UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI

Facultatea de Sociologie și Asistență socială

Discursul urii în spațiul virtual

Oană Iulian

Sociologie, Anul II, Seria 2, Grupa 1

Introducere:

Tema de cercetare aleasă pentru acest proiect este bazată pe opinie, fiind centrată în

cadrul acestui proiect pe observarea prezenței sau absenței atitudinilor de discriminare în

spațiul virtual, acest fapt rezumându-se în întrebarea de cercetare:” Care este opinia din

ultimii doi ani a utilizatorilor de internet despre persoanele de etnie romă, atunci când citesc

sau vizualizează știri (on-line) despre actele delincvente comise de către acestea? ”

Motivația alegerii acestei teme este reprezentată de actualitatea acestei ei, întrucât tinde

să nu mai fie doar o problemă locală, națională, ci una care a început să fie internațională, din

ce în ce mai vizibilă mai ales pe plan european, mai ales în caurile Franței și Italiei. Este

foarte interesant faptul că, trăind într-o perioadă în care fenomene precum activismul

împotriva discriminării de orice fel devine din ce mai puternic, încă mai există puternice

stereotipuri, prejudecăți și acte de discriminare care fac rău categoriilor de oameni pe care le

vizează, rromi reprezentând o categorie asupra căreia se abate xenofobia pe baze etnice.

Modalitatea în care voi încerca să găsesc răspunsul la întrebarea de cercetare este prin

analiza de conținut a comentariilor date de către utilizatorii de internet care citesc știri despre

persoane de etnie romă ce au comis acte cu caracter delincvent. În cazul acestui proiect știrea

este luată drept un declanșator al reacțiilor cititorilor, care vor fi exprimate în secția de

comentarii, reacții ce urmează a fi analizate dacă conțin reacții pozitive, neutre sau negative la

adresa etniei rome.

Cadrul teoretic:

Întrebarea de cercetare este una descriptivă, de tipul ”cum se manifestă x într-o situație

a”, centrată pe fenomenul opiniei ca ” enunţ care dă expresie opţiunii cognitive şi afective a

unei persoane, grup social sau colectivitate pentru un anumit punct de vedere cu privire la un

fapt sau eveniment,o relaţie sau interacţiune socială etc. ”(C.Zamfir,L.Vlasceanu, p.402)

Astfel, fenomenul opiniei este legat în proiectul de cercetare de fenomenele stereotipului,

prejudecății și discriminării, prin definiția elegantă și integratoare, ca o matrioșkă, pe care

Adrian Neculau o dă acestor trei fenomene, stereotipurile ținând de componenta strict

cognitivă pe care o avem despre un anumit grup, prejudecata presupunând o componentă

afectivă ce se adaugă componentei cognitive iar discriminarea o componentă

comportamentală adăugată stereotipurilor și prejudecăților. ( A.Neculau , p. 262)

Fiind un proiect ce propune să identifice opiniile în diverse forme, pozitive, neutre sau

negative, fenomenele care intervin în mod imediat în analiză sunt stereotipurile, prejudecățile

și discriminarea, ca forme a expresiei cognitive și afective a opiniilor. Astfel, în sociologie,

dar mai ales în psihologia socială, există o multitudine de referințe pe baza acestui subiect.

Primul autor luat în considerare pentru acest subiect este Walter Lippmann, intelectual

american, politolog și jurnalist, fiind primul care a introdus conceptul de ”stereotip” în

accepțiunea pe care o cunoaștem astăzi, în lucrarea sa ” Public Opinion” , din anul 1922.

Acesta se referă la stereotipuri ca la ”constructe mentale care definesc realitatea

înconjuratoare înainte ca indivizii să o perceapă în fapt.”( S. Chelcea, p. 339). Aceste

constructe,în concepția lui Lippman, sunt văzute ca ”scurtături mentale” (S.Chelcea,

p.339) ”indispensabile pentru a face faţă informaţiilor emise de mediul nostru înconjurător.

O definiţie acceptată de majoritatea autorilor care au abordat acest subiect ar fi aceea

care prezintă stereotipurile ca „un ansamblu de convingeri împărtăşite vizavi de

caracteristicile personale, de trăsăturile de personalitate, dar şi de comportament, specifice

unui grup de persoane.” (R.Bouhris, J.P. Leyens, p.98)

De asemenea, trebuie menționat faptul că în cadrul proiectului nu va fi observată nu

discriminarea, prin faptul că discriminarea este un element conativ, ci atitudini discrminatorii,

observabile în scris, atitudinea reprezentând o ”orientare personală sau de grup, rezultată din

combinarea de elemente afective, cognitive şi conative, care exercită influenţe de direcţionare,

motivare sau evaluare asupra comportamentului”(C.Zamfir, L.Vlăsceanu, p.52), iar ”când

ating un grad mai înalt de stabilitate, atitudinile se constituie ca însuşiri caracteriale ale unei

persoane.” (idem.) Astfel, ce este interesant în această situație, este faptul că utilizatorii de

internet vin cu o experiență în spate, din diversele tipuri de socializare (primară, secundară,

resocializare).

Felul în care stereotipurile subîntind atitudinile discriminatorii se pot observa într-un

studiu efectuat de Adrian Neculau pe studenții de la Universitatea Alexandru Ioan Cuza, din

Iași, studiu ale cărui rezultate se pot observa în tabele următoare, care deși prezintă și calități

și defecte, atât individuale cât și ale comunității, de observat sunt defectele stereotipizate,

foarte puternice :

sursa: A.Neculau, G. Ferreol, p. 107

sursa: A.Neculau, G. Ferreol, p.107

sursa : A.Neculau, G. Ferreol, p.108

sursa : A.Neculau, G. Ferreol, p.109

sursa : A.Neculau, G. Ferreol, p.108

sursa : A.Neculau, G. Ferreol, p.109

După cum se poate observa în aceste tabele de mai sus există câteva stereotipuri

negative foarte bine înrădăcinate în opinia acestor studenți, ce sunt pe de altă parte considerați

și ”experți” – studenți la psihologie și științele educației, considerați a fi deschiși, toleranți și

deschiși la stiluri de viață alternative, stereotipuri precum : ”violenți”, ”murdari”, ”hoți” ( vezi

tabelele 1 și 2). De asemenea din tabele 5 și 6 se poate observa că dintre caracteristicile ce au

obținut cele mai multe frecvențe foarte puține reprezintă calități, majoritatea fiind stereotipuri

negative.

O interesantă paralelă poate fi făcută între persoanele de etnie romă și situația imigranților

din alte țări, rromii încă fiind văzuți de către o parte dintre români ca ”imigranți”, care ”ar

trebui să se întoarcă în țara lor”. ”Un studiu relativ cunoscut privind reprezentarea

imigrantului în societatea franceză, a dovedit că, dintr-o listă de 60 de itemi, cuvântul care

ocupă locul privilegiat este acela de <<algerian>>. Individul aparținând acestei etnii este

individul-simbol pentru a identifica comportamente, stiluri, trăsături ale imigrantului.

El cumulează tot ce se poate spune esențial despre imigrant. El reprezintă suma

tuturor conotațiilor negative vehiculate de o colectivitate, el atrage idiosincasiile și

nevoia de a găsi pe cineva către care să se îndrepte frustrările comune.” (A.Neculau,G.Ferreol,

p.112). Această situație, a imigrantului algerian, poate fi transfertă și rromilor, fiind observată

în expresii ce sunt auzite în mod frecvent, precum: ” Nu fi așa țigan!” , ”Hai să nu ne țigănim”,

acestea fiind folosite în momente în care comportametul celui asupra căruia se îndreaptă acest

gen de replici este unul inacceptabil.

Fiind dat faptul că persoanele asupra cărora se îndreaptă comentariile, ce urmează a fi

analizate în cadrul empiric al lucrării, aparțin etniei rrome, se poate vorbi și de relațiile dintre

majoritate și minoritate și despre relațiile dintre in-group și out-group.

Trebuie astfel trebuie menționat faptul că rromii nu reprezintă o minoritate ca oricare alta.

Ei reprezintă o minoritate etnică, nu un simplu grup care nu aderă la normele generale și

perceput ca minoritate ca grup deviant. El este astfel o minoritate socială, o minoritate dublă.

În studiile realizate de către Tajfel și Turner, aceștia observă o carcacteristică intersenată a

relațiilor dintre grupul majoritar și grupul minoritar, din punct de vedere al relațiilor de putere

dintre acestea și sentimentului generat de cătrea aceste relații, în teoria identității sociale.

Aceasta susține faptul că acele categorii de apartenență care includ eul oferă acestuia definiții

despre sine congruente cu aceste categorii de apartenență. (Ștefan Boncu,

http://www.psih.uaic.ro/~sboncu/romana/Curs_psihologie_sociala/Curs31.pdf)

Astfel ”indivizii ce se auto-categorizează ca făcând parte din grupuri dominante se declară

mai mulțumiți de condiția lor și discriminează mai mult decât minoritarii”

(A.Neculau,G.Ferreol, p.65), iar ” grupurile restrânse ca număr de membri, cu status inferior

și fără putere manifestă o tendință extrem de redusă de a discrimina. ” (idem.)

După cum am menționat, relațiile intergrupale, în acest caz relațiile dintre majoritate și

minoritate – minortitatea etnică a rromilor – pot fi privite și din perspectiva relației in-group –

out-group. Astfel, in-group-ul va fi reprezentat de către majoritate, românii, iar out-group-ul

de către minoritatea etnică rromă.

Prin studiul relațiilor de dintre in-group și out-group s-a observat biasul percepției

sociale către efectul de omogenizare a out-group-ului, ce constă în faptul că membrii in-

group-ului tind să-și considere grupul ca fiind unul mult mai variat, pe când membrii

out-group-ului sunt priviții ca fiind foarte asemănători între ei (A.Neculau,G.Ferreol, p.65)

ajungându-se astfel la stereotipizare și mai departe la prejudecăți și atitudini discriminatorii

ațintite către grupul minoritar, out-group. Însă ”un rezultat interesant în perimetrul acestor

cercetări privește tocmai condiția minoritară a in-group-ului: în acest caz efectul se inversează,

în sensul că minoritarii își privesc propriul grup ca fiind omogen, iar out-group-ul mai mare și

dominant este perceput ca fiind variabil.” (idem.) Chiar și așa, scopul acestui proiect este de a

prezenta modalitatea în care in-group-ul, majoritatea, își exprimă opinia despre out-group,

minoritatea rromă.

Datorită legislației, atât națională cât și internațională, în vigoare ce încearcă a stopa

manifestările discriminatorii, se observă o diminuare a atitudinii discriminatoare manifestă în

public și trecerea acesteia într-o stare latentă, resentimentele fiind exprimate în forme mascate.

( idem, p.61-62). Această stare de fapt, se poate lega în cadrul acestui proiect de siguranța

anonimatului pe care o oferă spațiul virtual, al internetului, în care individul își poate

manifesta atitudinile discriminatorii, ținute în stare latentă în spațiul public.

Cadrul empiric :

După o primă trecere prin materialele ce urmau să fie analizate, câteva variabile, o parte

dintre ele explicate în cadrul teoretic al lucrării, păreau să iasă în evidență, prin marea

frecvență a acestora. Acestea sunt: stereotipul, prejudecata, atitudinea discriminatorie,

atitudinea pozitivă, poziția neutră și nemulțumirea față de lege și de autorități.

Comentariile analizate au fost luate de pe site-uri disverse, păstându-se de asemenea și

diversitatea știrilor și aticolelor de la care au fost luate acestea, încercând astfel să găsesc

opinii cât mai împărțite, pe teme variate. Chiar și așa, prin enuțarea categoriilor de răspunsuri

de mai sus, se poate observa o tendință centrală a tipurilor de răspunsuri, indiferent de

varietatea cazurilor prezentate de știri și articole.

Această varietate a temelor asupra cărora utilizatorii de internet și-au exprimat opiniile,

grupate în tipurile de răspunsuri menționate, se poate observa în titlurile știrilor selectate,

precum : ” Ţiganii care au agresat o echipă de jurnalişti sunt urmăriţi penal. Vezi ce acuzaţii li

se aduc!” ; ” Mafia ţigănească şi-a făcut de cap în capitala Banatului ” ; ” Un şofer a fost la un

pas să fie linşat de rromi ” ; ” Povestea tiganilor din Tandarei care au jefuit Marea Britanie de

1 mil. € ” ; ” VIDEO. Doi tigani din Romania fac show pe hip-hop si manele, in metroul din

Paris ” . Deși toate prezintă acte delincvente, diversitatea lor se poate observa prin faptul că

știrile prezintă atât fapte petrecute pe plan intern , cât și pe plan internațional, fapte rutiere etc.

După cum este menționat și în întrebarea de cercetare, autorii materialelor analizate

sunt utilizatorii de internet, anonimi, iar criterii precum: rasa, etnia, religia, vârsta, genul,

gradul de educație și mediul nu reprezintă criterii de selecție a acestora, opinia, prin care

aceștia își exprimă stări de mânie sau neutre prin comentarii, adresându-se celorlalți

utilizatori ce citesc știrea și sunt interesați de opinia celorlalți, și probabil, la un mod mai

general, trustului care găzduiește stirea respectivă.

Prin analiza de conțiut a materialelor analizate un răspuns posibil la întrebarea de

cercetare, pe care o reiau : ” Care este opinia din ultimii doi ani a utilizatorilor de internet

despre persoanele de etnie romă, atunci când citesc sau vizualizează știri (on-line) despre

actele delincvente comise de către acestea? ”, ar fi că opinia acestora este în mare parte una

stereotipă, ce subîntinde prejudecăți și atitudini discriminatorii, unele dintre ele fiind chiar de

extremă dreapta.

După cum era de așteptat, cele mai frecvente stereotipuri întâlnite au fost: delincvenți

( ” vio (21.10.2011, 18:12) tot tiganii...” ) , leneși ( ” X (12.11.2011, 17:46) La sapa nu s-ar

duce .” ), hoți ( ” adrian ...bacau (12.11.2011, 19:41) Oameni buni hai sa vedem partea

buna ,acei tigani nu fura ” ), needucați ( ” ana (13.11.2011, 01:39) daca atat i duce capu , ce

sa le faci,” ), stereotipuri întâlnite ca predominante și în cercetarea menționată, a lui Adrian

Neculau.

Prejudecățile, ca parte afectivă ce se adaugă stereotipului, au fost chiar mai multe decât

acestea. Persoanelor de etnie rromă li se adaugă apelative precum : împuțiți, care nu reflectă

doar componenta legată de igienă a cuvântului ( ” [...]De ce trebuie sa aperi o natie de talhari

imputiti numiti poetic "romi" ? ” ) , nenorociți ( ” nu conteaza (21.10.2011, 19:04) tigani

nenorociti!!!! ” ) , ” ge0 (18.05.2011, 12:47) inca odata mizerile de tigani ” , paraziți ( ”

1gh1aq324s5e (13.11.2011, 09:57) paraziti,asta sunteti! ” ) , barbari ( ” alex [anonim] cate

barbarisme trebuie sa mai comita acesti reprezentanti ai romilor [...] ” ), needucabili ( ”

monica | 28 Iulie 2011 23:50 nu ai pe cine sa educi!!! ” ).

Atitudinile discriminatorii observate în analiza de conținut a acestor comentarii

reprezintă o parte îngrijorătoare. Marea parte a acestora reprezintă atitudini specifice celor de

tip fascist, acestea exprimând dorința de exterminare a etniei rrome sau cel puțin părăsirea

țării de către aceștia ( ” anyyy (18.05.2011, 11:30) La lagaru de concentrare cu ei! HH! ” ; ”

srpc [utilizator] de ce nu-i lasa pe inferiorii astia sa se omoare intre ei? ” ; ” MWMW2011-12-

01 14:54:09asta este ghinionul romaniei...ca ia primit pe tigani ” ).

Pe lângă acestea au putut fi observate și comentarii care sugerau că societatea românească e

de vină ( ” 5. Marian | 28 Iulie 2011 14:22 Daca nu ii educi la ce sa te astepti de la ei ?

Societatea e varza! ” ) sau cum că toți românii ar fi la fel indiferent de etnie ( ” Grecu Anetta

(12.11.2011, 20:40) Ei n-avem nici o treaba cu ei!?!? Ce vorbiti acolo?Trei sferturi din

Romania se manifesta asa, ba mai mult chiar cu burtile la vedere!Asta ne e neamul! ”) . De

asemenea au fost și comentarii care se axau pe conținutul știrii respective, precum și

comentarii pozitive, care încercau să ia apărerea etniei rrome ( ” yo (13.11.2011, 12:40) ce

frustrati sunteti!nu fac nimic rau nimanui!” ; ” nelu (19.05.2011, 16:55) ce rasisti spurcati,ce

aveti cu toti tigani?.judecatii pe cei vinovati,ca occidentu e plin de romani care fura” ) , aici

putând fi integrate chiar și acele comentarii care sugerează moralitatea scăzută a cetățenilor

români în general, indiferent de etnie ( ” marius olanda (18.05.2011, 21:23) sa se burure

eglezi ca au venit tigani...sau romanii..si leau deschis ochi ca sistemul lor nu e

perfect...hahahahhah ” )

Un fapt interesant ce reiese din analiza acestor comentarii este acela că în foarte multe

dintre acestea apare o nemulțumire față de legi și de autoritățile care ar trebui să le aplice.

Legile care trebuie să sancționeze faptele delincvente sunt considerate a fi prea blânde iar

legile, atât locale, cât și internaționale, care încearcă să stopeze manifestarea discriminării

sunt privite ca fiind inutile ( ” […]Trebuie aplicate pedepsele cele mai exigente in cazurile

acestea iar acolo unde legile sunt prea blande, facute altele. ” ; ”In cazul asta, britanicii au fost

niste rasisti ordinari! Caci acei tigani nu faceau decat sa traiasca comfomr traditiilor culturale

ale lor, cersitul si furatul! N-au facut nimic rau: doar au respectat o traditie seculara![...] Sper

ca organizatiile pentru dpreturile omului sa se sesizeze automat si - impreuna - noi europenii

sa luptam fara preget, sa nu precupetim nici un efort in lupta pentru marirea diversitatii etnice

a continentului, pentru instaurarea societatii viitorului: luminosul multiculturalism! ” ) . Cât

despre autoritățile ce ar trebui să aplice legile, acestea sunt văzute ca ineficiente și corupte ( ”

buha [utilizator] cred ca politia nu mai este in stare sa protejeze si sa apere cetatenii [...] ” ; ”

barbarosa (24.10.2011, 18:08) acuma unde mai e DNA-ul ca pana acuma erau buni la turnat

filme de actiune ...gata au terminat ...la tigani nu e voie ...le este frica domnilor de la DNA...sa

vad cu spaga de prin primarii ....nu e voie acolo ca de acolo iau papica saracii de el ” ) .

În continuarea analizei de tip calitativ, întreprinsă în cadrul acestui proiect, au fost

realizate 3 trei interviuri, pe baza ghidului de interviu cuprins in anexe.

Ghidul de interviu este unul de tip structurat și s-a axat în principal pe tipologiile

identificate mai sus, pentru o triangulare ce-și propune să pastreze cât mai omogenă această

axare. De asemenea, au mai fost adăugate întrebări referitoare și la alte teme precum:

discriminare în general, identificarea și altor grupuri sociale (minorități sexuale, minorități

religioase, alte minorități etnice) ce sunt vizate de fenomenele stereotipizării, prejudecății și

discriminării, influența mass-media.

Persoanele intervievate sunt studenți, două persoane de sex feminin și o persoană de sex

masculin. Motivul pentru care am făcut această alegere a fost reprezntat de faptul că

probabilitatea ca persoanele ce intră în această categorie să intre și în categoria celor care

acceseaza site-urile publicațiilor on-line de știri.

În urma analizei celor 3 interviuri, s-a descoperit, la fel ca și în analiza comentariilor

analizate anterior, o atitudine ambivalentă față de persoanele de etnie rromă. Însă, de această

dată atitudinile nu mai erau împărțite între mai multe persoane ce discută pe seama unui

subiect, ci împărțite în cadrul aceleiași persoane.

Referitor la fenomenele generale ale stereotipurilor, prejudecăților și atitudinilor

persoanele intervievate au identificat aceste fenomene ca fiind prezente în viața de zi cu zi,

prezente la fiecare persoane în parte : ” Fiecare om are stereotipuri și cred că fiecare om în

parte discriminează și are prejudecăți.” (intervievat 1) ; ” poate o fac fără să-mi dau seama ”

(intervievat 3) , ce au fost transmise prin socializare: ”De-a lungul timpului s-au creat aceste

stereotipuri și părinții le-au dat mai departe copiilor și tot așa...” (i.1) ; ”Am învățat că

oamenii ăștia cam cu lucrurile astea se ocupă” (i.3). Deși sunt văzute ca un lucru negativ : ”

Nu cred că este justificată discriminarea” (i.3) ; ” Sunt om și nu-mi place să văd că o

persoană e arătată cu degetul ” (intervievat 2) , pe de altă parte ” e o discuție ” (i.3)

întrucât ”există totuși fapte care atrag consecințe de genu.” (i.2) sau după cum ar zice J.B.

Bury că nu este usor ca o idee să penetreze și să informeze conștiința generală a unei

comunități până nu își asumă o întrupare externă și concretă sau este întărită de o dovadă

materială izbitoare.( W. Lippmann, p. 56).

Tot în sfera generală a discriminării, persoanelor intervievate li s-a cerut să realizeze o

ierarhie de la cel mai discriminat grup social la cel puțin discriminat. Astfel, au ieșit în

evidență grupul minorității etnice rrome, în principal, grupul minorității naționale și etnice

maghiare, homosexualii și discriminarea de gen a persoanelor de sex feminin. În vârful acestei

ierarhii s-au aflat rromii. S-a observat, de asemenea, și faptul că nu au fost menționate

discriminări pe fond religios.

Referitor la faptul dacă au existat momente, sau încă mai există, în care au avut atitudini

negative, discriminatorii față de anumite grupuri sociale, persoanele intervievate au

recunoscut faptul că au existat astfel de momente: „Vai ce mă enervează țiganii ăștia...hoții

ăștia de tigani.” ;”Împuțitele alea de țigănci care vin toate peste tine în autobuz.” (i.2) ; ” Se

îtâmplă uneori ” (i.1) ; ”Poate o fac fără să-mi dau seama” (i.3).

Întrebați de felul în care percep discriminarea pe baze etnice părerile au fost

împărțite: ”Discriminare la orice pas” (i.1) ; ”Nu este extraordinar de puternic.”, ”Cred că mai

mult îi discriminează ăia din afara țării decât noi, că noi ne-am obișnuit...” (i.2) ; ” Eu sunt din

Constața și acolo sunt foarte...adică minoritatea turcă, tătară...Sunt foarte, foarte prezente.

Sunt un număr mult mai mare de aromâni, de turci și... Eu cel puțin nu știu...am și prieteni,

prieteni apropiați, și părinții mei au prieteni de familie care sunt de altă etnie...” , ”...dar etnia

rromă am observat că este foarte discriminată.” (i.3). Un lucru foarte interesant se observă în

cazul răspunsurilor celei de-a treia persoane intervievate. Deși se pare inițial că un spațiu,

precum cel al Constanței, în care populația prezință un grad de eterogeneritate foarte ridicat,

spre deosebire de altele, poate diminua atitudinea discriminatorie, există totuși un grad înalt

de discriminare asupra etiniei rrome.

Trecând la partea din interviu ce se centrează pe discriminarea etniei rrome, chiar dacă

persoanele intervievate au făcut referiri și la partea generală, acestea au fost întrebate despre

părerea lor referitoare la stereotipurile cele mai dese adresate etniei rrome identificate de

Neculau în studiul menționat în cadrul teoretic, dar care au fost identificate ca fiind

preponderente și în comentariile on-line, dacă sunt justificate pentru a caracteriza un întreg

grup etnic. Răspunsurile au sugerat faptul că nu sunt justificate, dar revenind la ambivalența

de menționată mai sus și la afirmația lui J.B. Bury, ce poate fi sintetizată prin proverbul:

” Fără foc nu iese fum”, cei intervievați au mai afirmat și faptul că : ” Sunt foarte mulți țigani

care se încadrează in aceste...adjective” (i.1) ; ” Nu cred că s-au integrat în societate” (i.2) ;

” Te iei după X. Când îți povestește X: << Mamă ce mi-a făcut împuțitul ăla de țigan. Că nu

știu ce mi-a făcut. Mi-a dat în cap pe stradă, mi-a furat telefonul, nu știu ce... >>. Tu în

momentul în care o să vezi un țigan, eu știu...o să te dai pe partea aialaltă: << Mamă, să plec

de lângă ăsta că vine acuma și îmi dă în cap pe stradă sau mai știu eu ce .>> ” (i.2)

Referitor la influența pe care mass-media o poate avea asupra percepției actelor

delincvente comise de către persoanele de etnie rromă, în sensul că aceasta poate face ca

aceste acte doar să pară multe, prin difuzarea excesivă a acestora, părerile au fost unanime în

sensul că acestea nu sunt mediatizate în mod excesiv, dintre ele fiind ”multe necunoscute,

mușamalizate” (i.1) și chiar este receptată o discriminare pozitivă din partea publicului

întrucât ”acuma, la televizor, tot ce apare de rromi sunt palatele, nuntele de sute de mii de

euro. Dacă e să o iei pe imagine media: rromi vs. români, ei dau mult mai bine.” (i.2)

În încercarea de a afla dacă termenul de ”țigan” se comportă la fel ca în exemplul cu

societatea franceză care înglobează în termenul de ”algerian” tot ceea ce ei consideră imoral,

s-a dovedit faptul că acest lucru nu este valabil în acest caz : ”Folosim cuvintele prin prisma

caracteristicilor pe care le atribuim acestei etnii.” (i.3), persoanele intervievate menționând

astfel faptul că sunt înglobate doar stereotipuri ale etniei rrome, ce s-au construit de-a lungul

istoriei, rămânând astfel în memoria colectivă.

Legat de siguranța anonimatului, la care s-a adăugat și siguranța grupului restrâns, părerea

majoritară a celor intervievați a fost în sensul celei că s-a diminuat, datorită legislației care

pedepsește un astfel de comportament. Însă această diminuare este văzută ca un act politic, iar

astfel discriminarea: ” Nu este eliminata doar mascata” (i.1) sau că ” există persoane

politically correct până la minorități.” (i.2), iar când au ocazia, prin siguranța anonimatului

sau a unui grup restrâns de prieteni, familie : ” Cu prima ocazie vor izbucni, mai ales pe

internet” (i.2).

În privința societății românești ce n-a reușit să integreze etnia rromă așa cum trebuie,

părerile au fost din nou ambivalente. Deși este recunoscută pe de o parte această vină a

societății românești, pe de altă parte se consideră că este și vina lor. Vina societății a fost

identificată în cadrul familiilor care folosesc expresii de genul : ”mănâncă tot, dacă nu te ia

țiganu și te duce în șatră.” Astfel, se poate observa că prin socializarea primară a copiilor,

părinții transmit stereotipuri copiilor și inoculează o frică a acestora vis-a-vis de etnia rromă.

Vina etniei rrome s-a considerat a fi faptul că au rămas prea în urmă, prea tradiționaliști, prin

practicarea meșteșugurilor lor tradiționale care nu mai au căutare. O altă vină a etniei rrome

este dată pe seama faptului că deși există încercări din partea societății de a-i discrimina

pozitiv, prin locuri speciale în școli, licee, facultăți, sau ONG-uri care doresc să-i ajute să se

integreze, mulți dintre aceștia nu profită de acest ajutor.

Tot în sfera mai largă a nemulțumirii fața de societate, poate intra și o categorie

identificată în analiza comentariilor on-line și anume aceea a nemuțumirii față de autoritățile

și instituțiilor statului care nu aplică legea așa cum trebuie, care este și ea văzută ca având

probleme, când există acte violente comise de către persoane de etnie rromă. Ca și în cazul

comentariilor de pe interenet, răspunsurile au fost cam aceleași: ”Poate le este frică sau poate

sunt doar corupți.” (i.1) ; ”Le este foarte frică să intervină, dar multi sunt și foarte corupți că

merge în Romania”. (i.2) Însă, după cum identifica una dintre persoanele intervievate, aceste

favoritisme ale polițiștilor corupți nu există doar în legătură cu persoanele de etnie rromă. Mai

există există o multitudine de alte grupuri sociale ce beneficiază de astfel de favoritisme

precum politicienii, interlopii, care pot fi și români ,nu neapărat rromi.

În legătură cu: din partea cui vine o discriminare mai puternică? a românilor către rromi

sau a rromilor către români? Răspunsurile lor au condus către concluzia că din partea

românilor există o discriminare mai puternică din punct de vedere numeric, una dintre păreri

fiind chiar : ”Ei nu sunt în poziția să ne discrimineze pe noi fiind majoritari.” (i.3) Însă, alte

răspunsuri la această întrebare au consdus la ca concluzia că aceștia sunt de părere că rromii

discriminează mai puternic din punct de vedere al manifestării: ”Romii au impresia că noi toți

îi discriminăm. Ei sunt discriminați oricând. Dacă le spui dă-te mai incolo...că ce mă

discriminezi” (i.2) ; ”Țiganii sunt mult mai direcți.” (i.1)

Ultimul punct al discuției a fost acela al controversei ce există de ceva timp între

denumirea de ”rrom” și cea de ”țigan”. În mare parte este preferată denumirea de țigan

argumentele fiind diverse: ”Așa sunt cunoscuți în Europa și de-a lungul timpului la noi.”

(i.1) ; ”Asociez termenu de rrom cu țiganu de 2012, care fură sau care au bani da pe care nu-i

pot sa-i justifice[...] pe când termenul de țigan îl asociez cu tradiție.” (i.2) sau chiar că ”Pentru

mine înseamnă același lucru”, ”Daca zici rrom nu înseamnă că discriminezi mai puțin” (i.3).

În concluzie se poate preciza faptul că deși societatea românească a făcut progrese în ceea

ce privește combaterea discriminării, încă mai există puternice atitudini sau opinii negative

legate de etnia rromă, dar și față de alte minorități etnice sau sexuale, ca discriminare de

out-group, în a-i privi pe cei ce fac parte din alte grupuri sociale decât cel al majorității, al

in-group-ului, cu „un ansamblu de convingeri împărtăşite vizavi de caracteristicile personale,

de trăsăturile de personalitate, dar şi de comportament, specifice unui grup de persoane.”

(R.Bouhris, J.P. Leyens, p.98), adică în a le stereotipiza. Indiferent dacă sunt persoane

obișnuite, ca în cazul utilizatorilor de internet, sau considerate ”experți”, studenți, ca în cazul

studiului întreprins de A. Neculau, se pare că acest lucru este foarte puțin important, întrucât

discriminarea, stereotipizarea și prejudecata sunt încă fenomene active, ce pot apărea la

fiecare persoană într-o formă sau alta, de gradul de educație putându-se lega doar forma în

care aceste fenomene se manifestă ca bias al percepției sociale, către efectul de omogenizare a

out-group-ului și de eterogenizare a in-group-ului. (A.Neculau,G.Ferreol, p.65)

Bibliografie :

Bouhris, Y. Richard, Leyens, Jaques-Philippe(coord.) (1997) , Stereotipuri,

discriminare şi relaţii intergrupuri, Iaşi,Polirom

Chelcea, Septimiu(coord)(2008),Psihosociologie:teorii, cecetări, aplicații,Ed. a 2-a rev.,

Iași, Polirom

Lippmann, Walter(1922)[2004], Public opinion, PGCC Collection

Neculau, Adrian(coord.) (2004), Manual de psihologie socială, Iași, Polirom

Neculau, Adrian, Ferreol, Gilles (coord.) (1996), Minoritari, maginali, exclusi, Iași,

Polirom

Zamfir, Cătălin, Vlăsceanu, Lazăr (coord.) (1998) , Dicționar de socilogie, București,

Babei

http://www.psih.uaic.ro/~sboncu/romana/Curs_psihologie_sociala/Curs31.pdf [ Accesat

la data 7.12.2011]