+ All Categories
Home > Documents > Universitatea Ovidius Din Constanta

Universitatea Ovidius Din Constanta

Date post: 21-Dec-2015
Category:
Upload: alexandra
View: 101 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
Description:
Localizarea geografică a ceaiului Xihu Longjing
14
Proiect la Analiza Instrumentala II Student:Constantin Alexandra CATB anul II Universitatea Ovidius din Constanta Facultatea de Stiinte Aplicate si Inginerie Chimie Alimentara si Tehnologii Biochimice
Transcript
Page 1: Universitatea Ovidius Din Constanta

Proiect la Analiza Instrumentala II

Student:Constantin AlexandraCATB anul II

Universitatea Ovidius din ConstantaFacultatea de Stiinte Aplicate si Inginerie

Chimie Alimentara si Tehnologii Biochimice

Page 2: Universitatea Ovidius Din Constanta

Abstract

Ceaiul Xihu Longjing (XHLJ) este unul dintre cele mai renumite ceaiuri verzi din China. Având în vedere prețul ridicat, unele ceaiuri contrafacute din alte zone producătoare de ceai apar pe piață cu acest nume și rănesc interesele clienților și ale producătorilor.

Cromatografie lichidă de înaltă performanță (HPLC), combinata cu combinată cu analiza componentelor principale (APC) și analiza discriminantă liniară (LDA) ,metode ce au fost aplicate in localizarea geografica a XHLJ de la alte două tipuri de

ceaiuri Longjing și un non-Longjing, ceai în formă de aplatizare (non-LJ).

Localizarea geografică a ceaiului Xihu Longjing utilizând

cromatografia de lichide de înaltă performanță

Page 3: Universitatea Ovidius Din Constanta

Ceaiul este una dintre cele mai populare băuturi non-alcoolice la nivel mondial. Acesta este bogat în diferiți metaboliți secundari activi, cum ar fi catechine, cofeina si teanina, care pot oferi beneficii de sănătate a ființelor umane. Acestui ceai i-a fost acordat statutul de ceai imperial in timpul dinastiei Qing. Datorită aromei amețitoare, gustului plăcut, o formă frumoasă și mai ales randament limitat, XHJL autentic este un element de lux.Multe eforturi au fost dedicate pentru determinarea calitativa și cantitativa a polifenolilor a xantinelor pentru autentificare ceaiului și a asigurari a calității.Profilurile de polifenoli și xantine în ceaiuri s-au dovedit ca variaza cu originile geografice.

1.Introducere

Page 4: Universitatea Ovidius Din Constanta

Materiale proaspete de soi ceai '' Longjing 43'' de la 99 de puncte de eșantionare diferite în provincia Zhejiang,China, au fost colectate în primăvara anului 2009. Aceste probe au fost impartite in patru grupe în conformitate cu standardul național de indicații geografice'‘și anume XHLJ, QTLJ, YZLJ și respectiv non-LJ. Toate probele au fost prajite de fermierii localiîn funcție de

procesele de producție. Probele de ceai produse au fost ținute în pungi din folie de aluminiu și se păstrează la 10 ° C pentru analize ulterioare.

2.Materialele si probele2.1.Probele

Page 5: Universitatea Ovidius Din Constanta

Substantele chimice standard, inclusiv cofeina, catechine (C),

epicatechina (CE), epigallocatechin (EGC), galat epigallocatechin (EGCG), galat gallocatechin (GCG) și galat de epicatechina (ECG) au fost procurate de la Sigma Chemical Company (St. Louis, MO, Statele Unite ale Americii).

2.3.Metode de Extractie

Proba de ceai (3 g, greutate uscată) a fost extras cu 25 ml 50% etanol la temperatura camerei timp de 15 min cu agitare intermitentă. Supernatantul a fost plasat într-un balon cotat de 100 ml, iar etapele de extracție s-au repetat de încă 3 ori pentru a ajunge la volumul final de 100 ml. Extractele au fost filtrate printr-un filtru înainte ca injectare sa fie făcută.

2.2 Produse Chimice standart

Page 6: Universitatea Ovidius Din Constanta

Extractele au fost analizate folosind un sistem HPLC Agilent 1100. Separărilor au fost realizate folosind o coloană Phenomenex RP-MAX 4 lm 250 mm 4,6 mm id C12 coloană cu fază inversă menținut la 40 de grade C, eluat la 1 ml min cu un gradient de 60 min 4-25% gradient de acetonitril în apă conținând 1% acid formic, monitorizat la 280 nm (Rio și colab., 2004).

2.4. Analiza Cromatografică

Page 7: Universitatea Ovidius Din Constanta

Cafeina, C, EGC, CE, EGCG, GCG și ECG au fost

identificate prin compararea timpului de retenție cu cele de soluții standard.Timpul de retenție relativ al fiecărui vârf HPLC a fost calculat prin utilizarea celui mai mare vârf (EGCG) ca referință. Pentru mai multă acuratețe, vârfurile neidentificate au fost potrivite cu atentie prin compararea ,atât cu timpul de retenție absolută cat și cu timpul de retenție relativ al fiecărui vârf în probe. Aceste vârfuri potrivite existente stabil în probe au fost folosite ca amprentele digitale pentru a distinge originile geografice.

2.5. Analiza Datelor

Page 8: Universitatea Ovidius Din Constanta

Compușii fenolici, în principal catechine, și alcaloizi

purinici în patru grupe de probe de ceai au fost analizate utilizând HPLC așa cum este descris de către Rio și colab. (2004). Cromatogramele probelor de ceai din cele patru regiuni diferite au fost foarte asemănătoare (Fig. 2). Cele mai importante catechine și cafeină au fost identificate în toate probele de ceai fără vârfuri de interferență.

Alți câțiva compuși au fost de asemenea identificati prin compararea timpilor lor de retenție cu cele prezentate în literatura de specialitate, cum ar fi acidul galic (vârful 2), acidul 5-galloylquinic (vârf 3), teobromina (vârf 4) și 4-p-coumaroylquinic acidului ( vârf 12) (Rio și colab., 2004).

3. Rezultate3.1. Cromatograma HPLC pentru probele de ceai în formă aplatizata din provincia

Zhejiang.

Page 9: Universitatea Ovidius Din Constanta

Douăzeci de vârfuri tipice au fost etichetate în fiecare

cromatogramă. Varful 2-acid galic; Varful 3, acidul 5-galloylquinic;

Varful 4, teobromina; Vârf 5, epigallocatechin;

Varful 7, catechina; Vârf 9, cafeina;

Vârf 10, epicatechina; Vârf 11 epigallocatechin gallate;

Peak 12, acid 4-p-coumaroylquinic; Peak 13 gallocatechin gallate;

Vârf 18, epicatechin gallate

Page 10: Universitatea Ovidius Din Constanta

Analiza componentelor principale (PCA) a fost

aplicata pentru prima dată pentru a extrage factorii asociati cu regiunile de producție. Patru componente principale (PC), care explică până la 91,24% din varianța totală, au fost utilizate în acest studiu.

3.2. Analiza Componentelor Principale

Page 11: Universitatea Ovidius Din Constanta

Analiza discriminantă în trepte a fost utilizată pentru a

identifica XHLJ la non-LJ (Tabelul 2a). Atunci când se compară centroizilor grup, scorurile discriminant pentru XHLJ și non-LJ erau 1.627 și 3.137, respectiv (datele nu sunt prezentate).

Ratele ridicate de precizie au fost realizate pentru setul de antrenament (100%) și setul de cross-validare (95,1%) (Tabelul 2a). Mai mult decât atât, rata medie corecta de validare a ajuns la 97,4%, cu un singur XHLJ misclassified la non-LJ (Tabelul 2a). Aceste rezultate indică faptul că este posibil să se facă distincția XHLJ la non-LJ prin analiza discriminantă trepte.

3.3. Urmărirea geografică a XHLJ de analiză discriminantă

Page 12: Universitatea Ovidius Din Constanta

Urmărirea geografică a XHLJ de două clase analizei discriminante. Identificarea XHLJ de la non-LJ.

Origine XHLJ non-LJ Acuratete

Set de formare

XHLJ 54 0 100%

non-LJ 0 28 100%

XHLJ 51 3 94.4%

non-LJ 1 24 96.4%

Set de validare

XHLJ 25 1 96.2%

non-LJ 0 13 96.2%

Page 13: Universitatea Ovidius Din Constanta

Este dificil de a urmări originea geografică de ceai ca pot exista mai mulți

factori asociați. De exemplu, compoziția chimică a ceaiului este ușor afectată de factori de climă și practicile agricole în grădina de ceai, precum și condițiile de depozitare.

Dintre acești factori, localizare geografică este una dintre cele mai importante. Acesta a fost raportat anterior că ceaiul negru provin din diferite țări au fost discriminați pe baza diferențierea de compuși fenolici (McDowell, Taylor, & Gay, 1995). În rezumat, există deja unele rapoarte cu privire la urmărirea geografică a produselor de ceai. Cu toate acestea, probele de ceai clasificate în aceste studii proveneau din mediul departe unul de altul, de exemplu, diferite țări (Borse et al, 2002;.. Fernandez et al, 2002), sau care aparțin unor categorii diferite de ceai (Chen, Zhao, Fang, si Wang, 2007; El, Li, și Deng, 2007, Zhao, Chen, Huang, & Fang, 2006). Recent, aproape-spectroscopie in infrarosu a fost aplicat cu succes pentru a clasifica probe de ceai din altă zonă de producție de ceai Longjing (Hamilton-Miller, 2001;. Zhou et al, 2009).

4.Discutie

Page 14: Universitatea Ovidius Din Constanta

Liyuan Wang a,1, Kang Wei a,1, Hao Cheng a,⇑, Wei

He b, Xinghui Li b, Wuyun Gong aa.National Center for Tea Improvement, Tea Research Institute, Chinese Academy of Agricultural Sciences, Hangzhou 310008, Chinab. Tea Research Institute, Nanjing Agricultural University, Nanjing 210095, China

Bibliografie


Recommended