Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu Călin NegoŃiu „CASA DE...

Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

Călin NegoŃiu

„CASA DE ECONOMII ŞI CONSEMNAłIUNI:

FUNCłII DISTINCTE ÎN PROCESUL DEZVOLTĂRII INTEGRATE A

ECONOMIEI ROMÂNEŞTI”

Rezumat

al tezei de doctorat în ştiinŃe economice

Coordonator ştiinŃific:

Prof. univ. dr. Anatol Caraganciu

Sibiu - 2010

,,Casa de Economii şi ConsemnaŃiuni: funcŃii distincte în procesul dezvoltării integrate a economiei Româneşti” – Rezumat – Călin NegoŃiu

- 2 -

I. CARACTERISTICA GENERALĂ A LUCRĂRII

Actualitatea temei de cercetare

Am considerat subiectul abordat în teză, respectiv: „Casa de Economii şi ConsemnaŃiuni:

funcŃii distincte în procesul dezvoltării integrate a economiei Româneşti”, drept unul de importanŃă

majoră, având în vedere rolul determinant pe care l-a avut şi îl are în decursul evoluŃiei economice a

României.

Putem afirma, acum, după parcurgerea unui volum considerabil de material studiat pentru

acest demers, că evoluŃia acestei instituŃii a fost una marcată de la înfiinŃare până în prezent, de

diferite etape, unele mai uşoare altele mai dificile, dar permanent ancorate şi în strânsă relaŃie cu

destinele acestei Ńări şi naŃiuni.

Am încercat să demonstrăm în demersul nostru, că această instituŃie a fost permanent parte

activă a sistemului bancar românesc, având un caracter pregnant de pionierat. Încă de la înfiinŃare şi

până în prezent, prin modul de abordare a problematicii fiecărei etape parcurse, prin: planuri bine

fundamentate şi realizate, prin capacitatea permanentă de reformare şi recreare, asemenea unei

„păsări Phoenix”, a demonstrat că poate fi alături de competitorii din sistem, în abordarea eficienŃă a

problemelor naŃiunii în contextul economic, social şi politic internaŃional.

Chiar dacă a fost subestimată uneori, Casa de Economii şi ConsemnaŃiuni a reprezentat în

permanenŃă un puternic pilon al statului român, conferind acestuia prin canalele de care dispune, prin

sistemul de comunicaŃie, elementele de substanŃă vitală care conferă forŃă prezentului şi o perspectivă

de reuşită viitorului.

Analizarea prezentului, a efectelor vizibile şi a celor ascunse evidenŃelor, nu se poate realiza

decât prin examinarea proceselor trecutului. Cunoaşterea caracteristicilor diferitelor etape istorice

reprezintă un factor esenŃial al înŃelegerii mutaŃiilor şi transformărilor.

ApariŃia şi dezvoltarea spiritului de economisire şi implicit a conceptului de economisire ca

fenomen economic, a marcat evoluŃia umanităŃii şi a indus necesitatea studierii acestuia şi reflectarea

lui în teorii economice complexe. În timp conceptul de economisire a câştigat un grad înalt de

actualitate, în toate etapele istorice.

În studiul efectuat pentru elaborarea tezei, am întreprins o vastă documentare, urmărind:

fenomenul de economisire, studiul teoriilor economice care reflectă acest fenomen, studiul apariŃiei şi

rolul caselor de economii din Europa şi reglementarea funcŃionării lor. Un alt obiectiv l-a constituit

descifrarea cadrului conceptual şi a modalităŃilor de creare şi dezvoltare evolutivă a instituŃiilor de

economisire din România.


- 3 -

Am parcurs apoi şi am reuşit să redăm în demersul efectuat, drumul sinuos, de multe ori

dificil, al instituŃiei, presărat de evenimente şi personalităŃi marcante, de realizări importante. Am

marcat etapele pe care le-am considerat majore şi care au constituit un fir epic, aducându-ne, încet,

spre ziua de astăzi, în prezentul clădit pe acumulările trecutului.

Am urmărit demersurile de reglementare juridică – funcŃională, particularităŃile instituŃionale

şi poziŃia în contextul macroeconomic, trecând în revistă o analiză a indicatorilor economici ai CEC şi

apoi ai CEC Bank.

NecesităŃile sociale ale timpurilor au făcut posibilă apariŃia şi dezvoltarea funcŃiilor distincte

ale acestei instituŃii şi ca efect poziŃionarea unităŃilor teritoriale CEC la nivelul întregii Ńări, prin

motivaŃii sociale, politice. Acest aspect a reprezentat şi reprezintă un punct forte al acestei instituŃii,

dar poate deveni şi un dezavantaj concurenŃial, în prezent.

Diversificarea serviciilor bancare de la apariŃia primelor manifestări bancare până în prezent, a

avut ca principal scop împlinirea nevoilor şi a exigenŃelor tuturor potenŃialilor clienŃi. Principalele

obiective au fost facilitarea accesului la servicii utile şi rapide şi desigur la creşterea profitului

instituŃiei bancare şi a clienŃilor.

Dezvoltarea şi diversificarea serviciilor şi activităŃilor bancare a fost un proces continuu, care,

în ultimul deceniu, s-a intensificat printr-o preocupare permanentă de creare a unui sistem funcŃional,

capabil să satisfacă cerinŃele tuturor celor implicaŃi.

łinând cont de perioada de criză, în această realitate economică şi financiară prezentă, au fost

evidenŃiate practici prudenŃiale defectuoase, lipsa sau insuficienta reglementare a unor segmente,

control insuficient al produselor şi practici ineficiente de gestionare a riscurilor. Aceasta a determinat

întregul sistem bancar să-şi revizuiască politicile procedurile şi gestionarea costurilor operaŃionale.

Am prezentat toată gama de măsuri întreprinse de către CEC Bank, în a identifica, evalua,

monitoriza şi soluŃiona, posibile efecte viitoare nedorite. Am propus soluŃii inovative de sporire a

profitabilităŃii, rentabilităŃii şi îmbunătăŃire a activităŃii curente.

Actualitatea lucrării rezidă în abordarea ştiinŃifică a impactului deŃinut de către CEC, vas

amiral al sistemului bancar românesc, în dezvoltarea integrată a economiei Româneşti.

Cercetarea şi tratarea acestui subiect, în cadrul larg al sistemului bancar prin prisma realităŃilor

economice româneşti şi internaŃionale, a presupus studiul unui volum mare de lucrări (atât documente

oficiale, cât şi diverse studii în domeniul economiei de piaŃă efectuate de cercetători sau institute

specializate) şi o selecŃie riguroasă a validităŃii informaŃiilor esenŃiale.

Scopul şi sarcinile cercetării.

Reieşind din actualitatea şi necesitatea explicării rolului determinant pe care l-a avut şi îl are

CEC în decursul evoluŃiei economice a României, scopul lucrării a fost acela de identificare şi


- 4 -

definire a rolului şi „funcŃiilor deŃinute de către CEC în procesul dezvoltării integrate a economiei

româneşti”.

Obiectivele principale ale cercetării sunt reprezentate de:

• analiza fenomenului de economisire şi reflectarea lui în teoriile economice

• analiza apariŃiei şi a rolului Caselor de Economii

• realizarea unei studiu evolutiv al CEC şi impactul în dezvoltarea economiei naŃionale

• monitorizarea dinamicii mecanismelor de intervenŃie a CEC în piaŃa financiar-bancară

• realizarea unor modele originale de eficientizare şi rentabilizare, aplicabile în contextul

economic şi social actual

• estimări asupra posibilităŃilor de evoluŃie ale CEC Bank

Obiectul cercetării.

Obiectul cercetării în cauză îl constituie identificarea factorilor determinanŃi care au dus la

apariŃia instituŃiei, evoluŃia acesteia de-a lungul timpului cu transformările inerente survenite şi

transformarea acesteia în bancă comercială universală cu toate prerogativele şi atribuŃiile. În plan

abstract, obiectul cercetării, se poate aplica la nivelul sistemului bancar, devenind sursă de inovare

pentru acesta.

Suportul metodologic şi teoretic al cercetării.

Demersul întreprins în elaborarea tezei de doctorat a fost realizat prin trecerea de la studiul

literaturii de specialitate spre analiza ideilor formulate prin scop şi obiective. Cercetarea a fost

realizată prin utilizarea metodelor consacrate. Analiza datelor a fost făcută utilizând ca metode de

cercetare: metoda analitică, analiza calitativă şi cantitativă, analiza dinamică, metoda inducŃiei,

metoda deducŃiei, metoda descriptivă şi metoda sintezei. Un loc important în realizarea studiului îl

ocupă şi metodele matematice de modelare şi simulare care conferă un plus contribuŃiei personale.

În calitate de fundament teoretic al cercetării s-au utilizat atât lucrările de referinŃă, care

marchează începuturile şi evoluŃia ulterioară a studierii conceptelor de economisire cât şi cele care au

redat determinanŃii apariŃiei şi evoluŃia caselor de economii din Europa, cu referire directă la

România, precum şi lucrări recente, având relevanŃă pentru domeniul abordat, respectiv „funcŃiile

distincte ale CEC Bank în procesul dezvoltării integrate a economiei Româneşti”.

Este utilizată o listă selectivă de lucrări reprezentative în domeniu, în concordanŃă cu scopul

propus precum: lucrări fundamentale în domeniul teoriilor şi doctrinelor economice, a relaŃiilor

financiar bancare şi ale mediului economic românesc şi internaŃional.


- 5 -

Având în vedere existenŃa a peste 145 de ani ai instituŃiei, nu există pretenŃia unei analize

unice a CEC, dar completăm lista celor care au studiat cu mare aplecare şi dăruire diferitele momente

din lungul proces străbătut. Baza teoretică a cercetării a constituit-o diferitele studii şi publicaŃii ale

renumiŃilor economişti români, personalităŃi care au avut o influenŃă marcantă, precum: I.

Agrigoroaiei,, A. Coman, C. Băicoianu, C. Bălcescu, C. Bardoi, I. Brăneanu, G. Brătianu, N. N.

Constantinescu, C. Cosmovici, G. Dobrovici, A. Dumitrescu BumbeŃi, D. I. Gheorghiu, D. Gusti, T.

Ionescu, V. N. Madgearu, E. Odobescu, V. Secară, V. Slăvescu, G. Stanciu, G. Zane, C. KiriŃescu, M.

Isărescu, S. P. Kirson, I. Alexandrescu, V. Axenciuc, C. Bărdoi, D. Bădulescu, A. Berea, M.

Boulescu, A. Caraganciu, N. Cinteză, A. Coman, F. Coman, N. Dardac, Dăianu D., M. Dinu, E.

Dobrescu, E. Druică, F. Georgescu, B. Glăvan, D. Gusti, I. Ignat, I. PohoaŃă, D. Popescu, T.

Postolache, .etc.. Totodată, au fost importante şi concepŃiile economiştilor străini, dintre care

enumerăm: Allen N. Berger, B. Bossone, P. Clement, D. Ricardo, D. Daimond, E. Fama, F. A.

Hayek, J. L. Mester, F. Milton, C. M. Reinhart, P. Samuelson, J. E. Stiglitz, J. Tobin, etc.

Suportul informaŃional pentru cercetarea faptică realizată îl reprezintă lucrările fundamentale

în domeniu, diferite studii ale economiştilor oglindite în publicaŃii periodice şi rapoarte de

Monitorizare ale Comisiei Europene, Băncii Mondiale, BERD, BNR, actele legislative în domeniu,

publicaŃiile periodice, informaŃiile statistice ale Institutului NaŃional de Statistică şi Studii Economice

Bucureşti, precum şi a altor instituŃii abilitate, fondul arhivistic al CEC Bank şi cel predat la Arhivele

NaŃionale ale României.

Noutatea ştiinŃifică a lucrării.

Rezultatele cercetării oferă posibilitatea formulării următoarelor aspecte cu caracter de noutate a

tezei de doctorat:

1. am realizat o analiză a evoluŃiei determinanŃilor apariŃiei caselor de economii şi

rolul deŃinut de către acestea în procesul economic

2. am realizat o cercetare a apariŃiei şi evoluŃiei CEC, de la începuturi până la zi,

împreună cu toate transformările înregistrate

3. am realizat o analiză a evoluŃiei reglementărilor care au determinat activitatea

CEC

4. am realizat o analiză a evoluŃiei reŃelei de unităŃi teritoriale a CEC şi

determinanŃii specifici

5. am realizat o analiză a evoluŃiei indicatorilor de eficienŃă economică a CEC pe

o perioadă de timp cuprinsă între 2000 – 2009


- 6 -

6. am conceput şi realizat un model economico – matematic de evaluare a

veniturilor şi cheltuielilor unei agenŃii

7. am realizat un model al procesului de deservire a clienŃilor

8. am realizat un inventar matematic de susŃinere a modelelor

9. am realizat o analiză de caz a unor agenŃii teritoriale în încercarea de a

identifica şi realiza optimizarea activităŃii şi profitabilitatea acestora funcŃie de

venituri şi cheltuieli

10. am realizat o analiză de conjunctură a contextului actual al pieŃei bancare

româneşti cu trimitere directă la rolul şi poziŃia CEC Bank

11. am identificat posibilităŃile şi oportunităŃile de dezvoltare ale CEC Bank,

concretizate prin: finanŃarea agriculturii, a IMM-urilor şi facilitarea accesului la

fondurile europene

12. am identificat posibile perspective instituŃionale care pot marca dezvoltarea

CEC Bank şi pot reprezenta puntea de legătură cu viitorul.

SemnificaŃia şi valoarea aplicativă a tezei constă în abordarea conceptuală a apariŃiei şi a

funcŃiilor deŃinute de către CEC în dezvoltarea economiei româneşti într-o perioadă de peste 145 de

ani. Caracterul aplicativ este determinat de analiza efectelor economice şi a experienŃei CEC de-a

lungul timpului precum şi valenŃele procesului de transformare de la casă de economii la bancă.

EficienŃa rezultatelor cercetării ştiinŃifice realizate, se regăseşte în descifrarea determinanŃilor şi

a evoluŃiei instituŃiei în timp, precum şi a funcŃiilor distincte deŃinute în evoluŃia sa în cadrul

economiei româneşti. Modelele economico-matematice elaborate, pot fi aplicate pe larg în domeniul

bancar şi constau în faptul că scurtează etape, reducând anumite costuri, dar mai ales prin faptul că se

realizează un suport eficient pentru formarea deciziei în deservirea clienŃilor.

Aplicarea rezultatelor ştiinŃifice este posibilă îndeosebi prin diseminarea informaŃiei sub formă

de cursuri universitare, desfăşurarea de dezbateri şi seminarii în cadrul instituŃiilor de învăŃământ

superior pe tema cercetată, de asemenea prin implicare politică în suportul care trebuie acordat acestei

instituŃii.

Aprobarea lucrării.

Rezultatele cercetării ştiinŃifice realizate au fost aprobate şi expuse la congrese şi conferinŃe

ştiinŃifice internaŃionale, precum: ConferinŃele Economice InternaŃionale, Universitatea Lucian Blaga,

Facultatea de ŞtiinŃe Economice, (2003, 2004, 2008, 2010) Sibiu, ConferinŃa Grupului Bancar de

Cooperare Româno – German (2007 - Sibiu-România, 2008 - Stutgardt – Germania), ConferinŃa


- 7 -

InternaŃională de Economie şi AdministraŃie (ICEA - 2010 Bucureşti), ConferinŃa Dezvoltarea

economiei bazată pe cunoaştere, (Institutul InternaŃional de Management „IMI – NOVA”, 2010,

Chişinău, Republica Moldova). În domeniul de cercetare au fost publicate 9 articole.

Cuvinte-cheie: CEC, economisire, teorii economice, evoluŃii economice ale CEC, reformă

economică, restructurare instituŃie, privatizare, transformare în CEC Bank, eficientizare activitate,

efecte economice directe şi indirecte, modele şi metode de evaluare venituri – cheltuieli, modelare

economico-matematică a procesului de deservire complexă, elaborare instrumentar matematic de

susŃinere a formării deciziilor.

Volumul şi structura lucrării.

Lucrarea este structurată în funcŃie de scopul acesteia şi sarcinile propuse în 5 capitole, care

abordează în mod detaliat coordonatele şi evoluŃia conceptului de economisire ca fenomen economic,

evoluŃiile economice ale CEC, CEC Bank în condiŃiile mediului de piaŃă concurenŃial modern pe piaŃa

serviciilor bancare complexe, CEC Bank în contextul politicii economice româneşti.

Teza este expusă în 235 pagini şi 9 pagini de surse bibliografice, la care se adaugă 69 pagini de

anexe incluzând tabele şi datele folosite pentru estimări şi analize. Lucrarea este compusă din:

cuprins, lista tabelelor, lista graficelor, introducere, 5 capitole, concluzii, bibliografie, anexe.

II. CONłINUTUL DE BAZĂ AL LUCRĂRII

Capitolul I. Coordonate ale evoluŃiei conceptului de economisire ca fenomen economic

Studiul lucrării începe cu abordarea conceptului de economisire şi evoluŃia acestuia, urmată de

reflectarea acestuia în teoriile economice, precum şi explicitarea factorilor obiectivi şi subiectivi

determinanŃi ai fenomenului de economisire.

Sunt abordate apoi, bunurile de capital şi capitalul prin prisma dimensiunii economice, a

factorilor care concură la formarea acestora şi modificările importante generate care îşi pun amprenta

asupra economiei. Factorii determinanŃi ai fenomenului de economisire versus consum, devin astfel

majori în determinarea deciziilor decidenŃilor. Venind în sprijinul acestei idei, facem trimitere la Jean

Stuart Mill, care afirma: "Capitalul este rezultatul economisirii, iar singurul mod de a accelera

creşterea de capital este prin creşterea economiilor". Teoriile economice au abordat acest aspect în

diversele perioade istorice din evoluŃia umană, cu rezultate notabile în ideile pe care le-au formulat.


- 8 -

Tot în acest capitol se identifică aspectele generale ale apariŃiei, evoluŃiei şi rolului caselor de

economii din Europa, punctând rolul deŃinut de către acestea în cadrul sistemelor economice

naŃionale. Sunt analizate trăsăturile specifice în organizarea şi funcŃionarea acestora, în corelaŃie cu

determinantele locale ale coordonatelor economice şi juridice.

S-a realizat o analiză a reglementării activităŃii de economisire în practica internaŃională, prin

parcurgerea unor exemple legate de această activitate economică în Ńări precum: Germania, Marea

Britanie, FranŃa, Italia, Spania, Japonia, SUA, rolul caselor de economii - verigi importante ale unui

sistem bancar, destinate realizării intereselor sociale şi publice.

În continuare este prezentat şi analizat cadrul conceptual de dezvoltare evolutivă a instituŃiilor

de economisire din România, premizele şi necesităŃile social-economice, care au stat la baza înfiinŃării

primei instituŃii de economisire.

Pornind de la aceste abordări teoretice, importante în logica lucrării sunt aprecierile referitoare

la: înfiinŃarea Casei de Depuneri şi ConsemnaŃiuni şi a Casei NaŃionale de Economii şi Cecuri

Poştale, instituŃii de credit public în perioada anilor 1864 până în 1944. Rolul deŃinut de aceste

instituŃii în toate perioadele analizate fiind acela de a contribuii la asigurarea stabilităŃii financiare a

statului. Se descrie apoi activitatea Casei de Depuneri şi Casei NaŃionale de Economii şi Cecuri

Poştale în decursul perioadei cuprinse între 1944 şi 1948, conform rolului, scopurilor şi atribuŃiilor

stabilite prin legislaŃie. RelaŃiile de colaborare cu Ministerul de FinanŃe şi BNR, până la etatizarea

acesteia din anul 1946, au fost în acest context, eficiente şi bazate pe echilibru. Casa NaŃionala de

Economii şi Cecuri Poştale a fost în acea perioadă cea mai mare bancă de depozite a sistemului

bancar românesc, determinantă fiind şi extinderea reŃelei de unităŃi. EvoluŃia de succes a fost însă

frânată de evenimentele istorice petrecute în 1944 urmate de stabilizarea monetară din 1948, care au

avut implicaŃii profunde pentru cele două instituŃii.

Se urmăreşte apoi, evoluŃia CEC în perioada economiei socialiste planificate, respectiv

perioada cuprinsă între anii 1948 până în 1990, cu etapele importante de reorganizare, dezvoltare şi

consolidare. În această perioadă numărul de unităŃi teritoriale, urbane şi rurale, cuprinzând oficii

poştale, agenŃii mandatare, oficii în întreprinderi şi şcoli, a crescut şi apoi s-a diminuat, urmând cursul

deciziilor politice.

Se analizează apoi traseul parcurs de către CEC în cadrul sistemului bancar format, specific

economiei de piaŃă. Sunt abordate reformele care au dus la transformarea din casă de economii în

instituŃie de drept privat organizată şi funcŃionând ca bancă pe acŃiuni. În această perioadă prin

promovarea instituŃiei se realizează afilierea la cele mai importante asociaŃii şi organizaŃii

internaŃionale financiar-bancare.


- 9 -

În finalul acestui capitol, am remarcat faptul că: economisirea a reprezentat în permanenŃă, o

preocupare distinctă; teoriile economice au abordat aspectul economisirii; activitatea caselor de

economii s-a extins pe scară largă în Europa şi în lume; s-a menŃinut un angajament permanent între

casele de economii şi stat, bazat pe un parteneriat social; dezvoltarea reŃelei teritoriale de unităŃi a

CEC a avut un parcurs sinuos în decursul timpului şi s-a realizat în raport cu necesităŃile instituŃiei,

comenzile politice şi creşterea solicitărilor pentru operaŃiuni bancare. Nu se poate vorbi astăzi despre

modernizarea şi dezvoltarea economiei româneşti pe parcursul a peste 145 de ani de istorie, fără a fi

amintită contribuŃia, activitatea şi evoluŃia economică a CEC în slujba naŃiunii şi a sistemului bancar

românesc. În pofida acutizării concurenŃei intra europene şi mondiale pe piaŃa serviciilor financiar -

bancare, casele de economii îşi menŃin specificul şi principiile de activitate şi se orientează către

segmentele de piaŃă ale serviciilor bancare tradiŃionale.

Capitolul 2, „EvoluŃiile economice ale CEC Bank“, realizează o imagine de ansamblu din

prisma noii calităŃi, aceea de bancă comercială Ńinând cont de remodelarea atribuŃiilor pentru această

funcŃie. Se analizează activitatea bancară, reglementările juridice şi particularităŃile instituŃionale, prin

prisma integrării sistemului bancar românesc în structura Sistemului Bancar European, cu

transformările operaŃionale care au decurs. În acest context macroeconomic CEC S. A. a continuat

procesul de restructurare, iar modificarea obiectului de activitate a dat posibilitatea instituŃiei de a

efectua toată gama de operaŃiuni autorizate şi permise băncilor comerciale. Anul 2005 a fost marcat,

de încercarea eşuată de privatizare a instituŃiei, sub presiunea organismelor internaŃionale. Această

nerealizare a determinat acŃionarul, reprezentat prin Ministerul de FinanŃe, să reconsidere

repoziŃionarea instituŃiei, prin susŃinerea unui proces de restructurare. Procesul aflat în continuare în

plină derulare, are măsuri specifice de reglementare. S-a început cu modificarea identităŃii vizuale şi

redefinirea printr-o nouă strategie, pe baze noi a elementelor principale ale structurii portofoliului de

produse şi servicii.

Se tratează apoi coeficienŃii de evaluare şi asistare a gestiunii eficienŃei activităŃii bancare, cu

referire la structura activelor bancare şi structura pasivelor. Este abordată creşterea globală bilanŃieră

şi extrabilanŃieră, cu referire la modificările induse de ratele nete ale dobânzii şi evaluarea nivelului

activelor şi riscul suplimentar asumat.

Se dezvoltă în continuare evaluarea managementului riscurilor financiare în obŃinerea

profitului bancar. Se analizează esenŃa, structura şi factorii de influenŃă a profitului cu particularizare

la capitalul prudenŃial. Introducerea cerinŃelor de capital prudenŃial a condus către o varietate de noi

instrumente financiare extrabilanŃiere, care nu sunt evidenŃiate ca active sau pasive, deşi expun banca

la riscuri.


- 10 -

Se analizează apoi evoluŃia indicatorilor de eficienŃă economică la CEC, din perspectiva

evoluŃiei recente. Este efectuată o analiză pe baza situaŃiilor financiare ale instituŃiei, realizată pe baza

Rapoartelor Anuale ale CEC, pe un orizont lung de timp, în anumite cazuri de peste 9 ani. În tabelele

de mai jos sunt exemplificate evoluŃia indicatorilor ROA şi ROE, a principalelor elemente bilaŃiere

(prognozate şi depăşite), a principalilor indicatori de pondere (prognozaŃi şi depăşiŃi) şi a cotei de

piaŃă:

31. 12 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008* 2009

ROA 2,67 % 2,70 % 0,64 % 1,10 % 1,06 % 0,07 % 0,66 % 0,89 % 0,15 % 0,28 %

ROE 34,49 % 28,41 % 7,79 % 9,22 % 9,26 % 0,72 % 6,05 % 5,78 % 1,12 % 2,65 %

Cota de piaŃă (bilanŃ monetar)

31. 12. 2006 31. 12. 2007 31. 12. 2008 31.07. 2009

Active 4,03 % 4,12 % 4,15 % 5,41 % Credite 3,47 % 3,50 % 4,12 % 4,35 % Depozite 5,41 % 6,06 % 6,92 % 7,52 %

În aceeaşi ordine de idei este prezentată o trecere în revistă a abordării, identificării riscurilor

la care a fost şi este expusă CEC în cursul activităŃii

La finalul capitolului au reieşit următoarele aspecte. Activitatea băncilor devine o dată cu

trecerea timpului mai complexă, fapt care şi determină caracterul riscant al activităŃii bancare. Este


- 11 -

evidenŃiat rolul băncilor în cadrul sistemului financiar. Pe plan financiar, există la nivelul unei

economii, două categorii de participanŃi, ale căror preocupări sunt complementare. În vederea

integrării sistemului bancar românesc în structura Sistemului Bancar European, au fost necesare

modificări structurale şi operaŃionale în activitatea bancară. Managementul activelor şi al pasivelor,

care presupune colectarea şi utilizarea fondurilor, constituie nucleul financiar al unei bănci. Începând

cu anul 2004 CEC a reuşit să realizeze beneficii atât pentru acŃionar, salariaŃii băncii, cât şi pentru

clienŃii acesteia.

Au fost identificate direcŃiile care trebuie urmate pentru obŃinerea performanŃelor, acestea sunt

următoarele:

• monitorizarea atentă a portofoliului de credite

• dimensionarea corectă (atentă) a cheltuielilor curente şi investiŃiilor

• menŃinerea şi respectiv creşterea cotelor de piaŃă la nivel global şi local prin:

o Creşterea calităŃii produselor şi serviciilor

o Diversificarea produselor şi serviciilor

Iar mijloacele identificate pentru atingerea acestor Ńinte sunt următoarele:

• îmbunătăŃirea pregătirii profesionale

• adaptarea sistemelor IT&C la cerinŃe

• dezvoltarea mijloacelor de imagine şi marketing

• realizarea unei culturi organizaŃionale adecvate

• perfecŃionarea sistemului de control intern.

CEC Bank în condiŃiile mediului concurenŃial modern pe piaŃa serviciilor bancare complexe,

este un subiect abordat în cadrul Capitolului 3 cu contribuŃii practic - aplicative ale tezei. Este

realizată o abordare holistică a conceptului de sistem de deservire bancară, prin identificarea unui

sistem complex optim de servicii bancare, corespunzător etapei moderne de dezvoltare a sistemului

bancar românesc.

S-a analizat tendinŃa de dezvoltare a reŃelei de sucursale şi agenŃii, având drept scop rezolvarea

priorităŃilor social-economice ale statului. Astfel alegerea unei strategii corecte de dezvoltare şi

menŃinere a acestora devine o problemă de importanŃă majoră pentru o bancă mare de retail, precum

CEC Bank. Dificultatea acestei probleme este legată de responsabilitatea socială ridicată, structura

complexă a reŃelei de unităŃi teritoriale şi disproporŃionalităŃile dezvoltării economice teritoriale. S-a

realizat o oglindă a evoluŃiei în timp, de la înfiinŃare până în prezent, a reŃelei de unităŃi teritoriale,


- 12 -

precum şi o previziune a viitorului acestora în contextul unui compromis raŃional între profitabilitate

şi valoarea socială.

Este redată apoi o abordare a optimizării veniturilor operaŃionale şi a cheltuielilor în limitele

deservirii bancare complexe, prin realizarea unei analize de facto asupra factorilor care determină şi

generează veniturile şi cheltuielile în activitatea operaŃională din unităŃile băncii. Sunt prezentate în

continuare metode de evaluare a costurilor la nivel de agenŃie, pe baza unui model elaborat de autor,

prin analiza unor modele economico - matematice, care realizează diferite abordări ale profitului total

minim.

Sunt prezentate apoi metode de evaluare a nivelului veniturilor şi cheltuielilor agenŃiilor,

realizat în baza unui model corelativ - regresiv. Acesta permite evaluarea agenŃiei prin prisma

realizării unui nivel mediu al rentabilităŃii, în condiŃiile unei structuri de servicii date şi orientarea

strategiei acesteia. Componentele identificate (venituri şi cheltuieli) determină mărimea profitului,

care revine fiecărei agenŃii, care se utilizează în calculul rentabilităŃii acesteia.

unde: x – cheltuieli / mil. lei

y – venituri / mil. lei

Figura 3. 3. Modelul veniturilor şi cheltuielilor agenŃiei

Mărimea totală a activelor, care se aplică în formula pentru calcularea rentabilităŃii, o

reprezintă mărimea bazei de depozite, creditele acordate (card, pf, pj), cheltuielile operaŃionale

(spaŃiu, utilităŃi, IT, salarii).

Se propune apoi pe baza unui model economico - matematic, simplificarea esenŃială în

elaborarea şi aplicarea practică a sistemului deservirii individuale optimizate a clientului băncii,


- 13 -

urmată de abordarea şi elaborarea unui instrumentar matematic de susŃinere a modelului în sistemul

deservirii individuale a clientului, în vederea realizării echilibrului de interese ale clientului şi ale

băncii. La fiecare etapă secvenŃială se rezolvă scopuri şi sarcini diferite, utilizând diferite informaŃii

de ieşire. La elaborarea produselor individuale sau a serviciilor pentru client, se realizează o evaluare

de prognoză a resurselor necesare şi a cheltuielilor, mărimilor tarifelor etc.

Figura 3. 5.: Schema procesului de simulare. Elaborată de autor

În final, am arătat că pentru rezolvarea problemelor menŃionate, este necesară realizarea de

măsuri la nivel de sucursală şi la nivel de agenŃie în parte:

Transformarea unităŃilor teritoriale (agenŃii) în puncte de lucru universale specializate pentru

efectuarea oricărui serviciu bancar şi promovare a produselor băncii, nu doar pentru clienŃii

tradiŃionali dar şi pentru cei ocazionali. Efectul constă în:

• îmbunătăŃirea calităŃii de deservire a clienŃilor

• scăderea sarcinii pe sucursală

• o funcŃie publicitară suplimentară

În măsura existenŃei unui număr critic de clienŃi posesori şi utilizatori de carduri instalarea de

bancomate în spaŃiul fiecărei agenŃii pentru eliberarea numerarului, ceea ce va duce la:

• îmbunătăŃirea calităŃii de deservire a clienŃilor

• scăderea sarcinii pe agenŃie prin eliminarea timpilor de aşteptare

Calculul profitului ce urmează a fi obŃinut de la client în condiŃiile utilizării serviciilor şi produselor propuse şi dimensiunea comisioanelor ce urmează a fi încasate.

Formarea vectorului profiturilor obŃinute în contextul serviciilor oferite.

Analiza condiŃiilor propuse. Determinarea posibilităŃilor de acordare a serviciilor în noile condiŃii.

Calculul dimensiunilor tarifelor, care răspund condiŃiilor benefice ale deservirii clienŃilor.

Formarea planului de bază a colaborării dintre client şi bancă.

Negocierea cu clientul a noilor condiŃii de servicii oferite şi nivelul de comisionare a acestora.

Calculul profitului obŃinut de la client în condiŃiile utilizării actuale a serviciilor şi produselor şi dimensiunea comisioanelor încasate. Formarea vectorului profiturilor obŃinute în contextul serviciilor oferite.


- 14 -

• mărirea soldului pe contul cardurilor bancare

• mărirea volumului conturilor de carduri deschise

Analiza volumului de activitate al agenŃiei şi perioadele de presiune în efectuarea de

operaŃiuni, oferă posibilitatea prin realizarea locurilor de muncă universale (teller), de a asigura

rezolvarea următoarelor aspecte:

• prin complexitatea deservirii se realizează îmbunătăŃirea calităŃii de servire a clienŃilor

• uniformizarea inegalităŃilor în deservirea necesităŃilor clienŃilor care apelează la

serviciile şi produsele bancare în scopul maximizării veniturilor operaŃionale

Instrumentarul elaborat va da posibilitatea băncii de a utiliza abordarea formală în realizarea

unei balanŃe de interese a clientelei bancare după: volumul operaŃiunilor, serviciile şi produsele

accesate, costul serviciilor, coroborată cu interesele băncii în sfera obŃinerii profitului maxim posibil

pin deservirea clientelei (din portofoliu şi cea potenŃială).

Între valorile empirice şi cele teoretice - estimate - apar abateri mai mari sau mai mici după

cum influenŃa factorilor consideraŃi cu caracter aleator, este mai mare sau mai mică.

În Capitolul 4, am tratat piaŃa financiar bancară în contextul economic actual. Gestionarea

raŃională a riscurilor şi îmbunătăŃirea performanŃei bancare se poate realiza prin monitorizarea optimă

a debitorilor băncilor. Monitorizarea poate fi influenŃată de informaŃiile imperfecte dintre debitori şi

creditori.

Este prezentată o analiză a pieŃei financiar-bancare internaŃionale în plină criză economică.

Cauzele sunt găsite în: erori de politică monetară, distorsionarea stimulentelor agenŃilor economici şi

hazard moral, politica de reglementare financiar – bancară. Sume importante au fost plasate în

străinătate sub forma investiŃiilor străine, concretizate la rândul lor în exploatarea celor mai riscante

oportunităŃi ivite, după cum se poate observa din figura următoare:

Figura 4. 2. Evolutia creditării în lume


- 15 -

Nevoia unui sistem de management al riscului mai performant este percepută ca o urgenŃă,

pentru ca sistemul bancar să fie capabil de gestionarea noilor provocări generate de criză. Este

menŃionat în acest sens, studiul anual asupra riscurilor aferente sistemului bancar, care a evaluat şi

clasificat 30 dintre principalele riscuri cu care se confruntă băncile în actuala perioadă de criză

financiară.

Figura 4. 7.: Riscuri bancare identificate global/România,

Sursă: Centrul pentru Studiul InovaŃiei Financiare (CSFI) & PricewaterhouseCoopers (PwC)

La nivel global, respondenŃii participanŃi la studiu, au indicat faptul că politizarea băncilor, ca

urmare a intervenŃiilor de salvare şi a operaŃiunilor de preluare de către stat, reprezintă principala

ameninŃare pentru situaŃia financiară a băncilor. Riscul de ingerinŃa politică nu a fost indicat niciodată

ca risc major în precedentele 15 ediŃii ale rapoartelor ”Banking Banana Skins”.

Se face o trimitere directă la piaŃa financiar - bancară românească, de la declanşarea crizei

globale la situaŃia prezentă, în confruntarea cu dificultăŃile economice la care este supusă România.

Deteriorarea portofoliului de credite în cadrul sistemului bancar românesc s-a produs, într-un

ritm alert după cum se poate vedea din graficele următoare, conform BNR.

Figura 4. 9.: Calitatea creditelor 2010 versus 2008


- 16 -

Figura 4. 10.: Calitatea activelor 2010 versus 2006, Sursă: Date BNR - Raport lunar nr. 2/2010

Acestea afectează întreg spectrul de participanŃi. În încercarea de a găsi soluŃiile şi modelele

cele mai viabile de continuare a procesului de dezvoltare, băncile cuantifică mult mai riguros

expunerea la risc.

Sunt abordate apoi tendinŃele şi direcŃiile prioritare ale CEC Bank în perspectiva pe termen

mediu şi lung şi se analizează contextul renaşterii acestei instituŃii pornind de la rebranding.

Figura 4. 24. – EvoluŃie cota piaŃă CEC 2009 versus 2006, Sursă: Raport anual CEC Bank 2009 – sursă internă

Fig 4. 25. Logo CEC – CEC Bank


- 17 -

Notorietatea CEC a impus păstrarea numelui, iar adăugarea particulei Bank a venit din

necesitatea strategică de a contracara perceperea instituŃiei în afara categoriei băncilor universale.

Identitatea grafică aşează CEC Bank simultan în tradiŃie şi renaştere, reflectând în acelaşi timp

soliditatea şi încrederea cerute de categorie. Un simbol naŃional, cel al frunzei de stejar, capătă

unicitate prin design în noua emblemă a băncii, care, chiar şi pentru cei care o văd prima oară, pare a

fi fost acolo de o sută de ani. Brandul este organic, definit prin familiaritate, onestitate şi perseverenŃă

şi este, mai presus de toate, un brand românesc.

O atenŃie deosebită este acordată comportamentului prudenŃial al băncii în perioada de criză, şi

abordarea măsurilor impuse. Riscurile semnificative care se au în vedere sunt următoarele: riscul de

credit şi riscul de credit al contrapartidei, riscul rezidual, riscul de concentrare, riscul din securitizare,

riscul de piaŃă, riscul de rată a dobânzii ce apare din activităŃile care sunt în afara portofoliului de

tranzacŃionare, riscul de lichiditate, riscul operaŃional, riscul reputaŃional şi evaluarea riscului

strategic determinat de probabilitatea de a nu alege strategia optimă perioadei şi condiŃiilor date

(economice, monetare, financiar-bancare, valutare, sociale, politice). Riscul strategic este inerent

oricărei selecŃii de pieŃe, produse şi zone geografice, care implică definirea strategiei băncii într-un

mediu complex.

Monitorizarea încadrării în profilul de risc aprobat al CEC Bank se face trimestrial, prin

cuantificarea probabilităŃii de producere a riscului cu impactul generat de producerea acestuia.

Probabilitatea de producere a riscului se determină conform tabelului de mai jos şi poate fi: redusă,

medie sau ridicată, exemplificată în tabelul următor:

Punctaj pentru aprecierea

probabilităŃii producerii unui

eveniment generator de risc

operaŃional

Media totalului punctajelor acordate pe

activităŃi/produse/servicii bancare

PROBABILITATE

1 1-7 Redusă 3 8-21 Medie 5 22-35 Ridicată

Tabel 4. 13.: Probabilitate producere risc, sursa: CEC Bank

Sunt prezentate apoi tendinŃele de dezvoltare viitoare ale băncii, care sunt în strânsă conexiune

cu economia României şi cu piaŃa bancară şi pot fi sintetizate astfel:

• continuarea tradiŃiei instituŃiei, printr-o prezenŃă activă în piaŃa bancară românească

(bazată pe încrederea de care se bucură CEC Bank)

• preocupare susŃinută în continuarea realizărilor obŃinute în anii precedenŃi pentru

menŃinerea cotei de piaŃă şi a poziŃiei ocupate în sistemul bancar, prin creşterea

calităŃii produselor şi serviciilor şi diversificarea acestora


- 18 -

• monitorizarea atentă a portofoliului de credite

• dimensionarea corectă a cheltuielilor curente şi investiŃiilor

• realizarea obiectivelor strategice prin identificarea permanentă de noi surse de

finanŃare (atât din piaŃa locală cât şi prin accesarea de linii de credite de la instituŃiile

financiare internaŃionale) pentru a alimenta dezvoltarea operaŃiunilor prin creditarea:

IMM-urilor, agriculturii, administraŃiile publice locale, proiectele bancabile

În final au putut fi dezvoltate următoarele idei care au rezultat din analiza realizată şi anume:

- CEC a fost considerat în permanenŃă un furnizor de lichidităŃi pentru statul

român, cât şi pentru sistemul bancar românesc

- CEC nu s-a dezvoltat ca o bancă din raŃiuni politice

- Managementul CEC construit pe structuri şi interese politice şi strategia de

dezvoltare au fost defectuoase

- Cota de piaŃă a scăzut continuu din 1990 (32,9 %) până în 2006 (4, 03 %), iar

performanŃele după 1990, au fost întotdeauna sub media sistemului bancar din

România

- Punctul forte al CEC a fost şi este, reprezentarea largă naŃională prin existenŃa

celei mai extinse reŃele teritoriale de unităŃi bancare (care se poate transforma

din avantaj în dezavantaj)

- Decizia de privatizare din anul 2006, a fost luată sub presiunea organismelor

financiare internaŃionale. Acest proces a avut câteva aspecte importante,

necesare a fi menŃionate:

- procesul de restructurare a început târziu

- instituŃia nu putea suporta singură acest efort

- resursele umane erau insuficient pregătite

- procesul de transformare necesita mult timp

- contextul de piaŃă era nefavorabil unei privatizări

- interesul investitorilor pentru cumpărare era scăzut

- impactul competiŃiei era important, deoarece viza o piaŃă

bancară de retail

- Procesul de reorganizare şi rebranding al CEC din anul 2008 s-a realizat prin

voinŃă politică,

- Implicarea benefică pentru CEC Bank în creditarea unor segmente vitale ale

economiei româneşti


- 19 -

- Lichiditatea insuficientă pentru necesarul şi potenŃialul de creditare (din lipsa

majorării capitalului)

Se poate considera că evoluŃia CEC Bank ar putea fi marcată de următoarele opŃiuni:

1. Listarea la bursă

2. Privatizare

3. Încheierea unui parteneriat cu instituŃii financiare internaŃionale,

4. SoluŃie de combinaŃie între cele enunŃate.

5. Banca să rămână în situaŃia actuală,

Oricare dintre măsurile care vor fi aplicate, această instituŃie va continua să funcŃioneze, având

în vedere încrederea şi reputaŃia de care banca s-a bucurat şi se bucură, comportamentul însă este greu

de definit, având în vedere şi caracterul macro şi micro economic românesc pe termen scurt şi mediu.

În Capitolul 5 s-a realizat o sinteză generală a concluziilor şi o proiecŃie de propuneri

asupra posibilităŃilor de evoluŃie a CEC Bank. Cercetarea întreprinsă pentru conturarea şi atingerea

obiectivului principal - acela de identificare şi definire a rolului şi „funcŃiilor distincte deŃinute de

către CEC în procesul dezvoltării integrate a economiei româneşti” - a dus de la extragerea

informaŃiilor esenŃiale din literatura de specialitate, spre analiză şi testarea deductivă şi inductivă a

ideilor formulate prin scop şi obiective, la realizarea şi obŃinerea unei sume de concluzii.

Rezultatele cercetării oferă posibilitatea formulării următoarelor aspecte cu caracter de noutate a tezei de doctorat:

• am realizat o analiză a evoluŃiei determinanŃilor apariŃiei caselor de economii şi

rolul deŃinut de către acestea în procesul economic

• am realizat o cercetare a apariŃiei şi evoluŃiei CEC, de la începuturi până la zi,

împreună cu toate transformările înregistrate

• am realizat o analiză a evoluŃiei reglementărilor care au determinat activitatea

CEC

• am realizat o analiză a evoluŃiei reŃelei de unităŃi teritoriale a CEC şi determinanŃii

specifici

• am realizat o analiză a evoluŃiei indicatorilor de eficienŃă economică a CEC pe o

perioadă de timp cuprinsă între 2000 – 2009

• am conceput şi realizat un model economico – matematic de evaluare a veniturilor

şi cheltuielilor unei agenŃii

• am realizat un model al procesului de deservire a clienŃilor

• am realizat un inventar matematic de susŃinere a modelelor


- 20 -

• am realizat o analiză de caz a unor agenŃii teritoriale în încercarea de a identifica şi

realiza optimizarea activităŃii şi profitabilitatea acestora funcŃie de venituri şi

cheltuieli

• am realizat o analiză de conjunctură a contextului actual al pieŃei bancare

româneşti cu trimitere directă la rolul şi poziŃia CEC Bank

• am identificat posibilităŃile şi oportunităŃile de dezvoltare ale CEC Bank,

concretizate prin: finanŃarea agriculturii, a IMM-urilor şi facilitarea accesului la

fondurile europene

• am identificat posibile perspective instituŃionale care pot marca dezvoltarea CEC

Bank şi pot reprezenta puntea de legătură cu viitorul.

În cei 145 de ani, de la înfiinŃare CEC şi-a îndeplinit menirea pentru care a fost creată, fiind

una dintre puŃinele instituŃii care şi-au continuat - chiar în condiŃiile limitării impuse de sistemul

economic şi politic - activitatea şi după anul 1948. Pe lângă activităŃile fireşti, a fost prezentă în toate

momentele istorice. La 12 iunie 1877 emitea bilete ipotecare, dând statului român - în absenŃa unei

bănci de emisiune - posibilitatea obŃinerii de mijloace băneşti necesare finanŃării războiului de

independenŃă. Erau primii bani de hârtie emişi şi puşi în circulaŃie în Ńară. După primul război

mondial, a participat la finanŃarea procesului de refacere a economiei distruse şi a sprijinit acŃiunile

sociale ale guvernului. În perioada interbelică şi în anii celui de-al doilea război mondial s-au acordat

statului diverse împrumuturi. Nici o altă instituŃie bancară din Ńară nu a acordat atâta atenŃie educării

în ideea economisirii, prin materiale de popularizare, prin crearea de instrumente specifice, realizând

o operă de pionierat, care se continuă şi astăzi.

CEC a sprijinit, din fonduri proprii un mecenat cultural, activităŃile sociale ale aşezămintelor

de binefacere, demersuri continuate şi după 1990.

Dezvoltarea reŃelei teritoriale de unităŃi a avut un parcurs sinuos în decursul timpului şi s-a

realizat în raport cu necesităŃile instituŃiei, comenzile politice şi creşterea solicitărilor pentru

operaŃiuni bancare.

Nu se poate vorbi astăzi despre modernizarea şi dezvoltarea economiei româneşti pe parcursul

a peste 145 de ani de istorie, fără a fi amintită contribuŃia, activitatea şi evoluŃia economică a CEC în

slujba naŃiunii şi a civilizaŃiei bancare româneşti.

Începând cu anul 2004, când a fost abilitată prin lege să funcŃioneze ca o bancă, CEC a reuşit

să realizeze beneficii atât pentru acŃionar, salariaŃii băncii, cât şi pentru clienŃii acesteia. Activitatea s-

a orientat spre găsirea celor mai bune soluŃii pentru implementarea măsurilor operaŃionale destinate


- 21 -

îndeplinirii obiectivelor strategice, în vederea transformării CEC într-o bancă de retail modernă şi

competitivă.

În vederea eficientizării şi rentabilizării unităŃilor operaŃionale, sucursale şi agenŃii, sunt

necesare: transformarea unităŃilor teritoriale (agenŃii) în puncte de lucru universale specializate pentru

efectuarea serviciului bancar complex şi promovarea produselor băncii. Acest demers va asigura:

îmbunătăŃirea calităŃii de deservire a clienŃilor, scăderea sarcinii pe sucursală şi rentabilizarea agenŃiei

şi o funcŃie publicitară suplimentară.

Analiza volumului de activitate al agenŃiei si aplicarea noului concept de reorganizare a

locurilor de muncă universale (teller), oferă pârghii pentru rezolvarea următoarelor aspecte esenŃiale:

îmbunătăŃirea calităŃii de servire a clienŃilor prin complexitatea deservirii, uniformizarea inegalităŃilor

în deservirea necesităŃilor clienŃilor şi maximalizarea veniturilor operaŃionale.

Instrumentarul elaborat a dezvoltat metodologii noi în:

(1) analizarea prin intermediul unor modele economico - matematice, a diferitelor abordări ale

profitului total minim

(2) posibilitatea evaluării unei agenŃii prin prisma realizării unui nivel mediu al rentabilităŃii în

condiŃiile unei structuri de servicii date şi orientare a strategiei acesteia, prin modele şi metode de

evaluare a nivelului veniturilor şi cheltuielilor, în baza modelului corelativ - regresiv

(3) posibilitatea simplificării esenŃiale în elaborarea şi aplicarea practică a sistemului deservirii

individuale optimizate a clientului băncii pe baza dezvoltării unui model optimizat economico-

matematic, în sfera obŃinerii profitului maxim posibil din deservirea clientelei din portofoliu şi cea

potenŃială. Între valorile empirice şi cele teoretice - estimate - pot apărea abateri mai mari sau mai

mici după cum influenŃa celorlalŃi factori consideraŃi cu caracter întâmplător, este mai mare sau mai

mică.

Asigurarea viabilităŃii bancare trebuie să se realizeze bazată pe performanŃe, profitabilitate şi

riscul lichidităŃii. InterdependenŃa dintre profitabilitate şi lichiditate are la bază capacitatea băncii de a

crea lichiditate. Plasarea acesteia în piaŃă generează astfel profitabilitate.

Premizele necesare pentru limitarea impactului crizei financiare asupra economiei româneşti şi

asupra sistemului bancar, trebuie să fie raportate la măsuri prudenŃiale şi administrative ale BNR

precum:

• temperarea creşterii creditelor neperformante acordate sectorului privat şi susŃinerea

creditării în monedă naŃională în detrimentul celei în valută,

• situarea rezervelor minime obligatorii la un nivel ridicat - chiar dacă reprezintă un cost,

permit ajustări graduale ale lichidităŃii din sistem, funcŃie de evoluŃia condiŃiilor de

piaŃă,


- 22 -

• menŃinerea raportului creanŃe/restanŃe şi creanŃe îndoielnice/capitaluri proprii la un

nivel redus,

• menŃinerea nivelului garantat al depozitelor - pe persoană şi pe bancă,

• modificarea normelor privind provizionarea - pentru a continua procesul de

restructurare sau reeşalonare a creditelor neperformante - potrivit normelor actuale, în

cazul restructurări sau reeşalonări, banca riscă deteriorarea indicatorilor privind

profitabilitatea şi solvabilitatea şi cei de prudenŃialitate,

• diminuarea ratelor dobânzilor de politică monetară care poate contribui la creşterea

investiŃiilor şi reprezintă o măsură eficientă anticriză.

Un sistem bancar performant se bazează pe existenŃa şi funcŃionarea unei economii puternice,

stabile şi viabile.

România trebuie să-şi adapteze politicile macroeconomice la noul context financiar

internaŃional, prin recalibrarea mix-ului de politici economice în concordanŃă cu provocările generate,

pentru evitarea vulnerabilităŃii economiei, prin reducerea treptată a deficitului de cont curent,

dezechilibrul extern reprezentând principala sursă de vulnerabilitate a economiei faŃă de restrângerea

lichidităŃii şi de deteriorarea pieŃei financiare internaŃionale.

Există o dorinŃă unanimă ca băncile să se reformeze şi să devină mai suple, mai stabile şi mai

transparente. Sectorul financiar trebuie să îşi aducă o contribuŃie reală şi semnificativă care să acopere

parŃial intervenŃiile induse pentru salvarea lui.

Băncile privesc cu reticenŃă aceste solicitări, considerând că reglementarea excesivă va duce la

scumpirea creditului şi la contracŃii economice. Unele Ńări au fost puse în situaŃia de a apela la

restructurarea băncilor, altele sunt în curs, reformele fiind timide dar antamate.

Băncile europene ar putea înregistra pierderi ca urmare a expunerilor ridicate pe care le au în

economiile cu probleme. Rezultatele diferă însă de la Ńară la Ńară, conform stress test-ului efectuat

Moody`s Investors Service în rândul a peste 30 de instituŃii de credit europene. Rezultatul final al

stress test-ului este deocamdată pozitiv, chiar dacă unele bănci se confruntă cu probleme din cauza

numeroaselor împrumuturi acordate Ńărilor vulnerabile.

Procesul de reformă a sistemului bancar (juridic şi instituŃional), precum şi politica de

consolidare a sistemului au purtat amprenta dependenŃei puternice a sistemului bancar de evoluŃiile

din economie (dinamica producŃiei şi restructurarea întreprinderilor). Pe de o parte, măsurile de

reformă ale sistemului au fost coordonate cu standardele europene în materie (în ceea ce priveşte

reglementarea şi supravegherea bancară). Pe de altă parte, implementarea efectivă a regulilor

prudenŃiale a constituit, până către finalul deceniului, o slăbiciune evidentă.


- 23 -

Activitatea bancară se bazează în mare măsură pe încredere: pe de o parte încrederea băncii în

capacitatea clienŃilor de a rambursa creditele şi pe de altă parte încrederea clienŃilor că băncile vor

păstra în siguranŃă economiile lor, sau că le vor executa corect operaŃiunile. Chiar dacă încrederea

este o noŃiune abstractă, există modele (cantitative/calitative) care estimează, de exemplu, care este

probabilitatea ca un client să nu ramburseze la scadenŃă datoria, capacitatea unei bănci de a face faŃă

solicitărilor de plată ale clienŃilor sau chiar în ce măsură se poate greşi atunci când se efectuează o

operaŃiune în numele clientului.

În perioada actuală, traversată de o criză financiară internaŃională dificil de evaluat încă în

acest moment, s-a pierdut un element de bază, respectiv încrederea, încrederea în sănătatea

partenerilor financiari instituŃionali şi în capacitatea companiilor sau a clienŃilor individuali de a face

faŃă plăŃilor în contul datoriilor.

Refacerea situaŃiei financiare, concomitent cu reconstrucŃia reputaŃiei instituŃiilor şi pieŃelor

financiare vor marca punctul de revenire a acestora. Din această perspectivă menŃinerea încrederii

între parteneri rămâne un punct important în dezvoltarea activităŃii bancare. Construirea şi

consolidarea încrederii, inclusiv pe piaŃa bancară, depinde de fiecare dintre parteneri.

Privind în perspectivă, dar având în faŃă situaŃia actuală a sistemului bancar, există încă

provocări importante a căror rezolvare va determina poziŃionarea sistemul bancar românesc la

întâlnirea cu viitorul.


- 24 -

Lista lucrărilor publicate la tema tezei de doctorat:

1. „Continuitate şi discontinuitate în sistemul Bancar Românesc - Noi abordări” – coautor -

ConferinŃa Economică InternaŃională, Universitatea Lucian Blaga, Facultatea de ŞtiinŃe

Economice, 8 – 9 Mai 2003, Sibiu, publicată în Volumul II, pp. 137 – 140.

2. „ExperienŃe, provocări şi tendinŃe în sistemul bancar românesc” - ConferinŃa Economică

InternaŃională, Universitatea Lucian Blaga, Facultatea de ŞtiinŃe Economice, 6 – 7 Mai 2004,

Sibiu, România, publicată în Volumul II, pp. 306 – 309.

3. „CEC – present and future” – ConferinŃa Grupului Bancar de Cooperare Româno –

German - 13 sesiune, 2007, Sibiu – România, publicată în Protocolul XIII – CCERG.

4. „CEC – trecut versus viitor” - ConferinŃa Economică InternaŃională - a 15 ediŃie,

Universitatea Lucian Blaga, Facultatea de ŞtiinŃe Economice, 15 – 16 Mai 2008, Sibiu –

România, publicată în Volumul III, pp. 383 – 386.

5. „Rebranding CEC S.A.” - ConferinŃa Grupului Bancar de Cooperare Româno – German -

14 sesiune, 2008, Stutgardt – Germania, publicată în Protocolul XIV – CCERG.

6. „CEC Bank – PrezenŃă activă în politica economică românească” - ConferinŃa Economică

InternaŃională, Universitatea Lucian Blaga, Facultatea de ŞtiinŃe Economice, 13 – 14 Mai,

2010, Sibiu, România, publicată în Volumul ConferinŃei, SecŃiunea 4, pp. 531 – 535.

7. „Măsuri de reglementare a activităŃii CEC de la înfiinŃare până în prezent” - ConferinŃa

InternaŃională de Economie şi AdministraŃie ICEA, 4 – 5 Iunie, 2010, Bucureşti, România,

publicată în Volumul ConferinŃei, Cartea StudenŃească, pp. 403 – 409.

8. „EvoluŃia reŃelei de unităŃi – CEC Bank” - ConferinŃa Dezvoltarea economiei bazată pe

cunoaştere, Institutul InternaŃional de Management „IMI – NOVA”, 12 Iunie, 2010, Chişinău,

Republica Moldova, publicată în Volumul ConferinŃei 2010, pp. 89 – 93.

9. „CEC Bank – PrezenŃă activă în politica economică românească” - ConferinŃa

Dezvoltarea economiei bazată pe cunoaştere, Institutul InternaŃional de Management „IMI –

NOVA”, 12 Iunie, 2010, Chişinău, Republica Moldova, publicată în Volumul ConferinŃei

2010,pp. 80 – 86.

Date post:	10-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	5 times
Download:	0 times

Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu Călin NegoŃiu „CASA DE...

Documents