+ All Categories
Home > Documents > UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI … · Web viewUniversitatea de Stat de Medicină şi...

UNIVERSITATEA DE STAT DE MEDICINĂ ŞI … · Web viewUniversitatea de Stat de Medicină şi...

Date post: 22-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 31 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
145
Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu” Catedra Anatomie topografică şi Chirurgie operatorie Set de teste la Anatomie topografică
Transcript

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”

Catedra Anatomie topografică şi Chirurgie operatorie

Set de testela Anatomie topografică

Chişinău – 2015

E x t r e m i t a t e a s u p e r i o a r ă

Regiunea infraclaviculară1. Limitele regiunii infraclaviculare sunt:a) marginea inferioară a m. pectoral mareb) marginea laterală a sternuluic) marginea anterioară a muşchiului deltoidd) marginea inferioară a сlaviculeie) o linie imaginară ce trece prin coasta a III-a

2. După părerea Dmv care fascie formează capsula glandei mamare?a) fascia pectoralăb) fascia clavipectoralăc) fascia superficialăd) fascia transversalăe) fascia endotoracica

3. După părerea Dmv care din afirmaţiile de mai jos sînt corecte?a) teaca pentru m. pectoral mare formează fascia superficialăb) teacă pentru m. pectoral mare formează fascia propriec) m. pectoral mare nu are teacăd) m. pectoral mare formează peretele anterior al spaţiului subpectoral superficiale) m. pectoral mare este înconjurat de fascia clavipectorală

4. Cum se numește foiţa profundă a fasciei pectorale:a) fascia coracoclavicostalisb) fascia pectorlăc) fascia endocervicalăd) fascia clavipectoralăe) fascia axilară

5. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte:a) trigonul deltoidopectoral este limitat de: claviculă, m. deltoid şi m. pectoral mareb) prin trigonul deltoidopectoral trece vena cefalicac) în stratul subcutanat infraclavicular sunt situaţi nn. supraclavicularid) fascia superficială formează ligamentul suspensor al glandei mamaree) vena cefalica se varsă în vena bazilică

6. Teaca cărui muşchi este formată de fascia clavipectorală?a) m. pectoral mareb) m. pectoral micc) m. dinţat anteriord) m. deltoide) mm. intercostali

7. Spaţiul subpectoral superficial este limitat de:a) posterior de m. pectoral mareb) anterior de m. pectoral mic şi fascia clavipectoralăc) posterior de fascia superficialăd) anterior de fascia propriee) ţesutul celuloadipos subcutanat

8. Care sunt limitele spaţiului subpectoral profund:a) fascia pectoralăb) m. pectoral marec) fascia clavipectoralăd) m. pectoral mice) lamela profundă a fasciei clavipectorale

9. Procesele purulente din spaţiul subpectoral superficial se răspîndesc în cavitatea axilară pe traiectul următoarelor formațiuni:a) ligamentului coracohumeralb) artera toracică supremăc) venei cefaliced) arterei toracoacromiale şi nervilor toracici anteriori

e) artera tocacică laterală

10. Fascia clavipectorală se inseră pe următoarele formațiuni anatomice:a) claviculăb) procesul coracoid al scapuleic) marginea medială a sternuluid) coasta I – Ve) m. pectoral mare

11. Sursa de inervație pentru glanda mamară este constituită de:a) ramuri ale nn. intercostali II – VIIb) ramurile plexului cervicalc) ramurile toracale anterioare a plexului brahiald) nn. frenici și nervul intercostobrahiale) nn. vagi și nervul coracobrahial

12. Ce formațiuni neurovasculare traversează spațiul subpectoral superficial?a) ramurile trunchiului toracoacromialb) nervii toracali anterioric) nervii și arterele toracale lateraled) artera toracică supremăe) artera toracodorsală și artera descendentă a scapulei

13. Unde se revarsă vena cefalica?a) în vena axilarab) în vena subclavicularăc) în vena bazilicad) în vena jugularăe) în vena brahială

14. Care este proiecția arterei axilare în regiunea infraclaviculară?a) linia trasată de la hotarul dintre partea medială și treimea mijlocie a claviculei spre partea internă a muschiului coraco-brahial în abducția brațuluib) linia trasată de la marginea parții laterale a sternului spre tuberculul mare al humerusului în adducția bratului c) linia trasată de la manubriul sternal spre tuberuculul mare al humersului în adducția brațuluid) lina trasată de la marginea parții laterale a sternului spre tuberculul mare al humersului în abducția brațului.e) linia trasata de la hotarul dintre partea medialî și treimea mijlocie a claviculei spre partea internă a muschiului coraco-brahial în aducția brațului

15. În trigonul clavi-pectoral vasele și nervii sunt plasați în urmatoarea consecutivitate:a) inferior v. axilară, mai sus a. axilara și mai sus plexul brahial b) inferior a. axilară, mai sus v. axilara și mai sus plexul brahialc) inferior v. axilară, mai sus plexul brahial și mai sus a. axilarăd) inferior a. axilară, mai sus plexul brahial și mai sus v. axilarăe) inferior plexul brahial, mai sus v. brahială și mai sus a. brahială

16. În trigonul clavi-pectoral de la artera axilară pornesc urmatoarele ramuri:a) a. toracica superioarăb) a. toracoacromialăc) a. clavipectoralăd) ramura pectoralăe) ramura deltoidiană

17. Drenajul limfatic din regiunea infraclaviculară are loc în:a) nodulii limfatici infraclavicularib) nodulii limfatici axilaric) nodulii limfatici brahialid) nodulii limfatici sternalie) nodulii limfatici prescapulari

Regiunea scapulară1. Fascia proprie a regiunii scapulare formează teacă pentru următorii muşchi:a) m. supraspinatus et m. seratus posterior sup.b) m. infraspinatus et m. romboideic) m. teres minor et teres major

d) m. latissimus dorsie) m. trapesius

2. Grupul de muşchi superficiali ai regiunii scapulare sînt:a) m. teres major et m. seratus posterior sup.b) m. teres minor et teres majorc) m. latissimus dorsid) m. supraspinatus et m. romboideie) m. trapesius

3. Care din următoarele formațiuni ocupă tecile osteofibroase scapulare:a) m. trapesius et m. seratus posterior sup.b) m. supraspinatusc) m. latissimus dorsi et m. romboideid) m. infraspinatuse) mm. teres minor et major

4. Care artere principale participă la formarea anastomozei arteriale scapulare:a) a. suprascapularisb) a. axilaris et a. circumflexa humeris anteriorc) a. toracoacromialis et a. toracica lateralisd) a. circumflexa scapulaee) r. descendens a. transversae colli

5. Regiunea scapulară este inervată de următorii nervi:a) n. suprascapularb) n. infrascapular și n. axilarc) n. subscapulard) n. toracic lateral și n. infraclaviculare) n. dorsal al scapulei

6. Care este segmentul optim pentru ligaturarea arterei axilare?a) mai distal de locul de emergență a arterei subscapulareb) mai proximal de locul de emergență a trunchiului tireocervicalc) mai distal de originea arterelor circumflexe humerale anterioară și posterioarăd) în segmentul cuprins între artera subscapulară și artera toracică supremăe) în segmentul dintre artera subscapulară și trunchiul tireocervical

7. Care este segmentul critic în ligaturarea arterei axilare?a) mai proximal de locul de emergență a trunchiului tireocervicalb) în segmentul cuprins între artera subscapulară și artera toracică supremăc) în segmentul dintre artera subscapulară și trunchiul tireocervicald) în segmentul dintre artera subscapulară și artera profundă a brațuluie) în segmentul dintre artera toracică laterală și artera toracică supremă

8. Care sunt lojele osteofasciale în limitele regiunii scapulare?a) loja supraspinată (între fosa supraspinată și fascia supraspinată)b) loja medie (între fosa supraspinată și fascia infraspinată)c) loja infraspinată (între fosa infraspinată și fascia infraspinată)d) ce se situiază anterior de scapulă (între fosa subscapulară și fascia ce acoperă m. subscapular)e) loja subscapulară (între fascia infraspinată și fosa supraspinată)

9. Procesul supurativ din spațiul celular situat între m. trapez și mușchiul supraspinat poate să se raspîndească spre:a) fosa axilarăb) spațiul subdeltoidianc) triunghiul lateral al gîtuluid) în loja supraspinatăe) în loja infraspinată

Regiunea deltoideană1. La ce nivel poate fi lezat n. axilar în limitele regiunei deltoidiene:a) la nivelul apofizei acromiale a scapuleib) pe marginea posterioară a m. deltoid la 6 cm inferior de acromionc) pe marginea anterioară a m. deltoid la 6 cm inferior de coracoidd) la limita inferioară a m. deltoid cu 3 cm superior de tuberiozitatea deltoidiană

e) la limita superioară a m. deltoid cu 3 cm inferior de acromion

2. Ce vase şi nervi sînt situate în spaţiul subdeltoidian?a) a. circumflexă humerală anterioarăb) a. circumflexă humerală posterioarăc) n. dorsal scapular și artera dorsală a scapuleid) n. axilar e) a. subscapulară cu n. suprascapular

3. Plagă tăiată pe marginea posterioară a m. deltoid. Este dereglată abducţia braţului. Probabil este lezat:a) plexul brahialb) n. suprascapular cu nn.supraclavicularic) n. axilard) n. musculocutanat cu n. mediane) n. radial cu n. ulnar

4. La fracturarea colului chirurgical a osului humeral pot fi lezate:a) tendonul lung și scurt al m. biceps brachialb) a. circumflexa humeris posteriorc) n. axilard) n. radial și n. mediane) a. circumflexa humeri anterior

5. Care vase vascularizeaza mușchiul deltoid?a) ramura deltoideană a arterei toracoacromialeb) artera circumflexa humeri posteriorc) artera circumflexa humeri anteriord) artera scapularae) artera circumflexa scapule

Regiunea axilară1. Care din următoarele limite ale fosei axilare sînt numite corect?a) marginea inferioară a m. pectoral mareb) marginea inferioară a pectoralului mic cu m. teres majorc) marginea inferioară a m. latissimus dorsid) liniile convenţionale ce unesc pectoralul mare şi latissimus dorsi lateral şi mediale) marginea inferioară a m. subscapular cu m. coracobrahial

2. Peretele posterior al cavităţii axilare este constituit de următoarele formațiuni:a) m. subscapularisb) mm. teres major et minorc) m. latissimus dorsid) caput longus et brevis m. triceps brahiie) mm. pectoralis major et minor

3. Prin orificiul patrulater al peretelui posterior al cavităţii axilare trece:a) a. axilară cu n. radialb) n. subscapular cu artera descendentă a scapuleic) a. circumflexă scapulară cu nervul subscapulard) n. axilare) a. circumflexă humerală posterioară

4. Prin orificiul trilater al peretelui posterior al cavităţii axilare trece:a) a. subscapulară cu n. radialb) n. subscapular cu artera descendentă a scapuleic) a. circumflexă scapularăd) a. circumflexa humeris posterior şi n. axilare) a. toracodorsală cu artera descendentă a scapulei

5. Peretele anterior al cavităţii axilare este format din:a) m. pectoralis minor cu fascia clavipectoralis b) fascia axilaris și pectoralul marec) spaţiul subpectoral profund și mușchii intercostali superficialid) m. pectoral maree) m. dinţat anterior și mușchii intercostali superficiali

6. Peretele lateral al cavităţii axilare este constituit din:a) m. coracobrahial şi capul scurt al m. biceps brahialb) m. triceps brahial capul medialc) osul humerald) fascia proprie și capul medial a m. triceps brahiale) m. brahioradial și m. brahial

7. Peretele medial al cavităţii axilare este constituit din:a) fascia clavipectorală și ligamentul suspensor al axileib) peretele toracicc) m. dinţat anteriord) m. pectoral mic cu fascia coracoclavicostalăe) m. pectoral mare și ligamentul suspensor al axilei

8. Linia de proiecţie pentru artera axilară este linia trasată între următoarele formațiuni:a) treimea anterioară şi medie a fosei axilareb) pe marginea inferioară a muşchiului pectoral marec) treimea medie şi posterioară a fosei axilared) pe mijlocul distanţei între m. pectoral mare şi m. lat al spateluie) apofiza coracoidă şi epicondilul medial al humerusului

9. Orificiul patrulater al fosei axilare este delimitat de următoarele formațiuni anatomice:a) m. rotund mareb) m. coracobrahial și infraspinosc) m. rotund mic şi subscapulard) osul humerale) capul lung al m. triceps brahii

10. Orificiul trilater al fosei axilare este delimitat de următoarele formațiuni anatomice:a) m. rotund mareb) m. coracobrahial și m. infraspinosc) m. rotund mic şi subscapulard) osul humeral și procesul coracoide) capul lung al m. triceps brahial

11. Apexul cavităţii axilare este proiectat între următoarele formațiuni anatomice:a) elementele articulaţiei centurii scapulareb) coasta Ic) claviculăd) m. pectoral mic și coasta Ie) m. deltoid și procesul coracoid

12. Sintopia pachetului vasculonervos axilar la nivelul triunghiului clavipectoral în raport cu a. axilară este:a) medial – vena axilarăb) lateral – plexul brahialc) medial – fascicolul medial al plexului brahiald) lateral – fascicolul nervos laterale) medial – v.cefalică și n. musculocutanat

13. În triunghiul pectoral de la a. axilară pornesc următoarele ramuri:a) a. toracică supremă și a. suprascapularăb) a. toracoacromială şi a. toracică lateralăc) a. toracică laterală, a. circumflexa humeris posterior şi a. circumflexa scapularăd) a. toracică lateralăe) toate răspunsurile sunt eronate

14. În triunghiul subpectoral de la a. axilară pornesc următoarele ramuri:a) a. toracoacromială și a toracica lateralăb) a. circumflexa humeri posteriorc) a. circumflexa scapulă și a. suprascapularăd) a. subscapularăe) a. circumflexa humeri anterior

15. Circuitul sangvin colateral va fi mai benefic în cazul ligaturării a. axilare la nivelul?

a) proximal de a. toracică internă și distal de a. circumflexa humerală post.b) distal de a. circumflexa humeri posteriorc) proximal de a. subscapularăd) distal de a. subscapulară și proximal de a. circumflexa humerală post.e) proximal de a. toracoacromială și distal de a. circumflexa humerală post.

16. În limitele triunghiului subpectoral, artera axilară este înconjurată de următoarele formațiuni:a) n. medianb) n. musculocutanatc) n. ulnar, cutanat medial al braţului şi antebraţuluid) n. radial, n. axilare) n. suprascapular, n. subscapular

17. Care sunt direcțiile posibile directe de difuzare ale puroiului din cavitatea axilară?a) spre spațiul celular subdeltoidianb) spre spațiul celular subpectoral superficialc) spre spațiile celulare interscalen și antescalend) spre loja infraspinată și spațiile celulare prescapularee) spre loja supraspinată

18. Cavitatea axilară este căptușită cu:a) 5 grupe de ganglioni limfaticib) țesut celular adiposc) pachetul neurovascular axilard) ramurile generate de către artera axilarăe) artera suprascapulară și n. suprascapular

19. Care din următoarele afirmații referitor la ganglionii limfatici axilari sunt corecte:a) toate grupele de ganglioni limfatici axilari se drenează în trunchiul limfatic subclavicular b) grupul medial colectează limfa de la peretele antero-lateral al abdomenului și toracelui superior de ombilic, glanda mamară c) ganglionul limfatic de la nivelul coastei a III-a, care primul se afectează în metastazarea cancerului de glandă mamară – gang. Zorghius d) ganglionii posteriori ce se află pe traiectul arterei subscapulare colectează limfa de la partea superioară a spatelui și suprafața cervicală posterioarăe) toate grupele de ganglioni limfatici axilari se drenează în trunchiul limfatic jugular

20. Care este calea posibilă de difuzare a puroiului din cavitatea axilară spre spațiul subpectoral superficial?a) pe traiectul n. axilar și artera circumflexă humerală posterioarăb) pe traiectul arterei subscapulare și ramura descendentă a a. transversale cervicalec) pe traiectul arterei toracice laterale și artera circumflexă humerală anterioarăd) pe traiectul arterei toracodorsalee) pe traiectul trunchiului toracoacromial

21. Care este calea posibilă de difuzare a puroiului din cavitatea axilară spre spațiile celulare adipoase interscalen și antescalen? a) pe traiectul arterei circumflexă a scapulei și nervului axilarb) pe traiectul arterei toracice laterale și artera toracica supremac) pe traiectul venei cefalice și nervului cutanat lateral al brațuluid) pe traiectul pachetului neurovascular axilar în direcție proximalăe) pe traiectul arterei toracoacromiale și ale ramurilor musculare pectorale

22. Care este calea posibilă de difuzare a puroiului din cavitatea axilară spre spațiul subdeltoidian?a) pe traiectul n. radial și artera subscapularăb) pe traiectul n. axilar și arterelor circumflexă humerală anterioară și posterioarăc) pe traiectul n. ulnar și n. musculocutanatd) pe traiectul n. median și n.radiale) pe traiectul arterei circumflexă scapulară

23. Care sunt limítele trigonului subpectoral?a) este localizat între marginea inferioară a pectoralului mic și marginea inferioară a pectoralului mareb) liniile trasată prin marginele mușchiului pectoral micc) linia trasată prin marginea inferioară a muschiului pectoral mared) linia trasată prin marginea inferioară a claviculei și marginea inferioară a pectoralului mice) linia trasată prin marginea inferioară a pectoralului mare și coasta XII

24. Care sunt limitele trigonului pectorala) corespunde cu marginea inferioară a pectoralului mic și marginea inferioară a pectoralului mareb) corespunde limitei mușchiului pectoral micc) corespunde limitei mușchiului pectoral mared) corespunde cu marginea inferioară a claviculei și marginea inferioară a pectoralului mice) corespunde cu marginea inferioară a pectoralului mare și coasta XII

25. Posterior țesutul celular al cavitatii axilare comunica cu ?a) cu țestul celular al regiunii scapulare prin fisura formată dintre peretele medial și posterior al cavitații axilareb) cu țesutul celular subdeltoidian prin orificiul patrulater pe traiectul nervului axilar și artera circumflexa humeri posteriorc) cu loja osteo-fibroasă infraspinată prin orificiul trilaterd) cu testul celular infraclavicular pe traiectul venei cefalicae) cu tesutul celular brachial pe traiectul n. axilar

26. Care din afirmațiile referitoare la artera axialară sunt adevarate:a) a axilara este continuarea arterei suclavieb) prima portiune a arterei axilare trece de la marginea laterala a i coaste pîna la muschiul pectoral mic (în limita triunghiului clavipectoral)c) a doua porțiune a arterei axilare se situează posterior de muschiul pectoral mic (în limita triunghiului pectoral)d) a treia porțiune a arterei axilare se gasește în limitele triunghiului subpectorale) a patra porțiune a arterei axilare trece prin orificiul patrulater

27. De unde se colectează limfa în ganglionii limfatici axilari mediali?a) de la glanda mamarăb) de la peretii toracici antero-laterali c) de la membrul superiord) din regiunea gâtuluie) de la pereții abdominali antero-laterali

28. Unde se efectuează dreanujul limfatic din nodulii limfatici axilari?a) în nodulii limfatici subclavicularib) în nodulii limfatici brahialic) în nodulii limfatici abdominalid) în nodulii limfatici mediastinalie) nici unul din variantele sus numite nu se referă la nodulii limfatici axilari

29. Care din afirmațiile de mai jos sunt adevarate?a) fosa axilara este delimitatî de cavitatea axilară prin fascia proprieb) muschiul dințat anterior alcatuiește peretele medial al cavitații axilarec) muschiul latisimus dorsi, teres major și mușchiul subscapular alacatuiesc peretele lateral al cavitații axilared) orificiul patrulater se gaseste pe pertele posterior al cavitatii axilaree) orificiul trilater se găseste pe peretele posterior al cavitații axilare

30. Care din afirmațiile de mai jos sunt false?a) trigonul pectoral și subpectoral se situează pe peretele anterior al cavitații axilareb) nervul ulunar se trece pe peretele medial al cavitații axilarec) vena axilară se situează anterior și lateral de artera axilarăd) vena axilară se situează anterior și lateral de artera axilarăe) artera circumflexa scapule trece prin orificiul patrulater

Articulaţia umărului1. Care compartiment a articulaţiei humerale nu este întărită de muşchi?a) compartimentul anterioarb) compartimentul posteriorc) compartimentul exteriord) compartimentul mediale) este întărit din toate părţile de muşchi

2. În caz de luxare a umărului în direcţie antero-inferioară ce nerv poate fi lezat?a) n. median și n. musculocutanatb) n. radial și n.cutanat medial al brațuluic) n. ulnar și n. intercostobrahiald) n. axilar

e) poate fi lezat orice nerv

3. Luxaţiile humerusului se întîlnesc mai frecvent în cazul lipsei sau subdezvoltării ligamentului?a) ligamentul coracohumeralb) ligamentul coracoacromialc) tendonului capului lung al m. biceps brahiid) ligamentul glenohumeral mediue) ligamentul glenohumeral superior

4. Suprafata articulara dintre capul osului humeral si fosa articulara a scapulei e marita pe contul:a) ligamentului glenohumeral superiorb) ligamentului glenohumeral inferiorc) labrum glenoidaled) epicondilului laterale) epicondilului medial

Regiunea brahială1. Proiecţia a. brahiale şi a n. median pe braţ este linia trasată dintre?a) treimea anterioară şi medie a fosei axilareb) treimea posterioară a fosei axilarec) mijlocul plicii cubitaled) epicondilul medial al humerusuluie) epicondilul lateral al humerusului

2. Linia de proiecţie a n. ulnar pe braţ în treimea inferioră, uneşte următoarele puncte:a) hotarul treimii medii şi inferioare a şanţului bicipital medialb) epicondilul medial al humerusuluic) epicondilul lateral al humerusuluid) mijlocul plicii cubitalee) şanţul bicipital lateral

3. Nervul radial în regiunea anterioară a braţului corespunde cu:a) treimea inferioară a şanţului bicipital lateralb) treimea inferioară a şanţului bicipital medialc) coincide cu şanţul bicipital mediald) coincide cu proiecţia nervului ulnare) nu se proiectează în regiunea anterioară a braţului

4. În ţesutul subcutanat al regiunii anterioare a braţului se situiază:a) v. cefalicăb) v. bazilicăc) n. median și n. cutanat lateral al brațuluid) n. cutanat medial al braţului şi antebraţuluie) n. radial și n. cutanat lateral al antebrațului

5. La nivelul treimei proximale a braţului loja anterioară conţine:a) m. triceps brahial și n. radialb) m. coracobrahial, m. biceps brahial și m. brahialc) a. şi v. brahială, n. median și n. musculocutanatd) n. ulnare) m. rotund mare și mic

6. În treimea distală a braţului în limitele lojei anterioare se conţine:a) m. coracobrahial, n. radial și v. basilicăb) capul lung al m. biceps brachial și n. cutanat brahial lateralc) m. biceps brahial, m. brahial, a. şi v. brahială și a. colaterală ulnară inferioarăd) n. median și n. musculocutanate) n. cutanat antebrahial medial și n. cutanat brahial medial

7. Componenţa pachetului neurovascular principal al braţului în treimea inferioară este reprezentat de:a) n. ulnar, n. median, v. brahială, a. brahialăb) n. median, v. brahială, a. brahialăc) v. brahială, n. radial, a. brahialăd) n. ulnar, n. musculocutanat, v. brahialăe) a. brahială, n. cutaneus antebrahii medialis, v. basilica

8. N. ulnar în treimea superioară a braţului este localizat?a) medial şi posterior de n. medianb) lateral de a. brahialăc) medial de a. brahialăd) lateral de v. basilicae) medial de v. basilica

9. N. ulnar în treimea inferioară a braţului este localizat?a) anterior şi medial de a. brahialăb) între epicondilul medial al osului humeral şi olecranonc) în loja mușchiului triceps brahiald) localizat între mușchiului brahial şi biceps brahiale) în loja muşchiului biceps brahial

10. Segmentul critic al trunchiului arterial în limitele membrului superior este localizat între:a) a. profunda brahiib) a. circumfexa humeri anteriorc) a. circumflexa scapuled) a. circumflexa humeri posteriore) a. subscapularis

11. Nervul musculocutanat în treimea medie a braţului este localizat între următorii mușchi:a) mușchiul coracobrahial și capul medial al tricepsuluib) mușchiul brahialc) mușchiul brahioradial și pronator rotundd) mușchiul triceps capul mediale) mușchiul biceps brahial

12. Identificaţi formaţiunile anatomice localizate în loja posterioară în limitele treimii medii a braţului?a) m. triceps brahialb) n. radialc) a. profundă brahialăd) n. musculocutanat și a. colaterală ulnară medialăe) a. colaterală ulnară superioară și n. musculocutanat

13. Linia de proiecţie n. radial pe braţ este linia ce uneşte?a) marginea posterioară a mușchiului deltoidb) treimea inferioară a şanţului bicipital lateralc) tuberculul mare al osului humerald) epicondilul lateral al humerusuluie) treimea inferioară a şanţului bicipital medial

14. Canalul humeromuscular este traversat de următoarele formaţiuni anatomice?a) n. axilar și a. colaterală ulnară lateralăb) a. circumflexă humerală posterioarăc) n. musculocutanat și a. colaterală ulnară medialăd) n. radiale) a. şi v. profundă brahială

15. În limitele canalului format de epicondilul medial al humerusului şi olecranon se localizează:a) n. ulnarb) a. colaterală ulnară superioarăc) a. colaterală ulnară inferioarăd) a. recurentă ulnară anterioarăe) a. profundă a braţului

16. Canalul humeromuscular este situat în limitele?a) lojei posterioare a braţuluib) lojei anterioare a braţuluic) între humerus şi m. tricepsd) între humerus şi m. brahiale) acest canal este situat în altă regiune

17. Ramurile terminale ale a. profundă a braţului în limitele lojei posterioare sînt:

a) a. colaterală radialăb) a. colaterală mediec) a. colaterală ulnară superioarăd) a. colaterală ulnară inferioarăe) nici un răspuns nu este corect

18. Determinaţi care din afirmaţiile enumerate sunt corecte?a) la fracturarea osului humeral în treimea medie poate fi lezat n. radialb) n. radial trece prin canalul humeromuscularc) ligaturarea a. brahiale este mai bine de efectuat proximal de a. profundă a braţuluid) n. ulnar în treimea inferioară a braţului se localizează în loja posterioarăe) n. radial se ramifică în treimea medie a antebraţului.

19. La fracturarea osului humeral proximal de inserţia m. deltoidian fragmentele osoase se deplasează?a) fragmentul proximal este rotat extern sub acţiunea mm. infraspinatus şi teres minorb) fragmentul proximal este deplasat anterior lateral sub acţiunea mm. supraspinatus şi m. deltoidc) fragmentul proximal este deplasat medial sub acţiunea mm. teres şi pectoral mared) fragmentul distal este deplasat lateral şi superior sub acţiunea m. deltoide) fragmentul distal este deplasat posterior sub acţiunea m. biceps brahial

20. Care dintre următoarele afirmații despre vena bazilică în treimea distală a brațului sunt corecte?a) este dispusă mai superficial de fascia proprieb) este însoțită de nervul cutanat medial al antebrațuluic) este dispusă sub fascia superficialăd) este dispusă între lamelele fasciei superficiale (canalul Pirogov)e) este dispusă corespuzător șanțului bicipital medial

21. Vena cefalică este localizată pe braț în:a) între lamelele fasciei propriib) sub fascia propriec) în țesutul adipos subcutanatd) în treimea medie este în canalul Pirogove) în treimea proximală este sub fascia proprie

22. Vena bazilică în treimea medie a brațului este dispusă:a) sub fascia proprieb) sub fascia superficialăc) într-o duplicatură a fasciei proprii (canalul Pirogov)d) în țesutul adipos subcutanate) între fascia superficială și fascia proprie

23. Care din următoarele afirmații referitoare la sintopia pachetului neurovascular brahial sunt incorecte:a) nervul median în treimea proximală a brațului este dispus mai lateral de arterăb) nervul median în treimea proximală a brațului este dispus posterior de artera brahialăc) nervul median în treimea medie intersectează din anterior artera brahialăd) nervul median în treimea medie intersectează din posterior artera brahialăe) nervul median în treimea distală a brațului este dispus medial față de artera brahială

24. La hotar cu regiunea cubitală n. radial este localizat între următoarele formațiuni:a) mușchiul biceps brahialb) mușchiul brahioradialc) mușchiul triceps brahiald) mușchiul pronator rotunde) mușchiul brahial

25. Care din următoarele afirmații referitoare la topografia n. ulnar pe braț sunt corecte:a) n. ulnar la hotar între treimea proximală și medie părăsește loja anterioară a brațului penetrând septul intermuscular medial b) în limitele treimii medii se dispune în loja anterioară a brațuluic) în limitele treimii medii se localizează paralel septului intermuscular medial în loja posterioară a brațuluid) este însoțit în treimea medie și inferioară de către artera colaterală ulnară superioarăe) în treimea distală a brațului este localizat în loja m. triceps brahial

26. Care din următoarele afirmații referitoare la topografia n. musculocutanat pe braț sunt corecte:a) în treimea proximală străpunge m. coracobrahial

b) în treimea proximală străpunge m. biceps brahialc) în treimea medie se aranjează între m. biceps brahial și m. brahiald) în treimea inferioară țâșnește de sub marginea laterală a m. biceps brahial penetrând fascia brahială e) în treimea inferioară se localizează între m. triceps brahial și m. brahioradial

27. Care venă cutantă însotește nervul cutant medial pe brața) vena bazilicab) vena cefalicac) vena axilarăd) vena brahialăe) vena cubitală

28. Pulsatia arterei brahiale poate fi determinata a) la jumătatea marginii mediale a brațuluib) la marginea medială a mușchiului deltoidc) la marginea laterală a mușchiului bicepsd) în punctul de fixare pe braț a mușchiului deltoide) pulsația arterei nu poate fi apreciată pe brat

29. Care este locul optiml al ligaturarii arterei brahiale în treimea superioară a brațuluia) ligaturarea distal de originea arterei brahiale profundeb) ligaturarea pâna la artera brahială profundăc) ambele metode sunt posbiled) nici una din cele enumerate nu este preferabila în ligaturaree) ligaturarea numai a arterei brahiale profunde

30. Pielea regiunii posterioare a brațului este inervată de nervul cutaneus brahii posterior care-i originar din:a) nervul radialb) nervul ulunarc) nervul axilard) nervul musculo-cutanate) nervul median

31. La ce nivel v. bazilica trece prin stratul celular subcutant al regiunii brahiale?a) în 1/3 inferioarab) în 1/3 mediec) în 1/3 superioarăd) vena bazilica nu trece în spatiul celular subcutanat al regiunii brahialee) din regiunea cubitala imediat se amplasează în canalul său fascial

32. La compresia cărui nerv se instalează parestezia dupa aplicarea garoului în treimea medie a bratului?a) nervului medianb) nervului musculo-cutanatc) nervului ulunard) nervului radiale) nervului axilar

Regiunea cubitală1. În ţesutul subcutanat al regiunii cubitale anterioare sînt situate?a) vv. bazilică şi cefalicăb) nn. cutanaţi ai antebraţului mediali şi lateralic) v. intermedia cubiti în cazul prezenței anastomozei de tip "H"d) vv. mediana cefalica și mediana bazilica în cazul prezenței anastomozei de tip "M" e) n. cutanat anterior al antebrațului

2. În fosa cubitală artera brahială este situată:a) mai medial de tendonul mușchiul biceps brahiib) mai lateral de tendonul m. bicepsc) însoţită de nervul mediand) însoţită de nervul musculocutanate) mai superficial de fascia proprie

3. Care muşchi formează eminența laterală a regiunii cubitale cubitale?a) mușchiul brahioradialisb) mușchiul biceps brahialis

c) mușchiul brahialisd) mușchiul supinatore) mușchiul pronator teres

4. Care muşchi formează eminența medială a regiunii cubitale?a) mușchiul pronator teresb) mușchiul palmaris longusc) mușchii flexori ai degetelord) mușchiul supinator și pronator patrate) toți mușchii enumerați contribuie la formarea eminenței cubitale mediale

5. În limitele fosei cubitale n. radial se află în?a) în șanțul cubital anterior lateral, între m. brahioradial şi m. brahial între lamelele septului intermuscular lateralb) în septul intermuscular lateral, între m. brahial şi m. brahioradialc) în septul intermuscular medial al antebrațuluid) aderă la capsula articulară a cotuluie) în grosimea m. pronator teres pe colul osului ulnar

6. Care din afirmaţiile enumerate mai jos sunt corecte?a) în fosa cubitală ramura superficială a n. radial este situată între mm. brahioradial şi supinatorb) ramura profundă n. radialis intră în canalul supinatorc) n. radial are numai o singură ramură în limitele antebrațuluid) ramura superficială a n. radial este însoţită de a. radialăe) ramura profundă a n. radial este însoţită de a. radială

7. Despre topografia a. radiale în regiunea cubitală se poate spune că:a) se situiază între m. pronator teres şi m. brahioradialb) se situiază sub m. palmaris longus în 1/3 inferioarăc) este însoţită de n. median pe tot traiectul săud) de la bifurcație trece anterior de tendonul m. biceps brahiale) este însoţită de n. ulnar pentru 2/3 inferioare ale antebrațului

8. Despre topografia a. ulnare în regiunea cubitală se poate spune că:a) este situată între mm. flexori digitali superficiali şi profundb) este însoţită de ramura profundă a n. radial pentru 1/3 inferioară a regiuniic) de la a. ulnară porneşte a. recurentă ulnarăd) este situată superficial deasupra m. pronator teres în limitele fosei cubitalee) trece pe sub m. pronator teres

9. Reţeaua arterială a regiunii cubitale este formată de următoarele anastomoze arteriale:a) a. circumflexa humeri posterior şi a. recurentă interoseab) a. colaterală ulnară superioară şi a. profunda brachiic) a. colaterală ulnară superioară şi a. recurentă ulnară posterioarăd) a. colaterală radială şi a. recurentă radialăe) a. colaterală ulnară inferioară şi a. recurentă ulnară anterioară

10. Canalul osteofibros prin care trece n. ulnar la nivelul regiunii cubitale este format din:a) epicondilul medial al humerusuluib) epicondilul lateral al humerusuluic) olecranond) fascia proprie şi ţesuturile superficialee) capul osului radial

11. Prin canalul n. ulnar din regiunea cubitală posterioară trece:a) nervul ulnarb) nervul radialc) nervul mediand) artera colaterală ulnară superioarăe) artera colaterală ulnară inferioară

12. Vena bazilica în regiunea cubitală se gaseștea) în spațiul celualar subcutanatb) între muschic) sub fascia propriad) între fascia superficialis și fascia propria

e) în duplicatura fasciei superficiale

13. Care din venele subcutanate ale regiunii cubitale este mai comodă pentru veno-punctie.a) vena cefalicab) vena bazilicac) vena radialăd) vena ulunarăe) anastomoza dintre vena cefalica si bazilica

14. În timpul masurarii tensiunii arteriale capsula fonendoscopului în fosa cubitală trebuie pozitionată?a) la marginea laterală a tendonului biceps brahiib) la marginea medială a tendonului biceps brahiic) pe tendonul biceps brahiid) la marginea medială a epicondilului radiale) în nici unul din punctele sus numite

15. In fosa cubitală nervul median se afla în raport cu artera brahială?a) posterior de artera brahialăb) medial de artera brahialăc) anterior de artera brahialăd) lateral de artera brahialăe) aceste doua formațiuni anatomice merg separat

Regiunea antebraţului1. Proiecţia pachetului neurovascular ulnar pe antebraţ este linia ce uneşte:a) tendonul m. biceps brahialb) apofiza stiloidă a ulneic) epicondilul medial al humerusuluid) osul pisiforme) olecranonul

2. Proiecţia pachetului vasculonervos radial pe antebraţ este linia ce uneşte?a) tendonul m. biceps brahialb) mijlocul fosei cubitalec) apofiza stiloidă a radiusuluid) epicondilul lateral al osului brahiale) osul scafoid

3. Linia de proiecţie a nervului median pe antebraţ uneşte?a) tendoanele m. biceps brahialb) mijlocul fosei cubitalec) mijlocul dintre apofizele stiloide a radiusului şi ulneid) epicondilul medial al osului brahiale) este mijlocul dintre tendonul m. flexor carpi radial şi m. palmar lung

4. În ţesutul subcutanat al regiunii anterioare a antebraţului sînt situate următoarele formaţiuni:a) vv. cefalica şi bazilicab) nn. cutanaţi ai antebraţului mediali şi lateralic) aa. radială şi ulnarăd) n. mediane) a. mediană

5. Care din afirmaţiile enumerate mai jos sînt corecte?a) de la fascia proprie în regiunea antebraţului pornesc două septurib) în partea anterioară a antebraţului muşchii sînt dispuşi în trei straturic) stratul patru este reprezentat de m. pronator quadratusd) fasciculele neurovasculare principale ale antebraţului sînt situate în stratul subcutanate) spaţiul Paron-Pirogov este situat între straturile 3 şi 4 de muşchi flexori ai antebrațului

6. Indicaţi între care muşchi este localizată a. radială în treimea medie a antebraţului?a) m. brahioradialb) m. pronator rotundc) m. flexor carpi radiald) m. flexor superficial al degetelore) m. supinator

7. N. median în treimea medie pe antebraţ este localizat între:a) m. flexor superficial al degetelorb) m. flexor profund al degetelorc) m. palmar lungd) m. flexor carpi ulnare) m. flexor carpi radial

8. Spaţiului celuloadipos Paron-Pirogov pe antebraţ este delimitat de:a) m. flexor profund al degetelorb) m. flexor lung al policeluic) m. flexor superficial al degetelord) membrana interoseae) m. pronator patrat

9. Fascicolul neurovascular lateral al antebraţului este format din:a) a. şi v. radialeb) n. radialc) n. mediand) r. superficială a n. radiale) r. profundă a n. radial

10. Fasciculul neurovascular medial al antebraţului este format din:a) a. radialăb) a. şi v. ulnarăc) n. radiald) n. mediane) n. ulnar

11. Nervul median este însoţit pe antebraţ de:a) a. comitansb) a. medianăc) a. ulnarăd) a. radialăe) nici un răspuns nu este corect

12. În treimea medie a antebraţului n. median se află:a) sub fascia proprieb) între mm. carpi radialis şi palmaris longusc) între mm. brahioradialis şi flexor carpi radialisd) între mm. flexor digitorum superficialis şi flexor carpi ulnarise) între mm. digitorum superficialis şi digitorum profundus

13. Şanţul radial al antebraţului în treimea medie şi inferioară este limitat de:a) m. brahioradialb) m. flexor carpi radialisc) m. pronator teresd) m. palmaris longuse) m. pronator quadratus

14. Şanţul ulnar al antebraţului este limitat de:a) m. flexor carpi ulnarisb) m. flexor digitorum superficialisc) m. brahioradiald) m. palmaris longuse) m. pronator teres

15. Prin canalul supinator trec:a) n. radialb) r. profundă a n. radial şi a. colaterală radialăc) r. profundă a n. radiald) r. posterioară a n. interosose) a. radială

16. Canalul supinator este delimitat de:

a) lig. anular radialb) m. supinatorc) m. brahioradiald) mijlocul diafizei osului radiale) colul osului radial

17. Prin ce se poate manifesta evoluarea sindromului canalului supinator?a) scăderea sensibilităţii pielii regiunii antero-laterale a antebraţuluib) scăderea sensibilităţii pielii regiunii posterioare a antebraţuluic) diminuarea forţei de extensie a mâinii şi degetelord) lipsa flexiei mâinii şi degetelore) ischemia ţesuturilor regiunii posterioare a antebraţului

18. Pachetul vasculonervos al regiunii posterioare a antebraţului este format de:a) n. posterior al antebraţuluib) ramura terminală a r. profunde a n. radialc) a. interosoasă posterioară şi două vene omonimed) a. radialăe) a. posterioară a antebraţului

19. Stratul celular din regiunea posterioară a antebraţului comunică cu spaţiul Paron-Pirogov:a) pe traectul ţesutului perivascular al arterelor interosoaseb) prin canalul supinatorc) prin orificiile în membrana interosoasăd) prin şanţul ulnare) prin şanţul radial

20. Spaţiul celular adipos din regiunea posterioară a antebraţului se află:a) între stratul superficial şi profund de muşchib) între stratul profund de muşchi şi membrana interosoasăc) deasupra stratului superficiald) între muşchii superficialie) în această regiune spaţiu celular adipos intermuscular nu există

21. Şanţul median în treimea distală a antebrațului este delimitat de:a) tendonul m. flexor carpi radialisb) m. flexor carpi ulnarisc) tendonul m. palmaris longusd) m. flexor digitorum profunduse) m. pronator teres

22. Fasciculul neurovascular interosos anterior din regiunea antebraţului reprezintă ramuri a:a) n. medianb) n. ulnarc) a şi v. ulnared) a. şi v. radialee) n. radial

23. Stratul trei de muşchi din regiunea anterioară a antebraţului este format din:a) m. flexor pollicis longusb) m. flexor digitorum profundusc) m. flexor digitorum superficialisd) m. pronator terese) m. pronator quadratus

24. Care din următoarele afirmații referitore la topografia n. median în treimea proximală a antebrațului este corectă:a) trece pe sub mușchiul pronator teresb) trece pe sub mușchiul supinatorc) trece printre capetele m. pronator teresd) trece pe sub m. flexor digitorum superficialise) trece între mm. flexor digitorum superficialis și profundus

25. Care din următoarele afirmații referitore la topografia n. ulnar în treimea proximală a antebrațului sunt corecte:a) la hotar cu treimea medie se dispune în canalul ulnar al antebrațuluib) în limitele treimii proximale trece pe sub mușchiul flexor carpal ulnar

c) trece prin m. flexor carpal ulnard) trece printre m. flexor carpal ulnar și m. pronator terese) trece pe sub mușchiul pronator teres

26. Care din următoarele afirmații referitore la topografia a. ulnare în treimea proximală a antebrațului sunt corecte:a) de la locul bifurcației trece pe sub m. pronator teresb) de la locul bifurcației trece pe sub mușchiul flexor carpal ulnarc) trece pe sub m. flexor superficial al degetelord) trece pe sub m. flexor profund al degetelore) trece printre mm. flexor superficial și profund al degetelor

27. Care dintre următoarele afirmații descriu topografia pachetului neurovascular radial în regiunea antebrațului:a) în treimea proximală a antebrațului se localizează între m. pronator teres și m. brahioradialb) în treimea medie și distală se localizează între m. flexor carpal radial și m. brahioradialc) ramura superficială a n. radial este dispusă mai lateral față de arterăd) ramura superficială a n. radial este dispusă mai medial față de arterăe) n. radial este dispus mai lateral față de arteră

28. Pachetul neurovascular ulnar în limitele antebrațului are următoarea topografie:a) pachetul neorovascular ulnar propriu zis este prezent în toate cele trei treimi ale antebrațului b) pachetul neurovascular ulnar propriu zis este prezent doar în treimea medie și distală a antebrațuluic) nervul ulnar este dispus mai lateral față de artera ulnarăd) nervul ulnar este dispus mai medial față de artera ulnarăe) nervul ulnar în limitele treimii proximale a antebrațului trece pe sub m. flexor carpal ulnar

29. Între tendoanele căror mușchi se afla n. median în treimea inferioară a antebrațuluia) între pronator teresb) între m. flexor carpi radialisc) între m. palmaris longusd) între m. flexor carpi ulunarise) între flexor digitorum superficialis

30. La pacientul B. în treimea inferioară a antebratului pe partea anterioara se vizualizeaza o plagă tăiată. La examinare se determină, lipsa flexiei a degetelor 1, 2 și 3, pierderea sensibilitații cutanate în regiunea palmară a degetelor 1, 2, 3, care nerv este lezat?a) a fost lezat nervul medianb) a fost lezat nervul ulunarc) a fost lezată ramura superficială a nervului radiald) a fost lezată ramura profundă a nervului radiale) a fost lezat nervul cutanat lateral al antebratului

31. Între capetele cărui mușchi trece nervul median în treimea superioară a antebrațului?\a) m. brahioradialb) m. flexor carpi ulunarisc) m. flexori carpi radialisd) m. pronator terese) m. palmar lung

32. Ce mușchi acoperă pachetul neuro-vacular anterior interosos în treimea inferioară a antebrațului?a) m. pronator rotunb) m. pronator patratc) flexorul profund al degetelord) flexorul carpi ulunarise) flexorul carpi radialis

33. Enumerați care elemente intra în componența fascicolului neuro-vascular interosos anterior al antebratului?a) nervul medianb) artera radialăc) artera anterioară interosoasăd) nervul interosos anteriore) vena interosoasă poserioară

34. Pentru apreciera pulsului în treimea inferioară a antebrațului artera radială este cea mai optimală, cărui fapt se datorează aceasta?a) localizarea arterei imediată sub fascia proprie a antebrațului

b) localizarea arterei pe suprafața externă a osului radialc) diametrului mare al arterei radialed) lipsa colateralelor arteriale și a nervilore) localizarea arterei în spațiul celular subcutanat

35. Pielea suprafeței laterale a antebraului este inervată de nervul cutanat lateral, care este originea acestui nerv?a) din nervul muculo-cutanatb) din nervul medianc) din nervul radiald) din fascicolului lateral al plexului brahiale) din fascicolul medial al plexului brahial

Regiunea mâinii1. În ţesutul subcutanat al regiunii carpiene sînt situate următoarele formaţiuni:a) v. cefalica şi bazilicab) v. intermediană cubitalăc) n. cutaneus antebrahii medialisd) n. radialise) n. cutaneus antebrahii lateralis

2. Canalul carpal conţine următoarele formaţiuni anatomice:a) n. ulnarb) ramura superficială a n. radialc) tendoanele mm. flexor superficial şi profund al degetelord) tendonul m. flexor lung al policeluie) n. median

3. Canalul carpiulnar (Guyon) conţine următoarele formaţiuni anatomice:a) tendonul m. flexor carpi ulnarb) artera și vena ulnarăc) nervul ulnard) tendonul m. flexor al degetului mice) tendonul m. palmar lung

4. Sintopia elementelor anatomice în canalul carpiulnar (Guyon) este următoarea:a) artera este situată medial de nervb) nervul este situat superficialc) artera este situată superficial şi laterald) nervul este situat medial şi profund de arterăe) vena este situată medial de nerv

5. Canalul carpiradial conţine următoarele formaţiuni anatomice:a) artera şi vena radialăb) nervul radialc) tendonul m. flexor carpi radiald) nervul mediane) ramura superficială a n. radial

6. Sindromul de compresie a n. median în regiunea carpiană este determinat de:a) localizarea nervului între structuri fibroase dense care au un grad scăzut de elasticitateb) localizarea a. comitans a n. median c) localizarea limitrofă a osului pisiformd) îngroşarea lig. carpal volare) grosimea n. median

7. În ţesutul subcutanat al regiunii posterioare carpiene sînt situate următoarele formaţiuni:a) v. cefalica şi v. bazilicab) tendoanele extensorilorc) n. cutaneus antebrahii lateralis şi medialisd) n. cutaneus antebrahii posteriore) r. superficialis n. radialis, r. dorsalis n. ulnaris

8. Articulaţia radiocarpiană este formată din:a) osul radialb) osul trapezoid

c) osul ulnar cu discul articulard) oasele carpului, rândul proximale) osul pisiform

9. Din rîndul proximal al carpului fac parte urmatoarele oase:a) scafoidulb) semilunarulc) tricvetruld) trapezule) pisiformul

10. Aponeuroza palmară este reprezentată de:a) prelungirea tendonului m. palmaris brevisb) prelungirea tendonului m. palmaris longusc) îngroșarea fasciei superficialed) confluierea tendoanelor flexorilore) o placă triunghiulară de ţesut conjunctiv dens, groasă şi solidă

11. Arcada arterială palmară superficială se proiectează:a) pe plica palmără transversală proximalăb) în mijlocul oaselor metacarpienec) plica palmară transversală distalăd) plica metacarpofalangianăe) plica palmară longitudinală

12. Arcada arterială palmară profundă:a) este situată mai proximal de cea superficialăb) este situată mai distal de cea superficialăc) la acelaşi nivel ce cea superficialăd) este situată în loja tenarăe) este situată în loja mezotenară

13. În loja mezotenară sunt localizate următoarele formaţiuni anatomice:a) tendoanele mm. flexori superficial şi profund al degetelorb) nn. digitali palmari comuni, arcada palmară arterială superficialăc) tendonul m flexor policis longusd) spaţiul celular subaponeurotic şi spaţiul celular subtendinose) mm. lumbricali

14. Indicaţi căile posibile de răspândire a puroiului din spaţiul subaponeurotic a lojei mezotenare a mâinii:a) pe traiectul pachetelor neurovasale digitale în ţesutul subcutanat al degetelorb) pe traiectul rr. profunde a n. ulnar şi a. ulnare din spaţiul celular subtendinosc) prin canalul carpal pe antebraţ în spaţiul Paron-Pirogovd) pe traiectul mm. lumbricali în regiunea dorsală a degetelore) pe traiectul arcadei palmare profunde în regiunea dorsală a mâinii

15. Bursa sinovială ulnară include în sine tendoanele următorilor muşchi:a) flexor superficial al degetelorb) flexor carpi radialc) flexor profund al degetelord) flexor lung al policeluie) flexor carpi ulnar

16. Ramura motorie a nervului median inervează următorii muşchi a eminenţii tenare:a) m. adductor policisb) m. flexor policis brevis (capul profund)c) m. abductor policis brevisd) m. oponens policise) m. flexor policis brevis (capul superficial)

17. Ramura profundă a nervului ulnar inervează următorii muşchi:a) m. palmaris brevisb) mm. interosseic) m. adductor policisd) m. flexor policis brevis (capul profund)

e) m. flexor policis brevis (capul superficial)

18. Ce ramuri inervează partea palmară a degetelor?a) n. ulnaris, ramus superficialis – degetul 5 şi 4 partea ulnarăb) n. median degetele – 1, 2, 3 şi 4, partea radialăc) n. radial – degetele 1, 2, 3 şi 4 partea radialăd) n. radial – degetul 1, median – 2, 3, 4 şi ulnar – 5e) toate răspunsurile sînt greşite

19. Partea dorsală a degetelor este inervată în felul următor:a) r. superficialis n. radialis – 2,5 degete din partea radialăb) n. median, degetele 1, 2, 3 şi 4 din partea radialăc) r. dorsalis n. ulnaris – 2,5 degete din partea ulnarăd) n. radialis degetul 5 şi 4 din partea radialăe) n. median degetul 3, 4

20. Arcada palmară superficială este formată de:a) a. radială şi ramura profundă a a. ulnareb) a. ulnară şi ramura profundă a a. radialec) aa. metacarpiened) aa. digitalee) anastomoza dintre a. ulnară şi r. superficială a a. radiale

21. Limitele lojei mezotenare sînt:a) ligamentele flexorilorb) aponeuroza palmarăc) septurile intermusculare lateral şi mediald) spaţiul subligamentare) fascia profundă interosoasă

22. Procesele purulente ale burselor sinoviale din regiunea palmară se pot propaga:a) dintr-o bursă în altab) loja hipotenarăc) spaţiile celulare ale mezotenaruluid) spaţiul Paron-Pirogove) articulaţia radiocarpiană

23. Panariţiile periunghial si subunghial ale degetelor mâinii se referă la panariţiile:a) cutanateb) subcutanatec) unghialed) pandactilităe) tendineale

24. Canalele osteofibroase pe degete sînt formate din:a) periostul falangelorb) fascia palmară a degetelorc) foiţa parietală a tecii sinovialed) foiţa viscerală a teci sinovialee) ligamentele flexorilor

25. Tendonul m. flexor profund al degetelor se inseră pe:a) baza falandei mediib) baza falangei distalec) tuberozitatea falangei distaled) mijlocul falangei mediie) de marginea proximală a unghiei

26. Picioruşele tendonului m. flexor superficial al degetelor se inseră pe:a) baza falangei mediib) baza falangei distalec) tuberozitatea falangei distaled) mijlocul falangei mediie) nici un răspuns nu este corect

27. Tecile sinoviale a flexorilor pe degete sînt formate din următoarele componente:a) canalul fibrosb) peritenonc) periostul falangelord) epitenone) mezotenon

28. Interlinia articulară a articulaţiei metacarpofalangiene se proiectează la distanţa de cîţi mm distal de proeminenţa capului osului metacarpian?a) 10 – 12 mmb) 8 – 10 mmc) 6 – 8 mmd) 4 – 6 mme) 2 – 4 mm

29. Interlinia articulară a articulaţiei interfalangee proximale se proiectează la distanţa de cîţi mm distal de eminenţa capului falangei proximale?a) 10 – 12 mmb) 8 – 10 mmc) 6 – 8 mmd) 4 – 6 mme) 2 – 4 mm

30. Interlinia articulară a articulaţiei interfalangee distale se proiectează la distanţa de cîţi mm distal de eminenţa capului falangei medii?a) 2 – 4 mmb) 4 – 6 mmc) 6 – 8 mmd) 8 – 10 mme) 10 – 12 mm

31. La medic se adresează un pacient după un traumatism al mâinii drepte. În timpul examinării se determină edem şi dureri la palpaţie în tabachiera anatomică. Se presupune fractura unui os. Care poate fi el?a) osul trapezb) osul scafoidc) osul trapezoidd) osul semilunare) osul pisiform

32. La un pacient cu tendosinovită a degetului II, la a 4-a zi de la începutul bolii este apreciată necroza tendonului m. flexor profund al degetelor. Care este cauza posibilă a necrosei tendonului?a) comprimarea arterelor digitaleb) comprimarea mezotenonului de către lichidul acumulat în teaca sinovialăc) comprimarea tendonuluid) comprimarea muşchilor digitalie) comprimarea nervilor digitali

33. Puroiul din teaca sinovială în tendosinovita degetului V a mâinii se poate răspîndi în:a) spaţiul celular subcutanat falanga distalăb) spaţiul celular Paron-Pirogov din loja mezotenară prin canalul carpalc) loja mezotenarăd) regiunea dorsală a mînii pe traiectul muşchilor lumbricalie) regiunea dorsală a antebraţului

34. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) subcutanatb) periunghialc) ososd) subunghiale) tendineal

35. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) cutanatb) articularc) subepidermicd) tendineale) subcutanat

36. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) cutano-subcutanat în butonieră b) periunghialc) tendineald) subunghiale) subcutanat

37. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) cutanatb) periunghialc) subcutanatd) subunghiale) tendineal

38. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) subcutanatb) pandactilităc) ososd) subunghiale) tendineal

39. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) cutanatb) periunghialc) ososd) subunghiale) tendineal

40. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) cutanatb) periunghialc) ososd) subunghiale) subcutanat

41. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) cutanatb) periunghialc) subcutanatd) subunghiale) tendineal

42. Pe desen este reprezentat panariţiul:

a) subperiostalb) articularc) ososd) subunghiale) subcutanat

43. In cazul tendo-vaginitelor și tendo-bursitelor degetului I al mîinii procesul purulent poate să se răspândească:a) pe întregul traiect al primului degetb) pe suprafața palmară a regiunii metacarpienec) în treimea inferioară a regiunii anterioare a antebratuluid) în teaca mușchiului extensor carpi ulnarise) în teaca sinovială a degetului V

44. Spațiul celular subaponeurotic al regiunii metacarpiene se află între:a) între piele și aponeuroza palmarăb) între aponeuroza palmară și flexor superficial al degetelorc) între flexor profund și superficial al degetelord) între flexor profund al degetelor și fascia palmară profundăe) între fascia palmară profundă și mușchii palmari interosoși

45. Spațiul celular subaponeurotic din loja mediana a mîinii contine următoarele formațiuni anatomice:a) arterele digitale comune și nervii digitali comunib) ramurile musculare ale nervului medianc) arcul pamar superficiald) ramurile musculare ale nervului ulnare) țesut celular lax

46. Spațiul celular subtendinos al lojei mediane a mîinii comunică cu spațiul celular Pirogov-Paron prin:a) orificiile comisuraleb) canalele mușchilor lumbricalic) mușchiii interosoșid) tendoanele flexorilor lungi ai degetelore) prin arterele radiale și ulunare

47. Loja fascială a degetului I al mîinii comunică cu spațiul celular Pirogov-Paron prin:a) m. extensor digitorum longusb) m. abductor policis longusc) m. abductor policis brevisd) m. flexor policis brevise) m. flexor policis longus

E x t r e m i t a t e a i n f e r i o a r ă

Regiunea fesieră1. Proiecţia a. glutea superioră este:a) cadranul superior al regiunii fesiereb) mijlocul regiunii fesierec) pe linia ce uneşte spina iliacă posterior-superior cu trohanterul mare, punctul dintre treimea superioară şi medied) mijlocul liniei ce uneşte spina iliacă posterior-superior cu tuberozitatea isciatică

e) nici un răspuns nu este corect

2. Proiecţia a. glutea inferior este:a) pe linia ce uneşte spina iliacă posterior-superior cu trohanterul mare, punctul dintre treimea superioară şi medieb) mai inferior şi mai extern de mijlocul liniei ce uneşte spina iliacă posterior superior cu tuberozitatea isciaticăc) regiunea tuberozităţii isciaticed) linia externă a sacruluie) cadranul superior-interior

3. Proiecţia nervului sciatic este o linie care uneşte:a) punctul ce se află la mijlocul distanţei dintre tuberozitatea ischiadică şi apexul trohanterului mareb) mijlocul fosei popliteac) tuberozitatea ischiadicăd) 1/3 medie a plicei fesieree) orificiul suprapiriform

4. Ce muşchi nu face parte din stratul mediu al regiunii fesiere?a) m. fesier mediub) m. piriformc) m. obturator internd) m. obturator externe) m. pătrat al femurului

5. Ce muşchi fac parte din stratul profund al regiunii fesiere?a) mm. gemenib) m. obturator internc) m. obturator externd) m. fesier mice) m. piriform

6. Spaţiul celular de sub m. fesier mare comunică cu:a) cavitatea bazinului micb) fosa ischiorectalăc) loja posterioară a coapseid) partea anterioară a coapseie) loja anterioară a coapsei

7. Spaţiul celular din regiunea fesieră comunică cu cavitatea bazinului mic prin intermediul:a) orificiului sciatic minorb) orificiului suprapiriformc) partea proximală a ligamentului m. fesier mared) orificiului infrapiriforme) toate răspunsurile sînt corecte

8. Prin orificiul suprapiriform trec următoarele formaţiuni:a) a şi v. glutea superiorb) n. gluteu superiorc) n. sciaticd) a. glutea inferiore) n. pudent extern

9. Prin orificiul infrapiriform trec următoarele formaţiuni anatomice:a) a., v., n. gluteu inferiorb) n. sciatic, n. cutanat femural posteriorc) n. cutanat femural laterald) a., v. pudenda interna, n. pudende) pachetul vasculo-nervos pudent extern

10. Orificiul sciatic mare este delimitat de următoarele formațiuni:a) lig. sacrotuberalb) lig. sacrospinalc) incizura ischiadică micăd) incizura ischiadică maree) sacrul

11. Orificiul ishiadic mic este delimitat de:a) incisura ischiadica mareb) lig. sacrospinalc) lig. sacrotuberald) incizura ischiadică micăe) sacrul

12. N. gluteu superior iese din pelvis prin:a) foramenul ischiadic mareb) foramenul ischiadic micc) foramenul obturatord) foramenul suprapiriforme) foramenul infrapiriform

13. Canalul Alcock conţine?a) a. v. n. obturatorb) a. v. n. pudendc) a., v. pudendă internăd) n. pudende) a., v., n. glutee inferioare

14. Care muşchi din cei enumăraţi mai jos se inseră pe trohanterul mare a osului femural?a) m. piriformb) m. gluteu marec) m. gluteu micd) m. patrat femurale) m. iliopsoas

15. M. piriform îşi are originea de pe următoarea formaţiune?a) spina iliacă superioară posterioarăb) aripa osului iliacc) osul coccisd) faţa anterioară a osului sacrue) spina iliacă anterioară superioară

16. Care este sintopia nervului sciatic în orificiul infrapiriform?a) mai lateral de toate formaţiunileb) mai medial de toate formaţiunilec) între pachetul neurovacular pudent şi fesier inferiord) mai medial de a. glutea inferiore) în general trece prin orificiul suprapiriform

17. Unde ajunge a., v. pudentă internă şi n. pudent din regiunea fesieră?a) spaţiul parietal al pelvisuluib) loja posterioară a femuruluic) fosa ischiorectalăd) partea anterioară a femuruluie) spaţiul retrorectal al pelvisului

18. Care dintre următoarele formațiuni sunt corecte referitor la topografia pachetului neurovascular pudent intern:a) părăsește bazinul prin orificiul suprapiriformb) iese din bazin prin orificiul infrapiriformc) este situat mai medial în raport cu celelalte formațiunid) înconjoară ligamentul sacrospinal și pătrunde înapoi în bazin prin orificiul ischiadic mice) se situiază în duplicatura membranei obturatorii (canalul Alcock) și pătrunde în fosa ischeorectală

19. Pe traiectul căror formațiuni comunică spațiul de țesut celular adipos al regiunii gluteale cu spațiul lojei mediale a coapsei?a) pe traiectul anastomozei dintre artera gluteală superioară și artera obturatorieb) pe traiectul anastomozei dintre artera gluteală inferioară și artera obturatoriec) pe traiectul anastomozei dintre artera gluteală superioară și artera circumflexă femurală medialăd) pe traiectul anastomozei dintre artera gluteală superioară și artera circumflexă femurală lateralăe) pe traiectul anastomozei dintre artera gluteală superioară și artera pudentă internă

20. Care din urmatoarele limite se refera la regiunea fesiera?

a) linia mediana a sacrului si a coccisuluib) ligamentul inghinalc) linia ce uneste simfiza pubiana cu condilul medial al femuruluid) plica fesierae) linia ce uneste simfiza pubiana cu spina iliaca antero-superioara

21. Orificul sciatic mare în regiunea gluteala este traversat de urmatorul muschi:a) m. iliopsoasb) m. obturator internc) m. obturator externd) m. piriforme) m. gluteu medial

22. Spatiul celular superficial gluteal se localizeaza între:a) între foița superficială și profundă a fasciei glutealeb) între piele și foita superficială a fasciei glutealec) între m. gluteus maximus și foița superficială a fasciei propriid) între m. gluteus maximus și foița profundă a fasciei propriie) între m. gluteus maximus și m. piriform

23. Către muschiul fesier mijlociu aderă din inferior următorul muschi:a) muschiul obturator externb) muschiul piriformc) muschiul obturator internd) muschiul patrat lombare) muschiul gemelus

24. Prin orificiul suprapiriform în regiunea fesieră trec urmatoarele formatiuni anatomice în afară de:a) țesut cellular adiposb) nervul sciaticc) nervul femurald) venele fesiere inferioaree) artera pudenta internă

25. Cea mai mediala formațiune anatomica care părăsește orificiului infrapiriform:a) nervul pudendb) nervul gluteal superiorc) nervul gluteal inferiord) nervul sciatice) nervul cutaneus femoris posterior

26. Spațiul celular profund gluteal se localizează între urmatorii mușchi:a) intre m. fesieri mare și micb) intre m. piriform și m. obturator internc) intre m. obturator intern și externd) intre m. obturator inter și m. patrat lombare) nici una din variantele sus numite

27. Spațiul celular gluteal superficial comunică cu loja posterioară a coapsei pe traiectul:a) arterei obturatoriib) nervului sciaticc) nervului femurald) arterei gluteale superioaree) nervului pudend

28. Spațiul celular gluteal superficial comunica cu loja mușchilor abductori ai coapsei pe traiectul:a) nervului sciaticb) tendonului m. obturator internc) tendonului m. obturator externd) nervului femorale) arterei și venei obturatorie

29. Spațiul celular gluteal superficial comunică cu spațiul celular parietal al bazinului mic pe traiectul:a) nervului sciaticb) vaselor obturatorii

c) muschiului iliopsoasd) muschiului piriforme) canalului femural

30. Spațiul celular gluteal superficial comunică cu fosa ischiorectala pe traiectul:a) vaselor pudenteb) nervului sciaticc) vaselor obturatoriid) venei femuralee) lacunei musculare

31. Flegmonul profund al regiunii gluteale de cele mai dese ori se situează:a) între muschii gluteali mare, mediu si micb) între piele și fascia superficialăc) între mușchii gluteali mare si mediud) între fascia superficiala și cea propriee) între foita superficiala și profundă a fasciei proprii

Articulaţia coxofemurală1. Care sînt ligamentele interne ale articulaţiei femurale?a) lig. iliofemoralb) lig. pubofemoralc) lig. ischiofemorald) lig. capitis femorise) zona orbiculară

2. Care sunt locurile slabe ale capsulei articulaţiei coxofemurale?a) capsula articulaţiei coxofemurale nu are locuri slabeb) colecţiile purulente se pot propaga prin orice zonă a capsulei articularec) anterior între ligamentele pubofemural şi iliofemurald) posteroinferior sub marginea inferioară a ligamentului ischiofemurale) partea laterală a articulației coxofemurale

3. Colecţia purulentă din articulaţia coxofemurală se poate propaga anterior prin ligamentele pubofemural şi iliofemural în următoarele direcţii?a) teaca fascială a m. iliopsoasb) bursa iliopectinealăc) regiunea fesierăd) regiunea medială a coapseie) regiunea antero-laterală a abdomenului

4. Vascularizarea articulaţiei coxofemurale este asigurată de următoarele artere?a) a. pudendă internăb) r. ascendentă a a. circumlexe laterală a femuruluic) r. acetabulară a a. obturatoriid) a. glutee inferioarăe) a. circumfelxă medială a femurului

5. Reţeaua arterială (colateralele arteriale) a regiunii articulaţiei şoldului este formată de următoarele anastomoze arteriale:a) a. fesieră superioară cu r. ascendentă a a. circumflexe femurală lateralăb) a. fesieră inferioară cu r. ascendentă a. circumflexă femurală lateralăc) a. fesieră superioară cu a. obturatoried) a. obturatorie cu a. circumflexă femurală lateralăe) a. obturatoria cu a. circumflexă femurală medială

6. In cazul afectării purulente a articulației coxo-femurale exudatul se răspîndește în regiunea gluteală pe traiectul:a) mușchiului gluteal mediub) nervului sciaticc) mușchiului iliopsoasd) mușchiului obturator externe) canalului obturator

7. În cazul afectării purulente a articulatiei coxo-femurale exudatul se raspândește în cavitatea bazinului mic pe traiectul:

a) muschiului obturator externb) canalului femuralc) arterei femuraled) lacunei muscularee) muschiului obturator intern

Regiunea antero-medială a coapsei1. Prin lacuna musculară trece:a) ramura femurală a nervului genitofemuralb) a. v. femurală la 5 cm inferior de lig. inghinalc) m. iliopsoasd) n. femurale) n. cutanat lateral al coapsei

2. Prin lacuna vasculară trece:a) n. cutanat lateral al coapsei inferior și medial cu 1,5 de spina iliacă anterioară superioarăb) m. iliopsoas - lateralc) n. femural lateral de arterăd) a. şi v. femuralăe) ramura femurală a nervului genitofemural

3. Inelul femoral profund se proiectează:a) în treimea medială a ligamentului inghinalb) în treimea externă a ligamentului inghinalc) în mijlocul ligamentului inghinald) lateral de vena femuralăe) medial de vena femurală

4. Proiecţia a. femurale este linia ce uneşte următoarele puncte:a) mijlocul ligamentului inghinalb) epicondilul medial al osului femuralc) extremitatea proximală a rotuleid) spina iliacă anterioară-superioarăe) extremitatea distală a rotulei

5. Nervul femural se proiectează:a) lateral de artera femurală cu 1 – 2cmb) interior de artera femurală cu 1 – 2cmc) posterior de artera femurală cu 1 – 2cmd) anterior de artera femurală cu 1 – 2cme) între artera femurală şi vena femurală

6. Limitele triunghiului femural (Scarpe) sunt:a) ligamentul inghinalb) m. adductor lungc) m. vast laterald) m. croitore) m. gracilis

7. Planşeul triunghiului femural este o reprezentat de:a) m. iliopsoasb) m. vast lateralc) m. adductor lungd) m. pectineue) m. gracillis

8. Ramurile superficiale ale a. femurale sunt:a) a. pudendă internăb) a. epigastrica inferioarăc) a. pudendă externăd) a circumflexă iliacă superficialăe) a. epigastrică superficială

9. În ţesutul subcutanat a regiunii femurale sînt următorii nervi:a) n. genitofemural (ramura femurală)

b) n. cutanat femural lateralc) n. femural, rr. cutanate anterioared) n. obturator, rr. cutanatee) n. pudent

10. În treimea proximală a coapsei loja anterioară conţine următoarele formaţiuni anatomice:a) m. croitorb) a.,v., n. femural, m. tensor fascia latăc) m. adductor lungd) m. cvadriceps femurale) m. articulaţiei genunchiului

11. Identificaţi formaţiunile anatomice localizate în loja medială a coapsei:a) m. adductor scurt, m. pectineub) m. adductor lungc) m. adductor mared) m. gracilise) m. sartorius

12. Care afirmaţii, din cele enumerate mai jos sînt corecte?a) fascia lata formează tractus iliotibialisb) fascia lata formează septul intermuscular lateral şi medialc) are 2 foiţe în triunghiul femurald) vasele femurale sunt situate sub foiţa profundă a fasciei latae) lamina cribrosa este partea componentă a fasciei lata

13. Care din afirmaţiile unumerate mai jos sunt corecte?a) marginea falciformă este situată deasupra m. sartoriusb) marginea falciformă este situată deasupra nervului femuralc) fascia cribroasă este situată deasupra venei femuraled) fascia cribroasă este situată sub artera femuralăe) marginea falciformă şi fascia cribroasă sunt o porţiune a foiţei superficiale a fasciei lata

14. Spaţiul celular din triunghiul femural (Scarp) comunică cu:a) spaţiul retroperitoneal şi subperitoneal prin lacuna vasorum şi musculorumb) ţesutul subcutanat adipos al femurului prin lamina cribrosac) canalul adductor pe parcursul fascicolului neurovascular femurald) loja fascială medială a coapsei pe parcursul arterei circumflexă femurală medialăe) canalul femural pe parcursul v. femurale

15. Limitele inelului femural profund sunt:a) ligamentul inghinalb) ligamentul pectinealc) ligamentul lacunard) arcul iliopectineale) teaca venei femurale

16. Limitele inelului femural superficial:a) margina medial a m. sartoriusb) margina falciformă, cornul superior şi inferiorc) nervul femurald) teaca arterei femuralee) nici un răspuns nu este corect

17. Canalul femural are următoarele laturi:a) lamela superficială a fasciei lata, cornul superior – din anteriorb) teaca arterei femuralec) vena femurală – laterald) foiţa profundă a fasciei lata – posteriore) fascia transversa

18. Prin canalul femural trec următoarele formaţiuni anatomice:a) artera femuralăb) herniile femuralec) n. femural

d) vena femuralăe) n. safen

19. Conţinutul canalului femural este:a) v. și a. femurală și n. femuralb) v. safena mare și n. genitofemuralc) sacul herniald) ţesut conjunctiv lax și ganglionul limfatic lacunare) ganglioni limfatici inghinali superficiali

20. Vasul principal ce formează „corona mortis" este:a) a. și v. pudendă externăb) a. și v. femuralăc) a. obturatorie din a. epigastrică inferioarăd) a. și v. epigastrică inferiore) a. și v. obturatorie din a. iliaca interna

21. Canalul adductor se situiază între următoarele formațiuni anatomice:a) m. adductor magnusb) m. adductor longus et brevisc) vastus medialisd) mm. gracilis et semimembranosuse) lamina vastoadductoria

22. Citiţi atent şi observaţi care dintre următoarele afirmații sunt incorecte:a) prin orificiul superior al canalului Hunter trec vasele femurale şi n. safenb) prin orificiul anterior al canalului Hunter trec n. safen şi a. şi v. genus descendensc) prin orificiul inferior al canalului Hunter trec vasele sangvine femurale şi n. femurald) prin orificiul inferior al canalului Hunter vasele sangvine femurale trec în fosa popliteae) prin orificiul superior al canalului Hunter trec vasele sangvine femurale şi n. femural

23. Determinaţi care din afirmaţiile de mai jos este corectă?a) lacuna musculară este delimitată de cea vasculară prin arcul iliopectineub) margina falciformă delimitează hiatul safenc) a. epigastrică superficială participă la formarea “corona morţii”d) n. safen iese prin orificiul anterior al canalului Huntere) vena safena mare confluiază în vena femurală

24. Prin canalul adductor (Hunter) trec următoarele formaţiuni anatomice:a) artera femuralăb) sacul herniar prolabat în herniile femuralec) n. femural și ganglionul limfatic lacunard) vena femuralăe) n. safen

25. La fracturarea osului femural în treimea distală (epicondiloidală) fragmentul distal de obicei se deplasează:a) medial față de cel proximalb) lateral față de cel proximalc) posterior, sub acţiunea m. gastrocnemiusd) medial şi anterior sub acţiunea m. qvadriceps al femurului şi m. croitore) lateral şi anterior față de cel proximal

26. În fractura de col femural membrul pelvin ocupă următoarea poziţie:a) rotit ușor internb) rotit externc) semiflectat în articulaţia şoldului şi genunchiuluid) în abducţie ușoarăe) nu are o poziţie bine determinată

27. N. femural în treimea superioara a coapsei se localizează între umătoarele formațiuni anatomice:a) între m. iliacb) între m. iliopsoasc) între v. femuralăd) între a. femuralăe) între m. croitor

28. Linia Quenu reprezinta proiectia:a) arterei popliteeb) nervului sciaticc) venei femuraled) arterei femuralee) arterei femurale profunde

29. Vena femurală în raport cu artera femurală este situată în lacuna vasculara:a) posterior de arterăb) lateral de arterăc) anterior de arterăd) antero-lateral de arterăe) medial de arteră

30. Medial de vena femurala în limitele orificiului femoral profund se afla:a) artera femuralăb) nervul femuralc) artera obturatoried) țesut celular și ganglioni limfaticie) nervul genito-femural

31. Artera femurală în limitele triunghiului femural este acoperită din anterior de:a) lamina cribrossab) hiatus saphenusc) foița profundă a fasciei lated) foița superficială a fasciei latee) fascia superficială

32. Nervul femural în limitele lacunei musculare se află în:a) teaca m. croitorb) teaca m. drept femoralc) teaca m. iliopsoasd) teaca m. pectineale) teaca m. adductor brevis

33. In cazul ligaturării arterei femurale mai jos de plecarea a. femurale profunde, în vascularizarea colaterală participă:a) а. circumflexa femoris medialisb) ramus ascendens a. perforantesc) а. poplitead) а. circumflexa ilium profundae) toate variantele sus numite

Regiunea posterioară a coapsei1. Proiecţia n. sciatic corespunde liniei ce uneşte următoarele puncte:a) tuberozitatea osului ischiadicb) mijlocul fosei popliteec) mijlocul distanţei între trohanterul mare şi tuberozitatea ischiadiculuid) marginea medială a capului fibuleie) marginea laterală a capului fibulei

2. Identificaţi formaţiunile anatomice localizate la nivelul treimei medii a regiunii posterioarăe a coapsei:a) m. gracilisb) m. semimembranos, m. semitendinosc) m. biceps femurald) n. sciatic, aa. perforante, r. descendentă a. circumflexă femorală lateralăe) mm. pectineu, adductor mare

3. N. sciatic în loja posterioară a coapsei se află:a) la nivelul plicii glutea – sub fascia latab) în treimea superioară – acoperit de capul lung a m. biceps femorisc) în treimea medie – posterior de adducror magnusd) treimea inferioară între biceps femoris şi semimembranose) treimea inferioară între mm.semimembranos şi semitentinos

4. Spaţiul celular adipos din regiunea posterioară a coapsei comunică direct cu:a) cu regiunea fesierăb) cu partea anterio-medială a membruluic) cu fosa poplitead) cu regiunea laterală a coapseie) toate răspunsurile sînt corecte

5. Rotaţia externă a gambei este determinată de către:a) m. biceps al femuruluib) mm. semimembranos, semitendinos, gracilis, croitor, popliteuc) m. vast mediald) porţiunea medială a ligamentului rotuliane) m. vast lateral

6. Rotaţia internă a gambei este determinată de către:a) m. biceps al femuruluib) mm. semimembranos, semitendinos, gracilis, croitor, popliteuc) m. vast mediald) porţiunea medială a ligamentului rotuliane) m. vast lateral

Regiunea genunchiului1. Bursele regiunii anterioare a genunchiului sunt următoarele:a) bursa prepatellaris subcutanea, subfascialis şi subtendineab) bursa infrapatelaris superficialisc) bursa infrapatelaris profundăd) bursa suprapatallarise) bursa poplitea

2. Ce formaţiuni consolidează fascia proprie a regiunii anterioare a genunchiului?a) retinaculum patellae medialeb) retinaculum patellae anteriorc) retinaculum patellae lateraled) ligamentul popliteu oblice) lig. patellae proprium

3. Care artere nu participă la formarea reţelei articulare patelare?a) a. genus descendensb) a. popliteea cu ramurile salec) a. recurrens tibialis anteriord) r. circumflexus fibulaee) a. peronea

4. Care sunt limitele fosei poplitea:a) tendonul m. biceps femuralb) mm. semimembranos şi semitendinosc) m. adductor magnusd) m. gastrocnemiuse) m. gracilis

5. Care sînt liniile de proiecţie a formaţiunilor din regiunea fosei popliteea?a) vasele poplitea şi n. tibial – o linie ce unește unghiul superior al fosei popliteea și trece prin mijlocul eib) vasele popliteea şi n. tibial – marginea medială a tendonului bicepsului femuralc) n. peroneu comun – marginea medială a tendonului bicepsului femurald) n. peroneu comun – marginea laterală a bicepsului femurale) n. peroneu comun – marginea medială a m. semimembranos

6. Ce formaţiuni se găsesc în stratul subcutanat al fosei popliteea?a) v. safena parvab) n cutaneus femoris posteriorc) n. tibial et v. safena magnad) a. poplitea et n. safenuse) n. peroneu comun

7. Sintopia fasciculului neurovascular popliteal din posterior spre anterior:

a) n. tibial , v. poplitea, a. popliteab) a. poplitea, n. sciatic, v. popliteac) n. sciatic, a. poplitea, v. poplitead) v. poplitea, n. sciatic, a. popliteae) nici un răspuns corect

8. Care din afirmaţiile de mai jos este corectă?a) a. poplitee este situată lateral de v. popliteeb) v. poplitea este situată lateral de n. tibialc) a. poplitea este situată medial şi mai profund de v. poplitea şi n. tibiald) a. poplitea este situată lateral de n. peronier comune) toate sunt incorecte

9. N. sural este?a) prelungire a n. safenb) prelungire a n. femuralc) prelungire a n. cutanat surae lateralisd) prelungire a n. cutanat surae medialise) toate răspunsurile sînt corecte

10. Ramurile a. poplitea în fosa poplitea sînt:a) a. tibialis anteriorb) a. tibialis posteriorc) aa. genus superiores lateralis şi medialisd) a. genus mediae) aa. genus inferiores mediales şi laterales

11. Abordul chirurgical asupra a. poplitee este mai convenabil de efectuat prin acces:a) abord posterior popliteanb) abord medial, prin fosa Jobertc) abord laterald) abord transarticulare) abord transligamentar

12. Fosa Jober este delimitată de următoarele formațiuni:a) condilul medial al femurului şi capul medial al m. gastrocnemianb) 1/3 distală a m. gracilisc) tendoanele mm. aductor mare, semimembranos şi semitendinosd) 1/3 distală a m. croitore) 1/3 distală a m. popliteu

13. Căile de răspîndire a colecţiilor purulente din spaţiul celular al fosei popliteea poate fi spre:a) reguiunea anterioară a coapseib) loja laterală a gambeic) canalul obturator și canalul Alkokd) regiunea posterioară a coapseie) regiunea posterioară şi anterioară a gambei

Articulaţia genunchiului1. Articulaţia genunchiului este formată din?a) osul femuralb) osul fibulăc) osul tibiad) osul rotulăe) toate răspunsurile sînt corecte

2. Care din următoarele ligamente din regiunea articulaţiei genunchiului sînt extraarticulare?a) lig. cruciat anteriorb) lig. colateral fibularc) lig. colateral tibiald) lig. popliteu oblice) lig. cruciat posterior

3. Care ligamente fortifică porţiunea anterioară a articulaţiei genunchiului?a) lig. patelar

b) lig. colateral tibialc) lig. colateral fibulard) lig. cruciform anterior şi posteriore) retinaculul patelar medial şi lateral

4. O relaxare maximă a ligamentelor articulaţiei genunchiului se obţine în:a) flexia maximală a articulaţieib) extensia maximală a articulaţieic) semiflexied) rotaţie internăe) imposibil de obţinut o relaxare concomitentă a ligamentelor

5. Ligamentele intraarticulare ale articulaţiei genunchiului sînt:a) lig. cruciform anteriorb) lig. meniscofemoral posteriorc) lig. popliteu arcuatd) lig. cruciform posteriore) lig. transversum genus

6. Ligamentul popliteu oblic este prelungirea tendonului muşchiului:a) muşchiului semimembranosb) muşchiului semitentinosc) muşchiului sartoriusd) muşchiului gracilise) muşchiului adductor magnus

Regiunea gambei1. Proiecţia a. tibiale anterioare şi n. peroneu profund este linia ce uneşte:a) mijlocul distanţei între capul fibulei şi tuberozitatea tibieib) mijlocul distanţei bimaleolarec) maleola medialăd) tuberozitatea tibieie) capul superior al fibulei

2. Proiecţia a. tibiale posterioare şi n. tibial corespunde liniei ce uneşte:a) mijlocul distanţei dintre capul fibulei şi tuberozitatea tibieib) marginea medială a tibieic) mijlocul distanţei între tendonul Ahile şi maleola medialăd) 1cm posterior de marginea medială a tibieie) maleola medială

3. În stratul subcutanat al gambei sunt situate următoarele formaţiuni:a) v. safena parvab) n. cutanaţi surali c) v. tibială anterioarăd) v. safena magna şi n. safenuse) a. tibială anterior

4. La nivelul treimei proximale a gambei loja anterioară conţine următoarele formaţiuni anatomice:a) a., v. tibială anterioară şi n. peronier profundb) m. peronier scurt şi lungc) m. tibial anteriord) m. extensor lung al degetelore) n. peronier comun

5. Canalul musculoperonier superior este format din:a) m. peroneu lungb) colul fibuleic) m. peroneu scurtd) m. tibial anteriore) m. extensor halucis longus

6. Identificaţi formaţiunile anatomice localizate în treimea medie a lojei laterale a gambei a) m. peronier lungb) n. peronier superficial

c) m. peronier scurtd) a. și v. peronieree) n. peronier profund

7. Nervul peroneu profund are următoarea poziţie faţă de a. tibială anterioară:a) în treimea superioară – lateralb) în treimea superioară – medialc) în treimea medie – anteriord) în treimea medie – posteriore) treimea inferioară – medial

8. Sintopia pachetului vasculonervos al regiunii anterioare a gambei este:a) în treimea superioară – între m. tibialis anterior şi m. extensor digitorum longusb) în treimea superioară – între m. extensor digitorum longus şi m. extensor hallucis longusc) în treimea inferioară – între m. tibialis anterior şi m. extensor hallucis longusd) în treimea inferioară – între m. extensor digitorum longus şi m. extensor hallucis longuse) posterior de toţi muşchii

9. Între care muşchi se localizează n. peroneu profund în treimea inferioară a gambei?a) membrana interoseeb) muşchiul tibial anteriorc) muşchiul extensor lung al haluceluid) muşchiul exterior lung al degetelore) muşchiul peroneu lung

10. Traiectul n. peroneu superficial este:a) în treimea superioară şi medie trece printe fibrele m. peroneu lung, paralel cu septul intermuscular anteriorb) în limita treimei superioare şi medii trece printre fibrele m. peroneu scurtc) în treimea inferioară paralel cu septul intermuscular posteriord) printre fibrele m. tibial anteriore) în treimea inferioară se află în ţesutul subcutanat

11. Care sînt muşchii lojei superficiale din regiunea posterioară a gambei?a) muşchiul gastrocnemiusb) muşchiul tibial posteriorc) muşchiul soleusd) muşchiul flexor digitorum longuse) muşchiul plantaris

12. Muşchii lojei profunde din regiunea posterioară a gambei sînt:a) muşchiul flexor digitorum longusb) muşchiul flexor halucis longusc) muşchiul soleusd) muşchiul plantarise) muşchiul tibialis posterior

13. Tendonul calcanean Achilles se formează la unirea căror formaţiuni?a) tendonul muşchiului soleub) tendonul muşchiului tibial posteriorc) tendonul muşchiului gastrocnemiand) tendonul muşchiului plantare) tendonul muşchiului flexor hallucis longus

14. Limitele canalului cruropopliteu (Gruber) constituie următoarele formațiuni:a) membrana interosoasăb) muşchiul tibial posterior din anteriorc) muşchiul soleu din posteriord) muşchiul flexor halucis longus din lateral, m. flexor digitorum longus din mediale) muşchiul plantar din posterior

15. În canalul cruropopliteu (Gruber) sînt situate următoarele formaţiuni:a) a. şi v. tibială posterioarăb) a. şi v. tibială anterioarăc) n. tibiald) n. peroneu comun

e) vasele peroneale

16. Limitele canalului musculoperonier inferior:a) m. peroneu lungb) m. peroneu scurtc) m. tibial posteriord) m. flexor hallucis longuse) fibulă

17. În canalul musculoperonier inferior este situat:a) n. peroneu comunb) n. tibialc) a. tibială posterioarăd) a ţi v. peroneae) m. peroneu scurt

18. Identificaţi formaţiunile anatomice localizate la nivelul treimei medii a gambei în loja posterioară:a) m. peronier lungb) m. soleu, m. gastrocnemianc) m. flexor lung al degetelor, m. flexor lung al halucelui, a. v. tibială posterioară şi n. tibiald) m. tibial posterior, m. plantar lung, a., v. peronierăe) m. anconeu

19. Care din afirmaţiile enumerate mai jos sunt corecte?a) canalul musculoperonier superior este format de colul fibulei şi m. peronier lungb) canalul musculoperonier inferior este format de fibulă şi m. peronier scurtc) canalul musculoperonier inferior conţine a. v. şi n. peronierd) canalul musculoperonier superior conţine n. peronier comune) canalul musculoperonier inferior este limitat de fibulă şi m. peronier lung

20. Identificaţi afirmaţiile greşite:a) trunchiurile arteriale pot fi comprimate în treimea proximală a coapseib) pseudoartrozele treimea distală a tibiei sunt determinate de vascularizarea insuficientăc) sistemul venos profund şi superficial al gambei comunică prin venele comunicanted) vena safenă mică confluiază cu v. femurală în treimea distală a coapseie) n. sural este un nerv motor

21. A. tibială posterioară si n. tibial în treimea medie a gambei sunt localizate între muşchii:a) soleub) gastrocnemianc) tibial posteriord) flexorul lung al haluceluie) m. tibial anterior

22. Direcţia de fuzare a puroiului din canalul cruropopliteu:a) fosa popliteab) canalul maleolar medialc) loja anterioară a gambeid) loja laterală a gambeie) regiunea anterioară a genunchiului

23. Afectarea nervului tibial compromite:a) flexia dorsală a piciorului şi extensia degetelorb) flexia plantară a picioruluic) flexia degetelord) flexia dorsală a piciorului şi flexia degetelore) vascularizarea gambei

Regiunea articulaţiei talocrurale1. Ce structuri iau parte în formarea articulaţiei gleznei?a) osul tibialb) osul fibulac) osul astragalul (talus)d) osul calcaneue) osul navicularul

2. Ce formaţiuni sînt situate între fascia superficială şi proprie în regiunea articulaţiei talocrurale?a) v. safena magna şi n. safenus, anterior de maleola medialăb) v. safena parva şi n. suralis, posterior de maleola lateralăc) v. safena magna şi n. safenus, posterior de maleola lateralăd) n. peroneu superficial în partea anterioară a articulaţieie) v. safena parva şi n. suralis, anterior de maleola madială

3. Canalul maleolar medial este format din:a) retinaculum mm. flexorumb) partea medială a osului calcaneuc) retinaculum mm. extensorum superiusd) partea laterală a osului calcaneue) retinaculum mm. extensorum inferius

4. Canalul maleolar medial conţine următoarele formaţiuni anatomice:a) tendonul muşchilui tibial posteriorb) m. flexor lung al degetelor, m. flexor lung al haluceluic) tendonul achiled) a., v. tibiale posterioare şi n. tibiale) tendonul muşchiului soleu

5. Sintopia formaţiunilor anatomice din canalul maleolar medial începînd cu m. tibial posterior este:a) tendonul m. flexor digitorum longusb) cel mai posterior se află tendonul m. flexor halucis longusc) fasciculul neurovascular se găseşte între tendoanele mm. flexor digitorum şi halucis longusd) pachetul neurovascular se găseşte imidiat posterior de maleola medialăe) posterior de tendonul m. tibial posterior se află tendonul m. flexor halucis longus

6. Notaţi răspunsurile corecte:a) sub retinaculum peroneorum superius mm. peronei sînt situaţi în teacă osteofibroasă comunăb) la nivelul retinaculum peroneorum inferius mm. peronei au teacă osteofibroasă separatăc) mm. peronei pe tot traiectul au teacă osteofibroasă separatăd) mm. peronei pe tot traiectul au teacă ostofibroasă comunăe) nu există retinaculum peroneorum superior şi inferior, doar unul singur

7. În stratul subcutanat al regiunei maleolare laterale se găseşte:a) v. safena parvab) n. suralc) v. safena magnad) n. peroneu profunde) n. tibial

8. Ligamentele articulaţiei talocrurale sunt?a) lig. medial deltoidb) lig. calacaneofibularc) tendonul Ahiled) lig. talofibular anteriore) lig. talofibular posterior

Regiunea piciorului1. Proiecţia pachetului neurovascular dorsal al piciorului propriu-zis este linia trasată între:a) capul osului metatarsian Ib) capul osului metatarsian IIc) spaţiul interdigital IId) mijlocul distanţei bimaleolaree) spaţiul interdigital I

2. În ţesutul subcutanat al regiunii dorsale a piciorului se găsesc:a) reţeaua venoasă dorsalăb) a. dorsală a picioruluic) n. peroneu superficiald) n. sural şi safene) a. peronea

3. Sub fascia proprie a regiunii dorsale a piciorului sînt următoarele formaţiuni:a) m. extensor digitorum brevisb) m. extensor halucis brevisc) a. dorsală a piciorului şi n. peroneu profundd) m. tibial anteriore) n. peroneu superficial

4. Ramurile arterei dorsale a piciorului sînt:a) a. arcuatab) ramus plantaris profundusc) a. tarsea medialis et lateralisd) a. plantaris lateralise) a. plantaris medialis

5. Între care două formaţiuni este localizată a. dorsală a piciorului?a) tendonul m. tibial anteriorb) tendonul m. extensor lung al haluceluic) m. extensor scurt al haluceluid) m. extensor lung al degetelore) m. extensor scurt al degetelor

6. Nervul peroneu profund inervează:a) pielea spaţiului interdigital IVb) pielea spaţiului interdigital Ic) pielea regiunii maleolei medialed) m. extensor digitorum brevise) mm. flexori

7. Ce muşchi sînt situaţi în loja medie a plantei?a) m. flexor digitorum brevisb) m. quadratus plantaec) m. adductor halucisd) m. abductor halucise) mm. lumbricali

8. Ce formaţiuni anatomice sunt situate în loja medială a plantei?a) m. flexor halucis brevisb) m. abductor halucisc) tendonul m. flexor halucis longusd) tendonul m. flexor digitorum longuse) tendonul m. tibial posterior

9. În loja laterală a plantei sînt:a) m. abductor digiti minimib) m. flexor digitorum brevisc) m. flexor digiti minimid) m. quadratus plantaee) mm. lumbricali

10. Pereţii canalului plantar sunt:a) septurile intermusculare medial şi lateralb) liamentul plantare longumc) fascia profundă a planteid) fascia superficială a planteie) m. quadratus plantae

11. Conţinutul canalului plantar este:a) m. quadratus plantaeb) m. flexor halucis brevisc) tendoanele flexorilor lungi a halucelui şi degetelord) pachetele neurovasculare lateral şi mediale) m. flexor digitorum brevis

12. Limitele canalului calcaneu: a) osul calcaneu

b) m. abductor halucisc) m. adductor halucisd) m. quadratus plantaee) m. flexor halucis brevis

13 În canalul calcaneu este situat:a) fasciculul neurovascular medialb) tendonul m. flexor digitorum longusc) tendonul m. peroneu lungd) tendonul m. flexor halucis longuse) tendonul m. tibial posterior

14. Nervul plantar medial inervează următoarele formaţiuni:a) mm. degetului I şi flexor digitorum brevisb) m. adductor halucisc) 2 m. lumbricali medialid) 2 m. lumbricali lateralie) pielea degetelor I, II, III şi IV, partea internă

15. Formaţiunile inervate de nervul plantar lateral:a) mm. degetului 5, quadratus plantaeb) m. adductor halucisc) 2 mm. lumbricali laterali şi mm. interosoşid) pielea degetelui 5 şi 4, partea externăe) m. flexor dgitorum brevis

16. Pe partea dorsală a degetelor tendoanele extensorilor lungi se inseră în următorul mod:a) porţiunele laterale la bazele falangelor distaleb) porţiunile medie la bazele falangelor mediic) porţiunele laterale la bazele falangelor proximaled) porţiunele medii la bazele flangelor distalee) se inseră toate părţile la baza falangei distale

17. Notaţi afirmaţiile corecte: a) tendoanele flexorilor din regiunea degetelor piciorului sunt înglobate în canale osteofiboaseb) tendoanele flexorilor posedă teci sinovialec) tecile sinoviale ale flexorilor se încep la nivelul oaselor metatarsiened) tecile sinoviale se încep la nivelul osului calcaneue) tecile sinoviale ale flexorilor se termină la nivelul bazei falangei distale

18 Articulaţia Chopart este formată de:a) capul oaselor metatarsieneb) baza falangelor proximalec) osul cuboidd) astragal (talus) şi calcaneue) navicular

19. Articulaţia tarsometatarsiană Lisfranc este formată de:a) capul oaselor metatarsieneb) baza falangelor proximalec) cuboid şi cele trei oase cuneiformed) bazele oaselor metatarsienee) astragalul (talus) şi calcaneul

20. Care dintre următoarele afirmații referitor la propagarea purulențelor din loja medie a plantei sunt corecte:a) în loja posterioară a gambei prin canalul calcaneu și maleolar medialb) în loja medială a plantei pe traiectul tendonului m. flexor lung al haluceluic) în spațiile interdigitale pe traiectul mm. lumbricalid) în partea dorsală a piciorului pe traiectul a. plantare profundee) în loja laterală a plantei pe traiectul m. flexor scurt al degetelor

21. Care dintre următoarele afirmații referitoare la topografia porțiunii medie a plantei sunt corecte:a) mușchii sunt dispuși în trei straturib) mușchii sunt dispuși în patru straturic) sunt prezente două spații de țesut celular între 1-2 strat și 2-3 strat de mușchi

d) stratul trei de mușchi este reprezentat de m. adductor halucis și tendonul m. peroneu lunge) primul strat este reprezentat de către m. flexor scurt al degetelor

22. Indicati locul palparii pulsului pentru artera dorsalis pedis.a) posterior de maleola medialab) anterior de maleola lateralac) intre 1 si al 2-lea metatarsiand) intre al 3-lea si al 4-lea metatarsiane) la mijlocul distantei intermaleolare

Regiunea capului1. Cu ce scop inciziile pe faţă se exercită în direcţie radială?a) să obţinem un abord mai largb) să nu traumăm ramurile nervului trigemenc) să nu lezăm muşchii mimicid) să nu afectăm ramurile arterei şi venei facialee) să evităm leziunea ramurilor n. facial

2. Ce hematom se formează în cazul lezării arterei meningeale medii?a) hematom epiduralb) hematom subduralc) hematom subarahnoidald) hematom subpial e) hematom intracerebral

3. Care este cauza hemoragiilor ambundente în cazul lezării țesuturilor epicraniene?a) vasele epicraniului sunt amplasate de asupra aponeurozei cranieneb) adeventiția vaselor este intim fixată de septurile fibroase verticalec) vasele epicraniului sunt amplasate sub aponeuroza cranianăd) vasele epicraniene nu colabeazăe) intima vaselor este lax fixată de septurile fibroase verticale

4. Nervul auricular posterior este ramura?a) n. trigemen.b) n. facial.c) n. trohlear.d) n. oculomotor.e) n. zigomatic.

5. Laturile trigonului de trepanaţie Chipaut?a) linia trasată de la spina suprameatum la vîrful mastoidului.b) canalului facial.c) linia care continua arcul zigomatic pe mastoid.d) sinusul sigmoidian.e) marginea anterioară a crestei mastoidiene.

6. Laturile patrulaterului de atac sunt?a) latura posterioară este bisectrisa triungiului de trepanație.b) orizontala inferioară este linia paralelă celei superioare prin porul acustic extern.c) orizontala superioară este linia care continua arcul zigomatic pe mastoid.d) latura anterioară este canalul nervului facial.e) linia trasată de la spina suprameatum la vîrful mastoidului, ½ superioră.

7. Nerespectarea cărei laturi în trepanația procesului mastoid este posibilă lezarea nervului facial ?a) latura medialăb) latura anterioarăc) latura posterioarăd) latura superioarăe) latura inferioară

8. Venele oftalmice superioară şi inferioară confluiează în:a) sinusul sagital superiorb) sinusul cavernosc) sinusul sagital inferiord) porțiunea posterioară a orbitei

e) nu confluează

9. Ce formațiuni anatomice trec prin fisura orbitală superioară?a) n. maxilarb) nn. oculomotor şi oftalmicc) nn. trohlear şi n. abducensd) vena oftalmică superioarăe) n. zigomatic

10. Ce formațiune anatomică trece prin orificiul oval?a) n. maxilarb) n. facialc) n. mandibulard) n. accesore) r. meningială accesorie a arterei meningea medie

11. Refluxul venos din sinusul cavernos are loc în:a) în sinusul petros superiorb) în sinusul transversc) în sinusul petros inferiord) în plexul venos al canalului carotide) în sinusul sigmoid

12. Unde se varsă vena cerebrală mare?a) în sinusul sagitalb) în sinusurile bazei cranienec) în sinusul rectd) în sinusul transversale) în sinusul occipital

13. Ce se proiectează pe mijlocul arcadei zigomatice?a) sulcus centralis cerebri Rolandob) trunchiul a. meningea mediec) a. cerebrală anterioarăd) a. carotidă internăe) sulcus lateralis cerebri Sylvii

14. De unde îşi ia originea a. facială?a) din a. carotidă externăb) din a. carotidă internăc) din a. bazilarăd) din a. carotidă comunăe) din a. maxilară

15. Care este originea arterei dorsale a nasului?a) din a. oftalmicăb) din a. angularăc) din ramurile etmoidale anterioared) din ramurile etmoidale posterioaree) din ramurile terminale a. temporală superficială

16. Ce trece prin canalul mandibular?a) a. mentală.b) a. şi v. alveolare inferioare.c) a. alveolară superioară.d) a. labială inferioară.e) n. alveolar inferior.

17. Inervaţia senzitivă a pielii feţei se realizează de:a) n. facial.b) ramurile n. trigemen.c) n. glosofaringian.d) ramura anterioară a n. auricular mare.e) n. petros mare.

18. Prin ce formaţiuni trece nervul facial?a) orificiul rotund.b) orificiul spinos.c) canalul carotic.d) canalul facial Falloppio.e) orificiul stilomastoidian.

19. Care sunti ramurile terminale ale n. facial după ieşire din orficiul stilomastoid.a) rr. temporale.b) rr. zigomatice şi bucale.c) rr. marginală a mandibulei şi colli.d) rr. faringiene.e) n. auricular posterior.

20. Unde este localizat ganglionul n. trigemen?a) pe suprafaţa posterioară a piramidei osului temporal.b) în canalul carotid al piramidei osului temporal.c) în regiunea aripilor mici ale osului sfenoid.d) în regiunea aripelor mari ale osului sfenoid.e) pe suprafaţa superioară a piramidei osului temporal (cavum Mecкeli).

21. Ce regiuni sunt inervate de n. maxilar?a) temporalăb) suprafaţa laterală a nasului şi a obrazuluic) buza superioarăd) mucoasa septului nazale) mucoasa sinusului frontal şi maxilar

22. Care ramuri încep de la n. maxilar în fosa pterigopalatină?a) n. zigomaticb) n. lacrimalc) rr. alveolare superioare posterioared) n. infraorbitale) n. petros profund

23. Care formaţiuni sunt inervate de porțiunea motorie a n. mandibular?a) m. milohioidianb) mm. maseter și pterigoizic) venterul posterior al m. digastricd) venterul anterior al m. digastrice) m. digastric în întregime

24. Pe parcursul său n. auriculotemporal este însoțit de:a) a. meningee medieb) a. și v. temporală profundăc) v. temporală superficialăd) a. temporală superficialăe) m. pterigoidian lateral

25. Traectul n. lingual este:a) spaţiul interpterigoidianb) spaţiul temporopterigoidianc) spaţiul submucos al planşeului cavităţii bucaled) triunghiul submandibulare) sub mucoasa frâului limbii

26. Prin ce formaţiune orbita comunică cu cavitatea craniană?a) fisura orbitală superioarăb) fisura orbitală inferioarăc) canalul opticd) prin sinusul sfenoidale) prin orificiile etmoidale anterioare şi posterioare

27. Unde se varsă v. oftalmică superioară?a) în plexul venos pterigoidian

b) în vena jugulară internăc) în sinusul cavernosd) în sinusul sagital superiore) în sinusul petros superior

28. În ce ganglioni se varsă limfa din regiunea buzelor?a) ganglionii submandibularib) ganglionii bucalic) ganglionii retroauricularid) ganglionii submentonierie) ganglionii supraclaviculari

29. Care muşchi constituie diafragma cavităţii bucale?a) m. genioglosb) m. hioglosc) m. milohioideud) m. geniohioideue) m. palatoglos

30. Vascularizarea limbii este realizată de:a) a. lingualăb) a. palatină descendentăc) a. palatină ascendentăd) a. faringiană ascendentăe) a. sfenopalatină

31. Unde este drenată limfa de la limbă?a) ganglionii submentonierib) ganglionii submandibularic) ganglionii retrofaringienid) ganglionii mastoidienie) ganglionii cervicali profunzi

32. Numiţi nervii motori pentru muşchii limbii:a) n. mandibularb) n. hipoglosc) n. glosofaringiand) n. intermediuse) n. laringeu superior

33. Hotarul între cap şi gât este?a) linia orizontală imaginară care trece prin osul hioid.b) linia imaginară care uneşte marginea superioară a cartilajului tiroid cu linia nuchae superior.c) linia ce trece pe marginea inferioară a mandibulei.d) apexul procesului mastoid.e) linia nuchae superior şi protuberanţa occipitalis externa.

34. Hotarul între craniu visceral şi craniu cerebral trece prin:a) marginea superioară a orbitei, osul şi arcul zigomatic, până la orificiul acustic extern.b) margina infraorbitală, arcul zigomatic, apexul mastoidului, protuberanţa occipitală externă.c) atlantul, apexul mastoidului,arcada zigomatică, marginea infraorbitală.d) atlantul, apexul mastoidului,arcada zigomatică, marginea supraorbitală.e) atlantul, apexul stiloidului,arcada zigomatică, marginea supraorbitală.

35. Hotarul între baza şi bolta craniului trece prin:a) protuberanţa occipitală externă, linia nuchae inferior, apexul mastoidului, crista infratemporalisb) protuberanţa occipitală externă, linia nuchae superior, baza procesului mastoid, crista infratemporalisc) protuberanţa occipitală internă, linia temporalis inferior, apexul mastoidului, crista infratemporalisd) protuberanţa occipitală internă, linia temporalis superior, baza mastoidului, crista infratemporalise) protuberanţa occipitală internă, linia nuchae inferior, apexul mastoidului, crista infratemporalis

36. În limitele fornixului cerebral deosebim următoarele regiuni:a) regio frontoparietoccipitalisb) regio frontotemporomastoideusc) regio temporalis

d) regio mastoideae) regio occipitotemporalis

37. Ce straturi celuloadipoase includ ţesuturile epicraniene?a) subcutan, subaponeurotic, subperiostal.b) intradermal, subcutan, subaponeurotic, subperiostal.c) intradermal, paravazal, subperiostal.d) intradermal, subcutan, subaponeurotic.e) subcutan, paravazal, subaponeurotic.

38. Galea aponeurotica uneşte următorii muşchi:a) mușchiul frontal.b) mușchiul temporal.c) mușchiul occipital.d) mușchiul nucal.e) mușchiul trapez.

39. În regiunea temporală deosebim următoarele straturi celuloadipoase:a) spațiu celular subcutanatb) spațiu celular interaponeuroticc) spațiu celular subaponeuroticd) spațiu celular intermusculare) spațiu celular subperiostal

40. Care sunt particularităţile anatomo-clinice ale vaselor situate în țesuturile epicraniene?a) sunt amplasate deasupra aponeurozeib) sunt fixate de septuri fibroasec) au traiect radiald) rămân biante la leziunee) arterele fac anastomoze prin orificiile emisare cu a. meningea media

41. Etajele venoase ale porțiunii cerebrale sunt:a) vv. subcutane, diploice, sinusurile durei materb) vv. intradermale, periostale, cerebralec) vv. subcutane, perforante, sinusurile durei materd) vv. diploice, emisare, cerebralee) vv. diploice, emisare, perforante

42. Ce vene emisarii stabile cunoaşteţi?a) vene emisarii parietaleb) vene emisarii mastoidienec) vene emisarii occipitaled) vene emisarii frontalee) vene emisarii temporale

43. Venele emisarii mastoide se deschid în:a) sinus transversusb) sinus sigmoideusc) sinus sagitalis superiord) sinus petrosus superiore) vena cerebri magna

44. Venele emisarii parietale confluează în:a) sinus sagitalis inferiorb) sinus sagitalis superiorc) sinus sigmoideusd) sinus rectuse) sinus occipitalis

45. În traumatisme craniocerebrale mai frecvent se fracturează pe o arie mai extinsă:a) lamela internăb) stratu diploicc) lamela externăd) periostule) procesul mastoid

46. Traiectul fasciculelor neurovasculare în regiunea capului este:a) radialb) paralelc) oblicd) perpendiculare) şerpuitor

47. Ramurile terminale ale a. ophthalmice sunt:a) a. frontalăb) a. supraorbitalăc) a. temporală superficialăd) a. transversă a fețiie) a. angulară

48. Găsiţi afirmaţiile corecte.a) a. frontalis trece la 2cm de linia mediană prin incizura frontalisb) a. supraorbitalis trece la 2,5cm de linia mediană prin incizura supraorbitalisc) a. frontalis trece prin incizura supraorbitalis la 2cm de linia medianăd) a. supraorbitalis trece la 5cm de linia medianăe) a. supraorbitalis trece prin incizura frontalis

49. Vasele limfatice din regiunea frontoparietooccipitală se varsă în:a) nodi limphatici auricularis anterioresb) nodi limphatici auricularis posterioresc) nodi limphatici occipitalisd) nodi limphatici frontalise) nodi limphatici buccalis

50. Sinus sagitalis inferior se varsă în:a) sinus rectusb) sinus petrosus superiorc) confluens sinusd) sinus sigmoideuse) vena cerebri magna

51. Din câte lamele este formată fascia temporalis?a) unab) douăc) treid) patrue) nu are lamele, este o aponeuroză

52. Câte straturi celuloadipoase în regiunea temporală deosebim?a) unulb) douăc) treid) patrue) cinci

53. Găsiţi afirmaţia corectă:a) a. meningeia media este sursa de vascularizare a durei mater, începe de la a. maxilaris, trece prin foramen spinosum, în craniu cedează două ramurib) a. meningeia media este sursa de vascularizare a arahnoideii, începe de la a. maxilaris, trece prin foramen lacerum, în craniu cedează două ramuric) a. meningeia media este sursa de vascularizare a pia mater, începe de la a. maxilaris, trece prin foramen ovale, în craniu cedează trei ramurid) a. meningeia media este sursa de vascularizare a arahnoideii, începe de la a. carotis interna, trece prin foramen lacerum, în craniu cedează două ramurie) a. meningeia media este sursa de vascularizare a orbitei, începe de la a. carotis interna, trece prin foramen rotundum, în craniu cedează două ramuri

54. Ce muşchi se inseră pe procesul mastoid?a) m. logisimus capitis şi splenius

b) m. sternocleidomastoideusc) venterul posterior al m. digastricusd) m. omohioide) m. pterigoid lateral

55. Comunicarea între cavum tympani şi celule mastoidiene este asigurată prin:a) aditus ad antrumb) recessus epitimpanicusc) tegmen tympanid) sinus sigmoideuse) trompa Eustache

56. Oscioarele auditive sunt situate în:a) recessus epitimpanicusb) cavum tympanic) antrum tympanicumd) antrum mastoideume) celullae mastoidea

57. Pe care latură a triunghiului de trepanaţie se proiectează sinus sigmoideus?a) latura posterioarăb) latura superioarăc) latura anterioarăd) latura anterioară şi superioarăe) nu are tangenţă laturilor triunghiului

58. La ce adîncime şi pe care latură a triunghiului de trepanaţie poate fi lezat n. facial?a) latura anterioară, la adîncimea de 1,5 – 2 cmb) superior de porus acusticus externum, la 1cmc) posterior de spina suprameatum, subperiostald) latura anterioară, la 0,5 – 1,0 cme) n. facial nu se proectează în această regiune

59. Câte formaţiuni pot fi lezate la trepanaţia procesului mastoid?a) unab) douăc) treid) patrue) cinci

60. Ce orificii se găsesc în fosa craniană anterioră?a) foramen caecumb) orificii ale laminei cribrosac) foramen rotundumd) fisura orbitalis superiore) foramen opticum

61. Ce trece prin orificiile din fossa craniană anterioră?a) filea olfactoriab) a. ethmoidalis anteriorc) a. ethmoidalis posteriord) a. ethmoidalis mediae) a. meningeia media

62. Prin sinusul cavernos trece:a) a. carotis internab) n. abducensc) n. trochlearisd) plexul pterigoideuse) n. oculomotorius

63. Prin peretele extern al sinusului cavernos trec următoarele formaţiuni:a) n. oculomotorb) n. trochlearisc) n. ophtalmicus

d) a. carotis internae) n. maxilar

64. Prin fisura ophtalmică superioră trece:a) n. ophtalmicb) n. trochlearisc) n. abducensd) n. faciale) n. oculomotor

65. Care formaţiuni sunt situate între lamela externă şi internă a oaselor craniului?a) lamina vitreab) ţesut osos spongiosc) vene diploiced) vene epiduralee) artera meningea medie

66. Ramură a cărui nerv este n. frontalis?a) n. infraorbitalisb) n. supratrochlearisc) n. trochlearisd) n. ophthalmicuse) n. supraorbitalis

67. Ce este situat între lamelele aponeurozei temporalea) a. temporalis superficialisb) ţesut celuloadipos interaponeuroticc) aa. temporalis profundaed) m. temporalise) n. auriculotemporal

68. La nerespectarea regulilor de trepanație a triunghiului Chipaut se poate nimeri în fossa craniană medie?a) pe latura superioară – linia ce constitue prelungirea arcadei zigomatice pe apofiza mastoidianăb) pe latura anterioară – linia ce trece posterior de porus acusticus externusc) în aditus ad antrumd) pe latura posterioră – la marginea anterioară a tuberosităţii mastoidienee) nici un răspuns nu este corect

69. Ce formaţiuni trec prin osul etmoid?a) v. ophtalmica superiorb) fila olfactoriac) n. ethmoidalis anteriord) n. ethmoidalis posteriore) v. emissariae

70. Ce trece prin foramen rotundum?a) n. maxilarisb) n. petrosus minorc) vv. emissariaed) n. vaguse) ramus meningeus n. mandibularis

71. Dura mater concreşte cu următoarele porțiuni ale craniului:a) bolta craniuluib) osul sfenoidal, circular de şaua turceascăc) lamela cribroasă a etmoiduluid) piramida temporaluluie) partea scuamoasă a temporalului

72. În ce structură anatomică confluează sinus sagital inferior?a) sinus sagitalis superiorb) sinus rectusc) sinus sigmoideusd) sinus transversuse) sinus occipitalis

73. Ce arteră se formează la confluenţa aa. vertebralis dextra et sinistrsa?a) a. communicantes posteriorb) a. communicantes anteriorc) a. bazilarisd) a. cerebri mediae) a. carotis interna

74. Care nerv inervează musculatura mimică?a) n. trigemenusb) n. facialisc) n. oculomotoriusd) n. accessoriuse) n. trochlearis

75. În ce se bifurcă a. temporalis superficialis la nivelul marginei superioare a orbitei?a) r. parietalisb) rr. parotideic) a. auriculares posteriord) rr. auriculares anteriore) r. frontalis

76. Ce arteră traversează spaţiul temporopterigoid?a) a. meningeia mediab) a. alveolaris inferiorc) a. maxilarisd) a. auricularis profundae) a. tympanica anterior

77. Prin care orificiu pătrunde a. meningeia media în cavitatea craniului?a) foramen rotundumb) foramen spinosumc) foramen ovaled) foramen magnume) foramen stilomastoideum

78. Cu care vene comunică plexul venos pterigoidian?a) cu v. facialis prin v. faciei profundab) cu v. retromandibularis prin v. maxillaresc) cu sinusul sigmoidiand) cu sinusul cavernos prin venele emisarie din foramena spinosum, ovale, lacerume) sinusul rect

79. Care nerv inervează muşchii masticatori?a) n. trochlearisb) n. facialisc) n. glossopharyngeusd) n. accesoriuse) n. trigemenus

80. Ce nervi încep de la ganglionul semilunar (Gasser)?a) n. opthalmicusb) n. auricularis posteriorc) n. zigomaticusd) n. maxillarise) n. mandibularis

81. Ce structuri se află în fosa sfenopalatină?a) n. auriculotemporalb) n. zigomaticusc) rr. ganglionares a n. maxilard) ganglion pterigopalatinume) ganglion ciliare

82. Prin care orificiu părăseşte cavitatea craniului n. mandibularis?

a) foramen ovaleb) foramen spinosumc) foramen rotundumd) foramen stylomastoideume) nici un răspuns corect

83. Proecţia sinusului transvers corespunde:a) liniei temporale inferioarb) liniei nuchae superiorc) liniei nuchae inferiord) linia ce uneşte lambda cu asterione) arcadei zigomatice

84. Prin porul acustic intern trec următoarele formaţiuni:a) a. auditiva internab) n. facialisc) n. vestibulochohlearisd) n. petros maiore) n. petros minor

85. Prin foramen jugulare trec următoarele formaţiuni:a) n. glossopharyngeusb) n. vagusc) n. accesoriusd) v. jugulară internăe) n. hypoglossus

86. Porţiunea intracraniană a n. facial este amplasată în grosimea osului:a) temporalb) parietalc) sphenoidald) occipitale) frontal

87. Cisternele intracerebrale se formează în spaţiul:a) subarahnoideanb) subduralc) epidurald) în ventriculele cerebralee) nici un răspuns corect

88. În ce spaţiu e localizat circulus arteriosus Willissii?a) subarahnoidianb) subduralc) epidurald) subperiostale) extracranian

89. Compartimentul lateral a feţei include următoarele regiuni?a) bucală (oralis)b) parotidomassetericăc) facială profundăd) genianăe) regio nazolabialis

90. Ganglionul nervului trigemen este localizat:a) pe impressio trigemeni a piramidei în duplicatura durei mater (cavum Meckeli)b) subdural pe impressio trigemeni a piramideic) epidural pe impressio trigemeni a piramideid) pe impressio trigemeni a piramidei în duplicatura pia mater e) nici un răspuns corect

91. Ce limitează aponeurosis pharyngopraevetebralis?a) spatium retropharyngeale de spatium parapharyngealeb) spatium parapharyngeale anterior de spatium parapharyngeale posterior

c) spatium retropharyngeale de spatium pterygomandibulared) spatium retropharyngeale de spatium cervicale prevertebralee) spatium cervicale previscerale de spatium neurovasculare cervicale

92. Limitele regiunii parotideomaseterica:a) anterior – marginea anterioară a m. masseterb) posterior – marginea anterioară a m. sternocleidomastoidean, porus acusticus externus şi procesul mastoidianc) anterior – marginea anterioară a glandei parotided) inferior – marginea mandibuleie) superior – arcul zigomatic

93. Câte locuri slabe are capsula glandei parotide?a) unul - infratemporalb) două – auricular și faringianc) trei – mastoidian, interpterigoidian și faringiand) patru – mastoidian, temporopterigoidian, interpterigoidian și faringiane) nici unul

94. Spaţiul celuloadipos al glandei sublinguale este limitat de:a) superior – mucoasa cavităţii bucaleb) lateral – mandibulac) medial – muşchii geniogloşi şi geniohioideid) inferior – m. mylohyoideus şi m. hyoglosuse) inferior – m. platisma

95. Care muşchi inervează n. facial?a) mm. mimicib) mm. frontal şi occipitalc) m. stylohyoideus şi venterul posterior al m. digastricusd) m. platismae) m. mylohyoideus

96. Care muşchi inervează ramura III a n. trigemen?a) m. masseterb) m. temporalisc) mm. pterygoidei medial şi laterald) m. mylohyoideus şi venterul anterior a m. dygastrycuse) m. frontal

97. Unde se deschide sinusul sfenoidal?a) deasupra cornetului nasal superiorb) în meatul nazal mediuc) în meatul nazal inferiord) în mesofaringee) în sinusul maxilar

98. Sinusul maxilar se deschide în:a) meatul nazal mediub) meatul nazal inferiorc) meatul nazal superiord) bulla ethmoidalise) nazofaringe

99. Canalul nazolacrimal se deschide în:a) meatul nazal mediub) meatul nazal inferiorc) meatul nazal superiord) nazofaringee) cavitatea bucală

100. Care muşchi împlineşte arcul mandibulei şi contribuie la formarea diafragmei bucale?a) m. mylohyoideusb) mm. digastricic) m. geniohyoideid) m. genioglossus

e) m. hyoglossus

101. Care muşchi formează palatul moale?a) m. uvulaeb) m. levator veli palatinic) m. tensor veli palatinid) m. pterigoideu laterale) m. pterigoideu medial

102. Marginea posterioară a palatului moale trece în peretele lateral al faringelui prin două plici care conţin următorii muşchi:a) m. palatoglossusb) m. palatopharyngeusc) m. uvulaed) m. levator veli palatinie) m. tensor veli palatini

103. Limitele regiunii geniene:a) superior – maginea inferioară a orbiteib) inferior – margina mandibuleic) posterior – marginea anterioară a m. masseterd) anterior – plica nazolabială şi nazobucalăe) posterior – ramura mandibulii

104. Unde e localizat corpus adiposum buccae?a) pe m. bucal, anterior de m. maseterb) sub m. bucalc) sub osul zigomaticd) pe glanda parotidăe) sub fascia bucofaringiană

105. Ce formaţiuni sunt în tangenţă directă cu locurile slabe ale glandei parotide?a) parafaringeleb) partea cartilaginoasă a porului acustic externc) canalul n. faciald) retrofaringelee) capsula glandei submandibulare

106. Unde se bifurcă în ramuri terminale a. carotidă externă?a) în grosimea glandei parotideb) posterior de glanda parotidăc) la întrare în glanda parotidăd) de asupra arcului zigomatice) intre muşchii pterigoizi

107. Care sunt ramurile terminale ale a. carotide externe?a) a. temporalis superficialisb) a. maxilarisc) a. facialisd) a. temporalis profundae) a. meningeia madia

108. Numiţi ramurile n. facial ce deviază de la plexul parotidean:a) temporală şi zigomaticăb) bucalăc) marginală a mandibuleid) cervicalăe) auriculotemporală

109. Numiți formațiunile situate în canalul facial:a) n. facial.b) a și v. stilomastoidiană.c) nn. petros superficial mare și mic.d) chorda tympani.e) n. auriculotemporal.

110. Ce trece prin spațiul parafaringian anterior?a) ramurile a. palatine ascendente.b) a. maxilară.c) n. vag.d) v. retromandibulară.e) n. maxilar.

111. Ce trece prin spațiul parafaringian posterior?a) v. jugulară internă și a. carotidă internă.b) a. carotidă externă.c) nn. glosofaringian, vag și accesor.d) nn. hipoglos și simpatic.e) n. mandibular.

112. Limitele spațiului retrofaringian sunt:a) fascia retrofaringiană.b) fascia prevertebrală.c) foița fascială dintre faringe și fascia prevertebrală.d) fascia endocervicală.e) fascia parotidă.

113. În ce direcție se pot propaga colecțiile purulente situate în corpul adipos al obrazului?a) spațiul celular temporalb) spațiul celular infratemporalc) spațiul celular al orbiteid) spațiul celular al planșeului cavității bucalee) spațiul celular parafaringian

114. Colecțiile purulente din spațiul temporopterigoidian se pot propaga spre:a) cavitatea cranianăb) orbitală și nazalăc) cavitatea bucalăd) corpul adipos al obrazuluie) nici un răspuns nu este corect

115. Colecțiile purulente din spațiul interpterigoidian se pot propaga spre:a) spațiul temporopterigoidian și parafaringianb) cavitatea cranianăc) cavitatea bucalăd) spațiul retrofaringiane) nici un răspuns nu este corect

116. Care sunt limitele spațiului parafaringian lateral?a) medial – faringele cu fascia sab) lateral – capsula glandei parotide și m.pterigoid medialc) superior – baza craniuluid) lateral – capsula glandei parotide și m. pterigoid laterale) medial – faringele și glanda parotidă

117. Ce formațiuni anatomice sunt situate în porțiunea anterioară a spațiului parafaringian?a) a. și v. palatină ascendentăb) trunchiul simpaticc) n. vagd) n. hipoglose) n. facial

118. Ce formațiuni anatomice sunt situate în porțiunea posterioară a spațiului parafaringian?a) a. și v. palatină ascendentăb) v. jugulară internă și a. carotidă internăc) nn. glosofaringian și vagd) nn. accesor, hipoglos și trunchiul simpatice) nn. facial și mandibular

120. Spațiul retrofaringian se situaiză între:

a) faringe și fascia prevertebralăb) faringe și fascia endocervicalăc) faringe și capsula glandei parotided) faringe și mm. pterigoizie) nici un răspuns nu este corect

121. Selectati reperele prin care trece limita intre portiunea cerebrala a capului si portiunea faciala a capului.a) linia temporala superficialab) marginea supraorbitala a osului frontalc) marginea superioara a arcadei zigomaticed) linia nucalasuperioarae) marginea inferioara a orbitei

122. Selectati oasele care formeaza peretele lateral al orbitei.a) apofiza frontala a osului maxilarb) osul lacrimalc) aripa mare a osului sfenoidd) aripa mica a osului sfenoide) osul zigomatic

123. Selectati oasele care formeaza peretele superior al orbitei.a) osul etmoidb) osul frontalc) aripa mare a osului sfenoidd) osul zigomatice) aripa mica a osului sfenoid

124. Selectati muschii inervati de nervul oculomotor.a) oblic superiorb) levator al palpebreic) drept superiord) drept inferiore) oblic inferior

125. Selectati expansiunile durei mater.a) falx sellab) falx cerebric) tentorium cerebellid) diaphragma sellae) tentorium rectus

126. Selectati cisternele care derivate din pia mater.a) cisterna temporalab) cisterna interpeduncularac) cisterna chiasmaticad) cisterna fosei cerebrale anterioaree) cisterna medulara

127. Selectati arterele care vascularizeaza encefalul.a) artera carotida internab) artera vertebralac) artera meningea posterioară d) artera oftalicae) artera meningea medie

128. Ramurile arterei meningee medii sunt urmatoarele.a) anterioarab) superioarac) inferioarad) lateralae) posterioara

129. Ramurile nervului facial sunt.a) n. pietros mareb) n. stapedius

c) n. supraorbitald) chorda tympanie) n. lacrimal

130. Sinusul frontal se deschide in:a) meatul nazal superiorb) meatul nazal mediuc) nasul externd) cavitatea bucalae) meatul nazal inferior

131. Inelul limfatic Pirogov-Waldeyer e format din urmatoarele elemente:a) amigdala laringianab) amigdalele palatinec) amigdalele lingualed) amigdalele tubaree) amigdalele faringiene

132. Ductul excretor al glandei parotide se deschide la nivelul:a) meatului nazal inferiorb) primilor 2 molari inferioric) la nivelul incisivilor superiorid) primilor 2 molari superiorie) caninilor superiori

133. Componentele septului nazal sunt:a) partea membranoasab) partea cartilaginoasac) partea spongioasad) partea cutanatae) partea osoasa

134. Prin orificiul rotund al aripelor mari ale osului sfenoid trece:a) prima ramura a nervului trigemenb) a doua ramura a nervului trigemenc) a treia ramura a nervului trigemend) artera meningeala mediee) artera vertebrala

135. Meatul nazal superior comunica cu:a) celulele etmoidale posterioareb) sinusul sfenoidalc) sinusul maxilard) sinusul fronale) cavitatea bucala

136. Drenajul limfatic din regiunea laterala a feței se efectuează în urmatorii noduli limfatici:a) noduli limfatici buccinatorib) noduli limfatici profunzi facialic) noduli limfatici parafaringieni și retrofaringienid) noduli limfatici para-auricularie) nici unu din variantele sun numite

137. Nodulii limfatici buccinatori se situează:a) la marginea anterioara a mușchiului maseterb) în grosimea parenchimului glandei parotidec) sub capsula glandei parotided) pe suprafața internă a mușchiului buccinatore) pe traiectul venei faciale

138. Nodulii limfatici paraauriculari se situeaza:a) imediat sub capsula glandei parotideb) posterior de glanda paratiroidăc) pe marginea anterioară a mușchiului maseterd) lateral de capsula muschiului maseter

e) pe traiectul arterei carotide interne

139. Prin fisura orbitală superioară orbita comunică cu:a) fosa pterigopalatinab) fosa cerebrală mediec) fosa subtemporalăd) cu celulele osului mastoide) fosa temporală

140. Prin fisura orbitală inferioară, orbita comunică cu:a) fosa pterigopalatină, temporală și infratemporalăb) celulele etomidale anterioarec) celulele etmoidale posterioared) meatul nasal inferiore) fosa cranii medie

141. Canalul etmoidal posterior unește celulele etmoidale posterioare cu:a) celulele etomoidale anterioareb) orbitac) fosa cranii medied) fosa cranii anteriore) sinusurile paranazale

142. Caile de propagare a exsudatului din labirintul etmoidal:a) spre meatul nazal inferiorb) spre orbităc) spre dura materd) spre sinusul maxilare) spre țesutul celular parafaringian

143. Peretele anterior al sinusului frontal este format de:a) procesul nazal și preocesele frontale ale oaselor nazaleb) sinusurile paranazalec) meatul nazal inferiord) radix nazi și arcada supraciliarăe) toate variantele sus numite sunt corecte

144. Către sinusul sfenoid din superior aderă urmatoarele formațiuni anatomice:a) șaua turceascăb) corpul osului sfenoidc) hipofizad) chiazma opticăe) sinusul cavernos al durei mater

145. Către sinusul sfenoid din inferior aderă urmatoarele formațiuni anatomice:a) corpul maxilarului superiorb) corpul osului sfenoidc) partea posterioară a meatului nazal superiord) partea posterioară a meatului nazal mediue) amigdalele faringiene

146. Către sinusul sfenoid din partea posterioară aderă urmatoarele formațiuni anatomice cu exceptia:a) șaua turceascăb) corpul maxilarului superiorc) sinusul cavernosd) vena oftalmicăc) dura mater

147. Către sinusul sfenoid bilateral aderă urmatoare formațiuni anatomice cu excepția:a) corpul maxilarului superiorb) sinusul cavernosc) nervul maxilar și pereții foramenului rotundd) venei oftalmicee) fata anterioara a clivusului osului occipital

148. Către sinusul maxilar din inferior aderă urmatoarele formațiuni anatomice:a) corpul maxilarului superiorb) ramura arterei și nervului infraorbitalc) tuberozitatea maxilarăd) procesele alveolare a maxilarului superiore) ganglionul pterigopalatin

149. Către sinusul maxilar din posterior aderă urmatoarele formațiuni anatomice cu excepția:a) corpul și tuberozitatea maxilarului superiorb) artera pterigopalatinăc) nervii alveolari superiorid) ganglionul pterigopalatine) procesul zigomatic al maxilarului superior

150. Grupul de ganglioni limfatici superficiali din regiunea parotidomaseterică este situat:a) între piele și țestul celular subcutanatb) între țestul celular subcutanat și fascia superficialăc) între fascia superficială și parenchimul glandei parotided) între septurile parenchimului glandei parotidee) între parenchimul glandei și foița internă a fasciei proprii

151. Parenchimul glandei parotide contine urmatoare formatiuni anatomice cu exceptia:a) vena jugulara externab) trunchiul principal al nervului facialc) vena sublingvalad) artera carotida externae) artera maxilară

152. Parenchimul glandei parotide contine urmatoare formatiuni anatomice cu exceptia:a) artera carotida externab) artera maxilarac) nervul alveolar superiord) grupul profund al ganglionilor limfaticie) artera temporala superficiala

153. Spatial celular profund subpterigoidian al regiunii profunde a feței se află între:a) mușchiul temporal și muschiul pterigoid lateralb) între mușchiul pterigoid medial și lateralc) între mandibulă și mușchiul pterigoid mediald) între tuberozitatea maxilară și procesul pterigoide) nici una din variantele sus numite

154. Căile posibile de propagare a exsudatului infectat din zona parotido-maseterică sunt:a) țesutul celular temporo-pterigoidianb) țesutul celular interpterigoidianc) țesutul celular parafaringiand) canalul aduitv externe) sinusul maxilar

155. Spatiul celular interpterigoidian al regiunii profunde a feței contine:a) nervul mandibular cu ramurile saleb) artera carotidă internăc) vena jugulară internăd) IX pereche de nervi cranienie) toate variantele sus numite

156. Ramura a treia a nervului trigemen se situează în:a) țesutul celuar sub mușchiul masticatorb) țesutul celular sub mușchiul buccinatorc) spațiul celular temoro-pterigoideand) spațiul celular interpterigoid e) spațiul celular pterigomandibular

157. Către sinusul maxilar din posterior adera urmatoarele formațiuni anatomice cu excepția:a) corpul si tuberozitatea maxilarului superior

b) meatul nazal mijlociuc) ganglionului pterigopalatind) mușchilor pterigoizie) procesului pterigopalatin

158. Nervul mental este o ramura a nervului:a) a nervului maxilar (ramura a 2-a a nervului trigemen)b) a nervului trohlear (IV pereche de nervi cranieni)c) nervul optic (II pereche de nervi cranieni)d) nervul alveolar inferior (ramura a 3 a nervului trigemen)e) nervul oculomotor

159. Spațiul celular interaponeurotic al regiunii temporale comunică cu urmatoarele spații celulare învecinate:a) spațiul celular subcutanat al regiunii temporaleb) țesutul celular al regiunii temporo-pterigoidienec) țesutul celular interpterigoideand) cu țesutul celular al regiunii bucalee) nu comunica

160. Importanța clinică a venelor emisare:a) propagarea procesului inflamator în profunzimeb) reglarea compensatorie a presiunii intracerebralec) declanșează șuntul arterio-venos la mărirea HTAd) declanșează șuntul veno-venos la mărirea HTAe) nu au importanță majoră din considerentul calibrului mult prea mic

170. Care tip de hematoame prezintă aspect lenticular:a) subaponevrotic epicranianb) subduralc) epidurald) subarahnoidiane) intraparenchimatos

171. Traumatismul regiunii temporale este agravat de următoarele particularități regionale:a) prezența pe fața internă a art. menigea mediab) prezența pe fața internă a art. cerebri mediac) absența diploeid) vecinătatea cu art. sphenopalatinăe) grosimea finisimă de 2 mm a scuamei temporale

172. Numiți varietatea posibilă de hematoame ale reg. fronto-parieto-occipitale:a) intradiploicb) subcutanatc) subperiostald) subaponevrotice) intraparenchimatos

173. Sugerați metoda de hemostază valabilă în cazul leziunii venelor diploice:a) ligaturab) ligatura endoscopicăc) aplicarea penselor hemostaticed) tratarea cu ceară a marginilor defectuluie) administrarea i/v a medicației procoagulante

174. Leziunea prin scalpare reprezintă:a) decolarea țesuturilor epicraniene împreuna cu învelișul periostalb) decolarea țesuturilor epicraniene cu includerea aponevrozei c) leziune de gravitate înaltă, potențial regenerativ înaltd) leziune de gravitate medie, potențial regenerativ scăzute) asocierea obligatorie a fracturii osoase

175. Prezența afecțiunilor inflamatorii/purulente la nivelul triunghiului nazo-labial poate genera:a) compresia v. faciale prin edemul țesuturilor moib) migrarea embolilor septici prin v. angularăc) răspîndirea procesului prin v. lingvală

d) tromboza plexului venos pterigodiane) tromoza sinusului cavernos

176. Diferențierea sinusurilor și cisternelor cerebral presupune:a) sinusurile –expansiuni ale dura materb) sinusurile – sistem circulator pentru LCRc) cisternele – asigură calea de returului venos cerebrald) cisternele – sistem circulator pentru LCRe) cistenrele – expansiuni sectorale a spațiului subarahnoidian

177. Leziunea nervului facial are drept consecință:a) paralizia ipsilaterală mușchilor mimicib) ptoza ipsilaterală a pleoapei, hipersecreție lacrimalăc) ptoza contralaterală a pleoapei, hiposecreție lacrimalăd) deplasarea colțului gurii spre partea sănătoasăe) atenuarea plinului nazo-labial pe partea sănătoasă

178. Furtul circulației cerebrale (sindrom Steal) poate a avea loc prin:a) obstrucția trunchiului brahiocefalic arterialb) obstrucția art. axilarec) obstrucția art. subclaviculare proximal de emergența art. vertebraled) compensare circulatorie prin poligonul arterial Willise) șuntarea circulației cerebrale

179. Importanța clinică a fontanelelor:a) permit creșterea în volum a neuronilor în perioada lor activă de diviziuneb) permit trecerea extremității cefalice prin canalul de nașterec) cresc oxigenarea țesutului cerebral d) servesc drept indiciu diagnostic tardiv în cazul afecțiunilor inflamatorii ale meningeluie) permit abordul venos al sinusului sagital superior

180. Forma cefalică „în turn”, întîlnită în cadrul patologiilor ereditare ale hemoglobinei este denumită:a) dolicocefalicăb) platicefalicăc) braficefalicăd) ortocefalicăe) hipsicefalică

181. Volumul obișnuit de ventilare a cavității nazale include:a) meatul mediu + meatul superior b) meatul mediuc) meatul superiord) meatul inferior + meatul mediue) toate meaturile nazale sunt incluse

182. Localizarea mucoasei olfactive este delimitată de:a) marginea superioară a cornetului nazal superiorb) marginea superioară a cornetului nazal mediuc) marginea superioară a cornetului nazal inferiord) bolta cavității nazalee) linia orizontală trasată prin orificiul etmoidal anterior

183. Meatul nazal superior poate servi drept cale de acces în:a) tratamentul miniinvaziv al neoplasmelor cu localizarea în sella turcicab) realizarea ventriculostomiei lateralec) decompresia chiasmei optice d) puncția sinusului maxilare) meatul este doar segmentul superior al cavității nazale

184. Afectarea țesutului adipos retroocular este întîlnită în:a) hipoparatiroidismb) hiperparatiroidismc) hipotiroidismd) hipogonadisme) hipertiroidism

Regiunea gâtului1. Alegeţi răspunsul corect a limitei dintre gât şi cap:a) marginea inferioară a mandibulei, vârful apofizei mastoidiene, linia nuchală superioară, protuberanţa occipitală externăb) planul orizontal care trece prin marginea inferioară a mandibuleic) planul frontal ce trece prin apofizele transversale a vertebrelor cervicaled) planul orizontal care trece la nivelul C7 şi incisura sternalăe) planul orizontal care trece prin incisura sternală şi marginea superioară a claviculei

2. Limitele triunghiului medial al gâtului sunt:a) marginea mandibulei, marginea anterioară a muşchiul sternocleidomastoidian, linia mediană a gâtuluib) venterul posterior al muşchiului digastric, muşchiul sternocleidomastoidian, linia mediană a gâtuluic) marginea mandibulei, muşchiul sternocleidomastoidian, venterul superior al muşchiului omohioidd) venterul posterior a muşchiului digastric, muşchiul sternocleidomastoidian, venterul inferior al muşchiului omohioide) linia orizontală ce traversează osul hioid, linia albă a gâtului, muşchiul trapez

3. Limitele triunghiului lateral al gâtului sunt:a) marginea inferioară a mandibulei, marginea posterioară a m. sternocleidomastoidian, m. trapezb) venterul posterior al m. digastric, m. sternocleidomastoidian, m. trapezc) marginea inferioară a mandibulei, m. sternocleidomastoidian, m. omohioidd) clavicula, marginea posterioară a m. sternocleidomastoidian, m. trapeze) linia orizontală trasată pe osul hioid, m. sternocleidomastoidian, m. trapez

4. Indicaţi elementele pachetului vasculonervos medial al gâtului.a) artera carotidă comunăb) nervul vagc) vena jugulară internăd) nervii supraclaviculari medialie) nervii supraclaviculari anteriori

5. Indicaţi elementele pachetului vasulonervos lateral al gâtului.a) artera subclavicularăb) artera carotidă externăc) vena subclavicularăd) plexul neural brahiale) ramurile plexului cervical

6. Care din formaţiunile anatomice limitează triunghiul submandibular?a) marginea inferioară a mandibuleib) marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidianc) venterul superior a muşchiului omohioidd) ambii venteri ai muşchiului digastricuse) marginea liberă a muşchiului milohioid

7. Care formaţiuni anatomice delimitează triunghiul carotidian?a) venterul posteroior al muşchiului digastricb) marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidianc) marginea posterioară a muşchiului sternocleidomastoidiand) marginea inferioară a mandibuleie) venterul superior al muşchiului omohioid

8. Care structuri anatomice delimitează triunghiul omotrapezoid?a) claviculab) muşchiul trapezc) venterul inferior al muşchiului omohioidd) muşchiul sternocleidomastoidiane) venterul posteroior al muşchiului digastric

9. Care formaţiuni sunt situate în spaţiul interaponevrotic suprasternal?a) venele jugulare externeb) ganglionii limfaticic) venele jugulare anterioared) arcul venos jugular anteriore) nn. supraclaviculari anteriori

10. Indicaţi limitele spaţiului previsceral:a) de la marginea mandibulei până la incisura sternului şi claviculeib) de la marginea mandibulei până la osul hioidc) de la osul hioid până la marginea superioară a sternuluid) de la marginea superioară a cartilajului tiroid până la incisura sternului şi a claviculeie) de la marginea mandibulei până la marginea superioară a cartilajului tiroid

11. Care spaţii celulare ale gâtului comunică cu mediastinul anterior?a) spaţiul interaponevrotic suprasternalb) spaţiul previsceralc) spaţiul retroviscerald) spaţiul retrofaringiane) spaţiul paravazal al fasciculului neurovascular principal al gâtului

12. Limitele regiunii infrahioidiene:a) osul hioid şi venterul posteroior al muşchiului digastricb) marginea anterioară a muşchiului sternocleidomastoidianc) linia orizontală trasată la nivelul cartilajului tiroidd) marginea inferioară a mandibuleie) sternul şi clavicula

13. Sintopia porţiunii cervicale a traheei:a) anterior – istmul glandei tiroideb) anterior şi bilateral – lobii glandei tiroidec) posterior – esofaguld) la nivelul incisurii jugulare – arterele carotide comunee) arterele carotide interne

14. Indicaţi arterele ce vascularizează glanda tiroidă:a) arterele tiroidiene superioareb) arterele tiroidiene inferioarec) arterele tiroidiene mediid) artera recurentă tiroidianăe) artera tiroidiană ima

15. Care formaţiuni formează inelul limfoepitelial faringian:a) tonsila faringianăb) tonsila palatinăc) tonsila tubarăd) tonsila submandibularăe) tonsila lingvală

16. Sursa de inervaţie a porţiunii cervicale a esofagului constituie:a) nervul vagb) nervul accesorc) ganglionii cervicali ai trunchiului simpaticd) nervul hypoglose) nervii recurenţi

17. Indicaţi trei niveluri posibile a bifurcaţiei arterei carotide comune:a) marginea superioară C5

b) marginea superioară C6

c) marginea superioară a cartilajului tiroidd) la nivelul cartilajului cricoide) marginea inferioară C4

18. Indicaţi semnele distinctive dintre aa. carotidă externă şi internă pe gât:a) artera carotidă externă este situată anterior şi medial de artera carotidă internăb) artera carotidă externă se ramifică, carotidă internă nu se ramifică pe gâtc) artera carotidă internă se începe cu o dilataţie – sinus caroticusd) comprimarea a. carotide externe în plagă, stopează pulsaţia a. temporale superficiale, palpatoare pe arcul zigomatice) de la a. carotidă internă îşi are originea a. tiroidă superioară

19. Unde este situată zona reflexogenă carotidiană?

a) la nivelul osului hioidb) la nivelul marginii superioare a glandei tiroidec) în regiunea manumbriului sternald) în regiunea cartilajului cricoide) în regiunea bifurcaţiei arterei carotide comune

20. Indicaţi limitele spaţiului interscalen:a) muşchiul sternotiroidb) muşchiul scalen anteriorc) muşchiul scalen posteriord) muşchiul omohioide) muşchiul scalen mediu

21. Care structuri anatomice participă la formarea unghiului venos jugular Pirogov?a) vena subclavicularăb) vena jugulară internăc) vena jugulară anterioarăd) vena jugulară externăe) vena brahiocefalică

22. Care structuri anatomice se află în triunghiul scalenovertebral:a) artera subclaviculară, trunchiul tiriocervical, a. vertebralăb) ductul toracic (limfatic)c) vena jugulară internăd) ganglionul cervical mediu al trunchiului simpatice) ganglionul cervical inferior al trunchiului simpatic

23. Care ramuri deviază de la a. subclaviculare:a) artera vertebralăb) artera transversală a gâtuluic) artera subscapularăd) trunchiul tireocervicale) artera toracică internă

24. Unde se varsă ductul toracic (limfatic)?a) în artera subclaviculară dreaptăb) în vena brahiocefalică dreaptăc) în vena jugulară internă dreaptăd) în vena jugulară externă stângăe) în unghiul venos jugular stâng

25. Din spaţiile celuloadipoase a gâtului puroiul se poate propaga:a) în mediastinul posteriorb) în cavitatea peritonealăc) în spaţiul retroperitoneald) în mediastinul anteriore) în cavitatea pleurală

26. În limitele cărui triunghi se ligaturează artera lingvală?a) lingval (Pirogov)b) mentonierc) submandibulard) lateral al gâtuluie) în limita triunghiului medial al gâtului

27. Laturile triunghiului omoclavicular:a) venterul superior al m. omohioidianb) m. sternocleidomastoidianc) claviculad) venterul inferior al muchiului omohioidiane) linia mediană a gâtului

28. Care este sintopia ganglionului stelat?a) inferior – cupola pleureib) anterior – artera vertebrală şi artera subclaviculară

c) de la ganglion originează nervul vertebrald) medial – nervul frenice) posterior – muşchiul lung al gâtului

29. Alegeţi formaţiunile pentru care formează teacă prima fascie a gâtului:a) muşchiul sternocleidomastoidianb) glanda submandibularăc) glanda parotidăd) muşchiul platismae) venterul posterior al muşchiului digastric

30. Unde se proiectează tuberculul carotic pe gât?a) la mijlocul margini anterioare a m. sternocleidomastoideusb) capul rotit lateral la mijlocul m. sternocleidomastoideusc) la nivelul cartilajului cricoidd) capul în extensie maximă la mijlocul m. sternocleidomastoideuse) nici un răspuns corect

31. Ce se palpează sub marjinea inferioară a mandibulei?a) glanda submandibularăb) ganglioni limfaticic) artera carotidăd) artera lingvalăe) osul hioid

32. Ce vas itersectează din exterior m. sternocleidomastoidian:a) v. jugulară externăb) v. jugulară internăc) v. jugulară anterioarăd) arcul venos jugulare) vena thiroideia ima

33. Coardele vocale se proiectează:a) la nivelul marginei inferiore a cartilajului tiroidb) la nivelul osului hioidc) la nivelul mebranei cricotiroided) la nivelul unghiul mandibuleie) la nivelul carticajului cricoid

34. Apexul cupolei pleurale se proiectează:a) în fosa supraclavicularăb) în fosa infraclavicularăc) incizura jugularăd) nu iese din limitele toraceluie) în fosa deltopectorală

35. Potrivit lui V. N. Şevkunenko câte fascii cervicale deosebim?a) unab) douăc) treid) patrue) cinci

36. Care fascii limitează spaţiul interaponeurotic suprasternal?a) fascia superficialis colli şi lamina superficialis fasciae colli propriaeb) lamina superficială şi profundă a fasciei colli propriec) aponeurosis omoclavicularis şi fascia endocervicalisd) fascia endocervicalis şi fascia prevertebralise) foiţa parietală şi foiţa viscerală a fasciei endocervicale

37. Aria de extindere pentru spaţiul cervical retrovisceral este cuprinsă între:a) baza craniului şi diafragmulb) baza craniului şi os hioidc) baza craniului şi incizura jugularăd) baza craniului şi Th5

e) baza craniului şi Th1

38. Spatiul prevertebral este limitat de:a) vertebrele cervicale şi fascia prevertebralăb) mm. longus capitis şi fascia prevertebralăc) mm. longus colli şi fascia prevertebralăd) lamina superficialis fasciae colli propriae şi fascia prevertebrăe) fasciile parietală şi prevertebră

39. Spatiul prevertebral conţine:a) mm. longus capitisb) mm. longus collic) lanţul simpaticd) n vage) mm. splenius capitis

40.Vena jugulară externă se formează la confluenţa căror vene?a) v. retromandibularăb) v. auriculară posterioarăc) v. facialăd) v. facială profundăe) v. angulară

41. Nervii cutanaţi ai gâtului apar în straturile superficiale la:a) mijlocul marginii posterioare a m. sternocleidumastoidianb) mijlocul marginii anterioare a m. sternocleidumastoidianc) unghiul mandibuleid) nivelul osului hioide) nivelul C3

42. Vasele şi nervii subcutanaţi ai gâtului sunt localizaţi:a) subcutanatb) între fascia I şi IIc) între fascia II şi IIId) între fascia I şi IIIe) nici un răspuns corect

43. Care fascie cervicală formează capsulă pentru glanda submandibulară?a) fascia Ib) fascia IIc) fascia IIId) fascia VIe) fascia V

44. Unde se fixează lamelele fasciei cervicale II ce formează capsulă pentru glanda submandibulară?a) marginea inferioară a mandibuleib) linea mylohyoideac) maginea superioară a mandibuleid) corpul osului hioide) ductului submandibular

45. Care sunt limitele triungiului ligual (Pirogov)?a) superior – n. hypoglossusb) inferior – tendonul intermediar al m. digastricc) medial – marginea liberă a m. mylohyoideusd) superior – n. linguale) anterior – marginea liberă a m. hyoglossus

46. Planşeul triungiului lingual (Pirogov) îl formează:a) m. hyoglossusb) m. mylohyoideusc) m. digastricd) lamela profundă a fasciei IIe) m. stylohyoideus

47. A câta ramură este a. linguală la originea ei din a. carotidă externă?

a) primab) a douac) a treiad) a patrae) nu este originară din a. carotidă externă

48. Care fascii participă la formarea linea alba colli?a) fascia Ib) fascia IIc) fascia IIId) fascia VIe) fascia V

49. Pentru care muşchi formează teacă aponeuroza omoclaviculară?a) pretrahealib) prevertebralic) suprahioizid) scalenie) submandubulari

50. De care nervi sunt inervaţi muşchii pretraheali?a) ansa cervicalăb) n. vagusc) n. phrenicusd) n. recurrens dextee) ganglion stellatum

51. Care este sintopia elementelor fasciculului neurovascular principal al gâtului?a) medial – a. carotis communis, lateral – v. jugularis interna, între venă şi arteră, şi posterior – n. vagusb) lateral – a. carotis communis, medial – v. jugularis interna, între vase – n. vagusc) medial – a. carotis communis, între arteră şi nerv – v. jugularis interna, lateral – n. vagusd) între v. jugulară interna şi n. vagus – a. carotis communis, medial – n. vaguse) lateral – a. carotis communis, între arteră şi nerv – v. jugularis interna

52. Originea arterelor subclaviculare este:a) dreapta – din trunchiul arterial brahiocefalic, stânga – din arcul aorteib) stânga – din trunchiul arterios brahiocefalic, dreapta – din arcul aorteic) stânga – din trunchiul brahiocefalic, dreapta - trunchiul arterios brahiocefalicd) stânga – din arcul aortei, dreapta – din arcul aorteie) nici un răspuns corect

53. În ce cazuri se afectează spațiul interaponeurotic suprasternal:a) în caz de miozite purulenteb) în caz de osteomielită a manumbriului sternalc) în caz de osteomielită a claviculelord) în cazul afecțiunilor traheiie) în cazul afectării laringelui

54. În ce cazuri se afectează spațiul previsceral din regiunea cervicală:a) în caz de afecțiuni ale faringeluib) în caz de afecțiuni ale traheiic) în caz de afecțiuni ale laringeluid) în caz de afecțiuni ale esofaguluie) în caz de afecțiuni ale glandei tiroide

55. În ce cazuri se afectează spațiul retrovisceral?a) în leziunile glandei tirioideb) în leziunile traheiic) în leziunile laringeluid) în leziunile segmentului cervical al ductului toracice) în leziunile (iatrogene, postcombustionale) ale esofagului

56. Ce separă spațiul previsceral de către mediastinul anterior?a) fascia proprieb) fasia omoclaviculară

c) lamela profundă a fasiei proprii a gâtuluid) trecerea lamelei parietale în cea viscerală a fasciei endocervicale (fiind penetrată de vase și nervi)e) fascia prevertebrală

57. În ce cazuri se afectează spațiul de țesut celular al tecii m. sternocleidomastoidian?a) în unele forme de mastoidităb) în miozite purulentec) în afectarea purulentă a glandei parotided) în afecțiuni purulente ale glandei submandibularee) în afecțiuni ale timusului

58. Care dintre următoarele afirmații referitoare la spațiul de țesut celular superficial localizat în triunghiul lateral al gâtului sunt corecte?a) este dispus între fascia II și a IIIb) este dispus între fascia II și a V în limitele triunghiuluii omotrapezoidianc) este dispus între fascia III și a V în limitele triunghiului omoclaviculard) pe traiectul arterei suprascapulare comunică cu spațiile profunde ale regiunii scapularee) pe traiectul elementelor pachetului neurovascular lateral al gâtului comunică cu cavitatea axilară

59. Care dintre următoarele afirmații referitoare la spațiul de țesut celular profund localizat în triunghiul lateral al gâtului sunt corecte?a) este dispus între fascia II și a IIIb) este dispus între fascia II și a V în limitele triunghiuluii omotrapezoidianc) este dispus mai profund de fascia V în jurul elementelor pachetului neurovascular lateral al gâtuluid) pe traiectul arterei suprascapulare comunică cu spațiile profunde ale regiunii scapularee) pe traiectul elementelor pachetului neurovascular lateral al gâtului comunică cu cavitatea axilară

60. Citiți atent următoarele afirmații și enumărațile pe cele corecte:a) n. accesor penetrează fascia II cu 1.5 cm mai superior de mijlocul marginii posterioare a m. sternocleidomastoidianb) n. accesor în limitele triunghiului lateral al gâtului este localizat pe m. ridicător al scapuleic) tumorile cu localizare în triunghiul lateral al gâtului pot comprima ramurile plexului cervical fiind însoțite de dureri radiante în toate direcțiiled) pulsația arterei carotide comune poate fi percepută între marginea anterioară a m. sternocleidomastoidian și viscerele cervicalee) artera subclaviculară traversează spațiul antescalen

61. Care dintre următoarele afirmații referitoare la topografia n. laringeu superior sunt corecte?a) trece în limitele triunghiului carotidian b) trece posterior de elementele de bază ale pachetului neurovascular medial al gâtului, oblic, de sus în jos c) se ramifică în ramura externă (care împreună cu altă ramură a n. vag participă la formarea n. Țion – n. depresor cordis) și ramura internă d) este o ramură a n. vag e) trece anterior de elementele de bază ale pachetului neurovascular medial al gâtului

62. În caz de interveții chirurgicale pe glanda tiroidă (în timpul ligaturării a. tireoidea inferior în apropierea glandei tiroide) ce nerv poate fi lezat?a) n. laringian recurentb) n. laringeu inferiorc) n. laringeu superiord) n. vage) trunchiul simpatic

63. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte referitor la topografia ansei cervicale?a) ramura superioară coboară în componența n. hipoglos, de la care se desprinde în limitele triunghiului carotidianb) ramura superioară se începe de la n. spinal cervical IIc) ramura inferioară se începe de la nn. cervicali III și IVd) inervează grupul de mușchi pretraheali deci este o ramură motoriee) este o ramură senzitivă

64. Care dintre următoarele afirmații referitor la topografia trunchiului simpatic în regiunea cervicală sunt corecte?a) are ganglionii superior și inferior (permanenți), mediu și intermediar (nepermanenți) b) este localizat mai frecvent mai profund de fascia V pe mm. prevertebralic) ganglionul superior este localizat la nivelul apofizelor transversale ale vertebrelor cervicale II-IIId) ganglionii mediu, intermediar și inferior sunt localizați în limitele triunghiului scalenovertebrale) ganglionii mediu, intermediar și inferior sunt localizați în limitele spațiului intescalen

65. Uurmătoarea triadă de simptome: mioza, îngustarea fantei palpebrale și enoftalmul pot să apară la:a) afectarea n. vag în regiunea cervicalăb) afectarea n. hipoglosc) afectarea trunchiului simpatic (traume ale coloanei cervicale, comprimarea de către tumori în regiunea cervicală)d) afectarea n. frenice) afectarea nn. laringieni superior și inferior

66. În timpul intervențiilor chirurgicale efectuate pe ductul toracic în limitele regiunii cervicale poate fi lezat:a) n. vagb) n. laringeu inferiorc) n. laringeu recurentd) n. frenice) trunchiul simpatic

67. În ce cazuri se afectează spațiul profund de țesut celular adipos (mai profund de fascia V)?a) în caz de afecțiuni ale traheiib) în caz de afecțiune tuberculoasă a vertebrelor cervicale (abcese reci)c) în caz de afecțiuni ale esofaguluid) în caz de miozitee) în caz de afecțiuni ale laringelui

68. Limitele triunghiului submandibular:a) marginea inferioara a mandibuleib) muschiul milohioid c) muschiul strenocleidomastoidiand) venterele anterior si posterior ale muschiului digastrice) osul hyoid

69. Fascia nr.3 a gâtului se numeste:a) fascia endocervicalab) fascia submandibularac) fascia omoclavicularad) fascia propriee) fascia superficiala

70. Sacul glandei submandibulare contine:a) glanda submandibularab) artera facialăc) nervul trigemend) artera linguale) arterele tiroidiene

71. Limitele regiunii sternocleidomastoidiene sunt urmatoarele:a) marginea anterioară a muschiului trapezb) marginea inferioară a mandibuleic) marginea superioară a claviculeid) corespund muschiului sternocleidomastoidiane) marginea superioară a manumbriului sternal

72. Lobul suplimentar al glandei tiroide se numeste:a) lob piramidalb) lob bazalc) lob paratiroidiand) lob traheale) lob lingual

73. Esofagul incepe la nivelul vertebrei:a) C 3

b) C 2

c) C 7

d) C 6

e) C 5

74. Fascia superficială după clasificarea Shevkunenko se afla între:

a) piele și țesutul adipos subcutanatb) piele și muschiul platismac) muschiul platisma și muschiuil sternocleidomastoidiand) muschiul sternocleidomastoidian și mușchiul scalen anteriore) muschiul sternoclediomastoidian și artera carotidă comună

75. Foița superficială a fasciei proprii a gătului formează teacă pentru:a) glanda submandibularăb) mușchiul platismac) mușchiul sternotiroidiand) artera carotidă comunăe) vena jugulară internă

76. Foita viscerala a fasciei gătului acopera urmatoarele formatiuni:a) glandele parotiroideb) nervul laringian recurentc) esofaguld) glanda submandibularăe) glanda tiroidă

77. Spațiul celular interaponeurotic suprasternal contine:a) artera carotida comunab) vena jugulara internac) vena jugulara externad) arcul venos jugular (arcus venos juguli)e) arcul aortei

78. Țesutul celular subcutantat în limitele triunghiului carotidian contine:a) muschiul platismab) vena jugulară externă și ramurile plexului cervicalc) vena jugulară internăd) vena facialăe) ramura descendentă a nervului sublingval

79. Nervul vag în raport cu artera carotidă în regiunea triunghiului carotidian se află:a) anterior și medialb) posterior si medialc) anterior si laterald) posterior si laterale) anterior între arteră și venă

80. In limitele triunghiului submandibular posterior de muschiul platisma se află:a) nervul inframandibularb) nervul sublingvalc) nervul lingvald) nervul facial (ramura cervicala)e) plexul cervical

81. În triunghiul omoclavicular vena jugulară externă se află în:a) în țesutul adipos subcutanatb) în grosimea muschiului platismac) în fascia prevertebralisd) în foița profundă a fasciei superficialee) nici una din variantele sus numite

82. În triunghiul omoclavicular nervul diafragmal se situează între:a) foița superficială și profundă a fasciei propriib) muschiul scalen anterior și fascia preverterbalăc) mușchiul scalen anterior și mediud) mușchiul scalen mediu și posteriore) fascia superficiala și fascia propria

83. Scheletotopic laringele corespunde vertebrelor cervicale:a) Th2 - Th4

b) Th1 - Th 3

c) Th3 - Th 4

d) Th5 - Th 6

e) Th7 - Th 8

84. Posterior de trahee aderă intim următorul organ:a) porțiunea cervicală a esofaguluib) faringele cu lobul faringian al glandei parotidec) artera carotidă comunăd) plexul venos tiroidian impare) vertebrele cervicale

85. Spațiul celular pretraheal a regiunii gâtului comunică cu țesutul celular al:a) spatial interaponeurotic suprasternalb) mediastinului anteriorc) mediastinului posteriord) retroesofagiane) nici una din variantele sus numite

86. Ligatura arterei lingvale în triunghiul Pirogov:a) asigură hemostaza intraoperatorie postlezionalăb) utlizată în rezecția neoplasmelor lingvalec) contribuie la micșorarea organului în volumd) nu se utilizează ligaturarea arterei lingvale în triunghiul lingvale) toate răspunsurile sunt corecte

87. Inervația sinusului carotidian (n. Hering), este realizată de:a) n. mandibularb) n.ciliari scurți și lungic) n. vagd) n. glosofaringiane) n. sphenopalatin

88. Semnul clinic major de leziune a nervului laringian recurent:a) inapetențăb) disfagiec) dispneed) afoniee) euforie

89. Cauza afoniei în leziunea n. laringian recurent:a) spasmul reflector al coardelor vocaleb) pareza musculaturii vocalec) contractura epigloteid) regurgitarea alimentelor cu aspirațiee) dilatarea acută laringiană

90. Ramurile arterei subclaviculare în segmentul prescalen sunt:a) artera vertebralăb) artera transversa colic) artera toracică internăd) trunchiul costocervicale) trunchiul tireocervical

91. Ramurile arterei subclaviculare în segmentul interscalen sunt:a) artera vertebralăb) artera traversa colic) artera toracică internăd) trunchiul costocervicale) trunchiul tireocervical

92. Ramurile arterei subclaviculare în segmentul postscalen sunt:a) artera vertebralăb) artera traversa colic) artera toracică internăd) trunchiul costocervical

e) trunchiul tireocervical

93. Riscul major al plăgilor cu localizare cervicală este condiționat de:a) prezența trunchiurilor arteriale magistraleb) presiunea negativă a sistemului venos la acest nivelc) leziunea căilor magistrale limfaticed) posibilitatea de difuziune a procesului inflamator spre mediastine) beanța venelor datorită fixării parietale prin fascii

94. Abordul venos central este realizat prin cateterizarea:a) v. jugulara anterioarăb) v. jugulară externăc) v. jugulară internăd) arcul venos jugulare) v. subclaviculară

95. Care fascie formează teaca mușchilor sternocleidomastoidian și trapez:a) fascia superficialăb) lamina superficială a fasciei colli propriec) lamina profundă a fasciei colli propried) fascia endocervicalise) fascia prevertebralis

96. Care din fasciile cervicale formează teaca mușchilor infrahioidieni:a) fascia superficialăb) lamina superficială a fasciei colli propriec) lamina profundă a fasciei colli propried) fascia endocervicalise) fascia prevertebralis

97. Organul cu cel mai înalt indice de vascularizare (5ml/min/g) este:a) miocardulb) timusulc) țesutul cerebrald) tiroidae) paratiroidele

Regiunea toracelui1. Cavitatea toracică este delimitată de:a) coaste, stern şi coloana vertebralăb) stern, coloana vertebrală şi coastec) coaste, stern, coloana vertebrală şi diafragmuld) cavitatea delimitată de cutia toracică şi diafragmule) spaţiul între apertura toracelui superioară şi inferioară

2. Ce reprezintă cavitatea pleurală?a) spaţiu dintre pleura viscerală şi parietalăb) spaţiul între pulmoni şi mediastinc) cavitatea între pulmoni, diafragmul şi mediastind) cavitatea delimitată de foiţele pleurei parietalee) o porţiune a cavităţii toracice unde trec vasele magistrale

3. Care din afirmaţii sunt corecte considerând refluxul limfatic de la glanda mamară:a) există reflux limfatic superficial şi profundb) ganflionii limfatici parasternali primesc limfa de la ganglionii limfatici axilaric) ganglionul limfatic de I etapă (Sorghius) d) din cadranul superior-intern limfa nimereşte în ganglionii epigastralie) colectorul limfatic de bază sunt ganglionii limfatici axilari

4. Sistemul venos al glandei mamare este constituit din:a) reţeaua venoasă superficialăb) reţeaua venoasă profundăc) venele intercostaled) vena sublaviculară

e) vena axilară

5. Ce fascie formează capsula glandei mamare la femei?a) fascia pectoralăb) fascia clavipectoralăc) fascia superficialăd) fascia transfersalăe) fascia endocervicală

6. Ce artere vascularizează glanda mamară?a) artera toracică internăb) artera toracică lateralăc) arterele intercostaled) artera epigastrică inferioarăe) artera subclaviculară

7. Glanda mamară este inervată de:a) ramurile ale nn. intercostali II – VIIb) ramurile plexului cervicalc) ramurile anterioare a plexului brahiald) nn. frenicie) nn.vagi

8. Lamela profundă a fasciei pectorale se numeşte:a) fascia coracoclavicostalisb) fascia pectorlăc) fascia endocervicalăd) fascia clavipectoralăe) fascia axilară

9. Teaca cărui muşchi este formată de fascia clavipectorală?a) m. pectoral mareb) m. pectoral micc) m. dinţat anteriord) m. deltoide) mm. intercostali

10. Spaţiul subpectoral superficial se află:a) posterior de m. pectoral mareb) anterior de m. pectoral mic şi fascia clavipectoralăc) posterior de fascia superficialăd) anterior de fascia propriee) în ţesutul celuloadipos subcutanat

11. Spaţiul subpectoral profund se află:a) anterior de m. pectoral mareb) posterior de m. pectoral marec) anterior de m. pectoral micd) posterior de m. pectoral mice) anterior de fascia clavipectorală

12. Care sinus pleural este cel mai profund?a) sinusul costodiafragmaticb) sinusul costomediastinalc) sinusul diafragmomediastinald) sinusul costale) sinusul mediastinal

13. Spaţiul între porţiunea sternală şi porţiunea costală ale diafragmului pe dreapta se numeşte?a) triunghiul Pirogovb) triunghiul Lareyc) triunghiul Morganid) triunghiul Bohdalece) triunghiul Hesselbah

14. Spaţiul între porţiunea sternală şi porţiunea costală ale diafragmului pe stânga se numeşte?a) triunghiul Pirogovb) triunghiul Lareyc) triunghiul Morganid) triunghiul Bohdalece) triunghiul Hesellbach

15. Diafragmul este vascularizat de:a) artera musculofrenicăb) arterele intercostalec) artera frenică superioarăd) artera frenică inferioarăe) artera epigastrica superioară

16. Muşchiul respirator principal este:a) m. drept al abdomenuluib) m. oblic externc) m. oblic internd) mm. intercostalie) diafragmul

17. Către anomaliile congenitale ale cordului se referă tot, în afară de:a) persistenţa ductului Botallob) neconcreşterea septului interatrialc) dextrapoziţia corduluid) stenoză mitrală dobândităe) neconcreşterea septului interventricular

18. În vena azigos se varsă:a) v. hemiazigosb) vv. intercostale stângic) vv. esofagiened) vv. bronhiale posterioaree) vv. mediastinale

19. Cărei coaste corespunde unghiul sternal (Ludovic):a) Ib) IIc) IIId) IVe) V

20. În fisura intercostală se găsesc:a) muşchii intercostali superficiali şi profunzib) arterele intercostalec) venele intercostaled) nervii intercostalie) fascia endotoracică

21. Sintopia fascicolului neurovascular intercostal:a) superior – a. intercostală, inferioir – nervul şi mai inferior – venab) superior – nervul, inferior – vena şi mai inferior – a. intercostalăc) superior – vena, inferior – a. intercostală şi mai inferior – nervuld) nervul se află medial, vasele – laterale) lateral se află nervul, medial – vasele

22. Ce reprezintă ligamentul pulmonar?a) ligamentul ce uneşte pulmonul drept cu cel stângb) ligamentul între artera şi vena pulmonarăc) duplicatura pleurei viscerale, ce trece de pe hilul pulmonar spre diafragmd) duplicatura pleurei parietale, în care se află vasele pulmonuluie) ligamentul între arcul aortei şi artera pulmonară

23. Pe ce linie și la nivelul cărei coaste se află marginea inferioară a pulmonului drept?a) pe linia medioclaviculară – la nivelul coastei a V

b) pe linia axilară anterioară – la nivelul coastei a Xc) pe linia scapulară – la nivelul coastei a Xd) pe linia paravertebrală – la nivelul coastei a XIe) pe linia mediana – la nivelul coastei a IX

24. Ce formațiune intersectează din posterior bronhia breaptă:a) ventriculul dreptb) a. toracica internac) vena cava superioarăd) atriul stânge) vena azigos

25. Sintopia elementelor pediculului pulmonar drept din superior în inferior:a) artera, bronhul, venab) bronhul, vena, arterac) vena, artera, bronhuld) bronhul, artera, venae) artera,vena, bronhul

26. Ce se intersectează cu bronhul stâng?a) aorta descendentăb) nervul vag stângc) nervul frenic stângd) vena hemiazigose) vena pulmonară stângă

27. Ce ramuri mari încep de la arcul aortei (de la dreapta spre stânga)?a) a. carotidă comună dreaptă, a. subclaviculară dreaptăb) a. carotidă comună stângă, a. subclaviculară stângăc) trunchiul brahiocefalic arterial, a. carotidă comună stângă, a. sublaviculară stângăd) a. subclaviculară stângă, a. carotidă comună stângă, a. imae) a. carotidă comună dreaptă, a. carotidă comună stângă, a. sublaviculară stângă

28. Ce nerv traversează peretele anterior al arcului aortei?a) n. frenic dreptb) n. vag dreptc) n. frenic stângd) n. splanhnic stânge) n. vag stâng

29. Unde este localizat canalul arterial Botallo?a) între aortă şi v. cava superioarăb) între v. cava inferioară şi aortăc) între a. pulmonară şi arcul aorteid) între auriculul drept şi v. cava superioarăe) între a. carotidă comună stângă şi a. subclaviculară

30. Originea nervilor laringieni recurenţi drept şi stâng este următoarea:a) drept – la nivelul a. subclaviculare drepteb) stâng – la nivelul trunchiului brahiocefalic stângc) stâng – la nivelul arcului aortald) drept – la nivelul bifurcaţiei traheeie) drept şi stâng – la nivelul vertebrei cervicale IV

31. Pe unde traversează n. frenic drept mediastinul anterior mai sus de hilul pulmonar?a) între aortă şi v. cava superioarăb) între v. cava superioară şi a. carotidă comună dreaptăc) între v. cava superioară şi pleura mediastinalăd) între trunchiul brahiocefalic şi v. cava superioarăe) anterior de arcul aortei

32. Anterior de trahee la nivelul manubriului sternal se află:a) v. cava superuioarăb) a. subclaviculară stângăc) trunchiul simpatic

d) n. laringian recurente) arcul aortei cu trunchiul brahiocefalic, a. carotidă comună stângă, vena brachiocefalică stângă

33. Ce trece imediat posterior de bronhul drept?a) n. vag drept şi v. azigosb) a. pulmonară dreaptăc) v. pulmonară dreaptăd) trunchiul simpatice) v. cava inferioară

34. Ce criterii corespund arterelor pulmonare?a) duc sângele oxigenat spre cordb) duc sângele oxigenat spre ţesutul pulmonarc) duc sângele neoxigenat de la inimă spre plămânid) sunt paralele cu bronhiilee) vascularizează parenchimul pulmonar până la sacii alveolari

35. Mediastinul anterior conţine tot, în afară de:a) timusb) aorta ascendentă, arcul aorteic) vasele magistraled) ductul limfatic toracice) traheia

36. Mediastinul posterior conţine tot în afară de:a) esofagb) aorta descendentăc) ductul limfatic toracicd) hilul pulmonar, bifurcaţia traheei, arcul aorteie) vv. azigos şi hemiazigos

37. Mediastinul posterior conţine:a) v. azigos şi trunchiul simpaticb) ductul toracic, aorta toracică, v. hemiazigos, vasele intercostalec) esofagul, nn. vagid) arteriile şi venele pulmonaree) v. cava inferioră şi v. portă

38. La nivelul vertebrei toracice V, esofagul deviază:a) în stângab) în dreaptac) posteriord) anteriore) localizat strict pe linia mediană, anterior de coloana vertebrală

39. La nivelul cărei vertebre esofagul intersectează aorta din anterior?a) Th3

b) Th5

c) Th6

d) Th7

e) Th8

40. Refluxul venos din treimea inferioară a esofagului se realizează în:a) v. cava inferiorb) v. cava superiorc) vv. azigos şi hemiazigosd) v. gastrică stângăe) v. portă

41. Prin care orificiu al diafragmului trece ductul limfatic toracic ?a) prin hiatul esofagian a diafragmuluib) prin hiatul aortic al diafragmuluic) prin triunghiul costo-lombard) prin hiatul v. cava inferioaree) prin hiatul v. azigos

42. Câte îngustări deosebim pe traiectul esofagului:a) o singură îngustareb) doua îngustăric) trei îngustărid) patru îngustărie) nu are pe traiectul său îngstări

43. Lezarea cărui organ este criteriu pentru stabilirea traumatismului toracoabdominal?a) pulmonuluib) ficatuluic) splineid) diafragmuluie) cordului şi pericardului

44. Care nerv flectează crosa aortei și ascendează cranian?a) n. diafragmalb) n. vagc) n. intercostald) n. trunchiul simpatice) n. laringeu recurent stâng

45. Care afirmație este corectă privind stratigrafia peretelui toaracic?a) pielea, stratul adipos, fascia superf., m. intercostal ext., pachetul v.-n., m. intercostal int., f. endotoracica, țesut prepleural, pleura.b) pielea, stratul adipos, f. superf., f. propria, m. intercostal ext., pachetul v.-n., m. intercostal int., f. endotoracica, țesut prepleural, pleura.c) pielea, stratul adipos, f. superf., f. propria, m. intercostal ext., pachetul v.-n., m. subcostalcostal, f. endotoracica, țesut prepleural, pleura.d) pielea, stratul adipos, f. superf., f. propria, m. intercostal ext., pachetul v.-n., m. intercostal int., f. endocervicală, țesut prepleural, pleura.e) b) pielea, stratul adipos, f. superf., f. propria, m. intercostal ext., pachetul v.-n., m. intercostal int., f. endotoracica, țesut preperitoneal, pleura.

46. Care nervi inervează diafragma?a) nn. frenici b) ramuri de la nn. vagi şi simpaticic) 6 perechi de nn. intercostali inferiorid) ramurile plexului lombare) nn. infraclaviculari

47. Care sunt ramurile arterei toracice interne?a) a. pericardiacofrenicăb) a. epigastrică superioarăc) a. musculofrenicăd) rr. mediastinalee) aa. diafragmatice superioare

48. Care este ramura terminală a arterei toracice interne?a) a. pericardiacofrenicăb) a. epigastrică superioarăc) a. musculofrenicăd) rr. mediastinalee) aa. diafragmatice superioare

49. Care din următoarele afirmaţii referitor la trunchiul toracoacromial sunt corecte:a) tr. arterial toracoacromial porneşte de la artera subclavicularăb) tr. toracoacromial este o ramură a. arterei axilarec) tr. toracoacromial penetrează fascia coracoclavipectoralăd) pătrunde în spaţiul de ţesut celular adipos subpectoral superficiale) dă ramuri pectorale, acromiale şi deltoidiene

50. Care din următoarele afirmaţii ce se referă la sinusul costodiafragmatic sunt greşite:a) are o înălţime de 5 – 7 cmb) se întinde de la coasta VII până la X

c) în normă plămânul la un inspir profund pătrunde în acest sinusd) se formează în rezultatul trecerii pleurei costale în cea diafragmaticăe) in caz de hidrotorax, hemotorax, chilotorax şi piotorax în acest sinus nu se acumulează lichid

51. Sintopia pedicolului pulmonar drept de sus în jos este următoarea:a) ABVb) BVAc) BAVd) VABe) VBA

52. Sintopia pedicolului pulmonar stâng de sus în jos este următoarea:a) ABVb) BVAc) BAVd) VABe) VBA

53. Sintopia pedicolului pulmonar drept şi stâng din anterior în posterior:a) stânga – VABb) drept – VABc) stâng – AVBd) drept – VBAe) drept – AVB

54. Care sunt sinusurile pericardiace?a) transversalb) verticalc) oblicd) antero-inferior (apical)e) anterior

55. Artera toracică internă se localizează între următoarele straturi ale peretelui toracic:a) fascia endotoracicăb) pleura parietalăc) m. toracic transversald) faţa internă a coastelor şi a mm. intercostali internie) ţesutul parapleural

56. Care din următoarele afirmaţii referitor la topografia nn. frenici în mediastinul anterior sunt corecte:a) pătrund în mediastinul anterior între artera şi vena subclaviculareb) n. frenic drept iniţial este situat între peretele lateral al venei cave superioare şi pleura mediastinalăc) trec anterior de hilul pulmonard) trec posterior de hilul pulmonare) cel stâng trece pe suprafaţa anterioară a esofagului, iar cel drept pe cea posterioară

57. Vena azigos se varsă în:a) vena cavă inferioarăb) vena brahiocefalică dreaptăc) vena cavă superioarăd) vena toracică internăe) vena hemiazigos

58. Locurile slabe ale diafragmului sunt:a) hiatul esofagianb) hiatul aorticc) centrul tendinos d) triunghiurile sterno-costalee) triunghiurile lumbo-costale

59. Locurile slabe ale diafragmului sunt:a) hiatul esofagianb) hiatul aorticc) centrul tendinos d) triunghiurile sterno-costale

e) triunghiurile lumbo-costale

60. Cel mai frecvent sursa colecțiilor purulente din mediastin este:a) spațiul pretrahealb) spațiul pachetului neurovascular al gâtuluic) spațiul antescalen d) spațiul retroviscerale) spațiul sterno-cleido-mastoidian

61. În caz de mediastinită anterioară purulențele se pot propaga în următoarele direcții:a) extern prin spațiile intercostaleb) pleurăc) centrul tendinos d) pericarde) triunghiurile lumbo-costale

62. În caz de mediastinită posterioară purulențele se pot propaga în următoarele direcții:a) spațiul celular subpleuralb) spațiul celular retroperitonealc) pulmoni d) triunghiurile sterno-costalee) pericard

63. Ce spații celulare din mediastin cunoașteți?a) prepericardialb) hiatul aorticc) centrul tendinos d) pretraheale) paraesofagian

64. Spațiul prepericardial are următoarele limite:a) anterior - fascia endotoracicăb) posterior – timus și pericardc) anterior – pleura costală d) posterior – pleura mediastinală e) inferior – fascia pleuro - diafragmală

65. Spațiul pretraheal are următoarele limite:a) anterior – timus și peretele posterior al pericarduluib) posterior – traheea și fascia dintre bronșiic) dreapta – pleura costală și vena hemiazigos d) stânga – arcul aortei și ramurile salee) dreapta – pleura mediastinală și vena azigos

66. Spațiul paraesofagian comunică cu:a) spațiul retrovisceral cervicalb) spațiul previsceral cervicalc) spațiul retroperitoneal d) spațiul preperitoneale) spațiul paranefral

67. Care sunt factorii ce contribuie la răspândirea purulențelor în mediastin?a) spațiile celulare mediastinale nu sunt strict delimitateb) mișcarea permanentă a diafragmei și pleureic) spațiile celulare bine dezvoltate d) volumul schimbător al organelor mediastinalee) afirmațiile sunt greșite

68. În ce direcție se pot propaga purulențele din spațiul prepericardial?a) spațiul retrofaringianb) spațiul preperitonealc) paracolon d) spațiul previsceral cervicale) țesututl celular parapleural

69. Ce ramuri ale trunchiului simpatic participă la formarea zonelor reflexogene din regiunea toraco-abdominală? a) nn. splahnic mare și micb) nn. cardiaci toracici și splachnicus imusc) nn. vagi d) nn. frenicie) ramuri esofagiene și pulmonare

70. Porțiunea toracică a nn. vagi au următoarele ramuri:a) bronșialeb) diafragmalec) esofagiene d) pericardiacee) mediastinale

71. Ce plexuri nervoase sunt situate în regiunea cordului?a) plexul anterior drept și stângb) plexul posterior drept și stângc) plexul atrial drept și stâng d) plexul ventricular drept și stânge) plexul antero-inferior

72. Ce afirmații despre ductul toracic sunt corecte?a) se formează la nivelul Th. 12 – L.1b) se formează la nivelul L.2 – L.3c) se formează la confluierea a două colectoare limfatice lombare d) începutul ductului are o dilataree) începutul ductului nu are nici o particularitate

73. Planul care desparte mediastinul superior de cel inferior trece prin:a) manumbriul sternalb) bifurcatia traheeic) vertebra toracala 1d) arcul aorteie) apofiza xifoida

74. Glanda mamara e situata intre coastele:a) coasta 2b) coasta 3c) coasta 6d) coasta 7e) coasta 5

75. Localizarea ganglionului Zorghius corespunde:a) marginea externă a sternuluib) spatiul intercostal 1, medioclavicularc) marginea anterioară a muschiului sternocleidomastoidiand) muschiul dintat anteriore) sub muschiul pectoral mic

76. Coaste adevarate sunt:a) primele 4b) ultimele 2c) primele 10d) primele 7e) toate coastele sunt adevărate

77. Apertura superioara a cutiei toracice este limitată de:a) vertebra toracica T1b) vertebra cervicala C7c) incizura manumbriului sternald) primele coastee) clavicula

78. Portiunea musculara a diafragmului se imparte în:a) portiunea vertebrala

b) portiunea sternalac) portiunea costalad) portiunea lombarae) portiunea pulmonara

79. Lobul superior al plamânului drept are urmatoarele segmente:a) segmentul apicalb) segmentul posteriorc) segmentul mediud) segmentul inferiore) segmentul anterior

80.Câți lobi are glanda timus?a) 4 lobib) 3 lobic) 1 lobd) 2 lobie) 6 lobi

81. Fosa ovala e situata pe:a) septul interventricularb) portiunea incipienta a aorteic) septul interatriald) peretele atriului stânge) portiunea incipienta a trunchiului pulmonar

82. Limita inferioară a plaminului drept pe linia axilara medie corespunde:a) cartilajului coastei 7b) marginea superioara a coastei 11c) marginea inferioara a coastei 9d) coasta 6e) spatiul intercostal 5

83. Limita inferioară a plaminului stâng pe linia medioclaviculara corespunde:a) coastei 7b) coastei 5c) coastei 8d) coastei 9e) spatiului intercostal 6

84. Plaminul drept este impartit în lobi de catre urmatoarele fisuri:a) fisura oblicab) fisura transversalac) fisura orizontalad) fisura lateralae) fisura sagitala

85. Mediastinul mijlociu contine:a) inimab) portiunea inferioara a venei cave superioarec) aorta ascendentad) arterele si venele pulmonaree) esofagul

86. Nodulul atrioventricular este localizat in:a) peretele atriului dreptb) peretele atriului stingc) în portiunea inferioara a septului interatriald) în portiunea superioara a septului interventriculare) în peretele ventricolului sting

87. Triunghiul diafragmatic Larey :a) poate fi utilizat drept acces chirurgical spre pediculul pulmonar b) poate fi utilizat pentru puncția transepigastrică a pericarduluic) reprezintă un loc forte, corespunde centrului tendinos

d) reprezintă un loc slab al diafragmeie) corespunde hiatului esofagian

88. Cele mai frecvente hernii diafragmale au drept localizare:a) triunghiul lombocostal Bogdalekb) triunghiul sternocostal Lareyc) hiatus aorticusd) hiatus esofageuse) centrul tendinos

89. Puncția cavității pleurale se realizează între liniile:a) axilară anterioarăb) axilară mediec) axilară posterioarăd) scapularăe) paravertebrală

90. Nivelul vertical de puncție a cavității pleurale corespunde:a) spațiul intercostal V b) spațiul intercostal VIc) spațiul intercostal VIId) spațiul intercostal VIIIe) spațiul intercostal IX

91. În normă, sinusul costodiafragmatic:a) conține 20-50 ml lichid pleuralb) are adîncimea de 6-8 cmc) este ocupat în totalitate de plămîn la maximum de inspird) este ocupat parțial de plămîn chiar și în maximum inspire) devine evident în acumularea colecțiilor patologice

92. Puncția spațiilor intercostale se efectuează prin regulă absolută la nivelul:a) marginii costale superioareb) mijlocului spațiului intercostalc) marginii costale inferioared) unghiului costale) membranei aponevrotice intercostale

93. Conform particularităților anatomice, localizarea corpilor străini are loc mai des la nivelul:a) segmentului mediu al traheiib) bifurcației traheiic) bronhului dreptd) bronhului stînge) îngustării fiziologice a traheii în treimea inferioară

94. Anastomoza cavo-portală prin v. esofagiene și v. gastrice capătă maximum valoare clinică în:a) esofagita erozivăb) pancreatita acutăc) distrofia grasă a ficatuluid) ciroza hepaticăe) colecistita calculoasă

95. Separarea mediastinului anterior/posterior se efectuează printr-un plan:a) sagital dus prin originea trunchiului pulmonarb) frontal dus prin bifurcația trunchiului pulmonarc) sagital dus prin bifurcația traheiid) frontal dus prin bifurcația traheiie) ce reunește bifurcația traheii cu originea trunchiului pulmonar

96. Selectați elementele mediastinului anterior:a) partea toracică a aorteib) trunchiul pulmonarc) art. toracică internăd) vena cavă superioarăe) v. hemiazigos

97. Selectați elementele mediastinului posterior:a) porțiunea ascendentă a aorteib) arcul aorteic) vena hemiazygosd) ductul toracice) vena toracică internă

98. Selectați elementele mediastinului anterior:a) n. diafragmaticb) n. vagc) lanțul simpaticd) gang. limfatici parasternalie) gang. limfatici prevertebrali

R e g i u n e a a b d o m e n u l u i

Peretele antero-lateral al abdomenului1. În hernia inghinală directă este scăzută rezistenţa peretelui canalului inghinal:a) posteriorb) anteriorc) superiord) inferiore) toţi pereţii

2. Hernia inghinală congenitală este:a) prin alunecareb) directăc) strangulatăd) oblicăe) prin alunecare şi directă

3. Care este cauza apariţiei herniei inghinale congenitale:a) încordarea muşchilor presului abdominalb) creşterea presiunii intraabdominalec) persistenţa procesului peritoneo-vaginald) criptorhidiae) dilatarea spaţiului inghinal

4. Care nervi asigură inervarea regiunii inghinale?a) n. iliohipogastricb) n. ilioinghinalc) n. genitofemurald) n. subcostale) toate sunt corecte

5. Care formaţiuni alcătuiesc orificiul extern al canalului inghinal?a) muşchiul oblic extern abdominal şi simfiza pubianăb) muşchiul oblic intern abdominal şi tuberculul pubianc) fisura aponeurozei muşchiului oblic externd) ligamentul reflex de la ligamentul inghinale) fascia superficială şi tuberculul pubian

6. Ce vas formează "corona mortis"?a) a. obturatorieb) a. epigastrica inferiorc) r. obturatorie a a. epigastrice inferioared) v. femoralăe) v. obturatorie

7. Care fosetă de pe suprafaţa internă a peretelui abdominal corespunde orificiului intern al canalului inghinal?a) foseta inghinală medialăb) foseta supravezicalăc) foseta inghinală laterală

d) foseta femoralăe) foseta ombilicală

8. Ce formaţiune alcătuieşte peretele anterior al canalului inghinal la purtători de hernii?a) fascia superficialăb) aponeuroza m. oblic abdominal externc) aponeuroza m. transvers abdominald) aponeuroza m. oblic abdominal externe) ligamentul inghinal

9. Ce formaţiune alcătuieşte peretele posterior al canalului inghinal?a) fascia transversalăb) marginea interioară a m. oblic externc) ligamentul lacunard) ligamentul inghinale) marginea osului iliac

10. Ce formaţiune alcătuieşte peretele inferior al canalului inghinal?a) fascia transversală b) marginea interioară a m. oblic externc) ligamentul lacunard) ligamentul inghinale) marginea osului iliac

11. Ce formaţiune delimitează foseta laterală de cea medială, localizate pe faţa posterioară a peretelui abdominal?a) plica ombilicală medianăb) plica ombilicală medialăc) plica ombilicală lateralăd) a. ombilicalăe) plica peritoneală transversă

12. Care fosetă inghinală este implicată în coborârea testiculului?a) medialăb) lateralăc) supravezicalăd) laterală şi medialăe) triunghiul lombar (Petit)

13. Prin orificiul extern al canalului inghinal ies următorii nervi:a) n. iliohipogastricb) n. ilioinghinal şi genitofemuralc) n. ilioinghinal şi ramura genitală a n. genitafemurald) n. obturator şi n. spermatic externe) nn. ilioinghinal şi spermatic extern

14. Care sunt laturile triunghiului inghinal?a) inferior-lateral – ligamentul inghinalb) medial – ligamentul pectinealc) medial – marginea laterală a m. drept abdominald) superior – linia ce uneşte ombilicul cu spina ileacă anterioară-superioarăe) superior – linia ce uneşte punctul dintre treimea laterală şi cea medie a ligamentului inghinal

15. Ce reprezintă spaţiul inghinal?a) spaţiul dinre peretele anterior şi cel posterior al canalului inghinalb) spaţiul dintre peretele superior şi cel inferior al canalului inghinalc) spaţiul dintre peretele anterior şi cel superior al canalului inghinald) spaţiul dintre peretele posterior şi cel inferior al canalului inghinale) spaţiul dintre ligamentul inghinal şi cel pectineal

16. Elementele funiculului spermatic sunt, cu excepţia:a) artera testicularăb) plexul pampiniformc) ductul deferentd) artera ductului deferente) ramura genitală a nervului genitofemural

17. Care din următoarele afirmaţii referitor la procesul de descendare a testicolului sunt corecte?a) testicolul începe să coboare în jos sub acţiunea gubernaculum testis, începând cu luna a 4 de dezvoltare intrauterinăb) în luna 7-a, testicolul se află la nivelul viitorului orificiu inghinal internc) iniţial se află în regiunea lombară lângă rinichiul primard) în luna 9-a coboară în scrote) în luna 7-a coboară în scrot

18. Pereţii canalului inghinal la purtători de hernii sunt:a) anterior – aponeuroza m. oblic abdominal externb) superior – marginile libere ale mm. oblic abdominal intern şi transvers abdominalc) inferior – ligamentul inghinald) posterior – aponeuroza m. oblic abdominal interne) posterior – fascia transversală

19. Care din următoarele afirmaţii sunt greşite?a) canalul inghinal este un loc slab al peretelui antero-lateral al abdomenuluib) hernia inghinală directă prolabează prin foseta lateralăc) sacul hernial în hernia inghinală oblică se află în componenţa funiculului spermaticd) sacul hernial în hernia inghinală directă poate coborî în scrot (hernie inghinoscrotală)e) hernia inghinală congenitală este oblică

20. Din ce este constituit peretele anterior al canalului inghinal la nepurtători de hernii (la sănătoşi)?a) aponeuroza m. oblic abdominal internb) aponeuroza m. oblic abdominal externc) fibrele m. transvers abdominald) fibrele m. cremastere) fibrele m. oblic abdominal intern

21. Ce formaţiuni anatomice consolidează planşeul spaţiului inghinal (fascia trasversală)?a) falx aponeurotica inguinalisb) falx aponeurotica femoralisc) fibrele m. cremasterd) lig. interfoveolaree) fibrele m. transvers abdominal

22. Tunica vaginală comună a testicolului şi a funiculului spermatic se formează în rezultatul:a) penetrării funicolului spermatic prin fascia transversalăb) descendării testicoluluic) prolabării infundibulare a fasciei transversale de către funiculului spermatic d) prolabării peritoneului parietale) toate răspunsurile sunt corecte

23. Ce constituie limita laterală a peretelui antero-lateral al abdomenului?a) o linie ce reprezintă continuarea liniei axilare anterioare în josb) o linie ce uneşte mijlocul coastei XII cu spina ileacă anterioară superioarăc) o continuare a liniei axilare medii în jos – linia Lesgaftd) liniile paravertebrale dreaptă ţi stângăe) o linie ce reprezintă continuarea liniei axilare posterioare în jos

24. Ce formaţiuni delimitează din inferior şi superior regiunea peretelui anterolateral al abdomenului?a) o linie ce trece prin marginea superioară a pubisului, ligamentul inguinal şi creasta ileacăb) o linie ce uneşte spina ileacă anterioară şi ombiliculc) o linie trasată perpendicular de la spina ileacă anterioară superioară spre marginea laterală a m. drept abdominald) o linie ce trece prin apofiza xifoidă şi rebordul costale) o linie ce trece prin coasta XI

25. Ce nervi sunt antrenaţi în inervaţia pielii din regiunea hipogastrică a peretelui anterolateral al abdomenului?a) n. intercostal V-VIIIb) n. intercostal IX – XIc) n. intercostal XII (n. subcostalis)d) n. ileohipogastrice) n. ileoinghinal

26. Ce nervi sunt antrenaţi în inervaţia pielii din regiunea mezogastrică?

a) n. intercostal X – XIb) n. intercostal IXc) n. intercostal XII (n. subcostalis)d) n. ileohipogastrice) n. ileoinghinal

27. Ce nervi sunt antrenaţi în inervaţia pielii din regiunea epigastrică?a) n. iliohipogastricb) n. intercostal X – XIc) n. intercostal XII (n. subcostalis)d) nn. intercostali VI – IXe) n. ileoinghinal

28. Ce vene subcutanate participă la formarea anastomozei cavo-cavale în jurul ombilicului?a) vena toracoepigastricăb) venele paraombilicalec) vena epigastrică inferioarăd) vena epigastrică superficialăe) vena epigastrică superioară

29. Ce vene subcutanate participă la formarea anastomozei porto-cave în jurul ombilicului?a) vena epigastrică superficialăb) venele paraombilicalec) vena epigastrică inferioarăd) vena toracoepigastricăe) vena epigastrică superioară

30. Ce formaţiuni anatomice delimitează orificiul femural intern?a) medial – ligamentul lacunar (Gimbernati)b) lateral – artera femuralăc) lateral – teaca venei femuraled) anterior şi superior – ligamentul inghinal (Poupart)e) posterior şi inferior – ligamentul pectineal (Cooperi)

31. Enumeraţi straturile la nivelul inelului ombilical?a) pieleab) ţesut adipos subcutanatc) ţesut cicatriciald) fascia ombilicalăe) peritoneul parietal

32. Unde sunt localizate trunchiurile principale ale arterelor intercostale pe peretele abdominal antero-lateral?a) între muşchii oblic intern şi transvers abdominalb) între muşchii oblic extern şi intern abdominalic) între foiţele aponeurotice ale muşchilor oblic intern şi externd) între ţesutul subcutanat adipos şi muşchiul oblic extern abdominale) în teaca mm. drepţi abdominali

33. Unde este localizată a. epigastrică inferioară în limitele hipogastrului?a) între muşchiul oblic intern şi transvers abdominalb) între muşchiul transvers şi peritoneuc) între fascia transversală şi peritoneul parietal (în ţesutul preperitoneal)d) între aponeurozele muşchiului oblic extern şi interne) în ţesutul adipos subcutan

34. În grosimea cărei plici ombilicale este dispusă artera epigastrică inferioară?a) plica ombilicală medialăb) plica ombilicală medianăc) plica vezicală transversalăd) plica ombilicală lateralăe) plica epigastrică inferioară

35. Care din următoarele afirmaţii sunt corecte?a) lamela profundă a fasciei superficiale a peretelui anterolateral al abdomenului în limitele hipogastrului se numeşte – fascia Tomson

b) lamela superficială a fasciei superficiale a peretelui anterolateral al abdomenului în limitele hipogastrului se numeşte – fascia Tomsonc) în sindromul hipertensiunii portale se dilată reţeaua venoasă superficială din jurul ombilicului, numindu-se în clinică „capul meduzei”d) în rezultatul obliterării venei ombilicale în perioada postnatală apare ligamentul rotund al ficatuluie) mai frecvent herniile ombilicale prolabează prin semicercumferinţa superioară a canalului ombilical

36. În tratamentul chirurgical al cărei tip de hernie poate fi lezată "corona mortis"?a) hernie inghinală oblică b) hernie inghinală directă strangulată c) hernie femorală strangulată d) hernie obturatorie e) hernie inghinală oblică strangulată

37. Conexiunea între v. portă şi venele peretelui abdominal este asigurată de:a) vv. paraombilicaleb) v. testicularăc) v. epigastrică inferioarăd) v. epigastrică superioarăe) v. intercostală

38. Ce muşchi alcătuiesc peretele abdominal anterolateral?a) mm. recţi abdominali şi piramidalb) mm. transverşi abdominalic) mm. oblici externid) mm. oblici internie) m. iliopsoas

39. De la ce arteră îşi ia originea a. epigastrica superficială?a) a. femuralăb) a. iliacă externăc) a. iliacă internăd) a. profundă a femuruluie) a. obturatorie

40. Vascularizaţia peretelui anterolateral abdominal este asigurată de:a) a. epigastrică superficială, a. epigastrică inferioarăb) a. epigastrică superioară, aa. intercostalec) a. gastrică stângă, a. pudendă externăd) a. pudendă internă, a. iliacă externăe) aa. lumbale

41. A. epigastrică inferioară porneşte de la:a) a. femuralăb) a. iliacă internăc) a. iliacă externăd) a. obturatoriee) a. femurală profundă

42. Ţesutul celular preperitoneal comunică imidiat cu:a) ţesutul parametralb) ţesutul prevezicalc) ţesutul paranefrald) retroperitoneale) pararectal

43. Ce formaţiune acoperă din posterior m. drept abdominal mai jos de linia arcuată Duglas?a) peritoneul parietalb) peritoneul parietal şi aponeuroza m. transversc) fascia transversalăd) fascia pelviană parietalăe) aponeuroza m. transvers

44. Teaca anterioară a m. drept abdominal mai sus de linia arcuată Duglas este formată din:a) aponeuroza m. transvers abdomenal

b) aponeuroza m. oblic abdominal externc) fascia transversalăd) lamela anterioară a aponeurozei m. oblic abdominal interne) aponeuroza m. oblic abdominal intern

45. Peretele anterior al tecii m. drept abdominal mai jos de linia arcuată Duglas este format din:a) aponeuroza m. transvers abdominalb) aponeuroza m. oblic abdominal externc) fascia transversalăd) lamela anterioară a aponeurozei m. oblic abdominal interne) aponeuroza m. oblic abdominal intern

46. Peretele posterior al tecii m. drept abdomenal mai sus de linia arcută Duglas este format din:a) aponeuroza m. transvers abdominalb) aponeuroza m. oblic abdomenal externc) fascia transversalăd) lamela posterioară a aponeurozei m. oblic abdominal interne) aponeuroza m. oblic abdominal intern

47. Ce reprezintă linia arcuată Duglas?a) limita de trecere din anterior în posterior a aponeurozei m. oblic abdominal externb) limita de trecere din anterior în posterior a aponeurozei m. transvers abdominalc) limita de trecere din posterior în anterior a aponeurozei m. transvers abdominald) limita de trecere din posterior în anterior a lamelei posterioare a aponeurozei m. oblic abdominal interne) limita de trecere din posterior în anterior a fasciei transversale

48. Artera epigastrică superioară şi cea inferioară sunt localizate:a) între muşchiul oblic abdominal intern şi cel externb) în ţesutul subcutanat adiposc) posterior de m. drept abdominald) în teaca m. drept abdominale) între mm. oblic abdominal intern şi cel transversal

49. Arterele superficiale în regiunea hipogastrului:a) artera epigastrică superficialăb) artera epigastrică superioarăc) artera circumflexă ileacă superficialăd) artera epigastrica inferioarăe) arterele pudende externe

50. Ce reprezintă linia semilunaris Spigel?a) limita de trecere a m. oblic abdominal intern în aponeuroza sab) limita de trecere a m. oblic abdominal extern în aponeuroza sac) limita de trecere a regiunii mezogastrice în regiunea hipogastricăd) o linie ce se află cu 2 – 3cm mai jos de ombilice) limita de trecere a m. transvers abdominal în aponeuroza sa

51. Care din următoarele afirmaţii referitor la inelul ombilical sunt corecte?a) este un loc slab al peretelui antero-lateral al abdomenuluib) în perioada intrauterină prin jumătatea inferioară a inelului trece urahusul şi două artere ombilicalec) este o regiune unde lipseşte ţesutul adipos subcutanat şi ţesutul preperitoneald) în perioada intrauterină prin jumătatea superioară a inelului trece artera ombilicalăe) în stratigrafie are 6 straturi

52. În câte regiuni antomo-topografice este divizat peretele antero-lateral al abdomenului?a) 6b) 8c) 9d) 4e) 10

53. Limita inferioara a peretelui abdominal anterolateral trece prin:a) marginea superioară a simfizei pubieneb) creasta iliacac) linia arcuata Duglas

d) ligamentul inghinale) linia semilunara Spigel

Cavitatea peritoneală1. Ce vene alcătuiesc v. portă?a) vv. gastrică stângă şi mezenterică superioarăb) vv. mezenterică inferioară şi renalăc) vv. mezenterică inferioară şi testiculară (ovarică) stângăd) vv. mezenterice superioară, inferioară şi lienalăe) vv. renale şi mezenterică superioară

2. Unde este situată v. portă?a) în cavitatea bursei omentaleb) iniţial în spaţiul retroperitoneal, posterior de capul pancreasuluic) anterior de capul pancreasuluid) între foiţele ligamentului hepatoduodenale) posterior de stomac

3. Vena portă trece posterior de care parte a duodenului?a) superioarăb) descendentăc) inferioară orizontalăd) ascendentăe) nu trece posterior de duoden

4. Ductul biliar comun (coledocul) este situat faţă de v. portă:a) anteriorb) posteriorc) din dreaptad) din stângae) deasupra

5. Spre stânga de v. portae trece:a) a. gastroepiploică dreaptăb) a. gastroepiploică stângăc) a. gastrică stângăd) a. hepatică propriee) a. hepatică comună

6. De unde începe lig. hepatoduodenal?a) de la lobul stâng hepaticb) de la lobul drept hepaticc) de la lobul pătrat al ficatuluid) de la hilul hepatice) de la lobul caudat al ficatului

7. Ce formaţiuni conţine lig. hepatoduodenal?a) a. hepatică comună, ductul coledoc, a. lienalăb) ductul coledoc, v. portă, a. hepatică propriec) a. gastrică stîngă, vv. hepatice, ductul coledocd) a. hepatică comună, a. gastrică dreaptă, a. lienalăe) v. portă, a. lienală, ductul coledoc

8. Ce formaţiuni contribuie la formarea lig. hepatoduodenal?a) fascia abdominală şi transversăb) peritoneul parietalc) 2 foiţe ale peritoneului visceral din componenţa omentului micd) fascia transversă şi aponeuroza m. transverse) fascia transversă şi peritoneul visceral

9. Lig. hepatoduodenal delimitează orificiul epiploic din partea:a) anterioarăb) posterioarăc) superioarăd) inferioară

e) medială

10. Între foițele omentului mic trec următoarele formațiuni:a) a. hepatica proprie, a. lienală, a. gastrică stângăb) a. lienală, aa. gastrice scurtec) a. hepatică proprie, a. colică medied) a. hepatică proprie, a. gastroduodenalăe) a. gastrică stângă, a. gastrică dreaptă, a. hepatică proprie

11. De unde începe a. gastrică stângă?a) a. mezenterică superioarăb) a. mezenterică inferioarăc) trunchiul celiacd) a. lienalăe) a. hepatică

12. De unde îşi are originea a. gastrică dreaptă?a) trunchiul celiacb) a. hepatică comunăc) a. hepatică propried) a. lienalăe) aorta abdominală

13. Unde este localizat trunchiul principal al a. gastrice stângi?a) lig. hepatogastricb) lig. frenicocolicc) lig. frenicogastricd) lig. gastrocolice) lig. hepatoduodenal

14. Epiploonul (omentul) mic este format din ligamentele:a) gastrocolic, hepatogastric, gastrolienalb) gastrolienal, inghinal, lacunarc) hepatoduodenal, hepatogastric, frenicogastricd) hepatogastric, gastropancreatice) gastrolienal, pectinal

15. Ligamentul hepatoduodenal porneşte către:a) partea descendentă a duodenuluib) partea ascendentă a duodenuluic) partea superioară a duodenuluid) curbura mică a stomaculuie) bursa omentală

16. Ligamentul hepatoduodenal este parte componentă a:a) omentului mareb) omentului micc) lig. gastropancreaticd) lig. duodenorenale) lig. hepatogastric

17. Care structuri delimitează orificiul bursei omentale?a) inferior – duodenulb) superior – lobul caudat hepaticc) anterior – ligamentul hepatoduodenald) posterior – peritoneul parietal ce acoperă vena cavă inferioarăe) lateral – stomacul

18. Între foiţele ligamentului hepatogastric se află următoarele formaţiuni:a) artera gastrică stângăb) artera hepatică propriec) artera gastrică dreaptăd) v. coronaria ventriculie) vena lienală

19. Peretele posterior al bursei omentale este format de:a) splinăb) lobul stâng hepaticc) peritoneul parietal ce acoperă pancreasul, aorta, vena cavă inferioară, rinichiul stângd) peritoneul viscerale) lobul caudat hepatic

20. Ce structuri formează peretele superior al bursei omentale:a) diafragmab) suprafaţa inferioară a lobului caudatc) peretele posterior al stomaculuid) partea posterioară a lobului stâng hepatice) partea inferioară a duodenului

21. A. gastroepiploică dreaptă porneşte de la:a) a. lienalăb) a. mezenterică superioarăc) a. gastroduodenalăd) a. mezenterică inferioarăe) a. gastrică stângă

22. Care este raportul stomacului cu peritoneul?a) retroperitonealb) intraperitonealc) mezoperitoneald) peretele posterior este retroperitoneale) peretele anterior este mezoperitoneal

23. Porţiunea abdominală a esofagului poate fi situată:a) retroperitonealb) intraperitonealc) mezoperitoneald) în mediastinul posteriore) în mediastinul anterior

24. Vena portă se găseşte în componenţa ligamentului:a) hepatogastricb) gastropancreatic c) hepatoduodenald) gastrocolice) gastrolienal

25. Ce ducturi sunt localizate în lig. hepatoduodenal:a) hepatic drept şi stângb) ductul cisticc) coledocd) pancreatice) accesor pancreatic

26 Sângele din ficat este drenat în:a) v. cavă inferioarăb) v. cavă superioarăc) v. lienalăd) v. mezenterică superioarăe) v. gastrică dreaptă

27. Care este raportul vezicii biliare faţă de peritoneu?a) intraperitonealb) retroperitonealc) mezoperitoneald) în cavitatea peritonealăe) posterior de peritoneu

28. Venele esofagului se varsă în:a) v. portă

b) v. azigos, v. hemiazigosc) v. gastrica sinistrad) c. cava inferiore) v. mezenterică superioară

29. Unde este amplasat n. Latarget (ramura pilorică/motorie a n. vag)?a) în apropierea curburii mari gastriceb) în componenţa epiplonului (omentului) mic paralel pe curbura mică gastricăc) în apropierea fundului gastricd) de-a lungul duodenuluie) de-a lungul lig. gastrolienal

30. A. gastroepiploică stângă îşi ia originea de la:a) a. gastrică stângăb) a. gastrică dreaptăc) a. lienalăd) a. mezenterica superioarăe) a. hepatică proprie

31. Vascularizarea curburii mari a stomacului este asigurată de:a) a. mezenterică superioarăb) a. gastroepiploică dreaptăc) a. lienalăd) a. gastroepiploică stângăe) aa. gastrice scurte

32. De care nervi este însoţită porţiunea abdominală a esofagului:a) n. splanhnicib) n. diafragmalic) n. laringieni recurenţid) trunchiurile vagale anterior şi posteriore) nervii intercostali inferiori

33. Ce formează peretele anterior al bursei omentale?a) epiploonul mic şi splinab) epiploonul mic şi splina, stomacul, lobul caudat hepaticc) lig. hepatogastric, peretele anterior gastricd) lobul drept hepatic, epiploonul mice) epiplonul mic, peretele posterior gastric, lig. gastrocolic

34. Orificiul omental formează o comunicare între:a) etajul superior şi inferior al cavităţii abdominaleb) cavitatea abdominală şi spaţiul retroperitonealc) recesul subhepatic şi bursa omentalăd) cavitatea abdominală şi cavitatea bazinului mice) cavitatea abdominală şi mediastinul posterior

35. Ductul hepatic comun se formează prin contopirea:a) d. cistic şi hepatic stângb) d. cistic şi hepatic dreptc) d. hepatic drept şi stângd) d. hepatic stâng şi coledoce) d. coledoc şi d. pancreatic

36. Ductul biliar comun (coledocul) se formează prin unirea:a) d. cistic şi hepatic comunb) d. cistic şi hepatic dreptc) d. hepatic drept şi stângd) d. hepatic stâng şi coledoce) d. coledoc şi d. pancreatic

37. Vezica biliară este situată pe suprafaţa hepatică:a) posterioarăb) anterioarăc) diafragmală

d) visceralăe) medială

38. A. cistica deviază mai frecvent de la?a) a. hepatică comunăb) a. hepatică propriec) a. lienalăd) a. hepatică dreaptăe) a. gastrică stângă

39. Laturile tringhiului Budde sunt:a) superior – ficatulb) inferior – ductul cisticc) medial – ductul hepatic comund) superior – artera hepatica dreaptăe) medial – ductul coledoc

40. Etajul superior al cavităţii abdominale e delimitat de cel inferior prin:a) omentul micb) omentul marec) colonul transversd) mezoul colonului transverse) intestinul subţire

41. Sunt situate retroperitoneal următoarele porţiunii ale duodenului:a) partea superioarăb) partea descendentăc) inferioară orizontalăd) ascendentăe) tot duodenul

42. Ductul biliar se varsă în:a) intestinul subţireb) ampula hepatopancreaticăc) în duodenul descendentd) colonul transverse) partea superioară a duodenului

43. Raportul splinei cu peritoneul:a) retroperitonealb) intraperitonealc) hilul lienal nu e acoperit cu peritoneud) mezoperitoneale) parţial acoperită cu peritoneul

44. Pancreasul este localizat:a) în bursa hepaticăb) în etajul inferior al cavităţii peritonealec) retroperitoneald) în recesul duodenojejunale) în cavitatea bursei omentale

45. Ductul pancreatic se deschide în:a) porţiunea orizontală inferioară a duodenuluib) porţiunea descendentă a duodenuluic) papila duodenului mared) ampula hepatopancreaticăe) bursa omentală

46. Ampula hepatopancreatică se deschide în:a) porţiunea orizontală inferioară a duodenuluib) duodenul descendentc) în duodenul orizontal supeiord) ductul pancreatice) bursa omentală

47. Bursa hepatică este delimitată de:a) din posterior – lig. coronar dreptb) din dreapta – lig. falciformc) din stânga – lig. falciformd) superior – diafragmule) inferior – lobul drept al ficatului

48. Ce reprezintă spaţiul subdiafragmatic drept?a) cel mai declin loc al recesului subhepaticb) cel mai declin loc al bursei hepaticec) se află posterior de suprafaţa superioară a lobului drept al ficatuluid) poate servi ca loc de acumulare a lichidelor patologicee) nu prezintă nici o importanţă practică

49. Limitele bursei pregastrice:a) posterior – de omentul mic şi peretele anterior al stomaculuib) superior – diafragmac) anterior – peretele antero-lateral abdominald) superior – de hilul hepatice) inferior comunică liber cu spaţiul preepiploic

50. Limitele spațiului preepiploic sunt:a) posterior – de omentul mareb) anterior – peritoneul visceralc) anterior – peretele antero-lateral abdominald) posterior– omentul mice) inferior comunică liber cu etajul inframezocolic

51. Care din următoarele afirmaţii referitor la bursa omentală sunt corecte?a) se află posterior de stomac şi omentul micb) serveşte ca o cale de acces spre pancreasc) serveşte loc de acumulare a exudatului în pancreatite sau a conţinutului gastric în perforaţii gastriced) are trei recesuri – inferior, superior şi stânge) nici un răspuns nu este corect

52. Care sunt limitele triunghiului Callot?a) din stânga – artera hepatică proprieb) din dreapta – ductul hepatic biliar comunc) din stânga – ductul hepatic biliar comund) inferior-lateral – ductul cistice) la bază –a. hepatică dreaptă

53. Coledocul are următoarele porţiuni:a) hilarăb) supraduodenalăc) retroduodenalăd) pancreaticăe) intramurală

54. În caz de cancer de cap pancreatic mai întâi se compresează următoarea porţiune a coledohului:a) hilarăb) supraduodenalăc) retroduodenalăd) pancreaticăe) intramurală

55. Enumeraţi ligamentele superficiale ale stomacului:a) lig. hepatogastricb) lig. gastropancreaticc) lig. frenicogastricd) lig. gastrocolice) lig. gastrolienal

56. Enumeraţi ligamentele profunde ale stomacului:

a) lig. hepatogastricb) lig. gastrocolicc) lig. gastropancreatic stângd) lig. gastrolienale) lig. gastropancreatic drept

57. Ce vene sunt antrenate în formarea anastomozei porto-cavale la nivelul esofagului abdominal?a) vena diafragmatică inferioarăb) vena diafragmatică mediec) vena gastrică stângăd) vena gastrică dreaptăe) venele esofagiene

58. Care sunt ramurile trunchiului celiac?a) artera gastrică stângăb) artera gastrică dreaptăc) artera hepatică comunăd) artera hepatică propriee) artera lienală

59. Care din următoarele afirmaţii referitor la n. Latarje sunt corecte:a) este o ramură lungă a nervului vagb) este o ramură ce inervează porţiunea cardială a stomaculuic) este o ramură ce inervează porţiunea antrală şi pilorică a stomaculuid) trece pe curbura mică a stomacului între foiţele ligamentului hepatogastrice) trece între foiţele ligamentului frenicogastricum

60. De la a. lienală pornesc următoarele vase:a) a. gastrică st.b) a. gastrică dr.c) a. gastroepiploică stângăd) aa. gastrice scurtee) hepatică şi gastroepiploică dreaptă

61. Traseul a. lienale este:a) de-a lungul marginii posterioare a pancreasuluib) de-a lungul marginii inferioare a pancreasuluic) de-a lungul marginii superioare a pancreasuluid) prin parenchimul pancreatice) nu are legătură cu pancreasul

62. Sinusul mezenteric drept este delimitat de:a) mezoul colonului sigmoidb) superior – colonul transvers şi mezocolonul luic) din dreapta – colonul ascendentd) medial – colonul descendente) din stânga şi inferior – mezeoul intestinului subţire

63. Care porţiuni ale intestinului gros sunt situate intraperitoneal?a) ceculb) colonul ascendentc) apendicele, colonul transvers şi sigmoid, porţiunea supraampulară a rectuluid) colonul descendente) porţiunea ampulară a rectului

64. Care porţiuni ale intestinului gros sunt situate mezoperitoneal?a) ceculb) colonul ascendentc) apendicele, colonul transvers şi sigmoidd) colonul descendente) porţiunea ampulară a rectului

65. Care din următoarele afirmaţii referitor la intestinul subţire sunt greşite?a) este situat mezoperitonealb) este situat intraperitoneal

c) este vascularizat din bazinul a. mezenterice superioared) este vascularizat din bazinul a. mezenterice inferioaree) aa. ileale şi aa. jejunale pornesc de la semicercumferinţa stângă a arterei mezenterice superioare

66. Porţiunea dreaptă a intestinului gros este vascularizată de ramurile:a) a. lienaleb) aa. gastroepiploicec) a. mezenterică inferioarăd) a. mezenterice superioaree) a. apendiculare

67. Calea predilectă de răspândire a puroiului în apendicita perforativă este:a) bursa omentalăb) recesul duodenojejunal Treiţc) spaţiul subdiafragmald) bursa pregastricăe) bazinul mic

68. Ce vene unesc v. portă cu v. cavă inferioră:a) v. gastrică stângă, vv. esofagiene, vv. azigos şi hemiazogosb) v. rectală superioară, vv. medie rectală, v. iliacă internăc) vv. paraombilicale, v. epigastrică inferioară, v. iliacă externăd) v. epigastrica superioară, v. toracică internăe) toate răspunsurile sunt incorecte

69. Artera apendiculară trece:a) retroperitonealb) prin mezoul intestinului subţirec) prin mezoul apendiceluid) pe suprafaţa posterioară a ceculuie) posterior de ilion

70. Artera apendiculară este o ramură a:a) a. colice drepteb) a. ileocolicec) a. colice mediid) a. ilealee) a. ileace externe

71. Care nervi constituie plexul celiac?a) nn. splanhici mic şi mareb) nn. vagi şi frenic dreptc) plexul hepaticd) plexul lombare) nn. intercostal şi subcostal

72. Care din următoarele afirmaţii referitor la canalul lateral drept sunt corecte?a) din dreapta este delimitat de peretele antero-lateral al abdomenuluib) din stânga este delimitat de colonul ascendentc) superior comunică cu bursa subhepatică şi bursa hepatică dreaptăd) inferior comunică cu fosa ileacă dreaptă şi cavitatea bazinului mice) este situat mai medial de colonul ascendent

73. Care din următoarele afirmaţii se referă la topografia canalului lateral stâng?a) din stânga este delimitat de peretele antero-lateral al abdomenuluib) din dreapta de colonul descendent şi colonul sigmoidc) superior de lig. frenicocolicd) inferior comunică cu cavitatea bazinului mice) inferior nu comunică cu cavitatea bazinului mic

74. Care din următoarele recese sunt localizate în unghiul ileocecal al intestinului?a) subhepaticb) ileocecal superiorc) ileocecal inferiord) retroapendicular

e) retrocecal

75. Ramurile cărei artere vascularizează jumătatea stângă a colonului?a) a. mezenterică superioarăb) a. mezenterică inferioarăc) tr. celiacd) aa. lombaree) aa. renale

76. Arcada Riolani se formează în rezultatul anastomozării nemijlocite a următoarelor artere:a) a. colică medie şi a. colică dreaptăb) a. ileocolică şi a. colică dreaptăc) a. colică medie şi a. colică stângăd) a. colică stângă şi aa. sigmoidienee) a. colică medie şi a. ileocolică

77. Segmenetele critice în vasculartizarea colonului sunt:a) porţiunea incipienta a jejunuluib) ileonul terminal şi unghiul iliocecal (Trave)c) flexura lienală a colonului (Griffiths)d) unghiul hepatic al colonuluie) porţiunea rectosigmoidă a colonului (Zudeck)

78. Enumeraţi ramurile a. mezenterice superioare:a) a. ileocolicăb) a. colică dreaptăc) a. colică stângăd) aa. sigmoidienee) a. colică medie

79. Peritoneul acopera ficatul din toate părtile în afara de:a) partea superioarab) partea posterioarac) partea inferioarad) partea anterioarae) nici un raspuns nu e corect

80. Cîte segmente deosebim la duoden?a) 2b) 4c) 5d) 3e) 7

81. Punctul de proiectie a apendicelui constituie:a) punctul Moris Chimmelb) punctul McBurneyc) punctul Duglasd) punctul Sonnemburge) punctul Lanz

82. Sfincterul Oddi este compus din:a) 2 portiunib) 4 portiunic) 1 portiuned) 3 portiunie) nici un raspuns nu e corect

83. Hernia Littre reprezinta hernia:a) apendicelui vermicularb) peretelui intestinalc) diverticolului Mekeld) epiplonuluie) intestinului gros

84. Rinichiul stîng scheletotopic se proiectează la nivelul:a) vertebrelor 11 - 12 toraciceb) vertebrelor 10 - 11 toracicec) vertebrelor 1 - 2 lombared) vertebrelor 12 toracica și 1-lombarăe) vertebrelor 2 - 3 lombare

Regiunea rahidiană, lombară şi spaţiul retroperitoneal

Regiunea rahidiană1. Apreciaţi curburile fiziologice ale coloanei vertebrale orientate anterior în plan sagital:a) curbura cervicală – lordozăb) curbura toracică – lordozăc) curbura lombară – cifozăd) curbura sacrală – cifozăe) curbura lombară – lordoză

2. Care ligamente se situează pe corpurile vertebrelor pe parcursul coloanei vertebrale?a) ligamentele interspinale ale vertebrelorb) ligamentul longitudinal anteriorc) ligamentul longitudinal posteriord) ligamentele galbenee) ligamentele trasnversale

3. Consecutivitatea corectă a tunicelor măduvii spinării de la exterior spre interior:a) pia mater, arahnoida, dura materb) dura mater, arahnoida, pia materc) arahnoida, dura mater, pia materd) arahnoida, pia mater, dura matere) dura mater, pia mater, arahnoida

4. Determinaţi care din definiţiile enumerate reprezintă cifoză:a) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în posteriorb) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în anteriorc) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în laterald) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în mediale) coloana vertebrală este fără curburi

5. Determinaţi care din definiţiile enumerate reprezintă scolioză:a) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în posteriorb) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în anteriorc) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în laterald) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în mediale) coloana vertebrală este fără curburi

6. Determinaţi care din definiţiile enumerate reprezintă lordoză:a) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în posteriorb) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în anteriorc) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în laterald) curbura segmentului coloanei vertebrale cu convexitatea în mediale) coloana vertebrală fără curbură

7. Apreciaţi denumirea incorectă ale curburilor fiziologice ale coloanei vertebrale:a) curbura cervicală cu convexitatea în anterior – lordozăb) curbura toracică cu convexitatea în posterior – cifozăc) curbura lombară cu convexitatea în anterior – cifozăd) curbura sacrală cu convexitatea în posterior – lordozăe) curbura lombară cu convexitatea în anterior – lordoză

8. Care artere participă la vascularizarea vertebrelor cervicale?a) aa. vertebraleb) aa. cervicale ascendentec) aa. cervicale profunded) aa. carotide externe

e) aa. caratide interne

9. Care artere participă la vascularizarea vertebrelor toracale?a) aa. epigastrală inferioareb) aa. intercostales supremac) aa. intercostaled) aa. transversale ale gâtuluie) aa. cervicale superficiale

10. Care arterii participă la vascularizarea vertebrelor lombare şi sacrale?a) aa. lombareb) aa. sacrale lateralec) a. sacrală medianăd) a. rectală superioarăe) a. rectală inferioară

11. Puncţia lombară la adulţi se recomandă:a) între apofizile spinoase ale vertebrelor Th11 – 12

b) între apofizele spinoase ale vertebrelorTh12–L1

c) între apofizile spinoase ale vertebrelor L1 – 2

d) între apofizile spinoase ale vertebrelor L2-3

e) între apofizile spinoase ale vertebrelor L3 – 4 sau L4 – 5

12. Puncţia lombară la copii se recomandă:a) între apofizele spinoase ale vertabrelorTh12–L1

b) între apofizile spinoase ale vertebrelor L1 – 2

c) între apofizile spinoase ale vertebrelor L2 – 3

d) între apofizile spinoase ale vertebrelor L3 – 4

e) între apofizile spinoase ale vertebrelor L4 – 5

13. Unde se află spaţiul epidural spinal?a) între dura mater şi arahnoidăb) între periostul canalului vertebral (endorahis) şi dura materc) între arahonidă şi pia materd) sub dura matere) sub pia mater

14. Unde se află spaţiul subdural?a) sub pia materb) sub arahnoidăc) între dura mater şi arahnoidăd) între dura mater şi periostul canalului vertebrale) între arahnoidă şi pia mater

15. Unde se află spaţiul subarahnoidean?a) sub pia materb) sub arahnoidăc) între dura mater şi arahnoidăd) între dura mater şi periostul canalului vertebrale) între arahnoidă şi pia mater

16. Câte perechi de nervi spinali cu originea în măduva spinării distingem?a) C – 7, Th – 12, L – 5, S – 5, Co – 1 = 30 de perechib) C – 8, Th – 12, L – 5, S – 5, Co – 1 = 31 de perechic) C – 8, Th – 12, L – 5, S – 5, Co – 2 = 32 de perechid) C – 9, Th – 13, L – 6, S – 4, Co – 1 = 33 de perechie) C – 10, Th – 12, L – 5, S – 5, Co – 3 = 35 de perechi

17. Indicați răspunsul corect:a) linia imaginară ce unește ambele unghiuri ale scapulei corespunde apofizei spinoase Th.VIIb) linia imaginară ce unește ambele unghiuri ale scapulei corespunde apofizei spinoase Th.V c) linia orizontală imaginară ce trece prin spina scapulae corespunde Th. IIId) linia imaginară ce unește ambele creste iliace corespunde L. IV – L.Ve) linia imaginară ce unește ambele creste iliace corespunde L. III - L.IV

18. Ce straturi sunt parcurse cu acul pentru extragerea lichidului cefalo-rahidian?a) pielea și stratul s/cb) ligamentele: supraspinal, interspinal și galbenec) dura mater şi arahnoidăd) dura mater şi pia matere) ligamentele: supraspinal, intertransversal și galben

19. Spațiul epidural conține:a) țesut celularb) arterec) plex venosd) fasciie) lichid cefalo-rahidian

20. Unde se află spaţiul subdural?a) sub pia materb) sub arahnoidăc) între dura mater şi arahnoidăd) între dura mater şi periostul canalului vertebrale) între arahnoidă şi pia mater

21. În ce spațiu se află lichidul cefalo-rahidian?a) epiduralb) subduralc) subarahnoidiand) între foițele durei matere) nici un răspuns nu este corect

22. Care afirmație este corectă?a) diametrul canalului coloanei vertebrale în mediu este de 2,5cm 2

b) regiunea lombară a canalului coloanei vertebrale are diametrul de 3,5cm 2

c) regiunea cervicală a canalului coloanei vertebrale are diametrul de 2,9cm 2 d) regiunea lombară a canalului coloanei vertebrale are diametrul de 2,5cm 2

e) diametrul canalului coloanei vertebrale în mediu este de 3,5cm 2

23. Care este relația dintre nivelul de ieșire a rădăcinilor din măduva spinării și a nervilor spinali din canalul vertebral în regiunea cervicală?a) regiunea cervicală superioară – rădăcinele au o direcție orizontalăb) regiunea cervicală superioară – rădăcinele au o direcție oblicăc) regiunile cervicală inferioară și toracică superioară – segmentele nervoase sunt situate cu o vertebră mai sus față de nivelul de ieșire d) regiunile cervicală inferioară și toracică superioară – segmentele nervoase sunt situate cu două vertebe mai sus față de nivelul de ieșiree) regiunile cervicală inferioară și toracică superioară – segmentele nervoase corespund vertebrelor

24. Care este relația dintre nivelul de ieșire a rădăcinilor din măduva spinării și a nervilor spinali din canalul vertebral în regiunea toracică și lombară?a) regiunea toracică medie – segmentele nervoase sunt situate cu două vertebre mai sus față de nivelul de ieșireb) regiunea toracică inferioară – segmentele nervoase sunt situate cu două vertebre mai sus față de nivelul de ieșirec) regiunile toracică inferioară - segmentele nervoase sunt situate cu trei vertebre mai sus d) nivelul de ieșire a segmentelor nervoase lombare este Th. X, XI și parțial Th. XII e) nivelul de ieșire a segmentelor nervoase lombare este L.I, II și III

25. Legătura dintre trunchiul simpatic și nervii spinali se realizează prin?a) ramurile meningieneb) ramurile postganglionarec) ramurile comunicanted) ramurile preganglionaree) ganglionii spinali

26. Indicați afirmațiile corecte:a) artera Adamchevici vascularizează practic 2/3 inferioare ale măduvei spinăriib) artera Adamchevici pătrunde în 75 % cazuri din stângac) artera Adamchevici pătrunde în 25 % cazuri din stânga d) artera Adamchevici are un diametru aproximativ de 2mm

e) artera Adamchevici are un diametru aproximativ de 8mm

Regiunea lombară1. Limitele regiunii lombare:a) superior – coasta XIIb) inferior – crestele iliace şi osul sacralc) medial – linia paravertebralăd) medial – linia verticala trasată pe apofizele spinoase ale vertebrelor lombaree) lateral – linia medie axilară trasată până la creasta iliacă

2. Care muşchi sunt situaţi în porţiunea medială a regiunii lombare?a) m. psoasb) m. erector spinaec) m. patrat lombard) m. abdominal oblic interne) m. abdominal oblic extern

3. Care muşchi se află în porţiunea laterală a regiunii lombare?a) m. transvers abdominalb) m. abdominal oblic internc) m. abdominal oblic externd) m. psoase) m. patrat lombar

4. Dedublarea cărei aponevrozei face teacă pentru m. erector spinae?a) fascia thoracolumbalisb) fascia m. abdominal oblic externc) fascia m. abdominal oblic internd) fascia m. abdominal transverse) fascia m. trapezius

5. Laturile triunghiului lombar Petit:a) marginea m. latissimus dorsib) margina m. abdominal oblic externc) margina m. abdominal oblic internd) creasta iliacăe) m. abdominal transvers

6. Planşeul triunghiului lombar Petit:a) m. latissimus dorsib) m. abdominal oblic extern c) m. abdominal oblic internd) creasta iliacăe) m. abdominal transvers

7. Printre limitele şi planşeul triunghiului lombar Petit trece:a) a. lombarăb) fasciculul neurovascular subcostalc) n. iliohipogastricd) n. ilioinghinale) nici un răspuns nu este corect

8. Laturile spaţiului lombar Lesghaft-Grynfelt:a) m. serratus posterior inferiorb) coasta XIIc) m. abdominal oblic internd) m. erector spinaee) aponevroza m. trasversus abdominis

9. Planşeul spaţiului lombar Lesghaft-Grynfelt e constituit de:a) m. serratus posterior inferiorb) coasta 12c) m. abdominal oblic internd) m. erector spinaee) aponeuroza m. trasversus abdominis

10. Spaţiului lombar Lesghaft-Grynfelt este localizat sub:a) m. serratus posterior inferiorb) m. trapetiusc) m. abdominal oblic internd) m. erector spinaee) m. latissimus dorsi

11. Planşeul spaţiului lombar Lesghaft-Grynfelt este străpuns de:a) fascicolul neurovascular subcostalb) coasta 12c) n. iliohipogastricd) a. lombarăe) m. psoas minor

12. Triunghiul lombar Petit şi spaţiul lombar Lesghaft-Grynfelt prezintă interes deoarece:a) sunt locuri slabe şi aici pot apărea hernii lombareb) pot servi cale de acces miniinvaziv (endoscopic)c) loc pentru ieşirea purulenţelor din spaţiul retroperitoneald) servesc ca puncte de reper externe) se evedenţiază bine antomic, dar nu au valoare clinică

13. Ligamentul lombocostal este format pe baza cărei formațiuni anatomice:a) aponeuroza mușchiului transvers abdominalb) fascia lombodorsalăc) fascia propried) fascia quadratae) nici un răspuns nu este corect

14. Ce nervi trec între mușchiul patrat lombar și fascia ce îl acoperă din anterior:a) n. subcostalb) n. iliohipogastricc) n. ilioinghinald) n. femorale) n. sciatic

Spaţiul retroperitoneal1. Spaţiul retroperitopneal este delimitat:a) posterior – de fascia endoabdominalăb) posterior – de fascia retroperitoneală c) anterior – de fascia retroperitonealăd) anterior – lamela posterioară a peritoneului parietale) anterior – de fascia prerenală

2. În spaţiul retroperitoneal deosebim următorele fascii:a) fascia retroperitonealisb) fascia prerenalisc) fascia retrorenalisd) fascia retrocolica (Toldti)e) fascia endoretroperitonealis

3. Stratul celuloadipos retroperitoneal propriu zis este delimitat de:a) fascia endoabdominalis (transversa) b) fascia retrorenalisc) fascia prerenalisd) fascia retroperitonealise) peritoneul parietal

4. Stratul celuloadipos paranefral este delimitat de:a) fascia endoabdominalis b) fascia retrorenalisc) fascia prerenalisd) fascia retroperitonealise) peritoneul parietal

5. Stratul celuloadipos paracolon este delimitat de:a) fascia endoabdominalis b) fascia retrorenalisc) fascia prerenalisd) fascia retroperitonealise) fascia retrocolica (Toldti) şi peritoneul parietal

6. În stratul celuloadipos retroperitoneal propriu zis sunt situate :a) ramurile plexului lombarb) trunchiul neural simpaticc) ganglioni limfaticid) plexul celiace) plexul mesenterial superior

7. În stratul celuloadipos paranefral sunt situate:a) rinichii şi pedicolii renalib) glanda suprarenalăc) aorta abdominalăd) vena cava inferioarăe) vena porta

8. În stratul celuloadipos paracolon sunt situate:a) ureterulb) duodenul, porţiunea descendentă şi orizontală inferioarăc) pancreasuld) glanda suprarenalăe) aorta şi v. cava inferior

9. Teacă pentru glanda suprarenală face:a) fascia endoabdominalis b) fascia retrorenalisc) fascia prerenalisd) fascia retroperitonealise) fascia retrocolică

10. Răspândirea primară a purulenţilor din stratul celular adipos retroperitoneal propriu zis are loc:a) în stratul celuloadipos paranefralb) în stratul celuloadipos paracolicc) în spaţiul parapleural prin locurile slabe ale diafragmuluid) în regiunea infrainghinală prin lacuna muscularăe) în spaţiul paraureteral

11. Răspândirea primară a purulenţilor din stratul celuluadipos paranefral are loc:a) în stratul celuloadipos retroperitoneal propriu zisb) în stratul celuloadipos paracolicc) nu e posibilă răspândirea primară, deoarece purulenţa se delimitează de septuri fasciale indurated) în spaţiul celuloadipos parietal al pelvisuluie) în spaţiul paraureteral

12. Răspândirea primară a purulenţilor din stratul celuluadipos paracolic are loc:a) în spaţiul subdiafragmal extraperitoneal şi parapleuralb) în stratul celuloadipos retroperitoneal propriu zisc) în spaţiul parapleurald) în spaţiul celuloadipos parietal al pelvisuluie) în spaţiul paraureteral

13. Raportul ureterului cu structurile spaţiului retroperitoneal sunt:a) posterior de arterele şi venele lombareb) posterior de vasele testiculare (ovariene)c) anterior de nervul genitofemoralid) ataşat de peritoneul parietal la nivelul liniei terminale e) lateral de m. patrat lombar

14. N. femoral este situat între?a) mm. psoas mare şi patrat lombar

b) mm. iliac şi psoas marec) mm. psoas mare şi micd) mm. patrat lombar şi fascia luie) mm. psoas şi vasele iliace comune

15. Unde este situat n. genitofemoral?a) perforează fascia psoată şi trece pe faţa anterioară a m. psoas mareb) pe faţa posterioară a m. psoas marec) între mm. psoas mare şi lombar patratd) între mm. psoas mare şi iliace) între fascia tranversa şi peritoneul parietal

16. Artera renală aberantă: a) poate cauza hidronefrozăb) îşi ia originea din a. renală sau aortăc) majoritatea arterelor aberante vascularizează polul inferior d) ignorarea acestei artere provoacă hemoragii abundente sau necroza polului inferior al rinichiului e) nu prezintă interes clinic

17. Ureterul în spaţiul retroperitoneal intersectează: a) din stânga – a. iliaca communisb) din dreapta – a. iliaca externac) din stânga – a. iliaca externad) din dreapta – a. iliaca communise) din stânga şi din dreapta – a. iliaca communis

18. Proiecţia rinichilor pe peretele abdominal anterolateral:a) în epigastrium şi hipocondrele drept şi stâng b) în zona mezogastrică şi regiunile abdominale lateralec) în zonele epigastrică şi mezogastricăd) în zona hipogastrică e) în zona ombilicală

19. Proiecţia hilului renal pe peretele abdominal anterior:a) la intersecţia m. drept abdominal cu arcul costalb) cu 10 cm mai inferior de intersecţia m.drept abdominal cu arcul costalc) la nivelul arcului costal şi apendicile xifoidd) la nivelul ombiliculuie) la nivelul apexului apendicelui xifoid

20. Proiecţia hilului renal pe peretele abdominal posterior:a) la intersecţia marginii laterale a m. erector spine cu coasta XIIb) cu 10 cm mai inferior de marginea laterală a m. erector spine cu coasta XIIc) la intersecţia m. erector spine cu coasta XId) la intersecţia m. erector spine cu coasta Xe) la intersecţia m. erector spine cu coasta IX

21. Raportul formaţiunilor anatomice ale hilului renal din anterior spre posterior:a) artera, vena, ureterulb) vena, artera, ureterulc) artera, ureterul, venad) ureterul, artera, venae) vena, ureterul, artera

22. Raportul rinichiului drept cu organele limitrofe, din anterior sunt situate:a) lobul drept al ficatulb) porţiunea descendentă a duodenului c) porţiunea superioară a colonului ascendent şi ansele intestinului subţire d) aortae) stomacul

23. Raportul rinichiului stâng cu organele limitrofe, din anterior sunt situate:a) coada pancreasului şi splinab) porţiunea superioară a colonului descendentc) ansele intestinului subţire

d) peretele posterior a bursei omentalăe) colonul sigmoid

24. Raportul glandei suprarenale din dreapta cu formaţiunile anatomice limitrofe:a) lobul drept al ficatului din anteriorb) diafragmul din posteriorc) aorta abdominalăd) vena cavă inferioarăe) ganglionii plexului celiac

25. Raportul glandei suprarenale din stânga cu organele limitrofe:a) corpul pancreasulb) perete posterior al bursei omentalec) vena cavă inferioarăd) aorta abdominală et plexus coeliacuse) diafragmul din posterior

26. Proiecţia ureterelor pe peretele abdominal anterolateral:a) pe marginea laterală a mm. drepţi abdominalib) pe marginea medială a mm. drepţi abdominalic) cu 6 cm mai lateral de marginea mm. drepţi abdominalid) cu 6 cm mai medial de marginea medială a mm. drepţi abdominalie) pe linia albă a abdomenului

27. Proiecţia ureterelor pe peretele posterior al abdomenului:a) paralel apofizelor spinoase ale vertebrelor lombareb) linia ce uneşte apofizelor transversale ale vertebrelor lombarec) corespund liniilor scapulared) corespund liniilor axilare posterioaree) corespund liniilor axilare mediale

28. Ramurile viscerale ale aortei abdominale?a) trunchiul celiacb) arterele testiculare (ovarice)c) arterele mesenterice, superioră şi inferioară d) arterele renale şi suprarenale mediee) arterele frenice inferioare

29. Ramurile parietale ale aortei abdominale?a) arterele frenice inferioareb) arterele lombarec) artera sacrală medianăd) arterele testiculare (ovarice)e) arterele suprarenale medie

30. Care formaţiuni anatomice intersectează vena cavă inferioară din posterior?a) artera renală dreaptăb) artera renală stângăc) arterele lombare din dreaptad) artera testiculară dreaptă (ovarică dreaptă)e) artera frenică superioră

31. Care sunt afluienţii viscerali ai venei cave inferioare? a) venele lombareb) venele hepatice c) vena mezenterică superioară şi inferioarăd) vena testiculară (ovarică) dreptăe) venele renale şi suprarenale

32. Care sunt afluienţii parietali ai venei cave inferioare?a) venele frenice inferioareb) venele testiculare (ovarice)c) venele renaled) vena sacrală mediee) venele lombare

33. Câte îngustări are ureterul?a) unab) douăc) treid) patrue) cinci

34. Câte porţiuni sunt considerate aproape egale ale ureterului?a) nici unab) douăc) treid) patrue) cinci

35. Anterior de aorta abdominală sunt situate:a) pancreasulb) porţiunea ascendentă a duodenuluic) rădăcina mezoului intestinului subţired) v. renalis sinistrae) v. testicularis (ovaris) sinistra

36. Ureterul, proximal de vasele iliace, este situat posterior de:a) portiunea terminala a ilionului – din dreaptab) intestinul cec – din dreaptac) rădăcina mezoului sigmoid – din stângad) colonul descendent – din stângae) porţiunea rectosigmoidă a colonului – din stânga

37. Coasta XII intersectează rinichii în felul următor:a) rinichiul stâng este intersectat aproximativ la mijlocb) rinichiul stâng: 1/3 mai superior și 2/3 inferior c) rinichiul drept: 1/3 mai superior și 2/3 inferiord) rinichiul drept este intersectat la mijloce) coasta XII nu intersectează rinichii

38. Care sunt formațiunile anatomice și factorii ce mențin rinichii în poziția sa:a) ligamentele hepato-duodeno-și lienorenalb) capsula adipoasă și externăc) pedicolul renald) presiunea intraabdominalăe) peritoneul visceral

39. Paracolitele (afectarea paracolonului) se pot dezvolta ca urmare a proceselor patologice din:a) pancreas și duodenb) intestinul cec și apendicec) colonul ascendent și descendentd) colonul transeverse) intestinul subțire

40. Colecțiile purulente din rinichi și uretere duc la apariția: a) paranefritelorb) paraureteritelorc) paracolitelord) retroperitonitelore) peritonitelor

41. Retroperitonitele (flegmonele retroperitoneale) se dezvoltă în urma afectării:a) spațiului parapleuralb) colonului transversc) spațiului celular din bazinul micd) duodenuluie) spațiul celular din jurul rinichilor

Regiunea pelvisului

1. Linia terminală la intrarea în bazin este trasată pe:a) ramurile superioare a oaselor pubieneb) marginea superioară a simfizei pubienec) ligamentele sacro-spinale, sacro-tuberale şi osul sacrald) marginea inferioară a simfizei pubiene, oasele ishiadice şi coccisule) promontoriul sacral

2. Oasele bazinului din interior sunt tapetate de următorii muşchi:a) m. obturator externb) m. piriformc) m. gemenid) m. gluteu mic şi m. iliopsoase) m. obturator intern

3. Ieşirea din bazin se încheie cu:a) mm. gluteu mare şi mijlociub) m. transvers perineal profund (diafragmul urogenital)c) mm. ischiocavernos şi bulbocavernos d) m. levator ani (diafragmul anal)e) m. transvers perineal superficial

4. Orificiul sciatic mare este delimitat de:a) lig. sacrotuberalb) lig. sacrospinalc) lig. sacrococigiand) incizura ischiadică maree) osul sacral

5. Orificiul sciatic mic este delimitat de:a) lig. sacrococigianb) lig. sacrospinalc) lig. sacrotuberald) incizura ischiadică micăe) osul sacral

6. M. piriform îşi are originea de la următoarea formaţiune:a) spina iliacă posterioară superioarăb) aripa osului iliacc) os coccisd) faţa anterioară a osului sacrale) spina iliacă anterioară superioară

7. M. levator al anusului îşi are originea de la:a) linia terminală a bazinuluib) aripile osului iliacc) arcul tendinos al fasciei pelviened) oasele ischiaticee) ligamentul sacrospinal

8. N. gluteu superior părăseşte pelvisul prin:a) orificiul sciatic micb) canalul obturatorc) canalul pudendald) orificiul suprapiriforme) orificiul infrapiriform

9. Muşchii viscerali ai pelvisului sunt:a) m. sfincter anal externb) m. obturator internc) m. sfincter anal internd) m. levator anie) m. piriform

10. Fascia pelvină este o prelungire a fasciei:a) late a coapsei

b) obturatoriec) aponeurozei m. transvers abdominald) endoabdominalee) retroperitoneale

11. În compartimentul anterior al spaţiului subperitoneal al pelvisului la bărbaţi se află:a) vezica urinară şi porţiunile pelvine ale ureterelorb) prostatac) veziculele seminaled) rectule) ampulele canalelor deferente

12. În porţiunea anterioară a spaţiului subperitoneal al pelvisului la femei se află:a) colul uteruluib) glandele vestibulare mari Bartholinc) porţiunea ampulară a rectuluid) porţiunea extraperitoneală a vezicii urinaree) porţiunea incipientă a vaginului

13. Сe se află posterior de aponevroza peritoneo-perineală Denonvillier la femei?a) vaginulb) fornixul posterior al vagineic) intestinul rectd) a. iliaca internăe) plexul lombar

14. Arcul tendinos al fasciei endopelviene este întins dintre:a) tuberculul sciaticb) marginea inferioară a simfizei pubienec) marginea superioară a simfizei pubiene şi tuberculul ischiadicd) marginea inferioară a simfizei pubiene şi osul sacrue) spina sciatică

15. Organele sistemului urogenital în pelvis sunt separate de intestinul rect prin:a) capsula prostatei Retzius-Pirogovb) capsula rectului Ammussatc) fascia obturatoried) fascia endopelvinae) aponeuroza peritoneo-perineală Denonvillier

16. Colecţiile purulente din spaţiul celular lateral al pelvisului se pot răspândi în regiunea fesieră prin:a) orificiul suprapiriformb) orificiul infrapiriformc) prin canalul pudendal Alcockd) prin canalul obturatore) pe traiectul ligamentului rotund al uterului

17. Colecţiile purulente din spaţiul celular lateral al pelvisului se pot răspîndi în loja medială a coapsei prin:a) pe traiectul ramurei femurale a n. genitalfemuralb) pe traiectul n. cutanat femural lateralc) prin canalul Alcockd) prin canalul obturatore) pe traiectul ligamentului rotund al uterului

18. Spaţiul celular parametral este localizat:a) între foiţele ligamentului lat al uteruluib) circular faţă de colul uterinc) pe m. transvers profund al perineuluid) în depresiunea recto-uterinăe) nici un răspuns corect

19. Colecţiile purulente din spaţiul celular parametral se pot răspândi în:a) regiunea anterioară a coapsei pe traiectul ramurei femurale a n. genitofemuralb) spațiul retrovezicalc) spaţiul celular retroperitoneal

d) spaţiul celular retrorectale) spaţiul celular lateral al pelvisului

20. În spaţiul celular parametral se localizeză:a) arterele uterine şi uretereleb) plexul nervos sacralc) plexurile venos şi nervos uterined) ligamentul cardinal al uterului Mackenrodte) ovarele

21. Câte etaje deosebim în pelvis:a) unulb) douăc) treid) patrue) nu este separat în etaje

22. Etajul peritoneal al pelvisului reprezintă:a) spaţiul între aripile oaselor iliaceb) diafragma pelvină şi peritoneuc) spaţiul între peritoneu şi fascia Denonvillierd) diafragma urogenitală şi peritoneule) porţiunea organelor pelviene acoperite de peritoneu

23. Indicaţi pliurile şi deprisiunile peritoneului în etajul peritoneal al pelvisului la femei:a) pliul vezical transversb) pliurile vezicouterinec) pliurile vezicorectaled) pliurile sacrouterine, excavatia rectouterinăe) excavaţia vezicouterină

24. Indicaţi pliurile şi deprisiunile peritoneului în etajul peritoneal al pelvisului la bărbaţi:a) pliul vezical transversb) pliurile vezicorectalec) pliurile sacrorectaled) pliurile umbilicale lateralee) excavaţia vezicorectală

25. Etajul subperitoneal al pelvisului este localizat între:a) aripile oaselor iliaceb) fascia ce acoperă m. levator al anusuluic) fascia Denovillierd) fundul sacului peritoniale) reprezintă porţiunea organelor pelviene acoperite de peritoneu

26. Etajul subcutanat al pelvisului este localizat între:a) aripile oaselor iliaceb) piele şi diafragma pelvisuluic) piele şi fascia superficialăd) mm. perineali transvers superficial şi profunde) peritoneul şi m. levator ani

27. Limitele fosei ischiorectale:a) aripa osului iliacb) intestinul rectc) pieled) m. levator anie) tuberul osului ischiatic şi m. obturator intern

28. Raportul venei iliace interne faţă de artera iliacă internă?a) medialb) lateralc) posteriord) superiore) anterior

29. Anastomozele portocave în pelvis se formează între venele:a) vv. rectale superioare şi vv. rectale mediib) vv. rectale inferioare şi rectale superioarec) vv. rectale medii şi rectale inferioared) în pelvis nu sunt anastomoze portocavee) plexului venos vesical

30. Unde se localizează plexul sacral?a) pe m. obturator internb) pe m. obturator externc) pe m. gemenid) pe m. piriforme) pe faţa anterioară a osului sacru

31. Unde este localizat trunchiul simpatic în bazin?a) pe m. obturator internb) medial de orificiile sacrale anterioarec) pe m. gemenid) pe m. piriforme) lateral de orificiile sacrale anterioare

32. Limfa de la organele genitale externe se scurge în ganglionii limfatici localizaţi pe traiectul:a) aa. iliace comuneb) a. iliacă internăc) suprafaţa anterioară a sacruluid) aa. iliace externee) aa. obturatorii

33. Canalul pudendal (Alcock) este delimitat de:a) tuberozitatea ischiatică şi membrana obturatorieb) dedublarea fasciei a m. obturator internc) membrana obturatorie şi m. obturator internd) tuberozitatea ischiatică şi m. obturator interne) lig. sacrospinal şi m. obturator intern

34. Canalul Alcock conţine:a) a.,v., n. obturatorb) n. pudendc) a., v. pudendă internăd) a.,v., n. glutee inferioaree) a., v. pudendă externe

35. Ce se localizează imediat anterior de intestinul rect la femei? a) aponeuroza peritoneo-perineală Denonvillierb) trompele uterinec) colul uterind) fornixul posterior al vaginuluie) uterul

36. Сâte artere vascularizează intestinul rect?a) unab) douăc) treid) patrue) cinci

37. Câte porţiuni ale intestinului rect deosebim?a) unab) douăc) treid) patrue) cinci

38. Cea mai largă porţiune a rectului este:

a) ampulab) porţiunea rectosigmoidianăc) canalul anald) sigmae) colonul transvers

39. Ce formaţiune anatomică este localizată imediat anterior de intestinul rect la bărbaţi?a) aponeuroza peritoneo-perineală Denonvillierb) ureterulc) uretrad) ducturile deferentee) prostata, veziculele seminale

40. Rectul în plan sagital formează următoarele curburi:a) una (sacrală)b) două (superioară sacrală şi inferioară perineală)c) una (perineală)d) trei (superioară sacrală, medie coccigiană şi inferioară perineală)e) nu formează curburi

41. Indicaţi sfincterele intestinului rect?a) externb) internc) terţiand) longitudinale) transvers

42. Care din afirmaţiile de mai jos sunt corecte?a) peritoneul acoperă fundul şi corpul uterului, suprafaţa posterioară al colului uterin şi o porţiune a peretelui posterior al vaginuluib) axa longitudinală a uterului este înclinată anterior (anteversio)c) corpul uterului în raport cu colul este în anteflexie (anteflexio)d) pe suprafaţa vezicală a uterului peritoneul ajunge până la fornixul anterior al vaginuluie) uterul este lipsit de mezou

43. În care formaţiune anatomică se localizează mezourile tubului uterin şi a ovarului?a) lig. rotund al uteruluib) lig. cardinalc) lig. pubosacrald) lig. lat al uteruluie) spaţiul celular parietal

44. Tubul uterin este localizat:a) în ligamentul rotund al uteruluib) longitudinal pe lig. cardinalc) pe marginea inferioară a lig. pubosacraled) pe marginea superioară în lig. lat al uteruluie) în spaţiul celular parietal

45. Ce formaţiuni anatomice fixează colul uterin?a) lig. rotund al uteruluib) lig. infundibulopelvicc) lig. sacrouterind) lig. lat al uteruluie) lig. cardinal al uterului Mackenrodt

46. Trompa uterină include următoarele segmente:a) segmentul uterinb) istmulc) segmentul intermediard) ampula şi pavilionul trompeie) segmentul ovarian

47. Câte ligamente de bază are ovarul?

a) unulb) douăc) treid) patrue) nu are ligamente

48. Numiţi ligamentele de bază ale ovarului.a) lig. suspensor al ovaruluib) lig. propriu al ovaruluic) lig. rotundd) lig. cardinale) lig. lat al ureterului

49. Câte ligamente proprii are ovarul?a) unulb) douăc) treid) patrue) nu are ligamente

50. Ovarul în pelvis se localizează:a) pe lig. lat al uteruluib) între foiţele lig. lat al uteruluic) pe ampula tubului uterind) pe foiţa posterioară a lig. lat al uteruluie) pe foiţa anterioară a lig. lat al uterului

51. Ce formaţiuni conţine ligamentul suspensor al ovarului?a) lig. cardinalb) v. ovarianăc) a. ovarianăd) a., v. ubarăe) a., v. uterină

52. Traiectul ligamentului cardinal al uterului este:a) pe traiectul vaselor uterineb) prin mezoul tubarc) prin mezoul ovariand) pe traiectul a. ovarienee) pe peretele posterior al vaginului

53. Сe compartimente include fornixul vaginului?a) anteriorb) posteriorc) stângd) drepte) nu sunt compartimente

54. Proiecţia centrului tendinos al perineului pe piele?a) pe linia trasată de la simfiza pubiană spre osul sacralb) mijlocul liniei ce uneşte tuberculii ischiaticic) între ureter şi vagind) posterior de intestinul rect e) mijlocul liniei terminale

55. Diafragma urogenitală este constituită din:a) m. levator al anusuluib) m. transvers al perineului superficial şi fascia superficialăc) m. transvers perineal profund şi m. transvers perineal superficiald) m. transvers perineal profund şi fasciile care îl acoperăe) m. bulbocavernos

56. Prin diafragma urogenitală la femei trec:a) ducturile glandelor Bartholinb) ramura genitală a n. genitofemural

c) uretrad) vaginule) lig. rotund al uterului

57. Prin diafragma urogenitală la bărbaţi trec:a) ducturile seminaleb) ramura genitală a n. genitofemuralc) uretrad) a. obturatorie în cazul când nu formează “coroana morţii”e) funiculul spermatic

58. Inervaţia cutanată a perineului la femeie este asigurată de următorii nervi:a) n. genitofemuralb) n. ilioinghinalc) n. iliohypogastricd) n. pudende) n. cutanat posterior al femurului

59. Între ce formaţiuni este plasată a. dorsală a penisului?a) capul spongiosb) pieleac) tunica albugineed) între corpurile cavernoasee) fascia proprie

60. Câte segmente evidenţiem în uretră la bărbaţi?a) unulb) douăc) treid) patrue) cinci

61. Сe segmente evidenţiem în uretră la băraţi. a) partea membranoasăb) partea spongioasăc) partea terminalăd) partea vezicalăe) partea prostatică

62. Câte segmente evidenţiem în uretră la femei?a) unulb) douăc) treid) patrue) cinci

63. Cu ce contactează direct peretele inferior al vezicii urinare la bărbaţi:a) prostata b) veziculele seminale şi ampulele ale ducturilor deferentec) peretele posterior al intestinului rectd) uretrae) ureterele

64. Cu ce contactează direct peretele lateral al vezicii urinare la bărbaţi:a) prostata b) ducturile deferentec) peretele posterior al intestinului rectd) uretrae) ureterele

65. Sfincterul involuntar al vezici urinare este localizat:a) porţiunea terminală, intramurală a ureterelorb) porţiunea membranoasă a uretreic) porţiunea incipientă a uretreid) porţiunea spongioasă

e) toate sfincterele vezicii urinare sunt voluntare

66. Sfincterul voluntar al vezici urinare este localizat:a) porţiunea terminală, intramurală a ureterelorb) porţiunea membranoasă a uretreic) porţiunea incipientă a uretreid) porţiunea spongioasăe) toate sfincterele vezicii urinare sunt voluntare

67. Care din afirmaţii sunt corecte?a) lungimea porţiunii pelviene a ureterului este de 15 – 16 cmb) porţiunea pelviană a ureterului se devide în cea rectală şi cea visceralăc) la nivelul liniei terminale pe stânga ureterul intersectează a. iliacă comună stângăd) la nivelul liniei terminale pe dreapta ureterul intersectează a. iliacă externă dreaptăe) anterior de ureter pe dreapta se proiectează ileonul, pe stânga – mezoul colonului sigmoid

68. Unde ureterul formează prima încrucişare cu a. uterină?a) în locul pornirii ei de la a. iliacă internă, aflându-se anterior de eab) în locul pornirii ei de la a. iliacă internă, aflându-se mai posterior de eac) în apropierea uterului, la nivelul colului uterin, fiind localizat posterior de a. uterinăd) în apropierea uterului, la nivelul colului uterin, fiind localizat anterior de a. uterinăe) la nivelul liniei terminale, la intrarea in pelvis, localizându-se lateral de a. uterină

69. Unde ureterul formează a doua încrucişare cu a. uterină?a) în locul pornirii ei de la a. iliacă internă, aflându-se anterior de eab) în locul pornirii ei de la a. iliacă internă, aflându-se mai posterior de eac) la nivelul colului uterin, fiind localizat posterior de a. uterinăd) în apropierea uterului, la nivelul colului uterin, fiind localizat anterior de a. uterinăe) la nivelul liniei terminale, la intrarea in pelvis, localizându-se lateral de a. uterină

70. Care din afirmaţiile numite pot fi atribuite descrierii prostatei?a) este un organ musculoglandular, care are forma unui castanb) în glandă se determină apexul, baza, suprafeţele anterioară, posterioară şi inferiolateralăc) este înconjurată de o foiţă fascială densă (capsula Retzius-Pirogov)d) glanda este separată de vezica urinară printr-un strat celulo-adipose) plexul venos al prostatei este localizat în afara capsulei fibroase a prostatei

71. Care din afirmaţiile de mai jos caracterizează corect localizarea vesiculelor seminale?a) este un organ glandular, care are forma unui castanb) sunt situate în pelvis mai sus de prostatăc) aderă la peretele posterior al vezici urinared) se află între două formaţiuni: ductul deferent – medial, ureterul – laterale) aderă de aponeuroza peritoneo-perineală Denonvillier

72. Care din muşchii enumăraţi mai jos se inseră pe centru tendinos (corp perineal) al perineului la femei?a) bulbospongiosb) sfincterul anal extern, doi levatori ai anusuluic) sfincterul anal internd) doi muşchi transversali superficiali şi doi transversali profunzie) ischiocavernoşi

73. Ligamentele rotunde ale uterului se termină în:a) labiile micib) simfiza pubianăc) peretele anterior al vaginuluid) labiile marie) aponeuroza m. oblic abdominal extern

74. Care sunt regiunile perineului?a) regiunea analăb) regiunea perianalăc) regiunea genitalăd) regiunea urinarăe) regiunea urogenitală

75. Care din afirmaţii este corectă?a) perineul constituie peretele superior al cavităţii pelvieneb) perineul constituie peretele inferior al cavităţii pelvienec) perineul constituie peretele anterior al cavităţii pelviened) perineul constituie peretele posterior al cavităţii pelvienee) nici un răspuns corect

76. Punctele de reper pentru determinarea limitelor perineului sunt:a) anterior – marginea inferioară a simfizei pubieneb) posterior – coccisulc) posterior-lateral – ligamentele ischio-sacraled) lateral – tuberculii ischiadicie) nici un răspuns corect

77. În ţesutul subcutanat adipos al regiunii anale trec:a) nn. perinealib) ramurile perineale a n. cutaneus femoris posteriorc) ramurile cutanate ale a. şi v. glutea inferiord) ramurile a. şi v. rectale inferioaree) nn. clunium superior

78. Fascia externă a cordonului spermatic este o prelungire a:a) fasciei superficiale a peretelui abdominalb) aponeurozei m. oblic abdominal externc) fasciei transversaled) peritoneuluie) fasciei proprie a peretelui abdominal

79. Fascia internă a cordonului spermatic este prelungire a:a) fasciei superficiale a peretelui abdominalb) aponeurozei m. oblic abdominal externc) fasciei transversaled) peritoneuluie) Fascia internă a cordonului spermatic este prelungire a:

80. Fascia cremasterica este o prelungire a:a) fasciei superficiale a peretelui abdominalb) fasciei proprii a peretelui abdominalc) fasciei transversaled) peritoneuluie) nici un raspuns corect

81. Tunica vaginala a testiculului este o prelungire a:a) fasciei superficiale abdominaleb) aponeurozei m. oblic abdominal externc) fasciei transversaled) peritoneuluie) fasciei pelviene

82. Embriogeneza testiculului are loc în:a) cavitatea peritonealăb) cavitatea bazinului micc) spaţiul retroperitoneald) scrotd) nici un răspuns corect

83. Elementele funiculului spermatic:a) ductul deferent, a. şi v. ductului deferentb) a. şi v. testicularăc) a. şi v. cremastericăd) procesul vaginal peritoneale) a. pudenda externa

84. Artera testiculară este ramură a arterei:a) pudenda internă

b) perinealac) pudenda externăd) aorta abdominalăe) mezenterică inferioară

85. Ce formează venele testiculare?:a) plexul prostatic b) plexul pampiniformc) plexul perineald) plexul sacrale) plexul scrotal

86. Care din răspunsuri sunt corecte:a) ambele vene testiculare se varsă în vena cava inferioarăb) vena testiculară dreaptă se varsă sub unghi ascuţit în vena cava inferioarăc) vena testiculară stângă se varsă sub unghi drept în vena renală stângăd) vena testiculară dreaptă se varsă sub unghi drept în vena renală dreaptăe) ambele vene se varsă în venele renale

87. Care din răspunsuri sunt corecte:a) vena testiculară dreaptă se varsă sub unghi ascuţit în vena cava inferioarăb) vena testiculară stângă se varsă sub unghi ascuţit în vena cavă inferioarăc) vena testiculară stângă se varsă sub unghi drept în vena cava inferioarăd) ambele vene se varsă în venele renalee) ambele vene testiculare se varsă în vena cava inferioară

88. Lungimea uretrei prostatice este de:a) 2cmb) 4cmc) 8cmd) 12cme) 15cm

89. Lungimea uretrei în porţiunea memebranoasă este de:a) 2cmb) 4cmc) 8cmd) 12cme) 15cm

90. Lungimea uretrei în porţiunea spongioasă este de:a) 2cmb) 4cmc) 8cmd) 12cme) 15cm

91. Glandele vestibulare mari (Bartholin) sunt situate?a) pe faţa mediala a labiilor micib) pe partea posterioara a bazei labiilor maric) în vestibulul vaginuluid) în grosimea m. bulbocavernose) în fosa ischiorectală

92. Unde se deschid orificiile glandelor vestibulare mari (Bartholin)?a) între labiile mici şi himenb) la baza labiilor maric) între labiile mici şi marid) pe clitorise) în meatul uretral

93. Care dintre următoarele afirmații referiotare la fasciile bazinului sunt corecte:a) lamela parietală acoperă mm. parietali ai bazinului b) se continuie pe suprafața superioară a m. levator ani

c) fascia obturatorie reprezintă o porțiune mai compactă a fasciei parietale și formează arcurile tendinoase ale fasciei bazinuluid) lamela viscerală acoperă porțiunile intraperitoneale ale organelor pelvienee) lamela viscerală acoperă porțiunile extraperitoneale ale organelor pelviene la bărbați

94. Care dintre următoarele capsule sunt formate de către fascia bazinului:a) capsula Amiussb) capsula Pirogov-Retsiusc) capsula Littred) capsula Andersone) capsula Paron

95. Pentru fascia prevezicală este caracteristic:a) are formă triunghiularăb) este întinsă între plicile ombilicale lateralec) rupturile subperitoneale ale vezicii urinare sunt însoțite de rupturile fasciei prevezicale, ceea ce duce la infiltrarea urinară nu doar a spațiului preperitoneal dar și a spațiulu prevezicald) desparte cele două spații de țesut adipos situate între osul pubian și vezica urinarăe) fascia prevezicală este întinsă între plicile ombilicale mediale

96. Care dintre următoarele afirmații sunt corecte referitoare la limitele spațiului retrovezical:a) este delimitat anterior de fascia viscerală care acoperă vezica urinarăb) este delimitat lateral de septurile longitudinale ale fasciei viscerale pelvienec) posterior este delimitat de aponeuroza peritoneo-perinealăd) inferior este delimitat de fascia superioară adiafragmei urogenitale e) anterior este delimitat de peretele vezicii urinare

97. Ce formațiuni se conțin în spațiul de țesut celular retrovezical la bărbați?a) prostatab) veziculel seminalec) ductul deferensd) ureterule) uretra

98. Ce formațiuni se conțin în spațiul de țesut celular retrovezical la femei?a) vaginulb) colul uterinc) uteruld) ureterule) uretra

99. Căile posibile de difuzare a puroiului din spațiul retrovezical sunt următoarele:a) pe traiectul ductului deferens în canalul inghinalb) pe traiectul arterelor vezicale în spațiul parietal al bazinuluic) pe traiectul ureterului în spațiul retroperitoneald) pe traiectul venelor vezicale în spațiul parietal al bazinuluie) puroiul nu difuzează

100. Care dintre următoarel afirmații referitoare la spațiul retrorectal sunt greșite:a) este localizat între capsula rectului și sacrub) conține porțiunea sacrală a trunchiului simpatic, arterele sacrale și medianăc) conține arterele rectale superioare pe teraiectul cărora puroiul se poate răspândi în spațiul retroperitoneal și în spațiul parietal al bazinuluid) este localizat între capsula și peretele rectului e) conține aorta și vena cavă inferioară

101. Enumerați părțile componente a epididimului:a) capb) corpc) gâtd) coadăe) bulb

102. Enumerați părțile componente a penisului:

a) doua corpuri cavernoaseb) un corp spongiosc) un corp cavernosd) doua corpuri spongioasee) doua corpuri membranoase

103. Distingem urmatoarele parti ale salpingelui:a) partea uterinaab) istmul salpingeluic) ampula salpingeluid) partea vezicale) pavilionul salpingelui

104. Limita dintre organele genitale feminine externe si cele interne o reprezinta:a) labiile micib) labiile maric) portiunea incipienta a vaginuluid) himenule) colul uterin

105. Punctele de insertie pentru muschiului coccigian sunt:a) spina ischionuluib) marginea laterala a coccisuluic) vîrful sacruluid) osul pubise) creasta iliacă

106. Perineul e compus din următoarele compartimente:a) diafragmul urogenitalb) diafragmul tendinosc) diafragmul superficiald) diafragmul pelvine) diafragmul coccigian

107. Limitele regiunii perineului sunt:a) anterior de marginea inferioară a simfizei pubieneb) posterior de vîrful coccisuluic) anterior de linia trasată între spinele iliace anterioare superioare d) lateral de ligamentele sacrotuberalee) lateral de ramurile inferioare ale oaselor pubiene si ischiadice

108. Lungimea uretrei feminine este de:a) 5 - 6 cmb) 3,5 - 4 cmc) 4,5 – 5,5 cmd) 2 - 3 cme) 7 - 8 cm

109. Alegeți afirmațiile corecte referitor la labiile mici.a) conțin un număr mare de fibre elasticeb) sînt alcătuite din țesut conjunctivc) marginile posterioare formeaza frenulul labiilor micid) au lungimea de 7 - 8 cme) constituie un pliu cutanat

110. Care fornix vaginal se puncteaza pentru a extrage lichid patologic din cavitatea peritoneală.a) fornixul anteriorb) fornixul posteriorc) fornixul lateral stângd) fornixul lateral drepte) în acest caz nu se efectueaza punctia fornixului

Bibliografie

1. Materialele cursurilor.2. Kulciţki K.I. (red.), Bobrik I.I. (red.) //Chirurgie operatorie şi anatomie topografică// Kiev, 1992 (traducere din

limba rusă).3. Ion Albu, Radu Georgia //Anatomie topografică// Bucureşti, 1994.4. Островерхов Г.Е.(с соавт.) //Курс оперативной хирургии и топографической анатомии// М., 1972.5. Кованов В.В. (ред.) // Оперативная хирургия и топографическая анатомия// М., 1978, 1985.6. Кованов В.В., Бомаш Ю.М //Практическое руководство по топографической анатомии// М., 1967.7. Şevkunenko V.N. (red.) // Chirurgia operatorie şi anatomia topografică// Bucureşti, 1954 (traducere din limba

rusă).8. 4. Кованов В.В., Травин А.А. //Хирургическая анатомия конечностей человека// М., 1983.9. 5. Исаков Ю.Ф., Лопухин Ю.М. (ред) //Оперативная хирургия с топографической анатомии

детского возраста// М., 1989.10. Кованов В.В., Аникина Т.И. //Хирургическая анатомия фасций и клетчаточных пространств человека//

М., 1970.11. Лопухин Ю.М., Молоденков М.Н. //Практикум по оперативной хирургии// М., 1967.12. 13. Золотко Ю.Л. //Атлас топографической анатомии// М., 1967.13. 15. Ernst W, April //Clinical Anatomy//, New York, 1997.14. 17. Э.А. Петросян, В.И. Сергиенко, И.В. Фраучи Топографическая Анатомия и Оперативная

Хирургия Учебник Для Медицинских Вузов Под Редакцией Академика Рамн Ю.М. Лопухина Гэотар Медицина Москва, 2000.

15. 19. Frank H. Netter, M.D. Human Anatomy. Third Edition. 2003.


Recommended