+ All Categories
Home > Documents > UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE...

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE...

Date post: 06-Feb-2018
Category:
Upload: vantu
View: 227 times
Download: 2 times
Share this document with a friend
60
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GR. T. POPA”, IAŞI FACULTATEA DE MEDICINĂ EFECTE ALE PRODUSELOR APITERAPICE ASUPRA MECANISMELOR FIZIOPATOLOGICE ALE CIROZELOR HEPATICE REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT Conducător ştiinţific: PROF. UNIV. DR. CĂTĂLINA-ELENA LUPUŞORU Doctorand, CĂLIN VASILE ANDRIŢOIU IAŞI, 2009
Transcript
Page 1: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GR. T. POPA”, IAŞI

FACULTATEA DE MEDICINĂ

EFECTE ALE PRODUSELOR APITERAPICE ASUPRA MECANISMELOR

FIZIOPATOLOGICE ALE CIROZELOR HEPATICE

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

Conducător ştiinţific:

PROF. UNIV. DR. CĂTĂLINA-ELENA LUPUŞORU

Doctorand,

CĂLIN VASILE ANDRIŢOIU

IAŞI, 2009

Page 2: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Motto:

“Munca îmi organizează viaţa, mă apară de frustrări, de eşecuri, de obstacole pe

care le înfruntăm toţi în viaţa de zi cu zi. Munca îmi ordonează tot ce mi se întimplă , bune

şi rele, oamenii pe care îi cunosc, lucrurile pe care le văd, le citesc, le visez şi, desigur, mi le

imaginez”.

Mario Vargas Llosa

2

Page 3: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

CUPRINS

INTRODUCERE

Justificarea alegerii temei

Scopul lucrării

Obiectivele tezei

STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII

I.ANATOMIA MICROSCOPICĂ AHEPATOCITULUI 8

II. FIZIOLOGIA HEPATOCITULUI

II.1.Hepapatocitulşimetabolismulglucidelor 16

II.2.Funcţia hematopoetică a ficatului 23

II.3. Protecţi antioxidantă, stresul oxidativ la nivelul celulei hepatice 26

III. BIOCHIMIA HEPATOCITULUI

III.1. Enzime hepatice de membrană 36

III.2. Metabolismul hepatic proteic 43

III.3. Biochimia enzimatică ce însoţeşte sindromul hepatocitolitic 55

III.4. Implicarea biochimică a hepatocitului în metabolismul lipidic şi lipoproteic 64

IV. MECANISME FIZIOPATOLOGICE ÎN CIROZA TOXICĂ

IV. 1. Patogeneza cirozei toxice 68

IV.2. Mecanisme implicate în patogeneza steatozei microveziculare induse toxic 73

IV.3. Particularităţi ale afecatării hepatice asociate cu tetraclorura de carbon 74

IV.4. Mecanisme fiziopatologice în ciroza indusă medicamentos 76

IV.5. Particularităţi ale afectarii hepatice datorate unor obieciuri alimentare 80

V. ANATOMIA PATOLOGICĂ A FICATULUI CIROTIC

V.1. Anatomia microscopică a ficatului cirotic 82

V.2. Anatomia patologică a ficatului în cirozele toxice 83

V.3. Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84

V.4. Anatomia ficatului în ciroza indusă de unele obiceiuri alimentare 85

VI. DATE GENERALE DESPRE PRODUSELE APICOLE

VI.1. Date generale despre miere 87

3

Page 4: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

VI.2. Date generale despre lăptişorul de matcă 97

VI.3. Date generale despre Apilarnil 105

VI.4. Date generale despre polen şi păstura 112

VI.5. Date generale despre propolis 123

CONTRIBUŢII PERSONALE 132

I. METODE 133

Interpretarea statistică a datelor 133

II. CERCETĂRI PRIVIN INFLUENŢA APIDIETEI ÎN HEPATOPATIA

INDUSĂ DE CCl4 LA ŞOBOLAN

II.1. SCOPUL CERCETĂRII 136

II.2 MATERIAL ŞI METODA 136

II.3 REZULTATE ŞI DISCUŢII 137

II.4 CONCLUZII 324

III. CERCETĂRI PRIVIN INFLUENŢA APIDIETEI ÎN HEPATOPATIA

INDUSĂ CU ACETAMINOFEN LA ŞOBOLAN

III.1. SCOPUL CERCETĂRII 332

III.2 MATERIAL ŞI METODA 332

III.3 REZULTATE ŞI DISCUŢII 333

III.4 CONCLUZII 414

IV. CERCETĂRI PRIVIN INFLUENŢA APIDIETEI ÎN HEPATOPATIA

INDUSĂ CU ACRILAMIDĂ LA ŞOBOLAN

IV.1. SCOPUL CERCETĂRII 426

II.2 MATERIAL ŞI METODA 427

IV.3 REZULTATE ŞI DISCUŢII 428

IV.4 CONCLUZII 473

CONCLUZII FINALE 476

BIBLIOGRAFIE 480

LUCRĂRI PUBLICATE ÎN LEGĂTURĂ CU TEMATICA TEZEI DE

DOCTORAT 505

4

Page 5: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

INTRODUCERE Paleontologii afirmă că albina exista şi în era terţiară. Prima formă de exploatare a

constituit-o „vânătoarea de albine”, prin depistarea familiilor sălbatice adăpostite în scorburile copacilor, apoi instalarea de scorburi artificiale şi construirea de stupi primitivi. În antichitate mierea era cunoscută şi utilizată. La egipteni, sumerieni, babilonieni, asirieni şi chinezi, creşterea albinelor era foarte dezvoltată. Vestigiile descoperite demonstrează că apicultura era la loc de cinste în epoca faraonică. Aşa se explică faptul că pe fruntea boului Apis, cea mai mare divinitate la egipteni, se află o albină, iar în scrierea hieroglifică albina înseamnă abundenţă (Mărghitaş, 2005). Tablele de argilă ale culturii mesopotamiene, care datează din anii 2700 îCr, conţin citate care menţionează mierea ca medicament. Ea a fost menţionată, de asemenea, în Biblie, Coran şi Talmud şi era apreciată de romani, greci şi egipteni. Grecii antici o numeau nectarul zeilor.

Herodot (485-421), părintele istoriei, notează că vroind să meargă în Sciţia, a aflat de la tracii de pe malul drept al fluviului Istru (Dunărea) că pământurile de dincolo de apă nu pot fi călcate cu uşurinţă din cauza mulţimii albinelor. Istoricul grec Xenofon, în lucrarea „Anabassis” nota: „ hrana geţilor consta în primul rând din miere, legume, lapte simplu sau preparat şi foarte puţină carne, deoarece credinţa în Zalmoxes îi oprea (Mateescu, 2005, Andriţoiu, 2005).

Aristotel ne-a lăsat informaţii preţioase despre albine. Columella, în „De re rustica”, Virgiliu în “Georgicele” dau sfaturi privind creşterea albinelor.

Hermandez Pacheco, în 1921, descoperă în peşterile Păianjenului din Bicorp, Valencia picturi rupestre cu scene privind vânătoarea de faguri de albine de pe pereţii stâncoşi unde se aflau familii de albine.

Naturalistul olandez Schwamerdan (1637-1680) studiază cu ajutorul unui microscop, inventat de el, anatomia albinei, arătând că „regele albinelor” este de fapt o femelă (matca). Remarcabile sunt cercetările lui Karl von Frisch care descoperă semnificaţia „dansului la albine”.

În anul 1957 este înfiinţată Asociaţia Crescătorilor de Albine din Romania (ACA) şi se editează revista “Romania Apicolă”. În anul 1958 ACA devine membră a Federaţiei Internaţionale de Apicultură: APIMONDIA. La Bucureşti funcţionează Combinatul Apicol şi Institutul Internaţional de Tehnologie şi Economie Apicolă. N.V. Ilieşiu atrage atenţia şi pune în circulaţie un nou produs foarte apropiat lăptişorului de matcă, denumindu-l Apilarnil (OSIM, nr.69389/1980).

Hepatopatiile cronice au fost urmărite de la începutul funcţionării Centrului Medical de Apiterapie din Bucureşti (1972), care a dat primele observaţii clinice legate de numele Dr. Ialomiţeanu şi a colaboratorilor, studii ale Prof. Ciplea care a activat în Centrul, clinica şi laboratoarele Institutului „D.Danielopolu Bucureşti”. Cercetările lui Ciplea şi Drăgulescu au urmărit cazurile de hepatite cronice persistente, ciroze hepatice, convalescenţe după hepatite virale, cancere hepatice (Drăgulescu, 2005).

Lucrarea de faţă se înscrie pe linia continuării cercetărilor privind studiile produselor apicole, în legătură cu rolul lor profilactic în hepatopatii şi cu rol de adjuvant terapeutic în unele forme de hepatopatii, respectiv rolul de supliment alimentar.

Partea tezei cuprinzând contribuţiile personale are 385 de pagini, fiind structurată în patru capitole, cercetările fiind exprimate sintetic şi ilustrate cu 399 de micrografii de microscopie optică şi 174 de figuri, la care se adaugă 999 note de subsol.

5

Page 6: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Justificarea alegerii temei Rezultă clar din datele generale prezentate mai sus, necesitatea unei standardizări

privind implicaţiile terapeutice şi profilactice ale apiterapiei, în particular cele legate de afecţiuni hepatice de diferite etiologii.

Frecvenţa cirozei hepatice toxice este tot mai crescută, factorii etiopatogenici caracterizându-se printr-o diversitate evidentă. În acest context se explică utilizarea experimentală a celor trei tipuri de modele animale de hepatopatie, pentru a induce mecanismele fiziopatologice implicate implicate în ciroza toxică determinată de un toxic industrial (hepatopatia indusă experimantal cu CCl4), ciroza de etiologie medicamentoasă (hepatopatia indusă experimental cu acetaminofen, administrat cronic, timp de două săptămâni şi în doze mari, precum şi ciroza indusă de un toxic produs prin prăjirea alimentelor (hepatopatia indusă cu acrilamidă).

În acest context, scopul tezei de doctorat, a constat în studiul experimental al efectelor produselor apicole asupra mecanismelor fiziopatologice ale cirozelor hepatice, precum şi cercetarea efectelor hepatoprotectoare ale acestora.

Obiectivele tezei de doctorat

Obiectivele tezei de doctorat constau în următoarele aspecte : 1) realizarea de modele animale cu ciroză indusă experimental, similare cu trei tipuri de

ciroză întâlnite frecvent la om; 2) cercetarea efectelor farmacodinamice ale unor produse apicole pe modele animale

realizate; 3) cercetarea efectelor farmacodinamice ale unor produse apicole pe animale fără

hepatopatie indusă; 4) cercetarea tabloului biochimic, hematologic şi anatomopatologic ale modelelor de

hepatopatie indusă, comparativ cu profilurile respective la animalele cu status fiziologic normal de laborator, care au primit hrană standard, respectiv produsele apicole testate.

6

Page 7: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

STADIUL ACTUAL AL CUNOAŞTERII

Capitolul I prezintă noţiuni generale privind anatomia microscopică a hepatocitului care reprezintă 80% din populaţia celulară a ficatului (Crişan, Mureşan, 2004). Fiecare miligram de ficat normal conţine 202x103 celule, din care 171x103 sunt parenchimatoase şi 31x103 celule sinusoidale, inclusiv celulele Kuppffer (Jerca L., Dumitriu C. et al., 2007). Prezintă date despre: polul biliar (Arias, 1993), polul vascular sau domeniul sinusoidal (Motta, 1982), sistemele active de transport (Wright, Fritz et al. 1989), activitatea metabolică fundamentală a hepatocitului de la nivelul mitocondriilor (Sherwood, Williams, 1988), reticulul endoplasmatic neted care este reprezentat diferit în celulă în funcţie de pozitionarea şi activitatea hepatocitului (Stemlieb, 1989), reticulul endoplasmic granular (Buligescu, 1999), aparatul Golgi al hepatocitului, lizozomi, peroxizomi (Laskin, 1999).

Capitolul al II-lea descrie din punct de vedere fiziologic noţiuni de funcţionarea hepatocitului. Prezintă date despre: metabolismul glucidelor (Maxwell et al, 1993; Iozzo, Geisler et al, 2003), acţiunea insulinei (Aiston, Andersen et al, 2003; Link, 2003), activitatea glucokinazei hepatice (Miroux, Millot, 1994; Minskin et al, 1992), insulinază (Forsander, 1991; Oehlert, Hammerling et al, 1992), glucozo-6-fosfatul (Mittinen, 1993), sinteza glicogenului (Ferrer, Favre et al., 2003; Minshkin et al., 1994), formarea acetil-CoA (Schuty, Deurenberg, 1996), calea fosfogluconat (Mureşan, 2004), glicogenoliza (Morley, Kingdon, 1993, Maseley, 1993), gluconeogeneza (Murphy, Regan, 2003; Mitropoulos et al, 1993), carbohidraţi importanţi care participă la metabolismul glucozei (Zakin, Boyer, 2003), funcţia hematopoetică a ficatului (Steiff, Spirak, 2003), celulele stem pentru hematopoeză (Muench, Namikawa, 2001) ce provin din celulele endoteliale ale vaselor hepatice (Peault, Tavian, 2003), sinteza de eritropoetină (Saaki, 2003), sinteza de trombopoetină (Jelkmann, 2001), biosinteza hemului (Rivera, Walker, 1995), protecţia antioxidantă şi stresul oxidativ la nivel hepatic (Davies, 1995, Aust, Swingen, 1998), formele glutationului, resus (GSH) (Byung,1994) şi dimerizat (GSSG) (Jerca, Dimitriu et al, 2007), funcţiile GSH (Esworthy, 1993), metabolizarea şi excreţia medicamentelor la nivelul celuilei hepatice (Trifan, Stanciu, 2004, Bohan, Fracp et al., 2002), date despre necroza şi/sau steatoza determinate de acetaminofen (Como, 1990)

Capitolul al III-lea se ocupă de biochimia hepatocitului, fiind prezentate date despre: 1) enzimele hepatice de membrană: fosfataza alcalină folosită pt diagnosticul diferenşial al bolilor hepatice, 5-nucleotidaza (Fridman, 2003), gama-glutamiltranspeptidaza (Jeng, Sheen et al, 2001), 2) metabolismul hepatic proteic: albumina , factori de care depinde sinteza acesteia, comportamentul acesteia in afecţiunile cronice de ficat (Ballmer, Walshe, 1993, Copenhagen Study for Liver Disease, 1985), date privind: implicarea globulinelor în afectarea hepatică (Mc Farlane, Smith et al, 1990), 3) date privind biochimia enzimatică hepatocitară ce însoţeşte sindromul hepatocitolitic: aminotransferazele (ALAT, ASAT şi raportul De Rittis) (Frances Fischbach, 2004), ornitincarbamiltransferaza (OCT), izocitricdehidrogenaza (ICD) (Chung, Jung et al, 2001), dehidrogenaza succinică, sorbitoldehidrogenaza, lacticodehidrogenaza, dehidrogenaza glutamică, aldolaza, γ-glutamiltranspeptidaza, modificări minerale la nivel hepatic, 4) date privind implicarea biochimică a hepatocitului în metabolismul lipidic şi lipoproteic: sinteza în citozolii hepatici la nivelul sistemului microyomal a colesterolului (McIntyre, 1978, Szanto,2004), lecitin-colesterol-acil-transferaza, fosfolipidele, lipoproteinele (Avgerinos, Thalassinos, 1984) şi 5) date despre biosinteza, metabolismul şi circuitul enterohepatic al bilirubinei (Acalovschi, 2004, Pleşca-Manea, Cucuianu, 2003, Sherlock, Dooley, 2002).

Capitolul al IV-lea prezintă mecanisme fiziopatologice în ciroza toxică (Farell, 2002), cu particularităţi privind ciroza determinată de un toxic industrial (Simile et al, 2001,

7

Page 8: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Evans, McLeod, 2003, patogeneza cirozei toxice (Chitturi, Farell, 2003), ciroza de etiologie medicamentoasă (Zimmerman, Ishak, 1994, Lotter, Fleig, 1999), ciroza produsă prin agresiunea indusă de un toxic produs prin prăjirea alimentelor. De asemenea, sunt prezentate date din literatură referitoare la ciroza determinată de consumul cronic şi/sau în doze mari a acetaminofenului, precum şi aspecte legate de particularităţi de farmacocinetică ale acestuia.

Metabolizarea la nivel hepatic a acetaminofenului este tratată pe larg în acest capitol (Lewis, Paloucek, 1991, Hinson, Pimford et al, 1994), fiind prezentate mecanismele epurării hepatice (Bohan, Boyer, 2002) Se acordă o atenţie deosebită sistemului enzimatic al citocromului P450 ce asigură mecanismele de protecţie necesare (Vessey, 2003, Murray,2000, Okita, 1992, Granner, 2000).

Capitolul al V-lea prezintă date privind anatomia patologică a ficatului cirotic: anatomia macroscopică a ficatului cirotic (Winkelman, 1992, Wright, 1988), anatomia microscopică a ficatului cirotic (Pascu, 2004), anatomia patologică a ficatului în cirozele toxice (Zimmerman, 1999, Chitturi, Farell, 2001), anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos (Dumitraşcu, Olinici, 2004, David, Arditi et al, 2002, Hryhorczuk, 2001).

Capitolul al VI-lea prezintă date despre produsele apicole, pornind de la mierea produsă de albine (originea mierii, proprietăţile fizico-chimice ale mierii) şi continuând cu lăptişorul de matcă, Apilarnilul, polenul, păstura şi propolisul. Sunt prezentate succint date din literatura de specialitate referitoare la proprietăţile fizico-chimice şi biologice ale acestor produse.

8

Page 9: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

PARTEA PERSONALĂ

II.1. SCOPUL CERCETĂRII

În aceste experimente s-a studiat influenţa apidietei în hepatopatia indusă cu CCl4, acetaminofen şi acrilamidă la şobolan. Obiectivele studiului experimental au constat în evaluarea parametrilor biochimici hepatici,enzimatici, proteinici, metabolismului lipidic, hemogramei şi a unor teste de hemostază şi a leziunilor histologice în condiţiile afectării hepatice cronice induse prin CCl4. Experimentul a fost realizat pe şobolani masculi rasa Wistar.

În scopul reducerii factorilor care accelerează progresia leziunilor hepatice am administrat apidietă şi apidietă şi lăptişor de matcă. Am urmărit constant biochimic efectele tratamentului administrat.

II.2. MATERIAL ŞI METODĂ

Afectarea hepatică a fost indusă prin trei metode: a) injectarea intraperitoneală a CCl4 (CCl4 dizolvat în ulei de parafină, soluţie 10%. S-au administrat 2 ml per 100 g, o data la 2 zile, timp de 2 săptamâni; b) administrarea prin gavaj a acetaminofenului în doză de 100 mg per 100 grame, timp de două săptămâni; c) administrarea de acrilamidă (soluţie apoasă, 50 mg/kg). În experimentele având hepatopatia indusă cu tetraclorură de carbon şi în cele cu hepatopatia indusă cu acetaminofen au fost utilizate câte 6 loturi de şobolani Wistar (câte două loturi – unul cu status normal şi unul cu hepatopatie indusă - primind: hrană standard, apidietă, apidietă şi lăptişor de matcă), urmărind efectele apiterapiei la trei săptămâni, iar la lotul cu ciroză indusă cu tetraclorură de carbon, şi la şase săptămâni de la debutul terapiei. În experimentele având hepatopatia indusă cu acrilamidă au fost utilizate 3 loturi de şobolani Wistar (care au primit: hrană standard, apidietă şi lăptişor de matcă - un lot cu status normal şi un lot cu hepatopatie indusă), urmărind efectele apiterapiei la trei săptămâni de la debutul terapiei.

Toate procedeele experimentale realizate pe animale de experienţă (şobolani) folosite în acest studiu au fost în strictă concordanţă cu reglementările etice internaţionale şi au primit aprobarea Comisiei de Etică a Universităţii de Medicină şi Farmacie “Gr.T. Popa“, Iaşi. La terminarea studiului, animalele au fost eutanasiate. La constatarea absenţei semnelor vitale (mişcări respiratorii, bătăile cordului, reflexe) animalele au fost disecate pentru recoltarea fragmentelor de organe (Andrews E.J., Protocolul AVMA de Eutanasiere, 1997).

Animalele au fost sacrificate prin administrare de tiopental. După anestezierea animalului cu tiopental (în doză de 1 ml/100g, din soluţia de 0.01% tiopental) şi, pentru recoltarea sângelui, s-a puncţionat cordul cu un sistem de recoltare tip Vacuette (R), pentru determinările efectuate.

S-au recoltat fragmente de ficat, rinichi, splină, pancreas şi testicul pentru evaluarea anatomo-patologică a afectării. În ceea ce priveşte probele de anatomie patologică aceeaşi persoană a efectuat recoltările, s-a utilizat acelaşi instrumentar de prelevare, aceleaşi zone topografice de prelevare a fragmentelor, fixarea imediată a fragmentelor tisulare şi evitarea manipulării manuale, aceeaşi persoana a făcut prelucrarea pentru examnul microscopic.

Parametrii investigaţi au fost: TGO, TGP, FA, GGT, proteine totale serice, glucoza, bilirubina totală, bilirubina indirectă, bilirubina directă, colesterolul total, trigliceridele, VLDL, HDL, fierul, potasiul, calciul seric, calciul ionic, electroforeza proteinelor serice, TQ, INR, timpul de trombină, fibrinogenul şi hemograma. Evaluarea paramentrilor investigaţi s-a realizat în 2 etape (timp I-la trei săptămâni şi respectiv timp II-la şase săptămâni, pentru

9

Page 10: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

modelul experimental de hepatopatie indusă cu CCl4). Determinarea nivelului acestora s-a măsurat utilizând un analizer automat (Aeroset, Abbott) şi kituri comerciale (Abbott, USA).

Pentru realizarea examenului histopatologic, organele recoltate au fost fixate în formol 10%. Fragmentele care au prezentat cele mai severe leziuni au fost incluse în parafină, secţionate la distanţă de 5µm şi colorate cu hematoxilin-eozină.

Pentru interpretarea statistică a rezultatelor s-a utilizat testul ANOVA one way şi testul Tukey pentru analiza post-hoc. Rezultatele au fost exprimate ca medie ± deviaţie standard. A fost considerată semnificativă valoarea p<0.05.

Fiecare tip de model animal cu hepatopatie indusă experimental a primit suplimente alimentare produse de SC “STUPINA” SRL din Bălăneşti, Gorj, România. Suplimentele au fost analizate biochimic şi sunt aprobate de Institutul de Bioresurse Alimentare, Bucureşti. Aceste suplimente alimentare sunt: Apiregya, ApiImunomod, ApiImunostim, ApiImunostim Forte. Cantităţile administrate zilnic au fost calculate astfel, încât să fie echivalente cu cele administrate în cirozele „umane” unor subiecţi cu o masă corporală de 70 kg . Cantitativ, zilnic, şobolanii au primit: 2g Apiregia, 1g ApiImunomod, 1g ApiImunostim, 1g ApiImunomod Forte. Şobolanii din loturile studiate au primit: 1) un amestec din rădăcinoase mărunţite (rădăcină de pătrunjel, ţelină, morcov, sfeclă roşie, varză alba sau/şi roşie) la care s-a adăugat, pentru fiecare 100g, câte încă 5 g de polen; 2) alternativ sau în combinaţii, au primit cereale: grâu, arpacaş, mei, orez brun; 3) pentru a atenua depleţia de albumine, alături de polen, şobolanii au primit zer de la brânza dulce amestecat în cereale, albuş de ou bine fiert, ciuperci albe de crecătorie, varză albă dulce mărunţită (aceste alimente au fost uscate sau semiuscate înainte de hrănire).

Alimentaţia şobolanilor, datorită apiterapicelor administrate a conţinut: 1*) Proteine cuprinzând: a) aminoacizi, esenţiali şi neesenţiali; b) aminoacizi neproteinogeni, dar cu importanţă biomedicală: 4-hidroxiprolina; 3-N-metillizina; acid–γ-carboxiglutamic; 5-hidroxilizina; β–alanina (acid β-amino-propionic), component al CoA etc.; acid γ-aminobutiric (GABA); citrulina (acid α-amidino-valerinic); PABA (acid p-amino-benzoic)1; c) heteroproteine sau precursori ai acestora, reprezentând: glicoproteine: proteoglicani, γ-globulina2, fibronectina; lipoproteine: α-lipoproteine, β-lipoproteine; flavoproteine–conţin resturi flavinice: succinil dehidrogenaza (FAD), sulfit reductaza (FAD şi FMN); NADH–dehidrogenaza (FMN); metaloproteine: feritina (grup prostetic-Fe), alcool dehidrogenaza (grup prostetic–Zn), piruvat carboxilaza (grup prostetic Mn), citocrom oxidaza (grup prostetic Cu sau Fe2+); compuşi conţinând grupări de tipul hem (fără hemoglobină): catalaza, nitrat reductaza; compuşi conţinând resturi de fosfat (fosfoproteine-fără caseină): glicogen fosforilaza; compuşi conţinând resturi de acizi proteici (nucleoproteine)3: ADN, ARN; d) proteine fibroase şi/sau precursori ai lor, îndeosebi: colagen, α-keratina. 2*) Lipide care includ: lipide simple, îndeosebi gliceride (acilgliceroli) sau precursorii acestora: monoacilgliceroli (MAG); diaciligliceroli (DAG); triacilgliceroli (TAG); acizi graşi, saturaţi şi nesaturaţi, acizi alifatici superiori, inclusiv acizi organici ca atare4: palmitic, stearic, linoleic, linolenic, oleic, lauric, miristoleic, formic, tartric, citric, acetic, butiric, lignaceric, sebacic, arahidonic, malonic, succinic, fumaric, α-cetoglutamic, giberelic, adipic etc.; fosfogliceride, în special, acidul fosfatidic, precursor al glicerofosfolipidelor (fosfatidilcolina, fosfatidiletanolamina, fosfatidilinozitol, fosfatidilserine); sfingolipide, îndeosebi sub forma glicosfingolipidelor; steroizi naturali, dar şi precursorii lor (hidrocarburi): estran; hormoni estrogeni (în lăptişorul de matcă); androstan-hormoni androgeni ( în polen, Apilarnil);

1 Component al acidului folic. 2 Îndeosebi în lăptişorul de matcă. 3 Îndeosebi în polen, păstură şi apilarnil. 4 Remarcabili sunt acidul 9-hidroxi-decenoic şi mai ales acidul 10-hidroxi-2-decenoic, care lizează ADN-ul hepatocitelor afectate tumoral sau de ciroză

10

Page 11: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

pregnan-hormoni corticosteroizi (prezenţa enzimei colesterol-monooxigenaza); colestan-steroli- colesterol (sintetizat de acetil CoA în prezenta NADPH şi O2); terpene – abundente în polen şi păstura, dar şi în apilarnil şi lăptişorul de matca: geranil, farnezil, squalen, ubiquinone, dolicol, carotenoizi, vitaminele A, D, E, K. 3*) Glucide: din grupul ozelor: trioze; tetroze; pentoze5; hexoze6; glucoză (glucohexoza), care este dextrogiră (circa 32% în miere)7; manoza - intră în structura glicoproteinelor (în natură, în stare liberă, se găseşte exclusiv în miere şi Apilarnil; prin apidietă este disponibilă indiferent de capacitatea organică de a o sintetiza sau nu; galactoza -intră în structura glicolipidelor, glicoproteinelor şi glicozaminoglicanilor (componentă a dizaharidului lactoză); fructoza (o cetohexoză) -component major al mierii (circa 38%); alţi derivaţi importanţi ai monozaharidelor: dezoxizaharurile (2-dezoxiriboza8), aminozaharurile (glucozamina, galactozamina, manozamina), proteoglicanilor, glicolipidelor; heteroglicani, care conţin diferite resturi polizaharidice, aceştia fiind glicozaminoglicanii, prezenţi îndeosebi în Apilarnil (cu excepţia acidului hialuronic conţin grupări fosfat): acidul hialuronic (este depolimerizat de către hialuronidaza), prezent în Apilarnil; dermatan-sulfatul (prezent în Apilarnil); implicat în elaborarea structurii colagenului; glicoproteinele, ca heteroproteine, au în structura lor monozaharide: manoza, galactoza, fructoza, acid sialic, glucozamina, galactozamina etc.; se află în apilarnil şi lăptişorul de matcă; precursori ai lor se afla şi în polen şi păstură. 4*) Vitaminele: hidrosolubile (grupul de vitamine B şi vitamina C), prezente în polen, păstura, miere, lăptişor de matcă, apilarnil, propolis; vitaminele liposolubile: A, D, E, K (sunt prezente în apilarnil, lăptişorul de matcă, propolis, polen, păstura); carotenoizi (în cantităţi apreciabile, în polen şi păstură). 5*) Factori vitamin-like, esenţiali şi neesenţiali: 1) colina9, 2) carnitina10 ; 3) inozitol (mio-inozitol)11; 4) ubiquinonele12 ; mai importantă -coenzima Q10

13 ; 5) bioflavonolide, circa 12 clase, ca flavine, flavone, flavanoli, flavanone, cu rol vitaminic şi enzimatic antioxidant14. 6*) Mineralele, ca macrominerale şi oligoelemunte: Ca; Si; Vn; Ag; Mo; P; Ni; titan; Au; Co; Mg; Zn; Cr; Ar; Fl; Na; Se; S; Fe; Cl; Mn; K; Cu15.

5 Importante fiind aldopentozele, care intră în structura acizilor nucleici (D-riboza şi D-dezoxiriboza) şi în componenţa unor coenzime. 6 Valorificate prin absorbţie, fără intervenţia digestiei. 7 Importantă pentru formarea depozitelor de glicogen hepatic şi muscular, abundentă, în produsele apicole, unde este însoţită de enzima glucozo-6-fosfat dehidrogenaza. 8 Componenta glucidică a acizilor dezoxiribonucleici. 9 Îndeosebi în polen şi păstură, dar şi în apilarnil. 10 În apilarnil, dar are ca precursor aminoacidul lizina ce se găseşte în polen şi păstură. 11 Factor de creştere, abundent în polen şi păstură, dar prezent şi în apilarnil, ca hexoza, în structura glicerofosfolipidelor. 12 Grup de coenzime implicate în transferul de electroni în mitocondrii, implicate în procesele de oxido-reducere. 13 Bine reprezentate în apilarnil, dar având ca precursor tirozina din polen şi păstură. 14 Bine reprezentate, ca atare, în mierile colorate (monoflore, poliflore, de mană, şi mai puţin în mierile „albe”-necolorate), păstura, polenuri, propolis. Ca flavoproteine, acţionează ca şi coenzime sau grupări prostetice ale enzimelor cu funcţie de oxidoreductaze; în Apilarnil se află îndeosebi ca flavin adenin dinucleotid (FAD), flavin mononucleotid (FMN) împreună cu acil-CoA dehidrogenaza, FAD acţionează în transferul de electroni; dintre flavonoidele mai importante, prezente în dieta şobolanilor, reţinem: quercitina, rutina, crizina, galangina, apigenina, izosakuranetina, beteolina, tectocrizina, pinocembrina, luteolina. 15 Mineralele din miere, polen/păstura şi lăptişorul de matcă sunt reprezentate astfel încât să asigure homeostazia puietului şi populaţiei adulte a familiei de albine; astfel, spre exemplu, reflectând structura biochimică a hranei primite, în corpul larvei de trântor Ca2+ şi Mg sunt supraunitare făţă de P, asigurându-i echilibrul fosfo-calcic; minerale: ca metaloproteine, ca metaloenzime.

11

Page 12: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

REZULTATE ŞI DISCUŢII: MODELUL DE HEPATOPATIE INDUSĂ EXPERIMENTAL CU CCl4

PROFIL ENZIMATIC

La animalele cu hepatopatie indusă cu CCl4 (lotul IV) se constată creşterea marcantă a

profilului enzimatic hepatic comparativ cu: i) lotul cu hrană standard pentru TGO (152 ± 31.33

versus 385.1 ± 44.95) (fig.1); TGP (66.82 ± 27.43 versus 99.33 ± 21.51) (fig.2), FA (107.57 ±

21.6 versus 170.4 ± 14.82) (fig.3), GGT (0.58 ± 0.03 versus 0.95 ± 0.34) (fig.4), ii) lotul care a

primit apidietă pentru: TGO (67.571 ± 30.69 versus 385.1 ± 44.95) (fig.1); TGP (42.45 ± 8.75

versus 99.33 ± 21.51) (fig.2), FA (102±16.01 versus 170.4 ± 14.82) (fig.3), GGT (0.54 ± 0.07

versus 0.95 ± 0.34) (fig.4), iii) lotul cu apidietă şi lăptişor de matcă (LM) pentru TGO (52.285

± 9.25 versus 385.1 ± 44.95) (fig.1); TGP (35.35 ± 4.5 versus 99.33 ± 21.51) (fig.2), FA (98.8

± 16.3 versus 170.4 ± 14.82) (fig.3), GGT (0.45 ± 0.05 versus 0.95 ± 0.34) (fig.4).

Administrarea apidietei la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu CCl4 (lotul

V) determină scăderea enzimelor hepatice faţă de lotul cu hepatopatie indusă cu CCl4, care a

primit hrană standard (lotul IV), astfel: a) la 3 săptămâni de tratament [timp1=T1]: i) TGO

(385.1 ± 44.95 versus 93.7 ±13.75) (fig.1), ii) TGP (99.33 ± 21.51 versus 51.81±13.72) (fig.2),

iii) FA (170.4 ± 14.82 versus 110.9 ± 26.3) (fig.3), iiii) GGT (0.95 ± 0.34 versus 0.55 ± 0.36)

(fig.4) ; b) la 6 săptămâni de tratament [timp2=T2]: i) TGO (318 ± 48.19 versus 44.7 ± 7)

(fig.28), ii) TGP (100.99 ± 32.1 versus 43.03 ± 7.65) (fig.29), iii) FA (156.1 ± 24.9 versus

107.6 ± 12.03) (fig.30), iiii) GGT (1.22 ± 0.23 versus 0.43 ± 0.1) (fig.31).

Administrarea apidietei şi a LM la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

CCl4 (lotul VI) determină scăderea enzimelor hepatice faţă de lotul cu hepatopatie indusă cu

CCl4, care a primit hrană standard (lotul IV), astfel: a) [T1]: i) TGO (385.1 ± 44.95 versus

73.4± 3.59) (fig.1), ii) TGP (99.33 ± 21.51 versus 49.77 ± 6.89) (fig.2), iii) FA (170.4 ± 14.82

versus 112.3 ± 21.82) (fig.3), iiii) GGT (0.95 ± 0.34 versus 0.28 ± 0.27) (fig.4); b) [T2]: i)

TGO (318.3 ± 48.19 versus 39.7 ± 3.43) (fig.28), ii) TGP (100.99 ±32.1 versus 36.28 ± 5.4)

(fig.29), iii) FA (156.1 ± 24.9 versus 100.1 ± 13.69) (fig.30), iiii) GGT (1.22 ± 0.23 versus

0.16 ± 0.1) (fig.31).

PROFIL LIPIDIC

La animalele cu hepatopatie indusă cu CCl4 (lotul IV) se constată creştrea parametrilor

profilului lipidic comparativ cu: i) lotul martor cu hrană standard (lotul I), pentru colesterol

total (72±14.32 versus 95.3±11.83) (fig.8), valoarea trigliceridelor (47.14±20.95 versus

12

Page 13: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

181.2±35.24) (fig.9), VLDL (14.14±7.08 versus 36±7.03) (fig.10); ii) lotul cu apidietă (lotul

II), pentru: colesterol total (62.71±7.34 versus 95.3±11.83) (fig.8), trigliceridelor (82.42±16.64

versus 181.2±35.24) (fig.9), VLDL (18.71±6.07 versus 36±7.03) (fig.10); iii) lotul cu apidietă

şi LM pentru: colesterol total (55.57±9.36 versus 95.3±11.83) (fig.8), trigliceride (114±20.24

versus 181.2±35.24) (fig.9), VLDL (23.71±3.25 versus 36±7.03) (fig.10); şi, deasemenea,

determină scăderea HDL faţă de valorile acestui parametru la lotul I, lotul II şi lotul III

(50.17±7.74 [lot I], 52.5± 7.59 [lot II], 53.3±6.87 versus 36.64±3.4[lot III]) (fig.11).

Administrarea apidietei la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu CCl4 (lotul

V) determină scăderea valorilor profilului lipidic faţă de lotul cu hepatopatie indusă cu CCl4

(lotul IV) a) [T1]: i) colesterol total (95.3±11.83 versus 59.6±7.33) (fig.8), ii) trigliceride

(181.2±35.24 versus 84.5±18.42) (fig.9), iii) VLDL (36±7.03 versus 17±3.74) (fig.10); b)[T2]:

i) colesterol total (125.9±27 versus 58.8±8.01) (fig.35), ii) trigliceride (336±55.68 versus

64.7±19.69) (fig.36), iii) VLDL (69.2±12.64 versus 12.94±4.05) (fig.37).

Administrarea apidietei şi a LM la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

CCl4 (lotul VI) determină scăderea valorilor profilului lipidic faţă de lotul cu hepatopatie

indusă cu CCl4 şi hrană standard (lotul IV): a)[T1] i) colesterol total (95.3±11.83 versus

57.6±5.14) (fig.8), ii) trigliceride (181.3±35.24 versus 81.4±15.95) (fig.9), iii) VLDL (36±7.03

versus 16.2±3.04) (fig.10); b)[T2]: i) colesterol total (125.9±27 versus 60.5±4.9) (fig.35), ii)

trigliceride (336.5±55.68 versus 111±24.68) (fig.36), iii) VLDL (69.2±12.64 versus 22.7±5.1)

(fig.37).

Se constată creşterea HDL, atât prin administrarea apidietei la animalele de laborator cu

hepatopatie indusă cu CCl4 (lotul V) (36.64±3.4 versus 50.45±6.72), cât şi prin administrarea

apidietei şi a LM la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu CCl4 [T1] (lotul VI)

(36.64±3.4 versus 54.45±6.08) (fig.11). Pentru T2, HDL la lotul VI, lotul la care s-a

administrat apidietă şi LM animalelor de laborator cu hepatopatie indusă cu CCl4, are valoarea

cea mai mare, fiind semnificativ crescută faţă de toate loturile aflate în studiu (50.17±7.74

[lotul I], 52.5±7.59 [lotul II], 53.3±6.87 [lotul III] versus 63.95±3.96) (fig.38).

PROFIL PROTEIC

La animalele cu hepatopatie indusă cu CCl4 (lotul IV) se constată: i) scăderea

proteinelor totale, faţă de lotul I (6.13±0.25 versus 5.273±0.53), lotul II (7.02±0.5 versus

5.273±0.53), lotul III (7.33±0.42 versus 5.273±0.53) (fig.12) ; ii) scăderea albuminei faţă de

lotul I (29.71±0.76 versus 15.1±3.28), lotul II (40.84±2.36 versus 15.1±3.28) (fig.14), lotul III

(40±1.41 versus 15.1±3.28) ; iii) scăderea raportului albumină/globuline faţă de lotul I

13

Page 14: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

(0.42±0.01 versus 0.17±0.04), lotul II (0.69±0.06 versus 0.17±0.04), lotul III (0.65±0.04

versus 0.17±0.04) (fig.9); iiii) creşterea globulinelor faţă de lotul I (70.28±0.75 versus

84.5±3.24), lotul II (59.3±2.13 versus 84.5±3.24), lotul III (60.28±1.25 versus 84.5±3.24)

(fig.14).

Administrarea apidietei la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu CCl4 (lotul

V) determină faţă de lotul cu hepatopatie indusă cu CCl4 şi hrană standard (lotul IV): i)

creşterea proteinelor totale [T1] (5.273±0.53 versus 6.92±0.46) (fig.12), [T2] (4.78±0.32

versus 7.32±0.47) (fig.39), ii) creşterea albuminei [T1] (15.1±3.28 versus 40.12±3.39) (fig.13),

[T2] (1.66±0.81 versus 41.19±1.55) (fig.40), iii) scăderea globulinelor [T1] (84.5±3.24 versus

59.9±3.37) (fig.14), [T2] (98.34±0.81 versus 58.81±1.55) (fig.41), iiii) creşterea raportului

albumină/globuline [T1] (0.17 ± 0.04 versus 0.67±0.08) (fig.19), [T2] (0.0151 ± 0.008 versus

0.7 ± 0.045) (fig.46).

Administrarea apidietei şi a LM la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

CCl4 (lotul VI) determină faţă de lotul cu hepatopatie indusă cu CCl4 şi hrană standard i)

creşterea PT [T1] (5.273±0.53 versus 7.13±0.43) (fig.12), [T2] (4.78±0.32 versus 7.2±0.3)

(fig.39), ii) creşterea albuminei [T1] (15,1±3.28 versus 41.49±1.41) (fig.14), [T2] (1.66±0.82

versus 39.22±1.61) (fig.40), iii) scăderea globulinelor [T1] (84.5±3.24 versus 58.51±1.42)

(fig.14); [T2] (98.34±0.81 versus 60.7±1.63) (fig.41), iiii) creşterea raportului

albumină/globuline [T1] (0.17±0.04 versus 0.7±0.04) (fig.19), [T2] (0.0151±0.008 versus

0.646 ±0.043) (fig.46).

În ceea ce priveşte fracţiile globulinice la lotul cu hepatopatie indusă cu CCl4 se

observă: i) creşterea alfa-1-globulinei (fig.15,42), betta-globulinei(fig.17,44), gamma-

globulinei faţă de loturile martor luate în studiu(fig.18, 45), ii) scăderea α-1-globulinei (fig.15,

42), β-globulinei (fig.17, 44), γ-globulinei (fig.18, 45) faţă de loturile cu hepatopatie indusă cu

CCl4 şi cărora li s-a administrat apidietă, respectiv apidietă şi LM.

TESTE DE COAGULARE

La animalele cu hepatopatie indusă cu CCl4 (lotul IV) se constată creşterea TQ, TT şi

fibrinogenului faţă de: i) lotul martor hrană standard (lotul I), [T1]: TT (21.65±0.89 versus

31.12±4.49) (fig.27), fibrinogen (322±8.64 versus 385±48.95) (fig.24); [T2]: TQ

(18.14±1.01versus27.41±1.75) (fig.52), TT (21.65±0.89 versus 30.97±3.82) (fig.54),

fibrinogen(322±8.64 versus 408.6±42.93) (fig.51); ii) lotul cu apidietă (lotul II), [T1]: TQ

(16.5±0.36 versus 19.51±1.8) (fig.25), TT (18.64±1.38 versus 31.12±4.49) (fig.27), fibrinogen

(214.28±9.01 versus 385±48.49) (fig.24); [T2]: TQ (16.5±0.36 versus 27.41±1.75) (fig.52), TT

14

Page 15: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

(16.64±1.3 versus 30.97±3.82), fibrinogen (214.28±9.01 versus 408.6±42.93) (fig.51), iii) lotul

cu apidietă şi LM (lotul III), [T1] TQ (15.65±0.39 versus 19.51±1.8) (fig.25), TT (19.04±1.18

versus 31.12±4.49) (fig.27), fibrinogen (208.4±5.79 versus 385±48.95) (fig.24); [T2]:TQ

(15.65±0.39 versus 27.41±1.75) (fig.52), TT(19.04±1.18 versus 30.97±3.82), fibrinogen

(208.4±5.79 versus 408.6±42.93) (fig.51).

Administrarea apidietei la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu CCl4 (lotul

V) determină revenirea la normal a parametrilor TQ şi TT, valoare comparabilă cu a martorilor

fără hepatopatie. De asemenea, administrarea apidietei şi LM la animalele de laborator cu

hepatopatie indusă cu CCl4 (lotul VI) determină revenirea la normal a acestor parametrii [T1;

T2].

Administrarea apidietei la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu CCl4 (lotul

V) şi administrarea apidietei şi a LM la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu CCl4

(lotul VI) determină scăderea fibrinogenului faţă de lotul cu hepatopatie indusă cu CCl4 (lotul

IV) [T1] (385 ± 48.95 versus 267.1 ± 56.83 şi 385 ± 48.95 versus 241.2 ± 47.92) (fig.24); [T2]

(408.6 ± 42.93 versus 233.9 ± 37.62 şi 408.6 ± 42.93 versus 213.1 ± 8.84) (fig.51).

FIER, POTASIU, CALCIU IONIC, CALCIU SERIC

La animalele cu hepatopatie indusă cu CCl4 (lotul IV) se constată pentru: i) lotul martor

cu hrană standard (lotul I), [T1] creşterea Fe: (56±4.83 versus 247.8±77.48) (fig.20) şi

scăderea Ca ionic (4.19±0.13 versus 3.54±0.49) (fig.50) şi Ca seric (8.81±0.96 versus

7.83±0.4) (fig.49); [T2] creşterea Fe (56±36.22 versus 269.6±79.62) (fig.47) şi scăderea Ca

seric (8.81±0.96 versus 7.27±0.4) (fig.49); ii) lotul cu apidietă (lotul II), [T1] Fe (69.71±9.01

versus 247.8±77.48) (fig.20), Ca ionic (4.427±0.21 versus 3.54±0.49) (fig.23), Ca seric

(9.78±0.5 versus 7.83±0.4) (fig.22); [T2] creşterea Fe (69.71±9.01 versus 269.6±79.62)

(fig.47) şi scăderea Ca seric (9.78±0.5 versus 7.27±0.4) (fig.49); iii) lotul cu apidietă şi LM

(lotul III), [T1] Fe (94±7.91 versus 247.8±77.48) (fig.20), Ca ionic (4.58±0.16 versus

3.54±0.49) (fig.23), Ca seric (10.5±0.39 versus 7.83±0.4) (fig.22); [T2] creşterea Fe (94±7.91

versus 269.6±79.62) şi scăderea Ca seric (10.5±0.39 versus 7.27±0.4) (fig.49).

Administrarea apidietei la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu CCl4 (lotul

V) determină, faţă de lotul IV: i) scăderea Fe [T1] (247.8±77.48 versus 173.1±69.27) (fig.20);

[T2] (269.6±79.62 versus 131.4±40.56) (fig.47); ii) creşterea Ca ionic [T1] (3.54±0.49 versus

4.2±0.1) (fig.23), Ca seric (7.83±0.4 versus 9.58±0.49) (fig.22); [T2] Ca ionic (3.38±0.49

versus 4.41±0.21) (fig.50), Ca seric (7.27±0.4 versus 9.92±0.67) (fig.49).

15

Page 16: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Administrarea apidietei şi a LM la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

CCl4 (lotul VI) determină faţă de lotul IV: i) scăderea Fe [T1] (247.8±77.48 versus

124.5±32.19) (fig.20); [T2] (269.6±79.62 versus 128.5±30.73) (fig.47); ii) creşterea Ca ionic

[T1] (3.54±0.49 versus 4.38±0.15) (fig.23), Ca seric (7.83±0.4 versus 10.15±0.6) (fig.22); [T2]

creşterea Ca ionic (3.38±0.49 versus 4.54±0.17) (fig.50) şi Ca seric (7.27±0.4 versus

10.42±0.51) (fig.49).

HEMOLEUCOGRAMA

La animalele cu hepatopatie indusă cu CCl4 (lotul IV) se constată creşterea distribuţiei

eritrocitare, scăderea numărului de eritrocite, scăderea hematocritului, scădrea hemoglobinei,

creşterea volumului trombocitar mediu. Administrarea apidietei şi apidietei si LM loturilor cu

hepatopatie indusă experimental duce la normalizarea parametrilor hemoleucogramei [T1].

BILIRUBINA

La animalele cu hepatopatie indusă cu CCl4 (lotul IV) se constată, comparativ cu

celelalte loturi luate în studiu, creşterea: i) bilirubinei totale (0.105 ± 0.02 versus 0.135 ± 0.01-

lotul I; 0.087 ± 0.004 versus 0.135 ± 0.01-lotul III) (fig.32); ii) bilirubinei indirecte (0.091 ±

0.02 versus 0.125 ± 0.01-lotul I; 0.077 ± 0.004 versus 0.125 ± 0.01-lotul III) (fig.33).

Administrarea apidietei la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu CCl4 (lotul

V) determină scăderea bilirubinei faţă de lotul cu hepatopatie indusă experimental cu CCl4

(lotul IV): i) bilirubinei totale [T1] (0.135 ± 0.01 versus 0.121 ± 0.02) (fig.5), [T2]

(0.158±0.01 versus 0.11 ± 0.01) (fig.32); ii) bilirubinei indirecte [T1] (0.125 ± 0.01 versus

0.111 ± 0.02) (fig.7); [T2] (0.157 ± 0.05 versus 0.099 ± 0.01) (fig.34); iii) bilirubinei directe

[T2] (0.018 ± 0.004 versus 0.011 ± 0.003) (fig.33).

Administrarea apidietei şi a LM la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

CCl4 (lotul VI) determină scăderea bilirubinei faţă de lotul cu hepatopatie indusă cu CCl4 şi cu

hrană standard: i) a bilirubinei totale [T1] (0.135 ± 0.01 versus 0.113±0.02)(fig.5), [T2] (0.158

± 0.01 versus 0.09±0.008) (fig.32); ii) a bilirubinei indirecte [T1] (0.125 ± 0.01 versus 0.1 ±

0.02) (fig.7), [T2] (0.157 ± 0.05 versus 0.08 ± 0.008) (fig.34); iii) a bilirubinei directe [T2]

(0.018 ± 0.004 versus 0.1 ± 1.8) (fig.33).

Rezultatele histoanatomice (fig I-VIII) confirmă datele obţinute din punct de vedere

biochimic, prezentate mai sus pentru loturile de animale de laborator luate în studiu.

16

Page 17: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

REZULTATE [T1]

Figura nr. 1 Valorile medii ale TGO şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă + LM; * d p< 0.0001 vs. lot CCl4).

Figura nr. 2 Valorile medii ale TGP şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă + LM; * d p< 0.0001 vs. lot CCl4).

Figura nr. 3 Valorile medii ale fosfatazei alcaline şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot

Figura nr. 4 Valorile medii ale GGT şi deviaţia standard (* b p=0.0304 vs. lot apidietă; * c p=0.0048 vs. lot apidietă+LM; * d p< 0.05 vs. lot CCl4).

Figura nr. 5 Valorile medii ale bilirubinei totale şi deviaţia standard (* a p=0.0481 vs. lotul martor hrană standard; * b p=0.0264 vs. lot apidietă; * c p<0.05 vs. lot apidietă+LM; * d p=0.0143 vs. lot CCl4).

Figura nr. 6 Valorile medii ale bilirubinei directe şi deviaţia standard.

17

Page 18: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Figura nr. 7 Valorile medii ale bilirubinei indirecte şi deviaţia standard (* a p=0.0126 vs. lotul martor hrană standard; * b p=0.0312 vs. lot apidietă; * c p<0.05 vs. lot apidietă+LM).

Figura nr. 8 Valorile medii ale colesterolului total şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4).

Figura nr. 9 Valorile medii ale trigliceridelor şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.05 vs. lot CCl4).

Figura nr. 10 Valorile medii ale VLDL şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0003 vs. lot apidietă+LM; * d p< 0.0001 vs. lot CCl4).

Figura nr. 11 Valorile medii ale HDL şi deviaţia standard (* a p<0.0015 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0002 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p< 0.05 vs. lot CCl4).

Figura nr. 12 Valorile medii ale proteinelor totale serice şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4).

18

Page 19: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Figura nr. 13 Valorile medii ale albuminei şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă + LM; * d p<0.05 vs. lot CCl4).

Figura nr. 14 Valorile medii ale globulinelor şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p< 0.05 vs. lot CCl4).

Figura nr. 15 Valorile medii ale globulinei alfa 1 şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.05 vs. lot apidietă; * c p<0.05 vs. lot apidietă+LM; * d p< 0.05 vs. lot CCl4).

Figura nr. 16 Valorile medii ale globulinei alfa 2 şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.05 vs. lot martor apidietă; * c p<0.0478 vs. lot apidietă + LM; * e p<0.0097 vs. lot CCl4+apidietă).

Figura nr. 17 Valorile medii ale globulinei betta şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.05 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4; * e p<0.0106 vs. lot CCl4+apidietă).

Figura nr. 18 Valorile medii ale gamma-globulinei şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul hrană standard; * b p<0.05 vs. lot apidietă; * c p<0.0012 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4; * e p<0.0004 vs. lot martor CCl4+apidietă).

19

Page 20: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Figura nr. 19 Valorile medii ale raportului albumine/globuline şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4).

Figura nr. 20 Valorile medii ale sideremiei şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.05 vs. lot apidietă; * c p<0.05 vs. lot apidietă + LM; * d p<0.05 vs. lot CCl4).

Figura nr. 21 Valorile medii ale potasiului seric şi deviaţia standard.

Figura nr. 22 Valorile medii ale calciului seric şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.05 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4 ).

Figura nr. 23 Valorile medii ale calciului ionic şi deviaţia standard (* a p=0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4).

Figura nr. 24 Valorile medii ale nivelului fibrinogenului şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4).

20

Page 21: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Figura nr. 25 Valorile medii ale timpului Quick şi deviaţia standard (* a p=0.0025 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.05 vs. lot apidietă; * c p<0.05 vs. lot apidietă+LM; * d p=0.0103 vs. lot CCl4).

Figura nr. 26 Valorile medii ale INR şi deviaţia standard.

Figura nr. 27 Valorile medii ale timpului de trombină şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.05 vs. lot apidietă; * c p<0.05 vs. lot apidietă + LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4 ).

21

Page 22: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

REZULTATE [T2]

Figura nr. 28 Valorile medii ale TGO şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4).

Figura nr. 29 Valorile medii ale TGP şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă + LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4).

Figura nr. 30 Valorile medii ale fosfatazei alcaline şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4).

Figura nr. 31 Valorile medii ale GGT şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.05 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4; * e p=0.0005 vs. lot CCl4+apidietă).

Figura nr. 32 Valorile medii ale bilirubinei totale şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.05 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p< 0.0001 vs. lot CCl4).

Figura nr. 33 Valorile medii ale bilirubinei directe şi deviaţia standard (* b p<0.0033 vs. lot apidietă; * c p<0.0002 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.05 vs. lot CCl4).

22

Page 23: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Figura nr. 34 Valorile medii ale bilirubinei indirecte şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0102 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.05 vs. lot CCl4).

Figura nr. 35 Valorile medii ale colesterolului total şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4).

Figura nr. 36 Valorile medii ale trigliceridelor şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.05 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4; * e p<0.0205 vs. lot CCl4+apidietă).

Figura nr. 37 Valorile medii ale VLDL şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.05 vs. lot apidietă + LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4).

Figura nr. 38 Valorile medii ale HDL şi deviaţia standard (* a p = 0.0043 vs. lotul hrană standard; * b p<0.05 vs. lot apidietă; * c p<0.05 vs. lot apidietă + LM; * d p<0.05 vs. lot CCl4).

Figura nr. 39 Valorile medii ale proteinelor totale serice şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4).

23

Page 24: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Figura nr. 40 Valorile medii ale albuminei şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4 ).

Figura nr. 41 Valorile medii ale globulinelor şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4).

Figura nr. 42 Valorile medii ale globulinei alfa 1 şi deviaţia standard.

Figura nr. 43 Valorile medii ale globulinei alfa 2 şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM).

Figura nr. 44 Valorile medii ale globulinei betta şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4).

Figura nr. 45 Valorile medii ale globulinei gamma şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.05 vs. lot apidietă; * c p<0.05 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4; *e p<0.0001 vs. lot CCl4+apidietă).

24

Page 25: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Figura nr. 46 Valorile medii ale raportului albumine/globuline şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4).

Figura nr. 47 Valorile medii ale sideremiei şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p< 0.0001 vs. lot CCl4 ).

Figura nr. 48 Valorile medii ale potasiului seric şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4 ).

Figura nr. 49 Valorile medii ale calciului seric şi deviaţia standard (* a p<0.005 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4 ).

Figura nr. 50 Valorile medii ale calciului ionic şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4).

Figura nr. 51 Valorile medii ale fibrinogenului şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4).

25

Page 26: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Figura nr. 52 Valorile medii ale timpului Quick şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă + LM; * d p< 0.0001 vs. lot CCl4).

Figura nr. 53 Valorile medii ale INR şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4).

Figura nr. 54 Valorile medii ale timpului de trombină şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot CCl4).

26

Page 27: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

27

II.. LLoott ccoonnttrrooll,, hhiissttooaarrhhiitteeccttuurraa nnoorrmmaallaa ((HHEE,, xx44)) IIII.. LLoott aappiitteerraappiiccee,, hhiissttooaarrhhiitteeccttuurraa nnoorrmmaallaa ((HHEE,, xx44))

IIIIII.. LLoott aappiitteerraappiiccee++CCCCll44.. HHiissttooaarrhhiitteeccttuurraa lloobbuullaarraa ppaarrttiiaall ppaassttrraattaa ((HHEE,, xx44))

IIVV.. LLoott CCCCll44.. HHiissttooaarrhhiitteeccttuurraa lloobbuullaarraa mmooddiiffiiccaattaa ((HHEE,, xx1100))

VV.. LLoott ccoonnttrrooll -- aassppeecctt nnoorrmmaall aall VVII.. LLoott aappiitteerraappiiccee-- aassppeecctt nnoorrmmaall aall hheeppaattoocciitteelloorr ((HHEE,, xx2200))

VVIIII.. LLoott aappiitteerraappiiccee++ CCCCll44--sstteeaattoozzaa mmiiccrroovveezziiccuullaarraa ((HHEE,, xx4400))

VVIIIIII.. LLoott CCCCll44 –– sstteeaattoozzăă mmiiccrroo şşii mmaaccrroovveezziiccuullaarrăă ((HHEE,, xx2200))

Page 28: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

MODEL DE HEPATOPATIE INDUSĂ EXPERIMENTAL CU ACETAMINOFEN

PROFIL ENZIMATIC

La animalele cu hepatopatie indusă cu acetaminofen (lotul IV) se constată creşterea

marcantă a profilului enzimatic hepatic faţă de toate celelalte loturi luate în studiu, în această

fază experimentală: i) faţă de lotul martor cu hrană standard pentru TGO (93.85±9.2 versus

227.8±22.69) (fig.55); TGP (64.7±2.41 versus 95.65±23.38) (fig.56), FA (110.42±10.01

versus 200.2±48.09) (fig.57), GGT (0.557±0.05 versus 1.24±0.3); ii) faţă de lotul cu apidietă

pentru TGO (64.71±4.71 versus 227.8±22.69) (fig.55); TGP (42.44±0.6 versus 95.65±23.38)

(fig.56), FA (102.85±4.41 versus 200.2±48.09) (fig.57), GGT (0.542±0.05 versus 1.24±0.3)

(fig.58); iii) faţă de lotul cu apidietă şi LM pentru TGO (55.28±4.53 versus 277.8±22.69)

(fig.55); TGP (35.35±0.71 versus 95.65±23.38) (fig.56), FA (98.28±2.56 versus

200.2±48.09) (fig.57), GGT (0.457±0.05 versus 1.24±0.3) (fig. 58).

Administrarea apidietei la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

acetaminofen (lotul V) determină scăderea enzimelor hepatice faţă de lotul cu hepatopatie

indusă experimental cu acetaminofen şi hrană standard (lotul IV): i) TGO (277.8 ± 22.69

versus 64 ± 3.49) (fig.55), ii) TGP (95.65 ± 23.38 versus 43.62 ± 6.37) (fig.56), iii) FA

(200.2 ± 48.09 versus 102.8 ± 10.51) (fig.57), iiii) GGT (1.24 ± 0.3 versus 0.55 ± 0.08)

(fig.58).

Administrarea apidietei şi a LM la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

acetaminofen (lotul VI) determină scăderea enzimelor hepatice faţă de lotul cu hepatopatie

indusă experimental cu acetaminofen şi hrană standard (lotul IV): i) TGO (277.8 ± 22.69

versus 54 ± 2.82) (fig.52), ii) TGP (95.65 ± 23.38 versus 41.7 ± 2.87) (fig.56), iii) FA

(2002.2 ± 48.09 versus 107.3 ± 9.54) (fig.57), iiii) GGT (1.24 ± 0.3 versus 0.5 ± 0.06)

(fig.58).

BILIRUBINA

La animalele cu hepatopatie indusă cu acetaminofen (lotul IV) se constată, faţă de

celelalte loturi luate în studiu, creşterea: i) bilirubinei totale (0.115 ± 0.007 versus 0.138 ±

0.014-lotul I; 0.095 ± 0.007 versus 0.138 ± 0.014-lotul III) (fig.59); ii) bilirubinei indirecte

(0.101 ± 0.01 versus 0.125 ± 0.01-lotul I; 0.085 ± 0.007 versus 0.125 ± 0.01-lotul III)

(fig.60).

Administrarea apidietei la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

acetaminofen (lotul V) determină scăderea bilirubinei faţă de lotul cu hepatopatie indusă

28

Page 29: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

experimental cu acetaminofen (lotul IV): i) a bilirubinei totale (0.138 ± 0.014 versus 0.101 ±

0.017) (fig.59), ii) a bilirubinei indirecte (0.125 ± 0.01 versus 0.091 ± 0.01) (fig.61).

Administrarea apidietei şi a LM la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

acetaminofen (lotul VI) determină scăderea bilirubinei faţă de lotul cu hepatopatie indusă

experimental cu acetaminofen (lotul IV): i) a bilirubinei totale (0.138 ± 0.014 versus 0.099 ±

0.017) (fig.59), ii) a bilirubinei indirecte (0.125 ± 0.01versus 0.087 ± 0.014) (fig.61).

PROFIL LIPIDIC

La animalele cu hepatopatie indusă cu acetaminofen (lotul IV), se constată, creştrea

parametrilor profilului lipidic faţă de celelalte loturi luate în studiu: i) lotul martor cu hrană

standard pentru: colesterol total (76 ± 4.39 versus 102.8 ± 18.3) (fig.62), trigliceride (72.14 ±

0.09 versus 176.1 ± 28.46) (fig.63), VLDL (18.71 ± 6.07 versus 33.37 ± 3.41) (fig.64); ii)

lotul cu apidietă, pentru: colesterol total (62.85 ± 2.41 versus 102.8 ± 18.3) (fig.62),

trigliceride (79.85 ± 7.05 versus 176.1 ± 28.46) (fig.63), VLDL (19 ± 4.61 versus 33.37 ±

3.41) (fig.64); iii) lotul cu apidietă şi LM pentru: colesterol total (55.57 ± 1.71 versus 102.8 ±

18.3) (fig.62), trigliceride (104.85 ± 12.85 versus 176.1 ± 28.46) (fig.63), VLDL (20.71 ±

2.36 versus 33.37 ± 3.41) (fig.64); de asemenea, determină scăderea HDL faţă de toate

celelalte loturi luate în studiu: (48.44 ± 4.52 [lot I ]; 52.6 ± 7.11 [lot II]; 55.44 ± 4.64 [lot III];

versus 36.3 ± 3.24) (fig.65).

Administrarea apidietei la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

acetaminofen (lotul V) determină scăderea valorilor profilului lipidic faţă de lotul cu

hepatopatie indusă experimental cu acetaminofen şi hrană standard (lotul IV) astfel: i)

colesterol total (102.8 ± 18.3 versus 64.5 ± 6.16) (fig.62), ii) trigliceride (176.1 ± 28.46

versus 80.2 ± 13.62) (fig.63), iii) VLDL (33.37 ± 3.41 versus 22 ± 3.59) (fig.64).

Administrarea apidietei şi a LM la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

acetaminofen (lotul VI) determină scăderea valorilor profilului lipidic faţă de lotul cu

hepatopatie indusă experimental cu acetaminofen şi hrană standard (lotul IV) astfel: i)

colesterol total (102.8 ± 18.3 versus 62.7 ± 7.13) (fig.62), ii) trigliceride (176.1 ± 28.46

versus 77.9 ± 14.2) (fig.63), iii) VLDL (33.37 ± 3.41 versus 21.2 ± 4.31) (fig.64).

Administrarea apidietei la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

acetaminofen (lotul V) determină creşterea valorilor HDL (36.3 ± 3.24 versus 52.12 ± 7.28)

şi, deasemenea, administrarea apidietei şi a LM la animalele de laborator cu hepatopatie

29

Page 30: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

indusă cu acetaminofen (lotul VI) şi hrană standard determină creşterea valorilor HDL (lotul

V) (36.3 ± 3.24 versus 53.03 ± 7.91) (fig.65).

PROFIL PROTEIC

La animalele cu hepatopatie indusă cu acetaminofen (lotul IV) se constată, faţă de

celelalte loturi luate în studiu, lotul martor hrană standard (lotul I), lotul cu apidietă (lotul II),

lotul cu apidietă şi LM (lotul III): i) scăderea proteinelor totale, faţă de lotul I (6.14±0.34

versus 5.045±0.55), lotul II (7.32±0.17 versus 5.045±0.55), lotul III (7.33±0.09 versus

5.045±0.55) (fig.66); ii) scăderea albuminei faţă de lotul I (30.42±1.27 versus 4.49±0.9),

lotul II (41.28±1.97 versus 4.49±0.9), lotul III (40.14±1.06 versus 4.49±0.9) (fig.67); iii)

scăderea raportului albumină/globuline faţă de lotul I (0.437±0.026 versus 0.046±0.01), lotul

II (0.701±0.062 versus 0.046±0.01), lotul III (0.671±0.035 versus 0.046±0.01) (fig.73); iiii)

creşterea globulinelor faţă de lotul I (69.57±1.27 versus 95.51±0.9), lotul II (58.71±1.97

versus 95.51±0.9), lotul III (59.85±1.06 versus 95.51±0.9) (fig.68).

Administrarea apidietei la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

acetaminofen (lotul V) determină faţă de lotul cu hepatopatie indusă experimental cu

acetaminofen (lotul IV): i) creşterea proteinelor totale (5.045 ± 0.55 versus 7.16 ± 0.46)

(fig.66), ii) creşterea albuminei (4.49 ± 0.9 versus 39.51 ± 2.91) (fig.67), iii) scăderea

globulinelor (95.51 ± 0.9 versus 61.49 ± 4.43), iiii) creşterea raportului albumină/globuline

(0.046 ± 0.01 versus 0.647 ± 0.081) (fig.73).

Administrarea apidietei şi a LM la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

acetaminofen (lotul VI) determină faţă de lotul cu hepatopatie indusă experimental cu

acetaminofen: i) creşterea proteinelor toatale (5.045 ± 0.55 versus 7.51 ± 0.38) (fig.66), ii)

creşterea albuminei (4.49 ± 0.9 versus 40.3 ± 1.49) (fig.67), iii) scăderea globulinelor (95.51

± 0.9 versus 61.7 ± 5.07) (fig.68), iiii) creşterea raportului albumină/globuline (0.046 ± 0.01

versus 0.657 ± 0.068) (fig.73).

În ceea ce priveşte fracţiile globulinice, se observă: i) creşterea α-1-globulinei

(fig.69), β-globulinei (fig.71), γ-globulinei (fig.72) faţă de celelalte loturi luate în studiu, ii)

scăderea α-1-globulinei (fig.69), β-globulinei (fig.71), γ-globulinei (fig.72), faţă de loturile

cu hepatopatie indusă experimental şi cărora li s-a administrat apidietă şi apidietă şi LM.

TESTE DE COAGULARE

La animalele cu hepatopatie indusă cu acetaminofen (lotul IV) se constată creşterea

TQ, TT şi fibrinogenului faţă de următoarele loturi martor luate în studiu: i) lotul martor

30

Page 31: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

hrană standard (lotul I): TT (21.65 ± 0.89 versus 31.12 ± 4.49) (fig.80), fibrinogen (224.14 ±

8.02) (fig.81), ii) lotul cu apidietă (lotul II): TQ (16.48 ± 0.2 versus 18.21 ± 1.3) (fig.78), TT

(18.64 ± 1.38 versus 31.12 ± 4.49) (fig.80), fibrinogen (214.57 ± 6.67 versus 359.9 ± 42.99)

(fig.81), iii) lotul cu apidietă şi LM (lotul III): TQ (15.68 ± 0.39 versus 18.21 ± 1.3) (fig.78),

TT (18.04 ± 1.18 versus 31.12 ± 4.49) (fig.80), fibrinogen (210.28 ± 4.71 versus 359.9 ±

42.99) (fig.81).

Administrarea apidietei la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

acetaminofen (lotul V) determină revenirea la normal a parametrilor TQ şi TT, valoare

comparabilă cu a martorilor fără hepatopatie indusă experimental. De asemenea,

administrarea apidietei şi LM (lotul VI) la animalele cu hepatopatie indusă cu acetaminofen,

determină revenirea la normal a acestor parametri (fig.78, 80).

Administrarea apidietei la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

acetaminofen (lotul V) şi administrarea apidietei şi a LM la aceste animale duce la scăderea

fibrinogenului faţă de lotul cu hepatopatie indusă experimental cu acetaminofen (lotul IV)

(359.9 ± 42.99 versus 241.2 ± 45.7 şi 359.9 ± 42.99 versus 214.2 ± 6.74) (fig.81).

FIER, POTASIU, CALCIU SERIC, CALCIU IONIC

La animalele cu hepatopatie indusă cu acetaminofen (lotul IV) se constată faţă de

celelalte loturi luate în studiu: a) creşterea parametrilor pentru: i) lotul martor cu hrană

standard (lotul I), Fe (56.85 ± 4.45 versus 242.6 ± 48.23) (fig.74), K (5.1 ± 0.16 versus 6.24

± 0.43) (fig.75), (fig.76), ii) lotul cu apidietă (lotul II), Fe (70 ± 3.21 versus 242.6 ± 48.23)

(fig.74), K (5.34 ± 0.19 versus 6.24 ± 0.43) (fig.75), iii) lotul cu apidietă şi LM (lotul III) , Fe

(94.28 ± 1.6 versus 242.6 ± 48.23) (fig.74), K (5.37 ± 0.18 versus 6.24 ± 0.43) (fig.75), şi b)

scăderea parametrilor pentru: i) lotul martor cu hrană standard (lotul I), Ca ionic (4.19±0.07

versus 3.861 ± 0.24) (fig.77), Ca seric (8.81 ± 0.5 versus 7.9625 ± 0.4) (fig.76), ii) lotul cu

apidietă (lotul II), Ca ionic (4.43 ± 0.14 versus 3.861 ± 0.24) (fig.77), Ca seric (9.84 ± 0.09

versus 7.9625 ± 0.4) (fig.76), iii) lotul cu apidietă şi LM (lotul III), Ca ionic (4.58 ± 0.06

versus 3.861 ± 0.24) (fig.77), Ca seric (10.51 ± 0.3 versus 7.9625 ± 0.4) (fig.76).

Administrarea apidietei la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

acetaminofen (lotul V) determină, faţă de lotul cu hepatopatie indusă experimental cu

acetaminofen (lotul IV): i) scăderea Fe (242.6 ± 48.23 versus 73.6 ± 6.29) (fig.74) şi K (6.24

± 0.43 versus 5.41 ± 0.15) (fig.75), ii) creşterea Ca ionic (3.861 ± 0.24 versus 4.358 ± 0.18)

(fig.77) şi Ca seric (7.9625 ± 0.4 versus 9.68 ± 0.47) (fig.76).

31

Page 32: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Administrarea apidietei şi a LM la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

acetaminofen (lotul VI) determină, faţă de lotul cu hepatopatie indusă experimental cu

acetaminofen (lotul IV) şi hrană standard: i) scăderea Fe (242.6 ± 48.23 versus 91.5 ± 13.25)

(fig.74); ii) scăderea K (6.24 ± 0.43 versus 5.33 ± 0.2) la valori comparabile cu celelalte

loturi (lotul I, 5.1 ± 0.16; lotul II, 5,34 ± 0.19; lotul III, 5.37 ± 0.18) (fig.75); iii) creşterea Ca

ionic (3.861 ± 0.24 versus 4.426 ± 0.14), Ca seric (7.9625 ± 0.4 versus 10.25±0.58) (fig.76).

HEMOLEUCOGRAMA

La animalele cu hepatopatie indusă cu acetaminofen (lotul IV) se constată creşterea

distributiei eritrocitare, scăderea numărului de eritrocite, scăderea hematocritului, scădrea

hemoglobinei, creşterea volumului trombocitar mediu. Administrarea apidietei şi apidietei si

LM loturilor cu hepatopatie indusă experimental duce la normalizarea parametrilor

hemoleucogramei (fig.82-97).

Figura nr. 55 Valorile medii ale TGO şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p< 0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 56 Valorile medii ale TGP şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 57 Valorile medii ale fosfatazei alcaline şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 58 Valorile medii ale GGT şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

32

Page 33: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Figura nr. 59 Valorile medii ale bilirubinei totale şi deviaţia standard (* a p=0.021 vs. lotul martor hrană standard; * b p=0.0336 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 60 Valorile medii ale bilirubinei diecte şi deviaţia standard.

Figura nr. 62 Valorile medii ale colesterolului total şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 63 Valorile medii ale trigliceridelor şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.05 vs. lot apidietă + LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 64 Valorile medii ale VLDL şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă + LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 65 Valorile medii ale HDL şi deviaţia standard (* a p=0.0029 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

33

Page 34: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Figura nr. 66 Valorile medii ale proteinelor totale serice şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 67 Valorile medii ale albuminei şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 68 Valorile medii ale globulinelor şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 69 Valorile medii ale globulinei alfa 1 şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard;* b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 70 Valorile medii ale globulinei alfa 2 şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.05 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.05 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 71 Valorile medii ale β-globulinei şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul hrană standard; * c p=0.0052 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0006 vs. lot Acetaminofen; * e p=0.0129 vs. lot Acetaminofen+apidietă).

34

Page 35: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Figura nr. 72 Valorile medii ale γ-globulinei şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p=0.0002 vs. lot apidietă; * c p<0.0007 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 73 Valorile medii ale raportului albumină/globuline şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 74 Valorile medii ale sideremiei şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă + LM; * d p<0.0001 vs. lot Paracetamol).

Figura nr. 75 Valorile medii ale potasiului seric şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 76 Valorile medii ale calciului seric şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.05 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 77 Valorile medii ale calciului ionic şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

35

Page 36: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Figura nr. 78 Valorile medii ale timpului Quick şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0006 vs. lot apidietă; * c p<0.05 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 79 Valorile medii ale INR şi deviaţia standard (* a p<0.0231 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0049 vs. lot apidietă; * c p<0.05 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0007 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 80 Valorile medii ale timpului de trombină şi deviaţia standard (*a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; *b p<0.05 vs. lot apidietă; *c p<0.05 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 81 Valorile medii ale fibrinogenului şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 82 Valorile medii ale numărului de leucocite şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 83 Valorile medii ale numărului de eritrocite şi deviaţia standard.

36

Page 37: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Figura nr. 84 Valorile medii ale hemoglobinei şi deviaţia standard (* b p=0.0001 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.05 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 85 Valorile medii ale hematocritului şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p=0.0023 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.05 vs. Lot Acetam.)

Figura nr. 86 Valorile medii ale VEM şi deviaţia standard

Figura nr. 87 Valorile medii ale HEM şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard).

Figura nr. 88 Valorile medii ale CHEM şi deviaţia standard Figura nr. 89 Valorile medii ale lărgimii distribuţiei eritocitare şi

deviaţia standard (* a p=0.0033 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă; *c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; *d p<0.05 vs. lot Acetaminofen).

37

Page 38: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Figura nr. 90 Valorile medii ale numărului de trombocite şi deviaţia standard ( * b p<0.05 vs. lot apidietă; *c p<0.05 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.0005 vs. lot Paracetamol; *e p=0.018 vs. lot martor Acetaminofen+apidietă).

Figura nr. 91 Valorile medii ale volumului trombocitar mediu şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p=0.0008 vs. lot apidietă; *c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; *d p<0.05 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 92 Valorile medii ale lărgimii distributiei trombocitare şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; *b p<0.0001 vs. lot apidietă; *c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; *d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 93 Valorile medii ale procentului de neutrofile şi deviaţia standard (*a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; *b p<0.0009 vs. lot apidietă; *c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; * d p<0.05 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 94 Valorile medii ale numarului de neutrofile şi deviaţia standard (* d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 95 Valorile medii ale procentului de limfocite şi deviaţia standard (*a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0414 vs. lot apidietă; *c p=0.0232 vs. lot apidietă+LM; *d p<0.0009 vs. lot Acetaminofen).

38

Page 39: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Figura nr. 96 Valorile medii ale limfocitelor (mii/μL) şi deviaţia standard (*a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; *b p<0.05 vs. lot apidietă; * c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; *d p<0.0001 vs. lot Acetaminofen).

Figura nr. 97 Valorile medii ale procentului de bazofile şi deviaţia standard (*a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; *b p<0.0001 vs. lot apidietă; *c p<0.0001 vs. lot apidietă+LM; *d p< 0.0001 vs. lot Acetaminofen).

39

Page 40: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

MODELUL DE HEPATOPATIE INDUSĂ EXPERIMENTAL CU ACRILAMIDĂ

PROFIL ENZIMATIC

Administrarea apidietei şi a LM la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

acrilamidă (lotul III) determină readucerea în limite normale a profilului enzimatic hepatic faţă

de celelalte loturi luate în studiu, astfel: i) faţă de lotul cu hrană standard (lotul I), pentru: TGO

(93.85 ± 2.26 versus 110.66 ± 10.52) (fig.98); TGP (64.78 ± 1.47 versus 57.94 ± 9.1) (fig.99),

FA (112.42 ± 4.99 versus 86.44 ± 6.93) (fig.100), GGT (0.571 ± 0.07 versus 0.233 ± 0.11)

(fig.101) ; ii) faţă de lotul cu apidietă şi LM, pentru: TGO (55.28 ± 1.49 versus 110.66 ±

10.52)(fig.98); TGP (35.35 ± 0.71 versus 57.96 ± 9.1) (fig.99), FA (97.28 ± 1.38 versus 86.44

± 6.93) (fig.100), GGT (0.457 ± 0.05 versus 0.233 ± 0.11) (fig.101).

PROFIL LIPIDIC

Administrarea apidietei şi a LM la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

acrilamidă (lotul III) determină revenirea în limite normale a valorilor profilului lipidic faţă de

celelalte loturi luate în studiu, astfel: i) colesterol total (76.71±8.11 [lotul I] , 54.57±1.27 [lotul

II] versus 72.88±24.88 [lotul III]) (fig.105), ii) trigliceride (80±12.24 [lotul I], 104.85±9.75

versus 53.77±19.8) (fig.106), iii) VLDL (20.14±3.34 [lotul I], 20.71±1.38 [lotul II] versus

14±8.15 [lotul III]) (fig.107).

PROFIL PROTEIC

Administrarea apidietei şi a LM la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

acrilamidă (lotul III) faţă de celelalte loturi luate în studiu determină: i) creşterea proteinelor

totale faţă de lotul I (6.15±0.03 versus 6.28±0.33), scaderea proteinelor totale faţă de lotul II

(7.33±0.01 versus 6.28±0.33) (fig.109), ii) creşterea albuminei faţă de lotul I (30.14±0.69

versus 41.7±1.34), lotul II (40.71±0.95 versus 41.7±1.34) (fig.110), iii) creşterea raportului

albumină/globuline faţă de lotul I (0.432±0.01 versus 0.720±0.04), menţinerea raportului faţă

de lotul II (0.6±0.03 versus 0.720±0.04) (fig.116), iiii) scăderea globulinelor faţă de lotul I

(69.85±0.69 versus 58.41±1.12), menţinerea globulinelor comparativ cu lotul II (59.14±1.06

versus 58.41±1.12) (fig.111).

În ceea ce priveşte fracţiile globulinice se observă revenirea acestora la valorile

normale, pentru lotul cu hepatopatie indusă experimental cu acrilamidă şi căruia i s-a

administrat apidietă şi LM (fig.112-115).

40

Page 41: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

TESTE DE COAGULARE

Administrarea apidietei şi a LM la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

acrilamidă (lotul III) determină menţinerea în limite normale comparativ cu celelalte loturi

luate în studiu: i) faţă de lotul martor hrană standard: TQ (18.24 ± 0.13 versus 18.46 ± 0.36)

(fig.121), TT (20.38 ±0.67 versus 38.6 ± 8.73) (fig.122), fibrinogen (224.85 ± 4.52 versus 329

± 35.83) (fig.123), ii) faţă de lotul apidietă şi LM: TQ (15.7 ± 0.36 versus 18.46 ± 0.36)

(fig.121), TT (18.98 ± 0.31 versus 38.6 ± 8.73) (fig.122), fibrinogen (210.28 ± 2.49 versus 329

± 35.83) (fig.123).

FIER, POTASIU, CALCIU SERIC, CALCIU IONIC

Administrarea apidietei şi a LM la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

acrilamidă (lotul III), determină normalizarea valorilor comparativ cu celelalte loturi luate în

studiu: i) lotul martor cu hrană standard (lotul I): Fe (57.85±2.79 versus 110.11± 56.23)

(fig.117), K (5.12 ± 0.11 versus 6.08 ± 0.2) (fig.118), Ca ionic (4.19 ± 0.02 versus 4.84 ± 0.17)

(fig.120), Ca seric (8.84 ± 0.41 versus 10.23 ± 0.13) (fig.119), ii) lotul cu apidietă şi LM (lot

II): Fe (94.14 ± 1.57 versus 110.11 ± 56.23) (fig.117), K (5.37 ± 0.13 versus 6.08 ± 0.2)

(fig.118), Ca ionic (4.58 ± 0.1 versus 4.84 ± 0.17) (fig.120), Ca seric (10.51 ± 0.33 versus

10.23 ± 0.13) (fig.119).

HEMOLEUCOGRAMĂ

Administrarea apidietei şi a LM la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

acrilamidă (lotul III) duce la normalizarea parametrilor hemoleucogramei (fig.124-144).

BILIRUBINA

Administrarea apidietei şi a LM la animalele de laborator cu hepatopatie indusă cu

acrilamidă (lotul III) determină, faţă de celelalte loturi, creşterea: i) bilirubinei totale

(0.118±0.006 versus 0.152±0.027 - lotul I; 0.097±0.009 versus 0.152±0.027 - lotul II (fig.112);

ii) bilirubinei indirecte (0.102±0.004 versus 0.14±0.02 - lotul I; 0.087±0.009 versus 0.14±0.02

- lotul II) (fig.104).

Se constată distrucţia anatomică a ficatului pentru lotul cu hepatopatie indusă

experimental cu acrilamidă (fig. X). Administrarea apidietei şi a LM animalelor de laborator

cu hepatopatie indusă experimental determină ameliorarea arhitecturii hepatice (XI), renale

(XV) şi pancreatice (XVIII).

41

Page 42: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

TGO

*a110.66±10.52

93.85±2.26

*a55.28±1.49

0

20

40

60

80

100

120

140

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

UI/L

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

TGP

64.78±1.47

*a57.96±9.1

*a35.35±0.71

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

UI/L

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

Figura nr. 98 Valorile medii ale TGO şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă).

Figura nr. 99 Valorile medii ale TGP şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă).

FOSFATAZA ALCALINA

112.42±4.99

*a97.28±1.38

*a*b86.44±9.1

0

20

40

60

80

100

120

140

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

UI/L

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+ LM

GGT

0.233±0.11

0.457±0.05

0.57±0.07

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

UI/L

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM Figura nr. 100 Valorile medii ale fosfatazei alcaline şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p=0.0015 vs. lot apidietă).

Figura nr. 101 Valorile medii ale GGT şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p=0.0002 vs. lot apidietă).

BILIRUBINA TOTALA

*a*b0.152±0.027

0.118±0.006

0.097±0.009

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

0.14

0.16

0.18

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

mg/

d

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

BILIRUBINA DIRECTA

0.012±0.004

*a0.01

0.015±0.005

0

0.002

0.004

0.006

0.008

0.01

0.012

0.014

0.016

0.018

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

mg/

d

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

Figura nr. 102 Valorile medii ale bilirubinei totale şi deviaţia standard (* a p=0.0052 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă).

Figura nr. 103 Valorile medii ale bilirubinei directe şi deviaţia standard (* a p=0.0396 vs. lotul martor hrană standard).

42

Page 43: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

BILIRUBINA INDIRECTA

0.087±0.009

*a*b0.14±0.02

0.102±0.004

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

0.14

0.16

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

mg/

d

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

COLESTEROL TOTAL

76.71±8.1172.88±24.88

*a54.57±1.27

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

mg/

d

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM Figura nr. 104 Valorile medii ale bilirubinei indirecte şi deviaţia standard (* a p=0.0007 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă).

Figura nr. 105 Valorile medii ale colesterolului total şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul hrană standard).

TRIGLICERIDE

80±12.24

104.85±9.75

53.77±18.8

0

20

40

60

80

100

120

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

mg

/d

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

±

VLDL

14±8.15

20.14±3.34 20.71±1.38

0

5

10

15

20

25

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

mg

/d

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

Figura nr. 106 Valorile medii ale trigliceridelor şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă).

Figura nr. 107 Valorile medii ale VLDL şi deviaţia standard.

HDL

58.5±13.0855.57±0.84

48.37±1.27

0

10

20

30

40

50

60

70

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

mg/

d

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

PROTEINE TOTALE SERICE

*b6.28±0.33

*a7.33±0.01

6.15±0.03

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

g/dl

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM Figura nr. 108 Valorile medii ale HDL şi deviaţia standard.

Figura nr. 109 Valorile medii ale proteinelor totale serice şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă).

43

Page 44: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

ALBUMINA

41.7±1.34

30.14±0.69

40.71±0.95

0

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

%

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

GLOBULINE

69.85±0.69

59.14±1.06 58.41±1.12

0

10

20

30

40

50

60

70

80

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

%

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

±

Figura nr. 110 Valorile medii ale albuminei şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard).

Figura nr. 111 Valorile medii ale globulinelor şi deviaţia standard (*a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard).

ALFA 1

25.12±0.2423.83±1.62

28.64±0.22

0

5

10

15

20

25

30

35

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

%

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

ALFA 2

5.47±0.59

6.24±0.495.74±0.75

0

1

2

3

4

5

6

7

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

%

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

Figura nr. 112 Valorile medii ale globulinei α-1 şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard).

Figura nr. 113 Valorile medii ale globulinei alfa-2 şi deviaţia standard.

BETA

19.27±1.32

26.47±0.44

18.32±0.26

0

5

10

15

20

25

30

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

%

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

GAMMA

9.26±1.219.35±1.01 9.58±0.82

0

2

4

6

8

10

12

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

%

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

Figura nr. 114 Valorile medii ale globulinei beta şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard).

Figura nr. 115 Valorile medii ale γ-globulinei şi deviaţia standard.

44

Page 45: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

ALBUMINA/GLOBULINE

0.72±0.04

0.43±0.01

0.68±0.03

0

0.1

0.2

0.3

0.4

0.5

0.6

0.7

0.8

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

SIDEREMIE

110.11±56.23

94.14±1.57

57.85±2.79

0

20

40

60

80

100

120

140

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

ug/d

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM Figura nr. 116 Valorile medii ale raportului albumina/globuline şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard).

Figura nr. 117 Valorile medii ale sideremiei şi deviaţia standard (*a p=0.0225 vs. lotul martor hrană standard).

POTASIU SERIC

6.08±0.2

5.371±0.135.12±0.11

0

1

2

3

4

5

6

7

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

mm

ol/

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

CALCIU SERIC

10.23±0.13

8.84±0.41

10.51±0.33

0

2

4

6

8

10

12

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

mg/

d

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

Figura nr. 118 Valorile medii ale potasiului seric şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă).

Figura nr. 119 Valorile medii ale calciului seric şi deviaţia standard.

CALCIU IONIC

4.84±0.174.58±0.1

4.19±0.02

0

1

2

3

4

5

6

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

mg/

d

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

TIMP QUICK

*b18.46±0.38

*a15.7±0.36

18.24±0.13

0

5

10

15

20

25

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

secu

nde

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

Figura nr. 120 Valorile medii ale calciului ionic şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p=0.0015 vs. lot apidietă).

Figura nr. 121 Valorile medii ale timpului Quick şi deviaţia standard (*a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; *b p<0.0001 vs. lot apidietă).

45

Page 46: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

FIBRINOGEN

*a*b329±35.83

210.28±2.49224.85±4.52

0

50

100

150

200

250

300

350

400

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

mg/

d

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

Figura nr. 122 Valorile medii ale trombinei şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă ).

Figura nr. 123 Valorile medii ale fibrinogenului şi deviaţia standard (*a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; *b p<0.0001 vs. lot apidietă).

NR. DE LEUCOCITE

*b5.38±1.78

*a10.93±0.39

5.54±1.1

0

2

4

6

8

10

12

14

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

mii/

uL

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

NR.DE ERITROCITE

7.27±0.17

*a8.36±0.77

7.77±0.21

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

mii/

uL

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

Figura nr. 124 Valorile medii ale leucocitelor şi deviaţia standard (*a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; *b p<0.0001 vs. lot apidietă).

Figura nr. 125 Valorile medii ale eritrocitelor şi deviaţia standard (*a p=0.0012 vs. lotul martor hrană standard; *b p<0.0001 vs. lot apidietă).

HEMOGLOBINA

14.65±0.9315.18±1

11.87±4.66

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

g/dl

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

HEMATOCRIT

*a44.01±2.02

*a46.3±1.64

41.31±1.77

0

10

20

30

40

50

60

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamida+apidietă+LM

%

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamida+apidietă+LM

Figura nr. 126 Valorile medii ale hemoglobinei şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă).

Figura nr. 127 Valorile medii ale hematocritului şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard).

46

Page 47: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

VEM

*b54.01±3.2

*a59.31±1.04

55.15±2.46

0

10

20

30

40

50

60

70

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

fL

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

HEM

*b17.37±0.77

*a19.47±0.8118.18±0.55

0

5

10

15

20

25

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

pg/c

el

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

Figura nr. 127 Valorile medii ale hematocritului şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard).

Figura nr. 128 Valorile medii ale VEM şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard).

CHEM

32.07±1.3630.81±1.0131.24±0.53

0

5

10

15

20

25

30

35

40

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

g/dL

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

LĂRGIMEA DISTRIBUTIEI ERITROCIATRE

18.25±2.72

16.7±0.62

18.28±1.54

0

5

10

15

20

25

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

%

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+ LM

Figura nr. 130 Valorile medii ale CHEM şi deviaţia standard.

Figura nr. 131 Valorile medii ale lărgimii distribuţiei eritrocitare şi deviaţia standard.

NR. DE TROMBOCITE

817±49.5

933.71±4.99880.88±153

0

200

400

600

800

1000

1200

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

mii/

uL

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

VOLUM TROMBOCITAR MEDIU

*a*b7.58±0.44

*a6.98±0.24

8.05±0.32

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

fL

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

Figura nr. 132 Valorile medii ale numărului de trombocite şi deviaţia standard.

Figura nr. 133 Valorile medii ale volumului trombocitar mediu şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p=0.0084 vs. lot apidietă).

47

Page 48: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

LĂRGIMEA DISTRIBUŢIEI TROMBOCITARE

7.96±0.82

6.95±0.21

8.51±0.91

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

%

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

NEUTROFILE %*b

31.48±15.91

11.02±1.33

22.21±2.72

0

5

10

15

20

25

30

35

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

%

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

Figura nr. 134 Valorile medii ale lărgimii distribuţiei trombocitare şi deviaţia standard (* a p=0.002 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0323 vs. lot apidietă).

Figura nr. 135 Valorile medii ale procentului de neutrofile şi deviaţia standard (* b p<0.0001 vs. lot apidietă).

NEUTROFILE mii/uL

1.47±0.661.54±0.43

1.38±0.37

0

0.2

0.4

0.6

0.8

1

1.2

1.4

1.6

1.8

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

mii/

uL

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

LIMFOCITE %

*b56.36±18.41

75.75±4.7

62.77±6.54

0

10

20

30

40

50

60

70

80

90

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

%

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

Figura nr. 136 Valorile medii ale (neutrofilelor mii/uL) şi deviaţia standard.

Figura nr. 137 Valorile medii ale procentului de limfocite şi deviaţia standard (* b p=0.0153 vs. lot apidietă).

LIMFOCITE mii/uL

*b3.61±2.58

*a8.65±0.31

3.48±0.26

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

mii/

uL

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

MONOCITE %

*a*b6.04±2.34

*a2.67±0.25

8.5±1.27

0

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

%

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

Figura nr. 138 Valorile medii ale limfocitelor (mii/uL) şi deviaţia standard (* a p<0.0001 vs. lotul martor hrană standard; * b p<0.0001 vs. lot apidietă).

Figura nr. 139 Valorile medii ale procentului de monocite şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard; * b p=0.0017 vs. lot apidietă).

48

Page 49: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

MONOCITE mii/uL

0.32±0.16

0.287±0.04

0.394±0.09

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

0.4

0.45

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

mii/

uL

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

EOZINOFILE %

*a2.76±0.38

*a2.95±0.6

6.22±2.3

0

1

2

3

4

5

6

7

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

%

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

Figura nr. 140 Valorile medii ale monocitelor mii/μL şi deviaţia standard.

Figura nr. 141 Valorile medii ale procentului de eozinofile şi deviaţia standard (* a p<0.05 vs. lotul martor hrană standard).

EOZINOFILE mii/uL

0.317±0.2

0.297±0.03

0.344±0.03

0

0.05

0.1

0.15

0.2

0.25

0.3

0.35

0.4

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

mii/

uL

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

BAZOFILE %

0.044±0.05

0.057±0.05

0.1±0.1

0

0.02

0.04

0.06

0.08

0.1

0.12

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

%

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

Figura nr. 142 Valorile medii ale eozinofilelor (mii/μL) şi deviaţia standard.

Figura nr. 143 Valorile medii ale procentul de bazofile şi deviaţia standard.

BAZOFILE mii/uL

0.005±0.005

0.005±0.0050.005±0.005

0

0.001

0.002

0.003

0.004

0.005

0.006

0.007

Lot martor hranăstandard

Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lotacrilamidă+apidietă+LM

mii/

uL

Lot martor hrană standard Lot apidietă+LM Lot acrilamidă Lot acrilamidă+apidietă+LM

Figura nr. 144 Valorile medii ale bazofilelor (mii/μL) şi deviaţia standard

49

Page 50: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

X. Lot acrilamidă, HEx4.Ficat IX. Lot martor , HEx4.Ficat

XII. Lot martor, HEx10.Rinichi XI. Lot acrilamidă+ apiterapice+LM, HEx4.Ficat

XIV. Lot acrilamidă + apiterapice + LM

HEx10.Rinichi XIII. Lot acrilamidă, HEx10.Rinichi

XV. Lot martor, HEx4. Pancreas XVI. Lot acrilamidă, HEx4. Pancreas

50

Page 51: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

XVII. Lot acrilamidă+ apiterapice, HEx4.

Pancreas

51

Page 52: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

CONCLUZII FINALE

1. Administrarea apidietei, respectiv a apidietei+LM a determinat scăderea valorilor profilului enzimatic hepatic (TGO, TGP, FA, GGT) pentru loturile cărora li s-a indus afectarea hepatică prin cele trei modele experimentale, comparativ cu valorile acestor parametri la cele trei tipuri de modele animale cu hepatopatie indusă experimental, dar care au primit hrană standard. Efectul administrării apidietei şi, respectiv a apidietei+LM a fost semnificativ statistic mai puternic la animalele cu hepatopatie indusă cu Acetaminofen. Efectul administrării apidietei este relativ similar cu cel al administrării apidietei+LM.

2. Administrarea apidietei şi, respectiv, a apidietei+LM a determinat scăderea valorilor bilirubinei totale, a bilirubinei directe şi bilirubinei indirecte la loturile cărora li s-a indus afectarea hepatică prin cele trei modele experimentale, comparativ cu valorile acestor parametri la cele trei tipuri de modele animale cu hepatopatie indusă experimental, dar care au primit hrană standard. Efectul administrării apidietei şi, respectiv, a apidietei+LM este relativ similar pentru cele trei modele animale experimentale luate în studiu. Efectul administrării apidietei este relativ similar cu cel al administrării apidietei+LM.

3. La loturile cărora li s-a indus afectarea hepatică prin cele trei modele experimentale administrarea apidietei şi, respectiv, a apidietei+LM, a determinat normalizarea valorilor trigliceridelor, VLDL şi creşterea HDL, comparativ cu valorile acestor parametri la cele trei tipuri de modele animale cu hepatopatie indusă experimental, dar care au primit hrană standard. Pe de altă parte, s-a constatat că administrarea apidietei şi, respectiv, a apidietei +LM, la animalele cu hepatopatie indusă experimental nu a influenţat valorile colesterolului, care s-au situat la niveluri relativ similare cu cele de la animalele cu hepatopatie şi hrană standard. Efectul administrării apidietei şi respectiv a apidietei+LM a fost relativ similar pentru cele trei tipuri de modele experimentale aflate în studiu.

4. Administrarea apidietei şi, respectiv, a apidietei+LM, a determinat normalizarea valorilor fierului seric, a valorilor potasiului seric şi a valorilor calciului ionic la loturile cărora li s-a indus afectarea hepatică prin cele trei modele experimentale, dar a menţinut la nivel crescut calciul seric la aceste loturi, valorile acestui parametru fiind comparabile cu cele de la loturile cu hepatopatie indusă experimental şi hrană standard. Efectul administrării apidietei şi, respectiv, a apidietei+LM a fost relativ similar pentru cele trei tipuri de modele experimentale luate în studiu.

5. Administrarea apidietei şi a apidietei+LM a determinat scăderea valorilor gamaglobulinelor şi creşterea valorilor albuminei, optimizarea raportului albumine/globuline, la loturile cărora li s-a indus afectarea hepatică prin cele trei modele experimentale, comparativ cu valoarea acestor parametri la cele trei tipuri de modele animale cu hepatopatie indusă experimental şi au primit hrană standard. Efectul administrării apidietei şi, respectiv, a apidietei+LM nu a determinat diferenţe semnificative statistic pentru cele trei tipuri de modele experimentale aflate în studiu, însă s-a observat discreta creştere la loturile cărora li s-a administrat apidietă+LM la animalele de laborator cărora li s-a indus afectarea hepatică prin cele trei modele experimentale. De asemenea,

52

Page 53: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

din studiul efectelor produselor apiterapice pe animalele de laborator fără hepatopatie indusă, s-a observat o creştere a fracţiei gamma a globulinelor serice sub acţiunea LM, ceea ce impune utilizarea acestuia ca adjuvant terapeutic numai conform recomandărilor medicale de specialitate, în funcţie de tipul de afectare hepatică, de tabloul hematologic, biochimic şi, în primul rând, în funcţie de parametri electroforezei proteinelor serice.

6. Administrarea apidietei şi, respectiv, a apidietei +LM a condus la menţinerea în limite normale a parametrilor hemogramei la loturile cărora li s-a indus afectarea hepatică prin cele trei modele experimentale, comparativ cu valoarile acestor parametri la cele trei tipuri de modele animale cu hepatopatie indusă experimental, dar care au primit hrană standard. Efectul administrării apidietei şi, respectiv, apidietei+LM a fost comparabil pentru cele trei modele experimentale animale de hepatopatie aflate în studiu.

7. Administrarea apidietei şi, respectiv, a apidietei+LM a condus la ameliorarea arhitectonicii hepatice, pancreatice şi renale (deteriorate de toxicele cu care a fost indusă hepatopatia), la loturile cărora li s-a indus afectarea hepatică prin cele trei modele experimentale, comparativ cu arhitectonica hepatică, pancreatică sau renală la cele trei tipuri de modele animale cu hepatopatie indusă experimental, dar care au primit hrană standard.

8. S-a constat că asocierea apidietă+LM a determinat cel mai puternic efect hepatoprotector faţă de ciroza indusă cu acrilamidă. Efectul hepatoprotector cel mai bun după apidietă a fost obţinut la animalele cu ciroză indusă cu tetraclorură de carbon.

9. Nu au fost constatate diferenţe semnificative statistic ale tabloului biochimic, hematologic şi histologic, în funcţie de calea de administrare a LM (calea intraperitoneală, comparativ cu calea orală de administrare). Se evidenţiază următoarele aspecte de originalitate a tezei

- au fost folosite trei tipuri de modele animale cu hepatopatie indusă experimental, pentru a testa influnţa apiterapiei asupra unor situaţii similare la om; - cercetările privind efectele produselor apiterapice au fost efectuate concomitent şi pe animale de laborator fără hepatopatie indusă, unele dintre aceste studii fiind de asemenea în premieră şi constituind în egală măsură un punct important de originalitate a tezei de doctorat; - de asemenea, s-a testat pentru prima data posibilitatea administrării pe cale intraperitoneală a lăptişorului de matcă, cercetând efectele acestuia asupra tabloului biochimic, hematologic şi histologic, după acest mod de administrare comparativ cu administrarea pe cale orală; - experimentele cu lăptişor de matcă au evidenţiat necesitatea utilizării acestuia ca adjuvant terapeutic numai în funcţie de tipul de hepatopatie, de tabloul hematologic, biochimic, în primul rând în funcţie de parametrii electroforezei proteinelor serice.

53

Page 54: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Acalovschi M., Metabolismul bilirubinei, Tratat de hepatologie, de M. Grigorescu, Editura Medicala Nationala, Bucuresti, 2004, cap. IV, pp. 89-92.

2. Andtitoiu V., Apiterapia în planningul familial, teză de disertaţie, Arad, 2006. 3. Argerinos A., Thalassinos N. et al., Plasma alpha-lipoprotein pattern and

LCAT activity in acute viral hepatitis in children. Scand J Gastroenterol, 19: 76-82, 1984.

4. Arias IM., Che M, Gatmaitan Z et al., The biology of thebile canaliculus. Hepatology, 17: 318-329, 1993.

5. Aust S.D., Swingen B.A., Reactive oxygen intermediates and liver injury, Free Rad.Biol.Med., 5, pp. 121-126, 1998.

6. Ballmer P.E., Walshe D. et al., Albumin syntesis rates in cirrosis: correlation with Child-Turcotte classification. Hepatology, 18:292-301,1993.

7. Bohan A., Boyer JL., Mechanism of the hepatic transport of drugs: Implication for cholestatic drug reactions.Semin Liver Dis, 22: 123-136, 2002.

8. Buyng P.Y., Cellular defenses against damage from reactive oxygen species, Phys.Rev., vol 74, nr.1. pp.139-62, 1994.

9. Chung YH, Jung SA. et al., Plasma isocitrate dehydrogenase as a maker of centrilobular hepatic necrosis in patients with hypertiroidism. J Clin Gastroenterol, 33: 118, 2001.

10. Como J.A., Acetaminophen hepatotoxicity with chronic use. Drug Information Bull, 24: 1-5, 1990.

11. Copenhagen Study for Liver Diseases, Prognostic evaluation in alcholic cirrosis. Acta Med Scand 1985, Suppl 703, 149-156, 1985.

12. Crişan M., Mureşan V., Tratat de hepatologie, Editura Medicală Bucureşti, 2004.

13. David JM., Arditi J. et al., Intoxication par les champinion superieurs, Bismuth Ch (ed). Toxicologie clinique. 5e Ed, Paris: Flamarion, 50: 493-502, 2002.

14. Davies K.J.A., The paradox of aerobic life, in: Free Radicals and Oxidative Stress, C. Rice-Evans, B.Halliwell (eds), Porland Press, pp. 31, 1995.

15. Drăgulescu N., Apiterapia în afecţiunile gastroenterologice, Apiterapia în România, Editura Apimondia, Bucureşti, 2003.

16. Dumitrascu D., Olinici C.D., Hepatitele medicamentoase, Tratat de hepatologie, Editura Medicală Naţională, Bucureşti, pp. 508-527, 2004.

17. Esworthy R. S., Reactivity of plasma GPx with hydroperoxide substratea and GSH, Arch.Biochem.Biophys., 307(1): 29-34, 1993.

18. Farrell GC., Liver disease caused by drugs, anesthetics, and toxins. Gastrointestinal and liver disease. 7th Ed., Feldman LS, Sleisenger MH. (eds), Philadelphia: WB Saunders, 2: 1403-1447, 2002.

19. Ferrer J., Favre C. et al., Control of glycogen deposition. FEBS Lett, 546: 127-132, 2003.

20. Friedman LS, Hepatic Fibrosis, Diseases of the liver, Schiff Er, Sorrell MF, Maddrey WC (eds). 9th Ed, Philadelphia: Lippincott Williams & Wilkins, vol 2, 410-427, 2003.

21. Hinson JA., Pumford NR. et al., The role of metabolic activation in drug toxicity. Drug Met. Rev., 26, (1-2), 365-412, 1994.

54

Page 55: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

22. Hryhorczuk D., Arsenic. I., Clinical Toxicology, Ford MD, Delaney KD, Ling LJ, Erickson T (eds)., Philadelphia: W.B. Saunders, 88: 716-721, 2001.

23. Jelkmann W., The role of the liver in the production of thrombopoietin compared with erytropoietin. Eur J Gastroenterol, 13: 791-801, 2001.

24. Jeng K.S., Sheen IS. et al., Gamma-glutamyl transpeptidase messenger RNA may serve as a diagnostic aid in hepatocellular carcinoma. BMJ 2001, 88:986-089, 2001.

25. Jerca L., Specii radicalice reactive ale oxigenului. Biochimia NO, Editura Tehnica, stiintifica si didctica CERMI, pp. 5-93, 2004.

26. L.Buligescu et al., Date actuale de fiziologie normală şi patologică ale ficatului, Tratat de gastroenterologie, vol II, Editura Medicală Almatea, Bucureşti, pp.38-84, 1999.

27. Lewis RK., Paloucek FP., Assessment and treatment of acetaminophen overdose. Clin Pharm, 10:765-774, 1991.

28. Link J.T., Pharmalogical regulation of hepatic glucose production. Curr Opin Investing Drugs, 4: 421-429, 2003.

29. Lotterer E., Fleig WE., Drug and the liver, Gastroenterology and Hepatology, Bianchi Porro G.(ed)., McGraw-Hill International Ltd, 524-530, 1999.

30. Maseley R.H., Hepatic uptake of aminoacids, Hepatic Transport and Bile Secretion: Physiology and Pathophysiology, Tavaloni N, Berk PD (eds.), New York: Raven Press, pp.337-349, 1993.

31. Mateescu C., Apiterapia sau cum să folosim produsele stupului pentru sănătate, Editura Fiat Lux, 2005.

32. Mărghitaş L. A., Albinele si produsele lor, Produsele apicole si principalele lor insusiri, Editura Ceres, Bucuresti, pp. 280-326, 2005.

33. Mc Farlane I.G., Smith H.M. et al., Hepatitis C virus antibodies in chronic active hepatitis: pathogenetic factor or false-positive result? Lancet, 335:754-762, 1990.

34. Miettinen T.A., Clinical implication of bile acid metabolism, P.P. Nair, D. Kritchevsky (eds.), vol II, Pleum Press, New York, pp. 191-247, 1993.

35. Miroux N., Millot J., Clinique (Paris), 59: 253-256, 1994. 36. Mishkin I. et al., On the structure and function of Z protein, Proceeding of The

International Association for Study of the Liver, Paris, 1992. 37. Mitropoulos K.A. et al., Biochem.biophys. Acta, 326: 428-438, 1993. 38. Morley C.G.D., Kingdon H.S., Biochem.Biophys., 308: 260-275, 1993. 39. Motta PM., Scanning electron microscopy of the

liver. Prog Liver Dis; 7: 1-16, 1982. 40. Muench M.O., Namikawa R., Disparate regulation of human fetal

erythropoiesis by the microenvironments of the liver and bone marrow. Blood Cells Mol Dis, 27: 377-390, 2001.

41. Murphy H.C., Regan G. et al., Fetal programming of perivenous glucose upteke reveals a regulatory mechanism governing hepatic glucose output during refeeding. Diabetes, 52: 1326-1331, 2003.

42. Murray R.K., Red and white blood cells, Harpers Biochemistr , 25th ed., 60: 763-779, 2000.

43. Pascu O., Cirozele hepatice, Tratat de hepatologie, Editura Medicală, pp.652-671, 2004.

44. Peault B., Tavian M., Hematopoetic stam cell emergence in the human embryo and fetus. Ann NY Acad Sci, 996: 132-140, 2003.

55

Page 56: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

45. Plesca-Manea L., Cucuianu M. et al, Fiziopatologia biochimica a secretiei biliare, Biochimie clinica, Fundamentare fiiopatologica, cap. 4, ed.a III-a, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, pp. 203-244, 2003.

46. Rivera M., Walker F.A., Biosyntethic preparation of isotropically labeled heme. Anal Biochem, 230: 295-302, 1995.

47. Saaki R., Pleiotropic function of erythropoietin. Intern Med, 42: 142-149, 2003.

48. Schutz Y., Deurenberg P., Energy metabolism: Overview of recent methods used in human studies. Ann Nutr Metab, 40: 183-193, 1996.

49. Sherlock S., Dooley J., Disease of the liver and biliary system, 11th ed Blackwell Publishing, 2002.

50. Sherwood E.R., Williams D.L., The role of hepatic sinusoidal cells in the antitumor defense of the liver, Sinusoids in human liver: Health and Disease, sub P.Bioulac Sage si C.Balabaud (eds.), pp. 359, 1988.

51. Steiff M.B., Spirak J.L., The liver and hematopoesis, Hepatology. A textbook of liver diseasese, Zakim D., Boyer Th. (eds)., 537-542, 2003.

52. Szanto P., Tratat de hepatologie, Editura Medicală, Bucureşti, VII: 134-134, 2004.

53. Trifan A., Stanciu C., Afecţiuni hepatice induse de alcool, medicamente şi toxic, Tratat de hepatologie, Editura Medicală Naţională, Bucureşti, pp. 487, 2004.

54. Vessey D.A., Hepatic metabolism of xenobiotics in human, Hepatology. A textbook of liver diseas, D.Zakim, Th Boyer (eds.), Editura Philadelphia: Saunders, pp.185-190, 2003.

55. Winkelman EL, Achkar E. et al., Clinical gastroenterology. PhiladelphiaL Lea-Febiger, 1992: 581-603, 1992.

56. Wright R., Cirrhosis of the liver, Oxford textbook of medicine, 12:227-232, 1990.

57. Wright T.L., Fitz J.G., Boyer T.D., Hepatic efflux of glutathione by the perfused rat liver: role of membrane potential difference. Am I Physiol 1988; 255: G547-G555.

58. Zakim D., Boyer T.D., A textbook of liver disease. Elsevier Science (SUA), Saunders, 2003.

59. Zimmerman HJ., Ishak KG., Hepatic injury due to drugs and toxin. Patology of the liver, MacSween RNM, Antony PP, Scheuer PJ, Burt AD (eds)., Churchill Livingstone, 563-633, 1994.

56

Page 57: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

LUCRĂRI PUBLICATE ÎN LEGĂTURĂ CU TEMATICA TEZEI DE DOCTORAT Lucrări publicate în extenso Andriţoiu CV, Ciubotariu D, Andriţoiu V, Plai AV, Cristina Mihaela Ghiciuc

CM, Lupuşoru R, Tarţău L, Lupuşoru CE, Research on the influence of api-diet on seric proteins profile in acetaminofen experimental induced hepatopathy in Wistar rats, Annals of the Romanian Society for cell biology, vol. XIV, Cluj-Napoca, 117-123, 2009.

Andriţoiu CV, Andriţoiu V, Cuciureanu M, Cuciureanu R, Ghiciuc CM, Liliana Tarţău, Alina Manole, Cătălina Elena Lupuşoru, Research on apidiet influence of lipidic profile in Wistar rat suffering from hepatopathy induced by acrylamide, Annals of the Romanian Society for cell biology, vol. XIV, Cluj-Napoca, 112-116, 2009.

Andriţoiu CV, Andriţoiu V, Foia I, Zonda GI, Goriuc A, Costuleanu M: Efectele produselor apiterapice „Stupina” asupra unor constante biochimice hepatice în ciroza toxică indusă cu CCl4, Revista Medico-Chirurgicală a Societaţii de Medici şi Naturalişti din Iaşi, 2008, vol. 112, nr. 2, Supliment nr.2, 13-18, ISSN: 0048-7848.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, Zonda GI, Foia L, Cârlan M, Costuleanu M: Anemia hemolitică congenitală şi efectele tratamentului experimental cu apiterapice, Medicina Dentară între Realitate şi Paradigmă. Lucrările Congresului Internaţional “Zilele Medicinei Dentare Ieşene”, 13-15 martie 2008, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2008, 13-18.

Andriţoiu CV, Andriţoiu A, Costuleanu M, Efectele produselor apiterapice “Stupina” (ApiImunostim, Apihepatomod şi Apiregya) ale Cabinetului Medical “Apiregya Imunostim” în ciroza toxică indusă cu CCl4, a-XII-a Conferinţă Internaţională de Terapii Complementare, noiembrie 2008, Arad, lucrare publicată în Compendiul lucrarilor.

Goriuc A, Zonda GI, Andriţoiu CV, Ciobanică M, Costuleanu M: Permeabilitatea tranzitorie mitocondrială (PTM) în hipercreşterea gingivală indusă de ciclosporina A la şobolan, Medicina Dentară între Realitate şi Paradigmă. Lucrările Congresului Internaţional “Zilele Medicinei Dentare Ieşene”, 13-15 martie 2008, Casa Editorială Demiurg, Iaşi, 2008, 180-185.

Andriţoiu CV, Andriţoiu V: A medical premiere: the apiterapeutical healing of hepatitis of diverse etiologies, Articles of the 1-st International Conference from USAMV (University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine) Cluj-Napoca, Editura AcademicPres, 2007.

Andriţoiu V, Andriţoiu CV: New born babies of the beehive. Argument from the apitherapy of infertility, Articles of the 1-st International Conference from USAMV (University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine Cluj-Napoca, Editura AcademicPres, 2007.

Andriţoiu CV, Foia L, Gurzu B, Goriuc A, Costuleanu M: Efectele poliaminelor asupra permeabilităţii tranzitorii mitocondriale hepatice, poster prezentat în cadrul celei de-a 2-a Conferinţe Internaţionale de Biologie Celulară şi Moleculară, Iaşi, 7-10 iunie 2006.

Ciobănica M, Foia L, CV Andriţoiu, Gabriela Ildiko Zonda, Ancuţa Goriuc, M. Costuleanu: The Effects of Vitamin C on Mitochondrial Permeability Transition in Experimental Gingival Overgrowth in Rats (poster presentation), The 2nd International Congress of Cellular and Molecular Biology, Iasi, June 7 – 10, 2006.

57

Page 58: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Andriţoiu V, Andriţoiu CV: Apiterapia în planningul familial, a-X-a Conferinţă Internaţională de Terapii Complementare, 22-24 noiembrie 2006, lucrare publicată în compendiul lucrărilor.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu: Apiterapia hepatitelor şi cirozelor hepatice, a-X-a Conferinţă Internaţională de Terapii Complementare, 22-24 noiembrie 2006, lucrare publicată în compendiul lucrărilor, 505-507.

Andriţoiu CV: Biostimularea organismului cu produse naturale şi tehnici de terapie complementară, a IX-a Conferintă Intrenaţională de Terapii Complementare şi Alternative, 23-25 septembrie 2005, lucrare publicată în Conpendiul lucrărilor, 328-357.

Andriţoiu CV, Andriţoiu V: Stimularea imunităţii prin tratamentul complementar al cirozelor hepatice, a VIII-a Conferinţă Intrenaţională de Terapii Complementare şi Alternative, 24-26 septembrie 2004, lucrare publicată în Conpendiul lucrărilor, 139-145.

Andriţoiu V, Andriţoiu CV: Compoziţia biochimică a produselor apicole, suport inestimabil în terapia bolilor imundepresive şi autoimune, a VIII-a Conferinţă Intrenatională de Terapii Complementare şi Alternative, 24-26 septembrie 2004, lucrare publicată în Conpendiul lucrărilor, 133-138.

Soran V, Ardelean A, Andriţoiu CV: Spiritualizarea fitoterapiei, fitoterapie şi informatică, a VIII-a Conferinţă Intrenaţională de Terapii Complementare şi Alternative, 24-26 septembrie 2004, lucrare publicată în Conpendiul lucrărilor, 487-497. Lucrări publicate în rezumat

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, Rodica Cuciureanu, Magdalena Cuciureanu,

Cristina Mihaela Ghiciuc, Liliana Tarţău, Cătălina Elena Lupuşoru, Cercetări privind influenţa apidietei asupra TQ, timpului de trombină şi fibrinogenului la şobolani Wistar în hepatopatia indusă experimental cu acrilamidă, a XXVII-a sesiune ştiinţifică anuală a Societăţii de Biologie Celulară, 11-14 iunie Cluj-Napoca, în Buletinul Societăţii Naţionale de Biologie Celulară, nr. 37, iunie 2009, 124.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, Liliana Tarţău, Magdalena Cuciureanu, Rodica Cuciureanu, Cristina Mihaela Ghiciuc, Cătălina Elena Lupuşoru, Cercetări privind influenţa apidietei asupra bilirubinei la şobolani Wistar în hepatopatia indusă experimental cu acrilamidă, a XXVII-a sesiune ştiinţifică anuală a Societăţii de Biologie Celulară, 11-14 iunie Cluj-Napoca, în Buletinul Societăţii Naţionale de Biologie Celulară, nr. 37, iunie 2009, 125.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, Cristina Mihaela Ghiciuc, Magdalena Cuciureanu, Rodica Cuciureanu, Liliana Tarţău, Cătălina Elena Lupuşoru, Cercetări privind influenţa apidietei asupra unor microelemente la şobolani Wistar în hepatopatia indusă experimental cu acrilamidă, a XXVII-a sesiune ştiinţifică anuală a Societăţii de Biologie Celulară, 11-14 iunie Cluj-Napoca, în Buletinul Societăţii Naţionale de Biologie Celulară, nr. 37, iunie 2009, 126.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, Magdalena Cuciureanu, Rodica Cuciureanu, Cristina Mihaela Ghiciuc, Liliana Tarţău, Cătălina Elena Lupuşoru, Cercetări privind influenţa apidietei în hepatopatia indusă cu acrilamidă asupra electroforezei proteinelor serice, a XXVII-a sesiune ştiinţifică anuală a Societăţii de Biologie Celulară, 11-14 iunie Cluj-Napoca, în Buletinul Societăţii Naţionale de Biologie Celulară, nr. 37, iunie 2009, 127.

58

Page 59: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Liliana Tarţău, RV Lupuşoru, Cătălina Elena Lupuşoru, CV Andriţoiu, V Melnig, Cercetarea experimentală a efectelor asupra nocicepţiei ale unor antiinflamatoare nesteroidiene întrapate în nanoparticule: date preliminare, a XXVII-a sesiune ştiinţifică anuală a Societăţii de Biologie Celulară, 11-14 iunie Cluj-Napoca, în Buletinul Societăţii Naţionale de Biologie Celulară, nr. 37, iunie 2009, 86.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, Plai Ancuţa Vasilica, Ildiko Gabi Zonda, Goriuc Ancuţa, M Costuleanu, Efectele produselor apiterapice “Stupina” asupra unor constante biochimice hepatice (TGO, TGP, fosfataza alcalină, GGT) în ciroza toxică idusă experimental, cu CCl4, a XXVI-a sesiune ştiinţifică anuală a Societăţii de Biologie Celulară, 12-15 iunie Cluj-Napoca, în Buletinul Societăţii Naţionale de Biologie Celulară, nr. 36, iunie 2008, pg. 27 (lucrarea a fost prezentată în cadrul unei mese rotunde).

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, Ancuţa Vasilica Plai, L. Dram, M Costuleanu, Efectele produselor apiterapice “Stupina” asupra unor constante biochimice hepatice (colesterol total, trigliceride, VLDL, HDL, LDL) în ciroza toxică idusă experimental, cu CCl4, în Rezumatele lucrărilor celui de al IX-lea Congres Naţional al Societăţii Române de Morfologie, Craiova, mai 2008, 78.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, Ancuţa Vasilica Plai, L. Dram, M Costuleanu, Effects of „Stupina” apitherapy products on electroforetic analysis tests in CCl4 induced toxic liver cirrhosis, al IX-lea Congres Naţional de Gastroenterologie, Hepatologie, Endoscopie digestivă, Iaşi, iunie 2008, în Journal of Gastrointestinal and Liver Diseases, an International Journal of Gastroenterologz and hepatology, 156-157.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, M Costuleanu, Effects of “Stupina” apitherapy products on some hepatic biochemical tests (TQ, %protrombina,INR, timp trombina, fibrinogen, K seric ) in CCl4-induced toxic liver cirrhosis, a-XII-a Conferinţa Internaţională de Terapii Complementare, Arad, lucrare publicată în Compendiul lucrărilor, noiembrie 2008.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, M Costuleanu, Effects of “Stupina” apitherapy products on some hepatic biochemical tests (K seric, Ca seric, Ca ionic, Fe) in CCl4-induced toxic liver cirrhosis, a-XII-a Conferinţa Internaţională de Terapii Complementare, Arad, lucrare publicată în Compendiul lucrărilor, 2008.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, M Costuleanu, Effects of “Stupina” apitherapy products on some hepatic biochemical tests ( Ig A, Ig G, Ig M, Ig E ) in CCl4-induced toxic liver cirrhosis, a-XII-a Conferinţa Internaţională de Terapii Complementare, Arad, lucrare publicată în Compendiul lucrărilor, 2008.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, M Costuleanu: Effects of “Stupina” apitherapy products on hematological test in CCl4-induced toxic liver cirrhosis, a-XII-a Conferinţa Internaţională de Terapii Complementare, Arad, lucrare publicată în Compendiul lucrărilor, 2008.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, Plai Ancuţa Vasilica, M Costuleanu: Efectele produselor apiterapice “Stupina” asupra unor constante biochimice hepatice (TGO, TGP, FA, GGT) în ciroza indusă cu Acetaminofen, a-XII-a Conferinţă Internaţională de Terapii Complementare, Arad, lucrare publicată în Compendiul lucrărilor, 2008.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, Plai Ancuţa Vasilica, M Costuleanu: Efectele produselor apiterapice “Stupina” (ApiImunostim, Apihepatomod şi Apiregya) ale Cabinetului Medical “Apiregya Imunostim” în ciroza medicamentoasă indusă cu Acetaminofen asupara colesterolului total, trigliceridelor, VLDL, LDL, HDL, a-XII-a Conferinţă Internaţională de Terapii Complementare, Arad, lucrare publicată în Compendiul lucrărilor, 2008.

59

Page 60: UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE „GRapitherapy.ro/public/files/doctorat-rezumat-calin-andritoiu.pdf · Anatomia ficatului în ciroza indusă medicamentos 84 V.4. Anatomia

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, Plai Ancuţa Vasilica, Marcel Costuleanu: Efectele produselor apiterapice “Stupina” ale Cabinetului Medical “Apiregya Imunostim” în ciroza medicamentoasă indusă cu Acetaminofen asupara TQ, % protrombină, INR, fibrinogen şi K seric, a-XII-a Conferinţă Internaţională de Terapii Complementare, Arad, lucrare publicată în Compendiul lucrărilor, 2008.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, Plai Ancuţa Vasilica, M Costuleanu: Efectele produselor apiterapice “Stupina” ale Cabinetului Medical “Apiregya Imunostim” în ciroza medicamentoasă indusă cu Acetaminofen asupara K seric, Ca seric, Ca ionic, Fe2+, a-XII-a Conferinţă Internaţională de Terapii Complementare, Arad, lucrare publicată în Compendiul lucrărilor, 2008.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, Plai Ancuţa Vasilica, M Costuleanu: Efectele produselor apiterapice “Stupina” ale Cabinetului Medical “Apiregya Imunostim” în ciroza medicamentoasă indusă cu Acetaminofen asupara Ig A, Ig G, Ig M, Ig E, a-XII-a Conferinţă Internaţională de Terapii Complementare, Arad, lucrare publicată în Compendiul lucrărilor, 2008.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, Plai Ancuţa Vasilica, M Costuleanu: Efectele produselor apiterapice “Stupina” ale Cabinetului Medical “Apiregya Imunostim” în ciroza medicamentoasă indusă cu Acetaminofen asupara hemogramei, a-XII-a Conferinţa Internaţională de Terapii Complementare, Arad, lucrare publicată în Compendiul lucrărilor, 2008.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, Rodica Cuciureanu, Magda Cuciureanu, M Costuleanu: Efectele produselor apiterapice “Stupina” ale Cabinetului Medical “Apiregya Imunostim” în afectarea hepatică indusă cu acrilamida asupra TGO, TGP, FA, GGT, a-XII-a Conferinţă Internaţională de Terapii Complementare, Arad, lucrare publicată în Compendiul lucrărilor, 2008.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, Rodica Cuciureanu, Magda Cuciureanu, M Costuleanu: Efectele produselor apiterapice “Stupina” ale Cabinetului Medical “Apiregya Imunostim” în afectarea hepatică indusă cu acrilamidă asupra colesterolului total, trigliceridelor, VLDL, HDL, LDH, a-XII-a Conferinţă Internaţională de Terapii Complementare, Arad, lucrare publicată în Compendiul lucrărilor, 2008.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, Rodica Cuciureanu, Magda Cuciureanu, M Costuleanu: Efectele produselor apiterapice “Stupina” ale Cabinetului Medical “Apiregya Imunostim” în afectarea hepatică indusă cu acrilamidă asupra TQ, % protrombina, INR, fibrinogen si K seric, a-XII-a Conferinţă Internaţională de Terapii Complementare, Arad, lucrare publicată în Compendiul lucrărilor, 2008.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, Rodica Cuciureanu, Magda Cuciureanu, M Costuleanu: Efectele produselor apiterapice “Stupina” ale Cabinetului Medical “Apiregya Imunostim” în afectarea hepatică indusă cu acrilamidă asupra K seric, Ca seric, Ca ionic, Fe, a-XII-a Conferinţă Internaţională de Terapii Complementare, Arad, lucrare publicată în Compendiul lucrărilor, 2008.

Andriţoiu CV, V Andriţoiu, Rodica Cuciureanu, Magda Cuciureanu, M Costuleanu: Efectele produselor apiterapice “Stupina” ale Cabinetului Medical “Apiregya Imunostim” în afectarea hepatică indusă cu acrilamidă asupra hemogramei, a-XII-a Conferinţă Internaţională de Terapii Complementare, Arad, lucrare publicată în Compendiul lucrărilor, 2008.

60


Recommended