+ All Categories
Home > Documents > UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE … · 3 b. Comunicare şi RelaŃii...

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE … · 3 b. Comunicare şi RelaŃii...

Date post: 02-Mar-2020
Category:
Upload: others
View: 17 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
101
1 UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAłII PUBLICE GHIDUL DE PREZENTARE A FACULTĂłII DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAłII PUBLICE ŞI A PROGRAMULUI DE STUDII ZI CUPRINS: I. Adresa FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice II. Structura de conducere a FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice III. Prezentarea FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice ÎnfiinŃarea FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice Programe/specializări şi forme de învăŃământ Misiunea FJCRP - didactică şi de cercetare ştiinŃifică Obiectivele FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice Admiterea la Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice Baza materială a FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice Structura programelor de studiu, desfăşurarea activităŃii didactice şi de cercetare Evaluarea performanŃelor studenŃilor CerinŃe pentru obŃinerea diplomei de licenŃă Oferta de informaŃii publice IV. Anexe 1. Planul de învăŃământ 2011-2014, specializarea Jurnalism, 2. Planul de învăŃământ 2011-2014, specializarea Comunicare şi RelaŃii Publice 3. Structura anului universitar 4. Lista tutorilor de an 5. Programul de lucru cu publicul al secretariatului de la FJCRP 6. Programul de la biblioteca FJCRP 7. Programul de audienŃe al conducerii FJCRP
Transcript

1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAłII PUBLICE

GHIDUL DE PREZENTARE A FACULTĂłII DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAłII PUBLICE

ŞI A PROGRAMULUI DE STUDII ZI CUPRINS: I. Adresa FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice II. Structura de conducere a FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice III. Prezentarea FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice

• ÎnfiinŃarea FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice • Programe/specializări şi forme de învăŃământ • Misiunea FJCRP - didactică şi de cercetare ştiinŃifică • Obiectivele FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice • Admiterea la Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice • Baza materială a FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice • Structura programelor de studiu, desfăşurarea activităŃii didactice şi de cercetare • Evaluarea performanŃelor studenŃilor • CerinŃe pentru obŃinerea diplomei de licenŃă • Oferta de informaŃii publice

IV. Anexe 1. Planul de învăŃământ 2011-2014, specializarea Jurnalism, 2. Planul de învăŃământ 2011-2014, specializarea Comunicare şi RelaŃii Publice 3. Structura anului universitar 4. Lista tutorilor de an 5. Programul de lucru cu publicul al secretariatului de la FJCRP 6. Programul de la biblioteca FJCRP 7. Programul de audienŃe al conducerii FJCRP

2

GHIDUL DE PREZENTARE A FACULTĂłII DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAłII PUBLICE

ŞI A PROGRAMULUI DE STUDII IFR

I. ADRESĂ: Str. Fabricii, Nr. 46, sector 6, Bucureşti, Telefon: 021.316.97.85 int. 157/159

II. Conducerea facultăŃii:

Decan: Conf. univ. dr. Sofia Bratu Prodecan: Lector univ. dr. Silviu Şerban Director Departament ŞtiinŃe ale Comunicării: Conf. univ. dr. George Lăzăroiu

III. Prezentarea FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice:

Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice provine din Facultatea de

Filosofie şi Jurnalism, înfiinŃată în anul 1991, cu specializarea Filosofie-Jurnalism şi

acreditată conform Legii nr. 443/5.VII.2002, publicata în Monitorul Oficial nr. 491 din

9, prin care a fost acreditată Universitatea Spiru Haret, şi prin Hotărârea de Guvern nr.

944/2002, publicată în Monitorul Oficial, partea I, nr. 675/11.IX.2002.

De la înfiinŃare şi până în anul universitar 2005-2006, facultatea a funcŃionat cu o

singură specializare: Filosofie-Jurnalism, fiind printre puŃinele facultăŃi din Ńară cu o

asemenea specializare complexă.

Ca urmare a restructurării învăŃământului superior pe trei cicluri: licenŃă (3 ani),

masterat (2 ani), doctorat (3 ani), după modelul LMD al universităŃilor europene

semnatare ale Acordului de la Bologna pentru educaŃie, începând cu promoŃia înscrisă în

anul I în anul universitar 2005-2006, prin HG 88/2005 publicată în Monitorul Oficial Nr.

150/21.02.2005, Facultatea de Filosofie şi Jurnalism a funcŃionat cu două specializări

acreditate: Filosofie şi, respectiv, Jurnalism, cele două specializări având un plan de

învăŃământ comun pentru primii doi ani de studiu.

Pornindu-se de la specializările amintite acreditate, începând cu anul universitar

2008-2009, prin Hotărârea Senatului UniversităŃii Spiru Haret, s-au creat două noi

facultăŃi, şi anume: Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice, respectiv

Facultatea de Filosofie şi Studii Culturale.

Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice (FJCRP) cuprinde două

specializări:

a. Jurnalism, pentru care se organizează cursuri atât la forma de învăŃământ zi, cât

şi la forma de învăŃământ fără frecvenŃă şi

3

b. Comunicare şi RelaŃii Publice, pentru care se organizează cursuri numai la forma

de învăŃământ zi respectând toate legile în vigoare.

În Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice se organizează şi studii de

masterat: Programul de masterat Mass-media şi Comunicarea îşi desfăşoară activitatea

respectând legile în vigoare referitoare la programele universitare de masterat, Aprobarea

Ministerului EducaŃiei şi Cercetării nr. 32981 din 24 .06. 2004, precum şi pe baza

deciziilor Senatului UniversităŃii şi a prevederilelor Cartei UniversităŃii Spiru Haret. În

urma vizitei Comisiei ARACIS, Consiliul ARACIS din data de 10.06.2010 a acreditat

programul de studii universitare de masterat Mass-media şi Comunicarea.

Pentru anul de învăŃământ 2011-2012, la Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi

RelaŃii Publice este aprobat următorul număr de locuri:

• specializarea Jurnalism, formă de învăŃământ acreditată, 60 de locuri – zi;

• specializarea Jurnalism, formă de învăŃământ acreditată, 100 de locuri - fără

frecvenŃă;

• specializarea Comunicare şi RelaŃii Publice, formă de învăŃământ autorizată, 100

de locuri – zi;

• Masteratul de Mass-Media şi Comunicarea, formă de învăŃământ acreditată, 60 de

locuri – zi.

MISIUNEA FACULTĂłII DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAłII

PUBLICE

Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice a UniversităŃii Spiru Haret

are misiune didactică şi de cercetare ştiinŃifică şi îşi asumă rolul fundamental în

formarea specialiştilor în domeniul de studii de licenŃă ŞtiinŃe ale comunicării, în acord

cu cerinŃele, prezente şi de perspectivă, formulate de societatea românească în continuă

evoluŃie către valorile europene recunoscute. Misiunea asumată se adresează absolvenŃilor

învăŃământului preuniversitar care doresc să se pregătească pentru a deveni specialişti în

jurnalism şi în domeniul comunicării, relaŃiilor publice într-un mediu universitar

performant.

Misiunea didactică a FJCRP pentru toate programele de studiu vizează atât

învăŃământul, cât şi cercetarea ştiinŃifică.

Prin misiunea didactică se are în vedere formarea de specialişti în comunicare,

relaŃii publice, publicitate, de jurnalişti în diversele arii ale mass-media (presă scrisă, radio

4

şi televiziune) cu un larg orizont de cunoaştere, capabili nu numai să înregistreze

evenimentele, dar şi să le înŃeleagă, să la analizeze şi să le comenteze.

Pentru realizarea acestei misiuni, conducerea din FJCRP şi întregul corp profesoral

au în vedere asigurarea materialelor didactice necesare procesului de învăŃământ, stabilirea

aceloraşi discipline atât în planul de învăŃământ de la ZI, cât şi în cel de la FR, alocarea

aceluiaşi număr de ore în cazul seminarelor, laboratoarelor, atelierelor, stagiilor de practică

– orele de curs fiind suplinite prin studiu individual - alcătuirea tuturor testelor de

evaluare, atât cele din timpul semestrului, cât şi cele finale, alocarea aceluiaşi număr de

credite pentru promovabilitate.

Prin Planul de învăŃământ şi Programele analitice se asigură o pregătire

fundamentală de licenŃă, necesară pentru continuarea instruirii pe o treaptă superioară prin

masterat şi doctorat.

În cadrul misiunii asumate de formare a specialiştilor în domeniu care să aibă

şanse reale în competiŃia de pe piaŃa liberă a forŃei de muncă, procesul de studiu folosind

telecomunicarea modernă şi tehnologiile informaŃionale de acces în societatea bazată pe

cunoaştere este considerat prioritate esenŃială în rândul membrilor facultăŃii, deopotrivă

studenŃi şi cadre didactice.

Misiunea de cercetare ştiinŃifică vizează aspectele formării competenŃelor de

realizare a unor cercetări şi studii prin antrenarea studenŃilor, sub îndrumarea cadrelor

didactice, la activitatea de cercetare a facultăŃii, în cadrul Centrului propriu de cercetare

ştiinŃifică, prin participarea lor la sesiunile ştiinŃifice studenŃeşti şi valorificarea

rezultatelor cercetării în reviste de specialitate atât româneşti, cât şi străine.

În baza cerinŃelor de competenŃă şi a responsabilităŃii pe care şi-o asumă, facultatea

promovează consecvent spiritul gândirii libere, dezvoltă cercetarea ştiinŃifică proprie (în

cadrul granturilor CNCSIS câştigate de cadre didactice ale FacultăŃii de Jurnalism,

Comunicare şi RelaŃii Publice, a proiectelor de cercetare înscrise în Planul de Cercetare al

facultăŃii ş.a.).

În context, se afirmă performanŃele ştiinŃifice ale personalului didactic şi ale studenŃilor

prin rezultatele remarcabile ale activităŃii de cercetare care se regăsesc publicate în Analele

UniversităŃii Spiru Haret – Seria Jurnalism şi în alte reviste de specialitate.

Totodată, facultatea asigură organizarea şi participarea la manifestări ştiinŃifice

naŃionale şi internaŃionale. De exemplu, Interdisciplinarity and Society (2010), conferinŃă

recunoscută CNCSIS (conform grilei).

5

Atât misiunea didactică, cât şi cea ştiinŃifică se raportează la obiectivele de

învăŃământ şi de cercetare ştiinŃifică şi profesionale şi se justifică prin elemente de

pertinenŃă şi oportunitate în raport cu cerinŃele pieŃei forŃei de muncă, cu C.O.R.

(Clasificarea ocupaŃiilor din România) şi cu C.A.E.N. (Clasificarea activităŃilor din

economia naŃională).

În conformitate cu prevederile C.O.R.-ului, Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi

RelaŃii Publice, Universitatea Spiru Haret, prin intermediul masteratului de Mass-media şi

comunicare pregăteşte specialişti pentru grupa majoră 2 (specialişti cu ocupaŃii intelectuale

şi ştiinŃifice), grupa minoră 231 şi din grupa minoră 245, mai exact specialişti pentru

următoarele ocupaŃii: „231005 – preparator învăŃământul universitar, 231001 – asistent

universitar, 232101 – profesor în învăŃământul liceal, postliceal, profesional şi de maiştri,

245102 – comentator publicist, 245103 – corector, 245104 – corespondent special (Ńară şi

străinătate), 245105 – corespondent radio, 245106 – corespondent presă, 245108

editorialist, 245109 – fotoreporter, 245110- lector presă/editură, 245112 – publicist

comentator, 245113 – redactor, 245114 – reporter, 245115 – reporter operator, 245117 –

secretar de emisie, 245118 - secretar de redacŃie, 245119 – secretar responsabil de agenŃie,

245121 – tehnoredactor, 245123 – ziarist, 245126 – comentator radio Tv., 245128 –

redactor rubrică”, (***C.O.R., Clasificarea ocupaŃiilor din România, Editura Meteor Press,

Bucureşti, 2008.). ActivităŃile specifice acestor ocupaŃii sunt prezentate în C.A.E.N.

(Clasificare a activităŃilor din economia naŃională), paginile 273-283; 296-297; 299-300.

De altfel, numeroşi absolvenŃi de-ai noştri lucrează în diverse instituții și posturi

importante, cum sunt:

• jurnalişti în toate tipurile de mass-media;

• cadre didactice în învăŃământul superior, preuniversitar şi asimilaŃi;

• specialişti în comunicare;

• specialişti în servicii de publicitate şi relaŃii publice;

• manageri de activităŃi media și în administrația publică.

6

În acest context, facultatea are stabilite obiective care au în vedere atât activitatea

didactică, cât şi pe cea ştiinŃifică:

Obiective didactice:

• asigurarea condiŃiilor studenŃilor ZI/IFR, tineri şi adulŃi, pentru un învăŃământ

exigent şi de calitate, precum şi pentru competitivitatea absolvenŃilor pe piaŃa

muncii;

• armonizarea aspiraŃiilor educaŃionale şi profesionale personale ale studenŃilor cu un

sistem flexibil de învăŃământ şi cu tehnologia modernă de comunicare

• întocmirea de planuri de învăŃământ şi programe analitice în concordanŃă cu

planurile de învăŃământ ale altor universităŃi de prestigiu din străinătate şi din

România;

• organizarea procesului instructiv-educativ de predare, învăŃare şi evaluare în raport

cu exigenŃele instituŃiilor de învăŃământ superior performante, competitive procesul

de studiu fiind centrat pe student, considerat partener de operaŃionalizare a învăŃării

superioare efective.

• modernizarea permanentă a procesului de învăŃământ prin perfecŃionarea

programelor de studii universitare în corelaŃie cu progresul societăŃii bazate pe

cunoaştere şi cu cerinŃele practice ale vieŃii economico-sociale

• asumarea principiului calităŃii superioare în întreaga activitate desfăşurată în cadrul

FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice (Managementul calităŃii)

(http://www.spiruharet.ro/asigurareacalitatii/a68dd1fef7f1ef4f3d81db052a725830.

pdf);

• evaluarea periodică a activităŃii didactice, având în vedere standardele, criteriile şi

indicatorii de performanŃă care asigură calitatea procesului de învăŃământ;

• realizarea unui management strategic, performant şi transparent (Avizierul Virtual

conŃine în mod deschis toate informaŃiile utile legate de Facultatea de Jurnalism,

Comunicare şi RelaŃii Publice);

• educarea studenŃilor în spiritul respectării drepturilor şi libertăŃilor fundamentale

ale omului, a demnităŃii, înŃelegerii reciproce, toleranŃei şi colaborării, aceste

principii fiind promovate în toate împrejurările;

• menŃinerea relaŃiilor profesionale şi ştiinŃifice cu absolvenŃii FacultăŃii (invitarea şi

participarea acestora la sesiunile ştiinŃifice ale facultăŃii, la emisiuni ale postului

7

naŃional, cultural şi universitar TVRM, la întâlniri ştiinŃifice şi schimburi de

experienŃă);

• preocuparea pentru extinderea şi modernizarea permanentă a bazei materiale,

respectiv administrarea eficientă a dotărilor existente (actualizarea dotării

laboratoarelor cu aparatură modernă, dotarea calculatoarelor cu cele mai noi softuri

ş.a.).

Obiectivele cercetării ştiinŃifice la nivel de facultate se referă la stimularea gândirii

şi a forŃelor creatoare în rândul studenŃilor şi cadrelor didactice prin valorificarea

procesului de creaŃie ştiinŃifică în cursuri, seminarii şi în practică. Pentru realizarea acestui

obiectiv complex s-au stabilit următoarele:

• crearea şi organizarea structurilor instituŃionale necesare desfăşurării cercetării

ştiinŃifice (colective de cercetare precum cele din cadrul proiectelor de tip grant

CNCSIS)

• dezvoltarea activităŃii de cercetare ştiinŃifică prin implicarea cadrelor didactice, a

studenŃilor, masteranzilor şi realizarea de parteneriate cu universităŃi, institute de

cercetare ştiinŃifică şi unităŃi economico-sociale din Ńară şi din străinătate;

• autoevaluarea periodică a cercetării ştiinŃifice, având în vedere standardele şi

indicatorii de performanŃă care asigură calitatea acesteia;

• afirmarea performanŃelor ştiinŃifice ale membrilor comunităŃii universitare pe plan

naŃional şi internaŃional la congrese, simpozioane şi în publicaŃii cotate naŃional şi

internaŃional;

• asigurarea surselor de finanŃare pentru extinderea şi modernizarea permanentă a

bazei materiale necesare în cercetarea de vârf (din exteriorul facultăŃii, respectiv de

la CNCSIS) şi de la Universitate, situaŃie în care 25% din salariul fiecărui angajat

cadru didactic este asigurat din rezultatele valorificate din cercetarea ştiinŃifică).

ADMITEREA STUDENłILOR LA FJCRP Universitatea Spiru Haret, inclusiv Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii

Publice, a formulat o politică proprie de recrutare şi admitere a studenŃilor, pe care o aplică

în mod transparent şi riguros, respectând principiul egalităŃii şanselor tuturor candidaŃilor,

fără nici un fel de discriminare.

Respectând toate aceste prevederi, Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii

Publice organizează în fiecare an, în perioada iulie-septembrie, concurs de admitere pentru

8

ocuparea locurilor cu taxă pentru studiile universitare de licenŃă şi masterat. Admiterea se

desfăşoară în conformitate cu prevederile Legii învăŃământului 1/2011, precum şi în

conformitate cu Metodologiei generale de admitere la ciclul de studii de licenŃă

(http://www.spiruharet.ro/ro/admitere/documente/metodologie_admitere_2011.pdf). Deci,

Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice organizează concurs de admitere

numai la formele de învăŃământ şi specializările autorizate/acreditate: Jurnalism (ZI,

IFR)/ Comunicare şi RelaŃii Publice (ZI) /Mass-media şi comunicarea(ZI).

În conformitate cu Metodologia de admitere în ciclul de studii universitare de

licenŃă şi în cel al studiilor de masterat, facultatea organizează admiterea urmând toate

etapele necesare.

Recrutarea candidaŃilor se realizează din rândul absolvenŃilor de liceu cu diplomă

de bacalaureat sau diplomă echivalentă cu aceasta, studenŃi şi absolvenŃi/licenŃiaŃi ai

facultăŃilor de stat sau particulare, cetăŃenii români sau din străinătate, care îndeplinesc

condiŃiile legale, inclusiv pe cele de echivalare a studiilor liceale. Aceştia trebuie să

îndeplinească condiŃiile generale de acces pentru studiu în instituŃiile de învăŃământ

superior şi pot participa la concursul de admitere potrivit prevederilor din Metodologia

organizării şi desfăşurării concursului de admitere a USH

(http://www.spiruharet.ro/admitere/metodologia.php).

Universitatea şi facultatea au o politică integrată, transparentă de recrutare şi

admitere a studenŃilor. În context pentru popularizare transparentă sunt folosite emisiunile

postului naŃional, cultural şi universitar propriu de televiziune Tv România de Mâine

pentru anunŃuri şi publicitate, informaŃiile în cauză fiind inserate şi în publicaŃia

săptămânală a UniversităŃii Spiru Haret, intitulată Opinia NaŃională

(http://www.opinianationala.ro/).

PublicaŃia Opinia NaŃională cu suplimente distincte dedicate admiterii, în care se

regăsesc şi informaŃii referitoare la Facultatea de Jurnalism Comunicare şi RelaŃii Publice

se distribuie gratuit la licee, instituŃii şi celor interesaŃi, în localităŃi pe întreg teritoriul

României şi după caz, în anumite zone de interes din străinătate. AnunŃurile pentru

admitere sunt publicate şi în ziare centrale, judeŃene, locale, în prospecte şi suplimente de

presă, în broşuri, de asemenea pe afişe şi postere amplasate în zone de interes. Totodată,

aspectele vizând admiterea se regăsesc pe site-ul universităŃii şi al facultăŃii, cu

accesibilitate deschisă, pe Internet la adresa (http://www.spiruharet.ro/admitere/).

AnunŃul cu privire la concursul de admitere organizat de facultate se face cu 6 luni

înainte de data începerii înscrierilor.

9

Înscrierea candidaŃilor se desfăşoară la sediul FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare

şi RelaŃii Publice între 21 iunie - 29 septembrie. Facultatea de Jurnalism Comunicare şi

RelaŃii Publice organizează concurs de admitere numai la formele de învăŃământ pe

domenii de licenŃă şi specializări autorizate/acreditate.

Concursul de admitere la studii universitare de licenŃă, forma de şcolarizare IFR se

organizează numai pentru locurile aprobate.

Programul zilnic de admitere este între orele 8-18. Înscrierea candidaŃilor se face

pe baza dosarelor, realizându-se verificarea actelor, fiind urmărită respectarea strictă a

cerinŃelor legale.

Dosarul de concurs trebuie să conŃină:

• diploma de bacalaureat (sau diplomă echivalentă cu aceasta), sau adeverinŃă

eliberată de liceu, pentru candidaŃii care au promovat examenul de bacalaureat în

anul 2011, în original;

• certificatul de naştere, în copie (xerox);

• certificatul de căsătorie (dacă este cazul), în copie (xerox);

• adeverinŃă medicală tip;

• copie după buletinul (cartea) de identitate, care să cuprindă codul numeric

personal;

• 3 fotografii tip buletin de identitate;

• fişa chestionar completată pentru admitere;

• adeverinŃă de la facultatea la care se află diploma de bacalaureat, în original (pentru

cei care urmează a doua facultate);

Activitatea de admitere propriu-zisă presupune completarea unei fişe chestionar şi

un interviu individual. În cadrul interviului se analizează disponibilitatea candidatului

pentru programele propuse în cadrul facultăŃii, în particular pentru programul IFR.

Completarea fişei chestionar este notată cu 4 puncte, iar interviul este notat cu

maxim 6 puncte. Afişarea listelor finale cu persoanele admise se va face la data de 30

septembrie.

Înscrierea studentului/ei în anul I se face la cererea acestuia, în maximum 10 zile

de la data la care a fost declarat admis, dacă are dosarul complet, a achitat integral sau

parŃial prima rată a taxei de şcolarizare, a completat şi semnat fişa de înscriere şi contractul

de studii.

10

Fiecare student este înscris în registrul matricol, sub număr unic, valabil pentru

întreaga perioadă de şcolarizare, în facultatea respectivă.

Înmatricularea studenŃilor în anul I de studii se face după admiterea acestora, pe

baza Contractului angajament anual de studii, care conŃine obligaŃiile şi drepturile

părŃilor. Contractul este semnat de ambele părŃi în original, o copie a acestuia fiind

înmânată candidatului.

Contractul de şcolarizare în cauză, specifică în mod exact specializarea, durata

studiilor, diploma obŃinută la absolvire, serviciile oferite, facilităŃile şi toate obligaŃiile de

care Facultatea este răspunzătoare, drepturile şi obligaŃiile financiare şi de studiu ale

candidatului, obligativitatea asigurării materialelor necesare instruirii individuale,

condiŃiile de retragere şi rambursare a taxelor de studiu. ConŃinutul contractelor anuale

reglementează parcurgerea planurilor anuale de învăŃământ în sistemul de credite

transferabile.

Taxa de studiu este aprobată anual de către Senatul UniversităŃii Spiru Haret, fiind

menŃionată în contractul de şcolarizare încheiat cu studenŃii.

În contractul de şcolarizare sunt prevăzute clauze speciale de rambursare a

taxelor de studiu în cazul în care studenŃii nu mai continuă programul de pregătire

superioară: în eventualitatea retragerii de la facultate până la data de 15 septembrie,

studentului i se va rambursa 50% din suma depusă, în cazul retragerii până la 1 octombrie,

studentului i se va restitui 25%, iar în cazul retragerii după această data nu i se mai

restituie nimic. În caz de exmatriculare, sumele achitate cu titlu de taxe de studiu nu se

restituie.

FacilităŃi pentru admitere

• Taxe de şcolarizare moderate, cu posibilitatea de achitare în 3 rate;

• Scutire de taxa de înscriere la admitere pentru candidaŃii fii de Ńărani, cadre

didactice din învăŃământul preuniversitar, pensionari;

• Cursuri tipărite, realizate de editura şi complexul tipografic proprii, puse la

dispoziŃia studenŃilor cu reducere de 30%;

• Cursuri, consultaŃii, lecŃii de sinteză, dezbaterii, teste de evaluare prezentate prin

intermediul posturilor proprii de televiziune (TvRM) şi radio (Radio România de Mâine) şi

al publicaŃiei Opinia naŃională;

• Cazare în căminele proprii din Bucureşti;

11

BAZA MATERIALĂ A FACULTĂłII DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI

RELAłII PUBLICE

Activitatea didactică şi de cercetare a FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi

RelaŃii Publice se desfăşoară la sediul din Bucureşti, Str. Fabricii, Nr. 46 G, sect. 6, cod

poştal 060821.

FJCRP dispune de spaŃii de învăŃământ, administrative şi de pregătire individuală

sau asistată, de laboratoare, de spaŃii pentru publicitate, de unităŃi specializate pentru

realizarea materialelor didactice, distribuŃia şi gestionarea acestora.

Universitatea asigură FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice spaŃii

de învăŃământ corespunzătoare desfăşurării activităŃilor didactice şi de cercetare. SpaŃiile

de învăŃământ (săli de curs, seminarii, laboratoare, baze sportive, etc.) ce deservesc

programul de licenŃă, îndeplinesc cerinŃele normative obligatorii privind capacitatea

acestora per student: minim 1 mp/loc în sălile de curs; minim 1,4 mp./loc în sălile de

seminar; minim 2,5 mp./loc în laboratoarele de informatică, minim 1,5 mp./loc în

spaŃiile bibliotecii.

Clădirile în care se desfăşoară activităŃile didactice dispun de un număr însemnat de

săli de curs, săli de seminar, respectiv laboratoare, care satisfac pe deplin cerinŃele actuale

şi de perspectivă.

Sălile de curs, de seminarizare, de lucrări practice şi laboratoare folosite de

cursanŃi, dispun de echipamente tehnice de învăŃare, evaluare, predare şi comunicare care

facilitează activitatea cadrului didactic şi receptivitatea fiecărui student (calculator,

videoproiector, retroproiector) şi care permite centrarea activităŃii didactice pe student.

De exemplu, în sălile de calculatoare sunt puse la dispoziŃia studenŃilor peste 235 de

calculatoare, 6 soft-uri asigurate dintre care 6 cu licenŃă. Prin caracteristicile create

(ambianŃă, luminozitate, dotare), este asigurată desfăşurarea normală a activităŃii didactice.

Aceste caracteristici sunt în concordanŃă şi cu normele tehnice de siguranŃă şi igienico-

sanitare în vigoare.

Totodată, studenŃii FJCRP dispun de un laborator fotojurnalism, un laborator radio,

laborator TV, un studio emisie radio, o sală producŃie radio, o sală redacŃie radio, două

săli studiou TV, două săli de regie Tv., un studio-aulă, o regie-aulă.

Dotarea laboratoarelor (de informatică, radio, televiziune, fotojurnalism) în scop

didactic, una dintre preocupările majore ale conducerii UniversităŃii Spiru Haret, satisface

cerinŃele de pregătire ştiinŃifică, metodică şi practică a studenŃilor asigurând parcurgerea

12

corespunzătoare a disciplinelor din planul de învăŃământ şi îndeplinirea obiectivelor

generale şi specifice ale programului.

Facultatea asigură studenŃilor o bibliotecă ce dispune de un fond de carte cu

peste 15.000 de volume şi publicaŃii periodice, suporturi electronice pentru desfăşurarea

activităŃilor de laborator şi seminar, tratate, cursuri şi sinteze ale cursurilor în format

electronic, dar şi de o sală de lectură. În cadrul FJCRP există şi bibliotecă electronică,

virtuală.

Fiecare cadru didactic, în bibliografia pe care a prevăzut-o în programa analitică, a

avut în vedere în primul rând fondul de carte existent în Bibliotecă în prezent şi posibile

achiziŃii în viitorul apropiat. Toate cursurile şi volumele de specialitate publicate la

Editura FundaŃiei România de Mâine se regăsesc în Biblioteca facultăŃii într-un număr

suficient de exemplare pentru consultare. În mod continuu se achiziŃionează noutăŃile în

domeniu şi se fac abonamente la reviste de specialitate din Ńară şi străinătate.

SpaŃiile bibliotecii (minim 1,5 mp./loc) şi dotările acestora cu fondul de carte,

satisfac cerinŃele minimale exprimate prin raportul număr de publicaŃii de specialitate la

numărul de studenŃi şi acoperă problematica tuturor disciplinelor din planul de învăŃământ.

Biblioteca este conectată la Internet pentru a putea Ńine legătura cu studenŃii şi a

răspunde la solicitările acestora privind fondul de carte şi volumele disponibile pentru

împrumut existente în bibliotecă.

Facultatea dispune şi de Centrul de cercetare ştiinŃifică în care au acces toŃi

studenŃii cuprinşi în proiectele de cercetare.

La nivelul UniversităŃii Spiru Haret funcŃionează Departamentul IT, departament

care are ca scop dezvoltarea şi asigurarea unei bune funcŃionări a sistemului informatic şi

informaŃional la nivelul întregii instituŃii. Departamentul IT are două direcŃii, una care

administrează web-site-ul şi o altă direcŃie care răspunde de Platforma e-Learning

BlackBoard.

Încă din anul universitar 2000-2001, USH a dat în funcŃiune un modern complex

multifuncŃional studenŃesc – Clubul FundaŃiei România de Mâine şi al UniversităŃii Spiru

Haret, situat în Bd. Metalurgiei nr. 87.

Căminele UniversităŃii, în care sunt cazaŃi şi studenŃii FacultăŃii de Jurnalism,

Comunicare şi RelaŃii Publice, situate în Bucureşti Aleea MoldoviŃa nr. 5-10 şi Bd.

Energeticienilor nr. 9-11 totalizează 1.200 locuri şi funcŃionează în conformitate cu

prevederile din Regulamentul privind organizarea, administrarea şi funcŃionarea

căminelor studenŃeşti.

13

Universitatea, implicit Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice,

oferă studenŃilor condiŃii deosebite pentru practicarea activităŃilor sportive în cadrul

Complexului sportiv, situat în Şos. Berceni nr. 104, care cuprinde: stadion cu o capacitate

de 10.000 locuri, terenuri de fotbal, tenis, volei, handbal şi baschet.

StudenŃii şi masteranzii beneficiază şi de alte drepturi şi facilităŃi cum ar fi:

scutirea plăŃii taxei de înscriere pentru admitere pentru fiii de Ńărani, cadre didactice,

pensionari şi şomeri; taxe de şcolarizare moderate achitabile în 3 rate; cursuri tipărite,

realizate în editura şi complexul tipografic proprii, puse la dispoziŃia studenŃilor cu

reducere de 30%; participarea la activităŃile didactice, ştiinŃifice, cultural-artistice şi

sportive, care se desfăşoară în Universitate; dreptul de acces în platforma e-Learning

Blackboard şi de utilizare a tuturor facilităŃilor programului informatic; solicitarea de

consultaŃii şi alte forme de asistenŃă academică din partea cadrelor didactice; implicarea în

programele de cercetare ştiinŃifică ale catedrelor, participarea în colective complexe de

cercetare, participare cu lucrări proprii la sesiunile ştiinŃifice ale facultăŃi sau la alte

manifestări ştiinŃifice organizate în Universitate.

StudenŃii USH pot obŃine încă din timpul facultăŃii atestatul de limbă străină.

Deci, resursele materiale includ spaŃii de învăŃământ, administrative şi de

pregătire individuală sau asistată, laboratoare didactice şi spaŃii de publicitate,

unităŃi specializate pentru realizarea materialelor didactice, distribuŃia şi gestionarea

acestora.

STRUCTURA PROGRAMELOR DE STUDIU

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂłII DIDACTICE ŞI DE CERCETARE

Pregătirea studenŃilor se face pe baza Planului de învăŃământ aprobat conform legii,

armonizat cu legislaŃia internă şi cea comunitară, având la bază sistemul european de

credite transferabile ECTS. În concordanŃă cu misiunea facultăŃii, planul de învăŃământ

este structurat astfel încât să corespundă exigenŃelor unui învăŃământ de calitate, să

răspundă cerinŃelor interne şi internaŃionale, să ofere posibilitatea absolvenŃilor de a se

încadra activ în viaŃa profesională, în conformitate cu nomenclatorul de profesii şi, nu în

ultimă instanŃă, să le să ofere absolvenŃilor posibilitatea de a-şi continua studiile.

Planurile de învăŃământ ale facultăŃii au fost gândite în funcŃie de:

• importanŃa comunicării, relaŃiilor publice şi a jurnalismului în lume şi în societatea

românească;

14

• necesitatea complementarităŃii disciplinelor, cu evitarea suprapunerilor tematice;

• dezvoltarea actuală a disciplinelor menŃionate;

• dinamica socială din Ńară şi din întreaga lume;

• actualele cerinŃe de pe piaŃa muncii;

• posibilitățile de încadrare în muncă a absolvenților;

• cercetarea unor teme de interes actual.

Pentru a răspunde actualelor exigenŃe, conducerea FJCRP a consultat planurile de

învăŃământ ale unor facultăŃi şi specializări de profil din Ńară, şi din Ńările Uniunii

Europene. S-a urmărit ca planurile de învăŃământ să fie compatibile cu planurile şi

programele de studii similare din statele Uniunii Europene şi din alte state ale lumii,

ponderea disciplinelor fiind exprimată în credite de studii ECTS, dar şi cu sistemul de

calificări naŃional/internaŃional.

În planurile de învăŃământ s-a procedat la eşalonarea raŃională a disciplinelor, la

dispunerea lor logică, la combinări care să stimuleze spiritul creativ şi competitiv,

performanŃa şi calitatea.

Planurile de învăŃământ ale ambelor specializări cuprind discipline fundamentale,

discipline de specialitate în domeniu șșșși discipline complementare; de asemenea,

disciplinele sunt grupate şi după criteriul obligativităŃii în: discipline obligatorii, opŃionale

şi facultative în conformitate cu cerinŃele normative specifice pe domenii stabilite pe plan

naŃional;

Disciplinele de studiu din planurile de învăŃământ sunt prevăzute într-o succesiune

logică, fiecare având delimitate şi definite clar competenŃele generale şi de specialitate la

nivelul studiilor de licenŃă, în corelaŃie cu cele de masterat. În acest sens, este clar

delimitată compatibilitatea cu cadrul – naŃional - de calificări impus de Legea nr. 213 din

2004, precum şi deplina compatibilitate cu planurile şi programele de studii similare din

alte state ale UE şi din alte state ale lumii, ponderea disciplinelor fiind exprimată în

credite de studii ECTS.

Disciplinele de studiu cuprinse în planurile de învăŃământ au programe analitice în

care sunt precizate obiectivele disciplinei, competenŃele, abilităŃile obŃinute de studenŃi,

conŃinutul tematic de bază, bibliografia obligatorie, facultativă, repartizarea numărului de

ore de curs, seminar şi activităŃi aplicative pe teme şi sistemul de evaluare al studenŃilor.

Ele certifică consistenŃa şi caracterul structurat al programului de studiu, precum şi

15

corespondenŃa dintre modul în care este proiectată evaluarea şi competenŃele cognitive şi

profesionale asumate de fiecare disciplină în parte.

Fiecare an de studiu este prevăzut cu 60 de credite. Numărul total de credite

transferabile, conform Sistemului European de Credite Transferabile (ECTS), este de 180.

Transferul de credite în interiorul UniversităŃii „Spiru Haret”: Alocarea de

credite pentru disciplinele din planul de învăŃământ „se face în conformitate cu practica

universitară internaŃională, urmând metodologia Sistemului European de Credite

Transferabile, potrivit căruia 60 de credite reprezintă echivalentul numeric pentru

cantitatea normală de muncă specifică unui an universitar, iar 30 de credite corespund, de

obicei, unui semestru de învăŃământ superior”.

Depăşirea acestui număr normal de credite se poate face prin frecventarea şi

promovarea de discipline facultative cuprinse în planul de învăŃământ al fiecărui an /

semestru sau cursuri predate la alte specializări.

Alocarea de credite are în vedere toate disciplinele (obligatorii, opŃionale şi

facultative) inclusiv practica de specialitate.

La alocarea numărului de credite pentru o disciplină se are în vedere cantitatea de

muncă necesară pentru promovare. Aceasta vizează orele de prezenŃă fizică la cursuri,

seminarii, lucrări practice, dar şi studiul individual, elaborarea de lucrări sau activităŃi de

cercetare etc.

Sistemul European de Credite Transferabile facilitează mobilitatea studenŃilor

pentru echivalarea unor examene deja susŃinute, în cazul în care aceştia se transferă la o

altă facultate de învăŃământ superior din România sau din Europa.

Nomenclatorul disciplinelor cuprinse în planul de învăŃământ şi conŃinutul acestor

discipline, precizat prin programele analitice, corespund domeniului de licenŃă şi

programului de studii fiind conforme cu misiunea declarată şi în concordanŃă cu

standardele ARACIS pentru domeniul ŞtiinŃe ale Comunicării.

Disciplinele facultative, indiferent de semestrul de studii în care sunt prevăzute în

Planul de învăŃământ, se încheie cu o probă de verificare, iar punctele credit care li se

atribuie sunt peste cele 30 ale semestrului respectiv;

Raportul dintre orele de curs şi cele privind activităŃile didactice aplicative

(seminarii, laboratoare, proiecte, stagii de practică etc.) este în toŃi anii de studiu de 1/1, cu

o abaterea admisă de ± 20 %, după cum indică centralizarea din următorul tabel:

16

De asemenea, din planul de învăŃământ1 rezultă şi îndeplinirea altor standarde

generale:

• discipline obligatorii: 40, deci 80% (normele ARACIS prevăd între 70 - 80%);

• discipline opŃionale: 10, deci 20 % (normele ARACIS prevăd între 20 - 30%);

• discipline fundamentale: 11, deci 27,5% (normele ARACIS prevăd între 20 - 30%);

• discipline de pregătire în domeniu şi în specialitate: 25, deci 62,5 % (normele

ARACIS prevăd între 55 - 65%);

• discipline complementare: 4, deci 10% (normele ARACIS prevăd între 5 - 15%).

Astfel, în anul I, care are trunchi comun pentru cele două specializări, sunt 15

discipline (plus două facultative) dintre care: 13 sunt obligatorii, 2 opŃionale, 4

fundamentale, 8 de pregătire în domeniu şi în specialitate, iar 1 complementară.

În anul II, la ambele specializări, sunt 19 discipline (plus 2 facultative) dintre care 15

discipline sunt obligatorii, 4 opŃionale, 4 fundamentale, 10 de pregătire în domeniu şi în

specialitate şi una complementară.

În anul III, la ambele specializări, sunt 16 discipline (plus 2 facultative) dintre care 12

discipline sunt obligatorii, 4 opŃionale, 3 fundamentale, 7 de pregătire în domeniu şi în

specialitate şi 2 complementare.

Prin intermediul disciplinelor impuse se urmăreşte asigurarea cunoştinŃelor de bază,

în timp ce prin intermediul celor opŃionale se asigură absolvenŃilor şanse suplimentare şi

mărirea paletei de competenŃe şi abilităŃi necesare pe piaŃa forŃei de muncă după obŃinerea

examenului de licenŃă.

Toate disciplinele definesc şi formează competenŃe generale şi de specialitate în

concordanŃă cu cerinŃele pieŃii şi cu necesitatea ca studenŃii să-şi poată continua studiile în

cadrul ciclului de masterat şi de doctorat. Rolul formativ al fiecărei discipline şi competenŃele

oferite sunt evaluate prin creditele care însoŃesc fiecare disciplină.

Disciplinele studiate reflectă preocuparea noastră constantă pentru asigurarea

implementării sistemului calităŃii în educaŃie, respectarea indicatorilor de calitate,

aprofundarea cercetării ştiinŃifice.

În cazul disciplinelor opŃionale, studenŃii au posibilitatea de a alege disciplina (dintr-un

set de două) la care să susŃină examen.

1 Anexă Planul de învăŃământ la specializarea Jurnalism, zi, seria 2011-2014; Planul de învăŃământ la specializarea Comunicare şi RelaŃii Publice, zi, seria 2011-2014

17

În programul ambelor specializări se regăsesc, conform metodologiei, o disciplină

de informatică aplicativă, două limbi străine oficiale în UE (franceză/engleză), dar şi o

disciplină de iniŃiere în metodologia cercetării ştiinŃifice.

Începând cu anul II, în programul de studii universitare de licenŃă sunt prevăzute

stagii de cu un total de 90 de ore.

Pentru realizarea acestei activităŃi, au fost încheiate contracte/convenŃii de

colaborare cu diverse instituŃii, precizându-se locul şi perioada desfăşurării practicii,

modul de organizare şi îndrumare, responsabilii din partea facultăŃii şi ai respectivei

instituŃii.

Peste 50% din formele de verificare ale disciplinelor de studii prevăzute în planul

de învăŃământ constau în examene.

În cadrul FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice se pune accentul pe

metodele moderne de proiectare a activităŃilor didactice centrate pe student. Se pune

accentul pe activităŃi practice şi simulări, prin următoarele metode:

• Ponderea mare acordată proiectelor practice individuale sau de grup,

• Antrenarea studenŃilor în activitatea de cercetare,

• Implicarea studenŃilor în cât mai multe cercuri de studii,

• Antrenarea studenŃilor în proiectele de tip POSDRU derulate de USH.

Cadrele didactice ce predau sau seminarizează în cadrul FacultăŃii de Jurnalism,

Comunicare şi RelaŃii Publice au o pregătire teoretică şi practică apreciată de mediul

academic românesc.

Precizăm că toŃi titularii de disciplină au titlul ştiinŃific de doctor sau sunt

doctoranzi, iar cadrele didactice care desfăşoară activităŃile de seminar au pregătire

corespunzătoare şi competenŃe în domeniul disciplinei seminarizate, aşa cum rezultă din

documentele anexate.

Fiecare cadru didactic dispune de strategii, tehnici şi metode eficiente de predare

sau de seminarizare, potrivit conŃinutului programului de studiu, planului de învăŃământ şi

caracteristicilor studenŃilor. De regulă, în cadrul facultăŃii activitatea didactică se

desfăşoară folosind din plin tehnicile moderne de predare şi seminarizare oferite de

tehnologia informatizată. Prelegerea (metodă clasică) este completată cu utilizarea de

dinamizatori ai expunerii: retroproiector, prezentarea materialului în format Power Point

(metodă modernă). Se foloseşte în mod curent şi expunerea cu oponent (informarea unui

student cu privire la tema ce urmează a fi expusă pentru ca acesta să formuleze întrebări şi

18

obiecŃii pertinente), lucrul pe grupe (metodă modernă) etc. În acest sens, beneficiind de

dotarea de ultimă generaŃie, cursurile au un caracter pronunŃat interactiv, aplicaŃiile

practice contribuind din plin la reuşita învăŃării.

În întreaga activitate desfăşurată, cadrele didactice din cadrul FacultăŃii de

Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice beneficiază de cercetările şi analizele realizate

periodic de către Comisia de calitate din cadrul UniversităŃii Spiru Haret, de către

Departamentul de Asigurare a CalităŃii, folosind din plin materialele cuprinse în Manualul

CalităŃii sau cele puse la dispoziŃie de Oficiul de Audit al CalităŃii.

Fiecare cadru didactic dispune de strategii actualizate de predare pentru fiecare curs,

conforme cu programul de studiu, şi descrise în programele analitice. Programele analitice

se revizuiesc şi actualizează anual.

Cadrele didactice folosesc resurse moderne de interacŃiune cu studenŃii. Fiecare

cadru didactic are o adresa de e-mail şi, de asemenea, fiecare student are o adresă de e-

mail în campusul virtual al departamentului. Astfel, studenŃii pot adresa, prin e-mail,

întrebări profesorilor privind conŃinutul cursurilor, proiectelor sau privind evaluarea

acestora etc. Cadrele didactice au obligaŃia de a răspunde în timp util acestor solicitări.

Fiecare disciplină are o platformă on-line proprie în campusul virtual, unde cadrele

didactice prezintă: programul de consultaŃii on-line, programa şi bibliografia disciplinei,

materiale necesare desfăşurării cursurilor şi seminariilor, cerinŃele privind cursurile,

seminariile, laboratoarele şi atelierele.

Pagina de web găzduieşte un forum pentru fiecare disciplină, unde studenŃii

adresează întrebări şi comentarii şi unde primesc răspunsuri de la cadrele didactice şi de la

ceilalŃi colegi.

Cadrele didactice se folosesc pentru prelegeri şi dezbateri de resursele noilor

tehnologii - laptop şi videoproiector, calculatoare - proiectează materiale/filme/clipuri

documentare care au ca scop însuşirea mai rapidă a anumitor cunoştinŃe sublinierea

valenŃelor aplicative ale acestora.

Laboratoarele (de radio, tv., fotoziaristică şi de informatică mass-media) asigură

materialele necesare aplicaŃiilor care reclamă tehnici de ultimă generaŃie.

Cadrele didactice sunt pregătite special în domeniul predării la nivel universitar şi

se reunesc în grupuri de dezbatere pentru a discuta metodologia predării. Acestea au, pe

lângă competenŃele de predare, şi competenŃe de consiliere, monitorizare şi facilitare a

proceselor de învăŃare. Cadrele didactice discută permanent metodele de predare folosite şi

vin cu soluŃii privind creşterea interactivităŃii actului didactic, pentru aceste activităŃi fiind

19

disponibil un spaŃiu de întâlnire a cadrelor didactice. În programul de studii sunt integrate

stagii de practică. Coordonatorii practicii de specialitate, sprijiniŃi de toate cadrele

didactice, se implică activ în identificarea şi obŃinerea acordului unor instituŃii din

domeniul public şi privat care pot primi studenŃi pentru perioada practicii. De asemenea,

studenŃii sunt angrenaŃi în proiectele de cercetare ale facultăŃii sub îndrumarea profesorilor,

participând atât la elaborarea metodologiei, cât şi la colectarea datelor şi interpretarea

rezultatelor.

În cadrul FacultăŃii de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice, profesorii au

ore de permanenŃă la dispoziŃia studenŃilor şi personalizează îndrumarea la cererea

studentului.

Pentru a veni în sprijinul studenŃilor, există câte un tutore pentru fiecare an de

studiu. Tutorele de an are întâlniri periodice cu studenŃii, discută eventualele probleme,

propune soluŃii şi ia cunoştinŃă de iniŃiativele studenŃilor.

De asemenea, în FJCRP există şi alte forme de asociere între un profesor şi un grup

de studenŃi. De exemplu, pentru fiecare grupă de studenŃi există un reprezentant al acestora

ales prin vot. Acesta facilitează comunicarea cu secretariatul şi conducerea facultăŃii sau

departamentului, face cunoscute doleanŃele, nemulŃumirile sau problemele colegilor săi.

ACTIVITATEA DE CERCETARE ŞTIINłIFICĂ

Pornind de la misiunea şi obiectivele strategice organizaŃionale, FJCRP şi-a

conturat o strategie de dezvoltare pe termen mediu şi lung cuprinsă în documente

programatice, adoptate de Consiliul facultăŃii. Cele mai reprezentative documente

programatice privind activitatea de cercetare ştiinŃifică sunt:

1. DirecŃiile strategice de cercetare ştiinŃifică care prezintă strategia de cercetare a

facultăŃii pe o perioadă de 4 ani, fiind identificate 11 direcŃii generale de cercetare. Dintre

aceste direcŃii, putem menŃiona (fără însă a realiza o ierarhizare a acestor criterii, pe care le

considerăm de importanŃă egală):

• continuarea cercetării ştiinŃifice fundamentale pentru implicarea în granturi şi

contracte de cercetare, realizarea unor parteneriate editorial-ştiinŃifice la nivel

internaŃional, precum şi publicarea rezultatelor cercetării ştiinŃifice în reviste cotate

ISI sau indexate BDI.

• documentarea ştiinŃifică şi investigaŃia metodologică pentru elaborarea manualelor

pentru disciplinele din planul de învăŃământ.

20

2. Planul anual de cercetare ştiinŃifică, care conŃine obiective specifice ale

activităŃii de cercetare, stabilite în urma unui efort de operaŃionalizare a direcŃiilor de

cercetare.

Aceeaşi atenŃie este acordată şi următoarelor activităŃi:

• organizarea de conferinŃe naŃionale şi internaŃionale, cu participarea studenŃilor,

cadrelor didactice.

• realizarea unor parteneriate editorial-ştiinŃifice cu parteneri din străinătate

• propunerea de dezbateri pe teme de interes, Ńinând cont de evoluŃiile de pe piaŃa

muncii şi de specializarea FJCRP, precum şi de interesele specifice ale cadrelor

didactice şi studenŃilor facultăŃii;

• Sesiunile ştiinŃifice ale cadrelor didactice şi ale studenŃilor FJCRP, în cadrul cărora

se prezintă şi se validează rezultatele cercetărilor ştiinŃifice proprii;

• Realizarea de «produse de cercetare» prin derulare de contracte şi granturi de

cercetare

• Implicarea unui număr cât mai mare de studenŃi în programe de mobilităŃi

universitare.

EVALUAREA PERFORMANłELOR STUDENłILOR

Procesul de evaluare a studenŃilor are ca obiectiv evaluarea calităŃii învăŃării şi a

responsabilităŃilor aferente din partea cadrelor didactice în vederea creşterii calităŃii, a gradului

de exigenŃă în procesul de examinare şi a satisfacŃiei măsurate prin competenŃele dobândite.

În cadrul activităŃilor cu studenŃii, alături de activităŃile aplicative obligatorii, în planul

de învăŃământ sunt prevăzute şi evaluări pe parcurs. Aceste evaluări continue au forme

specifice, stabilite de către titularul de disciplină, iar ponderea lor în evaluarea finală se

stabileşte de către fiecare titular (în majoritatea cazurilor), acest lucru precizându-se în

programa analitică.

Evaluarea finală se va realiza în sesiuni de examene programate semestrial şi anunŃate c

studenŃilor la începutul fiecărui semestru.

În cadrul UniversităŃii Spiru Haret, evaluarea cunoştinŃelor studenŃilor se realizează în

majoritatea cazurilor prin utilizarea Platformei e-learning Blackboard, un sistem modern de

evaluare, folosit în prezent de peste 3600 universităŃi din întreaga lume. Pentru informarea

corespunzătoare a studenŃilor, Universitatea a editat un Ghid pentru accesul la platforma de

învăŃământ on-line Blackboard existent şi pe pagina web a UniversităŃii

21

(www.spiruharet.ro/acces blackboard). Tot pentru evaluarea cunoştinŃelor s-a realizat o

procedură privind rezultatele învăŃării pentru a prezenta modul de înŃelegere şi de aplicare a

rezultatelor învăŃării şi a responsabilităŃilor aferente.

În acelaşi context, precizăm că fiecare curs este proiectat astfel încât să îmbine predarea,

învăŃarea şi examinarea, procedeele de examinare şi evaluare a studenŃilor fiind centrate pe

rezultatele învăŃării şi anunŃate studenŃilor din timp şi în detaliu.

Sistemul de evaluare a cunoştinŃelor pentru promovarea examenelor şi acordarea

creditelor aferente include proceduri de evaluare prin examen, colocviu, verificare pe parcursul

semestrului şi susŃinere de proiecte.

CERINłE PENTRU OBłINEREA DIPLOMEI DE LICENłĂ

Studiile la Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice a UniversităŃii Spiru

Haret se consideră încheiate în urma promovării tuturor examenelor de an şi a examenului de

licenŃă, organizat în conformitate cu prevederile Legii ÎnvăŃământului nr. 1/2011 şi ale Legii nr.

88/1993 privind acreditarea instituŃiilor de învăŃământ superior şi recunoaşterea diplomelor.

Examenul de licenŃă se organizează şi se desfăşoară pe baza criteriilor generale privind

finalizarea studiilor în învăŃământul superior, stabilite de Ministerul EducaŃiei, Cercetării,

Tineretului şi Sportului.

Examenul de licenŃă constă, în urma Hotărârii Senatului UniversităŃii Spiru Haret, dintr-

o probă, denumită Evaluarea cunoştinŃelor fundamentale şi de specialitate şi o a doua probă,

SusŃinerea unei LUCRARI DE DIPLOMA.

AbsolvenŃii care promovează examenul de licenŃă primesc titlul de licenŃiat, confirmat

de Diploma de LicenŃă şi Foaia matricolă/Suplimentul de Diplomă (care cuprinde şi

specializarea). Pentru aceasta, studenŃii trebuie să realizeze un total de 180 credite.

OFERTA DE INFORMATII PUBLICE

TransparenŃa publică a datelor şi informaŃiilor, în formă electronică, este realizată prin

pagina Internet a FJCRP, care dispune de link pe pagina internet a USH şi în formă tipărită

prin campanii de informare în interiorul USH, prin afişare la aviziere, prin informări scrise

sau orale.

FJCRP-USH promovează o politică de deschidere faŃă de societate şi mass-media.

Astfel, FJCRP asigură, în condiŃiile şi limitele prevăzute de lege, informarea corectă şi

22

completă a cetăŃenilor cu privire la informaŃiile datorate prin lege sau solicitate în acord cu

aceasta.

InformaŃiile de interes public sunt grupate în două categorii: informaŃii publicate din

oficiu, FJCRP comunică din oficiu anumite informaŃii, potrivit Legii 544/2001 privind

liberul acces la informaŃii de interes public şi informaŃii oferite la cerere.

InformaŃiile despre programe de studiu, calificări şi diplome sunt puse la dispoziŃie

atât prin site-ul facultăŃii, cât şi prin broşura de admitere elaborată anual. InformaŃiile

detaliate despre cursuri sunt accesibile prin intermediul platformei on-line în secŃiunea

publică a acesteia.

Principalele medii de comunicare folosite sunt: site-ul universităŃii

www.spiruharet.ro, ce cuprinde ansamblul informaŃiilor privind calitatea educaŃiei şi a

vieŃii studenŃilor din spaŃiul universitar, programele de televiziune şi radio oferite de

TvRM şi TvRM Cultural, postul de Radio România de Mâine, Revista Opinia naŃională,

ziare cu tiraj naŃional, precum Suplimentul la Adevărul din data de 25.05.2010,

Monitorul Oficial, ghidurile pentru studii universitare de licenŃă tipărite la începutul

fiecărui an universitar şi platforma e-Learning Blackboard.

În acelaşi timp, o sursă importantă de informaŃii o constituie Manualul calităŃii

învăŃământului şi cercetării ştiinŃifice, conceput într-o structură amplă şi care tratează

întreaga problematică actuală a calităŃii.

Totodată, sunt oferite informaŃii celor interesaŃi prin pliante, broşuri, afişe, articole

de prezentare, anunŃuri publicitare, avizierul facultăŃii, etc. Nu în ultimul rând,

Universitatea Spiru Haret (implicit Facultatea de Jurnalism, Comunicare şi RelaŃii Publice)

este prezentă la numeroase evenimente: târguri, expoziŃii etc.

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Aprobat în Şedinţa de Senat din Facultatea de JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE Departament: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII RECTOR Specializarea JURNALISM Conf. univ. dr. Aurelian A. Bondrea Forma de învăţământ: zi Durata studiilor: 3 ani, 60 credite/an PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT (2011-2014) ANUL I (anul universitar 2011/2012)

Semestrul I Semestrul II Nr. de ore pe disciplină Credite Ore săptămână Ore săptămână

Forma de evaluare

(E, Cv, Vp)

Nr. crt.

Denumirea disciplinei

Codul

disciplinei C S Lp/L Total C S Lp/L Total

Total Curs Seminar /

Lp, L sem. I

sem. II

sem. I

sem. II

A. DISCIPLINE OBLIGATORII I. FUNDAMENTALE

1. Introducere în teoria comunicării FJCRP 1101 2 1 42 28 14 E 4 2. Introducere în sistemul mass-media FJCRP 1102 2 1 42 28 14 E 4 3. Tehnici de redactare FJCRP 1203 2 1 42 28 14 E 5 4. Tehnici şi strategii în comunicarea

mediatică FJCRP 1204 2 1 42 28 14 E 5

II. DE SPECIALITATE 5. Introducere în radio FJCRP 1105 1 1 28 14 14 E 3 6. Discurs şi argumentare FJCRP 1106 1 1 28 14 14 E 3 7. Istoria presei româneşti FJCRP 1107 2 28 28 E 3 8. Tehnici de comunicare orală - laborator FJCRP 1108 2 28 28 Vp. 3 9. Comunicarea cu presa şi valorile sociale FJCRP 1209 2 1 42 28 14 E 4

10. Tehnici de comunicare şi informare FJCRP 1210 2 2 56 28 28 E 4 11. Radio-laborator FJCRP 1211 3 42 42 Vp. 4 12. Jurnalism tematic FJCRP 1112 1 1 28 14 14 E 3

III. COMPLEMENTARE 13.

Limba straina – Engleză I, II Limba straina - Franceză I, II

FJCRP 1113 FJCRP 1114

2 2

28 28

28 28

Cv Cv

4 4

B. DISCIPLINE OPŢIONALE 14. Evoluţia şi diversitatea mijloacelor de

comunicare/ Psihologia comunicării FJCRP 1215 FJCRP 1216

2 28 28 Cv. 3

15. Cultură şi civilizaţie românească / Filosofia comunicării

FJCRP 1217 FJCRP 1218

2 28 28 Cv. 4

C. DISCIPLINE FACULTATIVE 16. Teoria acţiunii sociale FJCRP 1119 (2) (2) (56) (28) (28) (Cv.) (4) 17. Sociolingvistică FJCRP 1220 (2) (2) (56) (28) (28) (Cv.) (4)

Total ore pe săptămână (A+B) 11 7 2 20 10 7 3 20 560 294 266 Total ore pe an de studiu (A+B+C) (13) (9) (2) (24) (12) (9) (3) (24) (672) (350) (322) Total credite 30 30 Total evaluări semestriale (E, Cv, Vp) 6E+2Cv

+1Vp 4E+2Cv

+1Vp

Legendă: C = curs; S = seminar; E = examen; Cv = colocvii; Vp= verificare pe parcurs; Lp= lucrări practice; L= laborator DECAN: Conf. univ. dr. Sofia Bratu

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Aprobat în Şedinţa de Senat din Facultatea de JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE Departament: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII RECTOR Specializarea COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE Conf. univ. dr. Aurelian A. Bondrea Forma de învăţământ:ZI Durata studiilor: 3 ani, 60 credite/an PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT (2011-2014) ANUL I (anul universitar 2011/2012)

Semestrul I Semestrul II Nr. de ore pe disciplină Credite Ore săptămână Ore săptămână

Forma de evaluare

(E, Cv, Vp)

Nr. crt.

Denumirea disciplinei

Codul

disciplinei C S Lp/L Total C S Lp/L Total

Total Curs Seminar /

Lp, L sem. I

sem. II

sem. I

sem. II

A. DISCIPLINE OBLIGATORII I. FUNDAMENTALE

1. Introducere în teoria comunicării FJCRP 1101 2 1 42 28 14 E 4 2. Introducere în sistemul mass-media FJCRP 1102 2 1 42 28 14 E 4 3. Tehnici de redactare FJCRP 1203 2 1 42 28 14 E 5 4. Tehnici şi strategii în comunicarea

mediatică FJCRP 1204 2 1 42 28 14 E 5

II. DE SPECIALITATE 5. Introducere în radio FJCRP 1105 1 1 28 14 14 E 3 6. Discurs şi argumentare FJCRP 1106 1 1 28 14 14 E 3 7. Istoria presei româneşti FJCRP 1107 2 28 28 E 3 8. Tehnici de comunicare orală - laborator FJCRP 1108 2 28 28 Vp. 3 9. Comunicarea cu presa şi valorile sociale FJCRP 1209 2 1 42 28 14 E 4

10. Tehnici de comunicare şi informare FJCRP 1210 2 2 56 28 28 E 4 11. Radio-laborator FJCRP 1211 3 42 42 Vp. 4 12. Jurnalism tematic FJCRP 1112 1 1 28 14 14 E 3

III. COMPLEMENTARE 13.

Limba straina – Engleză I, II Limba straina - Franceză I, II

FJCRP 1113 FJCRP 1114

2 2

28 28

28 28

Cv Cv

4 4

B. DISCIPLINE OPŢIONALE 14. Evoluţia şi diversitatea mijloacelor de

comunicare/ Psihologia comunicării FJCRP 1215 FJCRP 1216

2 28 28 Cv. 3

15. Cultură şi civilizaţie românească / Filosofia comunicării

FJCRP 1217 FJCRP 1218

2 28 28 Cv. 4

C. DISCIPLINE FACULTATIVE 16. Teoria acţiunii sociale FJCRP 1119 (2) (2) (56) (28) (28) (Cv.) (4) 17. Educaţie fizică FJCRP 1220 (2) (2) (56) (28) (28) (Cv.) (4)

Total ore pe săptămână (A+B) 11 7 2 20 10 7 3 20 560 294 266 Total ore pe an de studiu (A+B+C) (13) (9) (2) (24) (12) (9) (3) (24) (672) (350) (322) Total credite 30 30 Total evaluări semestriale (E, Cv, Vp) 6E+2Cv

+1Vp 4E+2Cv

+1Vp

Legendă: C = curs; S = seminar; E = examen; Cv = colocvii; Vp= verificare pe parcurs; Lp= lucrări practice; L= laborator DECAN: Conf. univ. dr. Sofia Bratu

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE SPECIALIZAREA: JURNALISM FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROGRAMA ANALITICĂ

I. DISCIPLINA: INTRODUCERE IN TEORIA COMUNICĂRII CODUL DISCIPLINEI: FJCRP 1101 TITULAR DISCIPLINA: BRATU SOFIA GRAD DIDACTIC: CONFERENŢIAR UNIV. DR. REGIMUL FORMATIV AL DISCIPLINEI: DE SPECIALITATE REGIMUL OBLIGATIVITĂŢII DISCIPLINEI: OBLIGATORIE ANUL DE STUDIU ŞI SEMESTRUL: I, sem. I NUMAR SAPTAMANAL DE ORE: 2c/1s

Semestrul I Semestrul II Număr de credite Curs Sem. Evaluare Curs Sem. Evaluare Sem. I Sem. II 2 1 E 4

II. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE:

Obiective generale:

Formarea unei culturi generale în aria ştiinţelor comunicării Prezentarea şi însuşirea aparatului conceptual specific domeniului comunicării Formarea şi dezvoltarea abilităţii de comunicare Cunoaşterea instrumentelor, surselor de documentare şi informare în domeniul comunicării Inventarierea şi interpretarea problemelor cu care se confruntă acest domeniu Pregătirea corespunzătoare a studenţilor pentru a se putea integra profesional pe piaţa muncii

Obiective specifice:

Însuşirea definiţiilor comunicării, a elementelor specifice acestui proces Identificarea şi însuşirea formelor de comunicare Cunoaşterea funcţiilor şi disfuncţiilor comunicării Identificarea barierelor de comunicare Utilizarea unor instrumente de analiză şi interpretare specifice domeniului Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile dobândite prin

studiul acestei discipline Capacitatea de a prelucra informaţia achiziţionată în mod creator şi de a prezenta

rezultatele într-o formă corectă şi convingătoare.

III. COMPETENŢE ŞI ABILITĂŢI:

COMPETENŢE: Cunoaşterea, înţelegerea şi asimilarea noţiunilor, teoriilor, conceptelor relevante din sfera teoriei comunicării; însuşirea elementelor, proceselor de comunicare interpersonală, de grup, socială; însuşirea principalelor teme ale domeniului. Explicarea şi interpretarea proceselor de comunicare interpersonală, de grup, socială; identificarea, explicarea disfuncţiilor ce pot apărea în timpul procesului de comunicare; interpretarea particularităţilor procesului de comunicare. Instrumental-aplicative: realizarea distincţiei dintre metodele şi instrumentele de cercetare a teoriei comunicării; utilizarea anumitor metode şi tehnici specifice cercetării din domeniul comunicării. Atitudinale: participarea la propria dezvoltare profesională, insuflarea atitudinii neutre, detaşate în raport cu obiectul cercetării.

ABILITĂŢI

Identificarea diferitelor tipuri de comunicare şi elementele sale; Abilitatea de a utiliza diferite coduri pentru transmiterea aceluiaşi mesaj; Analizarea şi interpretarea materialelor ce conţin diferite tipuri de mesaje; Identificarea factorilor care determină apariţia unor erori în decodificarea mesajelor.

IV. CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Noţiunea de comunicare şi definirea procesului de comunicare. 2. Comunicarea din perspectiva diferitelor ştiinţe. 3. Elementele comunicării. Trinitatea emiţător-mesaj-receptor. Canalul şi codul în procesul de comunicare. Codificarea şi decodificarea în procesul de comunicare. 4. Barierele comunicării. Bariere de limbaj. Bariere de mediu. Bariere de concepţie. Bariere datorate poziţiei şi proximităţii emiţător-receptor. 5. Funcţiile şi disfuncţiile comunicării. Funcţia de informare, culturalizare, divertisment. Disfuncţii: stimularea comportamentelor deviante, a degradării morale etc. 6. Mesajul - element esenţial în procesul comunicării. Tipuri de mesaje. Construirea mesajului. 7. Discursul – formă de manifestare a procesului de comunicare. Discurs, limbaj şi societate. Discursul – spaţiu interdisciplinar. 8. Discursul mediatic. Caracteristicile socio-semiotice ale discursului mediatic. Construirea realităţii sociale prin intermediul discursului mediatic. 9. Criterii de clasificare a comunicării. Tipuri de comunicare. 10. Comunicarea verbală. Definiţii, caracteristici. 11. Comunicarea de grup. Elemente şi definiţii. Caracteristici 12. Comunicarea de masă. Elemente şi definiţii. Caracteristici 13. Comunicarea nonverbală. Kinezica şi proxemica

14. Efectele comunicării.

V. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR DE SEMINAR: Obiective generale: aprofundarea elementelor, subiectelor prezentate la curs. Obiective specifice: dezbaterea organizată a temelor abordate la curs; realizarea unor analize pornind de la exemple de comunicare din peisajul românesc, lucrul aplicat (echipe de studenţi/individual) pentru formarea abilităţilor personale de comunicare; simularea unor situaţii de comunicare. Conţinutul seminarului: 1. Noţiuni introductive: dezbateri. 2. Analiza unui text din perspectiva elementelor comunicării. 3. Analiza diferitelor texte cu identificarea funcţiilor şi disfuncţiilor comunicării. 4. Identificarea codurilor, semnelor şi interpretarea diferitelor semnificaţii pe text. 5. Dezbateri legate de utilizarea diferitelor coduri în comunicarea nonverbală. 6. Dezbateri asupra utilizării anumitor metode şi tehnici specifice cercetării din domeniul

comunicării. 7. Analiza diferitelor perspective din care poate fi abordată comunicarea. VI. METODE ŞI TEHNICI DIDACTICE UTILIZATE:

expunerea teoretică a temelor şi subiectelor, aplicaţii şi studii de caz, discuţii dirijate prezentări în Power Point, vizionarea unor imagini statice şi a unor clipuri şi fragmente de film documentar

etc.

VII. MODALITĂŢI DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR: Condiţia pentru susţinerea examenului final este ca frecvenţa studenţilor la cursuri

şi seminarii să fie de minimum 50%; Examinare pe parcurs: 30%; Examen final: 70%.

VIII. BIBLIOGRAFIE: Bibliografie obligatorie:

Craia, S., Introducere în teoria comunicării, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2004.

Haineş, I., Introducere în teoria comunicării, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 1998.

Marinescu, V., Introducere în teoria comunicării. Principii, modele, aplicaţii, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003.

Bibliografie facultativă: Abric, J., Cl., Psihologia comunicării - Teorii şi metode, Editura Polirom, Iaşi, 2002. Baylon, Ch., Mignot, X., Comunicarea, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 200. Bougnoux, D., Introducere în ştiinţele comunicării, Editura Polirom, Iaşi, 2002. Caune, J., Cultura şi comunicarea, Editura Cartea românească, Bucureşti, 2000. DeFleur, M., Ball-Rokeach, S., Teorii ale comunicării de masă, Editura Polirom, Iaşi, 1999. Dinu, M., Comunicarea. Repere fundamentale, Editura Algos, Bucureşti, 2000. Drăgan, I., Paradigme ale comunicării de masă, Casa de Editură şi presă Şansa S.R.L.,

Bucureşti, 1996. Drăgan, I., Comunicarea. Paradime şi teorii, Editura RAO, Bucureşti, 2007. Dobrescu, P., Bârgăoanu, A., Mass media şi societatea, Editura Comunicare.ro, Bucureşti,

2003. Ficeac, B., Tehnici de manipulare, Editura Nemira, Bucureşti, 1998. Fiske, J., Introducere în ştiinţele comunicării, Editura Polirom, Iaşi, 2003. Habermas, J., Cunoaştere şi comunicare, Editura Politică, Bucureşti, 1983. Jouve, M., Comunicarea. Publicitate şi relaţii publice, Editura Polirom, Iaşi, 2005. Joule, R., V., Beauvois, J., L., Tratat de manipulare, Editura Antet, Oradea, 1997. Kapferer, J., N., Căile persuasiunii – Modul de influenţare a comportamentelor prin mass-

media şi publicitate, Editura Comunicare. ro, Bucureşti, 2002. Lohisse, J., Comunicarea. De la transmiterea mecanică la interacţiune, Editura Polirom, Iaşi,

2002. McQuail, D., Comunicarea, Editura Institutul European, Iaşi, 1999. Miege, B., Societatea cucerită de comunicare, Editura Polirom, Iaşi, 2000. Pease, Al., Garner, Al., Limbajul vorbirii. Arta conversaţiei, Editura Polimark, Bucureşti,

1996. Prutianu, Ş., Comunicare şi negociere în afaceri, Editura Polirom, Iaşi, 1998. Rovenţa-Frumuşani D., Analiza discursului. Ipoteze şi ipostaze, Editura Tritonic, Bucureşti,

2005; Rovenţa-Frumuşani, D., Semiotică, societate, cultură, Editura Institutul European, 1999. Ruşti, D., Mesajul subliminal în comunicarea actuală, Editura Tritonic, Bucureşti, 2004. Saussure, F., Curs de lingvistică generală: Editura Polirom, Iaşi, 1998. Sebeok, Th., Semnele: o introducere în semiotică, Editura Humanitas, Bucureşti, 2002. Slama-Cazacu, T., Stratageme comunicaţionale şi manipularea, Editura Polirom, Iaşi, 2000 Thompson J.B., Media şi modernitatea. O teorie socială a mass-media. Editura Antet

Bucureşti, 2000. Vlăsceanu, M., Organizaţiile şi cultura organizării, Editura Trei, Bucureşti, 2002.

Director de departament Titular disciplină

Conf. univ. dr. George Lăzăroiu Conf. univ. dr. Sofia Bratu

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE SPECIALIZAREA: JURNALISM FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROGRAMA ANALITICĂ I. DISCIPLINA: INTRODUCERE ÎN (SISTEMUL) MASS-MEDIA CODUL DISCIPLINEI: FJCRP 1102 TITULAR DISCIPLINA: LUCIAN CHIŞU GRAD DIDACTIC: PROF. UNIV. DR. REGIMUL FORMATIV AL DISCIPLINEI: DE SPECIALITATE REGIMUL OBLIGATIVITĂŢII DISCIPLINEI: OBLIGATORIE ANUL DE STUDIU SI SEMESTRUL: I, sem. 1 NUMĂR SĂPTĂMÂNAL DE ORE: 2c/1 s

Semestrul ……1….. Semestrul ………2……. Număr de credite Curs Sem. Evaluare Curs Sem. Evaluare Sem. Sem. 2 1 E 4

II. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE: Obiective generale: Reunirea, sub forma unei sinteze, a celor mai importante etape ale constituirii şi

evoluţiei sistemului mass-media Prezentarea şi însuşirea conceptului specific domeniului mass-media Stabilirea tipurilor de conexiuni existente între formula canonică a comunicării şi

instrumentele (protezele) mass-media Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de comunicare Prezentarea fenomenului până la cele mai recente realizări din domeniu, cunoscute

sub denumirea multimedia Pregătirea corespunzătoare a studenţilor pentru a se putea integra profesional pe piaţa

muncii Obiective specifice: Realizarea unei imagini de ansamblu asupra acestor componente studiate secvenţial Fixarea informaţiei teoretice în actul jurnalistic, referitor la sistemul mass-media Identificarea şi însuşirea componentelor mass-media

Cunoaşterea funcţiilor şi disfuncţiilor socio-culurale ale mass-media Capacitatea de a prelucra informaţia achiziţionată în mod creator şi de a prezenta

rezultatele într-o formă corectă, coerentă şi convingătoare Se va pune un accent deosebit pe însuşirea dicţionarului de termeni vehiculaţi în

mass-media şi insertarea acestora în specificul comunicaţional al fiecăruia dintre mijloacele de comunicare în masă

III. COMPETENŢE ŞI ABILITĂŢI:

COMPETENŢE:

Cunoaşterea, înţelegerea şi asimilarea noţiunilor, temelor, conceptelor relevante în sfera teoretică a „ansamblului” denumit mass-media

Explicarea şi interpretarea proceselor interconectate ale sistemului mass-media, ale funcţiilor şi disfuncţiilor ce reglementează ori distorsionează sistemul, precum şi înţelegerea fenomenului în evoluţie sincronică şi diacronică

Instrumental-aplicative: realizarea distincţiei dintre metodele şi instrumentele de cercetare, prezentare a principalelor „instrumente” de lucru din comunicarea mediatică

Atitudinale: participarea la propria dezvoltare profesională mijlocită de integrarea câmpurilor simbolice generate de aceasta în domeniul vieţii sociale

ABILITĂŢI:

Identificarea diferitelor tipuri de „instrumente” mediatice Crearea unui mediu de cultură denumit cultura media Analiza şi interpretarea teoriei pe principii structural- tipologice Analiza contrastivă a funcţiilor socio-culturale ale mass-media IV. CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. De la comunicare la mass-media: istoria unui fenomen social (semn şi limbaj, inventarea scrisului, tiparul, cultura, industriile culturale). 2. Sistemul mass-media. (sensuri originare) Istoric. Definiţii. (tipologizări) Paralelismul dintre „schema“ comunicării umane şi funcţiunea mass-media. 3. Mass-media şi schema canonică a comunicării (E., M., R., canal, cod, context, R. Jakobson). 4. Structura actuală a sistemului mass-media. Prezentare generală. Comunicarea pe suport de hârtie. Mass-media pe suport electronic. Multimedia. 5. Mass-media pe suport de hârtie (cartea, afişul, ziarul; underground comunicaţional). 6. Mass-media pe suport de electronic. Prezentare generală. (audio, video, audi-video, elemente de istoric şi de evoluţie a celor trei formate). 7. Mass-media pe suport de electronic audio (telegrafia, fără fir şi cu fir, telefonia mobilă, radioul). 8. Mass-media pe suport de electronic (audio)-video: fotografia, cinematograful, mut, cu sonor, color, tridimensional). 9. Mass-media pe suport de electronic audio-video (televiziunea, cu antenă, cablu, satelit, digitală).

10. Noi sisteme: multimedia (computerul, Internet, e-mail, e-book). 11. Structuri constituite după modelul comunicaţional (serviciile de relaţii publice; reclama în publicitate). 12. Funcţiile socio-culturale ale mass-media (informare, prevenire, interpretare, de legătură, culturalizare, divertisment). 13. Mass-media, influenţe şi determinări (funcţionalismul structural, perspectiva evolutivă, conflictul social, interacţionalismul simbolic, paradigma psihologică, paradigma cognitivă). 14. Mass-media şi sistemele sociale (modelele autoritarist, liberal, comunist, al serviciului public). V. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR DE SEMINAR (LUCRĂRI DE LABORATOR / LUCRĂRI PRACTICE): Obiective generale: aprofundarea tematicii de curs şi a subiectelor (referate, dezbateri, prezentări) stabilite pentru seminarii. Obiective specifice: dezbaterea organizată a tematicii de curs, realizarea unor referate, prezentări, analize pornind de la schemele de funcţionare a instrumentelor şi canalelor mass-media, în scopul dezvoltării abilităţilor de înţelegere a fenomenului şi de extrapolare a teoriei în practică. 1.De la comunicare la mass-media : istoria unui fenomen social (dezbatere). Conceptul de „mass-media”. Prezentare istorică. (referat). 2. Definiţii ale mass-media (referat). Paralelismul dintre „schema“ comunicării umane şi funcţiunea mass-media (dezbatere). 3. Structura sistemului mass-media. Comunicarea pe suport de hârtie : carte, presă, afişe) .Mass-media pe suport electronic (telegrafia, telefonia celulară, cinema, radio, televiziune). Studii de caz. 4. Multimedia (desktop publishing, e-mail, internet). Dezbatere. 5. Structuri constituite după modelul comunicaţional: serviciile de relaţii publice (referat). Structuri constituite după modelul comunicaţional: reclama (referat). 6. Funcţiile socio-culturale ale mass-media: informare., prevenire, interpretare, de legătură, culturalizare, divertisment (studii de caz). 7. Mass-media, fenomen contemporan. Influenţe şi determinări (dezbatere). VI. METODE ŞI TEHNICI DIDACTICE UTILIZATE: prelegeri, aplicaţii şi studii de caz, analize pe text, prezentări în Power Point elaborare de referate şi studii de caz, dezbateri. VII. MODALITĂŢI DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR: Condiţia pentru susţinerea examenului final este ca frecvenţa studenţilor la cursuri şi

seminarii să fie de minimum 50%; Examinare pe parcurs: 30%;

Examen final: 70%

VIII. BIBLIOGRAFIE:

Bibliografie obligatorie: Bertrand, Calude-Jean, O introducere în presa scrisă şi vorbită, Editura

Polirom, Iaşi, 2001. Chişu, Lucian, Introducere în sistemul mass-media, ediţia a III-a, Editura Fundaţiei

România de Mâine, Bucureşti, 2008. Coman, Mihai, Introducere în sistemul mass-media, ediţia a III-a, revăzută şi

adăugită, Editura Polirom, Iaşi, 2009. Guţu, Doina, New media, Editura Tritonic, Bucureşti, 2007 Le Roy, Wilson Stan, Mass-media/ Mass culture -an introduction, McGraw-Hill, Inc.,

1993, 3-rd edition. McLuhan, Marshall Mass-media sau mediul invizibil, Editura Nemira, Bucureşti,

1997. Popescu, Cristian, Dicţionar explicativ de jurnalism, relaţii publice şi publicitate,

Editura Niculescu, Bucureşti, 2007. Smeureanu Ion, Drulă Georgeta, Multimedia (concepte şi practică), Editura

Cison,1997. Şoitu, Laurenţiu, Comunicare şi acţiune, Institutul European, Iaşi, 1997. Bibliografie facultativă: ***, Dictionnaire des Médias, (sub direcţia lui Francis Balle) Éditions Larousse-

Bordas, Paris, 1998. ***, Ghidul mass-mediei româneşti, ed. a V-a revizuită, House of Guides, Bucureşti,

2009. Aparaschivei, Paul, Bloguri, facebook şi politica, Editura Tritonic, Bucureşti, 2009. Eanan, Ross, Historical Dictionary of Journalism, Scarecrow Press, Inc. U:S:A:,

2009. Creeber, Glen, Royston, Martin, Digital cultures. Undestunding New Media, Open

University Press, 2009. Gaillard Philippe, Tehnica jurnalismului, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 2001. Hangiu, I., Panorama presei româneşti contemporane, Editura Historia, Bucureşti,

2006. Hangiu, I., Presa românească de la începuturi până în prezent. Dicţionar cronologic

(1790-2007), 4. vol., Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2007. Jeanneney, Jean Noel, O istorie a mijloacelor de comunicare, Iaşi, 1999. Sardar, Ziauddin, Van Loon, Borin, Câte ceva despre mass-media, Editura Curtea

Veche, Bucureşti, 2008. Şerb, Stancu, Relaţii publice şi comunicare, Editura Teora, Bucureşti, 2004. Director de departament Titular disciplină

Conf.univ.dr. George Lăzăroiu Prof.univ.dr. Lucian Chişu

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE SPECIALIZAREA: JURNALISM FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROGRAMA ANALITICĂ I. DISCIPLINA: TEHNICI DE REDACTARE CODUL DISCIPLINEI: FJCRP 1203 TITULAR DISCIPLINA: RUXANDRA COMAN GRAD DIDACTIC: LECT. UNIV. DRD. REGIMUL FORMATIV AL DISCIPLINEI: FUNDAMENTALĂ REGIMUL OBLIGATIVITĂŢII DISCIPLINEI: OBLIGATORIE ANUL DE STUDIU SI SEMESTRUL: I, sem.2 NUMĂR SĂPTĂMÂNAL DE ORE: 2c/1s

Semestrul I Semestrul II Număr de credite Curs Sem. Evaluare Curs Sem. Evaluare Sem.1 Sem.2 - - - 2 1 E - 5

II. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE: Obiective generale:

Prezentarea principalelor modalită�i de redactare a textului jurnalistic. Prezentarea diferitelor tehnici de redactare a materialelor de presă. Prezentarea procedeelor stilistice utilizate în genuri ziaristice diferite.

Obiective specifice: Cunoaşterea tehnicilor de redactare în funcţie de tipul de presă/ public receptor/

genuri ziaristice. Observarea de către studenţi a diferitelor tehnici de redactare în texte de autori

recunoscuţi în peisajul presei româneşti. Lărgirea orizontului de cunoştinţe şi deprinderi în domeniul redactării jurnalistice. Iniţierea în toate ipostazele şi etapele activităţii de redactare jurnalistică.

III. COMPETENŢE ŞI ABILITĂŢI:

COMPETENŢE:

Cunoaşterea, înţelegerea şi asimilarea noţiunilor, temelor, conceptelor relevante în sfera teoretică a domeniului de redactare în presă.

Explicarea şi interpretarea diferen�elor existente între modalită�ile de redactare în presă.

Instrumental-aplicative: studen�ii vor fi capabili să deosebească �i să aplice eficient modalită�ile de redactare a tuturor genurilor jurnalistice.

Atitudinale: posibilitatea de a se adapta diferitelor modalită�i de redactare în presă.

ABILITĂŢI: Studen�ii vor fi capabili să redacteze diferite tipuri de �tire/reportaj/ interviu etc. Studen�ii vor fi capabili să pună în practică toate cuno�tin�ele teoretice legate

de tehnicile de redactare în presa scrisă în func�ie de criteriile de tipologizare existente. Studen�ii vor fi capabili să analizeze diferite materiale de presă pentru a depista modalită�ile specifice de redactare. IV. CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1.Tipuri de redactare jurnalistică: a) în presa de informare ; b) în presa specializată ; c) în presa culturală; 2.Constructia textului jurnalistic. Text/ discurs jurnalistic; 3.Operatiuni utilizate in redactare: aproximarea, citarea, parafrazarea, rezumarea faptelor etc.; 4.Aspecte ale cultivarii limbii romane literare in presa.Evitarea abaterilor de la norma; 5.Stil jurnalistic/ limbaje de presa; 6.Limbajul figurativ in textul de presa; 7.Modalitati de sporire a expresivitatii in textul de presa; 8.Tehnici de redactare in functie de genurile ziaristice; 9.Stirea, feature, interviul; 10.Reportajul, ancheta jurnalistica; 11.Editorialul; 12.Pamfletul; 13.Recenzia, cronica dramatica/ de film; 14.Tehnici de redactare tendentioasa. V. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR DE SEMINAR (LUCRĂRI DE LABORATOR / LUCRĂRI PRACTICE): 1.Analiza unor texte jurnalistice aparţinând unor diferite genuri ziaristice. 2.Analiza limbajului figurativ în texte de presă.

3.Analiza erorilor de redactare identificate de studenţi pe baza monitorizării presei scrise pe parcursul unei luni. 4.Analiza unor texte jurnalistice considerate de studenţi remarcabile. Argumentarea valorii acestora. 5.Analiza unor texte jurnalistice lipsite de calităţi. Evidenţierea cauzelor eşecului în redactare. 6.Redactarea unor texte jurnalistice aparţinând unor diferite genuri ziaristice. 7. Analiza unor texte jurnalistice pentru depistarea tehnicilor de redactare tendentioasă. VI. METODE ŞI TEHNICI DIDACTICE UTILIZATE: prelegeri, analize pe text şi studii de caz, prezentări în Power Point, elaborare de referate, dezbateri. VII. MODALITĂŢI DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR: Condiţia pentru susţinerea examenului final este ca frecvenţa studenţilor la cursuri şi

seminarii să fie de minimum 50%; Examinare pe parcurs: 30%; Examen final: 70%.

VIII. BIBLIOGRAFIE:

Bibliografie obligatorie:

Coman, Ruxandra, Tehnici de redactare(în presa scrisă), Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucure�ti, 2009.

Lăpu�an, Aurelia, Petre, Raluca, Tehnici de redactare în presa scrisă, Ovidius University Press, Constanţa, 2005.

Popescu, Cristian Florin, Manual de jurnalism. Redactarea textului jurnalistic. Genuri redac�ionale. Vol.I, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003.

Preda, Sorin, Tehnici de redactare în presa scrisă, Editura Polirom, Iaşi, 2006. Roşca, Luminiţa, Producţia textului jurnalistic, Editura Polirom, Iaşi, 2004.

Bibliografie facultativă:

Ferreol, Gilles, Flageul, Noel, Metode şi tehnici de exprimare scrisă şi orală, Editura Polirom, Iaşi, 2004.

Gaillard, Philippe, Tehnica jurnalismului, Editura Ştiinţifică, Bucure�ti, 2001. Vişinescu, Victor, Stilistica presei, Editura Victor, Bucure�ti, 2003.

Director de departament Titular disciplină

Conf.univ.dr. George Lăzăroiu Lect.univ.drd. Ruxandra Coman

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE SPECIALIZAREA: JURNALISM FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROGRAMA ANALITICĂ I. DISCIPLINA: TEHNICI ŞI STRATEGII ÎN COMUNICAREA MEDIATICĂ CODUL DISCIPLINEI: FJCRP 1204 TITULAR DISCIPLINA: ANDREI PĂUNESCU GRAD DIDACTIC: LECTOR UNIV. DR. REGIMUL FORMATIV AL DISCIPLINEI: FUNDAMENTALĂ REGIMUL OBLIGATIVITĂŢII DISCIPLINEI: OBLIGATORIE ANUL DE STUDIU SI SEMESTRUL: ANUL I, SEM. II NUMAR SAPTAMANAL DE ORE: 2c/1s

Semestrul I Semestrul II Număr de credite Curs Sem. Evaluare Curs Sem. Evaluare Sem. 1 Sem. 2 2 1

E 5

II. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE:

Obiective generale: Cursul îşi propune să ofere câteva îndrumări de ordin practic şi teoretic în ceea ce

priveşte tehnica de realizare a produselor mediatice scrise şi audio-vizuale (presă tipărită, alte instrumente de comunicare bazate pe scriere-lectură, dar şi tehnici de elaborare a comunicării în radio, televiziune şi pe internet).

Obiective specifice: Sunt avute în vedere chestiuni generale de structurare a comunicării, aspecte ale

specializării în etapa actuală, tehnici propriu-zise de alcătuire, administrare şi dinamică a domeniilor în discuţie, problematici de adaptare a conţinutului, a formei discursului şi prezentării grafice la aşteptările publicului, relevanţa şi adecvarea, concomitent cu păstrarea unor criterii solide din partea autorului, care este şi trebuie să rămână un exponent, un creator de repere.

III. COMPETENŢE ŞI ABILITĂŢI:

COMPETENŢE:

cunoaştere şi înţelegere: Cunoaşterea instrumentelor de bază şi a surselor de documentare şi informare în presa scrisă şi audio-vizual;

explicare şi interpretare: Oferirea unor metode de identificare corectă a publicului ţintă;

instrumental-aplicative: Formarea deprinderilor de studiu individual; atitudinale: Determinarea unei poziţionări optime a ofertei comunicatorului în funcţie

de abilităţile, înclinaţiile şi performanţele sale, prin adaptarea tehnicilor presei tradiţionale la noile modalităţi de comunicare. ABILITĂŢI:

Consolidarea cunoştinţelor despre crearea, administrarea şi prezentarea produsului mediatic.

Raportarea permanentă la noutăţile tehnologice şi la tendinţele pieţei specifice a comunicării scrise şi audio-vizuale.

IV. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Generalităţi ale comunicării mediatice audiovizuale. Destinatar, autor, produs. 2. Scopul: competitivitate, calitate, cantitate. Democratizarea informaţiei. 3. Caietul de sarcini al produsului mediatic. 4. Posibilitate şi oportunitate. Impactul. Substanţă şi ambalaj. 5. Caietul de sarcini al autorului.Greşeli de situaţie, de limbaj, de gest. 6. Internet. Situl. Reţele de socializare. Tipuri. 7. Blog. Blogosferă. 8. Blogger. Blogging. Tipuri. Creare şi administrare. 9. Poşta electronică. E-mailul şi Messengerul. 10. Radio. Tipuri de posturi, public ţintă, grile de programe. 11. Radio. Impactul radiofonic, genurile şi stilul producţiei radio. 12. Televiziune. Tipuri de posturi, public ţintă, grile de programe. 13. Televiziune. Impactul TV, genurile şi stilul producţiei TV. 14. Produsele cu public direct V. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR DE SEMINAR (LUCRĂRI DE LABORATOR / LUCRĂRI PRACTICE): 1. Ce vrea publicul. De la democratizarea informaţiei la supremaţia ei 2. Elemente comune şi diferenţe între audio-vizual şi presa scrisă 3. Pseudo-arta şi tabloidizarea. Selecţia informaţiei. Forma (substanţa) şi ambalajul discursului eficient 4. Internet, site, blog, email, mess, reţele de socializare 5. Tehnici radio 6. Tehnici TV 7. Produsul mediatic cu public direct.

VI. METODE ŞI TEHNICI DIDACTICE UTILIZATE:

Prelegeri, analiză de text, dezbateri, studii de caz, elaborare de referate. VII. MODALITĂŢI DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR:

Condiţia pentru susţinerea examenului final este ca frecvenţa studenţilor la cursuri şi seminarii să fie de minimum 50%;

Examinare pe parcurs: 30%; Examen final: 70% din ponderea notei;

VIII. BIBLIOGRAFIE: Obligatorie minimală:

Andrei Păunescu, sinteze ale cursului de Comunicare scrisă şi audio-vizuală, varianta online pe: www.spiruharet.ro

George Pruteanu, Elemente esenţiale de tehnică mediatică, Editura Fundaţiei Andrei Şaguna, Constanţa, 2003 (capitolele “Gutenberg” şi “Lumiere”)

Vasile Traciuc, Jurnalism radio, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003 Ion Bucheru, Fenomenul Televiziune, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2004 Andrei Păunescu, Jurnalism tematic, ediţia II, Editura Fundaţiei România de

Mâine, Bucureşti, 2007 Melvin L. DeFleur, Sandra Ball-Rokeach, Teorii ale comunicării de masă, Editura

Polirom, Iaşi, 1999 Facultativă:

Training in Communications, IWCC TC, Richmond Hill, Ontario, 2005 Mihai Coman, Manual de Jurnalism, vol 1-2, Editura Polirom, Iaşi, 2006 Emilian Dobrescu, Sociologia comunicării, Editura Victor, Bucureşti, 1998 Marian Petcu, Tipologia presei româneşti, Institutul European, Iaşi, 2000

Director departament Titular curs Conf. univ. dr. George Lăzăroiu Lector univ. dr. Andrei Păunescu

1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE SPECIALIZAREA: JURNALISM FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROGRAMA ANALITICĂ I. DISCIPLINA: INTRODUCERE ÎN RADIO CODUL DISCIPLINEI: FJCRP 1105 TITULAR DISCIPLINA: IOANA VOLOACĂ GRAD DIDACTIC: LECTOR UNIV. DRD. REGIMUL FORMATIV AL DISCIPLINEI: DE SPECIALITATE REGIMUL OBLIGATIVITĂŢII DISCIPLINEI: OBLIGATORIE ANUL DE STUDIU SI SEMESTRUL: I, sem. 1 NUMĂR SĂPTĂMÂNAL DE ORE: 1c/1 s

Semestrul ……1….. Semestrul ………2……. Număr de credite Curs Sem. Evaluare Curs Sem. Evaluare Sem. Sem. 1 1 E 3

II. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE: Obiective generale:

prezintă modul în care mijloacele audio articulează o componentă majoră a sistemului mass-media, cuprinzând arhitectonica procedeelor şi aparatelor utilizate pentru captarea, înregistrarea şi redarea sunetului şi a imaginii.

se indică modalităţile prin care în radio se înregistrează un flux informaţional continuu.

Obiective specifice:

se demonstrează că trăsătura definitorie a presei radiofonice este oralitatea şi că informarea este o primă funcţie pe care o are radioul.

III. COMPETENŢE ŞI ABILITĂŢI:

COMPETENŢE:

Cunoaşterea, înţelegerea şi asimilarea: stăpânirea cunoştinţelor fundamentale în domeniul radiofonic;

Explicarea şi interpretarea să expliciteze de ce comunicarea radio presupune existenţa a două componente – emiţătorul (posturile de radio prin care jurnaliştii transmit mesajul) şi receptorul (publicul care-l percepe);

2

Instrumental-aplicative: să argumenteze cum funcţia de legătură este pregnantă în audio-vizual (întrucât este canalul cu cel mai mare public şi nu poate fi redus la zone convenţionale); să argumenteze că exactitatea, echilibrul şi claritatea sunt calităţile principale ale ştirii radiofonice; stăpânirea tehnicii vorbirii la microfon;

Atitudinale: să argumenteze cum funcţia de legătură este pregnantă în audio-vizual (întrucât este canalul cu cel mai mare public şi nu poate fi redus la zone convenţionale);

ABILITĂŢI:

abilitatea de a realiza ă expliciteze de ce pentru a localiza un post de radio trebuie să vizăm structura capitalului, aria de acoperire şi conţinutul.

abilităţi comunicaţionale specifice jurnalismului radiofonic

IV. CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Radio – Om de radio. Comunicarea si radioul. Structura unui post de radio. Cum ia nastere un post de radio: planificare, generalitati, studio, echipa. Prezentarea unei grile de programe. Publicul radiofonic. Formate radio. Tipuri de radiouri. 2. Informatia in sfera audiovizualului. Proiectul de emisiune. Emisiunea radiofonica.Jurnalistul Radio si Ascultatorul - Relatie si Reactii Posibile. 3. Stilul radiofonic. Stapanirea de sine si spontaneitatea. Elemente de program si forme de prezentare. Reguli de redactare pentru audio-vizual. Frazarea si limbajul. Conceptul de program. 4. Dicţia. Componenta tehnica a radioului. Mijloace audio-vizuale. 5. Emisiunile de stiri si anunturile. Emisiunile de moderatie. Talk-show-ul. Stirea: caracteristicile si calitatile stirii radiofonice; formatul stirii; structurarea unei stiri radiofonice; ierarhizarea intr-un buletin informativ. Efemeritatea mesajului radiofonic. 6. Interviul: tipologie; relatia dintre reporter si intervievat; alegerea intervievatilor; formule de introducere si de incheiere. Reportajul radiofonic: tipologie; tipul de eveniment; reportaj de investigatie; relatarea cu inserturi de voce. 7. Ancheta in jurnalismul radiofonic. Relatarea, comentariul si revista presei. Strategii promotionale ale radioului. Competente mediatice. Legitimitate si credibilitate. Deontologie. V. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR DE SEMINAR (LUCRĂRI DE LABORATOR / LUCRĂRI PRACTICE): 1. Ceasul unei emisiuni de radio. Grila de programe. Reguli si exercitii de dictie. 2. Tehnica rostirii la microfon. 3. Realizarea unui proiect de emisiune (emisiuni live sau produse, tematice) 4. Talk-show-ul & Interviul. 5. Stiri. Reguli de redactare, ierarhizare, grupare. Redactarea unui buletin informativ. 6. Interventia radio: direct vs. produs. Redactarea a 10 interventii radio. 7. Reportajul.

VI. METODE ŞI TEHNICI DIDACTICE UTILIZATE: Pentru formarea competenţelor şi evaluarea activităţii, pe parcursul orelor de curs şi seminar se vor utiliza următoarele metode:

expunerea

3

prelegerea explicaţia conversaţia euristică observaţia studiul de caz problematizarea descoperirea dezbaterea brainstormingul proiectul ascultarea şi analizarea unor fragmente de emisiune.

VII. MODALITĂŢI DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR:

Condiţia pentru susţinerea examenului final este ca frecvenţa studenţilor la cursuri şi seminarii să fie de minimum 50%;

Examinare pe parcurs: 30%; Examen final: 70%.

VIII. BIBLIOGRAFIE: Bibliografie obligatorie:

Adam, Georgeta, Initiere radio, editura FRM, Bucuresti, 2008 Georgescu, Sofia, Introducere in publicistica radio, editura

FRM, Bucuresti, 2008 Bibliografie facultativă:

Joanescu, I., Radioul modern, editura ALL, Bucuresti, 1999 Traciuc, V., Jurnalism radio, editura Tritonic, Bucuresti, 2007 Biewen, John, Reality Radio: Telling True Stories..., The University of North

Carolina Press, USA, 2010 Broady, Jack, On Air: The Guidebook to Starting a Career as a Radio

Personality, BVI, USA, 2007 Geller, Valerie, Creating Powerful Radio, USA, 2007 Kern, Jonathan, Sound Reporting, A NPR Guide to Audio Journalism and

Production, University of Chicago Press Portugal, Mario; Yudchak, Hector, Hacer radio, editura Galerna, Buenos Aires,

2008 Ramsey, Mark, Fresh Air: Marketing Gurus on Radio, iUniverse, USA, 2005 Warren, Steve, Radio, The Book, Elsevier Focal Press, London, 2005

Director de departament Titular disciplină

Conf.univ.dr. George Lăzăroiu Lector univ.drd. Ioana Voloacă

1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE SPECIALIZAREA: JURNALISM FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROGRAMA ANALITICĂ

I. DISCIPLINA: DISCURS ŞI ARGUMENTARE CODUL DISCIPLINEI: FJCRP1106 TITULAR DISCIPLINĂ: AUREL M. CAZACU GRAD DIDACTIC: CONF. UNIV. DR. REGIMUL FORMATIV AL DISCIPLINEI: DE SPECIALITATE REGIMUL OBLIGATIVITĂŢII DISCIPLINEI: OBLIGATORIE ANUL DE STUDIU ŞI SEMESTRUL: ANUL I, SEMESTRUL I NUMĂR SĂPTĂMÂNAL DE ORE: 1C/1S

Semestrul I Semestrul II Număr de credite Curs Sem. Evaluare Curs Sem. Evaluare Sem I Sem II

1 1 E - - - 3 II. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE: Obiective generale:

Însuşirea problematicii disciplinei, înţelegerea argumentării ca tip distinct de comunicare, discurs, raţionare, cunoaştere şi acţiune;

Identificarea principalelor concepţii în determinarea argumentării. Un loc aparte îl constituie perspectivele contemporane în domeniul argumentării;

Iniţierea studenţilor în analiza critică a discursului şi textului argumentativ, în clarificarea noţiunilor şi problemelor referitoare la diversele structuri, strategii şi tehnici de argumentare.

Obiective specifice:

Deprinderea studenţilor de a evalua critic argumentările, de a descoperi diferitele capcane şi abuzuri legate de folosirea lor;

Implicarea studenţilor în variate contexte argumentative, în calitate de argumentator, interlocutor sau opozant;

Formarea competenţei de argumentare, utilizarea eficientă a argumentării pentru a convinge sau a persuada, decodificarea argumentărilor agresive şi manipulatorii.

2

III. COMPETENŢE ŞI ABILITĂŢI: COMPETENŢE:

Cunoaştere şi înţelegere: să recunoască problematica argumentării ca tip distinct de comunicare şi discurs; să înţeleagă argumentarea ca tip distinct de raţionare, cunoaştere şi acţiune; să cunoască principalele tipuri de comunicare şi discurs; să distingă între tipuri fundamentale de discurs; să identifice concepţiile clasice în determinarea argumentării;

Explicare şi interpretare: să distingă între principalele perspective contemporane în domeniul argumentării; să asimileze ideile de bază care configurează fiecare perspectivă contemporană în domeniul argumentării; să interpreteze textul argumentativ în registrul fiecărei şcoli argumentative.

Instrumental aplicative: să distingă între textul argumentativ şi cel neargumentativ; să discrimineze între conţinutul şi forma argumentărilor; să concretizeze diferite argumentări utilizând modelul analitic şi substanţial propus de Stephen Toulmin;

ABILITĂŢI:

să evalueze critic argumentele; să descopere diferitele capcane şi abuzuri ale argumentării în diferite texte şi

discursuri publice; să se implice în variate contexte argumentative, în calitate de argumentator,

interlocutor sau opozant; să utilizeze diferite tipuri de şi tehnici de argumentare pentru a convinge sau a

persuada; să decodifice argumentările agresive şi manipulatorii.

IV. CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ:

1. Repere clasice şi contemporane în determinarea argumentării 2. Repere clasice şi contemporane în determinarea argumentării 3. Specificitatea discursului argumentativ. Argument şi nonargument. Indicatori argumentativi 4. Modalităţi de reprezentare a argumentărilor 5.Tipuri de argumentare. Tehnici de argumentare. Modalităţi de construcţie argumentativă 6.Evaluarea argumentărilor. Convingere, persuasiune şi manipulare în practica discursivă. Sofismul în practica argumentativă 7. Tipuri de dezbateri V. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR DE SEMINAR (LUCRĂRI DE LABORATOR / LUCRĂRI PRACTICE):

1. Perspective asupra argumentării. Inferenţă, demonstraţie, explicaţie şi argumentare;

2. Retorică şi argumentare. Comunicare, discurs, dialog şi argumentare; 3. Argument şi nonargument. Indicatori argumentativi; 4. Reprezentarea argumentărilor la Stephen Toulmin şi prin diagramele

Beardsley-Thomas;

3

5. Conţinutul şi forma argumentărilor; 6. Argumentare, convingere, persuasiune şi manipulare în practica discursivă;

Evaluarea şi capcanele argumentărilor. 7. Tipuri de dezbateri

VI. METODE ŞI TEHNICI DIDACTICE UTILIZATE:

Prelegeri; Analiză de text; Studii de caz; Dezbateri; Elaborare de referate.

VII. MODALITĂŢI DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR:

Condiţia pentru susţinerea examenului final este ca frecvenţa studentului la cursuri şi seminarii să fie de minimum 50%;

Examinare pe parcurs: 30%; Examen final: 70%.

VIII. BIBLIOGRAFIE

Bibliografie obligatorie: Aurel M. Cazacu, Argumentarea. Teorie şi aplicaţii, Ediţia a II-a revăzută şi

adăugită, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2010 sau Aurel M. Cazacu, Teoria argumentării, Editura România Press, Bucureşti,

2007

Bibliografie facultativă: Paolo Cantù, Italo Testa, Teorie dell`argomentazione. Un`introduzione alle

logiche del dialogo, Paravia Bruno Mondadori Editori, 2006; Aurel M. Cazacu, Introducere în logica formală, Ediţia a II-a revăzută şi

adăugită, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2009; William Empson, Şapte tipuri de ambiguitate (traducere din lb. engleză),

Editura Univers, Bucureşti, 1981; Angèle Kremer-Marietti, Michel Meyer et la problématologie, Edition de

L`Universite de Bruxelles, 2008; Charles U. Larson, Persuasiunea. Receptare şi responsabilitate (traducere din

lb. engleză), Editura Polirom, 2003; Vicenzo Lo Cascio, Gramatica argumentării. Strategii şi structuri, (traducere

din limba italiană), Editura Meteora Press, Bucureşti, 2002; Andrei Marga, Raţionalitate, comunicare, argumentare, Editura Grinta, Cluj-

Napoca, 2009; Eugen Năstăşel, Ioana Ursu, Argumentul sau despre cuvântul bine gândit,

Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1980; Chaïm Perelman et Lucie Olbrechts-Tyteca, Taité de l`argumentation. La

nouvelle rhétorique, 6e édition, Edition de L`Universite de Bruxelles, 2008; Daniela Rovenţa-Frumuşani, Introducere în teoria argumentării, Editura

Universităţii din Bucureşti, 1994; Daniela Rovenţa-Frumuşani, Argumentarea. Modele şi strategii, Editura Bic

All, Bucureşti, 2000;

4

Constantin Sălăvăstru, Teoria şi practica argumentării, Editura Polirom, Iaşi, 2003;

Drăgan Stoianovici, Argumentare şi gândire critică, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2005;

Stephen E. Toulmin, The Uses of Argument, Updated Edition, Cambridge University Press, 2006;

Mariana Tuţescu, L`Argumentation. Introduction à l`étude du discours, Deuxième édition revue, Editura Universităţii din Bucureşti, 2005;

Nigel Warburton, Cum să gândim corect şi eficient, (traducere din limba engleză), Editura Trei, Bucureşti, 1999.

Director de departament, Titular disciplină, Conf. univ. dr. George Lăzăroiu Conf. univ. dr. Aurel M. Cazacu

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE SPECIALIZAREA:  JURNALISM FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROGRAMA ANALITICĂ I. DISCIPLINA: ISTORIA PRESEI ROMÂNEŞTI CODUL DISCIPLINEI: FJCRP 1107 TITULAR DISCIPLINA: NICOLAE GEORGESCU GRAD DIDACTIC: PROF. UNIV. DR. REGIMUL FORMATIV AL DISCIPLINEI: DE SPECIALITATE REGIMUL OBLIGATIVITĂŢII DISCIPLINEI: OBLIGATORIE ANUL DE STUDIU SI SEMESTRUL: I, sem. 1 NUMĂR SĂPTĂMÂNAL DE ORE: 2c

Semestrul ……I….. Semestrul ………II……. Număr de credite Curs Sem. Evaluare Curs Sem. Evaluare Sem. Sem.

2 E 3

II. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE:

Obiective generale:

Prezentarea tezaurului de presă românească, în scopul de a-i conştientiuza pe studenţi că presa actuală este o prelungire (evoluţie) a unui lung şi neîntrerupt (niciodată) process de comunicare prin cuvântul tipărit

Identificarea speciilor ziaristice cu cea mai mare continuitate în presa românească (editorialul, reportajul, ştirea, comentariul etc.) şi discutarea acestor specii de la epocă la epocă

Înţelegerea presei în general ca modelatoare a opiniei publice, a limbajului presei ca unul accesibil, a eforturilor ziariştilot,pentru alegerea ilustraţiei, titlurilor, pentru conturarea “stilului” fiecărei publicaţii în parte

Înţelegerea catregoriilor presei scrise: ziarul cu publicul şi ziariştii lui, revista cultural sau literară cu publicul şi colaboratorii ei, revista ştiinţifică etc.

Obiective specifice:

Familiarizarea studenţilor cu studiul în bibliotecă, înţelegerea întocmirii unei colecţii de periodic, consultarea ei, compararea între ele a periodicelor.

Obişnuirea de a consulta instrumentele ajutătoare pentru investigarea istoriei presei (bibliografii, monografii, istorii parţiale ale presei, culegeri tematice de texte etc.)

Atragerea studenţilor către studiul presei anterioare, pentru a urmări dezbaterile de idei, confruntările, polemicile, ilustraţiile, titlurile inspirate, autorii de literatură din presă.

III. COMPETENŢE ŞI ABILITĂŢI:

COMPETENŢE:

Cunoaşterea, înţelegerea şi asimilarea noţiunilor, temelor, conceptelor relevante în sfera teoretică a „ansamblului” denumit mass-media; să înţeleagă că presa ţine de comunicare şi a existat, în diferite forme, încă din preistorie; să descopere marea revoluţie a spiritului înfăptuită odată cu descoperirea tiparului cu litere mobine (1453, anul căderii Bizanţului), tiparul salvând prin multipliocare şi răspândire cultura acumulată de-a lungul multor secole în capitala Imperiului Roman de Răsărit); să cunoască principalele titluri de periodice din istoria presei româneşti; să ia contact cu opera marilor ziarişti români

Explicarea şi interpretarea să identifice “stilul jurnalistic” din diferite epoci, şi mai ales să evite, în experienţa lor de gazetari, capcanele “limbajului de lemn” din timpul presei totalitare

Instrumental-aplicative: să deprindă elementele de identificare ale periodicelor (an de vârstă, an calendaristic, format, număr de pagini, număr de coloane, tipuri de literă,etc.)

Atitudinale: să poată elabora monografia unei reviste (pe parcursul unui an de apariţie), o bibliografioe tematică după mai multe ziare şi reviste

ABILITĂŢI:

Identificarea diferitelor tipuri de „instrumente” mediatice IV. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Obiectul disciplinei „Istoria presei româneşti”. Presa, între istorie şi comunicare. Forme străvechi ale comunicării. Forme istorice ale comunicării. Elemente jurnalistice la istoricii greci. Herodot, părintele istoriei, „reporter” printre popoare. Thucydide, un elen în toată puterea cuvântului. Ştirea şi reportajul la Pausanias. Transmiterea ştirilor în vremea lui Eschil. „Paznicul făcliei” din tragedia „Agamemnon”, primul descriptor al traseului unei ştiri. Expediţiile lui Alexandru Macedon în Orient: de la istorie la „cărţile populare” („Lixăndria” în literatura română). Cel două Europe mitice în viziunea lui Diodor din Sicilia. 2. Anul 1453, o „clipă astrală” în istoria omenirii. Căderea Bizanţului şi descoperirea tiparului cu litere mobile: o coincidenţă temporală ce a salvat cultura antică şi a infuzat-o în Europa.. Litera de tipar, de la plumb la calculator. Scrierea tipărită ca raport între alb şi negru. Despărţirea tipăriturilor în carte şi ziar. Primele zaire tipărite în Europa. O cronologie a presei europene. Elemente ce ţin de tehnica tipografică: coala de tipar, formatele, coloanele, rubricile, titlurile, letrinele, vignetele, gravurile etc. Apariţia şi evoluţia presei în Europa (Franţa, Italia, Germani, Marea Britanie, Ţările de Jos, Spania, etc.). 3. Presa românească, până la „Dacia literară” (1840). Almanahuri, calendare, ziare, reviste. Ioan Heliade Rădulescu, „părintele presei române”. Consacrarea sa ca întemeietor al presei româneşti, la dezvelirea statuii din faţa Universităţii din Bucureşti (1881). Surse şi resurse privind istoria presei româneşti. „Publicaţiile periodice româneşti”, o bibliografie naţională în curs de elaborare.

Istorii ale presei româneşti: Ilarie Chendi, N. Iorga, Constantin Antip, Victor Vişinescu, Mircea Popa, Valeria Trifu, I. Hangiu, Marian Petcu, Ilie Rad. 4.De la „Dacia literară” la „Convorbiri literare” (1840-1866). Presa în Ardeal, Moldova şi Ţara Românească. Medalion: Cezar Bolliac „cel mai mare ziarist al nostru” (M. Eminescu). B. P. Haşdeu şi începuturile presei ştiinţifice. Ziariştii în timpul lui Alexandru Ioan Cuza. Politică, ştiinţă şi cultură în presa unionistă. Discuţii despre teatru. Discuţii despre ortografia limbii române. Al. Papiu Ilarian şi primul document de geopolitică românească („Memorandum către Al. I. Cuza”). 5. Presa românească după adoptarea Constituţiei de la 1866. Perioada lui Carol I: creativitate şi criticism. România în „triunghiul interimperial” (între Imperiul Otoman, Imperiul Austroungar şi Imperiul Ţarist). Războiul de la 1877-1878, în presă şi în literatură. Presa şi teoria formelor fără fond. 6. „Fenomenul Eminescu” în presa românească. „Timpul” şi presa sincronă. Reviste care au însoţit ziaristica românească în vremea lui Eminescu: „Convorbiri literare”, „Literatorul”, „Contemporanul.” Ziare şi reviste străine care apar în România. „Revista presei”, o rubrică ce va duce la crearea agenţiilor de presă. Interpretarea ziaristicii eminesciene de-a lungul timpului. 7. Presa de caricaturi şi presa satirică în secolul al XIX-lea. 8. Presa românească după „Timpul”. „Epoca”, primul ziar de concentrare eminesciană. I. L. Caragiale la „Epoca”. Portretele politice ale lui Caragiale, un echilibru interior al operei sale ziaristice. Barbu Ştefănescu-Delavrancea, Ioan Slavici, Al. Vlahuţă. 9. „Viaţa românească” (1906) şi discuţiile despre specificul naţional. Reviste literare româneşti la începutul secolului al XX-lea. Curente de idei reflectate în prersă. Presa de război (1917-1919). „Neamul românesc”, „România”. Presa colaboraţionistă din Bucureşti. „Dacia”, primul ziar de după război (condus de Al. Vlahuţă). 10. Presa românească interbelică. Presa de partid şi presa ”liberă”. Reviste „de centru”, reviste „de margine”. „Vremea”, o revistă de concentrare a eseiştilor din generaţia „Criterion” (Mircea Eliade, Emil Cioran, Pompiliu Constantinescu, Vasile Lovinescu, Mircea Vulcănescu, Haig Acterian, Petru Comarnescu, etc.) Alte reviste literare interbelice: „Revista fundaţiilor regale”,„Adevărul literar şi artistic”, „Universul literar”, „Cele trei Crişuri”, „Gândirea”, „Cuvântul liber”, „Familia” , „Ţara noastră”, „bilete de papagal” etc. Ziare politice interbelice. 11. Presa românească imediat după 23 august 1944. Schiţă de periodizare. I. Presa, până la încheierea păcii de la 9 mai 1945. Afirmarea presei ideologice (comuniste). „Vânătoarea de vrăjitoare” împotriva vechilor ziarişti şi oameni politici de „!dreapta”. II. „Culoarul 1945-1948”. Libertatea haotică a presei. Mari campanii de delaţiune. Impunerea presei de partid. Medalion: G. Călinescu, cel mai prolific ziarist al acestor ani. 12. Presa în regimul totalitar. Reducerea numărului de ziare şi al celui de edituri. Trustul de presă şi editură „Cartea rusă”. Interzicerea cărţilor vechi care au conţinut naţional. Separarea culturii scrise în marile biblioteci („fondurile speciale”). Radioul şi televiziunea în concurenţă cu presa scrisă. 13. Reviste literare româneşti care au încercat „rezistenţa prin cultură” la totalitarist. Campaniile „Luceafărului” (1959-1989). „România literară” sub semnul „est-eticului”. Întemeierea revistelor culturale regionale („Ramuri”, „Argeş”, „Ateneu”,etc.). 14. Presa românească supă 1989. Schiţă de periodizare. Trusturi de presă actuale. Norme deontologice şi acte referitoare la practicarea meseriei de jurnalist.

V. METODE DIDACTICE UTILIZATE: prelegeri, analiză de text, prezentarea unor publicaţii vechi (originale, ediţii, copii xerox), dezbateri, studii de caz, elaborare de referate.

VII. MODALITĂŢI DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR

Condiţia pentru susţinerea examenului final este ca frecvenţa studenţilor la cursuri şi seminarii să fie de minimum 50%;

Examen – 70/% din ponderea notei; Verificare pe parcurs – 30%.

BIBLIOGRAFIE: Bibliografie obligatorie:

Râpeanu, Valeriu: O istorie a presei române, Ed. Fundaţiei România de Mâine, 2008

Georgescu, Nicolae: Recife. Eseuri de oceanografie literară, Ed. Floare albastră, 2oo5

Bibliografie facultativă:

Vişinescu, Victor :O istorie a presei româneşti, Ed. Victor, 2000 Popa, Mircea şi Valentin Taşcu: Istoria presei româneşti din Transilvania. Ed.

Tritonic,2003. Director de departament Titular disciplină

Conf.univ.dr. George Lăzăroiu Prof.univ.dr. Nicolae Georgescu

1

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE SPECIALIZAREA: JURNALISM FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROGRAMA ANALITICĂ I. DISCIPLINA: COMUNICAREA CU PRESA ŞI VALORILE SOCIALE CODUL DISCIPLINEI: FJCRP 1209 TITULAR DISCIPLINA: IOAN N. ROŞCA GRAD DIDACTIC: PROF. UNIV. DR. REGIMUL FORMATIV AL DISCIPLINEI: DE SPECIALITATE REGIMUL OBLIGATIVITĂŢII DISCIPLINEI: OBLIGATORIU ANUL DE STUDIU SI SEMESTRUL: ANUL I, SEM. II NUMAR SAPTAMANAL DE ORE: 2c; 1s

Semestrul I Semestrul II Număr de credite Curs Sem. Evaluare Curs Sem. Evaluare Sem. I Sem. II

2 1 E 4

II. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE:

Obiective generale: Obiectivul general al cursului este acela ca studenţii să cunoască principalele forme ale

comunicării cu presa şi valorile sociale care trebuie respectate atât de comunicatori, cât şi de jurnalişti

Obiective specifice: Capacitatea studenţilor de a stăpâni formele comunicării cu presa şi de a asimila valorile

sociale pe care trebuie să le respecte atât comunicatorii, cât şi jurnaliştii, precum şi modalităţile specifice ale promovării acestor valori în presă.

III. COMPETENŢE ŞI ABILITĂŢI:

COMPETENŢE:

cunoaştere şi înţelegere: asimilarea cunoştinţelor despre diversele forme ale comunicării cu presa, îndeosebi despre comunicatul de presă şi conferinţa de presă, despre valorile sociale pe care trebuie să le respecte atât comunicatorii, cât şi jurnaliştii, precum şi despre modul specific al comunicării valorilor spirituale prin intermediul presei;

explicare şi interpretare: capacitatea de a sesiza diferitele valori sociale pe care trebuie să le respecte comunicatorii cu presa;

instrumental-aplicative: formarea deprinderilor de a aplica cunoştinţele privind tehnicile şi metodele comunicării cu presa;

atitudinale: dezvoltarea capacităţii de a fi analitic, coerent şi de a promova în mass-media diferitele valori sociale, naţionale şi universale.

2

ABILITĂŢI:

studenţii îşi vor întregi abilităţile formate în cadrul disciplinelor complementare cu noi abilităţi specifice comunicatorului de presă; studenţii îşi vor exersa capacitatea de a alcătui comunicate de presă şi declaraţii de presă; viitorii jurnalişti îşi vor forma abilitatea de a se adapta conceptual şi aplicativ la conţinuturile valorice promovate de organizaţiile economico-sociale, politice şi culturale; studenţii vor analiza comparativ limbajul specific fiecărei forme de valori spirituale şi limbajul ziaristic prin care formele respective sunt promovate în presă; studenţii vor şti să promoveze prin presă valorile teoretice, morale, artistice, filosofice, religioase, fără ca ziarele să devină gazete ştiinţifice, etice, artistice, filosofice, religioase.

IV. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Conţinutul şi nivelurile comunicării. Comunicare intra şi interculturală 2. Organizaţiile, biroul de presă, comunicatorii 3. Comunicatul de presă 4. Conferinţa de presă 5. Comunicarea cu presa în condiţii de criză 6. Valoarea adevărului în comuniarea cu presa 7. Valorile morale ale comunicării cu presa 8. Valorile politice democratice ale comunicării cu presa 9. Promovarea adevărului în mass-media şi specificul adevărului ziaristic 10. Promovarea valorilor morale în mass-media şi specificul comunicării lor 11. Promovarea valorilor artistice în mass-media şi specificul comunicării lor 12. Spirit filosofic şi atitudine ziaristică 13. Spirit teologic şi atitudine ziaristică 14. Rolul presei în afirmarea valorilor naţionale şi universale V. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR DE SEMINAR 1. Conţinutul şi nivelurile comunicării. Comunicare intra şi interculturală 2. Organizaţiile, biroul de presă, comunicatorii 3. Comunicatul de presă 4. Conferinţa de presă 5. Comunicarea cu presa în condiţii de criză 6. Valorile morale ale comunicării cu presa 7. Valorile politice democratice ale comunicării cu presa VI. METODE ŞI TEHNICI DIDACTICE UTILIZATE: Prelegeri, analiză de text, dezbateri, studii de caz, elaborare de referate. VII. MODALITĂŢI DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR:

Condiţia pentru susţinerea examenului final este ca frecvenţa studenţilor la cursuri să fie de minimum 50%;

Evaluare pe parcurs: 30% din ponderea notei Examen final: 70% din ponderea notei;

VIII. BIBLIOGRAFIE: Obligatorie:

Coman, Cristina, Relaţii publice şi mass-media, Polirom, Iaşi, 2004

3

Ioan N. Roşca, Introducere în axiologie, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2003

Facultativă: Abrudan, Mirela, Criza şi media. Criza economică şi reflectarea ei în mass-media,

Editura Tritonic, Bucureşti, 2010 Balaban, Delia, Comunicare mediatică, Editura Triton, Bucureşti, 2009 Beciu, Cornelia, Comunicare politică, Editura Comunicare.ro, Bucureşti, 2009 Brunea-Fox, F., Reportajele mele 1927-1938, Bucureşti, Editura Eminescu, 1979 Bogza, Geo, Cartea Oltului, Editura Albatros, 1979 (XXXII COSMOSUL) Chiru, Irena, Comunicarea interpersonală, Editura Tritonic, Bucureşti, 2003 Clifford, Christians et. al., Etica mass-media – studiu de caz, Iaşi, Polirom, 2001 Coman, Cristina, Relaţii publice şi mass-media, Polirom, Iaşi, 2004 Coman, Cristina, Comunicarea de criză. Tehnici şi strategii, Polirom, Iaşi, 2009 Crainic, Nichifor, Puncte cardinale în haos, Editura Timpul, 1996 (Politică şi ortodoxie) Dinu, M., Comunicarea. Repere fundamentale, Editura Orizonturi, Bucureşti, 2007 Evans, Patricia, Relaţii verbale abuzive, Editura Meteor Press, Bucureşti, 2009 Gerstle, Jacques, Comunicarea politică, Editura Institutul European, Bucureşti, 2002. Lull, James, Mass-media, Comunicare, Cultură, Editura Imprimeria de Vest, Oradea,

1999 (Cultura de apartament şi cultura de stradă. Despre instituţii şi audienţe) Miege, B., Societatea cucerită de comunicare, Editura Polirom, Iaşi, 2000 Onciu, Adrian, Probleme de etică în jurnalism, Iaşi, 2001 Paillart, Isabelle (editor), Spaţiul public şi comunicarea, Editura Poliron, Iaşi, 2002 Pedler, Emanuel, Sociologia comunicării, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 2001 Pop, Doru, Mass-media şi politica: teorii, structuri, principii, Iaşi, Institutul European,

2000 Popa, Dumitru Titus, Deontologia profesiunii de ziarist, Bucureşti, Editura Norma, 2000 Roşca, Ioan N., Introducere în axiologie, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de

Mâine, 2003 Zafiu, Rodica, Diversitate stilistică în România actuală, Bucureşti, Editura Universităţii

din Bucureşti, 2001 Director departament Titular curs Conf. univ. dr. George Lăzăroiu Prof. univ. dr.Ioan N. Roşca

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE SPECIALIZAREA: JURNALISM FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROGRAMA ANALITICĂ I. DISCIPLINA: TEHNICI DE COMUNICARE �I INORMARE CODUL DISCIPLINEI: FJCRP 1210 TITULAR DISCIPLINA: MARIA CERNAT GRAD DIDACTIC:. LECTOR UNIV. DR. REGIMUL FORMATIV AL DISCIPLINEI: DE SPECIALITATE REGIMUL OBLIGATIVITĂŢII DISCIPLINEI: OBLIGATORIE ANUL DE STUDIU SI SEMESTRUL: I, sem.2 NUMĂR SĂPTĂMÂNAL DE ORE: 2c/2s

Semestrul I Semestrul II Număr de credite Curs Sem. Evaluare Curs Sem. Evaluare Sem.1 Sem.2 - - - 2 2 E - 4

II. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE: Obiective generale:

să cunoască limitele legale ale libertăţii de exprimare şi ale accesului la informaţie să însuşească tehnicile de colectare a informaţiei; să însuşească tehnicile de selectare a informaţiei.

Obiective specifice:

să distingă în texte jurnalistice scrise în diferite genuri informative devieri de la regulile de redactare;

să facă o analiză comparativă a formei de prezentare a ştirilor în paginile a două ziare;

III. COMPETENŢE ŞI ABILITĂŢI: COMPETENŢE:

să identifice distincţiile dinte genurile informative şi genurile de opinie;

să identifice distincţiile dinte genurile informative şi genurile de opinie;

să facă o analiză comparativă a formei de prezentare a ştirilor în paginile a două ziare; să urmeze toate etapele documentării în vederea realizării materialelor de presă

să în�eleagă importan�a documentării; să folosească în mod corect �i etic informa�iile dobândite

ABILITĂŢI:

să identifice metodele specifice de colectare a informaţiei pentru fiecare dintre genurile presei (ştire, reportaj, anchetă, interviu);

IV. CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ:

1. Tehnicile de informare şi comunicare şi specificul comunicării mediate; 2. Reglementări naţionale şi internaţionale ale folosirii tehnicilor de informare şi

comunicare în acord cu principiile democratice; 3. Tehnicile de comunicare şi informare şi conflictele ideologice. 4. Sursele de informare –Definiţii şi tipuri de surse de informare- 5. Relaţia jurnalistului cu sursele de informare: aspecte etice şi deontologice 6. Istoricul si specificul informaţiilor comercializate de agenţiile de presă 7. Tipuri de agenţii de presă 8. Tehnici de informare: tehnici de lectură şi de selectare a informaţiei 9. Specificul documentării pentru ştire şi relatare 10. Specificul documentării pentru interviu, anchetă, reportaj 11. Specificul documentării pentru genurile specifice relaţiilor publice (comunicat de

presă, interviu de presă) 12. Specificul documentării pentru genurile specifice relaţiilor publice (scrisoare

cârlig şi dosar de presă) 13. Regulile citării şi specificul documentării pentru lucrările academic 14. Tehnicile de informare şi comunicare şi evoluţia spaţiului public democratic

V. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR DE SEMINAR (LUCRĂRI DE LABORATOR / LUCRĂRI PRACTICE):

1. Specificul şi evoluţia tehnicilor de comunicare şi informare 2. Rolul documentării în practica jurnalistică – studiu de caz Der Spiegel 3. Raportul Sean McBride – studiu de caz 4. Agenţii de presă comerciale şi agenţii de presă ca serviciu public: analiză

comparativă. 5. Documentarea pentru ştire, relatare 6. Documentarea pentru interviu 7. Documentarea pentru reportaj, anchetă

8. Documentarea pentru scrisoarea cârlig şi a dosarului de presă 9. Redactarea de discursuri argumentative pe o tema politica. 10. Redactarea unui material informativ pentru o publicaţie organizaţională. 11. Analizarea unor materiale de presă şi identificarea elementelor propagandistice şi

manipulatorii. 12. Interviul de presă: analiza comparativă a documentării din perspectiva

jurnalistului şi a specialistului PR 13. Elaborarea planului de documentare şi pregătire a unui interviu din perspectivă

PR 14. Evaluarea rolului televiziunii în conturarea dezbaterii politice.

. VI. METODE ŞI TEHNICI DIDACTICE UTILIZATE:

prelegerea magistrală (metodă clasică)

utilizarea de dinamizatori ai expunerii: retroproiector, prezentarea materialului în format Power Point (metodă modernă)

expunerea cu oponent (informarea unui student cu privire la tema ce urmează a fi expusă pentru ca acesta să formuleze întrebări şi obiecţii pertinente)

Lucrul pe grupe (metodă modernă):

materialul de seminar este distribuit unor grupe de studenţi care urmează să realizeze o prezentare a acestuia pentru colegii lor

se distribuie un material pentru seminar unor grupe formate din doi studenţi. La finalul parcurgerii respectivului material unul dintre studenţi îi pune întrebări celuilalt cu privire la informaţia parcursă.

VII. MODALITĂŢI DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR:

Condiţia pentru susţinerea examenului final este ca frecvenţa studenţilor la cursuri şi

seminarii să fie de minimum 50%; Examinare pe parcurs: 30%; Examen final: 70%.

VIII. BIBLIOGRAFIE:

Bibliografie obligatorie: Bertrand, Jean, Claude (coordonator) (2001), O introducere în presa scrisă şi

vorbită – Iaşi: Polirom,

Bertrand Jean, Claude (1996), O introducere în presa radiofonică şi tv. Bucureşti: Polirom

Davis, Martha, Patrik Fanning (2009), Messages: The Communication Skills Book, New York: New Harbinger Publications.

Cernat, Maria (2010), Tehnici de informare şi comunicare, Bucure�ti:Editura Fundaţiei “România de mâine”.

Bibliografie facultativă:

Coman, Mihai, (coord.), (2001, [1997]), Manual de jurnalism. Tehnici fundamentale de redactare, Iaşi: Polirom, Ediţia a II-a, revăzută: Vol. I-II.

Mallette, Malcolm F., (editor). (1992), Manual pentru ziariştii din Europa Centrală şi de Est. World Press Freedom Committee

Moraru, Victor (coordonator) (1998), Mesajul şi impactul informaţiei. – Chişinău: CCRE “Presa”,

Randall, David (1998), Jurnalistul universal. Ghid practic pentru presa scrisă. – Iaşi: Polirom.

Roşca, Luminiţa (2003), Producţia textului jurnalistic. – Iaşi: Polirom,. Rundle Nannette Carroll (2009), The Communication Problem Solver, New

York: New Harbinger Publications.

Titular disciplină Lector univ. dr. Maria Cernat

Director de departament Conf. univ.dr. George Lăzăroiu

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE SPECIALIZAREA: JURNALISM FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROGRAMA ANALITICĂ I. DISCIPLINA: JURNALISM TEMATIC CODUL DISCIPLINEI: FJCRP 1112 TITULAR DISCIPLINA: ANDREI PĂUNESCU GRAD DIDACTIC: LECTOR UNIV. DR. REGIMUL FORMATIV AL DISCIPLINEI: DE SPECIALITATE REGIMUL OBLIGATIVITĂŢII DISCIPLINEI: OBLIGATORIE ANUL DE STUDIU SI SEMESTRUL: ANUL I, SEM. I NUMAR SAPTAMANAL DE ORE: 1c/1s

Semestrul 5 Semestrul 6 Număr de credite Curs Sem. Evaluare Curs Sem. Evaluare Sem. 5 Sem. 6 1 1

E 3

II. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE:

Obiective generale:

Însuşirea chestiunilor esenţiale ale problematicii disciplinei, clarificarea principalelor orientări tematice, întărirea unor cunoştinţe, cu deosebire în ceea ce priveşte presa specializată, dar şi presa de informare generală.

Obiective specifice:

Iniţierea studenţilor în conştientizarea necesităţii realizării unui raport echilibrat între conţinutul şi forma discursului jurnalistic, concomitent cu păstrarea unor criterii solide ale ziaristului, văzut ca exponent şi creator de repere.

III. COMPETENŢE ŞI ABILITĂŢI:

COMPETENŢE:

cunoaştere şi înţelegere: Consolidarea cunoştinţelor despre elaborarea textelor, sumarelor, raportarea permanentă la realitate, la principiile relevanţei şi adecvăriiea, ca metode de lucru, evitarea capcanelor;

explicare şi interpretare: Capacitatea de a sesiza şi sublinia priorităţile în faza de elaborare şi prelucrare a informaţiei;

instrumental-aplicative: Formarea deprinderilor de studiu individual; atitudinale: Dezvoltarea capacităţii de a fi analitic, creator, coerent;

ABILITĂŢI:

Odată intraţi în activitatea reală, studenţii trebuie să fie pregătiţi să aplice repede principiile teoretice şi exerciţiile practice studiate, în conformitate cu situaţia din teren, să nu aibă prejudecăţi şi rigidităţi care să le prelungească adaptarea la munca efectivă în presa scrisă.

Însuşirea metodelor de organizare a propriei activităţi, individuale sau în echipă; Raportarea cu flexibilitate şi profesionalism la principiile etice şi estetice ale

profesiei; Identificarea şi valorificarea oportunităţilor jurnalistice întâlnite care trebuie să se

transforme în produse publicabile. IV. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI 1. Jurnalistul, numitor comun al lumii reale şi al lumii de imagine. Ponderea informaţiei şi a comentariului în textul jurnalistic de autor 2. Contextul creează interesul. Nivelul de civilizaţie ca arbitru. Previzibilul necesar, provocarea şi surpriza în textul jurnalistic. 3.Mersul în tandem al jurnalistului şi cititorului. Spaţiul de manevră al comentatorului. Excesul diminuează credibilitatea. 4. Presa afirmativă (pozitivă), faţă în faţă cu presa contestatară (negativă). Ineficienţa dreptului la replică. Tentaţia politicii pentru jurnalistul - director de opinie. 5. Competiţia şi efectul social al publicaţiilor. Diferenţa între cititor, alegător şi cumpărător. Textul la comandă. Exagerarea. Minciuna. Adevărul incomplet. Citatul scos din context. Rezumatul calomnios. 6. Simpatie, antipatie, empatie. Moralitate, imoralitate, amoralitate. Zonele interne ale publicaţiei de informare generală. Interviul de destin. Interviul de problemă. Lecturi, interdependenţe şi influenţe în publicaţii. Formate de publicaţii. Procedee rezumative. Tehnici de potenţare. Capcane. Ligamente. 7. Tipuri de presă. Presa naţională. Presa locală. Presa regională. Presa de informare generală. Presa specializată. Tipuri de apropiere. V. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR DE SEMINAR (LUCRĂRI DE LABORATOR / LUCRĂRI PRACTICE): 1. Jurnalistul în lumea reală şi în lumea de imagine 2. Jurnalism informativ, jurnalism interpretativ 3. Context şi interes 4. Textul jurnalistic 5. Lectura semnăturii. Lectura procedeeleor rezumative. Formate de publicaţii 6. Apropierea geografică. Apropierea cronologică. Apropierea socio-profesională. Apropierea psiho-afectivă. Aşteptări instinctuale, intelectuale, afective 7. Tipuri de presă specializată.

VI. METODE ŞI TEHNICI DIDACTICE UTILIZATE: Prelegeri, analiză de text, dezbateri, studii de caz, elaborare de referate.

VII. MODALITĂŢI DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR:

Condiţia pentru susţinerea examenului final este ca frecvenţa studenţilor la cursuri şi seminarii să fie de minimum 50%;

Examinare pe parcurs: 30%; Examen final: 70% din ponderea notei;

VIII. BIBLIOGRAFIE: Bibliografie obligatorie:

Andrei, Păunescu, Jurnalism tematic, Editura Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006

Marian, Petcu, Tipologia presei româneşti, Institutul European, Iaşi, 2000 Mihai, Coman, Manual de Jurnalism, vol. 1 şi vol. 2, Polirom, Bucureşti, 2001

Bibliografie facultativă:

Mihai, Coman, Introducere în sistemul mass media, Polirom, Bucureşti, 1999, Hangiu, Dicţionarul Presei Literare Româneşti (1790 - 1990 şi actualizări până

în 1995), Editura Fundaţiei Culturale Române, Bucureşti, 1996 Director departament Titular curs Conf. univ. dr. George Lăzăroiu Lector univ. dr. Andrei Păunescu

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE SPECIALIZAREA: JURNALISM FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROGRAMA ANALITICĂ I. DISCIPLINA: LIMBA ENGLEZĂ – CURS PRACTIC CODUL DISCIPLINEI: FJCRP 1113 TITULAR DISCIPLINA: RODICA ŞTEFAN GRAD DIDACTIC: CONF. UNIV. DR. REGIMUL FORMATIV AL DISCIPLINEI: COMPLEMENTAR REGIMUL OBLIGATIVITĂŢII DISCIPLINEI: OBLIGATORIE ANUL DE STUDIU SI SEMESTRUL: I, sem. 1 NUMĂR SĂPTĂMÂNAL DE ORE: 2 s

Semestrul ……1….. Semestrul ………2……. Număr de credite Curs Sem. Evaluare Curs Sem. Evaluare Sem. 1 Sem. 2 2 Cv 4

II. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE: Obiective generale: Consolidarea şi dezvoltarea structurilor lexico-gramaticale aplicate şi aplicabile în

context general Consolidarea şi dezvoltarea deprinderilor studenţilor de a comunica eficient în limba

engleză în contexte diferite Dezvoltarea competenţelor lingvistice (înţelegere scrisă şi orală, exprimare orală şi în

scris) şi a încrederii studentului în propriile abilităţi de comunicare în limba engleză, Deprinderea abilităţii de utilizare a dicţionarelor, a resurselor lingvistice şi de informare

generale Obiective specifice: acurateţea folosirii noţiunilor de gramatică, fluenţa în exprimare, producerea de mesaje clare (scrise şi orale), prelucrarea în mod independent şi a informaţiilor achiziţionate, prelucrarea în mod creativ a informaţiilor achiziţionate, într-o formă coerentă şi

convingătoare. III. COMPETENŢE ŞI ABILITĂŢI:

COMPETENŢE:

Cunoaşterea, înţelegerea şi asimilarea noţiunilor şi temelor relevante care să îi permită studentului: - să asimileze timpurile verbale studiate - să distingă între formele de aspectualitate ale timpurilor verbale - aspectul „simplu” (perfectiv) şi aspectul „continuu” (progresiv) - să distingă între expresiile temporale (grupuri nominale, prepoziţionale sau adverbiale) specifice timpurilor verbale - să asimileze noi structuri în diverse câmpuri lexico-semantice - să asimileze noi structuri aplicabile în diferite situaţii comunicaţionale

Instrumental-aplicative: studentul urmează: - să identifice expresiile temporale specifice timpurilor verbale, - să identifice expresiile temporale specifice aspectualităţii, - să concretizeze diferite exemple utilizând timpurile verbale, - să concretizeze diferite exemple utilizând unităţi lexicale tematice.

Analiză şi sinteză (integrare) - să analizeze texte din diferite domenii lexicale şi să rezolve cerinţe specifice, - să realizeze traduceri utilizând structurile lexico-gramaticale însuşite, - să adapteze şi să dezvolte conţinuturile în situaţii comunicaţionale.

Atitudinale: - să conştientizeze importanţa căutării, cercetării proprii legate de învăţare, efectuate corect şi la timp, - să manifeste atitudini pozitive faţă de învăţarea şi aprofundarea limbii engleze, - să valorifice optim şi creativ propriul potenţial în activităţile de specialitate, - să participe la propria dezvoltare profesională.

ABILITĂŢI:

Utilizarea strategiilor de comunicare în limba engleză Deprinderea tehnicilor de redactare şi completare a documentelor profesionale

diverse Stăpânirea tehnicilor de lucru cu instrumente auxiliare (ghiduri de conversaţie, ghid

de verbe neregulate, dicţionare bilingve şi monolingve).

IV. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR DE SEMINAR (LUCRĂRI DE LABORATOR / LUCRĂRI PRACTICE): Obiective generale: aprofundarea tematicii de curs şi a structurilor lexico-gramaticale nou însuşite Obiective specifice: efectuarea de exerciţii, realizarea unor referate, traduceri, prezentări, dezbateri, stabilite pentru seminarii. în scopul consolidării cunoştinţelor şi extrapolării teoriei în practică.

1. Making an Impression 2. Making a Living 3. Globalization 4. Society 5. The Living Planet 6. Means of Transport 7.  Cities, Towns and Villages  8. Colors, fashion and clothes. Idioms of the body. Verbs not normally used in

continuous tenses. Using descriptive language 9. Families. Simple Present Tense vs. Present Continuous. Informal letter 10. Privacy. The Past Simple Tense vs. Past Continuous.. 11. Tomorrow’s world. The natural world. Present Perfect vs. Present Perfect

Continuous. CVs 12. Perfect vs. Past Perfect Continuous. Making suggestions 13. Buying a plane ticket. Future Simple vs. Future Continuous. Instructions 14. Meals. Nouns. The plural of Nouns. Stories

V. METODE ŞI TEHNICI DIDACTICE UTILIZATE: conversaţia euristică, explicaţia, descrierea şi exemplificarea, dialogul, analize pe text, traduceri, prezentări în Power Point elaborare de referate, simularea (role-play), alte metode specifice predării limbilor moderne.

VI. MODALITĂŢI DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR: Condiţia pentru susţinerea examenului final este ca frecvenţa studenţilor la cursuri şi

seminarii să fie de minimum 50%; Examinare pe parcurs: 30%; Examen final: 70%

VII. BIBLIOGRAFIE:

Bibliografie obligatorie: Mihăilă, Ramona - Current Issues (Expanding English for Communication), Editura

Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006 Emilia Bondrea, Rodica Ştefan (coordonatori) - Dicţionar explicativ poliglot de termeni

comunitari, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006 Georgiana Gălăţeanu-Fârnoagă, Sinteze de gramatică engleză – exerciţii şi teste de

evaluare, Bucureşti, 1992

Georgiana Gălăţeanu-Fârnoagă şi Deborah Parks, Exerciţii şi teste de gramatică engleză. Timpurile verbale, Bucureşti, Editura Paralela 45, 2000

*** materiale publicate pe Blackboard Bibliografie facultativă: Adina Mihaela Barbu, Sebastian Chirimbu, English Language for Daily Use, Bucureşti,

Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006 Claude Gosset, Verbele limbii engleze, Bucureşti, Editura Teora, 1998 Louise Hashemi, English Grammar in Use – Supplementary Exercises. With Answers,

Cambridge, CUP, 1995 Mariusz Misztal, Test Your Vocabulary, Bucureşti, Editura Teora, 1997 A.J. Thomson and A.V. Martinet, A Practical English Grammar, Oxford University

Press, 1986 A.J. Thomson and A.V. Martinet, A Practical English Grammar - Exercises 1 and

Exercises 2, Oxford University Press, 1980 Michael Vince, Intermediate Language Practice, Oxford, Macmillan Heinemann, 2003 Director de departament Titular disciplină

Conf.univ.dr. George Lăzăroiu Conf.univ. dr. Rodica Ştefan

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE SPECIALIZAREA: JURNALISM FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROGRAMA ANALITICĂ I. DISCIPLINA: LIMBA FRANCEZĂ CODUL DISCIPLINEI: FJCRP 1114 TITULAR DISCIPLINA: EUGENIA ŞTEFĂNESCU GRAD DIDACTIC: ASIST. UNIV. DRD. REGIMUL FORMATIV AL DISCIPLINEI: COMPLEMENTARĂ REGIMUL OBLIGATIVITĂŢII DISCIPLINEI: OPŢIONALĂ ANUL DE STUDIU SI SEMESTRUL: ANUL I, SEM. I NUMAR SAPTAMANAL DE ORE: 2S

Semestrul 1 Semestrul 2 Număr de credite Curs Sem. Evaluare Curs Sem. Evaluare Sem. 1 Sem. 2 2

E 4

II. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE:

Obiective generale:

Iniţierea în limba franceză; Comunicarea scrisă şi orală în situaţii curente diverse ; Cunoaşterea unor elemente uzuale de relaţionare.

Obiective specifice:

Iniţierea studenţilor în vocabularul curent; Capacitatea de a întreţine o conversaţie uzuală în limba franceză ; Stimularea dorinţei de a se perfecţiona în această limbă ; Consolidarea cunoştinţelor lexicale şi gramaticale.

2

III. COMPETENŢE ŞI ABILITĂŢI: COMPETENŢE:

• Cunoaştere şi înţelegere - să recunoască diverse situaţii de comunicare; - să înţeleagă cuvinte şi sintagme uzuale din limba franceză; - să cunoască formule de adresare şi de exprimare;

• Aplicare - să distingă diferite contexte ale situaţiilor de comunicare; - să identifice forme corecte ale părţilor de vorbire; - să distingă regulile de formare ale timpurilor verbale; - să distingă formulele interogative; - să distingă diferite locuţiuni şi expresii;

ABILITĂŢI:

- să descopere diferitele capcane ale limbii franceze; - să se implice în variate contexte conversaţionale; - să utilizeze diferite formule uzuale în conversaţie. IV. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI / ACTIVITĂŢI DE SEMINAR 1. Saluer, s’informer 2. Prendre le contact, nationalités 3. Demander son chemin 4. À l’hôtel 5. Téléphoner 6. Se plaindre de sa chambre d’hôtel. Prendre le train. 7. Prendre l’avion 8. Appeler un taxi 9. Prendre le métro. Prendre un verre. 10. Chez le boulanger 11. Chez l’épicier 12. Chez le boucher. Acheter un cadeau. 13. Au restaurant. Au bureau. 14. Faire des achats V. METODE ŞI TEHNICI DIDACTICE UTILIZATE: Expunerea, conversaţia euristică, demonstratia, exercitiul, comparaţia (metoda contrastivă), comunicarea orală şi scrisă, analiză de text.

3

VI. MODALITĂŢI DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR: Examinare pe parcurs: 30%; Examen final: 70% din ponderea notei.

VII. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: • Emilia Bondrea, Sabina Drăgoi-Făinişi, Le français en situations, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2007. • Emilia Bondrea, Gabriela Iliuţă, Le français en situations, Editura Fundaţiei „România de Mâine”, Bucureşti, 2007. Director de departament Titular disciplină Conf.univ.dr. George Lăzăroiu Asist. univ. drd. Eugenia Ştefănescu

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE SPECIALIZAREA: JURNALISM FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROGRAMA ANALITICĂ I. DISCIPLINA: LIMBA ENGLEZĂ – CURS PRACTIC CODUL DISCIPLINEI: FJCRP 1113 TITULAR DISCIPLINA: RODICA ŞTEFAN GRAD DIDACTIC: CONF. UNIV. DR. REGIMUL FORMATIV AL DISCIPLINEI: COMPLEMENTAR REGIMUL OBLIGATIVITĂŢII DISCIPLINEI: OBLIGATORIE ANUL DE STUDIU SI SEMESTRUL: I, sem. 1 NUMĂR SĂPTĂMÂNAL DE ORE: 2 s

Semestrul ……1….. Semestrul ………2……. Număr de credite Curs Sem. Evaluare Curs Sem. Evaluare Sem. 1 Sem. 2 2 Cv 4

II. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE: Obiective generale: Consolidarea şi dezvoltarea structurilor lexico-gramaticale aplicate şi aplicabile în

context general Consolidarea şi dezvoltarea deprinderilor studenţilor de a comunica eficient în limba

engleză în contexte diferite Dezvoltarea competenţelor lingvistice (înţelegere scrisă şi orală, exprimare orală şi în

scris) şi a încrederii studentului în propriile abilităţi de comunicare în limba engleză, Deprinderea abilităţii de utilizare a dicţionarelor, a resurselor lingvistice şi de informare

generale Obiective specifice: acurateţea folosirii noţiunilor de gramatică, fluenţa în exprimare, producerea de mesaje clare (scrise şi orale), prelucrarea în mod independent şi a informaţiilor achiziţionate, prelucrarea în mod creativ a informaţiilor achiziţionate, într-o formă coerentă şi

convingătoare. III. COMPETENŢE ŞI ABILITĂŢI:

COMPETENŢE:

Cunoaşterea, înţelegerea şi asimilarea noţiunilor şi temelor relevante care să îi permită studentului: - să asimileze timpurile verbale studiate - să distingă între formele de aspectualitate ale timpurilor verbale - aspectul „simplu” (perfectiv) şi aspectul „continuu” (progresiv) - să distingă între expresiile temporale (grupuri nominale, prepoziţionale sau adverbiale) specifice timpurilor verbale - să asimileze noi structuri în diverse câmpuri lexico-semantice - să asimileze noi structuri aplicabile în diferite situaţii comunicaţionale

Instrumental-aplicative: studentul urmează: - să identifice expresiile temporale specifice timpurilor verbale, - să identifice expresiile temporale specifice aspectualităţii, - să concretizeze diferite exemple utilizând timpurile verbale, - să concretizeze diferite exemple utilizând unităţi lexicale tematice.

Analiză şi sinteză (integrare) - să analizeze texte din diferite domenii lexicale şi să rezolve cerinţe specifice, - să realizeze traduceri utilizând structurile lexico-gramaticale însuşite, - să adapteze şi să dezvolte conţinuturile în situaţii comunicaţionale.

Atitudinale: - să conştientizeze importanţa căutării, cercetării proprii legate de învăţare, efectuate corect şi la timp, - să manifeste atitudini pozitive faţă de învăţarea şi aprofundarea limbii engleze, - să valorifice optim şi creativ propriul potenţial în activităţile de specialitate, - să participe la propria dezvoltare profesională.

ABILITĂŢI:

Utilizarea strategiilor de comunicare în limba engleză Deprinderea tehnicilor de redactare şi completare a documentelor profesionale

diverse Stăpânirea tehnicilor de lucru cu instrumente auxiliare (ghiduri de conversaţie, ghid

de verbe neregulate, dicţionare bilingve şi monolingve).

IV. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR DE SEMINAR (LUCRĂRI DE LABORATOR / LUCRĂRI PRACTICE): Obiective generale: aprofundarea tematicii de curs şi a structurilor lexico-gramaticale nou însuşite Obiective specifice: efectuarea de exerciţii, realizarea unor referate, traduceri, prezentări, dezbateri, stabilite pentru seminarii. în scopul consolidării cunoştinţelor şi extrapolării teoriei în practică.

1. In a Foreign Country 2. Politics 3. Communication Language 4. Crime and Law 5. Business and Money 6. World of Sports and Entertainment 7.  Revision  8. Holidays. Tourism. Weather. Ways of Expressing Future. Guides, brochures 9. Elections. Passive Voice. Report 10. Euphemisms and Political Correctness; Racism and Sexism. Reported Speech. Article 11. Reported Speech (Questions & Answers, Orders & Requests). Interview 12. “If” Clause.Formal letters Letters of application. 13. The article: Definite Article vs. Indefinite. Article 14. Vocabulary and grammar tests. Punctuation, spelling, abbreviations

V. METODE ŞI TEHNICI DIDACTICE UTILIZATE: conversaţia euristică, explicaţia, descrierea şi exemplificarea, dialogul, analize pe text, traduceri, prezentări în Power Point elaborare de referate, simularea (role-play), alte metode specifice predării limbilor moderne.

VI. MODALITĂŢI DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR: Condiţia pentru susţinerea examenului final este ca frecvenţa studenţilor la cursuri şi

seminarii să fie de minimum 50%; Examinare pe parcurs: 30%; Examen final: 70%

VII. BIBLIOGRAFIE:

Bibliografie obligatorie: Mihăilă, Ramona - Current Issues (Expanding English for Communication), Editura

Fundaţiei România de Mâine, Bucureşti, 2006 Emilia Bondrea, Rodica Ştefan (coordonatori) - Dicţionar explicativ poliglot de termeni

comunitari, Bucureşti, Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006 Georgiana Gălăţeanu-Fârnoagă, Sinteze de gramatică engleză – exerciţii şi teste de

evaluare, Bucureşti, 1992 Georgiana Gălăţeanu-Fârnoagă şi Deborah Parks, Exerciţii şi teste de gramatică

engleză. Timpurile verbale, Bucureşti, Editura Paralela 45, 2000 *** materiale publicate pe Blackboard

Bibliografie facultativă: Adina Mihaela Barbu, Sebastian Chirimbu, English Language for Daily Use, Bucureşti,

Editura Fundaţiei România de Mâine, 2006 Claude Gosset, Verbele limbii engleze, Bucureşti, Editura Teora, 1998 Louise Hashemi, English Grammar in Use – Supplementary Exercises. With Answers,

Cambridge, CUP, 1995 Mariusz Misztal, Test Your Vocabulary, Bucureşti, Editura Teora, 1997 A.J. Thomson and A.V. Martinet, A Practical English Grammar, Oxford University

Press, 1986 A.J. Thomson and A.V. Martinet, A Practical English Grammar - Exercises 1 and

Exercises 2, Oxford University Press, 1980 Michael Vince, Intermediate Language Practice, Oxford, Macmillan Heinemann, 2003 Director de departament Titular disciplină

Conf.univ.dr. George Lăzăroiu Conf.univ. dr. Rodica Ştefan

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE SPECIALIZAREA: JURNALISM FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROGRAMA ANALITICĂ I. DISCIPLINA: LIMBA FRANCEZĂ CODUL DISCIPLINEI: FJCRP 1114 TITULAR DISCIPLINA: EUGENIA ŞTEFĂNESCU GRAD DIDACTIC: ASIST. UNIV. DRD. REGIMUL FORMATIV AL DISCIPLINEI: COMPLEMENTARĂ REGIMUL OBLIGATIVITĂŢII DISCIPLINEI: OPŢIONALĂ ANUL DE STUDIU SI SEMESTRUL: ANUL I, SEM. II NUMAR SAPTAMANAL DE ORE: 2s

Semestrul 1 Semestrul 2 Număr de credite Curs Sem. Evaluare Curs Sem. Evaluare Sem. 1 Sem. 2

1 Cv. 4

II. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE: Obiective generale:

Stăpânirea unor situaţii de comunicare profesională, scrisă şi orală ; Relaţionarea în munca individuală şi de echipă ; Reactualizarea unor cunoştinţe de gramatică ; Deprinderea şi fixarea unor abilităţi lexicale şi gramaticale.

Obiective specifice:

Iniţierea în jurnalismul francez Perfecţionarea cunoştinţelor de presă internaţională ; Mai buna cunoaştere a unor realităţi culturale, sociale, economice etc., necesară în

abordarea subiectelor de presă.

2

III. COMPETENŢE ŞI ABILITĂŢI: COMPETENŢE:

• Cunoaştere şi înţelegere - să stăpânească diverse situaţii de comunicare; - să înţeleagă cuvinte şi sintagme uzuale din limbajul jurnalistic; - să cunoască formule specifice, tehnici de redactare.

• Aplicare - să distingă diferite forme şi specii ale discursului jurnalistic; - să identifice forme corecte ale părţilor de vorbire; - să distingă regulile de formare ale timpurilor verbale; - să distingă diferite locuţiuni şi expresii.

ABILITĂŢI:

- să descopere diferitele capcane ale limbii franceze; - să se implice în variate contexte conversaţionale; - să utilizeze diferite formule uzuale în conversaţie; - să se implice în redactarea unor aplicaţii; - să descopere caracteristici ale traducerii din/în limbajul journalistic. IV. CONŢINUTUL TEMATIC AL DISCIPLINEI / ACTIVITĂŢI DE SEMINAR 1. Le quotidien 2. Expressions de temps (I). Rédiger un résumé. 3. L’hebdomadaire 4. Le mensuel 5. Expressions de temps (II). Rédiger un texte argumentatif. 6. Le biannuel 7. L’annuel 8. La concordance des temps à l’indicatif. Rédiger une présentation synthétique. 9. La presse culturelle 10. L’expression du pourcentage. Exprimer une opinion. 11. La presse sociale 12. La presse économique 13. La presse scientifique 14. La presse internationale V. METODE ŞI TEHNICI DIDACTICE UTILIZATE: Expunerea, conversaţia euristică, demonstratia, exercitiul, comparaţia (metoda contrastivă), comunicarea orală şi scrisă, analiză de text.

3

VI. MODALITĂŢI DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR: Examinare pe parcurs: 30%; Examen final: 70% din ponderea notei.

VII. BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE: • Emilia Bondrea (coord.), Alina Boboc, Onorina Botezat, Dan Sterian – Le journalisme c’est ma profession, Bucureşti, Editura Fundaţiei « România de Mâine », 2009. Director de departament Titular disciplină Conf.univ.dr. George Lăzăroiu Asist. univ. drd. Eugenia Ştefănescu

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE SPECIALIZAREA: JURNALISM FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROGRAMA ANALITICĂ

I. DISCIPLINA: EVOLUŢIA ŞI DIVERSITATEA MIJLOACELOR DE COMUNICARE CODUL DISCIPLINEI: FJCRP 1215 TITULAR DISCIPLINĂ: MARINESCU EUGEN GRAD DIDACTIC: CONFERENŢIAR UNIV. DR. REGIMUL OBLIGATIVITĂŢII DISCIPLINEI: OPŢIONALĂ ANUL DE STUDIU ŞI SEMESTRUL: I, sem. I NUMĂR SĂPTĂMÂNAL DE ORE: 2C

Semestrul I Semestrul II Număr de credite Curs Sem. Evaluare Curs Sem. Evaluare Sem. I Sem. II 2 Cv 3

II. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE:

Obiective generale:

Cunoaşterea şi delimitarea obiectului de studiu

Familiarizarea studenţilor cu o serie de concepte şi termeni, definiţii ce relevă raporturi de

interdisciplinaritate

Pregătirea corespunzătoare studenţilor pentru a se putea integra profesional în diversele

segmente din actuala economie.

Obiective specifice:

Identificarea factorilor, elementelor care au generat necesitatea acestui domeniu şi a unei profesii de utilitate socială

Stimularea interesului studenţilor pentru o înţelegere clară şi logică a conţinutului cursurilor

Capacitatea de a prelucra informaţia achiziţionată în mod creator şi de a prezenta rezultatele într-o formă corectă şi convingătoare.

III. COMPETENŢE ŞI ABILITĂŢI:

COMPETENŢE: Prin structură şi conţinut, cursul trebuie să-i ofere posibilitatea studentului

să stabilească raporturi fireşti între partea teoretică şi latura practică, să-l facă să înţeleagă că profilul pe care îl urmează îi va solicita din plin (prin multitudinea deschiderilor) capacităţile intelectuale

Instrumental-aplicative: să stăpânească terminologia domeniului Atitudinale: participarea la propria dezvoltare profesională

ABILITĂŢI:

Capacitatea de a identifica şi utiliza diverse mijloace de comunicare Identificarea fiecărei etape de apariţie a mijloacelor de comunicare.

IV. CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Definirea obiectului de studiu 2. Comunicarea ca element definitoriu al fiinţei umane 3. conceptul de scriere. Origini, legende, desluşiri, memorie. 4. Istoria mijloacelor de comunicare în raport cu discipline ce provin: a) din sfera

Bibliologiei, b) din sfera Istoriei 5. Rolul imaginii ca naraţiune. Naşterea marii literaturi patristice 6. Tipuri de scriere şi tipuri de alfabete folosite în spaţiul românesc 7. Evul mediu şi cartea manuscrisă. Cărţi manuscrise şi mari colecţionari 8. Cum s-a născut şi a evoluat a patra putere în stat. De la entuziasm la procese, detenţie

şi trimitere la stâlpul infamiei 9. Marii iluminişti francezi Voltaire, Diderot, J.J. Rousseau şi atitudinea lor (rezervată)

faţă de presă 10. Scriitori şi artişti români în capitala Franţei 11. Forme noi de comunicare în spaţiul românesc: încercările repetate ale reprezentanţilor

Şcolii Ardelene de a edita un ziar în limba română 12. Explozia cercetărilor (secolul al XIX-lea în domeniul electricităţii şi magnetismului 13. Fotografia, fotograful, conematograful şi televizorul ca mijloace de comunicare în

familie, dar şi în societate 14. Facebook, Twitter, Blog-ul – concurenţi pe piaţa de socializare V. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR DE SEMINAR: 1. Teoretizarea identităţii sociale 2. Imaginea de sine şi imaginea publică 3. Organizarea socială a diferenţei 4. Construirea simbolică a similarităţii 5. Instituţionalizarea identităţii 6. Alocarea şi clasificarea

7. Modernitate, raţionalitate şi identitate

VI. METODE ŞI TEHNICI DIDACTICE UTILIZATE: expunerea teoretică a temelor şi subiectelor, aplicaţii şi studii de caz, discuţii dirijate prezentări în Power Point, vizionarea unor imagini statice şi a unor clipuri şi fragmente de film documentar etc.

VII. MODALITĂŢI DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR: - Condiţia pentru susţinerea examenului final este ca frecvenţa studenţilor la cursuri să fie de minimum 50%; - Examinare pe parcurs: 30%; - Examen final: 70%. VII.BIBLIOGRAFIE:

Bibliografie obligatorie: Berciu D. A., Iscru G. D., Introducere în ştiinţa istorică şi în ştiinţele auxiliare

ale istoriei, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2005 Briggs, A., Burke P., Mass-media. O istorie socială. De la Gutenberg la Internet,

Editura Polirom, Iaşi, 2005 Dinu, M., Comunicarea, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1997 Flichy, P., O istorie a comunicării moderne, Editura Polirom, Iaşi, 1999

Bibliografie facultativă: Calotă, I., Mică enciclopedie a României corecte, Editura Niculescu, Bucureşti, 2001 Cornea, P., Introducere în teoria lecturii, Editura Minerva, Bucureşti, 1988 Djuvara, N., Civilizaţii şi tipare istorice: un studiu comparat al civilizaţiilor, Editura

Humanitas, Bucureşti, 1999 Pease A., Limbajul trupului, Editura Polimark, Bucureşti, 1993 Pease A., Limbajul vorbirii, Editura Polimark, Bucureşti, 1997

Director de departament Titular disciplină Conf. univ. dr. George Lăzăroiu Marinescu Eugen

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE SPECIALIZAREA: JURNALISM FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROGRAMA ANALITICĂ

I. DISCIPLINA: PSIHOLOGIA COMUNICĂRII CODUL DISCIPLINEI: FJCRP 1216 TITULAR DISCIPLINĂ: POPA MIHAELA-CAMELIA GRAD DIDACTIC: LECTOR UNIV. DR. REGIMUL FORMATIV AL DISCIPLINEI: FUNDAMENTALĂ STATUTUL DISCIPLINEI: OPŢIONALĂ ANUL DE STUDIU ŞI SEMESTRUL: I, S. I NUMĂR SĂPTĂMÂNAL DE ORE: 2c

Semestrul I Semestrul II Număr de credite

Curs Sem. Evaluare Curs Sem. Evaluare Sem. Sem. 2 Cv. E 3

II. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE:

Obiective generale:

Formarea unei culturi generale în domeniul psihologiei comunicării Prezentarea şi însuşirea aparatului conceptual specific domeniului psihologiei

comunicării Cunoaşterea surselor de documentare şi informare în domeniul psihologiei comunicării Inventarierea şi interpretarea problemelor cu care se confruntă acest domeniu Dezvoltarea unor competenţe şi abilităţi jurnalistice şi de comunicare organizaţională,

în acord cu teoriile psihologiei comunicării Pregătirea corespunzătoare a studenţilor pentru a se integra profesional pe piaţa muncii Obiective specifice:

Însuşirea definiţiilor psihologiei comunicării, a elementelor specifice acestui proces Cunoaşterea funcţiilor psihologiei comunicării Cunoaşterea paradigmelor şi modelelor specifice acestui domeniu Cunoaşterea aptitudinilor şi atitudinilor implicate în comunicarea eficientă Cunoaşterea funcţiilor informaţionale şi operaţionale în activitatea jurnalistică Utilizarea unor instrumente de analiză şi interpretare specifice domeniului Realizarea unor conexiuni între cunoştinţele, deprinderile şi abilităţile dobândite prin

studiul acestei discipline

Capacitatea de a prelucra informaţia achiziţionată în mod creator şi de a prezenta rezultatele într-o formă corectă şi convingătoare.

III. COMPETENŢE ŞI ABILITĂŢI: COMPETENŢE:

Cunoaşterea, înţelegerea şi asimilarea noţiunilor, teoriilor, conceptelor, modelelor relevante din sfera psihologiei comunicării; cunoaşterea modului în care aceste achiziţii teoretice pot optimiza activitatea jurnalistică; cunoaşterea modelului personalităţii jurnalistului eficient. Explicarea şi interpretarea proceselor şi funcţiilor psihice implicate în crearea unui produs jurnalistic; explicarea specificului psihologic al activităţii jurnalistice; identificarea şi explicarea atitudinilor şi aptitudinilor necesare în comunicarea eficientă cu interlocutorul; interpretarea particularităţilor procesului de comunicare, în condiţiile variabilităţii situaţionale din activitatea profesională. Instrumental-aplicative: utilizarea în practica jurnalistică a anumitor metode şi tehnici specifice psihologiei comunicării; Atitudinale: participarea la propria dezvoltare profesională, deschiderea către consultarea diverselor surse de informaţii din literatura psihologică.

ABILITĂŢI

Aplicarea cunoştinţelor de psihologia comunicării în documentarea jurnalistică; Identificarea empatică a cerinţelor audienţelor-ţintă; Proiectarea unor modele de interviuri jurnalistice în diverse situaţii de comunicare; Adaptarea performantă la interlocutor, în timpul explorării surselor de informaţii; Realizarea unor texte jurnalistice utilizând principiile psihologiei comunicării.

IV.CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ:

1. Repere în definirea şi evoluţia psihologiei comunicării. 2. Specificul psihologic al profesiei jurnalistice. 3. Analiza psihologică a activităţii jurnalistice. 4. Aptitudinile de comunicare eficientă şi normele profesionale. 5. Funcţii psihologice informaţionale şi operaţionale în activitatea jurnalistică. 6. Aspecte senzoriale, afective şi cognitive în redactarea materialelor de presă. 7. Modele psihologice explicativ-interpretative ale competenţei jurnalistice. 8. Interacţiunea dintre aptitudini şi atitudini în cadrul situaţiilor de comunicare. 9. Personalitatea jurnalistului. 10. Vivacitatea intelectivă a jurnalistului şi deschiderea faţă de interlocutor. 11. Succes, eficienţă, eficacitate şi performanţă în activitatea jurnalistică.

V. METODE ŞI TEHNICI DIDACTICE UTILIZATE: expunerea teoretică a temelor şi subiectelor; aplicaţii şi studii de caz.

VI. MODALITĂŢI DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR:

Condiţia pentru susţinerea examenului final este ca frecvenţa studenţilor la cursuri să fie de minimum 50%;

Examinare pe parcurs: 30%; Colocviu final: 70%.

VII. BIBLIOGRAFIE:

Obligatorie: Abric, J.-C., Psihologia comunicării, Editura Polirom, Iaşi, 2002. Boncu, Şt., Psihologia influenţei sociale, Editura Polirom, Iaşi, 2002. Drăgan, I., Paradigme ale comunicării de masă, Casa de editură şi presă Şansa SRL,

Bucureşti, 1996. Chelcea, S., Opinia publică. Gândesc masele despre ce şi cum vor elitele? Editura

Economică, Bucureşti, 2002. Popa, C., Jurnalistul: personalitate şi profesie, Editura Universitară, Bucureşti, 2011.

Facultativă:

Bertrand, C.-J., coord., O introducere în presa scrisă şi vorbită, Editura Polirom, Iaşi, 2001.

Dinu, M., Comunicarea, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1999. Duck, S., Relaţiile interpersonale, Editura Polirom, Iaşi, 2000. Golu, M., Dinamica personalităţii, Editura Geneze, Bucureşti, 1993. Holdevici, I., Psihologia succesului, Editura Ceres, Bucureşti, 1993. Kapferer, J.N., Căile persuasiunii. Modul de influenţă a comportamentului prin

comunicare şi publicitate, Editura I.N.I., Bucureşti, 2000. Lohisse, J., Comunicarea. De la transmitere mecanică la interacţiune, Editura

Polirom, Iaşi, 2002. Luca, M., Personalitate şi succes profesional, Editura Universităţii Transilvania,

Braşov, 2003. Miclea, M., Psihologie cognitivă, Modele experimentale, Editura Polirom, Iaşi,

1999. Minulescu, M., Chestionarele de personalitate în evaluarea psihologică, Garell

Publishing House, Bucureşti, 1996. Moscovici, S., Psihologia socială a relaţiilor cu celălalt, Editura Polirom, Iaşi,

1998. Nicola, G., Un ambient pentru excelenţă. Mentoratul, Editura Psihomedia, Sibiu,

2004.

Palmer, M., Ruellan, D., Jurnaliştii – vedete, scribi sau conţopişti, Editura Tritonic, Bucureşti, 2002.

Ştefanescu, S., Media şi conflictele, Editura Tritonic, Bucureşti, 2004. World Press Freedom Committee, Manual pentru ziariştii din Europa Centrală şi

de Est, Asociaţia Ziariştilor Români, Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă, Bucureşti, 1992.

Zlate, M., Eul şi personalitatea, ediţia a treia, adăugită, Editura Trei, Bucureşti, 2002.

Director de departament Titular disciplină Conf. univ. dr. George Lăzăroiu Lect. univ. dr. Mihaela-Camelia Popa

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE SPECIALIZAREA: JURNALISM FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROGRAMA ANALITICĂ DISCIPLINA: CULTURĂ ŞI CIVILIZAŢIE ROMÂNEASCĂ CODUL DISCIPLINEI: 1217 TITULAR DISCIPLINA: NICOLAE GEORGESCU GRAD DIDACTIC: PROF. UNIV. DR. REGIMUL FORMATIV AL DISCIPLINEI: OPŢIONALĂ ANUL DE STUDIU SI SEMESTRUL:I, sem II NUMĂR SĂPTĂMÂNAL DE ORE: 2c

Semestrul I Semestrul II Număr de credite Curs Sem. Evaluare Curs Sem. Evaluare Sem. I Sem. II 2 Cv 4

II. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE: Obiective generale: Reunirea, sub forma unei sinteze, a celor mai importante definiţii ale termenilor. Prezentarea şi însuşirea domeniilor investigate, compatibile cu specializarea

cursanţilor. Urmărirea conceptelor de cultură şi civilizaţie în diferite epoci şi stratificări sociale. Înţelegerea, de către cursanţi, a importanţei instituţiilor culturale majore în definirea

spiritului naţional. Obişnuirea studenţilor cu privirea critică asupra stereotipurilor negative aplicate

românilor în lume, contracararea acestor stereotipuri, propunerea altora, pozitive, adevărate, consistente, cu tradiţie istorică.

Pregătirea corespunzătoare a studenţilor pentru a se putea integra profesional pe piaţa muncii

Obiective specifice: Realizarea unei imagini de ansamblu asupra instituţiilor culturale majore. Fixarea informaţiei teoretice privind fiecare instituţie în parte. Identificarea şi însuşirea componentelor unui dicţionar al limbii române, ale unei

ediţii critice, ale unui tratat de istorie,etc.

Cunoaşterea funcţiilor şi disfuncţiilor socio-culurale ale mass-media. Se va pune un accent deosebit pe înţelegerea fenomenului cultural românesc ca un tot

unitar ce exprimă specificul naţional în continuă mişcare pe baza unor coordonate intrinseci, şi pe asimilarea elementelor de civilizaţie prin adatparea lor la specificul naţional.

III. COMPETENŢE ŞI ABILITĂŢI:

COMPETENŢE:

Cunoaşterea, înţelegerea şi asimilarea noţiunilor, temelor, conceptelor relevante în sfera teoretică a culturii şi civilizaţiei.

Explicarea şi interpretarea proceselor interconectate ale a culturii şi civilizaţiei în comunicarea actuală, cu disfuncţiile ce reies din procesul de adaptabilitate la modelul de societate globală.

Instrumental-aplicative: realizarea distincţiei dintre un stereotip negativ şi realitatea de sub el, deprinderea unor procedee de contracarare a acestor stereotipuri, construirea de stereotipuri pozitive pornind de la date culturale certe, tradiţionale.

Atitudinale: participarea la propria dezvoltare profesională mijlocită de integrarea câmpurilor simbolice generate de aceasta în domeniul vieţii sociale

ABILITĂŢI:

Identificarea diferitelor tipuri de abordări culturologice. Crearea unui mediu de cultură şi civilizaţie adecvat la realitate şi la tradiţie în

acelaşi timp. Analiza şi interpretarea faptelor culturale şi de civilizaţie care apar în viaţa de zi cu

zi. Analiza contrastivă a funcţiilor culturale a diferitelor instituţii actuale din domeniu. IV. CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ:

1. Definiţia termenilor. Cultură materială – cultură spirituală. Civilizaţie materială – civilizaţie spirituală.

2. Cultura populară, o sursă inepuizabilă de valori.

3. Cultură de salon, cultură de curte, cultură de import. Cultura de mahala şi formele sale.

4. Civilizaţie rurală românească. Modelul casei tradiţionale româneşti.”Codrul, frate cu românul”

5. Drumurile şi căile ferate, elemente indispensabile ale civilizaţiei româneşti.

6. Instituţii culturale româneşti înainte de 1867. Tipografii, ediţii, presă, manuale de învăţământ, culegeri de proverbe, învăţături morale,cursuri universitare,şcoli, universităţi, teatre, muzee,biblioteci.

7. Înfiinţarea Academiei Române şi rolul ei în promovarea culturii româneşti.

8. Dicţionarul tezaur al limbii române, sarcina permanentă a Academiei Române.

9. Istoria românilor în laboratoarele Academiei Române.

10. Ediţii din clasici scoase de Academia Română.

11. Enciclopedia României, un proiect amânat. Enciclopedii tematice, bibliografii, dicţionare.

12. Atheneul român, de la înfiinţate ţi până astăzi. Ateneele populare din marile oraşe de provincie. Căminele culturale de la sate. Cultură rurală şi cultură orăşenească în perioada interbelică. Ziare şi reviste rurale, cărţi pentru sate.

13. Cultivarea limbii române în instituţiile culturale actuale (reviste, televiziuni, posturi de radio). Limba română în dezbateri la postul de televiziune TVRM.

14. Stereotipuri negative despre români în lume. Contracararea lor: o îndatorire culturală,un comportament civilizat.

V. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR DE SEMINAR: NU E CAZUL VI. METODE ŞI TEHNICI DIDACTICE UTILIZATE: prelegeri, aplicaţii şi studii de caz, analize pe text, prezentări în Power Point elaborare de referate şi studii de caz, dezbateri. VII. MODALITĂŢI DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR:

Condiţia pentru susţinerea examenului final este ca frecvenţa studenţilor la cursuri şi seminarii să fie de minimum 50%;

Examinare pe parcurs: 30%; Examen final: 70%.

VIII. BIBLIOGRAFIE:

Bibliografie obligatorie: M.Eminescu, studiul „Cultură şi civilizaţie”, în orice ediţie critică (O.XV) Valeriu râpeanu: orientări în cultura românească modernă, Edit. Fundaţia

România de Mâine, 2004 G.Ibrăileanu: Spiritul critic în cultura română. În Opere,I, Edit. Minerva 1974 C.Rădulescu-Motru: Românismul, Edit Ştiinţifică, 1992, ed.Gh.Cazan Mircea Eliade: România în eternitate. Edit. Roza Vânturilor, 1990, ed.

N.Georgescu P.P.Panaitescu: Introducere în istoria culturii româneşti.Edit. Ştiinţifică,

Bucureşti, 1969 Bibliografie facultativă: Tudor Nedelcea : Românio uitaşi, Ed. Scrisul românesc, Craiova, 2011. Grigore Georgiu: Istoria culturii române moderne. Ed. Paideea, 2008 Ion Bulei: O istorie a românilor, Ediţia a II-a, Edit. Memoria, Bucureşti, 2004 Director de departament Titular disciplină

Conf.univ.dr. George Lăzăroiu Prof.univ.dr. Nicolae Georgescu

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII SPECIALIZAREA: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE SPECIALIZAREA: JURNALISM FORMA DE ÎNVĂŢĂMÂNT: ZI

PROGRAMA ANALITICĂ I. DISCIPLINA: FILOSOFIA COMUNICĂRII CODUL DISCIPLINEI: FJCRP 1218 TITULAR DISCIPLINA: GEORGE LĂZĂROIU GRAD DIDACTIC: CONFERENŢIAR UNIV. DR. REGIMUL FORMATIV AL DISCIPLINEI: COMPLEMENTARĂ REGIMUL OBLIGATIVITĂŢII DISCIPLINEI: OPŢIONALĂ ANUL DE STUDIU SI SEMESTRUL: I, sem. II NUMĂR SĂPTĂMÂNAL DE ORE: 2c

Semestrul ……I….. Semestrul ………II……. Număr de credite Curs Sem. Evaluare Curs Sem. Evaluare Sem. I Sem. II 2 Cv. 4

II. OBIECTIVE GENERALE ŞI SPECIFICE: Obiective generale:

Clarificarea conceptelor de specialitate şi dezvoltarea tronsoanelor analitice subsumate domeniului.

Este important să examinăm filosofia comunicării şi să punem în discuţie probleme fundamentale prin care putem înţelege mai bine natura legăturii noastre cu ceilalţi şi cu ceea ce ne înconjoară.

Obiective specifice:

Analize asupra literaturii de specialitate: unii teoreticieni sunt obiectiv-ştiinţifici, alţii sunt subiectiv-umanişti, în timp ce alţii realizează o abordare experienţială ce îşi află originea în existenţa actuală.

Analiza critică a problemei comunicării (introducere raţională şi implicaţii existenţiale).

III. COMPETENŢE ŞI ABILITĂŢI:

COMPETENŢE:

Cunoaşterea, înţelegerea şi asimilarea: capacitate de a opera cu concepte fundamentale în domeniu; capacitate de a realiza oricare dintre tipurile de materiale folosite în filosofia comunicării (competenţe în stabilirea unei teme, elaborarea unei strategii de cercetare, documentarea, redactarea şi prezentarea rezultatelor); să creeze un discurs specializat cu impact imediat asupra publicului.

Explicarea şi interpretarea: să comunice eficient în cadrul profesional şi social ţinând cont de respectarea regulilor, axiomelor şi principiilor însuşite în cadrul modulului

Instrumental-aplicative:să (auto)evalueze propriul mod de prezentare a argumentelor

Atitudinale: să utilizeze cunoştinţele dobândite în formarea profesională;

ABILITĂŢI: abilitatea de a identifica şi folosi eficient toate sursele de informare. să argumenteze alegerea unui anumit tip de reguli de interpretare; să clasifice sistemele semnificante în funcţie de codul lingvistic utilizat; să stabilească structurile semantice ale unui discurs; să aleagă cel mai eficient model pentru o situaţie de comunicare cu care se va

confrunta;

IV. CONŢINUTUL TEMATIC DE BAZĂ: 1. Abordarea filosofică a comunicării. Raţionalitatea neliniară – o nouă paradigmă a

comunicării. Opinia şi schimbarea opiniei. Analiza propoziţională a textului 2. Aspecte etice ale comunicării în contextul fundaţionalismului şi relativismului.

Observaţia şi mărturia. Ipoteza. Ancrajul în universul de discurs 3. Acţiunea şi raţiunea comunicative. Specificul metodelor logice utilizate în

comunicare. Conştiinţa morală şi teoria acţiunii comunicative. Autonomia prelucrării sintactice

4. Subiectivitatea comunicaţională. Limite ale folosirii argumentării. Inducţie, analogie şi intuiţie. Binaritatea trăsăturilor distinctive

5. Adevăr şi referinţă. Explicarea condiţiilor de adevăr. Ignoranţă şi eroare Combinatorie semantică

6. Gândire şi semnificaţie. Raţionamentul ca formă a gândirii. Semnificaţia comunicării în înţelegerea culturii. Analiza componenţială

7. Limbaj şi realism. Cerinţe logice faţă de organizarea discursului Confirmare şi infirmare. Corelaţie de complementaritate

8. Fundamentele epistemice ale comunicării. Epistemologia comunicării pragmatice. Persuasiunea şi evaluarea. Determinarea contextuală a sensului

9. Discurs, articulare şi textualitate. Analiza structurilor discursive Argumentare şi discurs. Dinamism comunicaţional

10. Narativul şi cerinţele raţiunii. Unitate şi diferenţă între metodele analizei de conţinut. Explicaţia. Flux ascendent al informaţiei

11. Indecidabilitate şi indeterminare. Semantica de rol funcţional şi semnificaţiile restrânse. Empirism şi realitate. Prelucrarea psiholingvistică a informaţiei

12. Topos-ul unificator al retoricii. Semantica indicării şi semantica teleologică. Fiinţă, negaţie, afirmaţie. Modele ierarhizate ale discursului conversaţional

13. Realitate psihologică şi competenţa lingvistică. Necesitate şi posibilitate. Forma logico-semantică şi forma gramaticală. Organizare globală/preferenţială/secvenţială a conversaţiei

14. Filosofia limbajului comun. Analiticitate şi aprioricitate. Concepţia modernă despre structura propoziţiilor singulare şi generale. Planificarea în producerea limbajului

V. CONŢINUTUL ACTIVITĂŢILOR DE SEMINAR (LUCRĂRI DE LABORATOR / LUCRĂRI PRACTICE): 1. Raţionalitate şi comunicare 2. Logica argumentării 3. Teoria acţiunii comunicative 4. Adevăr şi realitate 5. Discurs şi analiză de conţinut 6. Semantica texturii comunicaţionale 7. Retorica discursului conversaţional VI. METODE ŞI TEHNICI DIDACTICE UTILIZATE: prelegeri, aplicaţii şi studii de caz, prezentări în Power Point elaborare de referate şi studii de caz, dezbateri. VII. MODALITĂŢI DE EVALUARE A CUNOŞTINŢELOR: Condiţia pentru susţinerea examenului final este ca frecvenţa studenţilor la cursuri să

fie de minimum 50%; Examinare pe parcurs: 30%; Examen final: 70%.

VIII. BIBLIOGRAFIE:

Bibliografie obligatorie: Lăzăroiu, G., Filosofia comunicării, Editura Fundaţiei România de Mâine,

Bucureşti, 2009. Lăzăroiu, G., Comunicarea mediatică şi identitatea socială, Editura Cartea

Universitară, Bucureşti, 2007. Rieffel, R., Sociologia mass-media, Editura Polirom, Iaşi, 2008. Lăzăroiu, G., Aspecte ale filosofiei limbajului, Editura Cartea Universitară,

Bucureşti, 2003.

Lăzăroiu, G., Realism şi antirealism în filosofia analitică, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti, 2003.

Bibliografie facultativă:

Priest, G., Dincolo de limitele gândirii, Editura Paralela 45, Piteşti, 2007. Lăzăroiu, G., Gândire, limbaj, realitate, Editura Cartea Universitară, Bucureşti,

2002. Rovenţa-Frumuşani, D., Analiza discursului, Editura Tritonic, Bucureşti, 2005. Searle, J.R., Realitatea ca proiect social, Editura Polirom, Iaşi, 2000. Zeca-Buzura, D., Veridic. Virtual. Ludic, Editura Polirom, Iaşi, 2009.

Director de departament Titular disciplină

Conf.univ.dr. George Lăzăroiu Conf.univ.dr. George Lăzăroiu

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Aprobat în Şedinţa de Senat din Facultatea de JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE Departament: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII , RECTOR Specializarea JURNALISM Conf. univ. dr. Aurelian A. Bondrea Forma de învăţământ: zi Durata studiilor: 3 ani, 60 credite/an PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT (2011-2014) ANUL II (anul universitar 2012/2013)

Semestrul III Semestrul IV Nr. de ore pe disciplină Credite Ore săptămână Ore săptămână

Forma de evaluare (E, Cv, Vp)

Nr. crt.

Denumirea disciplinei Codul disciplinei

C S Lp/L Total C S Lp/L Total Total Curs Seminar

Lp, L sem. III

sem. IV

sem. III

sem. IV

A. DISCIPLINE OBLIGATORII I. FUNDAMENTALE

1. Introducere în ştiinţele sociale. FJCRP 2101 2 1 42 28 14 E 4 2. Editare în limbaje specializate FJCRP 2202 2 22 22 E 3 3. Metode şi tehnici de cercetare în ştiinţele sociale FJCRP 2103 2 1 42 28 14 E 4 4. Introducere în relaţii publice FJCRP 2104 2 28 28 E 4 II. DE SPECIALITATE

5. Conceperea şi elaborarea ziarului FJCRP 2205 2 1 33 22 11 E 3 6. Genurile jurnalistice FJCRP 2106 2 28 28 E 3 7. Jurnalism online şi noi tehnologii FJCRP 2107 1 2 42 14 28 E 3 8. Televiziune - laborator FJCRP 2108 2 28 28 Vp 3 9. Presă scrisă– atelier de redactare FJCRP 2209 2 22 22 Vp 3 10. Presa românească de peste hotare FJCRP 2110 2 28 28 E 3 11. Jurnalism de agenţie FJCRP 2211 2 22 22 E 3 12. Juralism de televiziune FJCRP 2212 1 2 33 11 22 E 3 13. Practică de specialitate FJCRP 2213 90 90 Cv 3 14. Ancheta jurnalistică FJCRP 2214 2 22 22 E 3

III. COMPLEMENTARE 15. Limba straina – Limba engleză III/

Limba franceză III FJCRP 2115 FJCRP 2116

2 28 28 Cv 3

B. DISCIPLINE OPŢIONALE 16.

Teoria şi analiza textului/ Imaginar şi mentalităţi în etnopsihologia românească

FJCRP 2217 FJCRP 2218

2 22 22 Cv 3

17.

Introducere în semiotica / Limbajul religios în mass-media

FJCRP 2219 FJCRP 2220

2 22 22 Cv 3

18.

Politologie şi doctrine politice contemporane / Mari scriitori - mari gazetari români

FJCRP 2221 FJCRP 2222

2 28 28 Cv 3

19.

Manipularea prin discurs ideologic / Jurnalism economic

FJCRP 2223 FJCRP 2224

2 22 22 Cv 3

C. DISCIPLINE FACULTATIVE 20. Educaţie fizică FJCRP 2225 (2) (22) (22) (Vp) (3) 21. Introducere în economie FJCRP 2126 (2) (2) (56) (28) (28) (E) (3)

Total ore pe săptămână (A+B) 11 8 2 21 13 5 2 20 604 325 279 Total ore pe an de studiu (A+B+C) (13) (10) (2) (25) (13) (5) (4) (22) (682) (353) (335) Total credite 30 30 Total evaluări semestriale (E, Cv, Vp) 6E+2Cv+

1Vp 5E+4Cv+ 1Vp

Legendă: C = curs; S = seminar; E = examen; Cv = colocvii; Vp= verificare pe parcurs; Lp= lucrări practice; L= laborator

DECAN: Conf. univ. dr. Sofia Bratu

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Aprobat în Şedinţa de Senat din Facultatea de JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII RECTOR Specializarea: COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE Conf. univ. dr. Aurelian A. Bondrea Forma de învăţământ: ZI Durata studiilor: 3 ani, 60 credite/an PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT (2011-2014) ANUL II (anul universitar 2012/2013)

Semestrul III Semestrul IV Nr. de ore pe disciplină Credite Ore săptămână Ore săptămână

Forma de evaluare (E, Cv, Vp)

Nr. crt.

Denumirea disciplinei Codul disciplinei

C S Lp/L Total C S Lp/L Total Total Curs Seminar

Lp, L sem. III

sem. IV

sem. III

sem. IV

A. DISCIPLINE OBLIGATORII I. FUNDAMENTALE

1. Metode şi tehnici de cercetare în ştiinţele comunicării FJCRP 2101 2 1 42 28 14 E 4 2. Introducere în publicitate FJCRP 2202 2 1 33 22 11 E 4 3. Dreptul comunicării FJCRP 2103 2 28 28 E 4 4. Introducere în relaţiile publice FJCRP 2104 2 1 42 28 14 E 4 II. DE SPECIALITATE

5. Comunicarea internă (în organizaţii) FJCRP 2205 2 1 33 22 11 E 3 6. Campanii de relaţii publice FJCRP 2106 2 1 42 28 14 E 3 7. Comunicare nonverbală FJCRP 2107 1 1 28 14 14 E 3 8. Elaborarea materialelor de relaţii publice cu ajutorul

mijloacelor audio-video FJCRP 2108 2 28 28 Vp 3

9. Comunicate de presă– atelier de analiză FJCRP 2209 2 22 22 Vp 3 10. Teoria şi analiza textului FJCRP 2110 1 2 42 14 28 E 3 11. Relaţiile publice sectoriale FJCRP 2211 2 22 22 E 3 12. Strategii de creare şi gestionare a brandului FJCRP 2212 1 1 22 11 11 E 3 13. Practică de specialitate FJCRP 2213 90 90 Cv. 3 14. Redactarea materialelor de relaţii publice - atelier FJCRP 2214 2 22 22 Vp 2

III. COMPLEMENTARE 15. Limba straina – Engleză /

Limba straina - Franceză FJCRP 2115 FJCRP 2116

2 28 28 Cv 3

B. DISCIPLINE OPŢIONALE 16. Instituţiile Uniunii Europene/

Cultură şi civilizaţie europeană FJCRP 2217 FJCRP 2218

2 22 22 E 3

17. Introducere în semiotica / Geopolitică

FJCRP 2219 FJCRP 2220

2 22 22 E 3

18. Mituri şi stereotipuri în cultura română / Istoria gândirii sociale şi politice europene

FJCRP 2121 FJCRP 2122

2 28 28 Cv 3

19. Limbajul cinematografic / Istoria Europei contemporane

FJCRP 2223 FJCRP 2224

2 22 22 Cv 3

C. DISCIPLINE FACULTATIVE 20. Educaţie fizică FJCRP2225 (2) (28) (28) (Vp) (3)

21. Psiholingvistică FJCRP2126 (2) (2) (56) (28) (28) (E) (E) (3) (3) Total ore pe săptămână (A+B) 12 8 2 22 13 5 2 20 618 311 307 Total ore pe an de studiu (A+B+C) (14) (10) (2) (26) (13) (5) (4) (22) (702) (339) (363) Total credite 30 30 Total evaluări semestriale (E, Cv, Vp) 6E+2Cv+

1Vp 6E+2Cv+2Vp

Legendă: C = curs; S = seminar; E = examen; Cv = colocvii; Vp= verificare pe parcurs; Lp= lucrări practice; L= laborator DECAN: Conf. univ dr Sofia Bratu

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Aprobat în Şedinţa de Senat din Facultatea de JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE Departament: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII, RECTOR Specializarea JURNALISM Conf. univ. dr. Aurelian A. Bondrea Forma de învăţământ: zi Durata studiilor: 3 ani, 60 credite/an PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT(2011-2014)

(ANUL III anul universitar 2013/2014) Semestrul V Semestrul VI Nr. de ore pe disciplină Credite

Ore săptămână Ore săptămână Forma de evaluare

(E, Cv, Vp) Nr. crt.

Denumirea disciplinei Codul disciplinei

C S Lp/L Total C S Lp/L Total Total Curs Sem./

Lp, L sem. V

sem. VI

sem. V

sem. VI

A. DISCIPLINE OBLIGATORII I. FUNDAMENTALE

1. Etic şi deontologic în presă FJCRP 3101 2 1 42 28 14 E 4 2. Limbajul jurnalistic contemporan FJCRP 3102 1 2 42 14 28 E 4 3. Introducere în publicitate FJCRP 3203 2 1 36 24 12 E 4 II. DE SPECIALITATE

4. Publicistică radio FJCRP 3204 2 1 36 24 12 E 4 5. Fotojurnalism - laborator FJCRP 3105 2 28 28 Vp 3 6. Fotografia de presă FJCRP 3106 1 2 42 14 28 E 4 7. Jurnalism de investigaţie FJCRP 3107 2 1 42 28 14 Cv. 3 8. Producţia unei emisiuni - laborator FJCRP 3208 2 24 24 Cv. 3 9. Proiect – dosar de presă FJCRP 3209 3 36 36 Vp. 3 10. Pregătire pentru licenţă FJCRP 3210 60 60 Cv. 4

III. COMPLEMENTARE 11. Comunicare interculturală FJCRP 3211 2 28 28 E 4 12. Retorica în comunicarea publică FJCRP 3212 2 1 42 28 14 E 4

B. DISCIPLINE OPŢIONALE 13. Filmul documentar /

Stereotipuri în mass-media contemporane FJCRP 3213 FJCRP 3214

2 24 24 E 4

14. Interviul – artă şi tehnică / Publicistica lui M. Eminescu

FJCRP 3215 FJCRP 3216

2 24 24 E 4

15. Reportajul în cultura română / Comunicare politică

FJCRP 3117 FJCRP 3118

2 28 28 Cv 4

16. Pamfletul şi satira în cultura română/ Publicitate şi manipulare

FJCRP 3219 FJCRP 3220

2 24 24 Cv 4

C. DISCIPLINE FACULTATIVE 17. Introducere în estetică FJCRP 3121 (2) (2) (56) (28) (28) (Cv) (3) 18. Psiholingvistica FJCRP 3222 (2) (2) (56) (28) (28) (Cv) (3)

Total ore pe săptămână (A+B) 12 7 2 21 11 7 2 20 582 300 282 Total ore pe an de studiu (A+B+C) (14) (9) (2) (25) (13) (9) (2) (24) (694) (342) (338)

Total credite 30 30 Examen de licenţă 10 Total evaluări semestriale (E, Cv, Vp) 5E+2Cv+

1Vp 4E+3Cv+ 1Vp.

Legendă: C = curs; S = seminar; E = examen; Cv = colocvii; Vp= verificare pe parcurs; Lp= lucrări practice; L= laborator DECAN Conf. univ. dr. Sofia Bratu

UNIVERSITATEA SPIRU HARET Aprobat în Şedinţa de Senat din Facultatea de JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE DEPARTAMENT: ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII Specializarea COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE RECTOR, Forma de învăţământ: ZI Conf. univ. dr. Aurelian A. Bondrea Durata studiilor: 3 ani, 60 credite/an PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT (2011-2014)

(ANUL III anul universitar 2013/2014)

Semestrul V Semestrul VI Nr. de ore pe disciplină Credite Ore săptămână Ore săptămână

Forma de evaluare (E, Cv, Vp)

Nr. crt.

Denumirea disciplinei Codul disciplinei

C S Lp/L Total C S Lp/L Total Total Curs Sem./

Lp, L sem. V

sem. VI

sem. V

sem. VI

A. DISCIPLINE OBLIGATORII I. FUNDAMENTALE

1. Etica şi deontologia profesională FJCRP 3101 2 2 56 28 28 E 5 2. Editare în limbaje specializate FJCRP 3102 1 2 42 14 28 E 5 3. Teorii şi modele ale comunicării de masă FJCRP 3203 2 1 36 24 12 E 4 II. DE SPECIALITATE

4. Managementul instituţiilor de presă FJCRP 3204 1 2 36 12 24 E 4 5. Elaborarea materialelor de relaţii publice cu

ajutorul calculatorului FJCRP 3105 2 28 28 Cv 4

6. Comunicarea vizuală şi limbajul imaginii de artă

FJCRP 3106 2 2 56 28 28 E 4

7. Organizarea evenimentelor de relaţii publice FJCRP 3107 2 1 42 28 14 E 4 8. Analiza produselor publicitare - atelier FJCRP 3209 2 24 24 Cv. 3 9. Proiect elaborarea dosarului de presă FJCRP 3110 3 36 36 Vp. 3 10. Pregătire pentru licenţă FJCRP 3211 60 60 Cv. 4

III. COMPLEMENTARE 11. Sociologia opiniei publice FJCRP 3212 2 28 28 E 4 12. Comunicarea politică FJCRP 3213 1 2 36 12 24 E. 3

B. DISCIPLINE OPŢIONALE 13. Crearea şi gestionarea imaginii publice/

Identitate naţională şi europeană

FJCRP 3214 FJCRP 3215

2 24 24 Cv 3

14. Relaţii publice în context internaţional/ Comunicarea simbolică

FJCRP 3216 FJCRP 3217

2 24 24 E 3

15. Antropologie politica/ Analiza conflictelor. Regimuri totalitare

FJCRP 3118 FJCRP 3119

2 28 28 Cv 4

16. Comportamentul consumatorului / Managementul crizelor şi conflictelor regionale

FJCRP 3220 FJCRP 3221

2 24 24 E 3

C. DISCIPLINE FACULTATIVE 17. Sociolingvistică FJCRP 3122 (2) (28) (28) (Cv) (2) 18. Mass-media şi instituţii europene FJCRP 3223 (2) (2) (48) (24) (24) (E) (3)

Total ore pe săptămână (A+B) 11 7 2 20 10 5 5 20 580 274 306 Total ore pe an de studiu (A+B+C) (13) (7) (2) (24) (12) (7) (5) (24) (656) (298) (358)

Total credite 30 30 Examen de licenţă 10 Total evaluări semestriale (E, Cv, Vp) 5E+2Cv 5E+3Cv+

1Vp.

Legendă: C = curs; S = seminar; E = examen; Cv = colocvii; Vp= verificare pe parcurs; Lp= lucrări practice; L= laborator DECAN Conf. univ. dr. Sofia Bratu

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

Cadrele didactice - îndrumători de an din Facultatea de Jurnalism,

Comunicare şi Relaţii Publice

2011-2012

Asist. univ. drd. Cristina Şerbănescu – îndrumător anul I ZI/FR Tel. 0767.893.341; e-mail: [email protected]

Asist. univ. drd. Bianca Mitu – îndrumător anul II ZI/FR Tel. 0744.637.788; e-mail [email protected]

Asist. univ. drd. Cristina Marghioala– îndrumător anul III ZI/FR Tel.0740.389.550; e-mail: [email protected]

Decan, Conf. univ. dr. Sofia Bratu

Program de lucru cu publicul:

Anul I – FR, Masterat (secretar Mihaela Gheorghe): Luni: 800-1600 Marţi: 1000-1800

Miercuri: 800-1600 Joi: 800-1600 Vineri: 800-1400

Anul III –zi, FR (secretar Gabriella Carmen Negoescu) Luni: 800-1600 Marţi: 800-1600

Miercuri: 1000-1800 Joi: 800-1600 Vineri: 800-1400

Program secretar şef Aurelia Creţu: Luni – Vineri: 900- 1500

D E C A N Conf. univ. dr. Sofia Bratu

Program de lucru cu publicul:

Anul I – zi (secretar Mihaela Paraschivescu): Luni: 800-1600 Marţi: 800-1600

Miercuri: 800-1600 Joi: 1000-1800 Vineri: 800-1400

Anul II –zi, FR, Masterat (secretar Alexandra Bolintiş)

Luni: 1000-1800 Marţi: 800-1600

Miercuri: 800-1600 Joi: 800-1600 Vineri: 800-1400

D E C A N Conf. univ. dr. Sofia Bratu

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE SI RELATII PUBLICE

PROGRAM BIBLIOTECA

Luni: orele 8 – 16

Marti: orele 8 – 16

Miercuri: orele 8 – 16

Joi: orele 8 – 16

Vineri: orele 8 – 14

UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA DE JURNALISM, COMUNICARE ŞI RELAŢII PUBLICE

AUDIENŢE DECANAT 2011/2012

DECAN: Conf. univ. dr. Sofia Bratu – MIERCURI 1200 – 1400

PRODECAN: Lector univ. dr. Silviu Şerban – MARŢI 1200 – 1400

DIRECTOR DEPARTAMENT: Conf. univ. dr. George Lăzăroiu – LUNI 1200- 1400


Recommended