Universitatea de Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucurest1

7/31/2019 Universitatea de Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucurest1

1/36

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA

BUCURESTIFACULTATEA DE INGINERIE ECONOMICA, DEZVOLTARE RURALA IN

AGRICULTURA SI MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICA SI AGRITURISM

SPECIALIZAREA : FACULTATEA DE MANAGEMENT IN ALIMENTATIE PUBLICASI AGROTURISM

Prezentarea unui eveniment important din turism/agroturism

Romnia , EXPOZIIA de la YEOSU 2012PROMOVAREA DELTEI DUNRII CA ATRACIE

TURISTIC INTERNAIONAL

NUME STUDENTE:

PODGOREANU NICOLETA GRUPA 8318

TOMULEASA ANAMARIAGRUPA 8315


2/36

Scurta introducereAm ales s prezentm aceast tem deoarece relev n mare msur importana DelteiDunrii ca atracie turistic pentru Romania i pentru atragerea de ci mai muli turitistrini care s aduca o data cu ei o cretere economic sustenabil,durabil i n permanentdezvoltareDup cum se tie, Delta Dunrii a fost considerat ca un atuu al Romniei nc din cele maivechi timpuri n care turismul nu era considerat ca fiind o form durabil de producere a

banilor uor i rapid.Astzi datorit biodiversitii i unicitii reprezint un punct pe harta lumii care merit itrebuie exploatat la maxin n condiiile n care nu se pune n pericol viaa animalelor prinaducerea de boli infecioase sau s fie exploatate ca n anii precedeniresursele de pete i de

stuf.Evenimentul turistic la care facem referire inca se desfasoara in Coreea de Sud si poartanumele de : Expoziia Internaional Yeosu 2012 in care peste 100 de tari participapentru a putea atrage cat mai multi turisti dar si pentru a-si promova tarile .

1. Capitolul 11.1. Istoricul participarii Romniei la expozitii mondiale

Istoricul participrii Romniei la expoziii mondiale n perioada 1867-1937

Romnia la Expoziia universal Paris 1867

Comisarul general al Principatelor Romne pentru Expoziia universal de la Paris 1867, afost Alexandru Odobescu, care a ncredinat construcia Pavilionului Romniei arhitectuluifrancez Ambroise Baudry. Edificiul a avut drept model principal Biserica Episcopal de laCurtea de Arge; diferenele arhitectonice fa de modelul original au fost ns semnificative.A fost remarcat faptul c Pavilionul Principatelor a fost expresia tipic a unei arhitecturi aflatela confluena a dou lumi extrem de diferite, Orientul si Bizanul.


n fruntea Comisiei Romne pentru Expoziia universal Paris 1889 s-a aflat prinul GeorgeBibescu. Cele dou Pavilioane naionale au fost realizate dup planurile arhitectului IonMincu, respectiv restaurantul i Pavilionul degustrii vinului, care se constituiau n elementede arhitectur rustic romneasc. Pavilionul degustrii vinului era construit din trunchiuri delemn de brad suprapuse, cu acoperi de paie i semna ntr-o oarecare msur - cu o casrneasc romneasc. Restaurantul era asemntor unei cabane, cu turnuri i ziduri proprii,cu streain, prisp, lambriuri i grinzi de lemn detaate de corpul propriu zis al construciei.


3/36


In vederea organizrii participrii Romniei la Expoziia universal Paris 1900, a fost numitun Comisar general n persoana lui Dimitrie Ollanescu, care a ncercat s realizeze o medierentre sobrietatea tradiiei bizantine (Pavilionul regal central) i amintirea unei viei nobiliare

apuse (restaurantul). Romnia a amenajat la aceast Expoziie patru Pavilioane :

- Pavilionul central, realizat de arhitectul francez Camiele Formige,

- Restaurantul, care nfia o cas rneasc cu pridvor,

- Chiocul Tutunului, executat dup planurile arhitectului Petre Antonescu, care a proiectat unedificiu n forma strvechilor fntni monumentale romaneti,

- al patrulea Pavilion prezenta la intrare un derek monumental iar corpul principal avea formaunui rezervor de petrol pe suprafaa cruia erau nscrise numele celor mai importante staiuni

de extracie din Romnia.

Romnia la Expoziia universal Bruxelles 1905

Participarea Romniei la Expoziia de la Bruxelles a fost organizat de un Comitet n frunteacruia s-a aflat Eugen Mavrodi. Comitetul a decis construirea unui Pavilion pe Cheiul Motiva.Edificiul a fost proiectat de arhitectul Grigore Cerchez, n spiritul arhitecturii civile din araRomneasca de la sfritul secolului 17 i nceputul secolului 18. Pavilionul semna cu o cas

boiereasc; la parterul semingropat fusese amplasat un restaurant cu specific romnesc, iar laetaj au fost amplasate vitrine cu produse petroliere, grafice, hri i fotografii cu centre deexploatare a petrolului. Alturi de produsele petroliere, Pavilionul mai gzduia cteva standuricu obiecte ale industriei casnice rneti.

Romnia la Expoziia universal de la Gand, Belgia 1913

Romnia a participat la Expoziia universal de la Gand cu un stand decorat cu motive aleartei naionale, cuprinznd exponatele a 55 de productori sau colecionari romni, acoperind

o suprafa de 380 mp. Organizarea participrii Romniei la aceastExpoziie a fostncredinat lui C. V. Correni.

Romnia la Expoziia universal Barcelona 1929

Pavilionul Romniei a fost amplasat pe terasa cea mai nalt a Expoziiei, n vecintateaPavilionului Spaniol i a Pavilionului Italian. Pavilionul era constituit din dou sli construiten ntregime din lemn. Acoperiul era susinut de o colonad nconjurat de plante i flori.Elementele exterioare ale edificiului, coloane, ferestre etc. au fost ornate cu sculpturi

nfind motive populare romneti. Interiorul Pavilionului era de o deosebit simplitate, cumari suprafee acoperite cu pnz de culoare gri, pentru a da relief obiectelor expuse pe o


4/36

suprafa de aproximativ 400 mp. Diferitele seciuni ale Pavilionului ofereau vizitatorilor oimagine a trecutului poporului romn, a bogiilor rii i a activitii intelectuale din Romniasub toate aspectele.

Pavilionul a fost executat dup planurile arhitectului Duiliu Marcu. Comitetul roman

constituit pentru aceast Expoziie cuprindea nume ale unor personaliti romneti deprestigiu: Profesor D. Gusti, I.M. Sadoveanu, Profesor Al. Tzigara-Samurcas si alii.

Romnia la Expoziia universal de la Bruxelles 1935

Participarea Romniei la aceast Expoziie a fost pus sub patronajul Regelui Carol II.Comisar general pentru aceast Expoziie a fost numit Cezar Popescu iar arhitectulPavilionului Romniei a fost Constantin Mosinschi. n cadrul Pavilionului au fost organizateseciuni pentru agricultur, transporturi, produse textile i art veche, religioas i rneasc.


Comisarul general al Romniei pentru aceast Expoziie a fost Dimitrie Gusti. Pavilionulnaional al Romniei a fost opera arhitectului Duiliu Marcu, arhitect apropiat Regelui Carol II.Construit n stil sobru, din marmur de Ruschia, Pavilionul prezenta o faad cu arcade, iarintrarea principal era strjuit de un arc nalt de 22 m. Frescele din interior, ca i decoraia,reproduceau n diferite variante istoria naional. n gradin se gseau cteva basoreliefurievocnd nceputurile i originea poporului romn. n ncperile Pavilionului erau expuse

personaje ale basmelor romaneti precum i o serie de fotografii ale bisericilor din lemn dinMaramure. n holul de onoare a fost amplasat statuia n mrime natural a Regelui Carol II.Subsolul a fost conceput ca un adevrat muzeu al vntoriii turismului. La parter a fostinstalat seciunea economic iar etajul al treilea a fost rezervat galeriei de art.

Popor aflat la rscruce de drumuri, Romnii au totui o civilizaie proprie cu profunderdcini ntr-o naiune de rani i o strlucitoare efervescen citadin. Rezultat al timpului icercetrilor neobosite, multiplele forme ale acestei civilizaii, creatoare de noi valori, vordecora Pavilionul nostru cu infinita lor varietate. Toate realizrile practice, derivate din

bogiile noastre se vor nsoi cu operele de art, colective sau individuale i cu manifestarea

unei energii mereu tinere i rennoite. Astfel, Pavilionul nostru va da, sper, o imagine fidel aaportului specific romnesc la opera creatoare a umanitii.[1]

[1]Dimitrie Gusti,Comisarul general al Pavilionului Romniei, Discurs la inaugurareapavilionului
http://www.mae.ro/node/8931#_ftn1http://www.mae.ro/node/8931#_ftn1http://www.mae.ro/node/8931#_ftn1http://www.mae.ro/node/8931#_ftnref1http://www.mae.ro/node/8931#_ftnref1http://www.mae.ro/node/8931#_ftnref1http://www.mae.ro/node/8931#_ftn1


5/36

1.2.Contextul participarii Romniei la EXPO 2012 YEOSU

Participarea Romniei la EXPO 2012 Yeosu

Un pas important n procesul decizional privind participarea Romniei la EXPO 2012 l-aconstituit vizita la Bucureti a unei delegaii oficiale condus de E.S. ambasador Lee Joon-

hee, comisar al EXPO 2012.

Comisarul EXPO 2012 a vizitat Romnia n perioada 20-23 februarie 2010, n cadrul unuiturneu european de promovare a Expoziiei International Yeosu 2012, ocazie cu care a avut,la data de 22 februarie 2010, o ntlnire de lucru cu domnul Ferdinand Nagy, subsecretar destat pentru expoziii mondiale i o ntrevedere de curtoazie cu domnul Doru Costea, secretarde stat pentru afaceri globale.

n perioada 5-7 aprilie a.c. a avut loc, la Seul i Yeosu, cea de-a doua Reuniune aparticipanilor oficiali. Comitetul de organizare al EXPO 2012, a alocat preliminar un spaiun suprafa de 414m2(indicativ A 105), cu destinaia de pavilion naional al Romniei.

Participarea rii noastre la manifestarea internaional este o ocazie deosebit de amaterializa prevederile Parteneriatului Strategic si a Planului Comun de Aciune, n special ndomeniul cooperrii culturale i tiinifice, precum i de a promova creterea schimburilorcomerciale ntre cele dou ri. Cu ocazia participrii Romniei la expoziia internaional,vor fi organizate aciuni de promovare economic a ofertei interne de produse i servicii, de

promovare a ofertei turistice interne, dar i a tradiiilor i culturii naionale.

Avnd n vedere locul important ocupat de Republica Coreea n politica extern a Romniei,precum i voina ambelor pri pentru meninerea contactelor bilaterale la cel mai nalt nivel,pentru lrgirea cooperrii economice i comerciale, pentru aprofundarea schimburilorbilaterale n domeniile cultural, educaional i turistic, participarea Romniei la EXPO 2012Yeosu se constituie ntr-o ocazie deosebit pentru promovarea intereselor Romniei, ncontextul unei abordri tematice actuale i interesante.

1.3. Descrierea evenimentului

Pavilionul Romniei la EXPO 2012 Yeosu, denumit generic Delta, a fost deschis oficial

smbt, dup ce vineri12 mai 2012 a avut loc deschiderea oficial a expoziieiinternaionale, care se va desfura pe durata a 90 de zile.

Momentul deschiderii oficiale a fost marcat de intonarea imnului, ridicarea drapelului itierea panglicii pavilionului, evenimentul fiind gzduit de preedintele BIE, comisarulPavilionului Romniei, Ferdinand Nagy, informeaz MAE.

La ceremonia de deschidere a pavilionului au participat ambasadorul Romniei la Seul, ClinFabian, secretarul general BIE, Vicente Gonzales Loscertales, Andrei Mihilescu, arhitectul

pavilionului, David Choi, reprezentantul companiei A&A, firma care a realizat execuiapavilionului.


6/36

Pavilionul Romniei la EXPO 2012 Yeosu atrage att prin designul arhitectural inedit, ct iprin existena tehnologiei de vrf realitate augmentat, o aplicaie kinect, display-uri 3D icortin LED. Tehnologia de nalt calitate prezent n interiorul pavilionul invit vizitatorul laun cadru interactiv de cunoatere a rii noastre, cu precdere a zonei Delta Dunrii i a Mrii

Negre. Astfel, avem convingerea c Pavilionul Romniei va deveni unul dintre cel mai

atractive i populare pavilioane din site-ul expoziional, a precizat comisarul seciuniiromne, Ferdinand Nagy, conform sursei citate.

Secretarul General BIE, Vincente Loscertales, a apreciat conceptul pavilionului ca fiind unulreprezentativ pentru Romnia, oferind un mediu extrem de atractiv pentru toi vizitatorii.

Ambasadorul Romniei la Seul, Clin Fabian, a mulumit BIE i organizatorilor expoziieiinternaionale pentru oportunitile oferite participanilor de prezentare a culturii ispecificului fiecrei ri i a urat succes echipei ce coordoneaz participarea Romniei laEXPO 2012, Yeosu, Republica Coreea.

Ceremonia de deschidere a fost urmat de turul oficial al Pavilionului Romniei. Astfel, ceiprezeni au putut folosi toate sistemele interactive prezente n pavilion, punctele de atraciefiind aplicaiile kinect care permit vizitatorului s descopere i s interacioneze cu dansul,muzica i portul popular specifice Deltei Dunrii, cu olritul i meteugurile tradiionaleromneti i displayul 3D, unde pot fi urmrite imagini filmate n Delta Dunrii i n zonaDobrogean.

Dup ce turul oficial a luat sfrit, Pavilionul Romniei a fost deschis publicului larg, putndfi vizitat zilnic ntre orele 09.00- 21.00.

Cu ocazia deschiderii oficiale a expoziiei internaionale de la Yeosu, preedintele BIE,Ferdinand Nagy, a participat, vineri, 11 mai, la spectacolul oferit de organizatorii EXPO,spectacol precedat de o ntlnire cu preedintele Republicii Coreea, Lee Myung-back.

Tema principal pentru conceptul naional cu care Romnia este prezent la expoziiainternaional esteDelta Dunriii se nscrie n tema general a EXPO 2012: The LivingOcean and Coast: Diversity of Resources and Sustainable Activities.

Conceptul participrii Romniei la EXPO 2012 Yeosu evideniaz n principal unicitatea iimportana ecologic a Deltei Dunrii, precum i a zonelor protejate ale acesteia, generate debio- i etnodiversitate, n contextul dezvoltrii durabile.

Expoziia Internaional se va desfura pe durata a 90 de zile (12 mai 12 august 2012)..

Comitetul de organizare al EXPO 2012 a alocat un spaiu cu o suprafa de 414m2 (indicativA 105), cu destinaia de pavilion naional al Romniei, rile vecine fiind Finlanda iNorvegia.

Pentru participarea Romniei la EXPO 2012 au fost alocai de la buget aproximativ 3milioane de euro.

Oraul sud-coreean Yeosu a fost ales pentru a organiza Expoziia internaional din 2012,

devansnd concureni precum oraul marocan Tangeri pe cel din Polonia, Wroclaw, n urmaa dou tururi de scrutin la care au participat delegai din 140 de state.
http://www.helloromania.eu/rezervatia-biosferei-delta-dunarii-cazarehttp://www.helloromania.eu/rezervatia-biosferei-delta-dunarii-cazarehttp://www.helloromania.eu/rezervatia-biosferei-delta-dunarii-cazarehttp://www.helloromania.eu/rezervatia-biosferei-delta-dunarii-cazare


7/36

1.4.Tema de baz pentru conceptul naional

Tema de baz pentru conceptul naionalcu care Romnia se va prezenta la expoziia

internaional este Delta Dunrii i se nscrie n tema general a EXPO 2012: The LivingOcean and Coast: Diversity of Resources and Sustainable Activities.

Conceptul participrii Romniei la EXPO 2012 Yeosu va evidenia n principal:

unicitatea i importana ecologic a Deltei Dunrii, precum i a zonelor protejate aleacesteia, generate de bio- i etnodiversitate, n contextul dezvoltrii durabile;

modul de facilitare a percepiei senzoriale a vizitatorilor n legtur cu necesitateaprotejrii biosferei Delta Dunrii, dar i cu frumuseile naturale ale zonei;

modul de informare a vizitatorilor asupra problematicii globale de dezvoltare durabili a msurilor durabile pentru protejarea Deltei Dunrii, a faunei i florei acesteia.

Se va evidenia i importanafluviului Dunrea, care alturi de Marea Neagr, reprezint unadin componentele majore ale cadrului natural, fa de care definim aezarea Romniei pecontinental european.

Imagini care prezint conceptul expoziional al Pavilionului Romniei la ExpoziiaInternaional Yeosu 2012, Republica Coreea, sunt :


8/36

1.5 Numarul de vizitatori

Preedintele Biroului Internaional pentru Expoziii(BIE) i comisar al Romniei la ExpoziiaInternaional din Coreea de Sud, Ferdinand Nagy, a ntmpinat in data de 6 iunie 2012,vizitatorul cu numrul 100.000 al Pavilionului Romniei.


9/36

Byun Dong Yul, un tnr coreean de 29 de ani din Yeosu - ora gazd al EXPO 2012, a aless viziteze expoziia, mpreun cu prietena lui, cu ocazia Zilei Memoriale n Coreea - zinelucrtoare pentru toi cetenii coreeni, dedicat comemorrii celor care i-au jertfit viaa

pentru ar.

Am atins astzi, la Pavilionul Romniei, un prag important 100.000 de vizitatori, careacum tiu mai multe despre ara noastr, despre obiceiurile, tradiiile i cultura noastr.Nebucurm cnumrul vizitatorilor este n cretere i avem sperana c, odat cu perioada devacan din Coreea, interesul pentru expoziie va fi i mai intens. Expo Yeosu este o

important oportunitate de promovare, att pentru statele participante, care au ocazia s se

fac cunoscute pe o pia n continu dezvoltare i cu mare potenial economic, cum este

piaa asiatic, dar i al gazdelor care au prilejul s se informeze nemijlocit cu privire la

diferitele oportuniti de colaborare n domeniul turistic, economic i cultural, a declaratcomisarul Ferdinand Nagy.

Cel mai mare eveniment internaional de diplomaie public, care anul acesta are loc n

Yeosu, Coreea de Sud a nregistrat recent cifra de 1.000.000 de vizitatori, conform dateloroferite de organizatori.

Tot n cursul zilei de 6 iunie 2012, comisarul Ferdinand Nagy, l-a primit, la PavilionulRomniei, pe Ambasadorul Lee JoonHee, comisar al Expo Yeosu 2012 i pe AmbasadorulClaudio Moreno, comisar al seciunii italiene. Cei doi oaspei au vizitat Pavilionul Romnieii au degustat preparatele tradiionale romneti.

1.6. Descrierea in detaliu a pavilionului

Romania este prezentata ca un obiect turistic de neocolit nc de la intrare.

Pentru ca una din tradiiile cu care ne mndrim cel mai tare este traditia culinara, invecinatatea intrarii in pavilion vizitatorii au ocazia sa deguste preparate traditionale romanesti.

La parterul pavilionului, vizitatorii pot afla totul despre biodiversitatea Deltei Dunarii, spatiulfiind impartit in 3 zone care reflecta cele trei medii care sustin viata: apa, aer si pamant.

Zona Apa este reprezentata de un simbol unic, farul, care marcheaza prezenta omului inapropierea apei, a deltei si a marii.

In zona Pamant, vizitatorii pot descoperi fauna si flora din Delta Dunarii, zona fiindreprezentata de copacul vietii. Aici se regasesc elemente simbolistice care ajuta ladescoperirea celor mai interesante specii ale deltei. Copacul vietii se continua la mezanin,unde vizitatorii afla despre etnodiversitatea Deltei si a spatiului dobrogean.

Zona Aer este simbolizata de o sfera transparenta, situata chiar langa copacul vietii. Inaceasta zona, vizitatorii descopera o gama variata de specii de pasari rare, si unele chiar unice,pe care Delta le gazduieste.

In zona mezanin, vizitatorii afla totul despre fascinantul univers uman atat din zonamultifunctionala cat si din zona informationala.


10/36

In zona multifunctionala, vizitatorii se pot conecta la habitatul autohton al Deltei Dunarii cuajutorul echipamentelor tehnologice performante. In aceasta zona se regasesc informatiiesentiale despre obiceiurile romanesti din Delta si se pot vedea obiecte de vestimentatietreaditionala si obiecte decorative din colectia Muzeului Etnografiei.

Zona informationala are forma unei biblioteci sau sala de lectura digitala, dotata cuechipamente multimedia. Aici se gasesc informatii complete despre Delta Dunarii,multiculturalitatea si etniile din Delta, cat si despre diversitatea spatiului dobrogean.

Despre temele abordate in pavilionul Delta Dunarii, intre apa si pamant:

Fluviul Dunarea Biodiversitatea Deltei Dunarii (flora si fauna)


11/36

Marea Neagra Muzee si colectii de pe teritoriul Deltei Dunarii Patrimoniu. Monumente istorice Asezarile si Gospodariile din Delta Dunarii (ocupatii, mestesuguri, traditii).

2. Capitolul 2 Tema de expunere2.1. Biodiversitate

Biodiversitatea in bazinul dunarean romanesc - vegetatie si fauna, specii rare sau/si

protejate

Vegetatia

Delta Dunarii s-a format prin inchiderea unui golf al Marii Negre de cordoane de litorale sitransformarea sa in liman si mai apoi in delta, in perioada holocenului. Este situata in

Romania si Ucraina, avand o suprafata totala de 4 178 km2, din care 82% pe teritoriulRomaniei si 18% in Ucraina.

Este zona in care sunt adapostite 5200 de specii de flora si fauna, iar in decembrie 1990 DeltaDunarii a intrat in patrimonial mondial UNESCO, ca rezervatie a biosferei.

Biotopurile intalnite in Delta Dunarii sunt diverse: mlastini stuficole, lacuri, plaur plutitor saufix, paduri de foioase, vegetatie de grind cu sol sarat, vegetatie de pajiste, padure luxurianta,zavoaie. Un tinut exotic cu peste 1830 de specii de copaci si plante, specificul deltei fiindvegetatia plutitoare, a carei baza este stuful, o planta perena care acopera peste cc. 78% dinsuprafata totala a deltei, constituit in plauri. Printre speciile intalnite aici sunt: stuful, papura,rogozul, in amestec cu salcia pitica. Vegetatia de saraturi ocupa 6% din total, dezvoltandu-sepe soluri salinizate si solonceacuri marine. Zavoaiele, specifice deltei fluviale, sunt paduri desalcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurile fluviatile, sunt periodic inundate si sedezvolta pe 6% din totalul suprafetei. Intalnim patru tipuri de zavoaie dezvoltate pe grindurilefluviatile joase, pe grindurile mai inalte, pe grindurile fluviatile cele mai inalte. Un tip dezavoi mai rar este arinisul, care apare pe grindurile fluviatile din delta marina.

Plaurul este format dintr-o impletitura de rizomi de stuf si de radacini ale altor plante acvaticein amestec cu resturi organice si sol, asociate intr-un strat gros de 0,5 - 1,6 m. Plaurul se poatedesprinde de fundul ghiolurilor si baltilor, transformandu-se in insule plutitoare cu diferite

marimi.Terenurile mlastinoase, sunt acoperite cu papura, rogoz, salcie cenusie, izma de balta,macrisul de apa etc.

Vegetatia pajistilor mesofile de grind - se extinde pe aproximativ 3% din totalul suprafeteideltei, in special pe pe grindurile fluviale supuse inundarii periodice

Vegetatia pajistilor de stepa nisipoasa - se extinde pe aproximativ 3% din totalul suprafeteideltei, dezvoltandu-se mai ales pe campurile marine Letea, Caraorman si Saraturile.

Vegetatia de grind cu sol sarat - se extinde pe aproximativ 6% din totalul suprafetei deltei,dezvoltandu-se pe soluri salinizate.


12/36

Pe grindurile fluviatile cresc mai multe specii de salcie, plopi negri, plopi albi, vascul, catina,tufe de mure, iar in apropierea malului marii, pelinul, iarba sarata, volbura de nisip. Inrezervatia naturala Erenciuc, gasim arinul negru, aici fiind singura zona din Europa unde maicreste.

In rezervatia naturala Padurea Letea, declarata monument al naturii, gasim numeroare speciide plante printre care: frasinul pufos, vita salbatica, volbura, hameiul, garoafa de nisip, obsiga,pipirigul stejarul brumariu, cornul, paducelul, macesul. Stuful se dezvolta aici in cele maibune conditii, fiind mai inalt si mai gros. Alaturi de stuf mai intalnim rogozul, menta, ferigade apa, cucuta de apa, troscotul, salcia pitica, precum si multe plante cataratoare de originemediteraneana.

Algele Planctonice

In Delta Dunarii, gasim 678 de specii planctonice. Acestea sunt gasite in marile intinderimlastinoase, precum si in lacuri, canale si zonele cu soluri sarate. Pentru ca Delta Dunarii are

o zona considerabila de ape, in diverse forme, algele planctonice s-au putut forma si inmulti.Algele planctonice sunt esentiale pentru ecosistem, producand o cantitate imensa de oxigen sisubstante organice. Aceste specii microscopice creeaza energie prin fotosinteza.

Lichenii

Lichenii, unele dintre cele mai versatile specii de plante din lume, si-au gasit surse desupravietuire ideale si in Delta Dunarii, ajungand la 107 specii. In Delta, o mare parte dinlicheni se vor gasi printre dunele de nisip, precum si pe stanci si in paduri. Lichenii au fostmult timp o curiozitate pentru biologie, fiind organism simbiotic, format dintr-un fungus si oalga sau o bacterie. Acestea traiesc impreuna, depinzand una de alta pentru supravietuire sifotosinteza.

Macromicete

Macromicetele, ciuperci care sunt destul de mari incat pot fi observate cu ochiul liber, suntgasite in zona Deltei Dunarii intr-o varietate de 38 de specii.

Plante Vasculare:

1016 specii de plante vasculare se gasesc in Delta Dunarii, luand cele mai diverse forme, in

functie de zona. In zona de mlastina, stuful este cel mai des intalnit, alaturi de papura, rogoz sisalcii pitice. In zavoaie, intalnit arini, plopi, frasini, artari. Padurile din Delta sunt populate destejari seculari, ulmi, plante cataratoare si chiar liane. Intalnim plante halofile si planteplutitoare in zone cu soluri bogate in sare. Numarul si diversitatea speciilor de plante fac dinDelta Dunarii un ecosistem unic, nepretuit.

Fauna

Delta Dunarii adaposteste 98% din fauna acvatica a Europei, peste 3400 de specii, multedintre ele fiind unice in lume, lepidoptere acvatice si moluste gasteropode de Europa si tot aiciisi gasesc refugiul mamifere rare, precum Mustela lutreola, Lutra lutra si Felis silvestris.


13/36

Renumele se datoreaza celor 327 de specii pe care le putem intalni in delta si care reprezinta81% din avifauna Romaniei. Avifauna acvatica din Delta Dunarii este alcatuita dintr-unnucleu de specii vechi, bine adaptate la mediul acvatic, la care se adauga speciile accesorii sispeciile cosmopolite.

Vertebratele care, prin prezenta lor, dau nota specifica faunei deltei. Amfibienii suntreprezentati prin 2 specii de caudate si 6 specii de anure, iar reptilele prin 8 specii, majoritateaserpi (4 specii).

Pestii sunt prezenti prin 65 specii, cei mai multi de apa dulce (60%), restul migrand primavaradin Marea Neagra. Intre acestia din urma, sturionii si scrumbiile au rol important, atatstiintific, cat si economic.

Pasarile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscuta, inca de la inceputul secolului ca unparadis avian. Renumele se datoreaza celor 327 specii pe care le putem intalni in delta si carereprezinta 81% din avifauna Romaniei. Dintre acestea cuibaresc 218 specii, restul de 109

specii trecand prin delta si ramanand diferite perioade de timp toamna, iarna si primavara.Pasarile acvatice sunt cele mai numeroase: cuibaresc 81 specii si trec prin delta 60 specii, intotal 141 specii, ceea ce reprezinta 82% din avifauna acvatica europeana. Avifauna acvaticadin Delta Dunarii este alcatuita dintr-un nucleu de specii vechi, bine adaptate la mediulacvatic, la care se adauga, speciile accesorii si speciile cosmopolite. Nucleul avifaunei esteformat din 75 specii a caror viata este legata de prezenta apei. Acestea se grupeaza in 5 tipuriecologice principale: specii strans legate de apa, strict stenotope (cufundari, corcodei,furtunari, pelicani, cormorani, unele anatide), specii de stufarii (toate speciile de paseriformeacvatice), specii de tarmuri (starci, lopatari, tiganusi, unele anatide), specii de pajisti hidrofilecu vegetatie bogata continuate cu stufarii (ralide), specii de tarmuri marine (unele laride).

Multe specii, mai ales dintre rate, gaste, pescarusi, apar frecvent in diferiti biotopi. Speciileaccesorii sunt cele care se integreaza secundar in avifauna acvatica, devenind din ce in ce mainumeroase pe masura transformarii ecosistemelor acvatice. Zavoaiele sunt populate de silvii,muscari, filomele, pitigoi, cinteze, la care se adauga, in timpul cuibaritului, rate, cormorani sistarci. In padurile de pe campurile marine Letea si Caraorman cuibaresc 64 specii tipiceavifaunei padurilor nemorale: silvii, mierle, ciocanitori, macaleandru, pitigoi, graur, precum sicodalbul (Haliaetus albicilla), gaia bruna, acvila pitica, vulturul pescar etc. Fazanul (Phasianuscolchicus) a fost introdus prin colonizare populatia dezvoltandu-se rapid. In pajistile de stepanisipoasa sunt specifice potarnichea, prepelita, ciocarliile, pasarea ogorului (Burchinusoedicnemus). In satele deltei, pe langa gospodarii, sunt frecvente gugustiucul, vrabia de casa,

randunica, barza, lastunul. Coloniile de cuibarit.O serie de specii acvatice se asociaza in timpul cuibaritului, formand colonii care suntaglomerari de cuiburi pe spatii, in general mici. Cauzele asocierii sunt legate de penuriasuprafetelor de constructie a cuiburilor, precum si de avantajele oferite de prezenta unuinumar mare de pasari in apararea cuiburilor cu oua sau pui. Coloniile de cuibarit aureprezentat dintodeauna atractia deltei. Miile de cuiburi construite pe crengile zavoaielor desalcie sau in stufarii, zgomotul infernal, atmosfera specifica altor ere geologice, zborulsagetator al miilor de pasari care isi hranesc puii, transforma coloniile de pasari intr-un rai, nunumai al ornitologilor, dar si al oricarui iubitoar al naturii.

In Delta Dunarii sunt mai multe tipuri de colonii: de starci, lopatari, tiganusi si cormorani, depelicani si cormorani, de pescarusi, de avoazete si ciocantorsi, de chirighite, de chire. Colonia


14/36

de pelicani din zona cu regim de protectie integrala Rosca-Buhaiova este cea mai mare dinEuropa si este un exemplu de colonie mixta.

Moluste

91 specii de moluste pot fi gasite in Delta Dunarii. Melcii rezideaza in zonele cu vegetatieacvatica bogata, hranindu-se in principal cu alge. Scoica de iaz si scoica de rau din Delta suntindicatori ai poluarii. Aparitia sau disparitia lor dintr-o anumita zona este un semn al calitatiiapei si al gradului de poluare. Midiile si rapanele sunt printre cele mai des intalnite specii demoluste.

Insecte

2240 de specii de insecte sunt momentan inventariate in Delta Dunarii, dintre care 30 despecii sunt regasite exclusiv in aceasta zona geografica. De exemplu, Rusalia, insectaasemanatoare cu o libelula mica, este unica acestei zone. Fluturii si gandacii sunt doua specii

bine reprezentate in Delta Dunarii, iar cei din urma pot fi gasiti atat pe uscat, cat si in zoneleacvatice. Printre alte specii, lacustele, tantarii, albinele, mustele sunt regasite in numar mare.Plosnitele si purecii de balta se regasesc in mediul acvatic.

Pesti

O bogatie aparte a Deltei Dunarii, pestele este reprezentat prin 133 de specii, 33 dintre eletraind atat in apele dulci, cat si in cele sarate. Desi majoritatea speciilor traieste in apele dulci,o alta parte patrunde din Marea Neagra, pe canale, in Delta, in special in sezonul dereproducere. Industria piscicola ofera profit, fiind o sursa economica pretioasa.

Amfibieni

Zece specii de amfibieni sunt prezente in Delta Dunarii. Broastele sunt prezente in jurullacurilor, al baltilor si in zonele de uscat. Broasca de pamant bruna este intalnita in special inzonele nisipoase, alaturi de broasca de pamant dobrogeana, care este mai rara. Mai rar, vorputea fi observati tritoni, in mediul acvatic, ei fiind vizibili in special in perioadele lor dereproducere. Brotacelul este un alt amfibian comun zonei.

Reptile

Dintre cele 8 specii de reptile, 4 dintre ele sunt reprezentate de serpi. Vipera de stepa estesingura specie veninoasa din Romania, alaturi de alti serpi neveninosi ca sarpele de casa saubalaurul dobrogean. Soparla de nisip este una dintre speciile foarte rare din Romania,observate in zonele Letea, Saraturile, Vadu. Broastele testoase pot fi intalnite in zona de apa,dar si in zona de uscat, broasca testoasa de uscat dobrogeana fiind rara si pretuita.

Pasari

Pasarile sunt poate printre cele mai faimoase specii ale Deltei, prin diversitatea lorimpresionanta, nu mai putin de 331 de specii. Cormoranii pitici au, in Delta, peste 60% dinpopulatia mondiala, reprezentativi fiind si pelicanii creti si cei comuni. Pe perioada iernii,

gasca cu gat rosu este reprezentata in Delta de 50% din populatia mondiala. Primavara si


15/36

toamna, in timpul marilor migratii, milioane de pasari, de la cele de apa la cele cantatoare, sevor opri in Delta Dunarii, iar iarna, Delta va adaposti lebede si gaste.

Mamifere

In Delta Dunarii vom gasi 42 specii de mamifere. Nutria, nurca si vidra sunt specii protejatede lege, din cauza scaderii numarului lor. In zonele mlastinoase traieste mistretul, iar in zoneleterestre intalnim dihori, caprioare, bursuci, vulpi, uneori pisici salbatice. 3 specii de delfinitraiesc in jurul gurilor de varsare ale Dunarii. Mamifere de talie mica, hermeline, dihori,nevastuici si iepuri sunt de asemenea prezenti in Delta.

2.2. Etnodiversitatea

Etnodiversitatea in bazinul dunarean romanesc - etnii, convietuire, obiceiuri si traditii,

mestesuguri

Etnii, convietuire

Zona Deltei Dunarii se contureaza ca o zona de conlocuire si convietuire interetnica. Prezentaromanilor in Delta Dunarii inca din Evul Mediu este notata in diverse izvoare. Sunt citateCronica bizantina Ducas (1461) si Cronica de la Nuremberg (1493), acestea din urmamentionand ca romanii locuiesc si insulele Dunarii, intre care insula Peuce; au asezari si inTracia". Prin insula Peuce se intelege indeosebi Delta Dunarii in intregime sau in parte, iarTracia face referire inclusiv la zona Dobrogei.

Hartile secolului al XVI-lea mentioneaza o serie de asezari omenesti din delta, dar din numelelor nu se poate trage nicio indicatie cu privire la populatia romaneasca.

Marturiile din secolul al XIX-lea si inceputul secolului al XX-lea (izvoare cartografice, studii)referitoare la populatia din Dobrogea explica o serie de fenomene sociale si evident si socio-etnografice. Dintre izvoarele cartografice din secolul al XIX-lea, de cel mai mare interes esteharta statistica rusa alcatuita, in ce priveste Dobrogea, chiar in timpul razboiului din 1828-1829, inainte de Tratatul de la Adrianopol si publicata in 1833. Harta respectiva arata o seriede toponimice romanesti unele dintre ele foarte expresive (ostroavele dunarene: "Cap di drac","Ivanesti", "Tataru", "Chiper", "Matita", "Papadia", "Garla Sondrea", "Penis").

Arealul Deltei Dunarii capata o configuratie etnica deosebita prin venirea - in timp - a

populatiilor slave (rusi-lipoveni, ucraineni).

Asezarea/Gospodaria/Locuinta traditionala din Delta Dunarii:

Asezariile si gospodariile din zona Deltei Dunarii sunt caracterizate de o anumita structura sitextura, acestea fiind determinate in mare parte de arealul geografic, si doar partial de etniilecare populeaza zona. Asezarea este intr-o relatie de interdependenta cu mediul geografic,conditiile istorice, economice si demografice.

Asezarea - structura, textura, functii economice

In zona Deltei Dunarii, cele mai des intalnite asezari sunt cele de tip rasfirat. Influentate decadrul natural si de economia existenta, satele rasfirate sunt caracterizate de o densitate redusa


16/36

a gospodariilor, acestea avand inglobate terenuri agricole. Textura acestora este in mare parteneregulata: de exemplu Plauru, Ceatalchioi, Mila 23, Patlageanca, Letea, C.A. Rosetti suntasezari in care gospodariile si locuintele sunt despartite (in intreaga suprafata intravilana) degradini; Pardina se contureaza ca un sat insirat de-a lungul Dunarii cu un nucleu de caseadunate in centru, iar Crisan se distinge ca sat insirat de-a lungul Dunrii, grdinile

intinzandu-se in spatele gospodariilor.

Functiile economice ale asezarilor sunt mixte: de la activitate agricola pana la pescuit siprelucrarea resurselor naturale. In functie de posibilitatile de dezvoltare a ocupatiilor, anumitesate se vor concentra mai mult pe cresterea animalelor, agricultura, pescuit sau legumicultura.

Gospodaria - structura, dispunere, pozitie

Structura gospodariei este determinata de habitat, vechimea asezarii, tipul de asezare, ocupatiade baza a locuitorilor, etapa in care a fost construita gospodaria, etnia gospodarului.

Structura cuprinde doua parti:

- segmentarea spatiului gospodariei in doua curti: "curtea casei" si "curtea (oborul)animalelor", gradina, fapt ce tine de necesitatile si de ocupatia de baza a locuitorilor.

- prezenta urmatoarelor constructii componente ale gospodariei: casa, bucataria devara, adapostul pentru animale, cuptorul, baia, curnicul pentru pasari.

Fiecare proprietar isi organizeaza gospodaria in functie de necesitate. Singura regula care"actioneaza" in ceea ce priveste organizarea gospodariei este segmentarea in "doua curti".

Imprejmuirile exterioare erau altadata numai din stuf, acum sunt din diferite materiale: stuf,papura, nuiele, scandura, plase de prins peste. Imprejmuirile interioare in general, lipsesc;uneori sunt facute din catina si mai rar din stuf (unde gospodaria este dezvoltata). In ceea cepriveste pozitia casei fata de strada, cel mai des intalnim orientarea cu fatada ingusta(secundara) spre drum.

Locuinta - materiale si tehnici de constructie, planimetrie, elevatie

Cele mai intalnite materiale de constructie ale locuintei sunt pamantul (lutul), lemnul, stuful,iar dintre tehnicile de constructie, case construite pe furci cu stalpi de stejar sau salcam, caseconstruite din ceamur, case din chirpici.

Acoperisul caselor este in doua ape. Plafonul este format din grinde longitudinale,"cosoroabe" (grinzi transversale), peste care se pune stuf si se lipeste cu ceamur. Unele casesunt invelite "nemteste" cu stuful marunt, retezat si batut pe toata suprafata acoperisului.Casele invelite "ruseste" au stuf cu tulpina groasa si lunga cat panta acoperisului.

Din punct de vedere al planimetriei, fiecare casa se dezvolta pe longitudinala, nucleul fiindsala mediana si doua incaperi, mai rar insotite de alte variante. Casa se inscrie in tipul de casa

joasa dezvoltata in lungime.

Elevatia:

prezenta prispei in planul caselor.


17/36

prezenta stalpilor pe toata lungimea prispei, uneori si pe una din fatadele laterale. amplificarea nucleului initial prin prezenta in lateral a unei aplecatori si/sau magazii;

in general, locuinta se dezvolta in lungime si nu in adancime. prezenta rara a pridvorului in fata tindei; decorul arhitectural in lemn (tehnica traforului si aplicatii); casele din aceste sate ca si

din alte sate din delta, au un decor simplu care se reduce la cateva elemente: frontonul,pazia, creasta din scandura traforata si stalpii; tehnica folosita la realizarea decoruluieste traforul, decupajul cu fierastraul si aplicarea motivelor. In general, motiveleornamentale se pot grupa in doua categorii: geometrice din care fac parte semicercurisi florale stilizate; stalpii au ca ornamente capiteluri cu motive ce se obtin din decupajdupa tipar prin taiatul cu fierastraul. O grupa aparte de case (prezenta lor insa e noua)o constituie casele cu tinda retrasa, avand in fata o arcada cu stalpi de zidarie precumsi stalpi pe doua laturi.

Ocupatii si mestesuguri:

Cercetarea de teren privind practicarea agriculturii, in acest areal evidentiaza sistemecaracteristice agriculturii traditionale. Dintre cerealele cultivate in arealul deltaic mentionam:grau, secara, porumb, floarea soarelui. De asemenea se cultivau si cereale necesare cresteriianimalelor: orz, orzoaica, ovaz. Alaturi de cultivarea cerealelor, in arealul deltaic se practicalegumicultura si gradinaritul. Un loc aparte il ocupa cultivarea vitei de vie (viticultura) care inzona deltaica este ocupatie secundara.

Pescuitul este o ocupatie straveche, practicat atat in apele curgatoare cat si in balti, lacuri,helesteie, iazuri. In mod deosebit pescuitul s-a dezvoltat in lunca si baltile Dunarii.

Pescarii formau o populatie numeroasa in satele de pe marginea baltilor Dunarii, undepescuitul era ocupatia principala. In vechime erau specializati in folosirea anumitor uneltenavodari, tifanari, orieri, mrejeni, coticeri, zatonari. In acea vreme pestele proaspat si saratconstituia inca un important obiect de export din Tarile Romane (cf. Constantin C. Giurescu,Istoria pescuitului si a pisciculturii in Romania, vol.I, Bucuresti, 1964, pp. 164 si urm.). Pelanga satisfacerea necesitatilor de baza, pestele era dus pentru vanzare la Izmail, Tulcea sauera valorificat prin intermediul negustorilor.

In ce priveste ocupatiile secundare mentionam in zona RBDD practicarea vanatorii,silviculturii, agriculturii, albinaritului.

Mestesugurile au cunoscut o ampla si variata dezvoltare in cursul timpului, studiereaetnografica a produselor mestesugaresti defineste trasaturi caracteristice ale culturii populare,aspecte regionale sau zonale, particularitati locale.

Dintre mestesugurile practicate in arealul deltaic amintim: prelucrarea lemnului, prelucrareametalelor, prelucrarea lutului, prelucrarea nuielelor si a stufului, prelucrarea pietrei,confectionarea si reparatul barcilor.

Ocupatii traditionale:

Pescuitul (istorie, unelte, tipuri, regim actual)


18/36

Pescuitul, o ocupatie straveche, este practicat atat in apele curgatoare, cat si in balti, lacuri,helesteie, iazuri. Pescarii formau o populatie numeroasa in satele de pe marginea baltilorDunarii, unde pescuitul era ocupatia principala. In vechime erau specializati in folosireaanumitor unelte - navodari, tifanari, orieri, mrejeni, coticeri, zatonari.

Ca unelte, se foloseau: undite, carlige de diferite tipuri, ostii de fier; unelte impletite dinnuiele (cosuri, lese), din stuf (cotete, garduri); unelte impletite din ata (plasa, volocul,navodul).

In perioada interbelica un rol in comercializarea produselor si institutionalizarea - intr-unanume fel - a ocupatiei au avut-o cherhanalele. Pestele predat la cherhanale era platit deproprietarii de cherhanale pescarilor "la kilogram".

Cultivarea pamantului (culturi, specii, unelte)

Daca in unele localitati, agricultura se practica intr-un procent mai mare, in altele, cultivarea

cerealelor este aproape inexistenta, agricultura reducandu-se la legumicultura.

Cele mai cultivate cereale sunt graul, secara, porumbul si floarea soarelui. Uneltele sunt dedoua feluri: fie manuite (harletul, lopata, sapa, sapaliga, iabaua, furca, iebalusa), fie puse inactiune cu tractiune animala (plugul, rarita, grapa, boroana, dicania, valatucul).

In Delta Dunarii, legumele sunt in general cultivate in gradina casei, mai mult pentru uzpersonal. Printre legumele crescute se numara dovleci, rosii, ceapa, ardei, varza, cartofi.Cultivarea pepenilor a inceput sa fie facuta mai mult in scop comercial, pentru vanzare.Viticultura ocupa un loc aparte, fiind o ocupatie secundara, oriunde este disponibil sol fertil sispatiu (inclusiv in curtea caselor).

Cresterea animalelor (istorie, sisteme)

In zona Deltei Dunarii, se practica sistemul de crestere libera a animalelor, fara pazitori. Vara,animalele sunt crescute in turma, iar iarna sunt adapostite in constructii special construite.Zona din lunca si baltile Dunariica si cea din baltile Ialomitei si Braileicat si intreagaDobroge reprezinta regiunile de iernare a animalelor aduse aici de la munte de catre pastoriitranshumanti. Pastoritului local i se adauga cel transhumant practicat de mocani. Documenteleistorice consemneaza obiceiul de a practica transhumanta inca de la sfarsitul secolului al XIV-lea. Exista un argument etnografic foarte semnificativ. In zonele de lunca si de balti ale

Dunarii si in Dobrogea, pastoritul local a fost foarte dezvoltat. Pastorii locali dovedesc amplecunostinte in ceea ce priveste specificul terenului in zonele de lunca si de balta ale Dunarii.

Vanatoarea (procedee, unelte, regim actual)

In practicarea vanatori, forma traditionala era cea a vanatorii pasive, realizata cu ajutorulcurselor si capcanelor. Se puneau curse si capcane in padure, in camp, in cadrul gospodarieidin sat. Aceste practici se utilizau inca de la primele generatii de oameni care au populat DeltaDunarii.

Apicultura (procedee, unelte)


19/36

Cresterea albinelor s-a practicat din timpuri stravechi, in multe regiuni, acolo unde conditiilenaturale erau favorabile. Produselemierea si cearaau ocupat un loc de seama in hrana siiluminarea locuintei traditionale. Procedeele folosite au evoluat, in decursul vremiimentinandu-se concomitent si procedee stravechi, primitive, cu deosebire in gospodariataraneasca. Materialele din care se faceau alta data stiubeile erau: buturuga de copac, nuiele

impletite si lipite cu lut.

Cresterea albinelor in stupi sistematici a aparut tarziu, in secolul al XIX-lea si a capatatextindere treptat. In zonele cu paduri si in cele de balta, aceasta ocupatie se practica de unnumar mare de localnici.

Astazi, apicultura a luat o mare dezvoltare, apicultorii deplaseaza stupii adesea la maridepartari, in zone de padure, la balta, la camp.

Mestesuguri

Mestesugurile au cunoscut o ampla si variata dezvoltare in cursul timpului, studiereaetnografica a produselor mestesugaresti defineste trasaturi caracteristice ale culturii populare,aspecte regionale sau zonale, particularitati locale.

Prelucrarea lemnului

In ceea ce priveste prelucrarea lemnului, datorita trasaturilor generale ale zonei, nu intalnimmanifestari ale prelucrarii artistice, ci practicarea unor mestesuguri ca: dulgheritul, tamplaria.Aceste mestesuguri se practicau pentru a raspunde nevoilor cotidiene ale oamenilor. Amintimin acest sens localitati precum: C.A. Rosetti, Letea, Chilia, Caraorman, Sf. Gheorghe. Deseoriinsa, obiectele de tamplarie, ferestre, usi, anumite obiecte de mobilier taranesc erau aduse dela oras sau din localitatile unde se confectionau.

Prelucrarea metalelor

Acest mestesug se reduce la practicarea fierariei. El era practicat pentru a satisface cerinteleimediate a locuitorilor si era legat de cresterea animalelor, de practicarea agriculturii si dereparatia mijloacelor de transport, alaturi de reparatia uneltelor agricole. In ceea ce privesteinsa prelucrarea uneltelor agricole (pluguri, grape), acestea erau procurate din pravaliiledeschise in sat sau de la oras. Pentru practicarea fierariei, amintim in mod deosebit sate ca:Letea, Murrighiol, Chilia, Caraorman, Sf. Gheorghe.

Prelucrarea stufului si a rachitei

Un rol deosebit ca importanta il are prelucrarea stufului si a rachitei. Stuful si rachita camaterii prime, tipice zonei se folosesc la constructia de case (ridicarea peretilor, "pusulpodului", acoperis), constructia anexelor, realizarea imprejmuirilor, confectionareaimpletiturilor de uz casnic (cosuri de diferite dimensiuni, rogojini).

Referitor la folosirea celor doua materii prime, mentionam ca in zona Deltei Dunarii sefoloseste aproape tot timpul stuful, rachita intalnindu-se la pusul podului, la legatul peretilorde stuf.

Prelucrarea lutului si constructia de case


20/36

Prelucrarea lutului se reduce la prelucrarea pamantului sub forma de ceamur sau chirpicipentru ridicarea peretilor casei si a unor anexe. In ceea ce priveste constructiile de case,activitatea se contureaza ca un mestesug. Mesterii constructori de case lucreaza in echipa siridica de la temelie pana la acoperis casa. Un rol deosebit revine in aceasta actiune mesterilorcare invelesc, aceasta implicand cunoasterea deosebita a tehnicilor de prelucrare a stufului.

O caracteristica a zonei estein constructia de casemultitudinea de materii prime simateriale folosite, chiar imbinarea acelorasi materiale in ridicarea unei case, si de aici si odiversitate a tehnicilor de prelucrare.

Industria casnica textila

In ceea ce priveste industria casnica textila ca ocupatie si mestesug al femeilor, existadiferente intre cele doua zone ale arealului:

in zona deltaica s-a practicat prelucrarea fibrelor animalelanacu toate fazele(spalat, daracit, tras la vartelnita, tors, tesut), cat si prelucrarea unor fibre vegetalebumbaculdoar in zona localitatilor unde a existat o puternica populatie romaneasca(Letea, C.A. Rosetti, Chilia, Caraorman). In aceste localitati intalnim prelucrareaacestor fibre pana la realizarea unor tesaturi traditionale si contemporane deosebite.

in localitatile cu populatie eterogena sau cu populatie slava industria casnica textila sereduce la impletitul ilicelor din lana, uneori nici aceasta. In aceste localitati, atat pentruvestimentatie, cat si pentru interiorul casei, erau cumparate materiale si piese deprovenienta industriala.

Traditii

Cercetarile efectuate in localitatile din Delta Dunarii releva o serie de traditii care tin fie denormele etice ale comportamentului uman determinat de anumite aspecte de viata cotidianasau de momentele sarbatorescului, fie de practicarea anumitor indeletniciri (agricultura,pescuitul), aceste norme luand uneori forma si structura proverbelor.

Practicarea pescuitului a permis conturarea unor traditii in jurul acestui obicei.

Obiceiul pescuitului era insostit de gesturi cu valoare magica si cu manifestari religioase. Deexemplu, la aruncarea setcii sau a unui navod, pescarul spunea: sa fie norocul neveste-mii..,al fetei..., al nepoatei..."

In ceea ce priveste agricultura, s-au impus anumite norme.

Astfel, cand se iesea la camp, se arunca o carpa rosie pe casa sa nu paleasca recolta". Invreme de seceta, se faceau rugaciuni de ploaie, se iesea la camp cu icoane, se faceau slujbe.Pentru a aduce ploaia, dincolo de invocatia religioasa, oamenii practicau gesturi care amintescde magia imitativa. Uneori, cu apa stransa in butoaie si adusa la camp, dupa rugaciune,oamenii se udau.

Norme cutumiare si traditii in arealul Deltei

Traditii legate de pescuit


21/36

La Bunavestire nu se iesea la pescuit, deoarece era vant si pericol. Interdictia impusa prinnorma se exprima sugestiv intr-un limbaj metaforic: nu se duceau la pescuit "ca nici pasareanu facea cuib" (orice suflare se supunea legii nescrise).

Sfintirea uneltelor apare in diferite manifestari concrete: uneltele pentru pescuitul cu carmace

(carlige) pentru sturioni se sfinteau de catre preot cand pescarii plecau pentru prima data insezonul respectiv sau in anul respectiv la pescuit. Gesturile cu valoare magica (atragereafortelor benefactive), chiar daca au capatat manifestare religioasa, erau insotite uneori decuvinte care faceau referire la persoane apropiate si familie.

Astfel, aflam ca la aruncarea setcii sau a unui navod pescarul spunea: "sa fie norocul neveste-mii..., al fetei..., al nepoatei..." etc.

Anumite comportamente ale pescarilor in practicarea din generatie in generatie a pescuituluiau dus la aparitia unor proverbe, a unor zicatori, dovada a unei experiente de viata supusaapelor: "mai usor prinzi obletele decat rechinul".

Tradatii legate de agricultura

Practicarea agriculturii in satele din Delta, chiar daca mai putin decat in alte parti ale zoneinord-dobrogene, a impus in lumea comunitatii satesti anumite norme:

Cand se iesea la camp se arunca o carpa rosie pe casa "sa nu paleasca recolta" (consideram caar apartine ca gest arhetipal populatiei romanesti, avand in vedere ca se gaseste in toate sateleromanesti din zona de nord a Dobrogei ca si din Campia Dunarii, practicarea si de altepopulatii fiind rezultatul acelui proces de convietuire in timp).

In vreme de seceta se faceau rugaciuni de ploaie, se iesea la camp cu icoane, se faceau slujbe.Pentru a aduce ploaia, dincolo de invocatia religioasa, oamenii practicau gesturi care amintescde magia imitativa: trecand pe langa apa, isi dadeau branci in apa si faceau aceasta miercureasau vinerea, zile care, fiind considerate zile de post, erau puse in legatura cu puritateatrupeasca si sufleteasca a celor care, prin caderea in apa, in acest joc erau meniti sa aducaploaia. Uneori, cu apa stransa in butoaie si adusa la camp, dupa rugaciune, oamenii se udau.

Exista interdictia de a se lucra in gradina joia, in perioada dintre sarbatoarea Pastelui siInaltare.

Tradatii legate de familie

Cercetarile efectuate in localitatile din Delta Dunarii releva o serie de traditii care tin fie denormele etice ale comportamentului uman determinat de anumite aspecte de viata cotidianasau de momentele specifice sarbatorilor, fie de practicarea anumitor indeletniciri (agricultura,pescuitul), aceste norme luand uneori forma si structura proverbelor.

Cel mai important aspect legat de viata de familie din Delta Dunarii il reprezinta sarbatoareareligioasa. Cu fiecare astfel de ocazie, in familie se respectau o serie de traditii cum ar fidecorarea casei, curatenie generala, portul straielor traditionale dobrogene si, nu in ultimulrand, prepararea mancarurilor specifice fiecarei sarbatori din an. Simbolurile si obiceiurile

religioase guverneaza in continuare viata familiilor din Delta Dunarii. Acestea se respecta cumare strictete si in ziua de azi in majoritatea satelor si asezarilor din Dobrogea, iar acest lucru


22/36

se poate observa cel mai bine la evenimentele speciale din cadrul unei familii: nunti, botezuri,inmormantari, pomeni, zile de nastere, zile onomastice.

2.3.Delta Dunrii i Romnia Turistic

2.3.1. Proiecte derulate sau in derulare in Delta Dunarii

Intrarea Dunarii in Romania: Defileul Dunarii, Portile de Fier - Proiectul "Prietena

mea, Testoasa lui Hermann".

Un proiect derulat in Defileul Dunarii, Portile de Fier, finantat din fonduri europene, privindrefacerea populatiei de testoase Hermann - specie strict protejata - a reusit sa dezvolte, princontributia profesorilor universitari si a studentilor de la Centrul de Cercetare a Mediului siEfectuarea Studiilor de Impact, din cadrul Universitatii Bucuresti, o metoda viabila decrestere, ingrijire si cercetare a acestei specii rare de reptile, aflata in pericol de disparitie dincauza diminuarii efectivelor si arealului.

Profesori universitari si studenti de la Universitatea Bucuresti, alaturi de oamenii locului aucreat o metoda de refacere a populatiei de testoase Hermann - specii rara de reptile, aflata pecale de disparitie.

Proiectul Danube Floodrisk

Scopul principal al proiectului DANUBE FLOODRISK este punerea bazelor pentruasigurarea unei dezvoltari durabile de-a lungul fluviului Dunarea, prin furnizarea unor harti derisc eficiente pentru Lunca Dunarii si pentru prezentarea informatiilor importante referitoarela riscul inundatiilor, necesare cerintelor de planificare spatiala si economica.

Programul national de populare de sustinere a Dunarii cu puiet de sturion

Sturionii din Dunare (pastruga, morun, nisetru si cega), pesti vechi migratori, supravietuitoriai dinozaurilor, sunt astazi din ce in ce mai putini, din cauza pescuitului excesiv pentru caviar.

Pentru a proteja aceasta specie, Romania a impus un moratoriu de 10 ani, incepand cu aprilie2006, pentru pescuitul de sturioni. Din 2011 si Bulgaria interzice pescuitul sturionilor dinDunare.

In ultimii ani s-au deversat in fluviu peste 400.000 de puieti de sturioni, proveniti de la ceamai moderna statie de reproducere asistata a sturionilor, din Romania (Tamadau).

Programul SE de finantare al UE - proiectul DANUBEPARKS

Prin Programul SE de finantare al UE se implementeaza proiectul DANUBEPARKS: Reteauade Arii Protejate Dunarene - Dezvoltarea si Implementarea de Strategii Transnationale pentruConservarea Patrimoniului Natural al Dunarii.

Printre obiectivele acestui proiect se numara si imbunatatirea conservarii speciiloremblematice in ariile naturale protejate dunarene. Dintre acestea: nurca, vulturul codalb

(Haliaeetus albicilla), considerat o specie pe cale de disparitie, constituie subiectul unuiprogram international de monitorizare, initiat inca de la mijlocul anilor 70 de Suedia si la


23/36

care, ulterior, au aderat toate tarile din nordul Europei. Acest program s-a extins si inRezervatia Biosferei Delta Dunarii.

2.3.2.Romnia turistic- Muzee i colecii

Muzeul de Istorie si Arheologie

Muzeul de Istorie si Arheologie a fost fondat in anul 1975, in ambianta unui vast complexarheologic si istoric, alaturi de ruinele vechiului Aegyssus. Muzeul este alcatuit din douapavilioane si adaposteste un bogat patrimoniu arheologic.

Colectia de bronzuri figurate

Aceasta colectie cuprinde piese romane din import, produse in ateliere nord-africane, italienesi galice. Unele dintre cele mai remarcabile piese sunt situlele cu decor aplicat, statuetelereprezentand zeite ca Venus, Eros, grifonul, recipientul pentru miresme si o piesa unicat in

Romania, lucerna antropomorfa cu inscripite pe ansa.

Colectia de ceramica

Colectia de ceramica cuprinde piese din toate epocile istorice. Anumite exponate suntvaloroase nu numai datorita valorii lor istorice, ci si pentru frumusetea lor unica. Vaselezoomorfe, de cult, romane, elenistice sau din perioada neolitica sunt numai o parte dincolectia de ceramica a muzeului. Centrele Dunarene si caile de schimb comerciale suntprincipalele surse pentru ceramica romana, iar ceramica greceasca a fost gasita in judetulTulcea si in necropolele getice.

Colectia de piese paleocrestine si crestine

Inceputurile Crestinismului in zona Dunarii de Jos sunt reprezentate foarte bine de exponatelecrestine si paleocrestine, gasite in numeroase situri de epoca romana si romano-bizantina. Pelanga obiectele cu insemnuri crestine, sunt expuse si cateva obiecte din epoca medievala, cumar fi cruciulite si medalioane cu sfinti. Fragmente de farfurii, piese de arhitectura, catarame cuinsemne crestine sunt expuse, precum si medalionul emailat cu Maica Domnului si Isus saucel cu sfintii Cosma si Damian.

Colectia de piese sculpturale si epigrafice

Colectia de piese sculpturale si epigrafice reprezinta cel mai bine frumusetea artei antice.Statuile, portretele si stelele funerare, reprezentarile sculptate ale zeilor, dar si statui funerare,altare si inscriptii funerare alcatuiesc o colectie impresionanta, in amintirea sculpturii ca artaesentiala Antichitatii. Remarcabile sunt statuia funerara feminina, din marmura, in marimenaturala, si o lespede sculptata in basorelief cu imaginea Eponei, protectoarea animalelor.

Colectia de metale

Colectii impresionante de arme si unelte getice pot fi admirate in Muzeu, alaturi de armeromane si medievale. Mestesugurile practicate in Antichitate si nivelul lor avansat sunt

reflectate prin aceasta colectie. Replicile colectiei princiare de la Agighiol din sec. IV a.Chr.


24/36

(colectia originala fiind in Bucuresti) reflecta gusturile aristocratiei gete si rafinamentul lor, inpragul celei de-a doua epoci a Fierului.

Colectia de podoabe

Podoabele expuse au fost descoperite, in mare parte, in necropolele romane (Isaccea, PiatraFrecatei) si cele medievale (Enisala, Isaccea). Impresionanta este varietatea materialelorfolosite: de la aur si argint la pietre pretioase si chihlimbar. Formele sunt si ele diverse, omaiestrie deosebita fiind folosita in crearea cerceilor, colierelor, pandantivelor si a altorpodoabe din antichitate.

Colectia de numismatica

Colectia cuprinde peste 45.000 de piese antice, medievale si moderne. Sunt cuprinse exponateinca din perioadele premonetare (sec. VI-V i.e.n.) si pana la inceputul sec. XX (monedele depe vremea lui Carol I). Muzeul detine cea mai mare parte din Tezaurul de la Uzumbair,

cuprinzand peste 21.000 dirhemi tataresti, 175 hyperperi bizantini, 75 lingouri de argint,obiecte de podoaba din aur si argint (cel mai mare tezaur din Europa de acest gen). In muzeusunt expuse in ordine cronologica monede grecesti, romane, bizantine, tataresti, genoveze,sarbesti si romanesti medievale, monede care au circulat in acest teritoriu vreme de douamilenii.

Muzeul de Arta

Muzeul de Arta din Tulcea este gazduit intr-o cladire monument de patrimoniu arhitectural, instil neoclasic, fiind construit intre anii 1863-1865, ca Palat Administrativ al Sangeacului deTulcea. Patrimoniul muzeului este impresionant, detinand 7.015 lucrari si sapte colectiidiferite.

Colectia de pictura moderna si contemporana

Expozitia permanenta prezinta 932 de lucrari, opere ale artistilor moderni : Teodor Aman,Nicolae Grigorescu, Gheoghe Petrascu, Theodor Pallady, Nicolae Tonitza, Stefan Dimitrescu,Francisc Sirato, Stefan Popescu, Jean Al. Steriadi, Iosif Iser, Camil Ressu, Nicolae Darascu,Samuel Mutzner, Petre Iorgulescu Yor, Vasile Popescu, Marius Bunescu, Cecilia CutescuStorck, Ion Tuculescu si din perioada contemporana: Alexandru Ciucurencu, Corneliu Babas.a. Nucleul de forta al acestei colectii il reprezinta perioada de avangarda din care semnalam

prezenta a 14 lucrari semnate Victor Brauner - artist de notorietate universala.Colectia de sculptura moderna si contemporana

Muzeul de Arta Tulcea detine un patrimoniu impresionant, constituit din 420 de sculpturimoderne si contemporane. Diverse genuri sunt abordate: de la nuduri si potrete la compozitiisi elemente relevante pentru sculptura epocii moderne. Patrimoniul de sculptura modernaacopera selectiv evolutia acesteia de la inceputurile ei pana in a doua jumatate a sec. al XX-lea. Se remarca prin valoarea deosebita lucrarile artistilor Ion Georgescu, Dimitrie Paciurea,Frederic Storck, V. Ciresescu, Alexandru Calinescu, Oscar Han, Milita Petrascu, EmilianCeline, Constantin Baraschi, Romul Ladea, Ion Jalea.

Colectia de icoane


25/36

797 de lucrari de pictura religioasa, din secolul XVII pana in secolul XIX, sunt cuprinse incolectia de icoane. Colectia de icoane lipovenesti realizata de scolile rusesti de pictura,surprind prin eleganta si simplitatea desenului, a decoratiei de fond si a vesmintelor de mareefect artistic. Decoratia fondului auriu si a vesmintelor cu elemente vegetale, caligrafia supla adesenului si dominanta cromatica de rosu cald constituie specificitatea acestor icoane

lipovenesti si a picturii scolilor rusesti.

Colectia de grafica moderna si contemporana

Colectia de grafica moderna si contemporana este formata din 4016 lucrari valoroase degrafica de sevalet si stampe. Ele reconstituie indeletnicirea artistilor din perioada moderna sicontemporana romaneasca pe taramul graficii.

Colectia de placi de gravura si placi de gravura

Pictogravorii din secolul XIX si inceputul secolului XX reproduceau propriile opere sau o

varianta a lor, in tehnicile gravurii. In colectia muzeului se gasesc lucrari ale lui TheodorAman, Nicolae Vermont, Iosif Iser, Gheorghe Petrascu, Alexandru Steriadi si altii. Colectiaimpresionanta de placi de gravura este unica in Romania si cuprinde placi de linogravura, dexilografie, gravura metal si pietre litografice, insumand 542 de piese de prestigiu european.

Colectia de arta orientala din sec. XVIII si XIX

Muzeul de Arta expune o frumoasa colectie de 311 piese de arta orientala. Aceasta a fascinatEuropa si lumea de-a lungul timpului. Ea reprezinta contributia majora a acestei zone a lumiiin arta universala. Formele animale, vegetale si, mai rar, cele umane, au fost adaptate nevoilorde decoratie, stilizate in forme ornamentale abstractizate. Colectia de arta orientala estevalorificata prin expozitii temporare. Piesele de vestimentatie, podoabele incnta vizitatorulprin cromatica, estetica motivelor si compozitiilor decorative.

Colectia de arta decorativa din secolele XVIII, XIX si XX

Desi intr-un numar destul de mic, 139 de piese, colectia de arta decorativa este de o valoareinestimabila, avand lucrari din secolele XVIII, XIX si XX din sticla, ceramica, metal,tapiserie.

Muzeul de Etnografie si Arta Populara

Muzeul de Etnografie si Arta Populara isi are sediul intr-un edificiu emblematic nu numaipentru Tulcea, ci si pentru arhitectura nationala. Constructia a fost realizata in perioadainterbelica (1924-1927), fiind un exemplar reusit al arhitecturii moderne si al curentuluinational.

Colectia de etnografie

Colectia de etnografie cuprinde aproximativ 1600 de piese reprezentative pentru stilul de viataal localnicilor din aceasta zona.

Sunt reprezentate mestesuguri traditionale ca: prelucrarea lemnului, a argilei, a pietrei, avegetalelor (stuf, papura, paie).


26/36

Pentru domeniul prelucrarii pieilor, a blanurilor, a fibrelor vegetale si animale in vederearealizarii pieselor de uz gospodaresc, a impletiturilor, a tesaturilor decorative sau necesareconfectionarii pieselor de port, colectia de etnografie ofera vizitatorilor o gama larga deunelte, dispozitive, mecanisme, mijloace folosite in industria casnica: de cojocarie, curelarit,cizmarie, daracit, tors, urzit, tesut, cusut, impletit, melitat. Gospodaria taraneasca de la

Enisala, conservata "in situ" este considerata un muzeu al satului dobrogean, prin colectia pecare o adaposteste si o ofera vizitatorului.

Colectia de stergare

Colectia de stergare a Muzeului de Etnografie si Arta Populara cuprinde 2385 de piese,apartinand diferitelor populatii din aceasta zona. Stergarele din Dobrogea au functiedecorativa, fiind numite "stergare de perete". Este intalnit la romani, bulgari, greci siucrainieni, dovada a fenomenului de convietuire etnica.

Stergarul este impodobit la capete cu motive alese si este realizat la razboiul de tesut, din

bumbac si borangic.

Motivele au nume sugestive ("unda apei" , "morisca", "pomisorii", "coronita", "calul", "calulsi calaretul", "fetele", "steaua"), aratandu-ne cum natura si preocuparile cotidiene au fosttranspuse in arta. Stergarele populatiei turcesti si tatarasti sunt de forma dreptunghiulara("geaulac") si de forma patrata ("cevre"). Aceste piese erau utilizate cu rol decorativ doar inceremonialul de nunta si botez, in restul timpului fiind pastrate ca zestre.

Stergarele turcesti si tatarasti au motive tipic orientale: "panseaua", "zambila", "chiparosul","floarea si fructul de rodie", "sacsaia", si sunt brodate in general cu fir de matase, auriu siargintiu.

Colectia de vase de metal

Cele 267 de piese din colectia de vase de metal ocupa un loc aparte in muzeu. Colectia estediversa si din punct de vedere al materialelor folosite (arama, fier, argint, plumb), cat si altehnicii de productie si decorare (taiere, perforare, ciocanire, laminare, lustruire, incizare,pilire, nituire, indoire, turnare).

Vasele de arama, alama, bronz, unele nichelate, alamite sau cositorite, se pot grupa astfel:caldare (bracaci sau bargaci, diminutiv bracacica), ulcior (ghium, diminutiv ghiumucic),

plosca, samovar, ceainic, fructiera, cafetiera, zaharnita, strecuratoare, cratita (tingire), oala(cazan), lighean, cana, ibric, tava (taval, tipsie, sinie, sofra), vase de cult crestin (cristelnita,agiazmatar), vase de cult musulman (pentru spalat ritualic sau pentru ars mirodenii),alambicuri, prajitor si rasnita de cafea.

Acestea sunt piese comune tuturor populatiilor care au folosit arama (caldarile, tavile, canile,ulcioarele, strachinile, cratitele, cazanele etc.), piese specifice aromanilor (plosca, pahurul,zaharnita) sau piese specifice turco-tatarilor.

Colectia de Arta Populara Romaneasca


27/36

Aromanii constituie populatia autohtona romanizata din sudul Peninsulei Balcanice, dainuindpana astazi in numeroase localitati din Grecia, Albania, Bulgaria, Macedonia, Serbia-Muntenegru.

Intre cele doua razboaie mondiale, ca urmare a intelegerii intervenite intre statul roman si

celelalte state din sud-estul Europei, o parte din aromani s-au stramutat in Dobrogea, lainceput in judetele Durostor si Caliacra, care apartin astazi Bulgariei, de unde in 1940 s-austramutat in judetele Constanta si Tulcea.

Patrimoniul muzeului cuprinde 670 de piese relevante pentru prezenta aromanilor inDobrogea.

Printre altele, vom intalni portul popular aromanesc. Costumul aromanesc, atat in varianta luimasculina, cat si in cea feminina, se compune din piese numeroase si diverse ("chiptare","fustane", "canduse", "poi", "giumidane", "sarica", "cioariti", "parpodzi" etc. ). Podoabelesunt folosite in special in portul femeiesc: ("tasul"- un fel de disc prins pe caciula de postav;

"mardzeale" - margele, cingatoare cu paftale - "ploci", cercei - "minghiusi").

Colectia de Covoare

Cele 155 de piese din colectia de covoare au o valoare documentara si artistica deosebita.Covoarele sunt realizate din lana, la razboiul de tesut. Colectia cuprinde covoare de diferitedimensiuni, de la cele inguste si lungi plasate pe perete (paretar) sau acoperind una din pieselede mobilier traditional (laicer), pana la cele mari, de forma dreptunghiulara si care acopera, ingenere, un perete (polog, scoarta, covor).

Compozitiile decorative se remarca printr-o evolutie de la simplu la complex, de la repetitia sialternanta unui numar de vraste (dungi) la asocieri diverse ale motivelor geometrice, avimorfesi zoomorfe, florale sau antropomorfe. Denumirile motivelor sunt sugestive si reflectalegatura omului cu natura, preocuparile lui cotidiene (aripile morii, unda apei, oul incondeiat,floarea pologului, vita de vie).

Se disting in cadrul colectiei, covoare cu compozitii complexe formate din buchete de flori,pasari, scene de viata urbana, interpretate naturalist si dispuse in medalioane. Cromaticavariaza intre culorile discrete (tonuri de verde, ocru, bleumarin, albastru-inchis) si cele tari(galben, portocaliu, rosu). Negrul (culoare de fond, in genere) si albul (folosit pentruevidentierea unor motive) echilibereaza compozitiile cromatice.

Monumente Istorice

Isaccea

Cetatea Noviodunum

Ruinele cetatii se afla in partea de est a orasului modern - la aproximativ 2 km, in punctulEschi-Kale (in limba turca Cetatea Veche). Asezata in dreptul unuia dintre cele maiimportante vaduri ale Dunarii, pe un promontoriu inalt de peste 20 m, cetatea a avut, indiferite perioade istorice, un rol militar si comercial aparte.


28/36

Din cetatea romana timpurie (sec. I-III), se pastreaza o serie de edificii importante situate pemalul Dunarii: terme, locuinte, fragmente din zidul de incinta. Cetatea era un centrucosmopolit, cu o populatie formata din militari, veterani si civili romani sau greco-orientali.

Mormantul lui Issac Baba

Considerat de populatia musulmana intemeietorul asezarii si utilizat pentru practicile cultuluimahomedan.

Geamia

Veche de 300 de ani, geamia prezinta o pretioasa decoratiune sculptata in piatra.

Biserica ortodoxa cu hramul Sfantul Gheorghe

Ridicata la sfarsitul sec. al XVIII-lea sau la inceputul sec. al XIX-lea, edificiul poseda un

valoros iconostas de lemn, datand din epoca lui Vasile Lupu (cca. 1645), iar pentru realizareapiciorului mesei de altar, s-a folosit un monument funerar de epoca romana.

Niculitel

Monumentul paleocrestin

Situat in partea de N-E a localitatii, la baza culmii Piatra Rosie, a fost descoperit in anul 1971si cercetat timp de mai multi ani. Monumentul este compus dintr-o basilica ridicata in timpulimparatilor Valens si Valentinianus si refacuta in vremea lui Theodosius II, deasupra uneicripte monumentale paleocrestine.

Monumentul a fost restaurat si conservat, deasupra acestuia ridicandu-se o constructie deprotectie.

Biserica Sf. Atanasie

Descoperita in anul 1974, a fost ridicata in prima jumatate a sec. XIV ca biserica a unei curtifeudale. Biserica avea dimensiunile initiale de 11,5 x 6,5 m si un altar semicircular acoperit cuo semicalota. In primele decenii ale sec. XV, biserica isi inceteaza activitatea; este redatacultului la inceputul sec. XVI ca biserica a comunitatii parohiale a zonei cand au loc si

primele modificari: limita vestica a pronaosului a fost extinsa cu 1,3 m si s-a refacut zidulabsidei altarului.

Biserica cu plan treflat

A fost descoperita la 3 km S-V de sat, in punctul Cetatuia. Construita in sec. XI - XII sau,dupa alte opinii, la inceputul sec. XIII, aceasta a constituit, foarte probabil, biserica uneimanastiri. S-au pastrat doar temeliile din caramizi si tigle romane, unele cu stampila leg. IIovia Scythica, refolosite. Este cea mai veche biserica de acest gen de pe teritoriul tariinoastre.

Manastirea Celic-Dere


29/36

Situata intre satele Posta si Telita, pe valea Cilicului, a fost construita catre mijlocul sec. XIXca manastire de maici. Manastirea are aspectul unui sat cu gospodarii imprastiate, in care seremarca in mod deosebit casa staretiei, casa ce adaposteste muzeul de arta ecleziastica sibiserica.

Biserica, ridicata in forma actuala la inceputul sec. XX, opera a arhitectului Toma Dobrescu,este printre putinele constructii etajate de acest gen din Romania, cu o biserica de iarna lademisol si biserica de vara la parter. Muzeul manastirii, organizat in fostul atelier de picturareligioasa si de tesut covoare, este detinatorul unui important tezaur de obiecte de cult, intrecare 43 de carti bisericesti tiparite intre 1643 - 1843.

Manastirea Cocos

Ctitorita in anul 1833 de catre calugarii transilvaneni Visarion, Gherontie si Isaiia, intorsi dela Muntele Athos. Ulterior s-a construit biserica mare, careia i s-au adaugat, dupa 1878,turlele existente si clopotnita. In subsolul bisericii a functionat un timp si o tipografie pentru

carti bisericesti.

La inceputul sec. XX, atat biserica, cat si pavilioanele cu chilii au fost refacute. Picturabisericii este opera artistului italian F.D. Biasse, cu exceptia pridvorului, pictat de iconografullocal- Geo Cardas.

Muzeul organizat la manastirea Cocos detine o colectie importanta de carte de cult, adunatadin toate parohiile judetului Tulcea.

Manastirea Saon

Manastire de maici, ctitorita in 1864 de monahii de la manastirea Celic-Dere. Din 1881, adevenit manastire de sine statatoare. Complexul cuprinde: biserica, paraclisul, chiliile si omoara de vant.

Biserica, cu hramul Inaltarea Domnului, a carei temelie a fost pusa de episcopul Nifon alDunarii de Jos, a fost ridicata in anul 1912.

Slava Rusa

Cetatea Ibida

Cetatea de pe Valea Slavei este cea mai mare din Dobrogea - cu o suprafata de 24 de ha, ocentura de fortificatii desfasurata pe o lungime de 2000 m, 24 de turnuri si trei porti. Cetatea,in forma pastrata din epoca tetrarhiei, cu refaceri in timpurile lui Justinian, este dublata de ofortificatie cu suprafata de aproximativ 3 ha situata pe dealul Harada (in traducere din limbaturca Cetatea Fetei).

La altitudinea de 158 m, pe o alta culme, situata in prelungirea dealului Harada, se afla un fortde perioada romano-bizantina, fort ce supraveghea intreaga vale a Slavei.

Cavoul romano-bizantin este de mari dimensiuni (8 x 3,5 m), constituit din dromos si camera

funerara, construit din caramizi si lespezi de piatra, cu interiorul tencuit si pictat, cu


30/36

pardoseala din placi de caramida, a servit drept loc de inmormantare pentru 39 de indivizi aiunei familii instarite din oras.

Manastirea Uspenia

Manastirea de calugari situata la 3 km sud-vest de satul Slava Rusa, a fost infiintata candva insec. al XVIII-lea de un grup de credinciosi din Slava Rusa, care au construit mai sus de sat obisericuta de lemn si s-au retras sa traiasca acolo. Manastirea a fost, incepand cu anul 1848,sediu episcopal, sub autoritatea mitropolitului de la Fantana Alba (Moldova) si, ulterior, sediumitropolitan. In a doua parte a sec. XIX, biserica de lemn a fost inlocuita de una de zid,sfintita la 1883, cu hramul Adormirea Maicii Domnului. An de an, sarbatoarea hramuluimanastirii strange laolalta comunitatile de rusi lipoveni din tara si din strainatate.

Manastirea Vovidenia

La aproximativ un secol dupa fondarea Manastirii Uspenia, la marginea de sud-est a satului

Slava Rusa, se constituia o a doua comunitate monastica lipoveneasca - de calugarite.Biserica, numita astazi - cea mica, a fost construita la jumatatea sec. al XIX-lea. Laaproximativ 20 de ani, in 1866, acesteia i se adauga o biserica noua, mult mai impunatoare.La ora actuala, aici traiesc in jur de 40 maicute si surori de manastire.

Biserica Sf. Nicolae si Biserica Acoperamantul Maicii Domnului

Edificiile de cult ale populatiei lipovenesti: Biserica Sf. Nicolae - ridicata in 1852 si refacutain 1996, ce deserveste secta popovilor si Biserica Acoperamantul Maicii Domnului -construita la inceputul sec. XIX de lipovenii bespopovi. Slujba se oficiaza si azi in limbaslavona, respectand toate canoanele bisericesti de rit vechi.

Arhitectura traditionala specifica populatiei lipovenesti

La casa lipoveneasca, fatada secundara, orientata spre strada, este libera, in sensul caimprejmuirea porneste de la latura de imbinare a celor doua fatade (longitudinala si laterala).In casele vechi, peretele lateral din strada prezinta si prispa cu stalpi. In planul traditional alcaselor din Slava Rusa intalnim si pridvorul, delimitat uneori de un balcon. Frontonul,element important in structura casei, este decorat cu motive realizate in tehnica traforului.Forma stilizata, dar sugestiva a motivelor, trimite spre mitologia slava. Un element specificlocuintei lipovenesti este constructia baii (baia lipoveneasca de tip sauna).

Babadag

Geamia lui Ali GaziPasa

Ridicata la inceputul sec. XVII, este cel mai vechi monument de arta musulmana dinRomania.

Mormantul lui Ali Gazi Pasa

Situat in curtea geamiei, de forma hexagonala, datand din sec. XVII, dar cu multiple

interventii ulterioare.


31/36

Mormantul lui Sari Saltuk Baba

Legendarul dervis care i-a colonizat pe turcii selgiucizi in aceasta zona, opera a comunitatiimusulmane locale, restaurat recent.

Cismeaua Yemekliki

Construita la jumatatea sec. XVIII de catre vizirul Iusuf pasa, este ultimul monumentmedieval al orasului.

Expozitia de Arta Orientala - organizata in Casa Panaghia (in traducere Casa Fecioarei),cladire monument istoric construita in sec. XIX ce a servit initial drept casa de rugaciune, apoica sediu al seminarului musulman si, ulterior, gradinita pentru copiii orasului; sunt prezentateastfel publicului larg aspecte legate de arta traditionala a turcilor si tatarilor din Dobrogea:tesaturi - covoare de rugaciune, saluri de Kashmir, covoare orientale, broderii, piese de port,vase de arama pentru uz casnic si de cult. Vestigii arheologice de epoca fierului, romana

timpurie si romano-bizantina.

Enisala

Cetatea medievala

Construita pe cel mai inalt promontoriu situat intre lacurile Babadag si Razim, a fostconstruita in sec. XIII-XIV din necesitati strategice si economice si a facut parte din lantul decolonii genoveze care ingloba orasele din Delta - Chilia si Likostomion, Cetatea Alba la gurileNistrului, Caffa si Balaclava in sudul Crimeei.

Cetatea propriu-zisa, de forma poligonala, ocupa o suprafata de aproximativ 0,3 ha; o a douaincinta, aproape complet demantelata, inchidea un spatiu de cel putin doua ori mai mare decatcel cuprins in perimetrul incintei mici. Pe tronsonul pastrat al incintei mari se afla cinciturnuri rectangulare. Ca element de arhitectura se impune bastionul portii principale cu arcadadubla continuata cu o arcada oarba.

Muzeul satului nord-dobrogean

Reprezinta sinteza arhitecturii traditionale din nordul Dobrogei la inceputul secolului al XX-lea. Ansamblul arhitectural cuprinde casa cu chiler si cateva din anexele tipice pentru o

gospodarie din aceasta zona: grajdul pentru animale, soproanele, bucataria si cuptorul de vara,porumbarul, fantana.

Jurilovca

Cetatea Orgame/Argamum

Este situata la 7 km est de satul Jurilovca, in punctul numit Dolojman, Dolosman sauCetatea. Cetatea, prima localitate de pe teritoriul de astazi al Romaniei mentionata intr-unizvor antic (Hecataios, Periegesis), a fost intemeiata la mijlocul sec. VII a.Chr. de catre greciidin Asia Mica, cu cel putin o generatie inaintea cetatii Istros / Histria, intr-o zona cu urme de

locuire din epoca bronzului si din prima epoca a fierului.


32/36

Din perioada arhaica dateaza un impresionant complex funerar din necropola cetatii, urme delocuire in zona de est a falezei, doua cuptoare artizanale pentru ceramica.

In interiorul cetatii se afla o serie de edificii publice si private, datand din sec. V- VII:pretoriul, basilica cu trei nave si capela, basilica din sectorul central, cea mai mare dintre

basilicile argamense, basilica cu o singura nava, locuinte si parte din sistemul stradal. O apatra bazilica, de mici dimensiuni, a fost descoperita pe culmea unui deal cu altitudinea de 50m. Necropola romano-bizantina a cetatii a ocupat zona locuita anterior (sec. I a.Chr. - IVp.Chr.), in afara sistemului defensiv. In fata cetatii Orgame/Argamum, la aproximativ 2,5 kmspre est, pe insula Bisericuta, se afla o fortificatie romano-bizantina si urme de locuire dinepoca medievala timpurie.

Arhitectura traditionala specifica populatiei lipovenesti

Tipic pentru satele cu populatie lipoveneasca, casele sunt amplasate cu latura secundara spredrum si libera in sensul ca nu este imprejmuita in exterior. Apar doua variante: fatada

secundara dinspre drum are prispa si stalpi sau nu prezinta aceste elemente. Forma invelitoriise prezinta tot in doua variante: prima- in doua ape (tipic arealului), si cea de-a doua cufrontonul retezat in partea superioara. Decorativismul arhitectural este tipic slav: razelesoarelui, sirena (o reprezentare plastica a duhurilor apelor intalnite in mitologia slava).Deseori, valentele estetice sunt date de usi si ferestre care au portiuni realizate la strung.

Dunavatu de Jos

Cetatea Halmyris

Cetatea romano-bizantina are o forma trapezoidala, cu o suprafata de aproximativ 2 ha, cu 15turnuri, trei porti si trei valuri de aparare. Principalele monumente dezvelite si, in parte,restaurate sunt: Poarta de Nord; Poarta de Nord-Vest, Thermae-le; Edificiul nr. 1; Poarta deVest; Basilica paleocrestina cu cripta martirica, dezvelita in anul 2001, ce continea osemintelemartirilor Epictet si Astion, omorati in vremea lui Diocletian. Din anul 2000, cetatea a fostinscrisa in Planul National de Restaurare.

Arhitectura traditionala

Decorativismul arhitectural care impune, intr-un anume fel, specificul local, se caracterizeazaprin prezenta pe frontonul casei a motivelor care trimit spre vechi credinte slave (sirena,

razele soarelui) sau releva ocupatiile de baza ale romanilor si ucrainenilor (pestele, arborelevietii, ramura).

Sulina

Farul Comisiunii Europene a Dunarii

Construit in anii 1869-1870, este astazi transformat in muzeu. Constructia de formatronconica, cu o inaltime de 17,34 m, este zidita din caramida legata cu mortar de var si estetencuita la interior si exterior.

Parterul farului dispune de doua incaperi mari, situate de-o parte si de cealalta a unui holcentral, spatii cu caracter expozitional.


33/36

Cea de-a doua sala este dedicata Comisiunii Europene a Dunarii, organism internationalconstituit prin Tratatul de la Paris din 30 martie 1856, din care faceau parte reprezentantiiAustriei, Frantei, Angliei, Germaniei, Rusiei, Italiei, Turciei, Romaniei, pentru a imbunatatinavigabilitatea la gurile Dunarii. Prezenta sa la Sulina, in perioada 1856-1937, a determinattransformarea acesteia dintr-o asezare pescareasca intr-un important oras, port liber cu o

economie infloritoare bazata pe comert si navigatie.

Catedrala ortodoxa Sfantul Nicolae

A fost construita in mai multe etape intre anii 1910-1938, temelia sa fiind pusa de insusiregele Carol I cu ocazia vizitei din 1910. In arhitectura edificiului, de influenta romaneasca, seremarca braul in torsada si medalioanele exterioare realizate in mozaic.

Biserica ortodoxa de rit vechi

Construita in anul 1866, cu o evidenta influenta ruseasca, are plan treflat, cu turla mare

ridicata deasupra altarului si cu cele doua turle de clopotnita asezate deasupra portalului de laintrare. In sec XIX, fiind singura biserica din oras in care se oficia cultul crestin, a fostdeclarata de Episcopia de la Galati biserica catedrala. In prezent, biserica este gravdeteriorata.

Biserica greceasca

Construita in anul 1869, respecta stilul bisericilor grecesti de sec. XIX din Dobrogea, cufrontonul stilizat de deasupra intrarii si o singura turla joasa, de dimensiuni mici. In fatabisericii se afla, separat de cladire, un turn clopotnita. La interior, se remarca altarul vopsit albsi un frumos baldachin din lemn sculptat cu motive florare funerare, alb cu detalii aurii.

Biserica romano - catolica

Construita in 1865, este trinavata si cu acoperis unic pe toata lungimea. Interiorul este inalt sibine luminat datorita celor patru ferestre cu vitralii.

Cimitirul maritim

Infiintat in 1864, este locul unde si-au gasit odihna vesnica in special cetatenii straini, cei maimulti fosti angajati ai CED, dar si marinari de cele mai diverse nationalitati. In functie de

principalele confesiuni religioase a celor care au fost inhumati, cimitirul este delimitat in maimulte compartimente: cimitirul crestin (cimitirul bisericilor europene occidentale, cimitirulortodox, cimitirul ortodox de rit vechi), cimitirul musulman, cimitirul evreiesc.

Arhitectura traditionala specifica

Specific Sulinei sunt casele cu temelie inalta de piatra, invelite cu olana si care aveau la parterateliere mestesugaresti, pravalii, cafenele. Arhitectura rurala, cu planimetrie si elevatiecaracteristica satelor din Delta, este reprezentata de case aflate la periferie, la mahala. Unelement aparte il reprezinta casele din incinta Comisiei Europene a Dunarii si din jurul farului,construite intre 1868-1869, care trimit spre occident, in ciuda ecletismului perioadei.

Sfantu Gheorghe


34/36

Farul vechi

Constructie din lemn realizata in 1856, farul are 19,8 m inaltime.

Arhitectura traditionala specifica

Gospodaria este alcatuita din casa propriu-zisa si cateva anexe, intre care se impun atentieibucataria de vara si grajdul pentru vite. Materialele de constructie sunt specifice zoneideltaice, stuful, lemnul, pamantul jucand un rol foarte important. Decorativismul arhitecturalatrage atentia prin motive realizate in trafor (razele solare, ramuri), si capitelurile stalpilor.

3.1. Concluzii

Ca urmare a participrii Romniei la EXPO 2012 de la YEOSU din Coreea de Sud se doretepromovarea ct mai buna a serviciilor de cazare i a traseelor turistice din Delta Dunrii dari din Romnia i atr

Date post:	05-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	niconelly
View:	253 times
Download:	0 times

Universitatea de Stiinte Agronomice Si Medicina Veterinara Bucurest1

Documents