Universul de azi, a cărui temperatură este de 2.73 Kelvin (-270.27 grade Celsius).

În conformitate cu teoria Big Bang, temperatura radiaţiei cosmice de fond scade constant pe măsură ce Universul se extinde. Exact acest lucru a fost constatat de astronomi prin măsurptorile efectuate.

„Universul de acum câteva miliarde de ani era cu câteva grade mai cald decât este acum, exact aşa cum prezice teoria Big Bang-ului”, a concluzionat conducătorul echipei de cercetători, dr. Sebastien Muller de la Observatorul Spaţial Onsala al Universităţii de Tehnologie Chalmers din Suedia.

Astronautii NASA de la bordul navei spatial Discovery au spus despre mirosul spatiului cosmic, considerat ultima frontier, ca este puternic, metalic si unic.

"Exista acolo sus un miros cu adevarat unic, pe care noi il numim "mirosul spatiului". Nu am avut inca ocazia sa ies in spatiu, dar atunci cand ceilalti baieti se intorc la bord, se simte un miros cu adevarat puternic si metalic", a declarat ingineriul si astronautul NASA Gregory Chamitoff, unul dintre cei 13 astronauti care se afla in prezent la bordul SSI si al aeronoavei Discovery, andocate la aceasta. Astronautii prezenti la Statia Spatiala Internationala au performat recent o a treia si ultima iesire in spatiu, in urma careia au instalat echipamente noi la bordul platformei orbitale.

Cum miroase cosmosul?

Planetele Sistemului Solar

Planetele Jupiter si Saturn emit radiatii radio, undele radio, emise de Jupiter sunt asa puternice incat pot fi receptionate pe pamant cu radiotelescoape. Cele patru planete de langa Soare: Mercur, Venus, Pamant si Marte se numesc planete terestriale, ele par sa contina fier si roci. Planetele terestriale si Pluto sunt cele mai mici planete. Pamantul are un satelit, Marte are doi si Pluto are unul. Mercur si Venus nu au sateliti.

Planetele sunt cele mai mari obiecte exceptand Soarele. Spre deosebire de Soare, planetele nu produc energia lor proprie, in schimb planetele reflecta caldura si lumina vizibila produsa de Soare.

Distantele dintre planete se masoara in unitati astronomice. Cele mai mari planete, Jupiter, Saturn, Uranus si Neptun sunt

numite planete gigant. In comparatie cu planetele terestriale ele contin fier usor si roci. Fiecare din planetele gigant au cateva sateliti. De asemenea ele au inele in jurul lor. Doar inelul luminos al planetei Saturn poate fi usor vazut cu un telescop mic. Toate planetele sunt inconjurate de variate tipuri de gaze. Gazele care inconjoara o planeta se numesc atmosfera. Pamantul este singura planeta care are destul oxigen in jurul sau si destula apa pe suprafata sa pentru a mentine viata. Clasificarea planetelor.