TAT DIN MOLDOVADE24 noiembrie, 2015. Nr.4 (171). S Este, poate, ultima șansă ca țara noastră să

devină, într-un final, un stat prosper, în care să guverneze valorile democratice europene. Acesta a fost mesajul unor reprezentanți eu-ropeni, care s-au întâlnit pe data de 2 noiem-brie 2015 cu studenții și cadrele didactice de la Universitatea de Stat din Moldova, Facul-tatea Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative.

Evenimentul, organizat de conducerea Facultății în colaborare cu Fundația Germană Konrad Adenauer (moderat de decanul facultății dl Alexandru Solcan, doctor, conferenţiar uni-versitar), face parte din cadrul Conferințelor FRIȘPA, prilejuit de data aceasta de seria de manifestări dedicate jubileului de 20 de ani de la fondarea Facultății Relații Internaționale, Științe Politice și Administrative.

(Câteva amănunte mai desfăşurate pe mar-ginea acestui memorabil eveniment, le veţi pu-tea afla în numărul din decembrie al ziarului „Universitatea”).

Prezentările și discuțiile în cadrul acestei întâlniri au avut ca temă „Provocările Integrării Europe-

ne a Republicii Moldova: de la Transformarea Demo-cratică la Statul de Drept”. Ca interlocutori deosebiți i-am avut pe dl David McALLISTER, membru al Par-lamentului European, vicepreședinte al Partidului Po-pular European, ex-prim-ministru al Landului Saxonia Inferioară, Germania; pe dl Sven Joachim IRMER, președintele Fundației Konrad Adenauer în România și Republica Moldova, şi pe dl Iurie LEANCĂ, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, ex-prim-ministru al Republicii Moldova, președintele Partidului Popular Eu-ropean din R. Moldova.

Mesajul principal al evenimentului, evidenţiat în spe-cial de onoraţii oaspeți, a fost acela că Republica Moldo-va a ajuns să-și consume ultima șansă de a deveni un stat prosper, în care să guverneze valorile democrației europe-ne. Potrivit lui David McAllister, Republica Moldova are

totuşi șanse să devină membru al UE, dar cu precizarea că ţara noastră trebuie să se apuce urgent de implemen-tarea reformelor: „Mulți oameni la Bruxelles, inclusiv eu, sunt foarte îngrijorați de ceea ce se întâmplă în R. Moldova. (...) Sarcina principală a actualei guvernări este restabilirea încrederii partenerilor europeni, pen-tru ca ea să poată deveni un stat de drept. Parlamentul

de la Chișinău trebuie să formeze urgent o nouă coaliție și un nou guvern pro-european, pentru a rezolva pro-blemele enorme cu care se confruntă țara.

Moldova are perspectivă europeană, dar, pentru ca să obțină calitatea de membru al UE, e nevoie de multă, foarte multă muncă, pentru ca la final să vă bucurați de toate beneficiile UE”, a menționat distinsul parlamen-tar european.

***

Înaltele personalităţi europene, prezente la Chișinău, s-au declarat șocați de modul în care are loc comba-

terea corupției în R. Moldova, dar și de comportamentul unor politicieni care, în opinia lor, este departe de valorile europene: „Mă aflu în Republica Moldova de săptămâ-na trecută... Sunt șocat de cultura politică de aici. Este una să aduci oamenii la închisoare și cu totul altceva e să-i distrugi. Ceea ce am văzut aici nu are nimic în

comun cu valorile europene”, a reacționat directorul re-prezentanţei „Konrad Adenauer” din România și R. Mol-dova, Sven-Joachim Irmer.

Declarația domniei sale vine în contextul în care unele portaluri de știri de la Chișinău au răspândit imagini video cu un lider politic moldovean în timpul unei partide de sex. Sven-Joachim Irmer a menționat că principalul factor

în dezvoltarea unei țări rămâne a fi totuşi tineretul. Adresarea oaspeților către tineri a fost una de prin-cipiu: „Generația voastră va trebui să decidă dacă țara să meargă alături de UE sau să se în-drepte către izolare politică. Aceasta poate că e ultima șansă pentru voi!

Este o situație de profundă îngrijorare la Bruxelles. Trebuie să munciți din greu pentru a opri persoanele care se comportă în mod criminal, distrugând această țară. Meritați politicieni mai buni decât cei pe care i-ați avut în ultimele luni”, a menționat în luarea sa de cuvânt dl David McAllister.

***

Prezent la eveniment, dl Iurie Leancă, a recunoscut că Republica Moldova se află într-o criză fără

precedent și a reiterat cunoscuta poziție a formațiunii pe care o conduce în privința problemelor arzătoare cu care se confruntă Republica Moldova.

Concluzia generală a fost una: Republica Moldo-va, în pofida marilor şi interminabilelor probleme cu care se confruntă, are totuşi şansa integrării în spaţiul culturii şi civilizaţiei europene. Totul depinde de soci-etatea noastră şi de fiecare cetăţean al acestei ţări în particular.

Grigore VASILESCU, doctor habilitat, profesor universitar,

director al Centrului de Studii Europene,USM

La 5 noiembrie curent, la Direcția generală educație, tine-ret și sport din cadrul Primăriei Municipiului Chişinău a

avut loc ședința Comisiei de experți pentru decernarea Premiu-lui municipal pentru tineret, în cadrul căreia s-a făcut bilanţul Concursului „Premiul municipal pentru tineret în domeniile știinţei, tehnicii, literaturii și artelor, ediţia 2015”.

În urma dezbaterilor au fost selectate cele mai valoroase lu-crări, ce conţin inovații științifice de o mare importanță practică și au un impact puternic asupra domeniului dat.

Constatăm cu satisfacţie faptul că, în acest an, din rândul universitarilor noştri s-au învrednicit de această înaltă şi meritu-

oasă menţiune următorii tineri cercetători şi inovatori în dome-niul ştiinţelor reale şi umanistice:

Marin BUTUC (Facultatea de Litere);Ivan RADEVICI (Facultatea de Fizică și Inginerie);Irina BACALOV (Facultatea de Biologie și Pedologie);Dumitru UNTILĂ (Facultatea de Fizică și Inginerie).

Cu acest prilej, urăm câștigătorilor multă sănătate, rezultate ştiinţifice demne de apreciere națională și internațională, opti-mism şi perseverenţă. La mai mult și la mai mare!

Tatiana BULIMAGA,şef Secție, Institutul de Cercetare și Inovare, USM

În iulie anul curent s-au rotunjit patru decenii de când am absol-

vit Facultatea de Litere, Specialitatea Jurnalistică, a Universităţii de Stat din Moldova. Cu acest prilej, fiind copleșit de nostalgia amintirilor din anii de stu-denţie, mi-am aplecat privirea asupra ultimelor numere ale ziarului „UNI-VERSITATEA”, pe care l-am parcurs, accesând site-ul www.usm.md/ziar.

Am rămas plăcut surprins de ținuta editorial-poligrafi-că profesională a publicației. Paginarea este făcută în stil contemporan, cu gust artistic fin: fiecare linie, spațiu, ru-brică sunt plasate la locul cuvenit, configurația literelor din titluri este în concordanță organică cu volumul materiale-lor. Ilustrațiile completează organic materialele pe care le însoțesc, atrăgându-i privirea cititorului prin calitatea ima-ginilor și conținutul lor profund sugestiv. Publicația se re-marcă printr-o varietate de rubrici enunțate spre abordare, prin subiecte selectate cu grijă și tratate exhaustiv.

Fără a intra în detalii, voi enumera câteva: „Prioritatea noastră națională – învățământul de calitate”; „Con-tinuitatea strategiei de încurajare a performanțelor și calității”; „Evaluarea şi calitatea studiilor superioare”;

„Activităţi extracurriculare”; „La ora de bilanţ”; „Ex-primarea corectă”; „Generaţia sec. XXI”; „Galeria per-sonalităţilor USM”; „Omul sfinţeşte locul”; „Integrare în spaţiul comunitar”; „Actualitatea la zi”; „Imaginea USM”; „Universul culturii”; „Sportul universitar”; „Universul aproape”.

Impresii plăcute mi-au lăsat materialul inserat cu oca-zia inaugurării solemne a „Aulei 221 Academician Boris Melnic”(dumnealui mi-a înmânat personal Diploma de ab-solvire la solemnitatea din Casa de Cultură a USM, con-sacrată promoției anului 1975), precum și neuitatele lecţii de viaţă şi omenie ale mentorului nostru spiritual, acade-micianul Nicolae CORLĂTEANU, semnate de colegii de facultate doctor, conferenţiar universitar Eugenia DODON și doctor habilitat, profesor universitar Gheorghe COLŢUN în pagina consacrată comemorării centenarului din ziua nașterii ilustrului nostru savant-filolog.

Nu-l poate lăsa indiferent pe cititor nici bilanțul făcut de doctor, conferenţiar universitar Alexandra GHERASIM în pagina cu prilejul unui sfert de secol a sărbătorii naționale „LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ”; pagina lunară de gândire şi spiritualitate a Asociaţiei studenţilor creştini-or-todocşi, susținută cu multă râvnă și îngrijită cu deosebită osârdie de doctor în Teologie, Protoiereu Octavian MOȘIN;

corespondenţa „Viaţa – o muncă neîntreruptă” (este vorba de un mic bilanţ la final de an academic privind activitatea Centrului de Ghidare în Carieră şi Relaţii cu Piaţa Muncii al USM), un mesager activ și neobosit promotor al imaginii USM.

Sugestive şi actuale mi s-au părut și materialele inserate la rubrica „Cultivarea limbii” susținută de doctor habili-tat, profesor universitar Irina CONDREA; articolele „În oglinda vremurilor demult apuse” despre investigațiile arheologice întreprinse în vara lui 2015 de cercetătorii La-boratorului de Cercetări Ştiinţifice „Tracologie”, împreună cu studenții de la Facultatea de Istorie și Filozofie a USM; confesiunea filozofică „Generaţia profesorului Nae IONES-CU (1890 – 1940)”, semnată de doctor habilitat, profesor universitar Vasile ŢAPOC (Departamentul Filozofie şi An-tropologie), precum şi alte materiale.

Dragi prieteni şi autori ai ziarului „Universitatea”! Vă doresc din suflet ca și pe viitor să vă bucurați de inspirație și să scrieți neobosit, filă cu filă, istoria cotidiană a USM pentru contemporani și pentru generațiile ce vor veni!

Ion VÂRȚANU,filolog, jurnalist, politolog,

absolvent al Facultăţii de Litere, promoţia 1975

(ZIARUL „UNIVERSITATEA” ESTE ACCESAT ŞI PRIN MIJLOCIREA REŢELEI GLOBALE INTERNET)

GENERAŢIA CELOR CUTEZĂTORI

Dl David McAllister, membru al Parlamentului European,

vicepreşedinte al Partidului Popular European: „…Sarcina principală a actualei guvernări este restabilirea încrederii partenerilor europeni,

pentru ca ea să poată deveni un stat de drept”.

Irina BACALOV

Marin BUTUC

Ivan RADEVICI

Dumitru UNTILĂ

UNIVER ITATEAREPUBLICA MOLDOVA MAI ARE ȘANSE EUROPENE…

DE ZIUA TINERETULUI ŞI A STUDENŢILOR Imaginea USM

CRONICAR AL TIMPULUI

Quo Vadis?

UNIVERSITATEA2 24 noiembrie 2015, nr.4 (171) Actualitatea la zi

După cum spunea domnul prorector Nicolae Sadovei, în căminul nr. 10 studenţii vor locui ca într-un circuit închis, în sensul bun al cuvântului. Adică, la dispoziţia

lor vor fi puse adevărate apartamente (38 la număr) cu blocuri sanitare autonome, cu bucătărie, cu balcon şi cu antreu separat.

ACEASTĂ FORMĂ DE LUMINĂ – OBIECTELE DIN JURUL NOSTRU

Această pagină, dragi cititori, este una fundamental diferită de cele pe care le par-curgeţi de-a lungul celor aproape 15 ani, de când ziarul nostru universitar apare

într-o concepţie editorial-poligrafică, şi nu numai, diferită de cea anterioară. Şi acest lucru se datorează dumneavoastră, autorilor noştri – studenţii din toate promoţiile ce se succedă, onoraţilor profesori – cadre didactice, exclusiv de la toate cele 13 facultăţi, dar şi unor persoane din afara USM, care, la timpul lor, au absolvit Alma Mater, dar ţin le-gătura cu noi, prin diverse căi şi mijloace de comunicare, inclusiv prin Reţeaua Globală –Internet.

Aşadar, în cele ce urmează, vom vorbi nu despre oameni concreţi, ci despre obiecte. Ca să vedeţi că şi ele, obiectele, ne pot impresiona. Şi ele, obiectele, ne pot transmite mesajele lor, prin formă şi conţinut. Cât de plastic şi-a formulat gândul, în această ordine de idei, poetul necuvintelor Nichita Stănescu, acesta fiind convins că (îl cităm): „Orice obiect este o formă de lumină, oprită într-o structură”.

Probabil că mulţi dintre dumneavoastră, oprindu-şi privirea asupra acestor obiecte (doar o mică părticică din ele) pe care, cu greu, am reuşit să le încadrăm, doar pe câteva, în această pagină, şi-au dat seama că este vorba de un fenomen uimitor, ai cărui martori oculari suntem cu toţii. Şi, în această ordine de idei, apare întrebarea firească: oare s-ar găsi cineva care n-ar fi, cel puţin, plăcut surprins, păşind prin culoarele pline de lumină din Blocul Principal, din Blocul IV şi din Blocul III de Studii, care parcă respiră din toţi „plă-mânii” aerul proaspăt al reînnoirilor de care este dominată Universitatea de Stat în ultimii ani, când la conducerea ei au venit entuziaşti din altă generaţie, cu concepţii şi viziuni noi,

revoluţionare (în cel mai nobil sens al acestei noţiuni); când în fiecare dimineaţă noi ne aruncăm privirea şi în direcţia Blocului II care, pe zi ce trece, se transformă (şi în exterior şi în interior) într-o splendidă bijuterie arhitectonică, încât nimănui nu i-ar veni a crede că acest obiect, de însemnătate naţională, are o vechime de peste 140 de ani!

Dar cât de tare îţi tresaltă inima când păşeşti pe aleile asfaltate şi pavate, care te duc în toate direcţiile Campusului Central universitar, când zăboveşti pentru câteva minute (sau poate chiar mai mult) pe băncile care fac corp comun cu scuarurile şi gazoanele adiacente cu verdele lor veşmânt. (Apropo, ar trebui să se ştie că această uimitoare culoare – verdele – este, într-un anumit sens, cartea de vizită a USM!

Multe ar fi de scris la acest subiect neobişnuit după semnificaţia lui ce o exprimă. Or, vorba marelui Grigore Vieru: „Nu sunt atâţia ochi pe pământ câtă frumuseţe în jur”, de parcă dragul nostru poet ar fi admirat de acolo, din ceruri, şi aceste frumuseţi ce ne înconjoară şi despre care ne-a vorbit cu inspiraţie, în deplină cunoştinţă de cauză domnul inginer Ghenadie Cotorobai, şeful de şantier, cel care dirijează cu multă responsabilitate şi profesionalism toate lucrările de restaurare completă a Blocului II de studii, şi domnul prorector Nicolae Sadovei, care ne-a pus la curent cu toate amănuntele şi problemele ce ţin de aceste: „Schimbări majore, care se produc atât pe exterior, cât şi pe interior vizavi de infrastructura universitară”.

Nu vom intra în amănunte, fiindcă am avea nevoie de un imens spaţiu de ziar, ci vom lăsa să „vorbească” imaginile alăturate:

Mihai MORĂRAŞ

Campusul Central,USM

Excelenţa Sa James D. Pettit, Ambasadorul SUA în R. Moldova,

aflându-se în vizită la USM, este însoţit de domnul rector Gheorghe Ciocanu

prin culoarele restaurate ale blocurilor de studii.

Inginerul - constructor Ghenadie Cotorobai, şef de şantier (SRL Lagmar Impex), în a cărui gestiune şi responsabilitate se află

reconstrucţia capitală a Blocului II de studii, ne-a informat că obiectul se află pe ultima

sută de metri în finisarea lui.

O înfăţişare cu totul deosebită îi conferă astăzi Blocului II de studii, cu faţada lui renovată,

frontoanele, carnizele, soclurile, precum şi scările de beton, acestea fiind îmbrăcate cu granit, iar balustradele din ambele părţi fiind executate

din fier forjat.

Acest lift - unicat (al doilea în republică)

a fost instalat în partea laterală a

blocului şi va fi utilizat în exclusivitate de

studenţii cu dizabilităţi locomotorii, care se

deplasează în cărucior.

Campusul de la „Gheorghe Caşu”

Căminul nr.16 dispune de câte o bucătărie modernă la

fiecare etaj.

În curând în această cameră –apartament pentru două

persoane vor locui studenţii noştri.

Un astfel de bloc sanitar este instalat în fiecare odaie din

căminul nr.10.

Domnişoara Doina Baieş, studentă în anul I la Facultatea de Drept îşi regăseşte repaus după orele de curs în camera spaţioasă şi luminoasă, plăcut amenajată

pentru două persoane.

La dispoziţia locatarilor se află o spălătorie comodă la

etajul I.

(Căminul nr.16)(Căminul nr.10)

Ochiul nostru observator

UNIVERSITATEA 324 noiembrie 2015, nr.4 (171)Actualitatea la zi

Ziua Mondială a Ştiinţei pentru Pace şi Dezvolta-re, proclamată în 2001 de către cea de-a 31-a Confe-rinţă generală a UNESCO, este marcată anual pe 10 noiembrie. În acest context, pe data de 10-11 noiem-brie 2015, în incinta Universităţii de Stat din Moldo-va, s-a desfăşurat Conferinţa ştiinţifică naţională cu participare internaţională „Integrare prin Cercetare și Inovare”, care a avut drept scop primordial con-struirea unei punţi de legătură între ştiinţă şi soci-etate, dar şi asigurarea unei informări mai ample a publicului larg asupra importanţei ştiinţei. Valorosul For Ştiinţific Internaţional a durat două zile, având drept scop consolidarea relațiilor științifice la nivel intra/interuniversitar și a conținut un program di-vizat pe ateliere şi secţiuni pe următoarele domenii: Ştiinţe ale Naturii şi Exacte; Ştiinţe Umanistice; Şti-inţe Sociale; Ştiinţe Juridice şi Economice.

Printre obiectivele realizate se numără: promovarea rezultatelor cercetărilor ştiinţifice; promovarea noilor

tendinţe în dezvoltarea sistemului de cercetare şi inovare; în-tărirea capacităţilor ştiinţifice pentru participarea consolidată la activităţile de cercetare ştiinţifică şi de utilizare a rezul-tatelor acesteia; creşterea nivelului de colaborare internă şi externă în programele de cercetare; monitorizarea intereselor ştiinţifice ale colaboratorilor; schimbul de informaţie ştiinţi-fică; schimbul de idei; implicarea doctoranzilor în realizarea tematicii de cercetare; trasarea unor noi obiective care ur-mează a fi realizate în cadrul cercetărilor.

La lucrările Conferinţei au luat parte circa 400 de persoa-ne, cadre didactice, doctoranzi de la USM, precum şi repre-zentanţi de la alte instituţii, cum ar fi: Universitatea Agrară de Stat din Moldova; Universitatea Pedagogică de Stat ,,Ion Creangă”; Universitatea de Studii Europene din Moldova; Curtea Supremă de Justiţie; Institutul de Cercetări Juridi-ce şi Politice al AŞM; Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei; Institutul Naţional de Cercetări Economice al AŞM; Academia de Studii Economice din Moldova; Univer-sitatea ,,Alecu Russo” din Bălţi; Universitatea ,,Apollonia” din Iaşi; Biblioteca Colegiului de Construcţii; Biblioteca Ju-deţeană ,,V.A. Urechia” din Galaţi; Biblioteca Municipală ,,B.P. Haşdeu”; Universitatea de Stat din Comrat; Univer-sitatea Liberă Internaţională din Moldova; Universitatea de Stat din Tiraspol; Universitatea Alexandru Ioan Cuza din Iaşi; Institutul de Zoologie al AŞM; Institutul de Gene-tică, Zoologie şi Protecţia Plantelor al AŞM; Institutul de Ecologie şi Geografie al AŞM; Institutul Ştiinţelor Practice de Horticultură şi Tehnologie Alimentară; Institutul de Pe-dologie, Agrochimie şi Protecţia Solului ,,Nicolae Dimo”; Universitatea ,,Gheorghe Asachi” din Iaşi; Institutul de Mi-crobiologie şi Biotehnologie al AŞM; Institutul de Fiziologie şi Seanocreatologie al AŞM; Universitatea Tehnică a Mol-dove;, Institutul de Inginerie Electronică şi Nanotehnologii ,,D. Ghiţu” al AŞM; Institutul de Istorie al AŞM, Institutul Patrimoniului Cultural al AŞM; Universitatea Financiară şi Drept Vamal din Dnepropetrovsc, Ucraina; Şcoala Profesi-onală din Leova; Liceul Teoretic Săseni, Călăraşi; Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei; Universitatea ,,Spiru Haret” din Bucureşti; Ровенский государственный гуманитарный университет, Украина; Department of Sociology, Univer-sity of Washington, USA; Biroul Naţional de Statistică; Cen-trul Naţional Anticorupţie; Université de Poitiers, UNED Madrid; Universidade de Lisboa.

Marea majoritate a comunicărilor au trezit discuţii, co-mentarii şi sugestii, perfect argumentate, fapt ce demonstrea-ză interesul cercetătorilor din diferite ţări faţă de astfel de ac-tivităţi. Implicarea participanţilor la dezbaterile pe marginea comunicărilor expuse, denotă actualitatea temelor abordate

PARAMETRII ÎNVĂŢĂMÂNTULUI UNIVERSITAR MODERN

BILANŢUL UNUI VALOROS FOR ŞTIINŢIFIC

ȘTIINŢA ESTE CUNOAȘTEREA, ȘTIINŢA ESTE CALEA ÎN SUS!

Ştiinţa puţină îi face pe oameni orgolioşi, în timp ce ştiinţa multă îi face modeşti, aşa după cum spicele goale îşi înalţă spre cer capetele lor trufaşe, în timp ce spicele pline se apleacă spre pământ sub greutatea lor. Leonardo da VINCI

Atelierul Litere: Secţiunea „Limba Română”

şi interesul profund faţă de domeniul cercetare şi inovare.Ţinem să menţionăm faptul că toţi participanţii Con-

ferinţei au primit culegerea de rezumate a comunicărilor, Programul Conferinţei şi Diplome de Excelenţă (de parti-cipare).

Marianna SAVVA, inginer coordonator,

Institutul de Cercetare şi Inovare, USM

Atelierul „Chimie şi Tehnologie Chimică”

Atelierul „Biologie şi Pedologie”

Atelierul Litere: Secţiunea „Filologia rusă”

Atelierul „Ştiinţe Economice”

Atelierul „Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării” (şedinţa plenară)

Atelierul „Drept Internaţional şi European”

Atelierul „Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei”

UNIVERSITATEA4 24 noiembrie 2015, nr.4 (171) Caleidoscop

În perioada 18-23 octombrie, a fost lansată, la nivel internațional în R.

Moldova, Săptămâna Culturii Italiene, eveniment centrat pe difuzarea limbii italiene în străinătate. În colaborare cu Ambasada Republicii Italiene, cu elevii

și colegii de la liceele unde se studiază lim-ba lui Dante, s-au desfășurat mai multe activități şi la Universita-tea de Stat din Moldova, la care au partici-pat și s-au im-plicat studenții și profesorii italieniști.

Anul acesta tematica Săptămânii Italiene se desfășoară la noi sub ge-nericul: ”L’italiano della musica, la musica dell’italiano”. Concomitent, la cinematograful Odeon a avut loc in-augurarea Festivalului Filmului italian în cadrul căruia au fost prezentate trei filme ale celebrului Federico Fellini: ”Giulietta degli spiriti”; ”I Vitelloni”; ”Lo sceico bianco”.

A urmat o conferință științifică la Biblioteca Târgoviște cu participarea studenților Facultăţii de Limbi şi Li-teraturi Străine, precum și a elevilor și cadrelor didactice de la Liceul Teoretic ”Dante Alighieri”. Evenimentul a fost onorat de prezența Excelenței Sale,

Ambasadorul Republicii Italiene în Moldova, Enrico Nunziata și doamna Nicoletta Borsari, responsabil de pro-bleme culturale.

Lucrările acestui for, cu o profun-dă orientare şi conotaţie cognitivă

și estetico-educati-vă, au continuat și în zilele următoare, participanții ascul-tând cu interes comu-nicările ”Storia della musica italiana” și ”La funzione della musica nella didatti-ca dell’italiano”.

Săptămâna Lim-bii Italiene s-a înche-iat cu înscenarea unui fragment din opera

lui Eduardo de Filippo, ”Fi-lumena Marturano”, în ro-lul de actori fiind antrenați

studenții noștri. Mulțumim reprezentaților Ambasa-

dei Republicii Italiene în R.Moldova pentru susținerea permanentă pe care ne-o acordă, precum și studenților gru-pelor 241 și 341 de la Limbi Străine, fără de care nu ar fi fost posibile aceste activități deosebit de interesante și uti-le. În mod special le aducem mulțumiri colegilor și studenților de la Secția Fi-lologie Spaniolă, care ne-au susținut și ne-au onorat cu prezența.

Gabriela JITARU,lector universitar,

Secția Limbă și Literatură Italiană, Departamentul de Lingvistică Ro-

manică și Comunicare Interculturală

Este bine cunoscut faptul că anual, pe data de 12 octombrie, este marcată Ziua

Națională a Spaniei. Cu acest prilej la Chișinău a devenit deja tradițională desfășurarea mai mul-tor manifestări cu caracter cultural - cognitiv, a căror finalitate rezidă în difuzarea valorilor his-panice pe întreg teritoriul Republicii Moldova. Astfel, în perioada 13-17 octombrie, Compania

Gaz Natural Fenosa în R. Moldova, în colabora-re cu Ambasada Regatului Spaniei la București, Consulatul Onorific al Regatului Spaniei la Chișinău și Institutul Cervantes din București au organizat Zilele Filmului Spaniol la Chișinău, eveniment la care au participat nu doar profe-sorii și studenții – hispanişti de la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine a Universității de Stat din Moldova, dar și cei interesați de limba și cultura patriei marelui scriitor spaniol Miguel de Cervantes Saavedra.

Programul ediției din acest an a inclus cinci filme de lung metraj, realizate de cineaștii spa-nioli și proiectate în cadrul Centrului Cultural Odeon. Este vorba despre peliculele „La len-gua de las mariposas”; „80 egunean” („En 80 días”); „Primos”; „Vivir es fácil” și „Stock-holm”. În opinia celor prezenți la eveniment, toate acestea au reușit să ofere o viziune mai amplă asupra cinematografiei spaniole de ul-timă oră, a diversității culturale a Spaniei, aşa cum filmul „80 egunean”, bunăoară, reprezin-tă o panoramă desfăşurată asupra unor eveni-mente istorice care au marcat destinul întregii țări. În același context se încadrează și concertul extraordinar de pian și vioară susținut de violo-nista Maria Florea și pianistul spaniol Juan Barahona, care a avut loc la Sala cu Orgă din Chișinău, pe data de 16 octombrie.

Săptămâna Culturii Spaniole s-a distins, de asemenea, printr-o implicare activă a maste-ranzilor din anul doi, Specialitatea Lingvisti-ca Spaniolă, care, fiind inspirați de vizionarea filmului „Ia şi descoperă capitala europeană a culturii”, realizat de o echipă a postului pu-blic Compañía de Radio/Televisión de Galicia și prezentat de jurnalista María Isabel Montes

Rama, au decis să efectueze o călătorie la Iași, împreună cu un grup de profesori de limbă spaniolă din cadrul Departamentu-lui Lingvistică Romanică și Comunica-re Interculturală, pentru a identifica mai multe similitudini dintre orașele Santiago de Compostela (Spania) și Iași (Româ-nia), reușind în acest fel să confere o nouă semnificație cunoștințelor acumulate în cadrul cursurilor de limbă, literatură și civilizație a Spaniei. Deși distanța care separă aceste două orașe este de 2853 de kilometri, au fost evidente numeroasele puncte comune semnalate pe lista obiec-

tivelor culturale și turistice ale acestora, deoarece ambele sunt recunoscute în cali-tate de orașe de pelerinaj cu o arhitectură ecleziastică de mare valoare, precum și în

calitate de importante centre universitare.În felul acesta, Zilele Spaniei la Chișinău

au constituit un bun prilej de a descoperi o nouă dimensiune a culturii acestei țări nu doar pentru cei care își fac studiile la Facul-tatea de Limbi și Literaturi Străine a USM, ci și pentru o rezonanță amplă care, suntem convinși, va contribui și în continuare la consolidarea și prosperarea relațiilor dintre țările noastre.

Laura MURZAC,lector universitar,

Secţia Limbă şi Literatură Spaniolă,Departamentul Lingvistică Romanică și

Comunicare Interculturală

Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a organi-zat recent diverse activităţi dedicate Zilei Profesiona-

le a Asistentului Social, inclusiv discuții. Pe parcursul zilei, la facultate s-au desfăşurat discuţii interesante privind prezentul şi perspectivele asistenţei sociale. Au participat factori de de-cizie şi specialişti din domeniu: dna Giulieta Popescu, şef al Direcţiei Politici de Asistenţă Socială din cadrul Ministe-rului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, reprezentanţi ai organizaţiilor prestatoare de servicii sociale, cadre didactice, studenţi şi absolvenţi ai facultăţii. Aceastâ întrunire a pro-fesioniştilor anume la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din cadrul Universităţii de Stat din Moldova nu este întâmplătoare, întrucât această unitate didactică și adminis-trativă, după cum a menţionat dna G.Popescu, în discursul său în faţa studenţilor şi profesorilor, este una dintre cele mai importante instituţii de învăţământ superior din Republica Moldova, care are drept misiune formarea specialiştilor din domeniul asistenţei sociale, astfel contribuind la consolidarea statutului acestei profesii, menite să răspundă prin strategii inovatoare la complexitatea problemelor sociale specifice unei societăţi în continuă schimbare.

Sărbătoarea a fost un prilej oportun pentru a sublinia fap-tul că „asistenţii sociali sunt profesioniştii ce contribuie la dezvoltarea societăţii, la binele comun, oferind un sprijin real persoanelor aflate în situaţii limită de viaţă”. Dna G.Popescu a dat o înaltă apreciere nivelului de pregătire a studenţilor în cadrul facultăţii, care după absolvire activează în diver-se organizaţii guvernamentale şi neguvernametale, inclusiv şi la Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei (MM-PSF), menţionând că „programul de pregătire profesională la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială oferă posibi-litatea formării competenţelor necesare viitorilor specialişti, îndeplinind astfel o exigenţă definitorie a profesionalizării în domeniul social”.

În ultimii ani s-au obținut importante realizări privind dezvoltarea cadrului juridic, a celui instituţional, a sistemului de servicii de asistenţă socială, formarea resurselor umane. Până în prezent, cu părere de rău, nu toţi asistenţii sociali care activează în Republica Moldova au o pregătire univer-sitară, ceea ce generează abordări lipsite de profesionalism.

Ministerul de resort preconizează elaborarea unor cadre nor-mative care să stipuleze obligativitatea angajării în sistemul comunitar doar a specialiştilor cu studii în domeniul asisten-ţei sociale, iar la nivel de management – a absolvenţilor cu studii de master în domeniul asistenţei. Toate transformările preconizate, după cum a menţionat înaltul oaspete, sunt în-globate în strategia integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.

Pe parcurs, participanţii la discuţii au remarcat multiple-le realizări ale facultăţii în dezvoltarea domeniului, inclusiv

consolidarea statutului profesional al asistenţei sociale, acre-ditarea specialităţii, implementarea proiectelor UNICEF, HESP, AUF, INTAS, TEMPUS, extinderea relaţiilor de co-laborare cu instituţiile de profil din România, Marea Brita-nie, Suedia, Germania, Franţa, Italia, Olanda, SUA, Cehia, Polonia, Ungaria şi din alte ţări, deschiderea primului doc-torat la Specialitatea „Teoria şi practica asistenţei sociale” în anul 2013 etc. Un interes deosebit a trezit discursul dnei Maria Bulgaru, doctor habilitat, profesor universitar, care a pus accentul pe necesitatea dezvoltării instruirii continue în domeniul asistenţei sociale, ca aceste forme de învăţământ să fie implementate doar în instituţiile de învăţământ acreditate, abilitate cu dreptul de a pregăti cadre în domeniul asistenţei sociale.

Ziua Profesională a Asistentului Social a coincis cu „Botezul studenţilor anului 1” – un moment festiv şi emo-ţionat pentru toţi participanţii. Studenţii anului de absolvire au înmănat colegilor anului 1 un testament prin care le-au încredinţat specialitatea, iar absolvenţii facultăţii M. Eşanu (director executiv la FISM); A. Ionescu (coordonator servicii sociale la „Concordia”); C. Guţu (consultant la MMPSF) au vorbit despre experienţele lor în integrarea profesională, au mulţumit facultăţii pentru oportunitatea de a face o carieră de succes şi au încurajat studenţii să exceleze în domeniu, menţionând că „asistenţii sociali prin munca depusă vor contribui la asigurarea bunăstării persoanelor, familiilor, comunităţilor”.

Participanţii la solemnitatea noastră au constatat că Fa-cultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială rămâne a fi un model de învăţare şi predare profesională de cea mai înaltă calitate.

Stela MILICENCO, doctor, conferenţiar universitar,

decanul Facultății de Sociologie și Asistență Socială

COTIDIANUL FACULTĂŢILORÎN OBIECTIV – FACULTATEA DE LIMBI ŞI LITERATURI STRĂINE

Săptămâna culturii Italiene a fost onorată de prezenţa Excelenţei Sale Enrico Nunziata,

Ambasadorul Republicii Italiene în ţara noastră.

Echipa de entuziaste, care au organizat la cel mai înalt nivel evenimentul, pe care l-a reflectat lectorul universitar

Gabriela Jitaru.

Masteranzii de la Spaniolă Sergiu Lapaci, Diana Popciuc, Mihaela Jalbă şi Olga Tumuruc –

într-o călătorie la Iaşi cu scopul identificării de similitudini dintre oraşele Santiago de Compostela

şi vechea capitală a Moldovei istorice.

PRILEJ DE CONSOLIDARE A EFORTURILOR

Aşa arată astăzi Santiago de Compostela, unul dintre cele mai frumoase oraşe ale

Spaniei.

(PROMOVAREA ÎNVĂŢĂMÂNTULUI DE CALITATE ÎN DOMENIUL ASISTENŢEI SOCIALE: UN DEZIDERAT AL TIMPULUI)

ALINIERE LA CULTURA UNIVERSALĂ(SĂPTĂMÂNA LIMBII ITALIENE LA USM)

ŢARA MARELUI CERVANTES(SĂPTĂMÂNA CULTURII SPANIOLE)

UNIVERSITATEA 524 noiembrie 2015, nr.4 (171)Actualitatea la zi

Conferinţa ştiinţifică internaţio-nală, cu genericul de mai sus, a fost organizată de Catedra, Contabilitate şi Informatică Economică în ultimele două zile ale lunii Brumar, 2015.

În cadrul sesiunii plenare, și-au prezen-tat rezultatele cercetărilor ştiinţifice

savanții: Dumitru PARMACLI; Alexandru COROVIN; subsemnata; Marian JALEN-CU și Mihai PATRAŞ.

La Secţiunea I: „Politici inovaţionale de organizare a contabilităţii, auditului şi modelării proceselor econo-mice” (moderator; subsemna-ta) au fost puse în dezbateri comunicările ce țin de abor-darea auditului, contabilităţii, diagnosticului financiar şi ro-lul sistemelor informaţionale în economie de către cadrele ştiinţifico-didactice şi doc-toranzii din cadrul Catedrei „Contabilitate şi Informatică economică”.

Rezultatele cercetărilor ştiinţifice prezentate au cu-prins tematica: „Politici de organizare a auditului intern şi rolul acestuia în sistemul de management al riscului” (prezentare: subsemnata); “Abor-dări metodologice ale lucrului individual al studenţilor” (prezentări: Valeriu PLATON, Nicolae PRODAN, Ala GARŞTEA); „Im-portanţa informaţiei privind costurile de producţie relevante la adoptarea deciziilor de înlocuire a utilajului” (prezentare: Gali-na LUŞMANSCHI); „Optimizarea costu-rilor cu personalul prin efectul instruirii” (prezentare: Valentina PANUS); “Aspectele analizei factoriale a rentabilităţii în intre-prinderile agricole” (prezentări Natalia TCACI, Alexandru TCACI, Virginia COJO-CARU); „Сбор и подготовка данных для их интеллектуального анализа” (prezen-tare: Natalia APETRII); „Evaluarea gajului şi evidenţa acestuia în cadrul băncii comer-ciale” (prezentare: Victoria LISNIC); „Ro-lul participanţilor profesionişti ai pieței de asigurări în sporirea culturii asigurărilor” (prezentare: Tatiana MACOVEI); „Rolul sistemelor informaţionale contabile în orga-nizarea contabilităţii” (prezentare: Ala TA-

TARCIUC).Drept urmare a dezbaterilor probleme-

lor discutate în cadrul acestui important For Științific a fost propus un șir de perfecţionări în domeniul contabilităţii, auditului şi siste-melor informaţionale: implementarea prac-ticilor moderne în auditul intern; aplicarea politicilor contabile practicate în ţările eu-ropene, conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară de către entităţile din Republica Moldova; utilizarea sisteme-lor informaţionale pentru integrarea eficien-tă a contabilităţii în procesele economice de business.

La Secţiunea II au fost analizate următoarele subiec-te: „Inovaţii, performanţă şi competitivitate în sectorul financiar” (moderator: Olga Ştefaniuc) cu tematica: „Spe-cificul operaţiunilor băncilor comerciale pe piaţa valori-lor mobiliare în Republica Moldova ” (prezentări: Olga ŞTEFANIUC, Angela FILIP); „Rolul controlului financiar public intern în eficientizarea managementului finanţelor publice” (prezentări: Maria COJOCARU, Iulia CAPRIAN); „Fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală – sursă prin-cipală de finanţare a sistemului de ocrotire a sănătăţii în Republica Moldova” (prezentări: Ludmila COBZARI, Oxana MIRON, Tatia-na MOROI).

Pe marginea tuturor comunicărilor ştiin-ţifice, s-au iniţiat dezbateri şi schimburi de opinii, toate acestea fiind prezentate cu su-

port multimedia.Conferinţa a demonstrat prezența unui

înalt potenţial productiv al ştiinţei economi-ce universitare. În intervențiile prezentate, autorii au făcut analize bine argumentate cu referire la temele puse în dezbateri, au elabo-rat recomandări privind creşterea eficienţei activităţii întreprinderii, ramurii, statului în ansamblu, astfel încât în condiţiile imple-mentării recomandărilor înaintate unităţile economice din Republica Moldova să-şi îm-bunătăţească activitatea la compartimentele gestiunii economico-financiare, contabilităţii şi practicii auditului, a managementului en-

tităţilor etc. Secţiunea III a Conferinţei, cu ge-

nericul „Strategii manageriale inova-ţionale şi rolul acestora în asigurarea dezvoltării durabile”, a fost moderată de Marian Jalencu, şef Catedră „Adminis-trarea Afacerilor”.

La acest compartiment au fost dez-bătute: „Aspectele managementului demographic în Germania” (prezenta-re: Maia POSTICA); „Particularităţile pieţei muncii din Republica Moldova” (prezentări: Valentina POSTOLACHI, Alexandru SCUTARU); „Atractivita-tea investiţională a pieţei imobiliare în

Republica Moldova” (prezentare: Angela ŞESTACOVSCAIA); „Sistemul expert – modalitate de selectare a strategiei manage-rial potrivite” (prezentare: Tatiana ZUBCU); „The study on development of e-learning în Moldova” (prezentare: Valentina TÎRŞU); „Eficientizarea gestionării exodului poten-ţialului intelectual al Republicii Moldova” (prezentare: Lucia CAVCALIUC).

Merită a fi menționate eforturile și parti-

ciparea activă în cadrul dezbaterilor a con-ferenţiarilor universitari – Valentina Posto-lachi şi Alexandru Scutaru. Concluziile ce au rezultat în final s-au axat pe necesitatea dezvoltării mediului universitar inovativ, prin intermediul dezvoltării cercetării ştiin-ţifice şi promovării inovaţiilor şi transferului tehnologic.

Secţiunea IV: „Strategia marketing-ului şi turismului în dezvoltarea economiei Republicii Moldova” (moderator Alexan-dru ONOFREI). Tematica respectivă a fost tratată conform Programei Conferinţei cu următoarele teme: „Диагностика и анализ сектора малых и средних предприятий винодельческой отрасли ATO Гагаузия” (prezentări: Alexandru ONOFREI și Sneja-na MUSCA); „Merchandising-ul mărfuri-lor: aspect metodologic” (prezentări: Maria HAMURARU și Adriana BUZDUGAN); „Dezvoltarea competitivităţii economice prin creativitate şi firme inovative” (prezen-tare: Margareta BRADU); „Impulsionarea activităţii turistice – chezăşie a prosperării economice” (prezentări: Grigori CAPAŢI-NA și Valentina CAPAŢINA); „Raţiunea în condiţii de abundenţă a resurselor” (prezen-tări: Ala TABARCEA și Aliona IACOB); „Rolul distribuţiei în dezvoltarea economică

şi asigurarea dezvoltării durabile” (prezentări: Lina TELEUCĂ și Mariana TELEUCĂ).

Așadar, Conferința Științifică Internațională a reușit să se axeze pe cele mai impor-tante și actuale probleme ce țin de subiectul abordat în plinăta-tea dimensiunii sale strategice și de ordin operativ conceptual. Pe această cale le aducem since-re mulțumiri profesorilor de la Catedra Economie, Marketing şi Turism, doctoranzilor de la Spe-cialitatea Economie Mondială;

Relaţii Economice Internaţionale și tuturor colegilor care au contribuit la mersul cât se poate de productiv al acestei întruniri de mare rezonanță.

Cristina DOLGHI,doctor, conferențiar universitar,

șef Catedra Contabilitate și Informatică Economică

Valentina TÂRŞU,lector universitar

Recent la Facultatea de Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice

şi Administrative şi-a desfăşurat lu-crările Conferinţa Ştiinţifică „ If You Want Peace, You Have to Plan for It” în cadrul Proiectului „Peaceful Conflict Transformation from Aca-demic Perspective” (Transformarea paşnică a conflictului din perspecti-vă academică). Evenimentul a fost organizat de o structură non-guverna-mentală - Institutul CIVIC şi Centrul

Moldo-Austriac pentru iniţiative de pace, schimbări democratice şi solu-ţionarea conflictelor. (Departamentul Relaţii Internaţionale (FRIŞPA)). Fi-nanţarea proiectului a fost asigurată de Agenţia Austriacă pentru Dezvol-tare (ADA). Misiunea acestuia este de a dezvolta o platformă de dialog cu tineretul de pe ambele maluri ale râ-ului Nistru privind rezolvarea paşnică a conflictului existent, intensificarea măsurilor de promovare a încrederii şi incluziunii sociale.

Aceste acţiuni au menirea de a

contribui la consolidarea statului Re-publica Moldova, cu implicarea ti-neretului în procesul de reglementare paşnică a diferendului transnistrean. Evenimentul a fost onorat de prezenţa domnului Wicher Slagter, şeful Sec-ţiei Politică şi Economie, Delegaţia UE în R. Moldova, a domnului Ger-hard Schaumberger, şeful Agenţi-ei Austriece pentru Dezvoltare, şi a doamnei Otilia Dandara, prorector pentru Activitatea Didactică, profe-

sor universitar, doctor habi-litat, precum şi a domnului Alexandru Solcan, decanul facultăţii.

La conferinţă au participat şi reprezentanţi ai adminis-traţiei din Tiraspol din câte-va centre universitare din R. Moldova: Universitatea de Stat din Moldova, Universi-tatea din Comrat, Universita-tea Pedagogică de Stat „A. Russo” din Bălţi, Universita-tea Liberă Internațională din

Moldova, Universitatea PERSPECTI-VA INT, AŞM.

În final s-a purces la un schimb de experienţă şi opinii asupra modalităţi-lor de rezolvare paşnică a conflictelor regionale, iar experienţa împărtăşită între specialişti din sfera academică a constituit o premieră pentru Republi-ca Moldova.

Valentina TEOSA,şef Departamentul Relaţii

Internaţionale, profesor universitar

Relaţiile dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană au marcat în anul

2014 un şir de progrese, printre care semnarea Acordului de Asociere, inclusiv al Acordului privind Zona de Liber Schimb Aprofundat Şi Cuprinzător, obţinerea Regimului liberalizat de vize şi respectiv intensificarea cooperării mol-do-europene. Acordul de Asociere a adus o claritate considerabilă pentru viitorul euro-pean al ţării noastre, iar implementarea efi-cientă a acestuia devine sarcina primordială a diplomaţiei moldovene, mai ales în condiţiile de instabilitate în care se află astăzi tânărul nos-tru stat. In acest con-text, în incinta Centrului de Studii Europene a USM (Departamentul Relaţii Internaţionale, Fa-cultatea Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Administrative) a avut loc Masa Rotundă cu ge-nericul: „Implementarea Acordului de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană”.

Invitatul de onoare, care a vorbit pe marginea subiectului dat, a fost dl Iulian Groza, moderator de politici în domeniul integrării europene (Insti-tutul de Politici şi Reforme Europene). Dl Groza a vorbit despre importanţa continuării procesu-lui de implementare al Acordului de Asociere, care ce ar putea fi frânat de problemele grave cu care se confruntă Republica Moldova şi guver-narea de la Chişinău la momentul actual.

Conform Agendei de Asociere, există un şir de reforme ce trebuie realizate şi un set de legi care aşteaptă să fie adoptate în mod operativ. În acest concept domnul Groza a evidenţiat două sarcini primordiale care stau în faţa factorilor

decizionali în condiţiile de astăzi: recâştigarea încrederii cetăţenilor Republicii Moldova în cursul european al ţării şi, implicit, recâştigarea încrederii Uniunii Europene. A fost specificată necesitatea creării unui fond european în pregă-tirea unui grup de specialişti capabili să realizeze toate obiectivele legate de procesul de Integra-

re Europeană. În cazul dat, ar putea fi vorba de crearea mai degrabă a unui Oficiu de Integra-re Europeană, decât a unui Minister de Inte-grare Europeană.

Evenimentul, care a întrunit profesori, studenţi, masteranzi, doctoranzi, interesaţi de viitorul european al ţării noastre, a decurs

într-o atmosferă productivă şi dinamică de dis-cuţii şi opinii.

Concluzie: Dezbaterile, pe alocuri destul de aprinse, din cadrul Mesei Rotunde, au demon-strat că noi, comunitatea universitară, nu putem fi impasibili, indiferenţi faţă de dramele prin care trec astăzi toţi cetăţenii acestei ţări. Partici-panţii la schimbul de idei şi de viziuni au ajuns la concluzia că etapa de pre-aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană rămâne a fi fac-torul mobilizator al fiecăruia dintre noi.

Cu alte cuvinte, destinul ţării se află în mâi-nile noastre, fiindcă nimeni nu ne va da nimic pe degeaba! Cristina MORARI,

lector universitar, Centrul de Studii Europene USM,

Departamentul Relaţii Internaţionale, FRIŞPA

DACĂ VREI PACE, TREBUIE SĂ LUCREZI PENTRU EAInterferenţe NE PRIVEȘTE PE TOŢI

(MASA ROTUNDĂ: IMPLEMENTAREA ACORDULUI DE ASOCIERE A R. MOLDOVA CU UNIUNEA EUROPEANĂ)

UN FOR DE REZONANȚĂ(PRIORITĂŢI STRATEGICE DE MODERNIZARE A ECONOMIEI REPUBLICII MOLDOVA ŞI POLITICI DE DEZVOLTARE DURABILĂ LA NIVEL MONDIAL)

Priorităţile ştiinţei economice

UNIVERSITATEA6 24 noiembrie 2015, nr.4 (171) Calendar

Reflecţiile de mai jos sunt dedicate ilustrului savant-filosof, octogenarului Tudor Vîrţanu, care, în perioada anilor 1966-1992, a activat la Catedra de Filozofie a Universităţii de Stat din Moldova. Numele domniei sale de asemenea este strâns legat şi de urmele adânci lăsate la ULIM şi la Universitatea Tehnică a Moldovei.

Puținii ani de copilărie fericită, trăiți la Ursoaia, județul Tighina, i-au fost înnegurați de grele încercări: mama Fevronia, născută Danilescu, pe care

abia de o mai ține minte, s-a stins sfâșiată de un obuz în timpul ofensivei Arma-tei Roșii din 23 august 1944, iar tatăl Matfei Vârțan a decedat subit spre iarnă, tot în anul 1944. Astfel, Tudor Vârțan, care avea pe atunci vreo 8-9 anișori, a devenit de nevoie capul familiei, sprijinul celor două surioare mai mici Liza și Raisa. După ce „eliberatorii” le-au măturat podul și ograda, cei trei orfani s-au pomenit lipiți pământului. Niște oameni miloși din sat i-au dus la internate de copii: fetele au nimerit la Tiraspol, iar băiatul – la curtea boierească din Soloneț, lângă Soroca. Ajuns singur-singurel printre străini, a trebuit să învețe „filosofia vieții” în cele mai dure amănunte ale ei, să-și poarte singur de grijă.

Impus de asperitățile sorții, dar și datorită genelor bunelului Grigo-re Vârțan, om cu carte, care, timp de câteva legislaturi, a fost primar de Ursoaia, nepotul s-a tras la carte. În-durând foame, lipsuri materiale, dar și umilință că nu cunoștea limba de in-struire (obiectele erau predate în limba rusă, dar el, cu trei clase româneşti nu avea de unde s-o știe), după cele șapte clase de școală-internat, și-a continu-at cu perseverență studiile, absolvind școala medie-internat din Soroca. A urmat Facultatea de Istorie la Institutul Pedagogic de Stat “Ion Creangă” din Chișinău, după absolvire fiind anga-jat ca profesor de istorie și director al școlii medii din Zberoaia, raionul Nisporeni.

Peste ani, îmbrăţişând cu har domeniul filosofiei, finalizează teza, conferindu-i-se ti-tlul de doctor, apoi și de doctor habilitat în filozofie. Or, savantul Tudor Vîrțanu (aşa îşi ortografiază astăzi numele) a rămas un împătimit filozof al vieții, un om care își cinstește Neamul, Patria, Istoria, Limba, Cultura, Credința strămoșească, un îndrăgostit de codrul cu izvoarele, de câmpia cu florile, de cerul cu stelele... Toate aceste valori perene l-au

însoțit până în prezent, când a ajuns la venerabila vârstă de octogenar. Dar tot aşa a purtat cu durere în suflet și nedreptățile, la care au fost supuși pământenii săi, înstrăinați de Patrie și de Neam, deposedați de Limba maternă, de Tricolor, de Datinile și Tradițiile strămoșilor.

Aceste concluzii le putem trage, lecturând Trilogia filosofico-lirică apărută recent „De trecut îmi amintesc...” (Chișinău, 2013, Tipografia „Sirius”); „Trecutul nu se uită...”

(Chișinău, 2014, Editura „Labirint”) și „Vremurile tinereții mele”, (Iași, 2015, Editura „Stef”). Ele înmănunchează meditațiile profesorului universi-tar Tudor Vîrțanu (Basarabeanul) despre sensul existenței umane, acumu-late pe parcursul unei îndelungate vieți de om – la școală, la facultate, apoi în anii de doctorantura la Kiev şi de postdoctorat la Moscova; în timpul drumețiilor pe întinsurile nemărginite ale fostei URSS.

În pofida anilor, a zăpezilor adunate în plete, domnia sa rămâne mereu cu inima la fel de sensibilă, cu sufletul la fel de tânăr și romantic, precum a fost în tinerețe. Autorul acestor trei volume a găsit o modalitate reușită de a îmbina poezia cu filozofia. Prin cuvântul artistic el încearcă într-un mod inedit să atragă atenția cititorului asupra categoriilor filosofice eter-ne despre esența lumii, despre materie și natură, despre timp și spațiu, despre existența umană, despre libertate și determinism, despre nece-

sitate și întâmplare, despre cultură și civilizație şi despre multe alte catego-rii filosofice.

Îmbrățișând pseudonimul Basa-rabeanul, Tudor Vîrțanu ține să sub-linieze faptul că, orișiunde l-au pur-tat drumurile pribegiei și vitregiile sorții, sufletul i-a rămas mereu acasă. Acest „secret” al vitalității sale auto-rul ni-l dezvăluie și prin aceste ex-presii memorabile: „Mi-i dor de glia strămoșească...”; „Ochii mamei și acum mă urmăresc...”; „Mereu în faţa mea văd ale părinților mormin-te...”.

Oricum, prin vălul melancoliei, ca printr-o ceață ușoară, străbat razele aurii ale speranței, ale încrederii în vi-itor, razele acelui soare care este viața.

„Voinţei tale, viață, mă închin...” - Acest aforism, care-i aparţine, ar putea fi un motto al întregii creații şi a destinului autorului-filozof Tudor Vîrţanu.

Mihai BRAGA, doctor, conferenţiar universitar,

şeful Catedrei Ştiințe Socio-Umane, Universitatea Tehnică a Moldovei

Dacă vă purtaţi paşii prin coridoarele Sec-ţiei de Paleontologie a Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală din Chişinău, în-tr-o vitrină din colţul mai îndepărtat, veţi pu-tea vedea un fragment de craniu, o vertebră şi câteva oase ale membrelor bizonului de stepă fosil - gigantul epocii glaciare din pleistocenul tardiv (sau superior). Poate că aceste piese fo-sile sunt mai puţin impresionante în compara-ţie cu scheletul complet de dinoteriu, care de asemenea face parte din expoziţia muzeului, însă şi ele au propria lor poveste interesantă.

Aceste oase fosile au fost găsite în apropiere de Chişinău şi aparţin unei speciei dispărute

Bison priscus, considerată ca cea mai mare specie de bizoni. Luând în considerare cornul masiv, parţi-al păstrat, şi oasele membrelor incomplet dezvoltate (procesul mineralizării cartilajului încă nu s-a în-cheiat, se mai vede o linie care separă partea distală a oaselor membrelor – ra-diusului şi metacarpusu-lui), aceste rămăşiţe sche-letice aparţin unui mascul tânăr, însă deja matur. Faptul că oasele animalu-lui nu au fost distruse şi permutate de prădători ne sugerează că acest animal tânăr a pierit din cauza lipsei de experienţă, cel mai probabil s-a prăbuşit sub gheaţă în timpul iernii.

Structura dentiţiei şi mandibulei bizonilor de ste-pă din Moldova se aseamănă foarte mult cu morfo-logia bizonului modern din America, un animal tipic de spaţii deschise. Cu toate acestea, bizonul fosil din pleistocenul superior al Moldovei a fost mult mai

mare, aproximativ de două ori mai greu în compa-raţie cu bizonul modern. Înălţimea bizonului fosil la greabăn depăşea doi metri, iar greutatea corporală a masculului atingea 1000-1200 de kilograme. Bi-zonii din pleistocenul tardiv au ajuns la dimensiu-nea maximă posibilă pentru erbivorele rumegătoare, care se hrăneau cu ierburi relativ sărace în elemente nutritive: un animal erbivor cu dimensiuni mai mari pur şi simplu nu putea să se întreţină cu acest fel de hrană din punct de vedere fiziologic.

Suprafaţa maximă de distribuţie a bizonilor pe parcursul pleistocenului superior a acoperit aproa-pe întreaga parte de nord a Eurasiei de la Insulele Britanice (care în epocile glaciare au avut o legătu-ră terestră cu continentul) şi Spania până la Siberia de nord-est şi a pătruns în America de Nord. Limita sudică a distribuţiei bizonului fosil de stepă atingea aproximativ latitudinea 43-45˚. Astfel, teritoriul actual al Moldovei ocupă partea extremă sudică a

arealului de distribu-ţie a speciei Bison priscus.

Până la sfârşitul epocii glaciare aria de răspândire a bi-zonului de stepă a scăzut în mod con-stant. Urmaşii bizo-nului uriaş de stepă au supravieţuit până în zilele noastre: este vorba de celebrul zimbru Bison bona-

sus, care a existat pe teritoriul Moldovei

până în evul mediu şi bizonul american Bison bison, care, spre regret, tot se afla pe cale de dispariţie.

Roman CROITOR, doctor in biologie, cercetător asociat

Universitatea de Provence, Aix-en-Provence, Franța

Între multele şi utilele acti-vităţi pe care le desfăşoară

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării în orele extraudi-toriale se înscrie şi întâlnirea de suflet pe care noi, studenţii anului II, Specialitatea Art Jurnalism, am avut-o recent cu apreciata po-etă Renata Verejanu, evenimentul fiind ghidat de lectorul universitar Laura Tugarev. Este vorba de

lansarea „Operelor alese” ale in-vitatei noastre.

Luând cunoştinţă de traseul de creaţie al protagonistei, aflăm că doamna-poetă Renata Verejanu şi-a tipărit prima plachetă în anul 1979, cu titlul „Până la dragoste”. Cei prezenţi s-au văzut curioşi să afle că bine cunoscuta mânuitoare de condei a absolvit nu o institu-ţie cu profil filologic, ci fostul In-stitut Politehnic din Chişinău.

Poeta le-a vorbit studenţilor noştri despre diferite perioade şi etape din viaţa şi munca de crea-ţie, încheindu-şi convorbirea cu o frază, pe care am reţinut-o cu toţii: „Eu am ştiut să-mi fac din viaţă o sărbătoare”.

Ne-a impresionat dăruirea, ta-lentul, energia şi elanul sufletesc al Renatei Verejanu, pe care şi le împărtăşeşte, fără rezerve, tineri-lor talente din R. Moldova.

Este cazul să amintim fap-tul că doamna Renata Verejanu timp de câteva decenii se află în fruntea Organizaţiei Mondiale a Copiilor Talentaţi. Tot domnia sa şi-a făcut un nume de referin-

ţă, fiind o perioadă îndelungată preşedintele-fondator al Revistei „Micul Prinţ”. Şi încă un deta-liu, ce întregeşte imaginea omului de creaţie, neobosita ei energie pe tărâmul promovării valorilor noastre naţionale, a tinerelor ta-lente: în calitatea sa de autor, Re-nata Verejanu, de-a lungul carierei sale deloc uşoare, a reuşit totuşi să implementeze peste o sută de pro-iecte naţionale şi internaţionale, cu participarea sutelor de mii de tinere talente din diferite ţări.

Tatiana BARBULAT, anul II,

Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe ale Comunicării,

Specialitatea Art Jurnalism

Raportul de dimensiuni între un bizon uriaş de stepă şi un bărbat matur.

Enciclopedia naturii: evoluţia faunei terestre

MOLDOVA - O ŢARĂ A GIGANŢILOR DISPĂRUŢI: BIZONUL DE STEPĂ DIN PLEISTOCENUL TARDIV (III)

MODUL DE A TRĂI PRIN POEZIE

„VOINŢEI TALE, VIAȚĂ MĂ, ÎNCHIN…”La o aniversare

UNIVERSITATEA 724 noiembrie 2015, nr.4 (171)Caleidoscop

Dispoziție bună, invitați selecți şi originalitate din belșug. De toate acestea au avut parte 13 perechi de bobocei ai diferi-

tor facultăți de la Universitatea de Stat din Moldova, care au ajuns în finală și au luptat pentru titul de Miss și Mister Boboc, dar și pentru onoarea de a reprezenta în faza interuniversitară, instituția din care fac parte.

Vizibil emoționați, dar pregătiți pe măsură, concurenții au susținut cu brio cele 3 probe: Prezentarea, Tema pentru acasă şi Dansul, al căror scop a fost valorificarea, promo-varea calităților oratorice, actoricești, dar și crearea unui stil cât mai individualizat și original, pentru fiecăre concurent în parte.

„Ne-am propus să organizam un eveniment unic, atât pentru bobocei, cât și pentru echipa care se află în spatele acestui bal, iar probele aparent simple, puse la dispoziția participanților, sunt destul de complexe, deoarece necesită multă pregătire, minuțiozitate și încredere în forțele proprii” a menționat președinta Consiliului Studenților din Mass-me-dia, Marcela Zămosteanu.

Chiar dacă suporterii, sute la număr, au participat doar cu vocea, susținându-i pe favoriți, aceștia au fost răsplătiți de juriu prin cuvinte de laudă pentru spiritul de echipă, dar și pentru activismul civic pe care l-au manifestat față de colegii și profesorii prezenți în sală.

”Suntem fericiți. Casa de Cultură a Universității de Stat, gazda

noastră de astăzi, a adăpostit peste 650 de suporteri, ceea ce de-monstrează faptul că studenților le pasă și se implică în diferite activități extrauniversitare, le stimulează dezvoltarea multilaterală a personalității”, a menţionat Sveatoslav Beglița, organizatorul și președintele Autoguvernării Studenţilor Universităţii de Stat din

Moldova (ASUSM).

Momentul culminant al serii a fost marcat de recitalul formației Brio Sonores, care a venit cu

un colaj muzical special, compus din piese precum: ,,Ave Maria”; ,,Caruso”; ,,We are the champions”. Cei care s-au ales cu marele trofeu “Românii au talent 2014” au cucerit și inimile fetelor din sală, aducându-le valuri neîncetate de aplauze și zâmbete.

”Sunt fenomenali, iar acest lucru mă face să iubesc și mai tare Moldova noastră, oamenii ei”, a conchis studenta anului III, Ana Pârvu.

După ore de tensiune și prezentări la nivel, juriul a desemnat nu-mele celor trei echipe câștigătoare: locul III a revenit Irinei Surdu și lui Dragoș Morticalo de la Facultatea de Sociologie și Asistență So-cială ; locul II a fost ocupat de Anastasia Bojemschi și Denis Păun, studenți ai Facultății de Relaţii Internaţionale și Știinţe Politice.

Câștigătorii, dar și favoriții publicului, care vor reprezenta Universitatea noastră la finala interuniversitară a Balului Bo-bocilor sunt Maria Portărescu și Ion Răilean de la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării.

„Ne-a fost greu sa ne pregătim, fiindcă timpul era limitat și am avut parte de niște adversari puternici. Totuși, în momentul în care am auzit numele noastre, am trăit cele mai tari emoții posibile. Sun-tem mândri de noi și ne pregătim de următoarea provocare”, a spus Maria Portărescu, Miss Bobocică, USM- 2015.

Balul Bobocilor USM din acest an a fost organizat de Auto-guvernarea Studenților Universității de Stat din Moldova cu supor-tul rectoratului, dar și a diferitor parteneri care au venit cu donaţii bănești, cu reduceri la diferite oferte turistice, dar și cu produse cos-metice pentru toți participanții-bobocei.

Marionela ADAM, studentă anul III, Facultatea de Jurnalism şi Șţiinţe ale

Comunicării

Anul acesta Ziua Internaţională a studenţilor a fost marcată la USM prin diverse şi utile activităţi extraauditoriale. Despre câteva dintre ele veţi putea afla din această pagină.

Zeii din Olimp au coborât pe scena Casei de Cul-tură a Universității de Stat din Moldova pentru

a-i iniția pe boboceii Facultății de Istorie și Filosofie în rândurile studenților, totodată, arătându-le istoricilor şi o mică secvență despre felul în care s-a modificat viața stăpânitorilor Olimpului timp de două milenii. În vre-me ce aceștia se ceartă, fiind indignați și plictisiți de faptul că nu mai sunt venerați ca pe timpuri, află că pe data de 9 noiembrie se va desfășura cel mai grandios si așteptat eveniment - Balul Bobocilor 2015, la care au decis să ia parte și ei.

Sărbătoarea a fost organizată de către studenții anului II, în colaborare cu decana-tul, membrii ASUSM și CNSM din cadrul facultății noastre.

Conform tradiției specifice facultății, show-ul a în-ceput cu un spectacol de excepție înscenat de către cei mai talentați studenți ai anului II, care, pentru câteva ore au devenit adevărați zei ai Olimpului. Evoluarea și ținuta scenică a acestora a fost la un nivel înalt. În opi-nia spectatorilor, ideea a fost una originală, iar scenariul – amuzant, adaptat la problemele societății contempo-rane. Spectacolul a fost încheiat cu piesa care a devenit imn al facultății și care a dat start concursului propriu zis, compusă și interpretată de către studentul anului II al FIF, Sandu Școdin. Sandu, împreună cu colega sa Cristina Cazacliu (boboceii USM 2014), în acest au luat parte în calitate de moderatori.

În cadrul concursului și-au demonstrat talentele, inteligența și ingeniozitatea patru perechi, care au re-prezentat patru grupe academice din anul I. Fiecare pe-reche a fost ajutată de către colegii de grupă, care s-au implicat activ și au contribuit la crearea unui show de

excepție. Toate echipele au făcut față încercărilor pro-puse de organizatori, însă, ca la orice concurs, cele pa-tru probe totuși i-au scos la iveală pe cei mai buni din cei buni. Astfel, învingători au devenit reprezentanții grupei de Antropologie – Sabrina Capbătut și Oleg Brailean.

Surprizele însă nu s-au terminat aici. Seara a fost îmbogățită prin evoluarea invitaților speciali – Valeriu Mihai și partenera sa, dansatori la „El tango tantasion”, care au impresionat publicul prin măiestria lor cu un tangou. Facultatea de Istorie și Filosofie, după cum s-a dovedit de nenumărate ori, nu duce lipsă de oameni talentați. Încă odată au venit să demonstreze faptul dat studentul anului I, master, Vasile Hariton și subsemna-ta, care am interpretat câte o piesă la chitară, iar Mi-nodora Doni a venit să încânte publicul cu un recital la pian. Seara s-a încheiat cu înmânarea premiilor și

cu discursul deca-nului Facultății de Istorie și Filo-sofie, conferenţiar universitar, doc-tor Ion Gumenîi. Domnia sa le-a înmânat învingă-torilor concursu-rilor ”Ce? Unde? Când?” și „Cupa facultății” pre-

mii şi diplome – evenimente din cadrul „Săptămânii Facultății”, care s-au desfăşurat în perioada 26 – 30 noiembrie.

Spectacolul în cauză a înscris încă o pagină frumoa-să în istoria facultăți noastre, demonstrând că la noi se educă adevărate personalități.

Ana CAUN, studenta anului III, Facultatea

de Istorie şi Filosofie

În cadrul Săptămânii Zilei Tinere-tului şi a Studenţilor, desfăşurate

în cadrul USM, Catedra Contabilitate şi Informatică Economică, a organizat Masa Rotundă cu tema: ”Oportunităţi naţio-nale de abilitare economică a tinerilor în Republica Moldova”. La acest eveni-ment au participat cadrele ştiinţifico-di-dactice, masteranzii şi studenţii de la di-ferite specialităţi ale Facultăţii de Ştiinţe Economice.

La eveniment a participat doamna Liudmila Stihi, şef Direcţie „Instrui-re, Inovare, Cerce-tare”, reprezentant al Organizaţiei Dezvoltării Secto-rului Întreprinde-rilor Mici şi Mij-locii (ODIMM). Dumneaei a pre-zentat oportuni-tăţile tinerilor în iniţierea şi dezvoltarea unei afaceri în cadrul programelor naţionale oferite de ODIMM. Au fost trasate condiţiile şi posibilităţile de aplicare a următoarelor programe: Programul Naţional de Abi-litare Economică a Tinerilor (PNAET) (destinat tinerilor creativi care au idei de afaceri şi au nevoie de finanţare şi in-struire). „Gestiunea Eficientă a Afacerii” (GEA) – program destinat antrepreno-rilor care practică activităţi economice sub orice formă de organizare juridică

şi doresc să-şi sporească abilităţile în domeniul antreprenorial pentru asigura-rea gestionării eficiente a afacerii; „Pare 1+1” – program destinat lucrătorilor mi-granţi şi/sau rudelor acestora care doresc să investească în lansarea sau /şi dezvol-tarea unei afaceri proprii.

În cadrul comunicărilor prezentate s-au iniţiat dezbateri şi schimburi de opi-nii între participanţii la Masa Rotundă, fapt ce demonstrează interesul tinerilor pentru abilităţile antreprenoriale cu lan-

sarea unei afaceri proprii. Majoritatea au venit cu idei de afaceri, care necesită finanţare, iar cei care deja au o afacere au nevoie de îndrumări în gestiunea eficien-tă a acesteia. Discuţiile au trezit interesul tinerilor, ai căror părinţi muncesc peste hotare, iar mijloacele lor sunt investite în crearea sau dezvoltarea afacerilor în Re-publica Moldova.

Aliona IACOB,doctorandă, lector universitar,

Catedra Contabilitate şi Informatică Economică

Obişnuinţa cititului…Există sau nu aceas-ta la etapa actuală? Oare este cartea, ca va-loare, pe cale de dispariţie sau totuşi mai avem o şansă?

Acestea şi alte asemenea întrebări preocupă comunitatea intelectuală din toată lumea, se discută şi se acţionează mult în acest sens. Dar, după cum se ştie, totul se află prin compa-raţie şi în funcție de anumiţi factori geografici, economici, politici, culturali. Și dacă în Franţa, de exemplu, persistă încă necesitatea procurării cărţilor în format hârtie, păi în Statele Unite ale Americii deja prevalează businessul vânzărilor de carte electronică. Dar astea sunt ale realităţi și teme de discuții.

Într-un interviu dat unui post de radio naţional, doamna Lidia Kulikovski, profesor universitar, USM, ‎Director Departament Stu-dii și Cercetări la Biblioteca Municipala B.P. Hasdeu, spunea în acest sens: „… Întotdeauna lectura se vede ca jumătate de pa-har. Depinde cine se uită, depinde cine evaluează dacă lectura înseamnă ceva, dacă lectura este o obişnuinţă a chişinăuianului, a cetăţeanului în genere. Eu vreau să vă spun: cu toate rezul-tatele de la BAC, foarte mult tineret este în sala de lectură. Nu ştiu, dar faptul că în biblioteci avem tineri nu poate să ducă la concluzia că lectura moare, cum nu moare nici cartea.”

Am studiat care sunt tendinţele cititului în „Lumea Social Me-dia” din Republica Moldova, dar, după cum acest mediu este foarte larg şi de frică să nu vă plictisesc, voi expune pe categorii modalită-ţile de manifestare a acestuia în continuare:

Bloguri despre cărţi1. Pe Bestsellermd.wordpress.com găsim un compartiment Pa-

siune pentru cărţi, în care se expun grijuliu Top-uri ale articolelor despre lectură, se promovează diferite cărţi citite de autoarea blo-gului, cu citate şi recomandări despre cele citite, cu tag-uri la alte cuvinte-cheie unde se găsesc informaţii la această temă.

Grupuri de cititori pe Facebook2.

„Citește o carte” este o comunitate electronică ce conţine recenzii despre cărţi, recomandări spre lectură, articole, poze, citate despre cărţi sau despre lectură.

„Programul Chişinău citeşte o carte” este un Grup public ce promovează şi încurajează lectura ca mijloc de dezvoltare culturală şi creativă.

Campanii de lectură3. „Citește cu Noi ” – tineri care vin să îşi împărtășească dragos-

tea față de cărți, să vorbească despre autorii preferaţi și să-și facă noi prieteni de lectură.

,,Donează o carte pentru un suflet în căutare” este o altă campanie prin care se propune adunarea unui număr de 500 de exemplare de carte în timp de 5 zile pentru a contribui la inaugurarea unei Biblioteci destinate beneficiarilor probațiunii.”

Ce carte citești acum ? Grup public „Recomandări de cărţi”, cu descrieri de conţinut a persoanei care a citit o carte sau întrebări, solicitări şi sfaturi pentru editare.

Do you «PutYourFaceInABook»?, în campania data, elevii de la Liceul Spiru Haret şi-au propus să abordeze o serie de personalităţi reprezentative din diverse domenii, care au confirmat că lectura este pentru ei un obicei zilnic, o activi-tate constantă în agenda proprie.

«Citește cu noi” - Campanie foto de promovare a lecturii în Chișinău. Prin acest eveniment organizatorii și-au propus să arate cât sunt de frumoși oamenii care citesc.

„Copiii Moldovei citesc o carte” . O campanie care va pro-mova lectura pe tot parcursul anului.

“Alianța de integrare ... în lectură” sau Clubul de Lectură al Liceului “Spiru Haret”.

„Bătălia cărţilor”: proiect-concurs de lectură Scopul con-

cursului este de a stimula lectura în rândul copiilor şi adolescen-ţilor, de a promova cărţile de valoare destinate acestei categorii de vârstă.

„Pagini de cafea” – activitate care a avut drept scop susținerea tinerilor cititori și promovarea lecturii. În acest sens, or-ganizatorii au pus la dispoziția elevilor și studenților prezenți sute de cărți de literatură română și universală, ce urmau să fie luate acasă gratuit de cei care vor da curs invitației.

„Uită o carte”, proiect ce promovează lectura, provoacă participanții să ia o carte și să o uite pe o bancă, într-un parc sau într-un local. De asemenea, să scrie un mesaj celui care o va găsi și să povestească celorlalți, provo-cându-i să facă la fel.

„Alimentează-ți creierul sănătos” activitate care a avut drept scop promovarea obișnuinței unei ali-mentări sănătoase a creierului prin intermediul lecturii.

„Împarte o carte - Împarte sănătate!” Campa-nia organizată de USMF ”Nicolae Testemițanu” a avut drept scop promovarea lecturii în rândul copiilor care petrec perioade îndelungate în spital.

Edituri şi librării pe Facebook4. Editura Cartier SR L, Editura ARC, Societatea de Distribu-

ţie a Cărţii PRO NOI, Cartepedia Bunuri de consum şi comerţ cu amănuntul, Librăria Din Centru etc.

Datele statistice realizate de librării şi biblioteci arată că nu prea se citeşte, mai bine zis lipsesc clienţii sau, comparativ cu alte ţări, cum ar fi, de exemplu, România, unde puterea de cumpărare este mult mai mare, e clar că datele ne depăşesc. În schimb, prevalează alte date, de cumpărări on-line, descărcări de informaţii, articole, cărţi în format electronic. Ne place sau nu, dar trebuie să acceptăm realitatea şi să ne adaptăm la cerinţele pieţei.

Rodica BÂRÂIAC, bibliotecar, Biblioteca Centrală a USM

CITITUL SĂ NE FIE CEA MAI PLĂCUTĂ ZĂBAVĂ(CUM SE VEDE ÎN „SOCIAL MEDIA” LUMEA CĂRȚII DIN REPUBLICA MOLDOVA?)

Universul culturii

DE ZIUA TINERETULUI ŞI A STUDENŢILOR

INSPIRAŢIE, TALENT, PERSEVERENŢĂ

COBORÂTORI DIN STRĂVECHIUL OLIMP UNDĂ VERDE TINERILOR ANTREPRENORI(MASA ROTUNDĂ „OPORTUNITĂŢI NAŢIONALE DE ABILITARE

ECONOMICĂ A TINERILOR ÎN REPUBLICA MOLDOVA”)

Redactor-ºef: Mihai MORÃRAªDesign ºi machetare computerizatã: Maria BONDARI

Corector: Viorica MOleAOperatoare: Nata GRIGORIțĂFotoreporteri: Marina CeBOTARI ºi Karim GRAID

editor: USM. Tiraj 1000 ex.Comanda: 440

Adresa: str. A.Mateevici 60, MD 2009Blocul II (Anexa), bir.15, tel. 57-76-39Versiunea electronicã: www.usm.md/ziar

Sportul universitar

Corpul şi activităţile proprii. Cor-pul viu este activ, prin definiţie,

fiind obligat să trăiască, să fiinţeze şi să-şi menţină integritatea cât mai mult posibil, prin activităţi fiziologice şi psihosociale.

În practica exerciţiilor fizice corpul este mai activ în raport cu simpla fiinţare. El este subiect al acţiunii de auto-formare şi pregătire. Conştientizarea mişcării, ca-racteristicile de spaţiu, timp şi energie ale mişcărilor – forţa, viteza, rezistenţa, efortul

şi oboseala – nu numai că sunt percepute, dar devin obiective ale acţiunii intenţionale asupra lor, prin ele, asupra întregului organism, cu scopuri dintre cele mai diverse şi adaptive.

Şi caracteristicile exterioare ale corpului sunt subiect de in-tervenţie pentru autoplastie (modelarea propriei fiinţe), pentru o mai bună aparenţă (în ochii altora şi ai săi) prin mijloacele gimnice şi compensatorii. Cercetările anatomice şi fiziologice au descris convingător procesul de dezvoltare şi schimbare de-a lungul vieţii a aparenţei individului. Cercetările de fiziologie a efortului au dovedit faptul că antrenamentul produce modifi-cări însemnate în toate sistemele corpului uman, de la copii la vârstnici. Anatomia funcţională, fiziologia şi biochimia oferă informaţiile care constituie acel complex sistemic şi cibernetic de cunoştinţe, care condiţionează performanţa umană.

Corpul inactiv este corpul care nu face în mod intenţionat exerciţii. De mai bine de şase decenii se vorbeşte despre dis-funcţiile sedentarismului, sedentarism dublat de suprapondere şi suprasolicitare psihonervoasă, denumită mai târziu stres, cei 3S. Ne limităm aici să invocăm experimentele ştiinţifice care au dovedit diferenţe notabile între starea fizică şi psihică a celor

care fac şi a celor care nu fac exerciţii fizice, bărbaţi şi femei, adolescenţi, tineri sau vârstnici. Afirmaţia „activităţile corpo-rale au funcţie sanogenezică” are caracteristica unei axiome. Cercetările experimentale dovedesc în mod concret direcţiile somatice, fiziologice, psihice şi psihosociale ale efectelor fa-vorabile ale exerciţiilor fizice, informaţii pe care practica le va prelucra adecvat atingerii obiectivelor proprii, pentru copii,

tineri, adulţi şi vârstnici, în formele sociale statuate cum sunt şcoala, instituţiile de învăţământ superior, cluburile sportive, sălile de fitness şi kinetoterapie.

Corpul propriu şi cunoaşterea de sine. Corpul propriu este în acelaşi timp o realitate extra-mentală, corpul biologic şi o ţesătură de cunoştinţe: cunoştinţele înnăscute şi noţiunile dobândite de individ în urma psihogenezei. La fiinţa umană, corpul face copilul să acţioneze înainte ca acesta să-şi facă din el o noţiune din ce în ce mai complexă şi să înveţe să se famili-

arizeze cu el. Copilul este mai întâi surprins de mişcările unui corp pe care încă nu-l ştie ca fiind al său. Apoi, el învaţă să-şi organizeze aceste mişcări, să se familiarizeze cu senzaţiile proprio – şi extero-ceptive, pe care ele le produc, şi să inte-greze mişcări şi percepţii. Această construcţie a corpului este corelativă construcţiei realităţii exterioare, fizice, biologice şi psihosociale.

Corpul uman are de-a lungul vieţii un traseu spaţio-tempo-ral continuu. Un traseu continuu prin spaţiu, de-a lungul tim-pului, face legătura între corpul unui prunc şi cel al unui bătrân de optzeci de ani. Corpul are o continuitate cauzală. Ceea ce se întâmplă cu corpul într-un anumit moment are efecte asupra lui în momentul următor.

Corpul propriu este considerat „ansamblu de raporturi tră-ite de subiect, al diferitelor aspecte şi părţi ale corpului pro-priu, în măsura în care sunt progresiv integrate în unitatea propriei persoane”.

Termenul corporal semnifică „relativ la corpul uman, la fizic”. Sunt familiare sintagmele schemă corporală, cu imagi-nea pe care şi-o face fiecare despre corpul propriu şi expresie corporală, ca acţiune motrice armonioasă care produce impre-sie estetică (în activităţile corporale gimnice).

Este important să reţinem câteva elemente prin care corpul se autoconştientizează, formându-şi schemă corporală, ima-gine de sine, concept despre sine şi capacitate de auto-control al comportamentului adaptiv-motric-social, care sunt folosite pentru armonizarea raportului dintre corp şi spirit.

(Va urma) Boris BOGUŞ,

şef, Catedra Cultură Fizică şi Sport „V. Plângău”, profesor universitar, Antrenor Emerit al R.Moldova.

(Corpul uman – abordare sistemică, cunoaşterea de sine şi bunăstarea organismului)(Urmare din ziarul „Universitatea”, 27.10.2015)

Programul Chinez de Explorare a Lunii,

cunoscut și ca Programul Chang – după numele zeiței chineze a Lunii Chang” e – se constituie din o serie de misiuni lunare robotizate, realizate de Administrația Spațială Națională a Chinei (CNSA). Programul include lansarea

de sateliți ai Lunii, aselenizarea unor aparate și vehicule lunare și aducerea pe Pământ a unor mostre de sol lunar.

Primul aparat cosmic în cadrul acestui program a fost satelitul lunar Chang”e 1 lansat la 24 octombrie 2007. Cel de-al doilea satelit lunar, Chang”e 2, a fost lansat la 1 octombrie 2010. Cea de-a treia misiune, Chang”e 3, lansată la 1 decembrie 2013, s-a încununat de succes prin aselenizarea lină pe suprafața Lunii, la 14 decembrie 2013, a unui aparat automat și a unui vehicul lunar. Programul va continua prin misiunile Chang”e 5, care urmează să aducă pe Pământ mostre de rocă lunară.

După cum este indicat și pe insigna oficială a Programului, reprezentând imaginea caligrafică a secerii Lunii în creștere cu două urme umane în centru, obiectivul final al Programului este să deschidă calea pentru o viitoare misiune cu echipaj uman la Lună, care se poate realiza în anii 2025-2030.

Programul Chinez de Explorare a Lunii se împarte în trei faze operaționale: faza I – lansarea de misiuni lunare orbitale; faza II – aselenizarea unor aparate/vehicule; faza III – returnarea pe Pământ a unor mostre de rocă lunară.

Faza I s-a încheiat prin lansarea celor doi

sateliți ai Lunii Chang”e 1 și Chang”e 2. Satelitul Chang”e 1 a realizat o scanare detaliată fără precedent a întregii suprafețe a Lunii, ceea ce a permis întocmirea unei hărți 3D de înaltă rezoluție a suprafeței selenare care va fi utilizată în misiunile viitoare. De asemenea, misiunea a studiat distribuția diferitelor elemente chimice pe suprafața lunară. Chang”e 2 a cartografiat Luna cu o precizie și mai înaltă, după care a părăsit orbita circumlunară îndreptându-se spre punctul Lagrangean L2 dintre Pământ și Soare, pentru ca apoi să survoleze asteroidul 4179 Toutatis.

Faza II este în curs de desfășurare și include nave cosmice capabile să aterizeze pe Lună și să lanseze vehicule lunare. Sonda Chang”e 3 a adus cu sine pe

suprafața Lunii un vehicul lunar, numit Yutu, cu masa de 140 kg, destinat să exploreze o suprafață de 3 km p. în decursul a 3 luni. În plus, instrumentele de la bordul aparatului mobil sunt prevăzute și pentru studierea structurii și dinamicii plasmoosferei terestre, precum și a diverselor obiecte

cerești, cum ar fi galaxii, stele variabile, quasari ș.a.

Faza finală III cuprinde trei misiuni. Misiunea Chang”e 5-T1 a fost lansată la 23 octombrie 2014 și este destinată să testeze nava care urmează să aducă pe Pământ mostre de rocă lunară. Misiunea Chang”e 5 este programată pentru lansare în 2017. Aceasta va include un aparat capabil să colecteze până la 2 kg de rocă lunară care să fie adusă pe Terra. Misiunea Chang”e 6, programată pentru lansare în 2020, va valorifica succesul misiunii Chang”e 5.

Stefan D. TIRON, fizician, cercetător ştiinţific,

Academia de Ştiinţe a Moldovei

Toamna își scutură frunzele, lumina, speranțele…Toamna

este asemuită cu maturitatea târzie, cu dorul ancestral românesc, cu stingerea în variate accepții…

Ultima lună de toamnă ne-a adus o veste tristă: s-a stins din viață bunul nostru profesor, remarcabil savant și distinsă personalitate, Vitalie Marin, după o îndelungă suferință, cu zile ser-bede și nesfârșite.

Ne obișnuim atât de mult cu omul de lângă noi, din viața noastră, încât atunci când acesta se duce în veșnicie tresărim mirați ca treziți din somn și ne punem întrebări despre existența, despre efemeritatea noastră, aducându-ne aminte și de cele sfinte. Deși profesorul Vitalie Marin nu mai intra de câțiva ani în aulele facultății, noi oricum îi simțeam respirația caldă de coleg în preajmă, știindu-l undeva aproape, îi simțeam prezența-i spi-rituală prin moștenirea lăsată (mo-nografii, manuale, suporturi de curs, numeroase articole), astfel încât ne puteam permite o oarecare indolență față de existența terestră a Domniei sale. Astăzi, când îngerii l-au bine-cuvântat, noi ne simțim consternați și văduviți, căci este aproape palpa-bil golul lăsat de dragul profesor. Și invocăm amintirile… Amintirile sunt pline de lumină, căci Omul și Profeso-

rul Vitalie Marin a fost învăluit în ea întreaga viață. Zâmbetul bonom, ineg-alabil, vocea blajină, cuvântul rotunjit elegant, aproape cu pietate, sunt cele câteva grăuncioare de suflet pe care și le amintește, cu siguranță, fiecare dis-cipol. Nu-i umbrește memoria niciun detaliu supărător, oricât de mic; o poa-te confirma oricine.

Un om de o rară modestie, cu un simț al corectitudinii, al demnității de netăgăduit, un patriot al neamului său, pe care l-au cunoscut, mai ales, cei care și-au trăit studenția în anii febrili de trezire națională, profesorul nostru fiind atunci și decan, s-a remarcat întot-deauna prin înțelepciune, spirit echilibrat, dar hotărât, printr-o ținută exemplară și distinsă în tot ce a realizat.

Noi, cei care l-am cunoscut pe Pro-fesorul și Omul Vitalie Marin, i-am fost discipoli, colegi sau prieteni, îi vom păstra memoria vie și luminoasă, îi vom urma spiritul, prin studiul operei lăsate nouă, și îndemnurile părintești, căci toate au valoarea și poartă am-prenta personalității Domniei sale.

Dumnezeu să-l odihnească și să-l țină în Dreapta Sa!

Viorica MOLEA, doctor, conferenţiar universitar, fostă doctorandă a profesorului

Vitalie Marin.Promoţia 1985

IN MEMORIAM

Talentați, ambițioși și plini de energie – așa se caracterizează dansatorii Ansamblului de Dansuri Populare „Struguraș” din cadrul Universității de Stat din Moldova. Dacă-n vara

anului 2014 colectivul artistic și-a demonstrat talentul în Grecia, anul acesta destinația acestuia a fost alta – Bulgaria, în frunte cu coregraful Leonid Serbin, care îşi face munca cu multă dăruire și elan. Ansamblul nostru de dansatori a pregătit un program cap-coadă pentru a încânta publicul dincolo de hotarele țărișoarei noastre.

Leonid Serbin: „Am pornit în această călătorie cu gânduri bune, cu scopul de a arăta altor popoare arta Republicii Moldova, și anume talentul studenților de la Universitatea de Stat din Moldova.”

Cu voie bună și gânduri frumoase „bobițele” Strugurașului și-au pregătit bagajele și au pornit în lumea mare, având un singur scop: cel de a cuceri pu-blicul din afară.

Cristina Untilă, membră a Ansamblului de Dansuri Populare “Struguraș”, afirmă: „Nu merg pentru prima oară la un Festival Internațional de Folclor, însă, cu fiecare an, emoțiile sunt total diferite.”

Ajunși la destinație, oaspeții moldoveni au fost cazați într-un hotel din orașul Burgas, re-giunea Sunny Beach. După o zi de relaxare, dansatorii s-au mobilizat și au plecat bine dispuşi la festivalul numit “NESTIYA FESTIVALS 2015”. Acesta urma să aibă loc în centrul orașului, acolo unde Republica Moldova și-a dat întâlnire cu încă alte patru țări participante: Bulgaria, Rusia, Serbia și Georgia. Gălăgie, culori și multă energie – toate adunate la un loc au atras multă lume în jur, dornică să admire capacitățile artistice și măiestria dansatorilor.

Festivalul a durat trei zile, iar publicul devenea tot mai larg. Printre cei prezenți la concur-

sul internațional se aflau și moldoveni, care s-au arătat impresionați și-n același timp mândri de evoluția țării lor pe scena din Bulgaria. Prezent la eveniment, Vladimir Cojocari spune: „Prestația Republicii Moldova la acest festival a fost una de excepție. Ansamblul “Struguraș”

a dat dovadă de profesionalism, iar coregrafia și costumele lor sunt ne-maiîntâlnite. Bravo organizatorilor!”

*** țările participante au evoluat pe scenă conform scenariu-

lui. Din orice colțișor puteau fi admirate chipurile vesele și costu-mele-color ale dansatorilor, care au arătat tot ce-i mai bun și mai frumos în fața oamenilor. Fiecare colectiv artistic a prezentat un program de 15-20 de minute, timp în care spectatorii au urmă-rit cu mare atenție prestația reprezentanţilor fiecărui popor în parte. Ultima seară a adunat un public și mai larg, iar participanții au fost puși la încercare. Unii au defilat pe scenă la concursul “Miss și Mister”, alții

și-au arătat costumele, pentru ca, într-un final, juriul să aleagă pe cele mai frumoase, iar cei mai energici și-au demonstrat talentul în cadrul concursului “Pеченица” (dans specific bulgarilor).

În final s-au anunțat țările câștigătoare. Printre acestea se numără și Republica Moldova, care s-a învrednicit de Marele Premiu. Și de data aceasta țara noastră s-a bucurat de un mare succes dincolo de hotarele ei. La anul viitor, cu forțe noi și cu mai multă energie, sperăm că vom avea parte de clipe și trăiri deosebite, oricare ar fi următoarea destinație a tinerilor dansatori.

Constanţa CEBAN,masterandă, Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicări

Galeria muzelor

MINTE SĂNĂTOASĂ ÎNTR-UN CORP SĂNĂTOS

PROGRAMUL CHINEZ DE EXPLORARE A LUNII OMUL ȘI PROFESORUL VITALIE MARIN IN MEMORIAM

DANSUL ESTE POEZIA PICIORULUI !