UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM ......FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI...

1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAłII PUBLICE

GHIDUL DE PREZENTARE A FACULTĂłII DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAłII PUBLICE

ŞI A PROGRAMULUI DE STUDII IFR CUPRINS: I. Adresa FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice II. Structura de conducere a FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice III. Prezentarea FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice

• ÎnfiinŃarea FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice • Programe/specializări şi forme de învăŃământ • Misiunea şi obiectivele pentru IFR • Admiterea la Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice • Baza materială a FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice • Structura programelor de studiu IFR, desfăşurarea activităŃii didactice şi de cercetare • Specificul programelor de studiu pentru IFR • Evaluarea performanŃelor studenŃilor • CerinŃe pentru obŃinerea diplomei de licenŃă • Oferta de informaŃii publice

IV. Anexe 1. Planul de învăŃământ, specializarea Jurnalism, IFR, seria 2011-2014 2. Structura anului universitar 3. Lista tutorilor de an 4. Programul de lucru cu publicul al secretariatului de la FJCRP 5. Programul de la biblioteca FJCRP 6. Programul de audienŃe al conducerii FJCRP

2

GHIDUL DE PREZENTARE A FACULTĂłII DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAłII PUBLICE

ŞI A PROGRAMULUI DE STUDII IFR

I. ADRESĂ: Str. Fabricii, Nr. 46, sector 6, Bucureşti, Telefon: 021.316.97.85 int. 157/159

II. Conducerea facultăŃii:

Decan: Conf. univ. dr. Sofia Bratu Prodecan: Lector univ. dr. Silviu Şerban Director Departament ŞtiinŃe ale Comunicării: Conf. univ. dr. George Lăzăroiu

III. Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice provine din

Facultatea de Filosofie şi Jurnalism, înfiinŃată în anul 1991, cu specializarea Filosofie-

Jurnalism şi acreditată conform Legii nr. 443/9.VII.2002, prin care a fost acreditată

Universitatea Spiru Haret, şi prin Hotărârea de Guvern nr. 944/2002, publicată în Monitorul

Oficial, partea I, nr. 675/11.IX.2002. De la înfiinŃare şi până în anul universitar 2005-2006,

facultatea a funcŃionat cu o singură specializare: Filosofie-Jurnalism, fiind printre puŃinele

facultăŃi din Ńară cu o asemenea specializare complexă.

Ca urmare a restructurării învăŃământului superior pe trei cicluri: licenŃă (3 ani),

masterat (2 ani), doctorat (3 ani), după modelul LMD al universităŃilor europene semnatare

ale Acordului de la Bologna pentru educaŃie, începând cu promoŃia înscrisă în anul I în anul

universitar 2005-2006, prin HG 88/2005 publicată în Monitorul Oficial Nr. 150/21.02.2005,

Facultatea de Filosofie şi Jurnalism a funcŃionat cu două specializări acreditate: Filosofie

şi Jurnalism, cele două specializări având un plan de învăŃământ comun pentru primii doi ani

de studiu.

Pornindu-se de la specializările amintite acreditate, începând cu anul universitar 2008-

2009, prin Hotărârea Senatului UniversităŃii Spiru Haret, s-au creat două noi facultăŃi, şi

anume: Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice, respectiv Facultatea de

Filosofie şi Studii Culturale.

Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice (FJCRP) cuprinde două

specializări: Jurnalism şi Comunicare şi RelaŃii Publice, aceasta din urmă fiind autorizată de

către ARACIS cu decizia nr. 7589 din data de 17.12.2008.

Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice organizează şi studii de

masterat:

3

Programul de masterat Mass-media şi Comunicarea se organizează respectând legile în

vigoare referitoare la programele universitare de masterat, Aprobarea Ministerului EducaŃiei

şi Cercetării nr. 32981 din 24 .06. 2004, precum şi pe baza deciziilor Senatului USH şi a

prevederilor Cartei UniversităŃii Spiru Haret. În urma vizitei Comisiei ARACIS, Consiliul

ARACIS din data de 10.06.2010 a fost acreditat programul de studii universitare de masterat

Mass-media şi Comunicarea.

Prin misiunea şi obiectivele sale, masteratul Mass-media şi Comunicarea se încadrează

în domeniul ştiinŃelor comunicării şi este un masterat de cercetare şi profesionalizare, axat

pe problematica interdisciplinară a domeniului respectiv.

În prezent, Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice are un loc clar

delimitat şi de prestigiu în activitatea de instruire superioară, alături de celelalte facultăŃi din

cadrul USH şi de cele de profil din Ńară, organizând întregul proces de învăŃământ, inclusiv

cel pentru IFR, la standarde de calitate superioare.

Suportul legal al organizării în România şi la Universitatea Spiru Haret, respectiv la

Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice a formei de învăŃământ cu

frecvenŃă redusă este dat de Legea ÎnvăŃământului nr. 84/1995, republicată (Art. 15, al. 8:

„Formele de organizare a învăŃământului sunt: învăŃământ de zi, seral, cu frecvenŃă redusă

şi învăŃământ la distanŃă”, Art. 60, al. 1 „Activitatea didactică se poate organiza în

următoarele forme: de zi, seral, cu frecvenŃă redusă şi la distanŃă. Formele de învăŃământ

seral, cu frecvenŃă redusă şi la distanŃă pot fi organizate de instituŃiile de învăŃământ

superior care au cursuri de zi”.

Pornind de la această lege, dar şi de la Hotărârea de Guvern nr. 1011/2001, Senatul

UniversităŃii Spiru Haret, întrunit în şedinŃa din 27 mai 2002 a hotărât organizarea formei de

învăŃământ cu frecvenŃă redusă, organizarea şi funcŃionarea Departamentului pentru

ÎnvăŃământ cu FrecvenŃă Redusă (DIFRID).

Buna funcŃionare a activităŃii IFR este reflectată de obŃinerea autorizării provizorii de

funcŃionare a specializării jurnalism, iar în anul 2011 de obŃinerea acreditării, calificativ

validat în ŞedinŃa Consiliului ARACIS din data de 21.07.2011.

La ora actuală, Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice (FJCRP)

cuprinde două specializări:

a. Jurnalism, pentru care se organizează cursuri atât la forma de învăŃământ zi, cât şi

la forma de învăŃământ fără frecvenŃă şi

b. Comunicare şi RelaŃii Publice, pentru care se organizează cursuri numai la forma de

învăŃământ zi respectând toate legile în vigoare.

4

Pentru anul de învăŃământ 2011-2012, la Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii

Publice este aprobat următorul număr de locuri:

• specializarea Jurnalism, formă de învăŃământ acreditată, 60 de locuri – zi;

• specializarea Jurnalism, formă de învăŃământ acreditată, 100 de locuri - fără

frecvenŃă;

• specializarea Comunicare şi RelaŃii Publice, formă de învăŃământ autorizată, 100 de

locuri – zi;

• Masteratul de Mass-Media şi Comunicarea, formă de învăŃământ acreditată, 60 de

locuri – zi.

MISIUNEA ŞI OBIECTIVELE PENTRU IFR DIN FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAłII

PUBLICE

Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice şi-a asumat misiunea USH

şi a particularizat-o pentru domeniul de studii Jurnalism şi pentru nivelul de studii asumat,

zi, IFR şi masterat. Forma IFR se adresează absolvenŃilor de liceu care sunt încadraŃi în

muncă sau care nu au locuri de muncă, respectiv celor ce nu au posibilităŃi pentru

continuarea studiilor la Zi. Pentru specializarea Jurnalism, studii universitare de licenŃă,

misiunile sunt formulate astfel:

Misiunea didactică a FJCRP pentru toate programele de studiu, inclusiv Jurnalism,

IFR, vizează învăŃământul: formarea de jurnalişti în diversele arii ale mass-media (presă

scrisă, radio şi televiziune) cu un larg orizont de cunoaştere, capabili nu numai să înregistreze

evenimentele, dar şi să le înŃeleagă, să la analizeze şi să le comenteze. Prin Planul de

învăŃământ şi Programele analitice se asigură o pregătire fundamentală de licenŃă, necesară

pentru continuarea instruirii pe o treaptă superioară prin masterat şi doctorat.

Atât misiunea didactică, cât şi cea ştiinŃifică se raportează la obiectivele de

învăŃământ şi de cercetare ştiinŃifică şi profesionale şi se justifică prin elemente de pertinenŃă

şi oportunitate în raport cu cerinŃele pieŃei forŃei de muncă, cu C.O.R. (Clasificarea

ocupaŃiilor din România) şi cu C.A.E.N. (Clasificarea activităŃilor din economia naŃională).

În conformitate cu prevederile C.O.R.-ului, FJCRP pregăteşte specialişti pentru grupa majoră

2 (specialişti cu ocupaŃii intelectuale şi ştiinŃifice), grupa minoră 231 şi din grupa minoră

245. ActivităŃile specifice acestor ocupaŃii sunt prezentate în C.A.E.N. (paginile 273-283;

296-297; 299-300).

5

În cadrul misiunii asumate de formare a specialiştilor în domeniu care să aibă şanse

reale în competiŃia de pe piaŃa liberă a forŃei de muncă, procesul de studiu folosind

telecomunicarea modernă şi tehnologiile informaŃionale de acces în societatea bazată pe

cunoaştere este considerat prioritate esenŃială în rândul membrilor facultăŃii, deopotrivă

studenŃi şi cadre didactice.

Misiunea de cercetare ştiinŃifică vizează aspectele formării competenŃelor de

realizare a unor cercetări şi studii prin antrenarea studenŃilor, sub îndrumarea cadrelor

didactice, la activitatea de cercetare a facultăŃii, în cadrul Centrului propriu de cercetare

ştiinŃifică, prin participarea lor la sesiunile ştiinŃifice studenŃeşti şi valorificarea rezultatelor

cercetării în reviste de specialitate atât româneşti, cât şi străine.

În baza cerinŃelor de competenŃă şi a responsabilităŃii pe care o asumă, facultatea

promovează consecvent spiritul gândirii libere, dezvoltă cercetarea ştiinŃifică proprie (în

cadrul granturilor CNCSIS câştigate de cadre didactice ale FacultăŃii de Jurnalism,

Comunicare şi RelaŃii Publice, a proiectelor de cercetare înscrise în Planul de Cercetare al

facultăŃii ş.a.).

În context, se afirmă performanŃele ştiinŃifice ale personalului didactic şi ale

studenŃilor prin rezultatele remarcabile ale activităŃii de cercetare care se regăsesc publicate

în Analele UniversităŃii Spiru Haret – Seria Jurnalism şi în alte reviste de specialitate.

Totodată, se asigură organizarea şi participarea la manifestări ştiinŃifice naŃionale şi

internaŃionale. De exemplu, Interdisciplinarity and Society (2010), conferinŃă recunoscută

CNCSIS (conform grilei).

Misiunea Comisiei IFR din cadrul FJCRP e este aceea de a asigura asistarea

studenŃilor în procesul de învăŃământ în condiŃii specifice învăŃământului flexibil în vederea

finalizării studiilor universitare în concordanŃă cu exigenŃa profesiunilor şi ocupaŃiilor

existente.

Deci, facultatea are stabilite obiective care au în vedere atât activitatea didactică, cât

şi activitatea ştiinŃifică.

Obiective didactice: asigurarea condiţiilor studenţilor IFR/ID, tineri şi adulţi,

pentru un învăţământ exigent şi de calitate identic cu cel ale studenţilor de la învăţământul

de zi, precum şi pentru competitivitatea absolvenţilor pe piaţa muncii; armonizarea

aspiraŃiilor educaŃionale şi profesionale personale ale studenŃilor cu un sistem flexibil de

învăŃământ şi cu tehnologia modernă de comunicare; întocmirea de planuri de învăŃământ şi

programe analitice în concordanŃă cu planurile de învăŃământ ale altor universităŃi de

prestigiu din străinătate şi din România; organizarea procesului instructiv-educativ de

6

predare, învăŃare şi evaluare în raport cu exigenŃele instituŃiilor de învăŃământ superior

performante, competitive procesul de studiu fiind centrat pe student; modernizarea

permanentă a procesului de învăŃământ prin perfecŃionarea programelor de studii universitare

în corelaŃie cu progresul societăŃii bazate pe cunoaştere şi cu cerinŃele practice ale vieŃii

economico-sociale; asumarea principiului calităŃii superioare în întreaga activitate

desfăşurată în cadrul FJCRP, evaluarea periodică a activităŃii didactice, având în vedere

standardele, criteriile şi indicatorii de performanŃă care asigură calitatea procesului de

învăŃământ; realizarea unui management strategic, performant şi transparent (Avizierul

Virtual conŃine în mod deschis toate informaŃiile utile legate de FJCRP);

(http://www.spiruharet.ro/asigurareacalitatii/a68dd1fef7f1ef4f3d81db052a725830.pdf);

educarea studenŃilor în spiritul respectării drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale omului,

a demnităŃii, înŃelegerii reciproce, toleranŃei şi colaborării, aceste principii fiind promovate în

toate împrejurările; menŃinerea relaŃiilor profesionale şi ştiinŃifice cu absolvenŃii FacultăŃii

(invitarea şi participarea acestora la sesiunile ştiinŃifice ale facultăŃii, la emisiuni ale postului

naŃional, cultural şi universitar TVRM, la întâlniri ştiinŃifice şi schimburi de experienŃă);

preocuparea pentru extinderea şi modernizarea permanentă a bazei materiale, respectiv

administrarea eficientă a dotărilor existente (actualizarea dotării laboratoarelor cu aparatură

modernă, dotarea calculatoarelor cu cele mai noi softuri ş.a.).

Obiectivele cercetării ştiinŃifice la nivel de facultate se referă la stimularea gândirii şi

a forŃelor creatoare în rândul studenŃilor şi cadrelor didactice prin valorificarea procesului de

creaŃie ştiinŃifică în cursuri, seminarii şi în practică.

Pentru realizarea acestui obiectiv complex s-au stabilit următoarele: crearea şi

organizarea structurilor instituŃionale necesare desfăşurării cercetării ştiinŃifice (colective de

cercetare precum cele din cadrul proiectelor de tip grant CNCSIS); dezvoltarea activităŃii de

cercetare ştiinŃifică prin implicarea cadrelor didactice, a studenŃilor, masteranzilor şi

realizarea de parteneriate cu universităŃi, institute de cercetare ştiinŃifică şi unităŃi economico-

sociale din Ńară şi din străinătate; autoevaluarea periodică a cercetării ştiinŃifice, având în

vedere standardele şi indicatorii de performanŃă care asigură calitatea acesteia; afirmarea

performanŃelor ştiinŃifice ale membrilor comunităŃii universitare pe plan naŃional şi

internaŃional la congrese, simpozioane şi în publicaŃii cotate naŃional şi internaŃional;

asigurarea surselor de finanŃare pentru extinderea şi modernizarea permanentă a bazei

materiale necesare în cercetarea de vârf (din exteriorul facultăŃii, respectiv de la CNCSIS) şi

de la Universitate, situaŃie în care 25% din salariul fiecărui angajat cadru didactic este

asigurat din rezultatele valorificate din cercetarea ştiinŃifică).

7

Principalele responsabilităŃi ale Comisiei IFR din FJCRP sunt următoarele: asigură

accesul tuturor studenŃilor înscrişi în programul de studiu prin IFR la toate serviciile de

suport: asistenŃă la înscriere, consiliere profesională, asistenŃă educaŃională, distribuirea

resurselor de învăŃământ, acces la mijloace de comunicaŃie, examinare corectă şi asigurarea

înregistrărilor privind rezultatele obŃinute; asigură un sistem adecvat de rezolvare operativă a

sesizărilor şi solicitărilor studenŃilor înscrişi la IFR; asigură informarea adecvată şi corectă a

studenŃilor privind programele de studiu oferite şi tipul de diplome obŃinute la absolvire,

cerinŃele de înscriere şi serviciile oferite, taxele de studiu şi costurile suplimentare,

tehnologiile educaŃionale şi de comunicaŃii utilizate, procedeele de examinare; asigură

derularea în condiŃii optime a contractelor de parteneriat privind: desfăşurarea procesului

educaŃional IFR, producerea de resurse de învăŃământ specifice, utilizarea resurselor de

învăŃământ şi tehnologii de comunicaŃie etc.; întocmeşte statele de funcŃii adecvate

programelor de studii dedicate învăŃământului cu frecvenŃă redusă, aprobate de Senatul

universitar; normează şi confirmă activităŃile prestate în cadrul programului IFR.

DIFRID-USH dezvoltă şi promovează o politică clară privind: producerea de resurse

de învăŃământ şi asigurarea dreptului de autor, utilizarea tehnologiilor informaŃionale şi

accesul la acestea, utilizarea bibliotecilor virtuale proprii, distribuirea materialelor didactice,

a tele-cursurilor, producerea şi utilizarea materialelor şi mijloacelor multimedia; asigură

confidenŃialitate bazelor de date privind toate activităŃile studenŃilor, le actualizează

permanent, asigură stocarea în condiŃii de siguranŃă, garantate şi protejate împotriva actelor

de vandalism, furtului sau modificărilor neautorizate. Totodată, prin activitatea Comisiei de

Evaluare şi Asigurare a CalităŃii, asigură un program de management al calităŃii pentru

menŃinerea obiectivelor programului IFR la cerinŃele criteriilor de acreditare elaborate de

ARACIS.

ADMITEREA STUDENłILOR Universitatea Spiru Haret, inclusiv Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii

Publice, a formulat o politică proprie de recrutare şi admitere a studenŃilor, pe care o aplică în

mod transparent şi riguros, respectând principiul egalităŃii şanselor tuturor candidaŃilor, fără

nici un fel de discriminare.

Respectând toate aceste prevederi, Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii

Publice organizează în fiecare an, în perioada iulie-septembrie, concurs de admitere pentru

ocuparea locurilor cu taxă pentru studiile universitare de licenŃă şi masterat. Admiterea se

8

desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii învăŃământului 1/2011, precum şi în

conformitate cu Metodologiei generale de admitere la ciclul de studii de licenŃă

(http://www.spiruharet.ro/ro/admitere/documente/metodologie_admitere_2011.pdf). Deci,

Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice organizează concurs de admitere

numai la formele de învăŃământ şi specializările autorizate/acreditate: Jurnalism (ZI, IFR)/

Comunicare şi RelaŃii Publice (ZI) /Mass-media şi comunicarea(ZI).

În conformitate cu Metodologia de admitere în ciclul de studii universitare de licenŃă

şi în cel al studiilor de masterat, facultatea organizează admiterea urmând toate etapele

necesare.

Recrutarea candidaŃilor se realizează din rândul absolvenŃilor de liceu cu diplomă de

bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta, studenŃi şi absolvenŃi/licenŃiaŃi ai facultăŃilor

de stat sau particulare, cetăŃenii români sau din străinătate, care îndeplinesc condiŃiile legale,

inclusiv pe cele de echivalare a studiilor liceale.

USH, inclusiv FJCRP, au o politică integrată, transparentă de recrutare şi admitere a

studenŃilor. AnunŃurile legate de admitere sunt difuzate de televiziune Tv România de Mâine,

în publicaŃia săptămânală a USH, Opinia NaŃională (http://www.opinianationala.ro/).

AnunŃurile pentru admitere sunt publicate şi în ziare centrale, judeŃene, locale, în prospecte şi

suplimente de presă, în broşuri, de asemenea pe afişe şi postere amplasate în zone de interes,

pe site-ul universităŃii şi al facultăŃii, cu accesibilitate deschisă, pe Internet la adresa

(http://www.spiruharet.ro/admitere/). Totodată, candidaŃii dispun şi de un Ghid de

îndrumare, din care fiecare persoană interesată identifică datele principale cu privire la

condiŃiile de admitere, conŃinutul programelor analitice, competenŃele finale dobândite şi

principalele oportunităŃi pe piaŃa forŃei de muncă, la absolvire, pentru profesia aleasă.

AnunŃul cu privire la concursul de admitere organizat de facultate se face cu 6 luni

înainte de data începerii înscrierilor.

Înscrierea candidaŃilor se desfăşoară la sediul FJCRP din Str. Fabricii, nr. 46 între 21

iunie - 29 septembrie, orele 8-18, pe baza dosarului şi a interviului suŃinut de candidat.

FJCRP organizează concurs de admitere numai la formele de învăŃământ pe domenii de

licenŃă şi specializări autorizate/acreditate. Concursul de admitere la studii universitare de

licenŃă, forma de şcolarizare IFR se organizează pe locurile aprobate în acest sens în perioada

de vară.

Dosarul de concurs trebuie să conŃină: diploma de bacalaureat (sau diplomă

echivalentă cu aceasta), sau adeverinŃă eliberată de liceu, pentru candidaŃii care au promovat

examenul de bacalaureat în anul 2010, în original; certificatul de naştere, în copie (xerox);

9

certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox); adeverinŃă medicală tip; copie

după buletinul (cartea) de identitate, care să cuprindă codul numeric personal; 3 fotografii tip

buletin de identitate; fişa chestionar completată pentru admitere; adeverinŃă de la facultatea

la care se află diploma de bacalaureat, în original (pentru cei care urmează a doua facultate);

Activitatea de admitere propriu-zisă presupune completarea unei fişe chestionar şi

un interviu individual. În cadrul interviului se analizează disponibilitatea candidatului pentru

programele propuse în cadrul facultăŃii, în particular pentru programul IFR. Comisia de

admitere va nota pe fişa chestionar rezultatul (admis sau respins) şi îl va comunica

candidatului imediat după susŃinerea interviului. Completarea fişei chestionar este notată

cu maxim 4 puncte, iar interviul este notat cu maxim 6 puncte. Afişarea listelor finale cu

persoanele admise se va face la data de 30 septembrie.

Înscrierea studentului/ei în anul I se face la cererea acestuia, în maximum 10 zile de

la data la care a fost declarat admis, dacă are dosarul complet, a achitat integral sau prima

rată a taxei de şcolarizare, a completat şi semnat fişa de înscriere şi contractul de studii.

Fiecare student este înscris în registrul matricol, sub număr unic, valabil pentru întreaga

perioadă de şcolarizare, în facultatea respectivă.

Înmatricularea studenŃilor în anul I de studii pentru forma IFR se face după

admiterea acestora, pe baza Contractului angajament anual de studii, care conŃine obligaŃiile

şi drepturile părŃilor. Contractul este semnat de ambele părŃi în original, o copie a acestuia

fiind înmânată candidatului. Contractul de şcolarizare în cauză, specifică în mod exact

specializarea, durata studiilor, diploma obŃinută la absolvire, serviciile oferite, facilităŃile şi

toate obligaŃiile de care Facultatea este răspunzătoare, drepturile şi obligaŃiile financiare şi de

studiu ale candidatului, obligativitatea asigurării materialelor necesare instruirii individuale,

condiŃiile de retragere şi rambursare a taxelor de studiu. ConŃinutul contractelor anuale

reglementează parcurgerea planurilor anuale de învăŃământ în sistemul de credite

transferabile.

Pentru asigurarea unei asimilări adecvate a volumului de cunoştinŃe teoretice şi

practice, formaŃiunile de studiu au fost alcătuite în conformitate cu normele legale adică

numărul maxim de 30 de studenŃi în grupă. Promovarea trecerea dintr-un an de studii în

altul se face acumulând minim de 30 de credite. Procedura de promovare a doi ani de

studii în unul singur este exclusă la ciclul de învăŃământ de 3 ani.

Transferul studenŃilor între instituŃiile de învăŃământ superior, facultăŃi şi specializări

se face conform normelor legale şi niciodată pe parcursul anului de învăŃământ. La transfer

se are în vedere analiza conŃinutului foii matricole şi a creditelor aferente fiecărei discipline

10

pentru a se putea fixa examenele de diferenŃă şi omologarea notelor şi creditelor în cauză.

Toate aspectele legate de desfăşurarea activităŃilor didactice se regăsesc prezentate în detaliu

şi în Regulamentul privind activitatea profesională a studenŃilor.

FacilităŃi pentru admitere

• Taxe de şcolarizare moderate, cu posibilitatea de achitare în 3 rate;

• Scutire de taxa de înscriere la admitere pentru candidaŃii fii de Ńărani, cadre didactice

din învăŃământul preuniversitar, pensionari;

• Cursuri, consultaŃii, lecŃii de sinteză, dezbaterii, teste de evaluare prezentate prin

intermediul posturilor proprii de televiziune (TvRM) şi radio (Radio România de Mâine) şi al

publicaŃiei Opinia naŃională;

• Cazare în căminele proprii din Bucureşti.

BAZA MATERIALĂ A FACULTĂłII DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI

RELAłII PUBLICE

Activitatea didactică şi de cercetare a FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii

Publice se desfăşoară la sediul din Bucureşti, Str. Fabricii, Nr. 46 G, sect. 6, cod poştal

060821.

FJCRP dispune de spaŃii de învăŃământ, administrative şi de pregătire individuală sau

asistată, de laboratoare, de spaŃii pentru publicitate, de unităŃi specializate pentru realizarea

materialelor didactice, distribuŃia şi gestionarea acestora.

Universitatea asigură FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice spaŃii de

învăŃământ corespunzătoare desfăşurării activităŃilor didactice şi de cercetare.

SpaŃiile de învăŃământ (săli de seminarii, laboratoare, baze sportive, etc.) ce deservesc

programul de licenŃă, îndeplinesc cerinŃele normative obligatorii privind capacitatea acestora

per student: minim 1 mp/loc în sălile de curs; minim 1,4 mp./loc în sălile de seminar; minim

2,5 mp./loc în laboratoarele de informatică, minim 1,5 mp./loc în spaŃiile bibliotecii.

Clădirile în care se desfăşoară activităŃile didactice dispun de un număr însemnat de

săli de curs, săli de seminar, respectiv laboratoare, care satisfac pe deplin cerinŃele actuale şi

de perspectivă.

Sălile de seminarizare, de lucrări practice şi laboratoare folosite de cursanŃi, dispun de

echipamente tehnice de învăŃare, evaluare, predare şi comunicare care facilitează activitatea

cadrului didactic şi receptivitatea fiecărui student (calculator, videoproiector, retroproiector) şi

care permite centrarea activităŃii didactice pe student. De exemplu, în sălile de calculatoare

11

sunt puse la dispoziŃia studenŃilor peste 235 de calculatoare, 6 soft-uri asigurate dintre care 6

cu licenŃă. Prin caracteristicile create (ambianŃă, luminozitate, dotare), este asigurată

desfăşurarea normală a activităŃii didactice. Aceste caracteristici sunt în concordanŃă şi cu

normele tehnice de siguranŃă şi igienico-sanitare în vigoare.

Totodată, studenŃii FJCRP dispun de un laborator fotojurnalism, un laborator radio,

laborator TV, un studio emisie radio, o sală producŃie radio, o sală redacŃie radio, două săli

studiou TV, două săli de regie Tv., un studio-aulă, o regie-aulă.

Dotarea laboratoarelor (de informatică, radio, televiziune, fotojurnalism) în scop

didactic, una dintre preocupările majore ale conducerii UniversităŃii Spiru Haret, satisface

cerinŃele de pregătire ştiinŃifică, metodică şi practică a studenŃilor asigurând parcurgerea

corespunzătoare a disciplinelor din planul de învăŃământ şi îndeplinirea obiectivelor generale

şi specifice ale programului.

Facultatea asigură studenŃilor o bibliotecă ce dispune de un fond de carte cu peste

15.000 de volume şi publicaŃii periodice, suporturi electronice pentru desfăşurarea activităŃilor

de laborator şi seminar, tratate, cursuri şi sinteze ale cursurilor în format electronic, dar şi de o

sală de lectură.

În cadrul FJCRP există şi bibliotecă electronică, virtuală.

Fiecare cadru didactic, în bibliografia pe care a prevăzut-o în programa analitică, a

avut în vedere în primul rând fondul de carte existent în Bibliotecă în prezent şi posibile

achiziŃii în viitorul apropiat. Toate cursurile şi volumele de specialitate publicate la Editura

FundaŃiei România de Mâine se regăsesc în Biblioteca facultăŃii într-un număr suficient de

exemplare pentru consultare. În mod continuu se achiziŃionează noutăŃile în domeniu şi se fac

abonamente la reviste de specialitate din Ńară şi străinătate.

SpaŃiile bibliotecii (minim 1,5 mp./loc) şi dotările acestora cu fondul de carte, satisfac

cerinŃele minimale exprimate prin raportul număr de publicaŃii de specialitate la numărul de

studenŃi şi acoperă problematica tuturor disciplinelor din planul de învăŃământ.

Biblioteca este conectată la Internet pentru a putea Ńine legătura cu studenŃii şi a

răspunde la solicitările acestora privind fondul de carte şi volumele disponibile pentru

împrumut existente în bibliotecă.

Facultatea dispune şi de Centrul de cercetare ştiinŃifică în care au acces toŃi studenŃii

cuprinşi în proiectele de cercetare.

La nivelul UniversităŃii Spiru Haret funcŃionează Departamentul IT, departament care

are ca scop dezvoltarea şi asigurarea unei bune funcŃionări a sistemului informatic şi

informaŃional la nivelul întregii instituŃii. Departamentul IT are două direcŃii, una care

12

administrează web-site-ul şi o altă direcŃie care răspunde de Platforma e-Learning

BlackBoard.

Încă din anul universitar 2000-2001, USH a dat în funcŃiune un modern complex

multifuncŃional studenŃesc – Clubul FundaŃiei România de Mâine şi al UniversităŃii Spiru

Haret, situat în Bd. Metalurgiei nr. 87.

Căminele UniversităŃii, în care sunt cazaŃi şi studenŃii FacultăŃii de Jurnalism,

Comunicare şi RelaŃii Publice, situate în Bucureşti Aleea MoldoviŃa nr. 5-10 şi Bd.

Energeticienilor nr. 9-11 totalizează 1.200 locuri şi funcŃionează în conformitate cu

prevederile din Regulamentul privind organizarea, administrarea şi funcŃionarea căminelor

studenŃeşti.

Universitatea, implicit Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice, oferă

studenŃilor condiŃii deosebite pentru practicarea activităŃilor sportive în cadrul Complexului

sportiv, situat în Şos. Berceni nr. 104, care cuprinde: stadion cu o capacitate de 10.000 locuri,

terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal şi baschet.

StudenŃii beneficiază şi de alte drepturi şi facilităŃi cum ar fi: scutirea plăŃii taxei de

înscriere pentru admitere pentru fiii de Ńărani, cadre didactice, pensionari şi şomeri; taxe de

şcolarizare moderate achitabile în 3 rate; cursuri tipărite, realizate în editura şi complexul

tipografic proprii, participarea la activităŃile didactice, ştiinŃifice, cultural-artistice şi sportive,

care se desfăşoară în Universitate; dreptul de acces în platforma e-Learning Blackboard şi de

utilizare a tuturor facilităŃilor programului informatic; solicitarea de consultaŃii şi alte forme de

asistenŃă academică din partea cadrelor didactice; implicarea în programele de cercetare

ştiinŃifică ale catedrelor, participarea în colective complexe de cercetare, participare cu lucrări

proprii la sesiunile ştiinŃifice ale facultăŃi sau la alte manifestări ştiinŃifice organizate în

Universitate.

StudenŃii USH pot obŃine încă din timpul facultăŃii atestatul de limbă străină.

Deci, resursele materiale includ spaŃii de învăŃământ, administrative şi de pregătire

individuală sau asistată, laboratoare didactice şi spaŃii de publicitate, unităŃi specializate pentru

realizarea materialelor didactice, distribuŃia şi gestionarea acestora.

13

STRUCTURA PROGRAMELOR DE STUDIU IFR DESFĂŞURAREA ACTIVITĂłII DIDACTICE ŞI DE CERCETARE

Având în vedere misiunea şi obiectivele, FJCRP, specializarea Jurnalism are

programe de studii unitare ca structură, indiferent de forma de învăŃământ. În acest sens,

FJCRP a elaborat un Plan de învăŃământ pentru IFR identic cu cel de la forma de

învăŃământ ZI, astfel încât să asigure studentului de la IFR o pregătire echivalentă cu cea a

studentului la forma de învăŃământ de ZI.

Forma de InvăŃământ cu FrecvenŃă Redusă se adresează persoanelor care în

cursul săptămânii sunt angajate în diferite activităŃi şi nu se pot încadra în orarul de

învăŃământ al cursurilor de zi. Oferta vine în sprijinul persoanelor care optează pentru a-şi

administra propriul proces de învăŃare şi pot frecventa activităŃi didactice

(seminare/laboratoare) numai vineri, după orele 16, sâmbăta şi duminica.

Având în vedere specificul IFR, Planul de învăŃământ are aceeaşi structură cu cel de

la forma de zi, dar orele de curs sunt înlocuite cu studiul individual. Deci, cadrele didactice

desfăşoară numai activităŃi de seminarii, ateliere, lucrări practice şi realizare de

proiecte.

Studiul individual, care înlocuieşte activitatea de predare de la cursurile de ZI, este

realizat de fiecare student pe baza resurselor de învăŃare distribuite de la începutul anului sau

existente în biblioteca facultăŃii: cursurile publicate de titularii de disciplină la Editura

FundaŃiei România de Mâine sau la alte edituri, cursurile existente în biblioteca virtuală,

cursurile imprimate pe CD-uri, DVD-uri, prezentările efectuate de cadrele didactice la

postul de Televiziune România de Mâine, bibliografia recomandată. Examinarea finală

solicită aceleaşi cunoştinŃele ca şi la cursurile de zi.

Vinerea p.m., sâmbăta şi duminica studenŃii vin la facultate pentru activităŃile faŃă în

faŃă la care cadrele didactice vor efectua seminarii pe baza studiului individual efectuat

sistematic de studenŃi, abordând metoda dialogului şi a discuŃiilor deschise, generând o

atmosferă, de parteneriat, prin care studentul să câştige încrederea în forŃele proprii şi dorinŃa

de a aprofunda anumite aspecte. Lucrările practice au rolul de a forma o serie de deprinderi

specifice fiecărei discipline, competenŃe şi abilităŃi practice utile în activităŃile viitoare. Tot

în cadrul acestor ore, studenŃii vor avea, la anumite discipline, posibilitatea de a aprofunda

metodologia de realizare a unui studiu sau a unui proiect respectând regulile deontologiei

profesionale şi etica cercetării ştiinŃifice.

Toate aceste activităŃi se vor desfăşura în concordanŃă cu obiectivele şi misiunea

asumate. Prin pregătirea realizată la seminarii, laboratoare şi lucrări practice, studenŃii sunt

14

ajutaŃi să deprindă tehnicile de lucru cu instrumente şi aparate de cercetare, metodele de

prelucrare a datelor şi de interpretare a rezultatelor, analiza şi reprezentarea grafică a

acestora. Lucrările practice sunt asigurate în laboratoarele (de radio, televiziune,

fotojurnalism, informatică) dotate cu instrumente şi materiale specifice pentru anumite

categorii de discipline, în conformitate cu normativele în vigoare.

Prin disciplinele alese, planul de învăŃământ este bine structurat şi este caracterizat

atât prin stabilitate şi continuitate, cât şi prin flexibilitate şi adaptabilitate dinamică la

cerinŃele societăŃii moderne cu o alocare a fondului de timp corespunzătoare misiunii

facultăŃii şi standardelor. Modulele specifice din planul de învăŃământ răspund cerinŃelor

aquis-ului comunitar, prezentării mecanismelor şi instituŃiilor europene, dând posibilitatea

studentului să opteze pentru anumite discipline.

FuncŃionarea programului universitar de studiu, respectiv Jurnalism, la forma IFR se

bazează pe principiile generale folosite la forma de învăŃământ la Zi, precum şi pe

standardele şi procedurile specifice formei IFR. Programul IFR pentru studii universitare de

licenŃă este organizat pe baza Planurilor de învăŃământ aprobate pentru aceeaşi specializare

ca pentru învăŃământul la Zi. Planul de învăŃământ este realizat Ńinând cont de standardele

ARACIS şi armonizat cu legislaŃia internă şi cu cea comunitară, având la bază sistemul

european de credite transferabile ECTS.

Disciplinele, numărul de credite repartizat disciplinelor, precum şi forma de verificare

finală se menŃin ca în planul de învăŃământ ca la Zi.

Pentru a răspunde actualelor exigenŃe, conducerea FJCRP a consultat pe internet

planurile de învăŃământ ale unor facultăŃi şi specializări de profil din Ńară, şi din Ńările Uniunii

Europene. S-a urmărit ca planurile de învăŃământ să fie compatibile cu planurile şi

programele de studii similare din statele Uniunii Europene şi din alte state ale lumii,

ponderea disciplinelor fiind exprimată în credite de studii ECTS, dar şi cu sistemul de

calificări naŃional/internaŃional.

În planul de învăŃământ s-a procedat la eşalonarea raŃională a disciplinelor, la

dispunerea lor logică, la combinări care să stimuleze spiritul creativ şi competitiv,

performanŃa şi calitatea.

Planurile de învăŃământ ale ambelor specializări cuprind discipline fundamentale,

discipline de specialitate în domeniu șșșși discipline complementare; de asemenea, disciplinele

sunt grupate şi după criteriul obligativităŃii în: discipline obligatorii, opŃionale şi facultative

în conformitate cu cerinŃele normative specifice pe domenii stabilite pe plan naŃional;

15

Disciplinele de studiu din planurile de învăŃământ sunt prevăzute într-o succesiune

logică, fiecare având delimitate şi definite clar competenŃele generale şi de specialitate la

nivelul studiilor de licenŃă, în corelaŃie cu cele de masterat. În acest sens, este clar delimitată

compatibilitatea cu cadrul – naŃional - de calificări impus de Legea nr. 213 din 2004,

precum şi deplina compatibilitate cu planurile şi programele de studii similare din alte state

ale UE şi din alte state ale lumii, ponderea disciplinelor fiind exprimată în credite de studii

ECTS.

Disciplinele de studiu cuprinse în planurile de învăŃământ au programe analitice în

care sunt precizate obiectivele disciplinei, competenŃele, abilităŃile obŃinute de studenŃi,

conŃinutul tematic de bază, bibliografia obligatorie, facultativă, repartizarea numărului de

ore de curs, seminar şi activităŃi aplicative pe teme şi sistemul de evaluare al studenŃilor. Ele

certifică consistenŃa şi caracterul structurat al programului de studiu, precum şi

corespondenŃa dintre modul în care este proiectată evaluarea şi competenŃele cognitive şi

profesionale asumate de fiecare disciplină în parte.

Fiecare an de studiu este prevăzut cu 60 de credite. Numărul total de credite

transferabile, conform Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS), este de 180.

Transferul de credite în interiorul UniversităŃii „Spiru Haret”: Alocarea de credite

pentru disciplinele din planul de învăŃământ „se face în conformitate cu practica universitară

internaŃională, urmând metodologia Sistemului European de Credite Transferabile, potrivit

căruia 60 de credite reprezintă echivalentul numeric pentru cantitatea normală de muncă

specifică unui an universitar, iar 30 de credite corespund, de obicei, unui semestru de

învăŃământ superior”.

Depăşirea acestui număr normal de credite se poate face prin frecventarea şi

promovarea de discipline facultative cuprinse în planul de învăŃământ al fiecărui an /

semestru sau cursuri predate la alte specializări.

Alocarea de credite are în vedere toate disciplinele (obligatorii, opŃionale şi

facultative) inclusiv practica de specialitate.

La alocarea numărului de credite pentru o disciplină se are în vedere cantitatea de

muncă necesară pentru promovare. Aceasta vizează orele de prezenŃă fizică la cursuri,

seminarii, lucrări practice, dar şi studiul individual, elaborarea de lucrări sau activităŃi de

cercetare etc.

Sistemul European de Credite Transferabile facilitează mobilitatea studenŃilor pentru

echivalarea unor examene deja susŃinute, în cazul în care aceştia se transferă la o altă

facultate de învăŃământ superior din România sau din Europa.

16

Nomenclatorul disciplinelor cuprinse în planul de învăŃământ şi conŃinutul acestor

discipline, precizat prin programele analitice, corespund domeniului de licenŃă şi programului

de studii fiind conforme cu misiunea declarată şi în concordanŃă cu standardele ARACIS

pentru domeniul ŞtiinŃe ale Comunicării.

Disciplinele facultative, indiferent de semestrul de studii în care sunt prevăzute în

Planul de învăŃământ, se încheie cu o probă de verificare, iar punctele credit care li se

atribuie sunt peste cele 30 ale semestrului respectiv;

Raportul dintre orele de curs şi cele privind activităŃile didactice aplicative (seminarii,

laboratoare, proiecte, stagii de practică etc.) este în toŃi anii de studiu de 1/1, cu o abaterea

admisă de ± 20 %, după cum indică centralizarea:

De asemenea, din planul de învăŃământ1 rezultă şi îndeplinirea altor standarde

generale:

• discipline obligatorii: 40, deci 80% (normele ARACIS prevăd între 70 - 80%);

• discipline opŃionale: 10, deci 20 % (normele ARACIS prevăd între 20 - 30%);

• discipline fundamentale: 11, deci 27,5% (normele ARACIS prevăd între 20 - 30%);

• discipline de pregătire în domeniu şi în specialitate: 25, deci 62,5 % (normele ARACIS

prevăd între 55 - 65%);

• discipline complementare: 4, deci 10% (normele ARACIS prevăd între 5 - 15%).

Astfel, în anul I, care are trunchi comun pentru cele două specializări, sunt 15

discipline (plus două facultative) dintre care: 13 sunt obligatorii, 2 opŃionale, 4 fundamentale,

8 de pregătire în domeniu şi în specialitate, iar 1 complementară.

În anul II, la ambele specializări, sunt 19 discipline (plus 2 facultative) dintre care 15

discipline sunt obligatorii, 4 opŃionale, 4 fundamentale, 10 de pregătire în domeniu şi în

specialitate şi una complementară.

În anul III, la ambele specializări, sunt 16 discipline (plus 2 facultative) dintre care 12

discipline sunt obligatorii, 4 opŃionale, 3 fundamentale, 7 de pregătire în domeniu şi în

specialitate şi 2 complementare.

Prin intermediul disciplinelor impuse se urmăreşte asigurarea cunoştinŃelor de bază,

în timp ce prin intermediul celor opŃionale se asigură absolvenŃilor şanse suplimentare şi

mărirea paletei de competenŃe şi abilităŃi necesare pe piaŃa forŃei de muncă după obŃinerea

examenului de licenŃă.

Toate disciplinele definesc şi formează competenŃe generale şi de specialitate în

concordanŃă cu cerinŃele pieŃii şi cu necesitatea ca studenŃii să-şi poată continua studiile în

1 Anexă Planul de învăŃământ la specializarea Jurnalism, IFR, seria 2011-2014

17

cadrul ciclului de masterat şi de doctorat. Rolul formativ al fiecărei discipline şi competenŃele

oferite sunt evaluate prin creditele care însoŃesc fiecare disciplină.

Disciplinele studiate reflectă preocuparea noastră constantă pentru asigurarea

implementării sistemului calităŃii în educaŃie, respectarea indicatorilor de calitate,

aprofundarea cercetării ştiinŃifice.

În cazul disciplinelor opŃionale, studenŃii au posibilitatea de a alege disciplina (dintr-un

set de două) la care să susŃină examen.

În programul ambelor specializări se regăsesc, conform metodologiei, o disciplină de

informatică aplicativă, două limbi străine oficiale în UE (franceză/engleză), dar şi o

disciplină de iniŃiere în metodologia cercetării ştiinŃifice.

Începând cu anul II, în programul de studii universitare de licenŃă sunt prevăzute

stagii de cu un total de 90 de ore.

Pentru realizarea acestei activităŃi, au fost încheiate contracte/convenŃii de colaborare

cu diverse instituŃii, precizându-se locul şi perioada desfăşurării practicii, modul de

organizare şi îndrumare, responsabilii din partea facultăŃii şi ai respectivei instituŃii.

Peste 50% din formele de verificare ale disciplinelor de studii prevăzute în planul de

învăŃământ constau în examene.

În cadrul FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice se pune accentul pe

metodele moderne de proiectare a activităŃilor didactice centrate pe student. Se pune accentul

pe activităŃi practice şi simulări, prin următoarele metode:

• Ponderea mare acordată proiectelor practice individuale sau de grup,

• Antrenarea studenŃilor în activitatea de cercetare,

• Implicarea studenŃilor în cât mai multe cercuri de studii,

• Antrenarea studenŃilor în proiectele de tip POSDRU derulate de USH.

Cadrele didactice ce predau sau seminarizează în cadrul FacultăŃii de Jurnalism,

Comunicare şi RelaŃii Publice au o pregătire teoretică şi practică apreciată de mediul

academic românesc.

Precizăm că toŃi titularii de disciplină au titlul ştiinŃific de doctor sau sunt doctoranzi,

iar cadrele didactice care desfăşoară activităŃile de seminar au pregătire corespunzătoare şi

competenŃe în domeniul disciplinei seminarizate, aşa cum rezultă din documentele anexate.

Fiecare cadru didactic dispune de strategii, tehnici şi metode eficiente de predare sau

de seminarizare, potrivit conŃinutului programului de studiu, planului de învăŃământ şi

caracteristicilor studenŃilor. De regulă, în cadrul facultăŃii activitatea didactică se desfăşoară

18

folosind din plin tehnicile moderne de predare şi seminarizare oferite de tehnologia

informatizată. Prelegerea (metodă clasică) este completată cu utilizarea de dinamizatori ai

expunerii: retroproiector, prezentarea materialului în format Power Point (metodă modernă).

Se foloseşte în mod curent şi expunerea cu oponent (informarea unui student cu privire la

tema ce urmează a fi expusă pentru ca acesta să formuleze întrebări şi obiecŃii pertinente),

lucrul pe grupe (metodă modernă) etc. În acest sens, beneficiind de dotarea de ultimă

generaŃie, cursurile au un caracter pronunŃat interactiv, aplicaŃiile practice contribuind din

plin la reuşita învăŃării.

În întreaga activitate desfăşurată, cadrele didactice din cadrul FacultăŃii de Jurnalism,

Comunicare şi RelaŃii Publice beneficiază de cercetările şi analizele realizate periodic de

către Comisia de calitate din cadrul UniversităŃii Spiru Haret, de către Departamentul de

Asigurare a CalităŃii, folosind din plin materialele cuprinse în Manualul CalităŃii sau cele

puse la dispoziŃie de Oficiul de Audit al CalităŃii.

Fiecare cadru didactic dispune de strategii actualizate de predare pentru fiecare curs,

conforme cu programul de studiu, şi descrise în programele analitice. Programele analitice

se revizuiesc şi actualizează anual.

Cadrele didactice folosesc resurse moderne de interacŃiune cu studenŃii. Fiecare cadru

didactic are o adresa de e-mail şi, de asemenea, fiecare student are o adresă de e-mail în

campusul virtual al departamentului. Astfel, studenŃii pot adresa, prin e-mail, întrebări

profesorilor privind conŃinutul cursurilor, proiectelor sau privind evaluarea acestora etc.

Cadrele didactice au obligaŃia de a răspunde în timp util acestor solicitări.

Fiecare disciplină are o platformă on-line proprie în campusul virtual, unde cadrele

didactice prezintă: programul de consultaŃii on-line, programa şi bibliografia disciplinei,

materiale necesare desfăşurării cursurilor şi seminariilor, cerinŃele privind cursurile,

seminariile, laboratoarele şi atelierele.

Pagina de web găzduieşte un forum pentru fiecare disciplină, unde studenŃii adresează

întrebări şi comentarii şi unde primesc răspunsuri de la cadrele didactice şi de la ceilalŃi

colegi.

Cadrele didactice se folosesc pentru prelegeri şi dezbateri de resursele noilor

tehnologii - laptop şi videoproiector, calculatoare - proiectează materiale/filme/clipuri

documentare care au ca scop însuşirea mai rapidă a anumitor cunoştinŃe sublinierea

valenŃelor aplicative ale acestora.

Laboratoarele (de radio, tv., fotoziaristică şi de informatică mass-media) asigură

materialele necesare aplicaŃiilor care reclamă tehnici de ultimă generaŃie.

19

Cadrele didactice sunt pregătite special în domeniul predării la nivel universitar şi se

reunesc în grupuri de dezbatere pentru a discuta metodologia predării. Acestea au, pe lângă

competenŃele de predare, şi competenŃe de consiliere, monitorizare şi facilitare a proceselor

de învăŃare. Cadrele didactice discută permanent metodele de predare folosite şi vin cu soluŃii

privind creşterea interactivităŃii actului didactic, pentru aceste activităŃi fiind disponibil un

spaŃiu de întâlnire a cadrelor didactice. În programul de studii sunt integrate stagii de

practică. Coordonatorii practicii de specialitate, sprijiniŃi de toate cadrele didactice, se

implică activ în identificarea şi obŃinerea acordului unor instituŃii din domeniul public şi

privat care pot primi studenŃi pentru perioada practicii. De asemenea, studenŃii sunt angrenaŃi

în proiectele de cercetare ale facultăŃii sub îndrumarea profesorilor, participând atât la

elaborarea metodologiei, cât şi la colectarea datelor şi interpretarea rezultatelor.

În cadrul FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice, profesorii au ore

de permanenŃă la dispoziŃia studenŃilor şi personalizează îndrumarea la cererea studentului.

Pentru a veni în sprijinul studenŃilor, există câte un tutore pentru fiecare an de studiu.

Tutorele de an are întâlniri periodice cu studenŃii, discută eventualele probleme, propune

soluŃii şi ia cunoştinŃă de iniŃiativele studenŃilor.

De asemenea, în FJCRP există şi alte forme de asociere între un profesor şi un grup

de studenŃi. De exemplu, pentru fiecare grupă de studenŃi există un reprezentant al acestora

ales prin vot. Acesta facilitează comunicarea cu secretariatul şi conducerea facultăŃii sau

departamentului, face cunoscute doleanŃele, nemulŃumirile sau problemele colegilor săi.

ACTIVITATEA DE CERCETARE ŞTIINłIFICĂ

Pornind de la misiunea şi obiectivele strategice organizaŃionale, FJCRP şi-a conturat

o strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung cuprinsă în documente programatice,

adoptate de Consiliul facultăŃii. Cele mai reprezentative documente programatice privind

activitatea de cercetare ştiinŃifică sunt:

1. DirecŃiile strategice de cercetare ştiinŃifică care prezintă strategia de cercetare a

facultăŃii pe o perioadă de 4 ani, fiind identificate 11 direcŃii generale de cercetare. Dintre

aceste direcŃii, putem menŃiona (fără însă a realiza o ierarhizare a acestor criterii, pe care le

considerăm de importanŃă egală):

• continuarea cercetării ştiinŃifice fundamentale pentru implicarea în granturi şi

contracte de cercetare, realizarea unor parteneriate editorial-ştiinŃifice la nivel

20

internaŃional, precum şi publicarea rezultatelor cercetării ştiinŃifice în reviste cotate

ISI sau indexate BDI.

• documentarea ştiinŃifică şi investigaŃia metodologică pentru elaborarea manualelor

pentru disciplinele din planul de învăŃământ.

2. Planul anual de cercetare ştiinŃifică, care conŃine obiective specifice ale activităŃii

de cercetare, stabilite în urma unui efort de operaŃionalizare a direcŃiilor de cercetare.

Aceeaşi atenŃie este acordată şi următoarelor activităŃi:

• organizarea de conferinŃe naŃionale şi internaŃionale, cu participarea studenŃilor,

cadrelor didactice.

• realizarea unor parteneriate editorial-ştiinŃifice cu parteneri din străinătate

• propunerea de dezbateri pe teme de interes, Ńinând cont de evoluŃiile de pe piaŃa

muncii şi de specializarea FJCRP, precum şi de interesele specifice ale cadrelor

didactice şi studenŃilor facultăŃii;

• Sesiunile ştiinŃifice ale cadrelor didactice şi ale studenŃilor FJCRP, în cadrul cărora se

prezintă şi se validează rezultatele cercetărilor ştiinŃifice proprii;

• Realizarea de «produse de cercetare» prin derulare de contracte şi granturi de

cercetare

• Implicarea unui număr cât mai mare de studenŃi în programe de mobilităŃi

universitare.

SPECIFICUL PROGRAMELOR DE STUDIU PENTRU IFR

DiferenŃierea programului de studii IFR se realizează mai ales prin resursele didactice

puse la dispoziŃia studenŃilor, prin modul lor de prezentare şi distribuire, prin utilizarea

tehnologiilor informatice şi prin asigurarea suportului tutorial.

Pentru disciplinele prevăzute în planul de învăŃământ este asigurat un material didactic

corespunzător, atât în format clasic prin cursuri publicate preponderent la Editura FundaŃiei

România de Mâine, cât şi în format electronic. Materialele didactice atât cele tipărite, cât şi

cele pe suport magnetic/electronic corespund cu programa analitică fiind structurate conform

acesteia, alcătuite pe module. Acestea se pot găsi sub forma cursurilor tipărite, a cursurilor pe

suport magnetic/electronic (casete video/audio, CD/DVD-uri, stick), a sintezelor atât pe

suport tradiŃional (hârtie), cât şi pe suport electronic.

Cursurile tipărite respectă următoarea schemă: titlul disciplinei; numele titularului de

disciplină (autor); adresa de e-mail a titularului de disciplină; introducere în conŃinutul

21

disciplinei; precizări-indicaŃii asupra conŃinutului; cuvinte/termeni/expresii cheie;

bibliografia obligatorie; bibliografia suplimentară; bibliografia facultativă; testul de

autoevaluare; lista orientativă cu teme pentru referate-eseu/studii de caz; precizări privind

întocmirea temelor (pentru clarificarea şi consolidarea cunoştinŃelor), transmiterea şi

evaluarea conŃinutului acestora.

Titularii de discipline procedează la sistematizarea materialului didactic prin

raŃionalizări succesive, care sugerează semnificaŃii şi efort mai larg din partea studenŃilor

pentru „căutare”, respectiv pentru parcurgerea bibliografiei (îndeosebi a celei obligatorii) şi a

testelor de autoevaluare, odată cu inscripŃionarea conŃinutului materialului de studiu în care

se regăsesc inserate hypertexte (operaŃionalizarea cunoştinŃelor în adâncime).

Conform contractului încheiat la începutul fiecărui an de studii, studentul poate

achiziŃiona un set de resurse de învăŃare la care se adaugă programele analitice, orarul şi

calendarul activităŃilor faŃă în faŃă. În plus, în biblioteca facultăŃii există o serie de cursuri

universitare, crestomaŃii, antologii, reviste de specialitate care pot fi consultate deoarece

oferta de carte pentru documentare este foarte generoasă. Cursurile tipărite în cadrul Editurii

FundaŃiei România de Mâine sunt puse la dispoziŃia studenŃilor IFR sub forma unor pachete

de manuale sau sunt distribuite separate, fără nici o taxă suplimentară. În mod complementar

se asigură sinteze ale cursurilor, pe fiecare an de studii în parte, aceste materiale fiind oferite

gratuit studenŃilor IFR;

Casetele video, conŃinând sinteza expresivă a cursurilor, se regăsesc în Videoteca

TvRM (http://www.tvrm.ro/).

CD-uri şi DVD-uri care conŃin sinteze online ale disciplinelor de studiu, care pot fi

puse la dispoziŃia studenŃilor din Videoteca TvRM.

Biblioteca Virtuală, ce conŃine în arhivele sale electronice sintezele online ale

cursurilor (http://www.spiruharet.ro/facultati/biblioteca.php?id=25).

La asigurarea unei bune pregătiri prin studiu individual contribuie în foarte mare

măsură şi postul de Televiziune România de Mâine care are în program o serie de dezbateri

pe principalele probleme legate de temele din programele analitice. La aceste dezbateri

participă cadrele didactice titulare de disciplină care abordează pe baza celor mai noi

informaŃii o serie de aspecte care vin în ajutorul studenŃilor interesaŃi de pregătirea lor.

� TvRM EducaŃional (http://www.tvrm.ro/initialeducational.htm) şi TvRM Cultural

(http://www.tvrm.ro/tvrmc/initialcultural.htm), care transmit cursuri, prelegeri, dezbateri,

emisiuni de tip avizier video-colectiv, jurnalul studenŃesc. La TvRM EducaŃional se

transmite zilnic o emisiune specială numită Teleamfiteatru, în care profesorii prezintă teme

22

de curs. De asemenea, sunt operaŃionalizate alte emisiuni prin care studenŃii de la forma IFR

pot urmări dezbateri sau pot intra în dialog direct cu profesorii precum: Academica,

Haretiştii, Contrapunct, Invitatul de la ora 13, Un răspuns pentru fiecare, Apel telefonic.

Toate acestea au drept scop facilitarea contactului, a interacŃiunii student IFR - profesor.

� Radio România de Mâine – StudenŃesc este postul de radio naŃional, universitar şi

cultural al universităŃii şi transmite dezbateri, prelegeri, jurnal studenŃesc ş.a., emisiuni care

contribuie la buna pregătire profesională a studenŃilor IFR (http://www.radiorm.ro/). Postul

de televiziune TvRM şi cel de radio RRM, naŃional, universitar şi cultural proprii operează cu

emisiuni cu caracter didactic universitar şi cu emisiuni culturale şi de informare.

Odată configurate electronic cursurile sunt amplasate în: a. Biblioteca virtuală a

facultăŃii, pe reŃeaua Internet (http://www.spiruharet.ro/facultati/biblioteca.php?id=25), b. pe

suportul provizoriu tipărit pentru a fi folosit în procesul de înregistrare audio-video, c. pe

CD-uri, DVD-uri şi Memory Stick-uri pentru folosire pe computere.

La cerere, studenŃii IFR pot viziona emisiunile aferente disciplinelor de studiu:

- în mod individual. StudenŃii IFR au posibilitatea captării cu ajutorul antenelor

parabolice proprii, de pe satelit, a emisiunilor posturilor TvRM (prin Digi Satelit şi/sau prin

RCS&RDS);

- reŃelele de distribuŃie prin cablu a emisiunilor diferitelor posturi de televiziune care

preiau programele TvRM şi le oferă în Bucureşti şi în orice localitate din Ńară şi străinătate

abonaŃilor lor obişnuiŃi (prin Digi Cablu şi/sau RCS&RDS).

- prin vizionarea pe Internet a canalelor TvRM EducaŃional şi TvRM Cultural, în

direct, în timp real, în orice locaŃie din lume la care există posibilitatea de logare la Internet,

24 de ore din 24 în raport cu fusul orar local (http://www.tvrm.ro/).

Un alt suport pentru cursuri este Memory Stick-uri: În principal, formulele de

prezentare a resurselor de studiu tipărite pot fi distribuite studenŃilor IFR în format „Word”,

„PDF” sau „PowerPoint” pe suporturi de tip Memory Stick.

Concomitent, formulele de cursuri produse în regim audio-video se amplasează

complementar pe acelaşi suport de tip Memory Stick. Aceste reprezentări beneficiază de

formule de extensie a cunoştinŃelor prin hypertexte şi multilegături cu alte resurse din alte

Biblioteci virtuale sau de pe site-uri din Ńară şi din străinătate care conŃin materiale de

învăŃare din domeniul disciplinelor prevăzute în Planul de învăŃământ.

În raport cu nivelul de pregătire preuniversitară a studenŃilor, în funcŃie de

disponibilităŃile proprii de infrastructură de telecomunicare (computer şi legătura la Internet)

23

şi Ńinând seama de abilităŃile şi capacitatea individuală a fiecăruia, cei ce învaŃă optează

pentru o variantă de resursă de învăŃare: de la nivel clasic (cartea tipărită, tradiŃională) până la

formule ultramoderne de acces la resursele de studiu prin satelit, hypertexte şi învăŃare

colaborativă în timp real, interactivă.

Laboratoarele de informatică ale UniversităŃii Spiru Haret dispun de tehnica necesară

pentru imprimarea pe discuri de tip CD sau DVD a cursurilor aferente disciplinelor din

Planul de învăŃământ al FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice. Aceste

materiale pot fi inscripŃionate cu echipamentul electronic din dotarea facultăŃii.

Având în vedere că manualele tipărite sunt tehnoredactate în laboratoarele proprii

specializate ale universităŃii, conŃinutul acestora este în primă fază arhivat electronic. Această

arhivare electronică serveşte ca bază pentru inscripŃionarea conŃinutului fiecărui curs pe

suport CD/DVD.

Una dintre formulele principale prin care studenŃii IFR sunt în contact permanent cu

profesorii este cea prin Internet. Fiecare cadru didactic are o adresă electronică (cont) pe site-

ul UniversităŃii Spiru Haret, respectiv al FJCRP ceea ce le conferă studenŃilor IFR

posibilitatea de a coresponda permanent cu profesorii titulari de disciplină pentru orice

problemă apărută realizându-se astfel consultaŃii în timp real, la distanŃă. Pe site-ul

UniversităŃii Spiru Haret se întâlneşte rubrica „În dialog cu facultatea”, destinată studenŃilor

IFR. În afară de consultaŃiile virtuale, cadrele didactice din FJCRP oferă la sediul facultăŃii

consultaŃii conform programelor afişate.

În cadrul consultaŃiilor, pe lângă alte activităŃi, cadrele didactice explică (de regulă, la

începutul anului universitar) modul în care studenŃii IFR pot operaŃionaliza instrucŃiunile de

studiu şi resursele de învăŃare pentru eficientizarea pregătirii lor profesionale în formulă IFR.

Accesând pagina web a FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice este

deschisă o fereastră electronică în paginile căreia sunt întâlnite instrucŃiuni, informaŃii,

precum şi localizarea însemnelor Bibliotecii Virtuale. Intrarea în Biblioteca Virtuală se

realizează folosind Codul Numeric Personal (user name) şi o Parolă (password) actualizate

periodic.

Odată ce au accesat Biblioteca electronică studenŃii IFR identifică FJCRP la care sunt

înscrişi pentru studiu. Ei regăsesc vizibil numele persoanelor din conducerea facultăŃii

(decan, cancelar, titulari de disciplină, tutori, conducători de discipline) cărora li se pot

adresa operativ prin poşta electronică (e-mail). Prin procedura Outlook Express, accesând

numele cadrului didactic titular de disciplină studenŃii IFR pot coresponda electronic cu

acesta. Totodată, sunt oferite legăturile online (link-uri) cu principalele biblioteci din Ńară şi

24

unele din străinătate. Biblioteca virtuală are inserate legături actualizate (cu posibilităŃi de

acces) la diferite publicaŃii de specialitate (periodice ş.a.) în limba română şi în limbi străine.

Sistemul instrucŃional de ansamblu aferent FJCRP este structurat pe module

operaŃionale care furnizează studenŃilor IFR în mod organizat, direcŃionat şi coerent

informaŃii şi feed-back-uri corective pentru cei ce învaŃă să dobândească abilităŃi şi deprinderi

pentru a se angaja şi regăsi integraŃi în procesul de învăŃare pe care şi-l asumă mizând în

principal pe efortul personal, individual. În acest fel, comunitatea academică la Universitatea

Spiru Haret formată din studenŃi IFR, cadre didactice şi administratori, respectiv facilitatori

ai procesului de învăŃare se dovedeşte a fi extrem de flexibilă, eficientă şi vine în

întâmpinarea fiecărui student IFR (întregul învăŃământ fiind centrat pe student) spre a-i oferi

şanse reale de angajament propriu în procesul de învăŃare şi imersiune în sistemul

instrucŃional aferent profesiunii pentru care se pregăteşte în regim superior.

EVALUAREA PERFORMANłELOR STUDENłILOR

Evaluarea performanŃelor obŃinute de studenŃi în cadrul FJCRP îndeplineşte funcŃii

importante pentru întregul proces educaŃional, deoarece prin evaluare se măsoară şi apreciază

cunoştinŃele şi deprinderile, se selectează şi ierarhizează studenŃii, se motivează (formează,

educă), se dă posibilitatea unui control permanent (diagnoza curentă şi prognoza) şi astfel se

creează posibilitatea introducerii ameliorărilor necesare.

Evaluarea studenŃilor se realizează prin forme specifice în raport cu programele de

studiu şi cursurile cuprinse în planurile de învăŃământ propuse. Procedurile de evaluare

continuă sunt asigurate în cadrul întâlnirilor directe faŃă în faŃă şi au forme specifice stabilite

de titularii de disciplină. Ponderea acestora în evaluarea finală se stabileşte de către titularul

disciplinei, este specificată în programa analitică şi planificată în calendarul disciplinei.

Perioada de examinare este clar specificată în calendarul disciplinei, adusă la

cunoştinŃa studenŃilor, iar evaluarea propriu-zisă se realizează numai în prezenŃa titularilor de

disciplină.

Sistemele de evaluare a studenŃilor cuprind atât forme de evaluare permanentă, pe

parcursul întregului semestru (referate, evaluări în timpul semestrului, participare activă la

seminarii), cât şi forme de evaluare finală (examene, teste).

În cadrul FJCRP, evaluarea cunoştinŃelor studenŃilor se realizează în două etape: o

evaluare pe parcursul semestrului, care presupune promovarea a trei teste de verificare şi o

evaluare finală prin utilizarea Platformei e-learning Blackboard, un sistem modern de

evaluare, folosit în prezent de peste 3600 universităŃi din întreaga lume. Această formă de

25

evaluare asigură competitivitatea facultăŃii şi încadrarea acesteia în rândul celor mai

performante instituŃii de învăŃământ din România şi din Europa. Punctajul obŃinut la testele

de evaluare pe parcurs este luat în considerare la acordarea notei finale. La examinare, pe

lângă titularul cursului, participă şi alte 2-3 cadre didactice din cadrul catedrei de specialitate.

Evaluarea studenŃilor se realizează în baza unei Proceduri-Procesul de evaluare a

studenŃilor, aprobată de către Senatul universităŃii. Precizăm că Manualul CalităŃii

ÎnvăŃământului şi Cercetării ŞtiinŃifice cuprinde metodologii şi regulamente privind

rezultatele învăŃării în general, evaluarea cunoştinŃelor, în special, acestea aplicându-se

consecvent şi în cadrul FJCRP. Regulamentul privind examinarea şi evaluarea studenŃilor,

împreună cu procedeele şi metodele de aplicare, se regăsesc în mod unitar în Manualul

CalităŃii, sunt afişate pe site-ul UniversităŃii (www.spiruharet.ro), fiind incluse în programele

analitice, în calendarul disciplinelor, asigurându-se astfel aducerea lor la cunoştinŃa tuturor

celor interesaŃi.

CERINłE PENTRU OBłINEREA DIPLOMEI DE LICENłĂ

Studiile la Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice a UniversităŃii Spiru

Haret se consideră încheiate în urma promovării tuturor examenelor de an şi a examenului de

licenŃă, organizat în conformitate cu prevederile Legii ÎnvăŃământului nr. 1/2011 şi ale Legii

nr. 88/1993 privind acreditarea instituŃiilor de învăŃământ superior şi recunoaşterea

diplomelor.

Examenul de licenŃă se organizează şi se desfăşoară pe baza criteriilor generale privind

finalizarea studiilor în învăŃământul superior, stabilite de Ministerul EducaŃiei, Cercetării,

Tineretului şi Sportului.

Examenul de licenŃă constă, în urma Hotărârii Senatului UniversităŃii Spiru Haret,

dintr-o probă, denumită Evaluarea cunoştinŃelor fundamentale şi de specialitate şi o a doua

probă, SusŃinerea unei lucrări de absolvire..

AbsolvenŃii care promovează examenul de licenŃă primesc titlul de licenŃiat, confirmat

de Diploma de LicenŃă şi Foaia matricolă/Suplimentul de Diplomă (care cuprinde şi

specializarea). Pentru aceasta, studenŃii trebuie să realizeze un total de 180 credite.

26

OFERTA DE INFORMATII PUBLICE

TransparenŃa publică a datelor şi informaŃiilor, în formă electronică, este realizată prin

pagina Internet a FJCRP, care dispune de link pe pagina internet a USH şi în formă tipărită

prin campanii de informare în interiorul USH, prin afişare la aviziere, prin informări scrise sau

orale.

FJCRP-USH promovează o politică de deschidere faŃă de societate şi mass-media. Astfel,

FJCRP asigură, în condiŃiile şi limitele prevăzute de lege, informarea corectă şi completă a

cetăŃenilor cu privire la informaŃiile datorate prin lege sau solicitate în acord cu aceasta.

InformaŃiile de interes public sunt grupate în două categorii: informaŃii publicate din

oficiu, FJCRP comunică din oficiu anumite informaŃii, potrivit Legii 544/2001 privind liberul

acces la informaŃii de interes public şi informaŃii oferite la cerere.

InformaŃiile despre programe de studiu, calificări şi diplome sunt puse la dispoziŃie atât

prin site-ul facultăŃii, cât şi prin broşura de admitere elaborată anual. InformaŃiile detaliate

despre cursuri sunt accesibile prin intermediul platformei on-line în secŃiunea publică a

acesteia.

Principalele medii de comunicare folosite sunt: site-ul universităŃii www.spiruharet.ro,

ce cuprinde ansamblul informaŃiilor privind calitatea educaŃiei şi a vieŃii studenŃilor din

spaŃiul universitar, programele de televiziune şi radio oferite de TvRM şi TvRM Cultural,

postul de Radio România de Mâine, Revista Opinia naŃională, ziare cu tiraj naŃional,

precum Suplimentul la Adevărul din data de 25.05.2010, Monitorul Oficial, ghidurile

pentru studii universitare de licenŃă tipărite la începutul fiecărui an universitar şi platforma

e-Learning Blackboard.

În acelaşi timp, o sursă importantă de informaŃii o constituie Manualul calităŃii

învăŃământului şi cercetării ştiinŃifice, conceput într-o structură amplă şi care tratează

întreaga problematică actuală a calităŃii.

Totodată, sunt oferite informaŃii celor interesaŃi prin pliante, broşuri, afişe, articole de

prezentare, anunŃuri publicitare, avizierul facultăŃii, etc. Nu în ultimul rând, Universitatea

Spiru Haret (implicit Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice) este prezentă la

numeroase evenimente: târguri, expoziŃii etc.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Aprobat în Şedinţa de Senat din Facultatea de JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE Departament: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII RECTOR Specializarea JURNALISM Conf. univ. dr. Aurelian A. Bondrea Forma de învăţământ: IFR Durata studiilor: 3 ani, 60 credite/an PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT (2011-2014)

ANUL I (anul universitar 2011/2012) Semestrul I Semestrul II

Nr. ore/sem Nr. ore/sem

Nr. crt.

Denumirea disciplinei

Cod

ul d

isci

plin

ei

Con

diţio

nări

(cod

)

S L P FV

Cr.

S L P FV Cr.

A. DISCIPLINE OBLIGATORII I. FUNDAMENTALE 1. Introducere în teoria comunicării FJCRP 1101 14 E 4 2. Introducere în sistemul mass-media FJCRP 1102 14 E 4 3. Tehnici de redactare FJCRP 1203 14 E 5 4. Tehnici şi strategii în comunicarea mediatică FJCRP 1204 14 E 5 II. DE SPECIALITATE 5. Introducere în radio FJCRP 1105 14 E 3 6. Discurs şi argumentare FJCRP 1106 14 E 3 7. Istoria presei româneşti FJCRP 1107 14 E 3 8. Tehnici de comunicare orală - laborator FJCRP 1108 28 Vp 3 9. Comunicarea cu presa şi valorile sociale FJCRP 1209 14 E 4 10. Tehnici de comunicare şi informare FJCRP 1210 28 E 4 11. Radio-laborator FJCRP 1211 42 Vp 4 12. Jurnalism tematic FJCRP 1112 14 E 3 III. COMPLEMENTARE

Dis

cipl

ine

impu

se (

DI)

13. Limba straina – Engleză I, II Limba straina - Franceză I, II

FJCRP 1113 FJCRP 1114

28 Cv 4 28 Cv 4

B. DISCIPLINE OPŢIONALE 14. Evoluţia şi diversitatea mijloacelor de

comunicare/ Psihologia comunicării FJCRP 1215 FJCRP 1216

14 Cv 3

DO

15. Cultură şi civilizaţie românească / Filosofia comunicării


14 Cv 4

C. DISIPLINE FACULTATIVE 16. Teoria acţiunii sociale FJCRP 1119 (28) (Cv) (4)

Dis

cipl

ine

fl

17 Sociolingvistică FJCRP 1220 (28) (Cv) (4) Total ore, probe şi credite pe semestru 154 6E+2Cv+1Vp 30 154 4E+2Cv+1Vp 30 Legendă: S-seminar, L-laborator, P-proiect, lucrări practice, FV-forma de verificare, Cr.-număr credite

D E C A N, DIRECTOR DEPARTAMENT,

Conf. univ. dr. Sofia Bratu Prof. univ. dr. Ioan Gâf-Deac

PROGRAMA ANALITICA

Denumirea disciplinei INTRODUCERE IN TEORIA COMUNICĂRII Codul disciplinei FJCRP 1101 Semestrul I Numărul de credite 4

Categoria formativă a disciplinei: DF - fundamentală, DG - generală, DS - de specialitate, DU - umanistă DF Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI - impusă, DO - opţională, DL - liber aleasă (facultativă) DI

Generale: Formarea unei culturi generale în aria ştiinţelor comunicării Prezentarea şi însuşirea aparatului conceptual specific domeniului comunicării Formarea şi dezvoltarea abilităţii de comunicare Cunoaşterea instrumentelor, surselor de documentare şi informare în domeniul comunicării Inventarierea şi interpretarea problemelor cu care se confruntă acest domeniu Pregătirea corespunzătoare a studenţilor pentru a se putea integra profesional pe piaţa muncii

Obiective Specifice:

Însuşirea definiţiilor comunicării, a elementelor specifice acestui proces Identificarea şi însuşirea formelor de comunicare Cunoaşterea funcţiilor şi disfuncţiilor comunicării Identificarea barierelor de comunicare Utilizarea unor instrumente de analiză şi interpretare specifice domeniului Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile dobândite prin studiul acestei discipline Capacitatea de a prelucra informaţia achiziţionată în mod creator şi de a prezenta rezultatele într-o formă

corectă şi convingătoare.

Conţinut (descriptori)

Teme pentru SI (studiu individual) 1. Noţiunea de comunicare şi definirea procesului de comunicare. 2. Comunicarea din perspectiva diferitelor ştiinţe. 3. Elementele comunicării. Trinitatea emiţător-mesaj-receptor. Canalul şi codul în procesul de comunicare. Codificarşi decodificarea în procesul de comunicare. 4. Barierele comunicării. Bariere de limbaj. Bariere de mediu. Bariere de concepţie. Bariere datorate poziţiei

Facultatea JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE Domeniul ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII Specializarea JURNALISM

Numărul orelor pe semestru / activităţi Total SI S L P

42 28 14

proximităţii emiţător-receptor. 5. Funcţiile şi disfuncţiile comunicării. Funcţia de informare, culturalizare, divertisment. Disfuncţii: stimularea comportamentelor deviante, a degradării morale etc. 6. Mesajul - element esenţial în procesul comunicării. Tipuri de mesaje. Construirea mesajului. 7. Discursul – formă de manifestare a procesului de comunicare. Discurs, limbaj şi societate. Discursul – spaţiu interdisciplinar. 8. Discursul mediatic. Caracteristicile socio-semiotice ale discursului mediatic. Construirea realităţii sociale printermediul discursului mediatic. 9. Criterii de clasificare a comunicării. Tipuri de comunicare. 10. Comunicarea verbală. Definiţii, caracteristici. 11. Comunicarea de grup. Elemente şi definiţii. Caracteristici 12. Comunicarea de masă. Elemente şi definiţii. Caracteristici 13. Comunicarea nonverbală. Kinezica şi proxemica 14. Efectele comunicării. Teme pentru seminar: 1. Noţiuni introductive: dezbateri. 2. Analiza unui text din perspectiva elementelor comunicării. 3. Analiza diferitelor texte cu identificarea funcţiilor şi disfuncţiilor comunicării. 4. Identificarea codurilor, semnelor şi interpretarea diferitelor semnificaţii pe text. 5. Dezbateri legate de utilizarea diferitelor coduri în comunicarea nonverbală. 6. Dezbateri asupra utilizării anumitor metode şi tehnici specifice cercetării din domeniul comunicării. 7. Analiza diferitelor perspective din care poate fi abordată comunicarea.

Teste şi teme de control 1. Analiza unui text din perspectiva elementelor comunicării 2. Analiza unui text din perspectiva funcţiilor comunicării

Forma de evaluare (E - examen, C – colocviu / test final, LP - lucrări de control) E Stabilirea notei finale (procentaje) - răspunsurile la examen / colocviu / lucrări practice 60% - activităţi aplicative atestate / laborator / lucrări practice / proiect etc. - teste pe parcursul semestrului 40% - teme de control

Bibliografia

Obligatorie - Craia, S., Introducere în teoria comunicării, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004. - Haineş, I., Introducere în teoria comunicării, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1998.

Facultativă Abric, J., Cl., Psihologia comunicării - Teorii şi metode, Editura Polirom, Iaşi, 2002. Baylon, Ch., Mignot, X., Comunicarea, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 200.

Bougnoux, D., Introducere în ştiinţele comunicării, Editura Polirom, Iaşi, 2002. Caune, J., Cultura şi comunicarea, Editura Cartea românească, Bucureşti, 2000. DeFleur, M., Ball-Rokeach, S., Teorii ale comunicării de masă, Editura Polirom, Iaşi, 1999. Dinu, M., Comunicarea. Repere fundamentale, Editura Algos, Bucureşti, 2000. Drăgan, I., Paradigme ale comunicării de masă, Casa de Editură şi presă Şansa S.R.L., Bucureşti, 1996. Drăgan, I., Comunicarea. Paradime şi teorii, Editura RAO, Bucureşti, 2007. Dobrescu, P., Bârgăoanu, A., Mass media şi societatea, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2003. Ficeac, B., Tehnici de manipulare, Editura Nemira, Bucureşti, 1998. Fiske, J., Introducere în ştiinţele comunicării, Editura Polirom, Iaşi, 2003. Habermas, J., Cunoaştere şi comunicare, Editura Politică, Bucureşti, 1983. Jouve, M., Comunicarea. Publicitate şi relaţii publice, Editura Polirom, Iaşi, 2005. Joule, R., V., Beauvois, J., L., Tratat de manipulare, Editura Antet, Oradea, 1997. Kapferer, J., N., Căile persuasiunii – Modul de influenţare a comportamentelor prin mass-media şi publicitate, Editura Comunicare. ro, Bucureşti, 2002. Lohisse, J., Comunicarea. De la transmiterea mecanică la interacţiune, Editura Polirom, Iaşi, 2002. McQuail, D., Comunicarea, Editura Institutul European, Iaşi, 1999. Miege, B., Societatea cucerită de comunicare, Editura Polirom, Iaşi, 2000. Pease, Al., Garner, Al., Limbajul vorbirii. Arta conversaţiei, Editura Polimark, Bucureşti, 1996. Prutianu, Ş., Comunicare şi negociere în afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 1998. Rovenţa-Frumuşani D., Analiza discursului. Ipoteze şi ipostaze, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005; Rovenţa-Frumuşani, D., Semiotică, societate, cultură, Editura Institutul European, 1999. Ruşti, D., Mesajul subliminal în comunicarea actuală, Editura Tritonic, Bucureşti, 2004. Saussure, F., Curs de lingvistică generală: Editura Polirom, Iaşi, 1998. Sebeok, Th., Semnele: o introducere în semiotică, Editura Humanitas, Bucureşti, 2002. Slama-Cazacu, T., Stratageme comunicaţionale şi manipularea, Editura Polirom, Iaşi, 2000 Thompson J.B., Media şi modernitatea. O teorie socială a mass-media. Editura Antet Bucureşti, 2000. Vlăsceanu, M., Organizaţiile şi cultura organizării, Editura Trei, Bucureşti, 2002.

Lista materialelor didactice necesare 1. http://www.spiruharet.ro/facultati/biblioteca.php?id=22 2. Blackboard

Coordonator / Titular de a) Disciplină Grad didactic, titlu, prenume, nume Semnătura

INTRODUCERE IN TEORIA COMUNICĂRII Conf. Univ. dr. Sofia Bratu Legenda: SI – studiu individual, S-seminar, L – activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice

PROGRAMA ANALITICA

Denumirea disciplinei Introducere în sistemul mass-media Codul disciplinei FJCRP 1102 Semestrul I Numărul de credite 4

Categoria formativăa disciplinei DF-fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DE-economică/managerială, DU-umanistă DF

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opţională, DL-liber aleasă (facultativă) DI Generale -însuşirea dicţionarului de termeni vehiculaţi în mass-media şi insertarea acestora în specificul comunicaţional al fiecăruia dintre mijloacele de comunicare în masă -realizarea unei imagini de ansamblu asupra componentelor studiate secvenţial, -fixarea cunoştinţelor teoretice în actul jurnalistic. Specifice - stabilirea de distincţii în interiorul fenomenului mass-media - elaborarea de scurte lucrări consacrate etapelor istorice ale domeniului - cunoaşterea criteriilor ştiinţifice de apreciere - fixarea informaţiei teoretice în actul jurnalistic, referitor la sistemul mass-media

Obiective


1. De la comunicare la mass-media : istoria unui fenomen social (semn şi limbaj, inventarea scrisului, tiparul, cultura, industriile culturale). 2. Sistemul mass-media. (sensuri originare) Istoric. Definiţii. (tipologizări) Paralelismul dintre „schema“ comunicării umane şi funcţiunea mass-media. 3. Mass-media şi schema canonică a comunicării (E., M., R., canal, cod, context, R. Jakobson). 4. Structura actuală a sistemului mass-media. Prezentare generală. Comunicarea pe suport de hârtie. Mass-media pe suport electronic. Multimedia. 5. Mass-media pe suport de hârtie ( cartea, afişul, ziarul; underground comunicaţional). 6. Mass-media pe suport de electronic. Prezentare generală. (audio, video, audi-video, elemente de istoric şi de evoluţie a celor trei formate). 7. Mass-media pe suport de electronic audio (telegrafia, fără fir şi cu fir, telefonia mobilă, radioul). 8. Mass-media pe suport de electronic (audio)-video: fotografia, cinematograful, mut, cu sonor, color,

Facultatea Jurnalism, Comunicare şi Relaţii PubliceDomeniul Jurnalism Specializarea Jurnalism

Numărul orelor pe semestru/activităţi Total SI S L P

28 14

tridimensional). 9. Mass-media pe suport de electronic audio-video (televiziunea, cu antenă, cablu, satelit, digitală). 10. Noi sisteme: multimedia (computerul, Internet, e-mail, e-book). 11. Structuri constituite după modelul comunicaţional (serviciile de relaţii publice; reclama în publicitate). 12. Funcţiile socio-culturale ale mass-media (informare, prevenire, interpretare, de legătură, culturalizare, divertisment). 13. Mass-media, influenţe şi determinări (funcţionalismul structural, perspectiva evolutivă, conflictul social, interacţionalismul simbolic, paradigma psihologică, paradigma cognitivă). 14. Mass-media şi sistemele sociale (modelele autoritarist, liberal, comunist, al serviciului public).

Teste şi teme de control 1. Industriile culturale şi rolul jucate de acestea în configurarea sistemului mass-media; 2. Sistemul mass-media pe suport de hârtie (prezentare generală); 3. Funcţiile socio-culturale ale mass-media. Analiza priorităţilor.

Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu/test final, LP-lucrări de control) E1 Stabilirea notei finale (procentaje) -răspunsurile la examen / colocviu / lucrări practice 70 % -activităţi aplicative atestate / laborator / lucrări practice/proiect etc. -teste pe parcursul semestrului -teme de control 30 %

Bibliografia

Chişu, Lucian, Introducere în sistemul mass-media, ediţia a III-a, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2008. Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass-media, ediţia a III-a, revăzută şi adăugită, Editura Polirom, Iaşi, 2009 Popescu, Cristian, Florin, Dicţionar explicativ de jurnalism, relaţii publice şi publicitate, Editura Niculescu, Bucureşti, 2007.


Coordonator Titular de a) Disciplină Grad didactic, titlu, prenume, nume Semnătura

Prof.univ.dr. Lucian Chişu Legenda: SI – studiu individual, S-seminar, L – activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice

PROGRAMA ANALITICA

Denumirea disciplinei TEHNICI DE REDACTARE Codul disciplinei FJCRP 1203 Semestrul II Numărul de credite 5

Categoria formativă a disciplinei: DF - fundamentală, DG - generală, DS - de specialitate, DU - umanistă DF Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI - impusă, DO - opţională, DL - liber aleasă (facultativă) DI

Generale: Prezentarea principalelor modalită�i de redactare a textului jurnalistic. Prezentarea diferitelor tehnici de redactare a materialelor de presă. Prezentarea procedeelor stilistice utilizate în genuri ziaristice diferite.

Obiective Specifice: Cunoaşterea tehnicilor de redactare în funcţie de tipul de presă/ public receptor/ genuri ziaristice. Observarea de către studenţi a diferitelor tehnici de redactare în texte de autori recunoscuţi în peisajul presei

româneşti. Lărgirea orizontului de cunoştinţe şi deprinderi în domeniul redactării jurnalistice. Iniţierea în toate ipostazele şi etapele activităţii de redactare jurnalistică.


Teme pentru SI (studiu individual) 1.Tipuri de redactare jurnalistică: a) în presa de informare ; b) în presa specializată ; c) în presa culturală. 2.Construc�ia textului jurnalistic. Text/ discurs jurnalistic. 3.Opera�iuni utilizate în redactare: aproximarea, citarea, parafrazarea, rezumarea faptelor. 4.Aspecte ale cultivării limbii române literare în presă.Evitarea abaterilor de la normă. 5.Stil jurnalistic/ limbaje de presă. 6.Limbajul figurativ în textul de presă. 7.Modalită�i de sporire a expresivită�ii în textul de presă. 8.Tehnici de redactare în func�ie de genurile ziaristice. 9.�tirea, feature, interviul. 10.Reportajul, ancheta jurnalistică. 11.Editorialul.


Numărul orelor pe semestru / activităţi Total SI S L P

42 28 14

12.Pamfletul. 13.Recenzia, cronica dramatică/ de film. 14.Tehnici de redactare tenden�ioasă. Teme pentru seminar: 1.Analiza unor texte jurnalistice aparţinând unor diferite genuri ziaristice. 2.Analiza limbajului figurativ în texte de presă. 3.Analiza erorilor de redactare identificate de studenţi pe baza monitorizării presei scrise pe parcursul unei luni. 4.Analiza unor texte jurnalistice considerate de studenţi remarcabile. Argumentarea valorii acestora. 5.Analiza unor texte jurnalistice lipsite de calităţi. Evidenţierea cauzelor eşecului în redactare. 6.Redactarea unor texte jurnalistice aparţinând unor diferite genuri ziaristice. 7.Analiza unor texte jurnalistice pentru depistarea tehnicilor de redactare tendentioasă.

Teste şi teme de control 1.Preciza�i principalele modalită�i de redactare a unei �tiri de interes general. 2.Redacta�i o �tire �i un reportaj pornind de la un eveniment politic major.

Forma de evaluare (E - examen, C – colocviu / test final, LP - lucrări de control) E Stabilirea notei finale (procentaje) - răspunsurile la examen / colocviu / lucrări practice 60% - activităţi aplicative atestate / laborator / lucrări practice / proiect etc. - teste pe parcursul semestrului 40% - teme de control

Bibliografia

Bibliografie obligatorie: Coman, Ruxandra, Tehnici de redactare(în presa scrisă), Editura Fundaţiei

România de Mâine, Bucure�ti, 2009. Lăpu�an, Aurelia, Petre, Raluca, Tehnici de redactare în presa scrisă, Ovidius

University Press, Constanţa, 2005. Popescu, Cristian Florin, Manual de jurnalism. Redactarea textului jurnalistic.

Genuri redac�ionale. Vol.I, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003. Preda, Sorin, Tehnici de redactare în presa scrisă, Editura Polirom, Iaşi, 2006. Roşca, Luminiţa, Producţia textului jurnalistic, Editura Polirom, Iaşi, 2004.

Bibliografie facultativă:

Ferreol, Gilles, Flageul, Noel, Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală, Editura Polirom, Iaşi, 2004.

Gaillard, Philippe, Tehnica jurnalismului, Editura Ştiinţifică, Bucure�ti, 2001. Vişinescu, Victor, Stilistica presei, Editura Victor, Bucure�ti, 2003.



TEHNICI DE REDACTARE Lect. univ. drd. Ruxandra Coman Legenda: SI – studiu individual, S-seminar, L – activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice

PROGRAMA ANALITICA Denumirea disciplinei Tehnici şi strategii în comunicarea mediatică Codul disciplinei FJCRP 1204 Semestrul II Anul I Numărul de credite 5

Categoria formativăa disciplinei DF-fundamentală, DG-generală, D-S-de specialitate, DE-economică/managerială, DU-umanistă DF

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opţională, DL-liber aleasă (facultativă) DI Generale: Aplicarea unor principii general-valabile ale jurnalismului în mass-media audio vizuale Obiective

Specifice: Să ajute la o cât mai bună construcţie a identităţii comunicatorului şi produsului mediatic


Teme pentru SI (studiu individual): 1. Generalităţi ale comunicării mediatice audiovizuale. Destinatar, autor, produs. 2. Scopul: competitivitate, calitate, cantitate. Democratizarea informaţiei. 3. Caietul de sarcini al produsului mediatic. 4. Posibilitate şi oportunitate. Impactul. Substanţă şi ambalaj. 5. Caietul de sarcini al autorului.Greşeli de situaţie, de limbaj, de gest. 6. Internet. Situl. Reţele de socializare. Tipuri. 7. Blog. Blogosferă. 8. Blogger. Blogging. Tipuri. Creare şi administrare. 9. Poşta electronică. E-mailul şi Messengerul. 10. Radio. Tipuri de posturi, public ţintă, grile de programe. 11. Radio. Impactul radiofonic, genurile şi stilul producţiei radio. 12. Televiziune. Tipuri de posturi, public ţintă, grile de programe. 13. Televiziune. Impactul TV, genurile şi stilul producţiei TV. 14. Produsele cu public direct Teme pentru seminar: 1. Ce vrea publicul. Dela democratizarea informaţiei la supremaţia ei 2. Elemente comune şi diferenţe între audio-vizual şi presa scrisă 3. Pseudo-arta şi tabloidizarea. Selecţia informaţiei. Forma (substanţa) şi ambalajul discursului eficient

Facultatea Jurnalism, Comunicare şi Relaţii Publice Domeniul Ştiinţele comunicării, jurnalism Specializarea Jurnalism


42 28 14

4. Internet, site, blog, email, mess, reţele de socializare 5. Tehnici radio 6. Tehnici TV 7. Audio-vizualul cu public direct.

Teste şi teme de control 1. Caiete de sarcini în realizarea produsului mediatic 2. Asemănări şi deosebiri între presa scrisă şi produsul audio-vizual Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu/test final, LP-lucrări de control) C Stabilirea notei finale (procentaje) -răspunsurile la examen / colocviu / lucrări practice 70% -activităţi aplicative atestate / laborator / lucrări practice/proiect etc. - -teste pe parcursul semestrului 30% -teme de control -

Bibliografia

a) Obligatorie: A. Tipărituri

- Training in Communications, IWCC TC, Richmond Hill, Ontario, 2005 - Vasile Traciuc, Jurnalism radio, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003 - Mihai Coman, Manual de Jurnalism, vol 2, Editura Polirom, Iaşi, 2006 - Andrei Păunescu, Jurnalism tematic. Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006 - Emilian Dobrescu, Sociologia comunicării, Editura Victor, Bucureşti, 1998 - Marian Petcu, Tipologia presei româneşti, Institutul European, Iaşi, 2000 - Ion Bucheru, Fenomenul Televiziune, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004

b) Facultativă: - Margaret Boden, The Philosophy of Artificial Life, OUP,1996 - Roger Penrose, Mintea noastră... cea de toate zilele, Editura Tehnică, Bucureşti, 1996 - Mihail Radu Solcan, Introducere în filosofia minţii, Editura Universităţii din Bucureşti, 2000 - Marshall, McLuhan, Galaxia Gutenberg, Editura Politică, Bucureşti, 1975

B. Domenii, pagini, site-uri de Internet - www.blogspot.com, www.wordpress.com, www.weblog.ro, www.ablog.com, www.blogrank.targetit.ro, www.andreipaunescu.blogspot.com



Elemente si tehnici mediatice Lector univ. dr. Andrei Păunescu Legenda: SI – studiu individual, S-seminar, L – activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice

PROGRAMA ANALITICA

Denumirea disciplinei INTRODUCERE ÎN RADIO Codul disciplinei FJCRP107 Semestrul I An I Numărul de credite 3

Categoria formativăa disciplinei DF-fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DE-economică/managerială, DU-umanistă DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opţională, DL-liber aleasă (facultativă) DI

Obiective

- prezintă modul în care mijloacele audio articulează o componentă majoră a sistemului mass-media, cuprinzând arhitectonica procedeelor şi aparatelor utilizate pentru captarea, înregistrarea şi redarea sunetului şi a imaginii. - se indică modalităţile prin care în radio se înregistrează un flux informaţional continuu. - se demonstrează că trăsătura definitorie a presei radiofonice este oralitatea şi că informarea este o primă funcţie pe care o are radioul.


1. Funcţiile radioului. Informare şi interpretare. Organizarea studioului Managementul şi conducerea personalului Specificitatea canalului audio. Rapiditate şi operativitate. Radioul practic Emisiunile de ştiri şi anunţurile

2. Tipologia interviului radiofonic. Relaţia dintre reporter şi intervievat Formule de introducere şi de încheiere a moderării. Alegerea intervievaţilor

3. Tipologia emisiunilor radiofonice. Structura capitalului, aria de acoperire şi conţinutul. Discuţia în studio. Intervenţiile telefonice. Stilul radiofonic. Stăpânirea de sine şi spontaneitatea. Elemente de program şi forme de prezentare. Sondajele şi acţiunile cu participarea ascultătorilor. Caracteristicile ştirii radiofonice. Efemeritatea mesajului radiofonic. Regularizare şi control. Polifonie şi dialogism

4. Tipologia reportajului radiofonic. Tipul de eveniment. Relatarea cu inserturi de voce. Instanţele de producţie şi de recepţie. Calităţile unei ştiri radiofonice. Formatul ştirii. Structurarea unei ştiri radiofonice. Imperativul captării. Reguli de redactare pentru audio-vizual. Frazarea şi limbajul. Conceptul de program. Empatia şi reprezentările împărtăşite

5. Ancheta în jurnalismul radiofonic. Reportajul de investigaţie. Relatarea, comentariul şi revista presei. Constrângeri şi strategii ale discursului informativ. Componenta tehnică a radioului. Mijloace audio-vizuale. Carul de transmisie. Evenimente construite

6. Ierarhizarea ştirilor într-un buletin informativ. Selecţia ştirilor. Difuzarea. Modalităţi de transmitere a ştirilor în radio. Formatul ştirii. Inserturile. Echipa care realizează o emisiune radiofonică. Proiectul de emisiune radiofonică. Competenţe mediatice. Legitimitate şi credibilitate jurnalistice

Facultatea Jurnalism, comunicare şi relaţii publice Domeniul Jurnalism Specializarea Jurnalism


42 28 14

7. Publicul radiofonic. Formate radio. Tipuri de management în radio Radioul local

Teste şi teme de control Efemeritatea mesajului radiofonic. Relatarea, comentariul şi revista presei. Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu/test final, LP-lucrări de control) E Stabilirea notei finale (procentaje) -răspunsurile la examen / colocviu / lucrări practice 70% -activităţi aplicative atestate / laborator / lucrări practice/proiect etc. -teste pe parcursul semestrului 30% -teme de control

Bibliografia

Adam, Georgeta, Iniţiere radio, Editura FRM, 2008 Georgescu, Sofia, Introducere în publicistica radio, Editura FRM, 2002 Joanescu, I., Radioul modern, Editura ALL, Bucureşti, 1999. Traciuc, V., Jurnalism radio, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007.



Introducere în radio Lect. univ. Drd. Ioana Voloaca Legenda: SI – studiu individual, S-seminar, L – activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice

PROGRAMA ANALITICA

Denumirea disciplinei DISCURS ŞI ARGUMENTARE Codul disciplinei Anul I Semestrul I Numărul de credite 4


Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opţională, DL-liber aleasă (facultativă) DO Generale: Însuşirea problematicii disciplinei, înţelegerea argumentării ca tip distinct de comunicare, discurs, raţionare, cunoaştere şi acţiune; Identificarea principalelor concepţii în determinarea argumentării. Un loc aparte îl constituie perspectivele contemporane în domeniul argumentării; Iniţierea studenţilor în analiza critică a discursului şi textului argumentativ, în clarificarea noţiunilor şi problemelor referitoare la diversele structuri, strategii şi tehnici de argumentare. Obiective Specifice: Deprinderea studenţilor de a evalua critic argumentările, de a descoperi diferitele capcane şi abuzuri legate de folosirea lor; Implicarea studenţilor în variate contexte argumentative, în calitate de argumentator, interlocutor sau opozant; Formarea competenţei de argumentare, utilizarea eficientă a argumentării pentru a convinge sau a persuada, decodificarea argumentărilor agresive şi manipulatorii.


1. Perspective asupra argumentării. 2. Comunicare, discurs, dialog, dezbatere, dispută şi argumentare 3. Argument şi nonargument. Indicatori argumentativi 4. Reprezentarea argumentărilor la Stephen Toulmin şi prin diagramele Beardsley-Thomas 5. Conţinutul argumentărilor şi forma argumentărilor 6. Argumentare, convingere, persuasiune şi manipulare în practica discursivă 7. Evaluarea şi capcanele argumentărilor.

Teste şi teme de control 1. Specificitatea discursului argumentativ. 2. Sofismul în practica argumentativă Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu/test final, LP-lucrări de control) E Stabilirea notei finale (procentaje) -răspunsurile la examen / colocviu / lucrări practice 70% -activităţi aplicative atestate / laborator / lucrări practice/proiect etc. - -teste pe parcursul semestrului 30%

Facultatea JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Domeniul ŞTIINŢELE COMUNICĂRII

Specializarea -JURNALISM -COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE


42 28 14 - -

-teme de control

Bibliografia 1. Aurel M. Cazacu, Argumentarea. Teorie şi aplicaţii, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2007 sau 2. Aurel M. Cazacu, Teoria argumentării, Editura România Press, Bucureşti, 2007



Discurs şi argumentare Conf. univ.dr. Aurel M. Cazacu Legenda: SI – studiu individual, S-seminar, L – activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice

PROGRAMA ANALITICA Denumirea disciplinei ISTORIA PRESEI ROMÂNEŞTI Codul disciplinei FJCRP 1107 Semestrul I An I Numărul de credite 3

Categoria formativăa disciplinei D-S-de specialitate, DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă DI Generale: Prezentarea tezaurului de presă românească, în scopul de a-i conştientiuza pe studenţi că presa actuală este o prelungire (evoluţie) a unui lung şi neîntrerupt (niciodată) process de comunicare prin cuvântul tipărit; Identificarea speciilor ziaristice cu cea mai mare continuitate în presa românească (editorialul, reportajul, ştirea, comentariul etc.) şi discutarea acestor specii de la epocă la epocă; Înţelegerea presei în general ca modelatoare a opiniei publice, a limbajului presei ca unul accesibil, a eforturilor ziariştilot,pentru alegerea ilustraţiei, titlurilor,pentru conturarea “stilului” fiecărei publicaţii în parte.; Înţelegerea catregoriilor presei scrise: ziarul cu publicul şi ziariştii lui, revista cultural sau literară cu publicul şi colaboratorii ei, revista ştiinţifică,etc.

Obiective

Specifice: Familiarizarea studenţilor cu studiul în bibliotecă, înţelegerea întocmirii unei colecţii de periodic, consultarea ei, compararea între ele a periodicelor ; Obişnuirea de a consulta instrumentele ajutătoare pentru investigarea istoriei presei (bibliografii, monografii, istorii parţiale ale presei, culegeri tematice de texte,etc.) ; Atragerea studenţilor către studiul presei anterioare , pentru a urmări dezbaterile de idei, confruntările, polemicile, ilustraţiile, titlurile inspirate, autorii de literatură din presă.


Teme pentru SI (studiu individual): 1. Obiectul disciplinei „Istoria presei româneşti”. Presa, între istorie şi comunicare. Forme străvechi ale comunicării. Forme istorice ale comunicării. Elemente jurnalistice la istoricii greci. Herodot, părintele istoriei, „reporter” printre popoare. Thucydide, un elen în toată puterea cuvântului. Ştirea şi reportajul la Pausanias. Transmiterea ştirilor în vremea lui Eschil. „Paznicul făcliei” din tragedia „Agamemnon”, primul descriptor al traseului unei ştiri. Expediţiile lui Alexandru Macedon în Orient: de la istorie la „cărţile populare” („Lixăndria” în

Numărul orelor pe semestru/activităţi Total C L P

28 28 Facultatea Jurnalism, Comunicare şi Relaţii Publice Domeniul Ştiinţele comunicării, jurnalism Specializarea Jurnalism

literatura română). Cel două Europe mitice în viziunea lui Diodor din Sicilia. 2. Anul 1453, o „clipă astrală” în istoria omenirii. Căderea Bizanţului şi descoperirea tiparului cu litere mobile: o coincidenţă temporală ce a salvat cultura antică şi a infuzat-o în Europa.. Litera de tipar, de la plumb la calculator. Scrierea tipărită ca raport între alb şi negru. Despărţirea tipăriturilor în carte şi ziar. Primele zaire tipărite în Europa. O cronologie a presei europene. Elemente ce ţin de tehnica tipografică: coala de tipar, formatele, coloanele, rubricile, titlurile, letrinele, vignetele, gravurile etc. Apariţia şi evoluţia presei în Europa (Franţa, Italia, Germani, Marea Britanie, Ţările de Jos, Spania, etc.). 3. Presa românească, până la „Dacia literară” (1840). Almanahuri, calendare, ziare, reviste. Ioan Heliade Rădulescu, „părintele presei române”. Consacrarea sa ca întemeietor al presei româneşti, la dezvelirea statuii din faţa Universităţii din Bucureşti (1881). Surse şi resurse privind istoria presei româneşti. „Publicaţiile periodice româneşti”, o bibliografie naţională în curs de elaborare. Istorii ale presei româneşti: Ilarie Chendi, N. Iorga, Constantin Antip, Victor Vişinescu, Mircea Popa, Valeria Trifu, I. Hangiu, Marian Petcu, Ilie Rad. 4.De la „Dacia literară” la „Convorbiri literare” (1840-1866). Presa în Ardeal, Moldova şi Ţara Românească. Medalion: Cezar Bolliac „cel mai mare ziarist al nostru” (M. Eminescu). B. P. Haşdeu şi începuturile presei ştiinţifice. Ziariştii în timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Politică, ştiinţă şi cultură în presa unionistă. Discuţii despre teatru. Discuţii despre ortografia limbii române. Al. Papiu Ilarian şi primul document de geopolitică românească („Memorandum către Al. I. Cuza”). 5. Presa românească după adoptarea Constituţiei de la 1866. Perioada lui Carol I: creativitate şi criticism. România în „triunghiul interimperial” (între Imperiul Otoman, Imperiul Austroungar şi Imperiul Ţarist). Războiul de la 1877-1878, în presă şi în literatură. Presa şi teoria formelor fără fond. 6. „Fenomenul Eminescu” în presa românească. „Timpul” şi presa sincronă. Reviste care au însoţit ziaristica românească în vremea lui Eminescu: „Convorbiri literare”, „Literatorul”, „Contemporanul.” Ziare şi reviste străine care apar în România. „Revista presei”, o rubrică ce va duce la crearea agenţiilor de presă. Interpretarea ziaristicii eminesciene de-a lungul timpului. 7. Presa de caricaturi şi presa satirică în secolul al XIX-lea. 8. Presa românească după „Timpul”. „Epoca”, primul ziar de concentrare eminesciană. I. L. Caragiale la „Epoca”. Portretele politice ale lui Caragiale, un echilibru interior al operei sale ziaristice. Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Ioan Slavici, Al. Vlahuţă. 9. „Viaţa românească” (1906) şi discuţiile despre specificul naţional. Reviste literare româneşti la începutul secolului al XX-lea. Curente de idei reflectate în presă. Presa de război (1917-1919). „Neamul românesc”, „România”. Presa colaboraţionistă din Bucureşti. „Dacia”, primul ziar de după război (condus de Al. Vlahuţă). 10. Presa românească interbelică. Presa de partid şi presa ”liberă”. Reviste „de centru”, reviste „de margine”. „Vremea”, o revistă de concentrare a eseiştilor din generaţia „Criterion” (Mircea Eliade, Emil Cioran, Pompiliu Constantinescu, Vasile Lovinescu, Mircea Vulcănescu, Haig Acterian, Petru Comarnescu, etc.) Alte reviste literare interbelice: „Revista fundaţiilor regale”,„Adevărul literar şi artistic”, „Universul literar”, „Cele trei Crişuri”, „Gândirea”, „Cuvântul liber”, „Familia” , „Ţara noastră”, „bilete de papagal” etc. Ziare politice interbelice. 11. Presa românească imediat după 23 august 1944. Schiţă de periodizare. I. Presa, până la încheierea păcii de la 9 mai 1945. Afirmarea presei ideologice (comuniste). „Vânătoarea de vrăjitoare” împotriva vechilor ziarişti şi oameni

politici de „!dreapta”. II. „Culoarul 1945-1948”. Libertatea haotică a presei. Mari campanii de delaţiune. Impunerea presei de partid. Medalion: G. Călinescu, cel mai prolific ziarist al acestor ani. 12. Presa în regimul totalitar. Reducerea numărului de ziare şi al celui de edituri. Trustul de presă şi editură „Cartea rusă”. Interzicerea cărţilor vechi care au conţinut naţional. Separarea culturii scrise în marile biblioteci („fondurile speciale”). Radioul şi televiziunea în concurenţă cu presa scrisă. 13. Reviste literare româneşti care au încercat „rezistenţa prin cultură” la totalitarist. Campaniile „Luceafărului” (1959-1989). „România literară” sub semnul „est-eticului”. Întemeierea revistelor culturale regionale („Ramuri”, „Argeş”, „Ateneu”,etc.). 14. Presa românească supă 1989. Schiţă de periodizare. Trusturi de presă actuale. Norme deontologice şi acte referitoare la practicarea meseriei de jurnalist.

Teste şi teme de control 1. Ideea naţională în presa românească din secolul al XIX-lea

2. Eseistica literară în presa românească interbelică 3. Critică şi pamflet ideologic în prea românească de după al doilea război mondial (anii 1944-1948)

Forma de evaluare (E-examen) E Stabilirea notei finale (procentaje) -răspunsurile la examen / colocviu / lucrări practice 70% -activităţi aplicative atestate / laborator / lucrări practice/proiect etc. - -teste pe parcursul semestrului 30% -teme de control -

Bibliografia

Râpeanu, Valeriu: O istorie a presei române, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2008; Georgescu,

Nicolae: Recife. Eseuri de oceanografie literară, Ed. Floare albastră, 2oo5; Vişinescu, Victor : O

istorie a presei româneşti, Ed. Victor, 2000 ;Popa, Mircea şi Valentin Taşcu: Istoria presei româneşti

din Transilvania. Ed. Tritonic,2003.


Coordonator Titular de Disciplină Grad didactic, titlu, prenume, nume Semnătura

Prof. Univ. Dr. Nicolae Georgescu Legenda: SI – studiu individual, S-seminar, L – activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice

PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei Comunicarea cu presa şi valorile sociale Codul disciplinei FJCRP 1209 An I Semestrul II Numărul de credite 4


Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opţională, DL-liber aleasă (facultativă) DI Generale: Studenţii vor obţine cunoştinţe despre conţinutul şi limbajul specific fiecărui tip de valoare spirituală.; Studenţii vor cunoaşte modul specific prin care fiecare tip de va-loare spirituală se comunică prin intermediul cotidienelor

Obiective Specifice: Studenţii vor analiza comparativ limbajul specific fiecărei forme de valori spirituale şi limbajul ziaristic prin care formele respective sunt promovate în presă.; Studenţii vor promoveze prin presa valorile teoretice, morale, artistice, filosofice, religioase, fără ca ziarele să devină gazete ştiinţifice, etice, artistice, filosofice, religioase.


1. Geneza şi clasificarea valorilor 2. Valori materiale şi valori spirituale 3. Limbaj ştiinţific şi limbaj ziaristic; adevăr ziaristic 4. Limbaj moral şi limbaj ziaristic 5. Limbaj artistic şi limbaj ziaristic 6. Spirit filosofic şi atitudine ziaristică 7. Presa şi opinia publică

Teste şi teme de control 1. Tipuri de limbaj, clasificarea valorilor ; 2.Spatiul public deliberativ si mass-media Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu/test final, LP-lucrări de control) E1 Stabilirea notei finale (procentaje) -răspunsurile la examen / colocviu / lucrări practice 70% -activităţi aplicative atestate / laborator / lucrări practice/proiect etc. - -teste pe parcursul semestrului - -teme de control 30%

Bibliografia 1. Roşca Ioan N. – Introducere în axiologie, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2003 2. Boboc, Al., Roşca Ioan N. – Filosofie contemporană. Sinteze şi texte alese, Editura Fundaţiei

Facultatea Jurnalism, Comunicare şi Relaţii Publice Domeniul Ştiinţele Comunicării, Jurnalism Specializarea Jurnalism


42 28 14 - -

România de Mâine, Bucureşti, 2004, cap. despre H.Rickert (p.9-18) 3. Alexandru Boboc, Ioan N. Roşca, Filosofie contemporană. Sinteze şi texte alese, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2004. 4. Lucian Blaga – Despre conştiinţa filosofică, Timişoara, Editura Facla, 1974, p. 40-70 5. Botez, Victor, Comunicare şi valoare în presă, Editura Academiei, 1987



Tehnici de informare şi comunicare Prof.dr. Ioan Rosca Legenda: SI – studiu individual, S-seminar, L – activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice

PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei TEHNICI DE COMUNICARE �I INFORMARE Codul disciplinei FJCRP 1210 Semestrul II Numărul de credite 4


Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opţională, DL-liber aleasă (facultativă) DI Generale: Însuşirea problematicii disciplinei, însuşirea principalelor tehnici de informare şi comunicare utilizate in demersul jurnalistic; Identificarea metodelor specifice de colectare a informaţiei pentru fiecare dintre genurile jurnalistice importante (ştire, reportaj, interviu)

Obiective Specifice: Folosirea corectă a tehnicii lecturii şi a tehnicii citării;Utilizarea elementelor specifice comunicării eficiente la nivel interpersonal, organizaţional şi politic; Identificarea elementelor discursului propagandistic si manipulatoriu Identificarea principalelor probleme legate de evoluţia tehnicilor de informare şi comunicare şi de rolul acestora în conturarea spaţiului public democrati


1. Specificul şi evoluţia tehnicilor de comunicare şi informare 2. Rolul documentării în practica jurnalistică – studiu de caz Der Spiegel 3. Raportul Sean McBride – studiu de caz 4. Agenţii de presă comerciale şi agenţii de presă ca serviciu public: analiză comparativă. 5. Documentarea pentru ştire, relatare 6. Documentarea pentru interviu 7. Documentarea pentru reportaj, anchetă 8. Documentarea pentru scrisoarea cârlig şi a dosarului de presă 9. Redactarea de discursuri argumentative pe o tema politica. 10. Redactarea unui material informativ pentru o publicaţie organizaţională. 11. Analizarea unor materiale de presă şi identificarea elementelor propagandistice şi manipulatorii. 12. Interviul de presă: analiza comparativă a documentării din perspectiva jurnalistului şi a specialistului PR 13. Elaborarea planului de documentare şi pregătire a unui interviu din perspectivă PR 14. Evaluarea rolului televiziunii în conturarea dezbaterii politice.

Teste şi teme de control 1. Genurile presei şi sursele de informare; 2. Tehnici de comunicare politică Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu/test final, LP-lucrări de control) E1



56 28 28 - -

Stabilirea notei finale (procentaje) -răspunsurile la examen / colocviu / lucrări practice 60% -activităţi aplicative atestate / laborator / lucrări practice/proiect etc. - -teste pe parcursul semestrului 40% -teme de control

Bibliografia

1. Cernat, Maria Tehnici de informare şi comunicare, Editura Fundaţiei “România de mâine”, 2010 2. Bertrand, J., C., (coordonator). O introducere în presa scrisă şi vorbită – Iaşi: Polirom, 2001 3. Bertrand J. , C., O introducere în presa radiofonică şi tv. Bucureşti: Media, 1996 4. Coman, Mihai, (coord.), Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare Vol.I (1997); Vol.II (1999). – Iaşi: Polirom, Ediţia a II-a, revăzută: Vol. I-I, 2001. 5. Davis, Martha, Patrik Fanning (2009), Messages: The Communication Skills Book, New York: New Harbinger Publications.



Tehnici de informare şi comunicare Lector doctor Maria Cernat Legenda: SI – studiu individual, S-seminar, L – activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice

PROGRAMA ANALITICA Denumirea disciplinei JURNALISM TEMATIC Codul disciplinei FJCRP 309 Semestrul I Anul I Numărul de credite 4

Categoria formativăa disciplinei DF-fundamentală, DG-generală, D-S-de specialitate, DE-economică/managerială, DU-umanistă DS

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opţională, DL-liber aleasă (facultativă) DI Generale: Clarificarea unor orientări tematice, introducerea şi întărirea unor cunoştinţe, cu deosebire în ceea

ce priveşte presa specializată, dar şi presa de informare generală. Obiective Specifice: Realizarea unui raport echilibrat între conţinutul şi forma discursului jurnalistic, concomitent cu păstrarea unor criterii solide ale ziaristului, văzut ca exponent şi creator de repere


Teme pentru SI (studiu individual): 1. Jurnalistul, numitor comun al lumii reale şi al lumii de imagine. 2. Ponderea informaţiei şi a comentariului în textul jurnalistic de autor. 3. Contextul creează interesul. Nivelul de civilizaţie ca arbitru. 4. Previzibilul necesar, provocarea şi surpriza în textul jurnalistic. 5.Mersul în tandem al jurnalistului şi cititorului. 6. Spaţiul de manevră al comentatorului. Excesul diminuează credibilitatea. 7. Presa afirmativă (pozitivă), faţă în faţă cu presa contestatară (negativă). Ineficienţa dreptului la replică. 8. Tentaţia politicii pentru jurnalistul - director de opinie. 9. Competiţia şi efectul social al publicaţiilor. Diferenţa între cititor, alegător şi cumpărător. 10. Textul la comandă. Exagerarea. Minciuna. Adevărul incomplet. Citatul scos din context. Rezumatul calomnios. 11. Simpatie, antipatie, empatie. Moralitate, imoralitate, amoralitate. 12. Zonele interne ale publicaţiei de informare generală. Interviul de destin. Interviul de problemă. Lecturi, interdependenţe şi influenţe în publicaţii. Formate de publicaţii. Procedee rezumative. Tehnici de potenţare. Capcane. Ligamente. 13. Tipuri de presă. Presa naţională. Presa locală. Presa regională. 14. Presa de informare generală. Presa specializată. Tipuri de apropiere.

Facultatea Jurnalism, Comunicare şi Relaţii Publice Domeniul Ştiinţele comunicării, jurnalism Specializarea Jurnalism


42 28 14

Teme pentru seminar: 1. Jurnalistul în lumea reală şi în lumea de imagine 2. Jurnalism informativ, jurnalism interpretativ 3. Context şi interes 4. Textul jurnalistic 5. Lectura semnăturii. Lectura procedeeleor rezumative. Formate de publicaţii 6. Apropierea geografică. Apropierea cronologică. Apropierea socio-profesională. Apropierea psiho-afectivă. Aşteptări instinctuale, intelectuale, afective 7. Tipuri de presă specializată.

Teste şi teme de control 1. Jurnalistul, între realitate şi imagine. 2. Spaţiul de manevră al jurnalistului şi jurnalismului. Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu/test final, LP-lucrări de control) C Stabilirea notei finale (procentaje) -răspunsurile la examen / colocviu / lucrări practice 70% -activităţi aplicative atestate / laborator / lucrări practice/proiect etc. - -teste pe parcursul semestrului 30% -teme de control -

Bibliografia

1. Andrei, Păunescu, Jurnalism tematic, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006 2. Marian, Petcu, Tipologia presei româneşti, Institutul European, Iaşi, 2000 3. Mihai, Coman, Introducere în sistemul mass media, Polirom, Bucureşti, 1999, 4. Mihai, Coman, Manual de Jurnalism, vol. 1 şi vol. 2, Polirom, Bucureşti, 2001, 5. I. Hangiu, Dicţionarul Presei Literare Româneşti (1790 - 1990 şi actualizări până în 1995), Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996



Jurnalism tematic Lector univ. dr. Andrei Păunescu Legenda: SI – studiu individual, S-seminar, L – activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice

PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei Limba Franceza Codul disciplinei FJCRP 105 Semestrul I Numărul de credite 3

Categoria formativăa disciplinei DF-fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DE-economică/managerială, DU-umanistă DU

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opţională, DL-liber aleasă (facultativă) DI Generale: Iniţierea în jurnalismul francez ;Stăpânirea unor situaţii de comunicare profesională, scrisă şi orală ; Obiective Specifice: Perfecţionarea cunoştinţelor de presă internaţională si limba straina


1. Saluer, s’informer 2. Téléphoner 3. Se plaindre de sa chambre d’hôtel 4. Prendre l’avion 5. Appeler un taxi 6. Prendre le métro 7. Achetez un cadeau

Teste şi teme de control 1. La communication quotidienne I; 2. La communication quotidienne II Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu/test final, LP-lucrări de control) E1 Stabilirea notei finale (procentaje) -răspunsurile la examen / colocviu / lucrări practice 70% -activităţi aplicative atestate / laborator / lucrări practice/proiect etc. - -teste pe parcursul semestrului - -teme de control 30%

Bibliografia

1. Emilia Bondrea (coord.), Alina Boboc, Onorina Botezat, Dan Sterian, Le journalisme c’est ma profession, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2009 ;

2. Agnès, Yves, Manuel de journalisme, Ecrire pour le journal, Paris, La Découverte, 2002 3. Burnier, Michel-Antoine, Rambaud, Patrick, Le journalisme sans peine, Plon, 1997 4. Cristea, Teodora, Bondrea, Emilia, Eléments de grammaire française, Bucuresti, Editura

Fundatiei Romania e Maine, 2004 5. Ferenczi, Thomas, Le journalisme. Que sais-je?, Paris, Presses Universitaires de France, 2005 6. Martin-Lagardette, Jean-Luc, Le guide de l’écriture journalistique. Concevoir, rédiger, présenter



42 28 14 - -

l’information.Paris, Syros, 2000 Vigner, Gérard, Ecrire pour convaincre, Paris, Hachette, 2008



Tehnici de informare şi comunicare Lect.univ.dr. Alina Boboc Legenda: SI – studiu individual, S-seminar, L – activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice

PROGRAMA ANALITICĂ

Denumirea disciplinei Limba Franceza Codul disciplinei FJCRP 105 Semestrul II Numărul de credite 3

Categoria formativăa disciplinei DF-fundamentală, DG-generală, DS-de specialitate, DE-economică/managerială, DU-umanistă DU

Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opţională, DL-liber aleasă (facultativă) DI Generale: Iniţierea în jurnalismul francez ;Stăpânirea unor situaţii de comunicare profesională, scrisă şi orală ;

Obiective Specifice: Perfecţionarea cunoştinţelor de presă internaţională ; Relaţionarea în munca individuală şi de echipă ;Mai buna cunoaştere a unor realităţi culturale, sociale, economice etc., necesară în abordarea subiectelor de presă ; Reactualizarea unor cunoştinţe de gramatică


1. Chapitre 1: Le quotidien (L’indicatif présent; L’indicatif imparfait; Expressions de temps (I); 2. Chapitre 2: L’hebdomadaire (Le numéral cardinal, ordinal, fractionnaire;) 3. Chapitre 3: Le mensuel (Le passé composé;La place des adverbes; Expressions de temps (II) 4. Chapitre 4: Le biannuel 5. Le plus-que-parfait; 6. Chapitre 5: L’annuel (Le futur; Le futur antérieur; Expressions de temps (III) 7. La concordance des temps à l’indicatif;

Teste şi teme de control 1. Le numéral cardinal, ordinal, fractionnaire; 2. La concordance des temps à l’indicatif; Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu/test final, LP-lucrări de control) E1 Stabilirea notei finale (procentaje) -răspunsurile la examen / colocviu / lucrări practice 70% -activităţi aplicative atestate / laborator / lucrări practice/proiect etc. - -teste pe parcursul semestrului - -teme de control 30%

Bibliografia

1. Emilia Bondrea (coord.), Alina Boboc, Onorina Botezat, Dan Sterian, Le journalisme c’est ma profession, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2009 ;

2. Agnès, Yves, Manuel de journalisme, Ecrire pour le journal, Paris, La Découverte, 2002 3. Burnier, Michel-Antoine, Rambaud, Patrick, Le journalisme sans peine, Plon, 1997 4. Cristea, Teodora, Bondrea, Emilia, Eléments de grammaire française, Bucuresti, Editura

Fundatiei Romania e Maine, 2004



42 28 14 - -

5. Ferenczi, Thomas, Le journalisme. Que sais-je?, Paris, Presses Universitaires de France, 2005 6. Martin-Lagardette, Jean-Luc, Le guide de l’écriture journalistique. Concevoir, rédiger, présenter

l’information.Paris, Syros, 2000 Vigner, Gérard, Ecrire pour convaincre, Paris, Hachette, 2008



Tehnici de informare şi comunicare Lect.univ.dr. Alina Boboc Legenda: SI – studiu individual, S-seminar, L – activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice

PROGRAMA ANALITICA Denumirea disciplinei EVOLUŢIA ŞI DIVERSITATEA MIJLOACELOR DE COMUNICARE Codul disciplinei FJCRP 1215 Semestrul I Numărul de credite 3

Categoria formativă a disciplinei: DF - fundamentală, DG - generală, DS - de specialitate, DU - umanistă DU Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI - impusă, DO - opţională, DL - liber aleasă (facultativă) DO

Generale: Cunoaşterea şi delimitarea obiectului de studiu

Familiarizarea studenţilor cu o serie de concepte şi termeni, definiţii ce relevă raporturi de interdisciplinaritate

Pregătirea corespunzătoare studenţilor pentru a se putea integra profesional în diversele segmente din actuala economie Obiective Specifice: Identificarea factorilor, elementelor care au generat necesitatea acestui domeniu şi a unei profesii de utilitate socială Stimularea interesului studenţilor pentru o înţelegere clară şi logică a conţinutului cursurilor Capacitatea de a prelucra informaţia achiziţionată în mod creator şi de a prezenta rezultatele într-o formă corectă şi convingătoare.


Teme pentru SI (studiu individual) 1. Definirea obiectului de studiu 2. Comunicarea ca element definitoriu al fiinţei umane 3. Conceptul de scriere. Origini, legende, desluşiri, memorie. 4. Istoria mijloacelor de comunicare în raport cu discipline ce provin: a) din sfera Bibliologiei, b) din sfera Istoriei 5. Rolul imaginii ca naraţiune. Naşterea marii literaturi patristice 6. Tipuri de scriere şi tipuri de alfabete folosite în spaţiul românesc 7. Evul mediu şi cartea manuscrisă. Cărţi manuscrise şi mari colecţionari 8. Cum s-a născut şi a evoluat a patra putere în stat. De la entuziasm la procese, detenţie şi trimitere la stâlpul infamiei 9. Marii iluminişti francezi Voltaire, Diderot, J.J. Rousseau şi atitudinea lor faţă de presă 10. Scriitori şi artişti români în capitala Franţei 11. Forme noi de comunicare în spaţiul românesc: încercările repetate ale reprezentanţilor Şcolii Ardelene de a edita un ziar în limba

română 12. Explozia cercetărilor (secolul al XIX-lea în domeniul electricităţii şi magnetismului). 13. Fotografia, fotograful, cinematograful şi televizorul ca mijloace de comunicare în familie, dar şi în societate 14. Facebook, Twitter, Blog-ul – concurenţi pe piaţa de socializare


Numărul orelor pe semestru / activităţi Total SI S L P 28 14 14

Teme pentru seminar: 1. Prezentarea obiectului de studiu 2. Apariţia şi evoluţia scrierii 3. Evoluţia mijloacelor de comunicare din perpectivă istorică 4. Evoluţia mijloacelor de comunicare din perpectivabibliologiei 5. Apariţia şi dezvoltarea radioului şi a televiziunii 6. Noile forme de comunicare: Facebook-ul, Twitter-ul, Blog-ul 7. Dezvoltarea mijloacelor de comunicare în spaţiul românesc

Teste şi teme de control 1 verificare pe parcurs în fiecare semestru, menţionata în Calendarul disciplinei. Forma de evaluare (E - examen, C – colocviu / test final, LP - lucrări de control) Cv. Stabilirea notei finale (procentaje) - răspunsurile la examen / colocviu / lucrări practice 60% - activităţi aplicative atestate / laborator / lucrări practice / proiect etc. - teste pe parcursul semestrului 40% - teme de control

Bibliografia

Obligatorie: Briggs, A., Burke P., Mass-media. O istorie socială. De la Gutenberg la Internet, Editura Polirom, Iaşi, 2005 Flichy, P., O istorie a comunicării moderne, Editura Polirom, Iaşi, 1999 Facultativă: Berciu D. A., Iscru G. D., Introducere în ştiinţa istorică şi în ştiinţele auxiliare ale istoriei, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2005 Cornea, P., Introducere în teoria lecturii, Editura Minerva, Bucureşti, 1988 Djuvara, N., Civilizaţii şi tipare istorice: un studiu comparat al civilizaţiilor, Editura Humanitas, Bucureşti, 1999



EVOLUŢIA ŞI DIVERSITATEA MIJLOACELOR DE COMUNICARE Conf. Univ. dr. Eugen Marinescu Legenda: SI – studiu individual, S-seminar, L – activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice

PROGRAMA ANALITICA

Denumirea disciplinei Cultur[ ;I civiliya’ie rom\neasc[ Codul disciplinei Semestrul II Numărul de credite


Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI-impusă, DO-opţională, DL-liber aleasă (facultativă) DI Generale - Reunirea, sub forma unei sinteze, a celor mai importante definiţii ale termenilor.

Prezentarea şi însuşirea domeniilor investigate, compatibile cu specializarea cursanţilor. Urmărirea conceptelor de cultură şi civilizaţie în diferite epoci şi stratificări sociale. Înţelegerea, de către cursanţi, a importanţei instituţiilor culturale majore în definirea spiritului naţional. Obişnuirea studenţilor cu privirea critică asupra stereotipurilor negative aplicate românilor în lume,

contracararea acestor stereotipuri, propunerea altora, pozitive, adevărate, consistente, cu tradiţie istorică. Pregătirea corespunzătoare a studenţilor pentru a se putea integra profesional pe piaţa muncii

Specifice Realizarea unei imagini de ansamblu asupra instituţiilor culturale majore. Fixarea informaţiei teoretice privind fiecare instituţie în parte. Identificarea şi însuşirea componentelor unui dicţionar al limbii române, ale unei ediţii critice, ale unui tratat

de istorie,etc. Cunoaşterea funcţiilor şi disfuncţiilor socio-culurale ale mass-media. Se va pune un accent deosebit pe înţelegerea fenomenului cultural românesc ca un tot unitar ce exprimă

specificul naţional în continuă mişcare pe baza unor coordonate intrinseci, şi pe asimilarea elementelor de civilizaţie prin adatparea lor la specificul naţional.

Obiective

Conţinut (descriptori) 1. Definiţia termenilor. Cultură materială – cultură spirituală. Civilizaţie materială – civilizaţie

spirituală.

Facultatea Jurnalism, Comunicare şi Relaţii PubliceDomeniul Jurnalism Specializarea Jurnalism


28

2. Cultura populară, o sursă inepuizabilă de valori.

3. Cultură de salon, cultură de curte, cultură de import. Cultura de mahala şi formele sale.

4. Civilizaţie rurală românească. Modelul casei tradiţionale româneşti.”Codrul, frate cu românul”

5. Drumurile şi căile ferate, elemente indispensabile ale civilizaţiei româneşti.

6. Instituţii culturale româneşti înainte de 1867. Tipografii, ediţii, presă, manuale de învăţământ, culegeri de proverbe, învăţături morale,cursuri universitare,şcoli, universităţi, teatre, muzee,biblioteci.

7. Înfiinţarea Academiei Române şi rolul ei în promovarea culturii româneşti.

8. Dicţionarul tezaur al limbii române, sarcina permanentă a Academiei Române.

9. Istoria românilor în laboratoarele Academiei Române.

10. Ediţii din clasici scoase de Academia Română.

11. Enciclopedia României, un proiect amânat. Enciclopedii tematice, bibliografii, dicţionare.

12. Atheneul român, de la înfiinţate ţi până astăzi. Ateneele populare din marile oraşe de provincie. Căminele culturale de la sate. Cultură rurală şi cultură orăşenească în perioada interbelică. Ziare şi reviste rurale, cărţi pentru sate.

13. Cultivarea limbii române în instituţiile culturale actuale (reviste, televiziuni, posturi de radio). Limba română în dezbateri la postul de televiziune TVRM.

14. Stereotipuri negative despre români în lume. Contracararea lor: o îndatorire culturală,un comportament civilizat.

Teste şi teme de control 1 Definiţii ale culturii şi ale civilizaţiei.2 Rolul Academiei Române în dezvoltarea culturii romîneşti.3. Teoria

formelor fără fond în cultura română. Forma de evaluare (E-examen, C-colocviu/test final, LP-lucrări de control) E1 Stabilirea notei finale (procentaje) -răspunsurile la examen / colocviu / lucrări practice 70 % -activităţi aplicative atestate / laborator / lucrări practice/proiect etc. -teste pe parcursul semestrului -teme de control 30 %

Bibliografia

M.Eminescu, studiul „Cultură şi civilizaţie”, în orice ediţie critică (O.XV) Valeriu Râpeanu: orientări în cultura românească modernă, Edit. Fundaţia România

de Mâine, 2004 G.Ibrăileanu: Spiritul critic în cultura română. În Opere,I, Edit. Minerva 1974 C.Rădulescu-Motru: Românismul, Edit Ştiinţifică, 1992, ed.Gh.Cazan Mircea Eliade: România în eternitate. Edit. Roza Vânturilor, 1990, ed. N.Georgescu P.P.Panaitescu: Introducere în istoria culturii româneşti.Edit. Ştiinţifică, Bucureşti,

1969



Prof.univ.dr. Nicolae Georgescu Legenda: SI – studiu individual, S-seminar, L – activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice

PROGRAMA ANALITICA Denumirea disciplinei FILOSOFIA COMUNICĂRII Codul disciplinei FJCRP 1218 Semestrul II Numărul de credite 3

Categoria formativă a disciplinei: DF - fundamentală, DG - generală, DS - de specialitate, DU - umanistă DU Categoria de opţionalitate a disciplinei: DI - impusă, DO - opţională, DL - liber aleasă (facultativă) DO

Generale: Clarificarea conceptelor de specialitate şi dezvoltarea tronsoanelor analitice subsumate domeniului. Este important să examinăm filosofia comunicării şi să punem în discuţie probleme fundamentale prin care pu

înţelege mai bine natura legăturii noastre cu ceilalţi şi cu ceea ce ne înconjoară Obiective Specifice:

Analize asupra literaturii de specialitate: unii teoreticieni sunt obiectiv-ştiinţifici, alţii sunt subiectiv-umanişti, în timp ce alţii realizează o abordare experienţială ce îşi află originea în existenţa actuală. Analiza critică a problemei comunicării (introducere raţională şi implicaţii existenţiale).


Teme pentru SI (studiu individual) 1. 1. Abordarea filosofică a comunicării. Raţionalitatea neliniară – o nouă paradigmă a comunicării. Opinia şi

schimbarea opiniei. Analiza propoziţională a textului 2. Aspecte etice ale comunicării în contextul fundaţionalismului şi relativismului. Observaţia şi mărturia. Ipoteza.

Ancrajul în universul de discurs 3. Acţiunea şi raţiunea comunicative. Specificul metodelor logice utilizate în comunicare. Conştiinţa morală şi

teoria acţiunii comunicative. Autonomia prelucrării sintactice 4. Subiectivitatea comunicaţională. Limite ale folosirii argumentării. Inducţie, analogie şi intuiţie. Binaritatea

trăsăturilor distinctive 5. Adevăr şi referinţă. Explicarea condiţiilor de adevăr. Ignoranţă şi eroare

Combinatorie semantică 6. Gândire şi semnificaţie. Raţionamentul ca formă a gândirii. Semnificaţia comunicării în înţelegerea culturii.

Analiza componenţială 7. Limbaj şi realism. Cerinţe logice faţă de organizarea discursului Confirmare şi infirmare. Corelaţie de

complementaritate


Numărul orelor pe semestru / activităţi Total SI S L P 21 14 7

8. Fundamentele epistemice ale comunicării. Epistemologia comunicării pragmatice. Persuasiunea şi evaluarea. Determinarea contextuală a sensului

9. Discurs, articulare şi textualitate. Analiza structurilor discursive Argumentare şi discurs. Dinamism comunicaţional

10. Narativul şi cerinţele raţiunii. Unitate şi diferenţă între metodele analizei de conţinut. Explicaţia. Flux ascendent al informaţiei

11. Indecidabilitate şi indeterminare. Semantica de rol funcţional şi semnificaţiile restrânse. Empirism şi realitate. Prelucrarea psiholingvistică a informaţiei

12. Topos-ul unificator al retoricii. Semantica indicării şi semantica teleologică. Fiinţă, negaţie, afirmaţie. Modele ierarhizate ale discursului conversaţional

13. Realitate psihologică şi competenţa lingvistică. Necesitate şi posibilitate. Forma logico-semantică şi forma gramaticală. Organizare globală/preferenţială/secvenţială a conversaţiei

14. Filosofia limbajului comun. Analiticitate şi aprioricitate. Concepţia modernă despre structura propoziţiilor singulare şi generale. Planificarea în producerea limbajului

Teme pentru seminar: 1. Raţionalitate şi comunicare 2. Logica argumentării 3. Teoria acţiunii comunicative 4. Adevăr şi realitate 5. Discurs şi analiză de conţinut 6. Semantica texturii comunicaţionale 7. Retorica discursului conversaţional

Teste şi teme de control 1 verificare pe parcurs în fiecare semestru, menţionata în Calendarul disciplinei. Forma de evaluare (E - examen, C – colocviu / test final, LP - lucrări de control) E Stabilirea notei finale (procentaje) - răspunsurile la examen / colocviu / lucrări practice 60% - activităţi aplicative atestate / laborator / lucrări practice / proiect etc. - teste pe parcursul semestrului 40% - teme de control

Bibliografia

Obligatorie: Lăzăroiu, G., Filosofia comunicării, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2009. Lăzăroiu, G., Comunicarea mediatică şi identitatea socială, Editura Cartea Universitară,

Bucureşti, 2007. Rieffel, R., Sociologia mass-media, Editura Polirom, Iaşi, 2008. Lăzăroiu, G., Aspecte ale filosofiei limbajului, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2003. Lăzăroiu, G., Realism şi antirealism în filosofia analitică, Editura Universităţii din Bucureşti,

Bucureşti, 2003. Facultativă:

Priest, G., Dincolo de limitele gândirii, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007. Lăzăroiu, G., Gândire, limbaj, realitate, Editura Cartea Universitară, Bucureşti, 2002. Rovenţa-Frumuşani, D., Analiza discursului, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005. Searle, J.R., Realitatea ca proiect social, Editura Polirom, Iaşi, 2000. Zeca-Buzura, D., Veridic. Virtual. Ludic, Editura Polirom, Iaşi, 2009.



FILOSOFIA COMUNICĂRII Conf. Univ. dr. George Lăzăroiu Legenda: SI – studiu individual, S-seminar, L – activităţi de laborator, P-proiect sau lucrări practice


ANUL II (anul universitar 2012/2013) Semestrul I Semestrul II


Nr. crt.


Cod

ul

disc

iplin

ei

Con

diţio

năr

i (co

d)

S L P FV

Cr.

S L P FV Cr.

A. DISCIPLINE OBLIGATORII I. FUNDAMENTALE 1. Introducere în ştiinţele sociale. FJCRP 2101 FJCRP 105 14 E 4 2. Editare în limbaje specializate FJCRP 2202 FJCRP105 11 E 3 3. Metode şi tehnici de cercetare în ştiinţele sociale FJCRP 2103 FJCRP102 14 E 4 4. Introducere în relaţii publice FJCRP 2104 14 E 4 II. DE SPECIALITATE 5. Conceperea şi elaborarea ziarului FJCRP 2205 FJCRP102 11 E 3 6. Genurile jurnalistice FJCRP 2106 FJCRP 102 14 E 3 7. Jurnalism online şi noi tehnologii FJCRP 2107 28 E 3 8. Televiziune - laborator FJCRP 2108 28 Vp 3 9. Presă scrisă– atelier de redactare FJCRP 2209 22 Vp 3

10. Presa românească de peste hotare FJCRP 2110 FJCRP 105 14 E 3 11. Jurnalism de agenţie FJCRP 2211 11 E 3 12. Juralism de televiziune FJCRP 2212 22 E 3 13. Practică de specialitate FJCRP 2213 90 Cv 3 14. Ancheta jurnalistică FJCRP 2214 22 E 3 III. COMPLEMENTARE

Dis

cipl

ine

impu

se (D

I)

15. Limba straina – Limba engleză III/ Limba franceză III


FJCRP113 28 Cv 3

B. DISCIPLINE OPŢIONALE 16. Teoria şi analiza textului/

Imaginar şi mentalităţi în etnopsihologia românească


11 Cv 3

17. Introducere în semiotica / Limbajul religios în mass-media


11 Cv 3

18. Politologie şi doctrine politice contemporane / Mari scriitori - mari gazetari români


14 Cv 3

DO)

19. Manipularea prin discurs ideologic / Jurnalism economic


11 Cv 3

C. DISCIPLINE FACULTATIVE 20. Educaţie fizică FJCRP 2225 (22) (Vp) (3)

(DF)

21. Introducere în economie FJCRP 2126 (28) (E) (3) Total ore, probe şi credite pe semestru 168 6E+2Cv+1Vp 30 233 5E+4Cv+1Vp 30

Legendă: S-seminar, L-laborator, P-proiect, lucrări practice, FV-forma de verificare, Cr.-număr credite D E C A N, DIRECTOR DEPARTAMENT,

Conf. univ. dr. Bratu Sofia Prof. univ. dr. Ioan Gâf-Deac


ANUL III (anul universitar 2013/2014) Semestrul I Semestrul II


Nr. crt.


Cod

ul

disc

iplin

ei

Con

diţio

nări

(cod

)

S L P FV

Cr.

S L P FV Cr.

A. DISCIPLINE OBLIGATORII I. FUNDAMENTALE 1. Etic şi deontologic în presă FJCRP 3101 14 E 4 2. Limbajul jurnalistic contemporan FJCRP 3102 28 E 4 3. Introducere în publicitate FJCRP 3203 12 E 4

II. DE SPECIALITATE

4. Publicistică radio FJCRP 3204 FJCRP 107 12 E 4 5. Fotojurnalism - laborator FJCRP 3105 FJCRP 202 28 Vp 3 6. Fotografia de presă FJCRP 3106 FJCRP 109 28 E 4 7. Jurnalism de investigaţie FJCRP 3107 14 Cv 3 8. Producţia unei emisiuni - laborator FJCRP 3208 24 Cv 3 9. Proiect – dosar de presă FJCRP 3209 FJCRP 205 36 Vp 3

10. Pregătire pentru licenţă FJCRP 3210 60 Cv 4 III. COMPLEMENTARE 11. Comunicare interculturală FJCRP 3211 14 E 4

Dis

cipl

ine

impu

se (D

I)

12. Retorica în comunicarea publică FJCRP 3212 14 E 4 B. DISCIPLINE OPŢIONALE 13. Filmul documentar /

Stereotipuri în mass-media contemporane FJCRP 3213 FJCRP 3214

12 E 4

14. Interviul – artă şi tehnică / Publicistica lui M. Eminescu


12 E 4

15. Reportajul în cultura română / Comunicare politică


14 Cv 4

(DO)

16. Pamfletul şi satira în cultura română/ Publicitate şi manipulare


12 Cv 4

C. DISCIPLINE FACULTATIVE 17. Introducere în estetică FJCRP 3121 (28) (Cv) (3)

(DF)

18. Psiholingvistica FJCRP 3222 (28) (Cv) (3) Total ore, probe şi credite pe semestru 154 5E+2Cv+1Vp 30 180 4E+3Cv+1Vp. 30 Examen de licenţă 10

Legendă: S-seminar, L-laborator, P-proiect, lucrări practice, FV-forma de verificare, Cr.-număr credite

D E C A N, DIRECTOR DEPARTAMENT, Conf. univ. dr. Sofia Bratu Prof. univ. dr. Ioan Gâf-Deac

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Cadrele didactice - îndrumători de an din Facultatea de Jurnalism,

Comunicare şi Relaţii Publice

2011-2012

Asist. univ. drd. Cristina Şerbănescu – îndrumător anul I ZI/FR Tel. 0767.893.341; e-mail: [email protected]

Asist. univ. drd. Bianca Mitu – îndrumător anul II ZI/FR Tel. 0744.637.788; e-mail [email protected]

Asist. univ. drd. Cristina Marghioala– îndrumător anul III ZI/FR Tel.0740.389.550; e-mail: [email protected]

Decan, Conf. univ. dr. Sofia Bratu

Program de lucru cu publicul:

Anul I – FR, Masterat (secretar Mihaela Gheorghe): Luni: 800-1600 Marţi: 1000-1800

Miercuri: 800-1600 Joi: 800-1600 Vineri: 800-1400

Anul III –zi, FR (secretar Gabriella Carmen Negoescu) Luni: 800-1600 Marţi: 800-1600


Program secretar şef Aurelia Creţu: Luni – Vineri: 900- 1500

D E C A N Conf. univ. dr. Sofia Bratu

Program de lucru cu publicul:

Anul I – zi (secretar Mihaela Paraschivescu): Luni: 800-1600 Marţi: 800-1600


Anul II –zi, FR, Masterat (secretar Alexandra Bolintiş)

Luni: 1000-1800 Marţi: 800-1600


D E C A N Conf. univ. dr. Sofia Bratu

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE SI RELATII PUBLICE

PROGRAM BIBLIOTECA

Luni: orele 8 – 16

Marti: orele 8 – 16

Miercuri: orele 8 – 16

Joi: orele 8 – 16

Vineri: orele 8 – 14

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

AUDIENŢE DECANAT 2011/2012

DECAN: Conf. univ. dr. Sofia Bratu – MIERCURI 1200 – 1400

PRODECAN: Lector univ. dr. Silviu Şerban – MARŢI 1200 – 1400

DIRECTOR DEPARTAMENT: Conf. univ. dr. George Lăzăroiu – LUNI 1200- 1400

Date post:	05-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	67 times
Download:	0 times

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM ......FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI...

Documents