Universitatea „Dunărea de Jos” din Galaţi
CULEGERE DE TESTE PENTRU ADMITEREA 2018
DISCIPLINA: ISTORIA ROMÂNILOR
CULEGEREA DE TESTE ESTE RECOMANDATĂ PENTRU CANDIDAȚII CARE VOR SUSȚINE CONCURS DE ADMITERE LA DOMENIILE/SPECIALIZĂRILE FACULTĂȚII DE ISTORIE, FILOSOFIE ȘI TEOLOGIE.
2
PRECIZĂRI:
1. Domeniile Istorie, Relaţii internaţionale şi studii europene, Filosofie şi Sociologie
Criteriile de admitere:
Media finală de admitere se calculează din:
50% media la examenul de bacalaureat; 50% nota obţinută la testul grilă de cunoştinţe fundamentale la alegere la una din
disciplinele Filosofie sau Istoria românilor sau Cunoştinţe generale de economie.
Tematica pentru disciplina Istoria românilor:
Istoria veche a românilor; Istoria medievală a românilor; Istoria modernă a românilor; Istoria contemporană a românilor.
Bibliografie:
Zoe Petre (coordonator), Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, 2007; Magda Stan, Cristian Vornicu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Niculescu,
2007; Valentin Băluţoiu, Maria Grecu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura
Didactică şi pedagogică, R.A., 2007; Ioan Scurtu, Florentina Dondorici, Vasile Ionescu, Elena Emilia Lica, Octavian
Osanu, Emil Poamă, Relu Stoica, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Gimnasium, 2007;
Alexandru Barnea (coordonator), Vasile Aurel Manea, Eugen Palade, Bogdan Teodorescu, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corint, 2007;
Ioan Scurtu, Constantin Dincă, Nicolae Cristea, Marian Curculescu, Aurel Constantin Soare, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Economică Preuniversitaria, 2007;
Felicia Adăscăliţei, Liviu Lazăr, Istorie. Manual pentru clasa a XII-a, Editura Corvin, 2007.
3
1. În ce perioadă a domnit Decebal? A) 87-106 d. Hr.; B) 98-117 d. Hr.; C) 45-102 d. Hr..
2. În ce perioadă a domnit Burebista?
A) 82-12 î. Hr.; B) 44-12 î. Hr.; C) 82-44 î. Hr..
3. În ce perioadă au avut loc războaiele lui Traian cu Dacii?
A) 101-102 și 105-106 d. Hr.; B) 86-89 și 98-117 d. Hr.; C) 46-60 și 79-86 d. Hr..
4. Cea mai importantă consecinţă a păcii din anul 89 d.Hr. dintre Decebal şi Domițian a fost?
A) Dacia devenea stat clientelar Romei; B) Dacia era cucerită de romani; C) Dacia era împărţită între romani şi barbari.
5. În ce oraș a fost ridicată Columna lui Traian?
A) Singidunum; B) Potaissa; C) Roma.
6. Care este adstratul în formarea limbii române?
A) slav; B) got; C) hun.
7. În perioada de sfârşit a etnogenezei românii erau în proporţie covârşitoare de religie:
A) creștină; B) musulmană; C) iudaică.
8. Cum se numea capitala Regatului dac, condus de Decebal?
A) Drobeta; B) Sarmizegetusa; C) Tamasidava.
9. Cine dintre istoricii antici este considerat părintele istoriei?
A) Tucidide; B) Herodot; C) Diodor din Sicilia.
4
10. În războaiele civile din cadrul Imperiului roman, Burebista a sprijinit împotriva lui Caesar pe:
A) Pompei; B) Antonius; C) Brutus.
11. Cum îl chema pe marele preot, sfetnic al regelui Burebista? A) Deceneu; B) Scorilo; C) Duras.
12. În timpul războaielor cu Traian, dacii au fost sprijiniţi de:
A) parţi; B) sarmaţi; C) goţi.
13. Capitala provinciei romane Dacia a fost?
A) Buridava; B) Ulpia Traiana Sarmizegetusa; C) Apullum.
14. Creștinismul este o credinţă de tip:
A) Monoteist; B) Politeist; C) Sincretist.
15. Care este ordinea corectă a următoarelor evenimente istorice?
A) Domnia lui Burebista; Războaiele lui Traian împotriva dacilor; Constituirea Provinciei Dacia; Retragerea armatei şi administraţiei romane din Provincia Dacia;
B) Constituirea Provinciei Dacia; Domnia lui Burebista; Retragerea armatei şi administraţiei romane din Provincia Dacia; Războaiele lui Traian împotriva dacilor;
C) Domnia lui Burebista; Constituirea Provinciei Dacia; Războaiele lui Traian împotriva dacilor; Retragerea armatei şi administraţiei romane din Provincia Dacia. 16. Cine a fost cel dintâi şi cel mai mare rege din Thracia?
A) Decebal; B) Deceneu; C) Burebista.
17. Sub ce împărat a atins Imperiul Roman cea mai mare extindere teritorială?
A) Caesar; B) Octavian Augustus; C) Traian.
18. Cine dintre următorii autori antici a oferit cele mai detaliate informaţii despre geto-daci?
A) Flavius Iosephus; B) Herodot; C) Pomponius Mela.
5
19. Regele care a reuşit să realizez primul stat unificat dac a fost: A) Burebista; B) Scorilo; C) Duras.
20. Care este titlul lucrării lui Herodot, în care se relatează despre campania regelui Darius împotriva sciţilor?
A) Istorii; B) Istorie romană; C) Anale.
21. Cine este considerat a fi divinitatea supremă la geto-daci?
A) Jupiter; B) Zeus; C) Zalmoxis.
22. Burebista a căutat să-i disciplineze pe geto-daci prin:
A) prin baterea de monede; B) prin distrugerea viţei de vie şi renunţarea la consumul vinului; C) prin instituirea unor recompense.
23. De ce neam sunt geto-dacii?
A) traci; B) celţi; C) sciţi.
24. Graniţa sudică a regatului lui Burebista era constituită de:
A) Munţii Haemus; B) Dunăre; C) Marea Mediterană.
25. Cine era generalul trimis de Domiţian în anul 87 d.Hr. să-i pedepsească pe daci şi care îşi pierde viaţa în lupta de la Tapae?
A) Tettius Iulianus; B) Terentius Scaurianus; C) Cornelius Fuscus.
26. În perioada anilor 101-102 şi 105-106 d.Hr., dacii au purtat lupte cu:
A) parţii; B) romanii; C) germanii.
27. Colonia grecească de pe malul Pontului Euxin care făcea comerţ cu geto-dacii a fost:
A) Sucidava; B) Histria; C) Dinogeţia.
6
28. Burebista a folosit ca monedă a regatului dac: A) tetradrahma macedoneană; B) denarul republican roman; C) moneda dacică.
29. Cum se numeau aşezările civile fortificate geto-dacice?
A) davae; B) castre; C) villae rusticae.
30. Cine este arhitectul care a proiectat podul de la Drobeta în perioada 102-105?
A) Apolodor din Damasc; B) Cassius Dio; C) Eusebius din Caesareea.
31. În ce an a fost ucis Burebista?
A) 49 î.Hr.; B) 42 î.Hr.; C) 44 î.Hr..
32. Cornelius Fuscus s-a luptat în 87 d.Hr. la Tapae cu regele: A) Dicomes; B) Oroles; C) Decebal. 33. Care dintre următoarele oraşe nu au fost colonie greacă?
A) Drobeta; B) Tomis; C) Callatis.
34. Care au fost factorii externi care au dus la centralizarea primului stat dac?
A) ameninţarea grecilor; B) ameninţarea romanilor şi a celţilor; C) ameninţarea sciţilor.
35. Care dintre următoarele situri a fost cetate geto-dacică?
A) Histria; B) Blidaru; C) Axiopolis.
36. Geţii şi dacii vorbeau aceeaşi limbă, conform autorului antic?
A) Strabon; B) Ovidiu; C) Herodot.
7
37. Câte campanii militare au fost necesare în timpul împăratului Traian pentru cucerirea Daciei?
A) două; B) trei; C) una.
38. După cucerire, Traian a inclus în Provincia Moesia Inferior?
A) doar sudul Moldovei; B) cea mai mare parte a Munteniei, sudul Moldovei şi colţul sud-estic al
Transilvaniei; C) doar Muntenia.
39. Romanii şi-au retras armata şi administraţia din Dacia în timpul împăratului?
A) Septimiu Sever; B) Gordian al III-lea; C) Aurelian.
40. Informaţii despre retragerea armatei şi a administraţiei romane din Dacia avem de la autorul antic?
A) Eutropius; B) Trogus Pompeius; C) Eusebius din Caesareea.
41. Una dintre următoarele aşezări nu a fost oraş în Dacia romană. Care dintre ele?
A) Drobeta; B) Apullum; C) Histria.
42. Creştinilor li s-a acordat libertatea de manifestare religioasă, în 313, prin Edictul de la:
A) Ravenna; B) Milan; C) Roma.
43. În perioada secolelor III-IV d.Hr. în spaţiul Daciei au pătruns în calitate de migratori:
A) bulgarii; B) goţii; C) slavii.
44. Creştin din zona Buzăului, martirizat de goţi:
A) Sava Gothul; B) Epictet; C) Camasis.
45. Unde au fost identificate osemintele martirilor Attalos, Philippos, Camasis şi Zoticos?
A) Niculiţel; B) Halmyris; C) Troesmis.
8
46. Podul lui Apollodor din Damasc a fost construit în dreptul oraşului: A) Drobeta; B) Cernavoda; C) Dinogetia.
47. Împăratul care a schimbat forma de guvernare a Imperiului roman în Dominat a fost:
A) Domitian; B) Constantin cel Mare; C) Diocletian.
48. Cum s-a numit teritoriul dintre Dunăre şi Mare, după reforma administrativă a lui Diocletian?
A) Moesia; B) Scythia Minor; C) Moesia Inferior.
49. Romanii s-au retras din Dobrogea în anul:
A) 602; B) 276; C) 330.
50. Unde a fost descoperit donariul creştin cu monograma lui Hristos, datat în secolul al IV-lea?
A) Biertan; B) Niculiţel; C) Apullum.
51. Sub ce împărat a devenit Creştinismul religie oficială a Imperiului roman?
A) Valerian; B) Anastasie I; C) Teodosie cel Mare.
52. Din ce grup lingvistic face parte limba română?
A) german; B) grec; C) romanic.
53. În ce an s-a produs Marea Schismă dintre Biserica Răsăritului şi cea a Apusului?
A) 1054; B) 1009; C) 800.
54. Cărei populaţii migratoare îi este atribuit Tezaurul de la Pietroasele?
A) goti; B) gepizi; C) avari.
9
55. În ce an s-a prăbuşit Imperiul Roman de Apus? A) 309; B) 476; C) 747.
56. Unde a fost exilat poetul Ovidiu?
A) Tomis; B) Halmyris; C) Histria.
57. Cine este istoricul bizantin care reţine expresia torna, torna fratre, folosită de un soldat din Penisnula Balcanică în anul 587?
A) Theofilact Simocatta; B) Eutropius; C) Eusebius din Caesareea.
58. Care sunt dialectele limbii române?
A) româna nord dunăreană şi aromâna; B) româna nord dunăreană, aromâna, istroromâna, meglenoromâna; C) istroromâna şi meglenoromâna.
59. Peste 70% din vocabularul limbii române îl formează ?
A) elementele romanice; B) elementele slave; C) elementele germanice.
60. Răscoala generalului Phocas, care a permis slavilor să pătrundă la sudul Dunării, a avut loc în anul:
A) 395; B) 275; C) 602.
61. Identificaţi una dintre limbile de mai jos care nu intră în categoria celor neolatine:
A) italiana; B) româna; C) engleza.
62. Structuri politice cu funcţii defensive, constituite între secolele al IX-lea şi al XIII-lea pe ambele laturi ale Carpaţilor prin contopirea mai multor obşti, erau:
A) comitatele; B) regatele; C) voievodatele.
63. Forma de bază în organizarea socială a românilor la începutul Evului Mediu era:
A) breasla; B) obştea; C) ducatul.
10
64. Formele de organizare prestatală, specifice doar ţinuturilor de la est de Carpaţi (Moldova), au fost:
A) ocoalele; B) obştile; C) cnezatele.
65. Forma de organizare administrativ-teritorială şi militară, introdusă de regalitatea maghiară în zonele de graniţă pentru întărirea apărării (în special împotriva cumanilor şi tătarilor), a fost:
A) principatul; B) ducatul; C) marca.
66. Banatul de Severin a fost înființat în jurul anului:
A) 1230; B) 1400; C) 1111.
67. Marca Moldovei a fost înființată de regalitatea maghiară în jurul anului:
A) 1359; B) 1352; C) 1400.
68. Răscoala vlahilor din Thessalia a avut loc în anul:
A) 960; B) 1204; C) 1066.
69. Ţara Bârsei (Terra Borza) a fost consemnată prima dată ca ţară românească (per terram Blacorum) în anul:
A) 1100; B) 1222; C) 1356.
70. Autonomie politică locală românească, amintită în Diploma Cavalerilor Ioaniţi din 1247, era:
A) Țara Berladnicilor; B) Țara Brodnicilor. C) Țara Hațegului.
71. Formațiunea politică condusă de Menumorut era localizată în:
A) Banat; B) Crișana; C) Maramureș.
11
72. Formațiunea politică cu centrul la Cuvin în Banat era condusă de: A) Gelu; B) Glad; C) Menumorut.
73. Formațiunea politică din centrul Transilvaniei, condusă de Gelu, avea centrul probabil la:
A) Dăbâca; B) Morisena; C) Cenad.
74. Legenda Sfântului Gerard (secolul al XI-lea) amintea în Banat de o formațiune politică cu centrul la Morisena condusă de:
A) Seneslau; B) Kean; C) Ahtum.
75. Ungurii s-au așezat în Câmpia Pannoniei la sfârșitul secolului:
A) al XIII-lea; B) al IX-lea; C) al X-lea.
76. Primul comitat din Transilvania, Bihorul, aflat în zona vechii cetăţi româno-slave de la Biharea, este înființat de regalitatea maghiară în anul:
A) 1111; B) 1150; C) 1200.
77. Transilvania este organizată pentru o perioadă de timp ca principat de către regalitatea maghiară începând cu anul:
A) 1167; B) 1111; C) 1234.
78. Transilvania revine la organizarea sub forma voievodatului în timpul lui Leustachius Voievoda în anul:
A) 1113; B) 1125; C) 1176.
79. Regalitatea maghiară i-a colonizat pe secui în Transilvania începând cu secolul:
A) al VIII-lea; B) al XI-lea; C) al XIII-lea.
12
80. Sașii au fost colonizați în Transilvania începând cu a doua jumătate a secolului: A) al IX-lea; B) al X-lea; C) al XII-lea.
81. Cavalerii Teutoni primesc de la regalitatea maghiară, în anul 1211:
A) Țara Făgărașului; B) Țara Amlașului; C) Țara Bârsei.
82. Marea invazie mongolă care a cuprins şi spaţiul românesc a avut loc în anul:
A) 1241; B) 1420; C) 1230.
83. Cavalerii Teutoni sunt alungați din Transilvania de armata regală maghiară în anul:
A) 1234; B) 1225; C) 1111.
84. Diploma Cavalerilor Ioaniți din 1247 a fost dată de regele maghiar:
A) Andrei al II-ea; B) Andrei al III-lea; C) Bela al IV-lea.
85. Diploma Cavalerilor Ioaniți din 1247 amintește de existența în Țara Hațegului și nord-vestul Olteniei a unui voievodat condus de:
A) Seneslau; B) Litovoi; C) Farcaș.
86. Diploma Cavalerilor Ioaniți din 1247 menționează existența în Țara Făgărașului și în nord-estul Munteniei a unui voievodat condus de:
A) Seneslau; B) Farcaș; C) Ioan.
87. Litovoi este ucis ca urmare a refuzului plății tributului şi a insubordonării politice în timpul luptelor cu:
A) otomanii; B) maghiarii; C) polonezii.
88. Tradiția istorică din cronicele muntene menționează un descălecat la sud de Carpați al unui voievod din Țara Făgărașului, Negru-Vodă, pe la anul:
A) 1290; B) 1350; C) 1400.
13
89. În anul 1330, voievodul Basarab I îl învinge pe regele maghiar Carol Robert de Anjou în bătălia de la:
A) Rovine; B) Neajlov; C) Posada.
90. Izvorul documentar care narează evenimentele din timpul bătăliei de la Posada este:
A) Alexiada; B) Cronica pictată de la Viena; C) Legenda Sfântului Gerard.
91. Urmașul lui Basarab I care și-a luat titlul de domn autocrat și a întemeiat Mitropolia Ungro-Vlahiei în anul 1359 a fost:
A) Mircea cel Bătrân; B) Vladislav I; C) Nicolae Alexandru.
92. Un izvor epigrafic slav (inscripţia de la Mircea-Vodă), datată ca fiind din prima jumătate a secolului al X-lea, se referă la:
A) Jupan Dimitrie; B) Jupan Gheorghe; C) Jupan Ioan.
93. Alexiada, lucrarea Anei Comnnena, îl menționează ca lider local la Dârstor către sfârşitul secolului al XI-lea pe:
A) Tatos (Chalis); B) Satza (Saccea); C) Pudilă.
94. Alexiada, lucrarea Anei Comnnena, îl menționează ca lider local la Vicina către sfârşitul secolului al XI-lea pe:
A) Tatos (Chalis); B) Seslav; C) Satza (Saccea).
95. Ţara Cărvunei (Cavarnei) este menţionată documentar începând cu anul:
A) 1400; B) 1300; C) 1230.
96. Legenda despre Oguz han (Oguzname) îi menționează pe românii de la est de Carpați cu termenul de:
A) valahi; B) ulakes; C) blahi.
14
97. Cronicile vechi ruseşti (Povestea vremurilor de demult, Cronica lui Nestor etc.) consemnează, pentru secolul al XII-lea, în centrul Moldovei a unei Țări a:
A) Cumanilor; B) Cărvunei; C) Berladnicilor.
98. Documentele papale sau cele emise de cancelaria regelui Ungariei vorbesc despre Ţara Brodnicilor ca fiind localizată în:
A) nordul Moldovei; B) centrul Moldovei; C) sudul Moldovei.
99. Într-un act papal din 1227, care se referă la răspândirea catolicismului la est de Olt şi de Carpaţi, în teritoriul din sudul Moldovei și nord-estul Munteniei este înfiinţată:
A) Episcopia Vlahilor; B) Episcopie Slavilor; C) Episcopia Cumaniei.
100. Întemeierea Mărcii Moldovei din inițiativa regelui maghiar Ludovic I de Anjou a avut loc în jurul anului:
A) 1330; B) 1352; C) 1360.
101. Tradiția istorică îl consideră ca autor al primului descălecat al Moldovei pe:
A) Dragoș; B) Bogdan; C) Sas.
102. Răscoala lui Bogdan din Cuhea împotriva politicii lui Ludovic de Anjou a avut loc în anul:
A) 1352; B) 1359; C) 1370.
103. Domnul Moldovei care a acceptat în 1370 înființarea unei episcopii catolice la Siret a fost:
A) Lațcu; B) Roman I; C) Petru I.
104. Imediat după întemeierea Moldovei ca marcă de apărare, capitala țării era la:
A) Suceava; B) Iași; C) Baia.
15
105. Prima mitropolie ortodoxă moldavă, cu sediul la Suceava, a fost constituită în vremea domnitorului:
A) Alexandru cel Bun; B) Petru I Muşat; C) Ștefan I.
106. Roman I se intitulează mare singur stăpânitor, domn al Ţării Moldovei, de la Munte până la Mare, într-un document din anul:
A) 1387; B) 1400; C) 1393.
107. În 1401, Mitropolia Moldovei, cu scaunul la Suceava, a fost recunoscută de:
A) Regele Poloniei; B) Regele Ungariei; C) Patriarhia de la Constantinopol.
108. Alexandru cel Bun a domnit între anii:
A) 1397-1425; B) 1400-1430; C) 1400-1432.
109. Mircea cel Bătrân a luptat alături de sârbi împotriva turcilor în 1389 în bătălia de la:
A) Rovine; B) Kossovopolje; C) Nicopole.
110. Bătălia de la Nicopole a avut loc în:
A) septembrie 1396; B) septembrie 1394; C) mai 1402.
111. În martie 1402, Alexandru cel Bun recunoaștea suzeranitatea:
A) Imperiului Otoman; B) Ungariei; C) Poloniei.
112. În anii 1410 și 1422, la Grünwald, respectiv Marienburg, moldovenii au luptat alături de poloni împotriva:
A) oștilor tătare; B) oștilor turcești; C) Cavalerilor Teutoni.
113. Campania cea lungă, desfășurată de Iancu de Hunedoara pe teritoriul Serbiei și Bulgariei a avut loc între anii:
A) 1443-1444; B) 1440-1444; C) 1434-1436.
16
114. În septembrie 1442, Iancu de Hunedoara zdrobește o oaste turcească condusă de Sehabbedin, beilerbeiul Rumeliei, într-o luptă dată pe râul:
A) Argeș; B) Buzău; C) Ialomița.
115. În iulie 1456 are loc bătălia de la:
A) Varna; B) Belgrad; C) Kossovopolje.
116. Vlad Țepeș a fost fiul lui:
A) Mircea cel Bătrân; B) Dan al II-lea; C) Vlad Dracul.
117. La 16/17 iunie 1462 a avut loc:
A) ruperea relațiilor cu Poarta de către Vlad Țepeș prin refuzul plății tributului; B) atacul de noapte al trupelor lui Vlad Țepeș asupra taberei otomane de lângă
Târgoviște; C) arestarea lui Vlad Țepeș din porunca regelui maghiar Matia Corvin.
118. Vlad Țepeș a revenit pentru ultima oară pe tronul Țării Românești în anul:
A) 1456; B) 1476; C) 1470.
119. Vlad Țepeș a fost reținut din ordinul regelui maghiar timp de aproape 13 ani în castelul de la:
A) Vișegrad; B) Belgrad; C) Bran.
120. Prima domnie a lui Vlad Țepeș a fost în anul:
A) 1450; B) 1448; C) 1444.
121. În aprilie 1459, Ștefan cel Mare recunoaște suzeranitatea regelui polon Cazimir al IV-lea prin tratatul de la:
A) Baia; B) Overchelăuți; C) Colomeea.
122. Ștefan cel Mare l-a înlăturat de pe tronul Moldovei în 1457 pe:
A) Bogdan al II-lea; B) Petru al III-lea Aron; C) Petru al II-lea.
17
123. Ștefan cel Mare cucerește în 1465 cetatea Chilia, aflată până atunci în stăpânirea: A) Ungariei; B) Țării Românești; C) Imperiului Otoman.
124. Victoria repurtată de Ștefan cel Mare împotriva lui Matia Corvin a avut loc în anul: A) 1458; B) 1475; C) 1467.
125. La 10 ianuarie 1475 a avut loc bătălia de la:
A) Codrii Cosminului; B) Războieni; C) Podul Înalt.
126. Ștefan cel Mare și Matia Corvin au încheiat un tratat de alianță în anul:
A) 1475; B) 1468; C) 1504.
127. Între lunile iulie-august 1484 otomanii asediază cetăţile:
A) Vaslui și Bârlad; B) Suceava și Roman; C) Chilia și Cetatea Albă.
128. În septembrie 1485 Ștefan cel Mare a reînnoit jurământul de vasalitate față de:
A) regele polon Ioan Albert; B) regele polon Cazimir al IV-lea; C) Imperiul Otoman.
129. Bătălia de la Codrii Cosminului a avut loc în:
A) octombrie 1497; B) octombrie 1484; C) iulie 1500.
130. În 1487, Ștefan cel Mare a încheiat pace cu turcii. Valoarea tributului era de:
A) 2000 de florini venețieni; B) 3000 de florini venețieni; C) 2000 de galbeni ungurești.
131. În anul 1529, sultanul Soliman Magnificul:
A) cucerește Belgradul; B) înfrânge armatele maghiare la Mohacs; C) declanșează asediul Vienei.
18
132. Transilvania devine Principat autonom sub suzeranitate otomană în anul: A) 1521; B) 1526; C) 1541.
133. Bătălia de la Călugăreni a avut loc la data de:
A) 13/23 august 1595; B) 10/20 ianuarie 1596; C) 17/27 iunie 1597.
134. În primăvara anului 1596, Mihai Viteazul declanşează o campanie peste Dunăre, ajungând până în apropiere de:
A) Belgrad; B) Constantinopol; C) Sofia.
135. În iulie 1599, o solie trimisă de Mihai Viteazul la Praga îi solicita împăratului Rudolf al II-lea permisiunea:
A) declanșării unei campanii antiotomane; B) declanșării unei campanii în Transilvania; C) declanșării unei campanii în Moldova.
136. Intrarea lui Mihai Viteazul în Alba Iulia, după lupta de la Șelimbăr, a avut loc la data de:
A) 18 iulie 1599; B) 1 noiembrie 1599; C) 27 mai 1600.
137. În mai 1600, Mihai Viteazul întreprinde o expediție în:
A) Imperiul Otoman; B) Polonia; C) Moldova.
138. Mihai Viteazul este înfrânt în tentativa de înăbușire a răscoalei nobililor maghiari din Transilvania la 18 septembrie 1600 în bătălia de la:
A) Guruslău; B) Mirăslău; C) Alba-Iulia.
139. După intrarea sa în Alba Iulia, Mihai Viteazul a fost recunoscut de către Dieta Principatului transilvănean drept:
A) locțiitor al Împăratului; B) Domn; C) Voievod.
19
140. Mihai Viteazul a murit pe Câmpia Turzii la 9 august 1601, ucis din ordinul: A) Sultanului; B) lui Andrei Bathory; C) lui Gheorghe Basta.
141. Declinul Imperiului Otoman a fost marcat de înfrângerea turcilor din 1683, în bătălia de la:
A) Viena; B) Paris; C) Mohacs.
142. Bucovina a fost anexată de Imperiul habsburgic în anul:
A) 1718; B) 1784; C) 1775.
143. Vechile capitulaţii şi autonomia Principatelor Române au fost recunoscute pentru prima dată într-un act cu valoare juridică internaţională prin tratatul de la Kuciuk – Kainargi, semnat în anul:
A) 1718; B) 1774; C) 1812.
144. Nu s-a numărat printre idealurile politice ale mişcării conduse de Tudor Vladimirescu:
A) încercarea de a obţine dreptăţile ţării; B) îndepărtarea grecilor din funcţiile laice şi ecleziastice; C) lupta pentru obţinerea independenţei de stat.
145. Pacea de la Adrianopol a fost încheiată în anul:
A) 1812; B) 1826; C) 1829.
146. Tratatul de la Paris, după sfârşitul războiului Crimeei, a fost încheiat în anul:
A) 1826; B) 1829. C) 1856.
147. Îndepărtarea domnitorilor fanarioţi din Principatele Române s-a făcut în urma revoluţiei din anul:
A) 1784; B) 1791; C) 1821.
148. Basarabia a fost anexată de Imperiul Ţarist în anul:
A) 1718; B) 1774; C) 1812.
20
149. Regulamentul Organic a fost impus în Moldova începând cu anul: A) 1832; B) 1829; C) 1826.
150. Nu a fost domnitor al Principatelor Române în secolul al XIX-lea:
A) Grigore Dimitrie Ghica; B) Mihail Sturdza; C) Alexandru Ipsilanti.
151. În secolul al XVIII-lea, autonomia Principatelor române – Moldova şi Ţara Românească – a fost grav afectată de impunerea:
A) Regimului ţarist; B) Regimului fanariot; C) Regimului austriac.
152. Îndepărtarea fanariotismului a fost un obiectiv maximal al revoluţiei conduse:
A) Nicolae Bălcescu; B) Tudor Vladimirescu; C) Horea, Cloşca şi Crişan.
153. Printre principalii reprezentanţi ai Şcolii Ardelene nu s-a numărat: A) Petru Maior; B) Gheorghe Şincai; C) Tudor Vladimirescu.
154. Horea, Cloşca şi Crişan au condus o răscoală a românilor din Transilvania în anul:
A) 1769; B) 1774; C) 1784.
155. Tudor Vladimirescu a fost asasinat de eterişti în anul:
A) 1820; B) 1821; C) 1828.
156. Programul Cererile norodului românesc a fost redactat în anul:
A) 1812; B) 1815; C) 1821.
157. Începutul luptei de emancipare a românilor ardeleni se leagă de numele episcopului unit al Transilvaniei:
A) Nicolae Bălcescu; B) Tudor Vladimirescu; C) Inochentie Micu.
21
158. Domnitorii, numiţi pe şapte ani, erau consideraţi înalţi funcţionari ai Imperiului Otoman prin prevederile:
A) Tratatului de la Paris (1856); B) Convenţiei de la Paris (1858); C) Convenţiei de la Balta Liman (1849).
159. Retrocedarea judeţelor Cahul, Bolgrad şi Ismail către Moldova a fost prevăzută în:
A) Tratatul de la Paris (1856); B) Tratatul de la Berlin (1878); C) Constituţia din 1866.
160. Garanţii internaţionale privind autonomia, neutralitatea şi inviolabilitatea Principatelor Române au fost solicitate de reprezentanţii românilor în cadrul:
A) Convenţiei de la Balta Liman; B) Congresului de Pace de la Paris; C) Divanurilor ad-hoc.
161. Rol de constituţie pentru statul numit Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei a avut documentul:
A) Convenţia de la Balta Liman; B) Rezoluţia adunărilor ad-hoc; C) Convenţia de la Paris.
162. Reprezentanţii românilor au solicitat ca în fruntea Principatelor sa fie ales un prinţ străin prin documentul:
A) Convenţia de la Balta Liman; B) Rezoluţiile Adunărilor ad-hoc; C) Convenţia de la Paris.
163. Desfiinţarea privilegiilor şi a rangurilor boiereşti, ca şi egalitatea tuturor cetăţenilor în faţa legilor, erau prevăzute în documentul:
A) Tratatul de la Paris; B) Convenţia de la Balta Liman; C) Convenţia de la Paris.
164. Problema Unirii Principatelor Române a fost discutată mai întâi în cadrul:
A) Congresului de pace de la Paris; B) Adunărilor elective de la Iaşi şi Bucureşti; C) Conferinţei de la Paris.
165. Barbu Ştirbei şi Grigore Al. Ghica au fost domnitori ai Principatelor Române până în anul:
A) 1829; B) 1856; C) 1859.
22
166. Convenţia de la Balta Liman a fost semnată, în afara de Turcia, şi de statul: A) Austria; B) Franţa; C) Rusia.
167. Războiul Crimeii a izbucnit în anul:
A) 1853; B) 1855; C) 1856.
168. Moldova primea de la Rusia judeţele din sudul Basarabiei (Cahul, Bolgrad şi Ismail) în anul:
A) 1855; B) 1856; C) 1853.
169. Adunările ad-hoc solicitau unirea Principatelor într-un singur stat numit România în anul:
A) 1859; B) 1853; C) 1857.
170. Tratatul care prevedea scoaterea Principatelor de sub protectoratului exclusiv al Imperiului ţarist a fost semnat în 1856 la:
A) Berlin; B) Paris; C) Londra.
171. Mihail Kogălniceanu a ocupat funcţia de prim-ministru în timpul domnitorului:
A) Alexandru Ioan Cuza; B) Carol I; C) Ioniţă Sandu Sturdza.
172. Principatele erau puse sub garanţia colectivă a puterilor europene prin tratatul de pace din anul:
A) 1878; B) 1829; C) 1856.
173. Unirea Principatelor pe perioada domniei lui Al. I. Cuza a fost recunoscută, în decembrie 1861, în cadrul:
A) Conferinţei puterilor garante de la Constantinopol; B) Congresului de pace de la Berlin; C) Congresului de pace de la Paris.
23
174. Primul guvern unic al României, sub conducerea conservatorului Barbu Catargiu, a fost format în anul:
A) 1859; B) 1860; C) 1862.
175. Atribuţiile domnitorului Al. I. Cuza au fost mult sporite în urma loviturii de stat din:
A) 22 ianuarie 1862; B) 24 ianuarie 1864; C) 2 mai 1864.
176. Statutul Dezvoltător al Convenţiei de la Paris a fost însoţit de o:
A) lege a instrucţiunii publice; B) lege a secularizării averilor mănăstireşti; C) lege electorală.
177. Legea rurală a fost adoptată în anul:
A) 1861; B) 1864; C) 1865.
178. Monstruoasa Coaliţie, gruparea care urmărea înlăturarea lui Al. I. Cuza, a reuşit să-l oblige pe domnitor să abdice în anul:
A) 1864; B) 1865; C) 1866.
179. Nu a fost realizată în perioada domniei lui Cuza:
A) Votarea legii instrucţiunii publice; B) Impunerea Constituţiei din 1866; C) Deschiderea Adunării legislative unice de la Bucureşti.
180. Legea impusă de Cuza, prin care sporea numărul alegătorilor, era:
A) Legea agrară; B) Legea instrucţiunii publice; C) Legea electorală.
181. Alexandru Ioan Cuza a impus un sistem legislativ bicameral prin formarea:
A) Constituţiei; B) Corpului Ponderator; C) Comisiei centrale de la Focşani.
182. Oraşul Bucureşti a devenit capitală a României din anul: A) 1858; B) 1860; C) 1862.
24
183. După lovitura de stat din 2 mai 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a impus: A) Convenţia de la Balta Liman; B) Tratatul de pace de la Paris; C) Statul dezvoltător al Convenţiei de la Paris.
184. Legea care oferea ţăranilor clăcaşi posibilitatea de a deveni proprietari deplini pe locurile supuse posesiunii lor a fost:
A) Legea secularizării averilor mănăstireşti; B) Legea rurală; C) Codul civil.
185. Regimul autoritar al domnitorului Alexandru Ioan Cuza în România a debutat în anul:
A) 1864; B) 1862; C) 1859.
186. Carol de Hohenzollern-Sigmaringen a acceptat propunerea şi a primit acceptul familiei şi al oficialilor prusieni de a veni în România în anul:
A) 1864; B) 1866; C) 1881.
187. Printre atribuţiile monarhului, conform Constituţiei din 1866, nu era şi aceea:
A) de a conduce armata; B) de a numi primul ministru; C) de a avea deplină putere juridică.
188. Constituţia din 1866 avea anumite limite în privinţa:
A) dreptului de vot; B) libertăţii cuvântului; C) libertăţilor individuale.
189. Regele Carol I a fost căsătorit cu regina:
A) Ana; B) Elena; C) Elisabeta.
190. Carol I a fost încoronat rege al României în anul:
A) 1866; B) 1877; C) 1881.
191. Printre liderii liberali nu s-a numărat şi:
A) Ion C. Brătianu; B) Titu Maiorescu; C) C. A. Rosetti.
25
192. Convenţia militară ruso-română prin care Imperiul ţarist se obliga să respecte integritatea teritorială a României a fost încheiată în anul:
A) 1866; B) 1876; C) 1877.
193. Convenţia militară dintre Rusia şi România a fost negociată de guvernul condus de:
A) Mihail Kogălniceanu; B) Lascăr Catargiu; C) Ion C. Brătianu.
194. Judeţele din sudul Basarabiei (Cahul, Ismail, Bolgrad) au fost reanexate de Rusia în anul:
A) 1859; B) 1866; C) 1878.
195. Comandantul ţarist al frontului balcanic care a solicitat sprijinul armatelor române pentru cucerirea Plevnei a fost:
A) arhiducele Nicolae; B) ţarul Nicolae; C) generalul Zotov.
196. Tratatul de la San Stefano prevedea recunoaşterea independenţei statelor România şi:
A) Bulgaria; B) Grecia; C) Serbia.
197. La Congresul de la Berlin, delegaţia română formată din Ion C. Brătianu şi Mihail Kogălniceanu nu a solicitat şi:
A) garantarea integrităţii teritoriale; B) recunoaşterea independenţei; C) recunoaşterea regatului.
198. Petiţiunea-Proclamaţiune a fost programul revoluţionar formulat în oraşul:
A) Iaşi; B) Izlaz; C) Bucureşti.
199. Nu a fost lider al revoluţiei paşoptiste:
A) Nicolae Bălcescu; B) Ion C. Brătianu; C) Mihail Sturdza.
200. Nu a fost program al revoluţiei române de la 1848:
A) Cererile norodului românesc; B) Petiţiunea-Proclamaţiune; C) Prinţipiile nostre pentru reformarea patriei.
26
201. Nu a fost organizată o acţiune publică revoluţionară, în anul 1848, în oraşul: A) Bucureşti; B) Blaj; C) Constanţa.
202. Nu a fost lider al revoluţiei paşoptiste în Ţara Românească: A) Nicolae Bălcescu; B) Ion C. Brătianu; C) Costache Negri.
203. Idealurile unioniste româneşti nu au fost susţinute, la Congresul de pace de la Paris (1856), de statul:
A) Franţa; B) Austria; C) Rusia.
204. Tratatul de pace de la Paris (1856) nu cuprindea şi:
A) rămânerea Principatelor sub suzeranitatea Turciei; B) unirea Principatelor Moldova şi Ţara Românească; C) trecerea Principatelor sub garanţia colectivă a celor şapte puteri europene.
205. Rezoluţiile Divanurilor ad-hoc nu au cerut şi:
A) respectarea autonomiei Principatelor; B) unirea Principatelor într-un singur stat, sub numele de România; C) independenţa României.
206. Mitropolitul Bisericii Ortodoxe din Transilvania, cu un rol important pentru propăşirea naţiunii române din Imperiul austriac (austro-ungar) în secolul al XIX-lea a fost:
A) Inochentie Micu; B) Samuil Micu; C) Andrei Şaguna.
207. Memorandumul, cel mai important program naţional al românilor din Austro-Ungaria, a fost prezentat public în anul:
A) 1821; B) 1848; C) 1892.
208. Constituţia din 1866 nu prevedea şi:
A) Principiul suveranităţii naţionale; B) Deplina egalitate de vot a tuturor alegătorilor; C) Faptul că puterea legislativă era deţinută de un Parlament bicameral.
209. Nu a deţinut funcţia de prim-ministru al României în perioada domniei lui Carol I:
A) Ion C. Brătianu; B) Barbu Catargiu; C) Dimitrie A. Sturdza.
27
210. România a aderat la Tripla Alianţă în anul: A) 1859; B) 1866; C) 1883.
211. Nu a fost lider al Partidului Conservator:
A) Lascăr Catargiu; B) Constantin A. Rosetti; C) Manolache Costache Epureanu.
212. Consiliul de Coroană care a decis neutralitatea României la începutul Primului Război Mondial a fost organizat în localitatea:
A) Iaşi; B) Cotroceni; C) Sinaia.
213. În rândul statelor care au luptat în Primul Război Mondial împotriva Puterilor Centrale nu a fost şi:
A) Franţa; B) Bulgaria; C) Italia.
214. Luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz au avut loc în anul:
A) 1914; B) 1915; C) 1917.
215. Ion Inculeţ a fost proclamat lider al mişcării naţionale româneşti în oraşul:
A) Cernăuţi; B) Chişinău; C) Timişoara.
216. Nu a fost lider al mişcării de întregire naţională în perioada de sfârşit a Primului Război Mondial :
A) Simion Bărnuţiu; B) Iancu Flondor; C) Alexandru Vaida-Voevod.
217. Unirea Basarabiei cu România a fost pronunţată la Chişinău pe data de:
A) 24 ianuarie 1918; B) 27 martie 1918; C) 24 aprilie 1918.
218. Dobrogea s-a aflat sub stăpânire otomană până în anul:
A) 1829; B) 1878; C) 1859.
28
219. Unirea Bucovinei cu România a fost pronunţată la Cernăuţi pe data de: A) 27 martie 1918; B) 24 aprilie 1918; C) 28 noiembrie 1918.
220. Unirea Transilvaniei cu România a fost pronunţată la Alba Iulia pe data de:
A) 24 ianuarie 1918; B) 27 martie 1918; C) 1 decembrie 1918.
221. Votul universal a fost introdus în România pentru prima dată prin reforma:
A) administrativă; B) financiară; C) electorală.
222. În perioada 1918-1938, România a avut un regim politic: A) democratic; B) autoritar; C) totalitar.
223. Prima constituţie de după Marea Unire a fost adoptată în anul:
A) 1921; B) 1923; C) 1925.
224. Unul dintre şefii Partidului Naţional Liberal din perioada interbelică a fost:
A) Lascăr Catargiu; B) Mihail Kogălniceanu; C) Ion I.C. Brătianu.
225. Prin introducerea votului universal în 1918, s-a stabilit ca prag de la care se putea vota împlinirea vârstei de:
A) 18 ani; B) 21 ani; C) 20 ani.
226. Extremismul de stânga a fost reprezentat din punct de vedere politic în perioada interbelică prin:
A) Partidul Socialist; B) Partidul Social-Democrat din România; C) Partidul Comunist din România.
227. Între anii 1914-1927, rege al României a fost:
A) Carol I; B) Ferdinand I; C) Carol al II-lea.
29
228. Criza dinastică din decembrie 1925 a fost cauzată de: A) renunţarea la tron a prinţului moştenitor Carol; B) lipsa de succesori a regelui Ferdinand; C) instituirea Regenţei.
229. În perioada 1938-1940, regimul politic din România a fost de tipul:
A) autoritate monarhică; B) democraţie; C) monarhie absolutistă.
230. Un partid politic interbelic, reprezentativ din punct de vedere a extremismului de dreapta, a fost:
A) Partidul Naţional Liberal; B) Partidul Naţional-Ţărănesc; C) Garda de Fier.
231. Partidul Naţiunii a fost noua denumire adoptată în 1940 de:
A) Liga Apărării Naţional Creştine; B) Partidul Poporului; C) Frontul Renaşterii Naţionale.
232. O consecinţă a pierderilor teritoriale din vara anului 1940 a fost abdicarea: A) regelui Mihai; B) Regenţei; C) regelui Carol al II-lea.
233. Unul dintre cei mai mari istorici ai românilor asasinat în 1940 de legionari a fost:
A) Nicolae Iorga; B) I.G. Duca; C) Armand Călinescu.
234. În decembrie 1933, a fost asasinat de legionari primul ministru liberal:
A) I.G. Duca; B) Armand Călinescu; C) Nicolae Iorga.
235. Un teoretician al doctrinei statului ţărănesc a fost:
A) Virgil Madgearu; B) Ştefan Zeletin; C) Corneliu Zelea Codreanu.
236. Vintilă Brătianu a fost teoreticianul doctrinei interbelice a:
A) poporanismului; B) semănătorismului; C) neoliberalismului.
30
237. Deviza economică prin noi înşine a fost folosită în perioada interbelică de formaţiunea: A) Legiunea Arhanghelului Mihail; B) Partidul Naţional Ţărănesc; C) Partidul Naţional Liberal.
238. Deviza economică a porţilor deschise a fost folosită în perioada interbelică de formaţiunea:
A) Partidul Poporului; B) Partidul Naţional Liberal; C) Partidul Naţional Ţărănesc.
239. Formula prin noi înşine exprimă teoria:
A) protejării culturii autohtonilor; B) protecţionismului economic; C) privind libera concurenţă a capitalurilor.
240. Interesele marii burghezii industriale şi financiare interbelice a fost reprezentată politic de formaţiunea:
A) Partidul Naţional Ţărănesc; B) Partidul Naţional Liberal; C) Garda de Fier.
241. Un reprezentant al doctrinei ţărănismului a fost:
A) Ion Mihalache; B) Vintilă Brătianu; C) Mihail Manoilescu.
242. Iuliu Maniu a fost şeful următoarei formaţiuni politice:
A) Partidul Naţional Liberal; B) Partidul Naţional Ţărănesc; C) Liga Poporului.
243. Liga Apărării Naţional Creştine a fost întemeiată în 1923 de către:
A) A.C. Cuza; B) Mihail Manoilescu; C) Corneliu Zelea Codreanu.
244. Legionarii erau adepţii alianţei externe a României cu:
A) Germania şi Franţa; B) Germania şi Italia; C) Uniunea Sovietică.
245. Partidul Comunist din România s-a afiliat încă din momentul constituirii sale (1921) la:
A) Prima Internaţională; B) Internaţionala a II-a; C) Internaţionala a III-a.
31
246. Corneliu Zelea Codreanu a fost şeful: A) Mişcării legionare; B) Partidului Corporatist; C) Ligii Apărării Naţional Creştine.
247. Principiul luptei de clasă a fost înscris în doctrina:
A) Partidului Comunist din România; B) Partidului Naţional Liberal; C) Partidului Totul pentru Ţară.
248. În perioada 22 iunie 1941 – 23 august 1944, România s-a aflat în război împotriva:
A) Uniunii Sovietice şi a Germaniei; B) Uniunii Sovietice; C) Germaniei.
249. Armata Roşie era termenul prin care era desemnată armata următorului stat:
A) România; B) U.R.S.S; C) Germania.
250. Un membru al Partidului Comunist din România implicat direct în actul de la 23 august 1944 a fost:
A) Nicolae Ceauşescu; B) Lucreţiu Pătrăşcanu; C) Gheorghe Cristescu.
251. Guvernul instalat în România la 6 martie 1945 a avut ca preşedinte al Consiliului de Miniştri (prim ministru) pe:
A) Petru Groza; B) Gheorghe Maurer; C) Gh. Gheorghiu Dej.
252. Mareşalul Antonescu a fost înlăturat de la conducerea României la:
A) 23 august 1944; B) 22 iunie 1941; C) 6 mai 1945.
253. În încercarea de a evita comunizarea României, Regele Mihai va apela începând din august 1945 la:
A) greva regală; B) greva parlamentară; C) greva administraţiei publice.
254. Alegerile parlamentare de la 19 noiembrie 1946 au fost falsificate de către:
A) socialişti; B) comunişti; C) liberali.
32
255. Regele Mihai a fost silit să abdice la: A) 30 noiembrie 1948; B) 30 noiembrie 1947; C) 30 decembrie 1947.
256. „Scânteia” a fost ziarul oficial al formaţiunii politice:
A) Partidul Social Democrat; B) Partidul Comunist din România; C) Blocul Partidelor Democratice.
257. Între 1944 şi 1948 au fost cunoscute sub denumirea de partide istorice următoarele formaţiuni politice:
A) Partidul Naţional Ţărănesc şi Partidul Naţional Liberal; B) Partidul Social Democrat şi Partidul Comunist din România; C) Partidul Muncitoresc Român şi Partidul Comunist din România.
258. Unul dintre marii oameni politici interbelici români care şi-a pierdut viaţa în închisorile comuniste a fost:
A) Gheorghe Tătărescu; B) Iuliu Maniu; C) Nicolae Iorga.
259. În februarie 1948, partidul unic constituit după modelul celui sovietic a adoptat denumirea de:
A) Partidul Comunist Român; B) Partidul Muncitoresc Român; C) Frontul Naţional Democrat.
260. Tratatul de pace de la sfârşitul celui de-al doilea război mondial a fost încheiat în februarie 1947 în localitatea:
A) Brest-Litovsk; B) Moscova; C) Paris.
261. Diversiunea de la Tămădău, din iulie 1947, a constituit pretextul de a se interzice existenţa:
A) Partidului Social Democrat; B) Partidului Comunist Român; C) Partidului Naţional Ţărănesc.
262. Prima Constituţie din perioada comunistă a fost elaborată în anul:
A) 1948; B) 1950; C) 1952.
33
263. Pentru a reprima orice formă de opoziţie împotriva regimului comunist a fost înfiinţată în august 1948:
A) Jandarmeria; B) Direcţia Generală a Securităţii Poporului; C) Direcţia Generală a Poliţiei.
264. În lupta pentru putere din interiorul Partidului Muncitoresc Român, prima victimă a grupului Gheorghe Gheorghiu Dej a fost în 1946:
A) Vasile Pauker; B) Ştefan Foriş; C) Ana Pauker.
265. În 1952, cu sprijinul lui Stalin, au fost înlăturaţi din fruntea conducerii Partidului:
A) Lucreţiu Pătrăşcanu şi Ştefan Foriş; B) Ştefan Foriş, Vasile Luca şi Ana Pauker; C) Ana Pauker, Vasile Luca şi Teoharie Georgescu.
266. Prin Declaraţia din aprilie 1964, Partidul Muncitoresc Român a condamnat voalat pretenţiile de hegemonie ale:
A) S.U.A.; B) U.R.S.S.; C) Chinei.
267. În 1953, cel mai important eveniment din lumea comunistă a fost:
A) formarea Pactului de la Varşovia; B) aducerea la putere a lui Gorbaciov; C) moartea lui Stalin.
268. După moartea lui Gheorghe Gheorghiu Dej, noul lider al comunismului românesc a fost:
A) Gheorghe Maurer; B) Nicolae Ceauşescu; C) Vasile Luca.
269. În 1965, în România:
A) s-a declanşat revoluţia culturală; B) a fost îndepărtată Ana Pauker; C) a încetat din viaţă Gheorghe Gheorghiu Dej.
270. Ultima Constituţie comunistă a fost elaborată în anul:
A) 1974; B) 1965; C) 1952.
271. Din 1965, Partidul unic din România s-a numit: A) Partidul Comunist Român; B) Partidul Muncitoresc Român; C) Partidul Socialist.
34
272. Prin Constituţia din 1965, noua denumire a statului era: A) Republica Populară Română; B) Republica Socialistă România; C) România.
273. În timpul regimului Ceauşescu, România a fost vizitată de preşedintele Franţei:
A) Jacques Chirac; B) Charles de Gaulle; C) Georges Clemenceau.
274. În timpul regimului Ceauşescu, România a fost vizitată de preşedintele Statelor Unite ale Americii:
A) George Bush; B) Richard Nixon; C) William Clinton.
275. În 1968, Ceauşescu a condamnat cu vehemenţă:
A) intervenţia trupelor Pactului de la Varşovia în Polonia; B) intervenţia trupelor Pactului de la Varşovia în Cehoslovacia; C) intervenţia trupelor Pactului de la Varşovia în Ungaria.
276. În 1971, inspirat de modelul comunismului din China şi Coreea de Nord, Nicolae Ceauşescu a introdus în România:
A) modelul revoluţiei culturale; B) modelul neintervenţiei în treburile altor partide frăţeşti; C) modelul autonomiei interne.
277. În 1974, în cadrul Congresului al XI-lea al Partidului Comunist Român, a debutat socialismul dinastic, prin care:
A) Gheorghe Maurer era avansat în cadrul conducerii partidului; B) Elena Ceauşescu devenea al doilea om politic în stat; C) se introduceau alegerile pentru funcţii politice.
278. Funcţia de preşedinte al Republicii Socialiste România a fost introdusă din:
A) 1971; B) 1974; C) 1975.
279. O obsesie a lui Nicolae Ceauşescu a fost:
A) industrializarea forţată; B) dezvoltarea agriculturii; C) depăşirea Uniunii Sovietice în cursa contra înarmărilor.
280. Prin planul Valev (1964), României îi era destinată misiunea de a deveni în blocul comunist:
A) o furnizoare de produse agrare; B) o ţară industrializată; C) un lider al Balcanilor.
35
281. Sovromurile reprezentau: A) cooperative agricole de producţie; B) întreprinderi mixte înfiinţate după primul război mondial; C) întreprinderi mixte româno-sovietice înfiinţate după al doilea război mondial.
282. La 23 martie 1945, guvernul Petru Groza a legiferat:
A) reforma financiară; B) reforma electorală; C) reforma agrară.
283. Procesul de colectivizare a agriculturii în România de către comunişti s-a finalizat prin:
A) retrocedarea proprietăţilor confiscate prin reforma agrară din 1921; B) înfiinţarea Cooperativelor Agricole de Producţie; C) împroprietărirea ţăranilor.
284. După vârsta de 7 ani, fără excepţie, toţi copiii erau înregimentaţi politic în regimul comunist în:
A) Şoimii Patriei; B) Organizaţia Pionierilor; C) Uniunea Tineretului Comunist.
285. Direcţia Generală a Securităţii Poporului a fost organizată încă de la început după modelul organizaţiei similare din:
A) U.R.S.S.; B) China; C) după niciun model.
286. Ce înţelegeţi prin fenomenul Piteşti:
A) înfiinţarea fabricii de maşini Dacia de la Piteşti; B) procesul de reeducare aplicat tuturor deţinuţilor şi opozanţilor politici în
închisorile comuniste; C) un model de arhitectură urbană caracteristic regimului comunist.
287. O regiune preferată de regimul comunist pentru deportarea unor întregi comunităţi etnice sau pentru stabilirea domiciliului obligatoriu în cazul opozanţilor politici a fost:
A) Banatul; B) Bărăganul; C) Maramureşul.
288. În 1948, a fost desfiinţată de către regimul comunist:
A) Biserica ortodoxă; B) Biserica greco-catolică; C) Biserica romano-catolică.
289. Armata Roşie a fost retrasă din România în anul:
A) 1948; B) 1960; C) 1958.
36
290. Ion Gavrilă Ogoreanu este cunoscut ca: A) membru important al Partidului Comunist; B) membru cunoscut al Securităţii; C) luptător în rezistenţa anticomunistă.
291. România, Cehoslovacia şi Regatul Sârbo-Croato-Sloven (din 1929 Iugoslavia) vor forma în 1921 alianţa regională cunoscută sub denumirea de:
A) Mica Înţelegere; B) Puterile Centrale; C) Tripla Alianţă.
292. Primul organism internaţional înfiinţat la sfârşitul primului război mondial în numele principiului securităţii colective a fost cunoscut sub denumirea de:
A) Organizaţia Naţiunilor Unite; B) UNESCO; C) Societatea Naţiunilor.
293. Uniunea Sovietică nu a recunoscut niciodată în perioada interbelică unirea României cu:
A) Banatul; B) Transilvania; C) Basarabia.
294. Una dintre ţările care au format împreună cu România, în 1934, Înţelegerea Balcanică a fost:
A) Grecia; B) Polonia; C) Bulgaria.
295. Unul dintre cei mai mari diplomaţi români interbelici, ales de două ori ca preşedinte al Adunării Generale a Societăţii Naţiunilor, a fost:
A) Nicolae Titulescu; B) Ionel Brătianu; C) Nicolae Iorga.
296. Pactul Ribbentrop-Molotov, semnat la 23 august 1944, a fost încheiat între:
A) Germania, Italia şi Japonia; B) Germania şi Uniunea Sovietică; C) Germania şi Italia.
297. În urma notelor ultimative din 26-27 iunie 1940, România a pierdut următoarele teritorii în favoarea Uniunii Sovietice:
A) nord-vestul Trasilvaniei; B) Basarabia şi întreaga Bucovină; C) Basarabia, nordul Bucovinei şi ţinutul Herţa.
37
298. România a fost obligată să cedeze Ungariei, la 30 august 1940, nord-vestul Transilvaniei prin:
A) Tratatul de la Craiova; B) Dictatul de la Munchen; C) Dictatul de la Viena.
299. La 14 mai 1955, statele comuniste aflate în sfera de influenţă a Uniunii Sovietice, au înfiinţat o organizaţie militară cunoscută sub denumirea de:
A) N.A.T.O.; B) C.A.E.R.; C) Pactul de la Varşovia.
300. Mişcările anticomuniste din România, în decembrie 1989, au început în oraşul:
A) Cluj Napoca; B) Timişoara; C) Bucureşti.
38
Răspunsuri: 1 – A 101 – A 201 – C2 – C 102 – B 202 – C3 – A 103 – A 203 – B4 – A 104 – C 204 – B5 – C 105 – B 205 – C6 – A 106 – C 206 – C7 – A 107 – C 207 – C8 – B 108 – C 208 – B9 – B 109 – B 209 – B10 – A 110 – A 210 – C11 – A 111 – C 211 – B12 – B 112 – C 212 – C13 – B 113 – A 213 – B14 – A 114 – C 214 – C15 – A 115 – B 215 – B16 – C 116 – C 216 – A17 – C 117 – B 217 – B18 – B 118 – B 218 – B19 – A 119 – A 219 – C20 – A 120 – B 220 – C21 – C 121 – B 221 – C22 – B 122 – B 222 – A23 – A 123 – A 223 – B24 – A 124 – C 224 – C25 – C 125 – C 225 – B26 – B 126 – A 226 – C27 – B 127 – C 227 – B28 – B 128 – B 228 – A29 – A 129 – A 229 – A30 – A 130 – B 230 – C31 – C 131 – C 231 – C32 – C 132 – C 232 – C33 – A 133 – A 233 – A34 – B 134 – C 234 – A35 – B 135 – B 235 – A36 – A 136 – B 236 – C37 – A 137 – C 237 – C38 – B 138 – B 238 – C39 – C 139 – A 239 – B40 – A 140 – C 240 – B41 – C 141 – A 241 – A42 – B 142 – C 242 – B43 – B 143 – B 243 – A44 – A 144 – C 244 – B45 – A 145 – C 245 – C46 – A 146 – C 246 – A47 – C 147 – C 247 – A48 – B 148 – C 248 – B49 – A 149 – A 249 – B50 – A 150 – C 250 – B51 – C 151 – B 251 – A52 – C 152 – B 252 – A53 – A 153 – C 253 – A 54 – A 154 – C 254 – B55 – B 155 – B 255 – C
39
56 – A 156 – C 256 – B57 – A 157 – C 257 – A58 – B 158 – C 258 – B59 – A 159 – A 259 – B60 – C 160 – C 260 – C61 – C 161 – C 261 – C62 – C 162 – B 262 – A63 – B 163 – C 263 – B64 – A 164 – A 264 – B65 – C 165 – B 265 – C66 – A 166 – C 266 – B67 – B 167 – A 267 – C68 – C 168 – B 268 – B69 – B 169 – C 269 – C70 – C 170 – B 270 – B71 – B 171 – A 271 – A72 – B 172 – C 272 – B73 – A 173 – A 273 – B74 – C 174 – C 274 – B75 – B 175 – C 275 – B76 – A 176 – C 276 – A77 – B 177 – B 277 – B78 – C 178 – C 278 – B79 – B 179 – B 279 – A80 – C 180 – C 280 – A81 – C 181 – B 281 – C82 – A 182 – C 282 – C83 – B 183 – C 283 – B84 – C 184 – B 284 – B85 – B 185 – A 285 – A86 – A 186 – B 286 – B87 – B 187 – C 287 – B88 – A 188 – A 288 – B89 – C 189 – C 289 – C90 – B 190 – C 290 – C91 – C 191 – B 291 – A92 – A 192 – C 292 – C93 – A 193 – C 293 – C94 – B 194 – C 294 – A95 – C 195 – A 295 – A96 – B 196 – C 296 – B97 – C 197 – C 297 – C98 – C 198 – A 298 – C99 – C 199 – C 299 – C100 – B 200 – A 300 – B
