UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROM´NIEI …...Strategia de dezvoltare durabil a comunei Sânpetru 3...

UNIUNEA EUROPEANĂFondul Social European

GUVERNUL ROMÂNIEIMinisterul Administraţiei şi Internelor

Inovaţie în administraţieProgramul Operaţional

„Dezvoltarea CapacităţiiAdministrative”

Strategia de dezvoltare durabilă a comunei Sânpetru

3

CUPRINS

Partea I - AUDIT TERITORIAL & ANALIZA DIAGNOSTIC 7Capitolul I. Prezentarea generală a comunei 9

I.1. Identificarea şi delimitarea arealului vizat 9I.2.Scurt istoric 10I.3. Integrare teritorială 12

Capitolul II. Populaţia 13II.1. Demografie 13II.2. Educaţie 20II.3.Formare profesională 21II.4.Evoluţia şi structura forţei de muncă 22II.5. Starea de sănătate a populaţiei 26II.6. Analiza SWOT 28

Capitolul III. Infrastructura 30III.1. Accesibilitate şi mobilitate 30

III.1.1.Infrastructura rutieră 30III.1.2.Infrastructura feroviară 34III.1.3.Spaţii pietonale şi piste pentru biciclete 35III.1.4.Mijloace de transport utilizate 36III.1.5.Analiză SWOT 37

III.2. Echipare tehnico-edilitară 38III.2.1.Fondul locativ 38III.2.2.Alimentare cu energie electrică 41III.2.3.Alimentare cu energie termică 42III.2.4.Alimentare gaze naturale 42III.2.5.Rețeaua de apă și canalizare 45III.2.6.Reţeaua de comunicaţii 48III.2.7.Analiză SWOT 49

III.3 Educaţie, sănătate, servicii sociale 50III.3.1 Educaţie 50


4

III.3.2 Sănătate 50III.3.3 Servicii sociale 51III.3.4 Analiza SWOT 51

III.4 Cultură, petrecerea timpului liber 52III.4.1 Cultură 52III.4.2 Infrastructura de petrecere a timpului liber 52III.4.3 Analiza SWOT 54

Capitolul IV Mediul Economic 55IV.1. Agricultură, creşterea animalelor 56IV.2 Industrie și construcții 61IV.3 Turism 63IV.4 Comerţ şi servicii 63IV.5.Analiza SWOT 65

Capitolul V. Mediu înconjurător 67V.1.Relief, climă 67V.2.Resurse 69

V.2.1 Resurse naturale 69V.2.2 Resurse antropice 73V.2.3 Analiza SWOT 74

V.3.Calitatea factorilor de mediu 75V.3.1 Calitatea aerului 75V.3.2 Calitatea solului 78V.3.3 Calitatea apei 84V.3.4. Analiza SWOT 86

V.4.Surse de poluare; ameninţări la adresa mediului 87V.5.Managementul deşeurilor 93V.6.Gradul de utilizare a resurselor regenerabile de energie 95

Partea a II a - STRATEGIA DE DEZVOLTARE 99Capitolul I. Viziune de dezvoltare 101Capitolul II. Direcții de dezvoltare 105Capitolul III. Corelarea direcţii strategice – obiective - măsuri 107


5

Capitolul IV. Corelarea cu documente strategice existente la niveljudețean și regional

116

Capitolul V. Aspecte practice ale dezvoltarii intercomunitare 124Capitolul VI. Managementul implementării strategiei de dezvoltare 126Notă 131


Partea I

AUDIT TERITORIAL ŞIANALIZĂ DIAGNOSTIC


Capitolul IPREZENTARE GENERALĂ A COMUNEI

I.1 Identificarea şi delimitarea arealului vizat

Comuna Sânpetru este situată în judeţulBraşov, Regiunea Centru, la întretăiereaparalelei 45042'50" latitudine nordică cumeridianul de 25040'30" longitudine estică.Localitatea se află la o distanţă de aproximativ3 kilometri de municipiul Braşov, cu care seînvecinează la sud şi la vest; în partea de nordse învecinează cu comuna Bod, iar în parteade est cu comuna Hărman.

Conexiunea rutieră cu aceste localităţieste asigurată prin DJ 103, care traverseazălocalitatea, (cu Braşov şi Bod), respectiv DJ108 (cu comuna Hărman). Prin partea de suda localităţii trece şoseaua de ocolire aMunicipiului Braşov, tronsonul care facelegătura între DN 11 şi DN 13. Localitatea nuare acces la reţeaua de transport feroviar.

Comuna Sânpetru cuprinde doarlocalitatea Sânpetru, fără sate aparţinătoare.Suprafaţa totală a localităţii este de 3.934 ha1,din care 532 de hectare situate în intravilan şi3402 hectare în intravilan.Comuna Sânpetru are o populaţie totală de4.3272.

Caracteristici geografice:Comuna Sânpetru face parte din

regiunea istorică şi etnografică din sud-estulTransilvaniei numită Ţara Bârsei (în germanăBurzenland, maghiară Barcaság) sau,geografic, Depresiunea Curburii Carpatice.

Caracteristicile generale ale acestui teritoriu seregăsesc şi pe teritoriul comunei Sânpetru.

Relief: Comuna Sânpetru este situată lao atitudine de 500 – 550 de metri, încadrându-se în mare parte în zona joasă, de câmpiepiemontană a Depresiunii Bârsei. Aceasta esteumedă şi mlăştinoasă, străbătută denumeroase pâraie, pătura de sol fiind îngeneral fertilă. Se face totodată remarcată osuprafaţă de luncă aluvionară inundabilă,situată în vecinătatea albiilor râurilor carestrăbat suprafaţa localităţii.

Clima: zona este caracterizată printr-unclimat de tip continental moderat, dominat decirculaţia atmosferică din nord-vest3.Trăsăturile generale ale climei zonale,regionale si de sector sunt puternic modificatede condiţiile fizico-geografice locale. Subinfluenţa reliefului muntos, se realizează ocompartimentare a climatului general şi oetajare evidentă a fenomenelor climatice.

Bazinul hidrografic: Teritoriul localităţiieste traversat de pârâul Durbav şi esteinfluenţat, din punct de vedere al condiţiilor demediu de cursul râului Timişul Sec, care sevarsă în râul Ghimbăşel în apropierea comunei.

Biodiversitatea (resurse de faună,floră): Cadrul natural al localităţii Sânpetru seremarcă printr-o diversitate relativ ridicată.

Fauna este variată, graţie multitudiniibiotopurilor întâlnite în Depresiunea Bârsei şi

9


implică numeroase specii interesante, înspecial în arealul rezervaţiei Dealul Cetăţii-Lempeş.

În arealul protejat menţionat, abundăspecii de păsări (acvila pitică, şorecarul comun,barza albă, ereţi). Mamiferele sunt mai slabreprezentate datorită în special suprafeţeireduse de păduri de pe suprafaţa localităţii şiinclud iepurele de câmp, căpriorul, cerbul.

Flora este caracterizată prin acelaşigrad ridicat de diversitate. În acesta zonă serealizează o interferenţă între speciileeurasiatice cu cele circumpolare, central-europene. Astfel, rezervaţia Dealul CetăţiiLempeş adăposteşte, graţie unor topoclimatespecifice, numeroase specii de plante, arbori şiarbuşti.

Figura 1. Harta Zonei metropolitane Braşov

I.2. Scurt istoric

Atestările documentare desprelocalitatea Sânpetru sunt relativ numeroase şise leagă de prezenţa Ordinului CavalerilorTeutoni în Ţara Bârsei.

Alături de populaţia românească, înSânpetru au fost colonizaţi saşii, o populaţiede origine etnică germană, stabilită în sudul şiîn nord-estul Transilvaniei, începând cu

10


mijlocul secolului al XII-lea. Colonizarea saşilorîn Transilvania a fost iniţiată de regele Géza alII-lea (1141-1162) al Ungariei, fiind justificată,în esenţă, prin raţiuni de ordin economic şimilitar. Timp de câteva decenii, sarcinaprincipală a coloniştilor germani a fostapărarea graniţei Regatului Ungar din sudulTransilvaniei; în schimbul acestei sarcini, saşiiau beneficiat de autonomie. Statutul autonoma contribuit la o bună dezvoltare a localităţilor.Procesul colonizării germane în Transilvania acontinuat până spre sfârşitul secolului al XIII-lea şi începutul veacului următor.

Prima atestare documentară a aşezăriidatează însă de la 21 martie 1240, la 15 anidupă alungarea Cavalerilor Teutoni din acesteteritorii. Intr-un document redactat atunci,regele Béla al IV-lea spune “am hotărât sădăruim sfântului şi venerabilului convent almănăstirii Cisterciţilor, ca ajutor pentrucheltuielile sale, ce se vor face în fiecare anpentru folosul obştesc, al capitulului întreguluiordin, unele biserici din Ţara Bârsei în părţileTransilvaniei, şi anume cetatea Feldioara(Marienburg –Castrum Sanctae Mariae),Sânpetru (Petersberg – Sancti Petri), munteleHărman (Honigberg – Mons Mellis) şi Prejmer(Tartlau –Tartilleri) cu toate veniturile,drepturile şi cele ce ţin de ele”.

În urmă năvălirii turceşti din 1432,Sânpetru este parţial distrus, în acelaşi secolfiind ridicate zidurile fortificaţiei ţărăneşti laînălţimea de 8 metri. O nouă năvălire aturcilor în Ţara Bârsei, în 1658, aduce pentruSânpetru un nou incendiu devastator şivictime.

In 1865, noua Dietă a Transilvaniei adecis maghiarizarea populaţiei. Actele seîntocmeau in limba maghiară, iar maghiara

devenise limba obligatorie în şcoală. O dată cuintroducerea regimului dualist austro-ungar),saşii şi-au pierdut baza autonomiei lor. În1872 se destramă proprietatea obştească apământului. Fiecare lot care până acum seîmpărţea din an în an, devine proprietateindividuală a fiecărui ţăran. Multe păşuni şifâneţe sunt transformate în terenuri agricole.

Atât românii cât şi saşii şi maghiariiparcurg împreună etapele istoricepremergătoare şi ulterioare primului războimondial. Pentru perioada interbelică, omenţiune specială trebuie făcutăpreocupărilor privind aeronautica: peaerodromul de la Sânpetru ia fiinţă primaşcoală de instructori planorişti din România,la 25 august 1937.

Pe plan economic, Sânpetru s-anumărat printre localităţile bogate din TaraBârsei. Agricultura a constituit principalaocupaţie a locuitorilor.

După al doilea război mondial s-auprodus schimbări atât în activitatea agricolă câtşi în orientarea forţei de muncă spre unităţileindustriale din Braşov. In anul 1945 saşii aufost expropriaţi şi o parte din ei deportaţi. Înperioada anilor 1945-1950 s-a înregistrat omigraţie foarte accentuată, ca urmare areformei agrare.

Datorită împroprietăririi au venit încomună peste 300 de familii de ţărani originaridin comunele Barcani, Sita Buzăului, ÎntorsuraBuzăului etc. Pentru stabilirea lor în localitate,prin fonduri proprii şi împrumut de la stat s-auconstruit peste 145 de locuinţe, creându-se unnou cartier al localităţii.După 1989 situaţia s-aschimbat radical, etnicii germani au migratspre Germania iar românii şi-au diversificatmult paleta de activităţi.

11


La nivelul localităţii îşi desfăşoarăactivitatea un număr de 248 agenţi economici,domeniul construcţiilor, cel comercial şi alserviciilor fiind cel mai bine reprezentate. ÎnSânpetru se practică încă agricultura, chiardacă la o scară relativ redusă.

De asemenea, sectorul turismului seaflă în continuă dezvoltare, având în vedere

potenţialul de care dispune localitatea şisituarea acesteia în vecinătatea municipiuluiBraşov.

Infrastructura tehnico-edilitară estedezvoltată şi se află în proces de extindere,vizând ca şi obiectiv prioritar acoperireazonelor rezidenţiale nou construite.

I.3. Integrare teritorială

Comuna Sânpetru face parte din ZonaMetropolitană Braşov, areal definit prin liberaasociere, încă din anul 2005, în cadrul AgenţieiMetropolitane pentru Dezvoltare DurabilăBraşov; aceasta reuneşte acum unităţileadministrativ teritoriale Braşov, Codlea, Săcele,Râşnov, Ghimbav, Predeal, Bod, Cristian,Crizbav, Feldioara4, Hălchiu, Hărman, Prejmer,Sânpetru, Tărlungeni, Vulcan. În acest cadruasociativ se urmăreşte dezvoltarea integrată alocalităţilor.

În urma aderării României la UniuneaEuropeană a început implementareaProgramului Operaţional Regional. MunicipiulBraşov a fost desemnat pol naţional decreştere pentru Regiunea de dezvoltareregională 7 Centru, în cadrul ProgramuluiOperaţional Regional 2007-2013, Axaprioritară 1 - Sprijinirea dezvoltării durabile aoraşelor, prin Hotărârea Guvernului nr. 998 din27 august 2008.

Polul de creştere Braşov este formatdintr-un "centru urban", reprezentat prinmunicipiului de rang I, Braşov, şi "zona sa deinfluenţă" compusă din încă 2 municipii, 3oraşe, 10 comune, printre care şi comunaSânpetru. Programul Operaţional Regionalfinanţează implementarea proiectelor cuprinse

în Planul Integrat de Dezvoltare (PID) alPolului de Creştere Braşov, document careintegrează direcţiile de dezvoltare pe termenscurt şi mediu pentru Braşov şi localităţile dinjur. PID a fost aprobat de către ConsiliileLocale ale tuturor localităţilor vizate.

12


Capitolul IIPOPULAŢIA

II.1 Demografie

Conform datelor statistice furnizate deDirecţia Judeţeană de Statistică5, în anul 2010comuna Sânpetru are o populaţie stabilă de4.327 locuitori, fiind penultima ca mărime,înaintea comunei Crizbav, în cadrul ZoneiMetropolitane Braşov.

Grafic 1. Populaţia comunelor din ZonaMetropolitană Braşov în 2010

Comparativ cu datele înregistrateîncepând cu recensământul din anul 2002 şiapoi cu datele din anii 2005-2009, populaţialocalităţii a înregistrat o creştere constantă şi,totodată, semnificativă.

Grafic 2. Evoluţia populaţiei comunei Sânpetru2002-2010

În acest context, a crescut şidensitatea locuitorilor în localitate. În anul2010 mediul local înregistra o densitate de124,27 locuitori/km2 (faţă de numai 102,04 înanul 2005), cu mult peste media înregistratăîn mediul rural la nivelul judeţului Braşov - 50locuitori/km2. Pe cale de consecinţă, distanţamedie dintre doi locuitori (indicator care faceabstracţie de realitatea concretă, pornind de laideea că populaţia ar fi repartizată uniform înteritoriu) a scăzut de la 118,79 m în anul 2005,la 107,65 m, în 2010.

În ceea ce priveşte structura etnică apopulaţiei comunei la recensământul din anul2002 aceasta este covârşitor românească -

13


90,61 % -, diferenţa fiind reprezentată degermani, maghiari şi rromi.

Grafic 3. Structura populaţiei pe etnii

Trebuie remarcat că, dacă la originilesale populaţia era preponderent germană,după anul 1945, iar mai apoi după 1970,exodul acestei populaţii a determinatmodificarea structurii etnice.

De asemenea, trebuie menţionat faptulcă cifra reală a populaţiei de etnie rromă estegreu de cuantificat în condiţiile în care există oreticenţă a acestor persoane de a-şi declaraapartenenţa etnică, preferând de cele maimulte ori să se declare ”români săraci”.

Din punct de vedere religios, larecensământul din anul 2002, populaţia s-adeclarat majoritar ortodoxă, exprimândaproape fidel ponderea populaţiei de etnieromână în cadrul localităţi. De asemenea,erau prezente cultele protestante (Biserica

reformată, Evanghelică, Unitariană), dar şiculte neo-protestante precum baptist,penticostal, adventist etc, alături de credincioşiromano-catolici. Este de remarcat faptul că 7persoane s-au declarat fără religie, atei sau aurefuzat să-şi declare o apartenenţă religioasă,demonstrând şi în acest fel că apropierea de ozonă puternic urbanizată conduce laîndepărtarea treptată de valorile tradiţionalesăteşti.

Grafic 4. Structura populaţiei pe religii

Evoluţia demografică a comuneitrebuie analizată din perspectiva a douăfenomene demografice importante: sporulnatural şi mişcarea migratorie.

Sporul natural are o evoluţieinteresantă, comparativ cu evoluţia populaţieiîn ansamblul său. Deşi populaţia comunei s-aaflat în continuă creştere începând cu anul2002, sporul natural a avut o evoluţiesinusoidală, înregistrând valori pozitive doar înanii 2005 şi 2009.

14


Analizând indicatorii ce compun sporulnatural este de remarcat că şi aceştia –natalitatea şi mortalitatea - au avut o evoluţieinteresantă în perioada 2005 – 2009, cu otendinţă descrescătoare în anul 2010. În ceeace priveşte natalitatea, este de remarcat nunumai evoluţia crescătoare, dar şi faptul căpentru intervalul analizat mortalitatea infantilăeste 0 (excepţie face anul 2006 când s-aînregistrat un deces). Este un indicatorimportant care demonstrează faptul că nivelulcalităţii vieţii este relativ ridicat în localitate, încondiţiile în care la nivel naţional acestindicator este dublu faţă de media europeană.

O evoluţie sinuoasă are şi soldulmigrator, fiind însă constant pozitiv şi, maimult, înregistrând valori ridicate. Astfel,localitatea Sânpetru se înscrie într-o tendinţăgeneralizată la nivelul comunelor aflate înimediata apropiere a unor municipii de rang I şiII şi anume direcţionarea fluxurilor de populaţiedinspre mediul urban către cel rural.Aceste ”intrări” de populaţie care se stabileşteîn localitate compensează ”ieşirile” cauzate demigraţia externă în căutarea unui loc de muncăbine plătit. Trebuie precizat însă că numairecensământul populaţiei şi al locuinţelor poatecontura o imagine clară a celor care au migratîn căutarea unui loc de muncă în afara ţării,fără a renunţa la reşedinţa în localitate.

Analizând toţi factorii care influenţeazădinamica populaţiei, se constată că principalăcauză a creşterii susţinute a populaţieicomunei este stabilirea în localitate apersoanelor care au ales să îşi mutedomiciliul aici, în mare majoritate persoanecu vârste cuprinse între 30 și 45 de ani,beneficiare ale relaxării condiţiilor de creditareoferite de sistemul bancar în perioada 2006-

2009, dar şi ale posibilităţilor oferite deprimărie de a concesiona terenuri pentruconstrucţia de locuinţe.

Grafic 5. Factori care influenţează dinamicapopulaţiei 2005-2009

În aceste condiţii, populaţia localităţiise încadrează în tendinţa generalizată lanivelul Zonei Metropolitane Braşov, dar şi ajudeţului, de migrare către zonele periurbane şirurale.

Astfel, analizând toţi factorii careinfluenţează dinamica populaţiei se constatăun ritm de creştere a populaţiei pentruperioada cuprinsă între 2005 şi 2010 de21,78 %, sporul mediu anual, în cifre absolute,fiind de 155 de persoane. Ritmul mediu anualal sporului pentru perioada 2005 – 2010 estede 4,36%.

Repartizarea populaţiei pe sexe seîncadrează în tendinţa generală, astfel căraportul de masculinitate, deşi este subunitar,se încadrează în valori larg răspândite înRomânia şi lume.

15


Indicele de masculinitate scăzutinfluenţează un alt indicator deosebit deimportant în analiza socio-demografică:indicele de îmbătrânire a populaţiei. Avândîn vedere constatarea fundamentală ademografiei, şi anume că speranţa de viaţă afemeilor este superioară speranţei de viaţă abărbaţilor, confirmată în practică şi la nivelulcomunei, structura pe grupe de vârstă apopulaţiei este influenţată în sensul existenţeiunui segment important de populaţie de peste65 de ani.

Grafic 6. Structura populaţiei pe grupe devârstă 2002-2010

În perioada 2002 – 2010, la nivelulcomunei s-au înregistrat creşteri numericesemnificative ale tuturor grupelor de vârstă.Creşterea cea mai mică a fost înregistrată lagrupa de vârstă 0-19 ani, care a înregistrat ouşoară creştere în anul 2010 faţă de 2002.Creşterile la grupele de vârstă ce reprezintă

populaţia adultă (20-64 de ani) se datoreazăînsă în mare măsură sporului migrator. Dinacest punct de vedere, localitatea seîncadrează în tendinţa generală a localităţilorrurale nu numai de la nivel metropolitan, dar şila nivel judeţean. Astfel, la nivelul anului 2010în comună grupa de vârstă a tinerilorreprezenta 19,97 % din populaţie, în timp cegrupa vârstnicilor reprezenta 12,99 %.

Grafic 7. Structura populaţiei pe grupe devârstă în 2010

Comparativ cu anul 2002 cele treigrupe de vârstă, fundamentale pentru analizasocio-demografică pe termen mediu şi lung, auevoluat astfel:

grupa de vârstă 0-19 ani: acrescut cu 6,27 procente în pondereapopulaţiei comunei (51 de persoane)

grupa de vârstă 20-64 deani: a crescut cu 32,28 % în ponderea

16


populaţiei (708 de persoane); creşterea estesusţinută de sub-grupa 20-39 de ani care acrescut faţă de 2002 cu 36,08 %, în timp cesub-grupa 40-64 de ani a crescut cu doar28,91 %.

grupa de vârstă peste 65 deani: a crescut cu 26,86 % în pondereapopulaţiei (119 persoane)

Grafic 8. Piramida vârstelor 2002 Grafic 9. Piramida vârstelor 2010

Concluzie: asistăm la un procesdeocamdată lent, dar sigur, de îmbătrâniredemografică. Totuşi, spre deosebire detendinţa generală, tendinţa crescătoare anatalităţii face ca ponderea tinerilor în totalulpopulaţiei să fie şi ea în creştere uşoară. Înparalel, datorită aportului migrator, a crescutsemnificativ ponderea atât a populaţiei adultecât şi a grupei vârstnicilor. Trebuie menţionatcă pe termen foarte lung, în condiţiile

menţinerii actualului trend, populaţia se vastabiliza şi, pe cale de consecinţă, şi procesulde îmbătrânire. Prognoza pe termen mediuindică însă o uşoară îmbătrânire a populaţiei,cauzată de creşterea speranţei de viaţă.

Acest fenomen este definit de cătrespecialişti prin Indicele de îmbătrânire apopulaţiei, ca raport între populaţia de peste65 de ani şi cea cuprinsă în intervalul 0-19 ani.

17


Grafic 10. Indicele de îmbătrânire a populaţiei

Acest indicator confirmă faptul căpopulaţia de peste 65 ani a crescut numeric înraport cu cea cu vârsta cuprinsă între 0 – 19ani. De asemenea, acest fenomen este reliefatşi de ponderea tinerilor în totalul populaţieicare a scăzut faţă de 2002, însă s-a stabilizatdupă 2008. Astfel, pe termen foarte lungpopulaţia se află într-un uşor proces dereîntinerire.

În legătură cu indicele de îmbătrânirea populaţiei se află şi raportul de dependenţădupă vârstă. Raportul de dependenţă total,calculat ca raportul dintre numărul de tineriplus vârstnici şi populaţia în vârstă adultă, aptăde muncă, a scăzut după 2002, stabilizându-se în perioada 2008-2009 pe fondul sporuluimigrator: majoritatea celor care au ales să sestabilească în localitate sunt persoane aflate îngrupa de vârstă 20-64 de ani.

Se conturează în aceste condiţii, ogrupă de vârstă adultă bine aşezată, care,

pe termen scurt şi mediu, poate susţinecele două vârste ”dependente”.

Grafic 11. Raportul de dependenţă după vârstă

Un indicator important în acest contexteste cel de înnoire a populaţiei adulte (învârstă de muncă). Dacă în 2002 acest indiceera de 1,18, el a crescut pe fondul sporuluimigrator la 1,73 în 2008, ca să scadă apoitreptat până în 2010 la numai 0,96, subvaloarea din 2002. Pe termen scurt, faptul căindicatorul este supraunitar reliefeazăfaptul că ponderea grupei de vârstă adultă,în vârstă de muncă, este în creştere şipoate susţine celelalte grupe de vârstă,însă, pe termen mediu şi lung, în condiţiileaccentuării fenomenului de îmbătrânire apopulaţiei, aceasta se va restrângenumeric, iar presiunea asupra ei se vaaccentua. Acest fenomen demografic vaafecta nu numai structura populaţiei în sine,ci şi activităţile economice.

Proiectarea populaţiei oferă informaţiiutile asupra viitoarei evoluţii a numărului şi

18


structurii de vârstă a populaţiei (grupecincinale şi grupe funcţionale – tânără, adultă,vârstnică, feminină de vârsta fertilă, şcolară şipreşcolară) pe baza cărora se vor puteaproiecta direcţii de dezvoltare durabilă.

Evoluţia fenomenelor demografice dinultimii 20 de ani – caracterizată de menţinereafertilităţii la un nivel scăzut, de creştereasperanţei de viaţă la naştere şi de un soldnegativ al migraţiei externe – a dus la

scăderea populaţiei atât la nivelul judeţuluiBraşov cât şi la nivelul Zonei Metropolitane.Comuna Sânpetru face excepţie întrucâtpopulaţia sa a înregistrat o creştere uşoară înultimii 10 ani. Trebuie ţinut însă cont de faptulcă evoluţia indicatorilor demografici estedecisiv influenţată de existenţa unui soldmigrator însemnat înregistrat în ultimii ani.

Tabel 1. Populaţia judeţului6 Braşov în anii 2015 şi 2025

Prognozele realizate la niveluljudeţului, al Zonei Metropolitane şi al RegiuniiCentru indică însă pentru orizontul de timp2025 o scădere şi o îmbătrânire accentuată apopulaţiei, însoţită de modificarea structurii pegrupe de vârstă a populaţiei.

De asemenea, dezvoltarea acceleratăa zonei metropolitane Braşov este un factorimportant care va menţine tendinţa de migraţiea populaţiei dinspre mediul urban către celrural. Dezvoltarea infrastructurii, poluareafonică şi a aerului reduse sunt doar câtevaavantaje care depăşesc dezavantaje precumdistanţa şi/sau accesibilitatea redusă la

anumite servicii. Prognoza pentru următoareaperioadă este de creştere a populaţiei, comunaSânpetru fiind o localitate atractivă atât dinpunct de vedere al localizării faţă de municipiulBraşov cât şi din prisma facilitaţilor pe care lepune la dispoziţia locuitorilor săi.

Toate aceste fenomene vor avearepercusiuni importante asupra:

profilului economic al localităţii(pericolul de transformare în localitatede tip ”dormitor”, pentru persoane carelucrează/studiază în altă localitate);

sistemului de educaţie şi formareprofesională iniţială, cu efecte majore

19


asupra pieţei muncii şi asupra profiluluiocupaţional;

îmbătrânirii forţei de muncă, cu efecteimportante asupra economiei;

îmbătrânirea ”bătrânilor”, cu efecteasupra raportului de dependenţă, a

sistemului de pensii şi asigurări socialeşi, foarte important, cu consecinţemedico-sociale, medico - sanitare,psiho-sociale şi socio-culturale.

II.2 Educaţie

Evoluţia demografică din ultimii 10 ani ainfluenţat în mod direct şi evoluţia populaţieişcolare, astfel că atât numărul cât şi pondereaîn totalul populaţiei a grupei de vârstă 0-19 ania scăzut uşor. De altfel în anul 2010 eareprezenta 19,97 % din totalul populaţiei.Populaţia şcolară are la dispoziţie o singurăinstituţie şcolară.

Grafic 12. Populaţia şcolară (2005-2010)

În analiza factorilor care au dus lascăderea numărului populaţiei şcolare trebuieluat în calcul şi faptul că există părinţi carepreferă să-şi înscrie copiii la grădiniţe/şcoli din

municipiul Braşov, precum şi familii care s-austabilit în localitate având copii de vârstăşcolară, dar care nu au renunţat la serviciileşcolilor din zona anterioară de reşedinţă. Dealtfel, scăderea este nesemnificativă, ba maimult în anul şcolar 2010-2011 numărul elevilora crescut; probabil, pe fondul crizei economice,o parte a părinţilor a preferat să eliminecosturile de transport al copiilor la şcoli dinBraşov.

Strâns legat de numărul elevilorînscrişi în sistem este şi numărulpersonalului didactic şi didactic auxiliar.Acesta s-a restrâns în ultimii 5 ani, însă nudirect proporţional cu scăderea numărului deelevi.

Grafic 13. Total personal didactic

20


Gradul de cuprindere în învăţământ,indicator care oferă o imagine completă asupranivelului de educaţie al populaţiei, are oevoluţie descendentă.

La nivelul învăţământului primar el acoborât de la 58,82 % la numai 56,96 % înultimii trei ani. Cel corespunzătorînvăţământului gimnazial însă a crescut de la54,29 % la 58,67 %.

Grafic 14. Gradul de cuprindere în învăţământ(2008-2010)

Cifrele sunt scăzute, iar explicaţiarezidă în faptul că părinţii nu au încredere însistemul de educaţie din mediul rural şi decidsă-şi înscrie copiii la şcoli din municipiulBraşov încă din ciclul primar, în ciudainvestiţiilor pe care autorităţile şcolare şiPrimăria le fac pentru a asigura condiţiicomparabile cu cele din mediul urban.

În contextul prezentării acestui indiceeste util să amintim existenţa la nivelullocalităţii a unei importante comunităţi aflată înrisc de marginalizare şi excludere socială,etnia rromă. Gradul de cuprindere înînvăţământ al acestei etnii este foarte scăzut,fapt ce afectează indicatorul pe ansamblullocalităţii. Pentru a limita efectele, dar şi pentrupreîntâmpina situaţii de acest gen, ŞcoalaGenerală Sânpetru derulează un program deînvăţământ cu frecvenţă redusă la care s-auînscris 33 de cursanţi. Rata de promovabilitatea acestora a fost de 54,55%.

II.3 Formare profesională

Studii recent7 relevă faptul căprincipalele competenţe asociate schimbărilorstructurii ocupaţionale cerute pe piaţa forţei demuncă sunt specifice sau trans-sectoriale şifac referire la: lucrul cu computerul, rezolvareade probleme, managementul resurselor,comunicare, cunoaşterea unei limbi străine.

La nivelul localităţii nu există furnizoride formare profesională iniţială sau continuă.Numărul populaţiei şi distanţa foarte scurtă ceo desparte de municipiul Braşov fac ca acesteactivităţi să nu fie rentabile în comună.

În ceea ce priveşte formareaprofesională iniţială, absolvenţii Şcolii

21


Generale Sânpetru aleg liceele tehnologicebraşovene. Analizând repartizareaabsolvenţilor din ultimii trei ani se desprindeconcluzia că aproximativ 95 % dintre ei aleg,sau sunt repartizaţi computerizat, la liceetehnologice cu diferite specializări.

Grafic 15. Formare profesională iniţială (2008-2010)

În ceea ce priveşte formareaprofesională continuă le stau la dispoziţie celorcare doresc să se perfecţioneze sau suntnevoiţi să se califice/recalifice 442 de furnizoride formare profesională continuă existenţi lanivelul municipiului Braşov.

De asemenea există numeroaseproiecte de formare profesională finanţate prinfonduri structurale – POSDRU şi PODCA (doarpentru angajaţii autorităţilor publice) - destinatespaţiului rural, în mod special, sau care au cagrup ţintă populaţia din zona metropolitanăşi/sau judeţ.

II.4. Evoluţia şi structura forţei de muncă

Evoluția demografică post-decembristă precum și transformările socio-economice ce au avut loc în ultimii 20 de aniau influențat în mod decisiv și evoluția șistructura forței de muncă8. Evoluția numerică apopulației active și a celei ocupate a urmat otendință negativă în ciuda creșterii economiceînregistrată la mijocul anilor 2000. Deasemenea, la nivelul Zonei MetropolitaneBrașov, principalele direcții ale evoluției forțeide muncă au fost spre restrângerea sectoruluiprimar și secundar și dezvoltarea sectoruluiserviciilor.În plus, dat fiind gradul ridicat de

urbanizare al acestui areal, numărulpersoanelor ocupate în agricultură s-amenţinut la cote scăzute. Aceste evoluţii auinfluenţat semnificativ şi comunele periurbanedin cadrul Polului de Creştere Braşov, din carecomuna Sânpetru face parte.

În anul 2002, populaţia în vârstă demuncă avea o pondere de 63,58%, iarpopulaţia activă (1373 de persoane)reprezenta doar 39,81 % din totalul populaţiei.Dintre aceste persoane numai 1144reprezentau populaţia ocupată, restul fiindşomeri. Astfel, rata ocupării efective este de

22


doar 33,17 %. Trebuie menţionat totuşi faptulcă o parte a localnicilor care practicăagricultura de subzistenţă nu sunt încadraţistatistic în rândul populaţiei ocupate, neavândun loc de muncă sau o formă juridică subumbrela căreia să îşi desfăşoare activitatea(Persoană Fizică Autorizată, AsociaţieFamilială, Întreprindere Individuală).

Grafic 16. Structura populaţiei ocupate penivele de studii (2002)

De remarcat este procentul însemnatal celor cu studii primare, gimnaziale şiprofesionale - 56,11 % - procent ce reflectăstatutul economic al comunei. De asemenea,faptul că doar 10,14 % dintre aceştia au studiisuperioare denotă că la nivelul comunei nu sedesfăşoară activităţi care să necesitespecializări înalt calificate şi nici nu audomiciliul persoane înalt calificate carelucrează în afara localităţii. Trebuie totuşimenţionat faptul că la nivelul Polului deCreştere Braşov este înregistrat cel mai mareprocentaj de persoane cu studii superioare,

după comuna Cristian. Având în vedere cădatele acestea sunt cele înregistrate larecensământul din anul 2002 şi că de atuncicomuna a înregistrat un sold migrator pozitivînsemnat, constituit în principal din persoanecu venituri medii şi peste medie ce auachiziţionat loturi de pământ/case, aceastădistribuţie a populaţiei pe nivele de studii asuferit schimbări importante, în sensul creşteriiponderii persoanelor cu studii superioare. Dinnefericire, majoritatea acestora au un loc demuncă în afara localităţii.

Grafic 17. Evoluţia ratei de ocupare

Graficul de mai sus reflectă o evoluţiedescendentă a indicatorului, deşi în perioada2004-2008 am asistat la o creştere economicăsusţinută precum şi la aşezarea în localitate aunui număr important de persoane active pepiaţa muncii. Cauzele acestui fenomen stau înmigraţia externă a unui procent însemnat dinpopulaţia în vârstă de muncă precum şirăspândirii fenomenului pensionării anticipate.Datele oferite de către Casa Județeană de

23


Pensii Brașov9 arată că la sfârșitul anului 2010existau 1024 pensionari, din care 95beneficiau de pensii de invaliditate.Comparând cifrele cu valorile înregistrate înacest an pe grupe de vârste se desprindeconcluzia facilă că există 209 persoane cuvârste de până la 60 de ani10 care sunt dejapensionate.

Analizele11 pentru piaţa muncii dinRomânia ne arată că aceasta se îngusteazăsever, se destructurează şi se decoreleazăfaţă de nevoile de dezvoltare locală.

Îngustarea severă a ofertei pe piaţamuncii înseamnă reducerea naturală a oferteide muncă prin scăderea, îmbătrânirea şimigraţia populaţiei. De asemenea, înseamnăreducerea ofertei de muncă la preţurile pe careeste pregătit patronatul să le plătească.

Destructurarea înseamnă descali-ficarea reală, marginalizarea forţei de muncăde peste 50 de ani, decalajele regionale mariîn folosirea forţei de muncă şi polarizarea.Descalificare înseamnă şi nepregătireprofesională, şi nefolosirea forţei de muncă îndomeniul pentru care a fost pregătită. Aici unrol important îl joacă sistemul de formareprofesională iniţială, nereformat dinperspectiva orientării şcolare şi, mai ales,vocaţionale.

Decorelarea ofertei faţă de nevoilepieţei înseamnă pierderea interesului publicpentru învăţământul vocaţional şi lipsastimulentelor pentru recâştigarea acestuia.Polarizare înseamnă: nevoia de forţă demuncă la vârful şi la baza piramideiocupaţionale, la nivelul supra-calificaţilor şi alsub-calificaţilor.

Din nefericire, forţa de muncă dincomuna Sânpetru se încadrează perfect înimaginea creată la nivel naţional.

Majoritatea covârşitoare a populaţieiocupate la nivelul comunei Sânpetru estereprezentată de salariaţi, ceea ce denotă căspiritul antreprenorial nu este încă binedezvoltat. Este drept că numărul acestora acrescut pe fondul creşterii economice, dar şi alsporului migrator.

Repartiţia forţei de muncă pe celetrei sectoare (primar, secundar, terţiar) areo evoluţie deosebit de interesantă.

Grafic 18. Ponderea salariaţilor pe sectoare(2002-2009)

Dacă la momentul 2002, personalulimplicat în activităţi agricole şi silvice (sectorulprimar) reprezentau 6,73%, în 2009 eireprezentau doar 0,09%. În ceea ce-i priveştepe cei din industrie şi construcţii (sectorulsecundar), aceştia au avut o evoluţie sinuoasă,corelată parţial cu evoluţia acestor domeniieconomice.

24


Astfel, dacă în 2002 acest sector aveao pondere de 50,87 %, pe fondul dezvoltăriiserviciilor (fenomen strâns legat deopotrivă decreşterea numărului populaţiei comunei şi decreşterea nivelul de trai), ponderea sa a scăzutîn 2005 la 33,33 %, pentru ca începând cuanul 2006, odată cu dezvoltarea exponenţialăa domeniului construcţiilor să capete oimportanţa din ce în ce mai mare, ajungând la65,26 % în 2009.

Trebuie remarcat faptul că creştereaînregistrată în anii 2008-2009 nu se maidatorează domeniul construcţiilor, care aînregistrat un declin la fel de abrupt ca şiascensiunea, ci căderii sectorului serviciilor(terţiar) cauzată de criza economică.

Astfel, cei mai afectaţi au fost angajaţiidin domeniul comerţ şi service auto: 155 în2009 faţă de 214 în 2008. Trebuie precizat căexistenţa unor companii importante în arealulcomunei a dus la creşterea sectoruluisecundar în dauna celui primar. Cu toateacestea, localnicii angajaţi în sectorulsecundar îşi lucrează în timpul libersuprafeţele de teren aflate în proprietate.

Implicarea populaţiei apte de muncămai ales în sectorul industrial se datoreazăfaptului că Braşovul are un potenţial industrialînsemnat, chiar dacă nu mai deţine maricompanii în domeniu.

De asemenea, o serie de investitori audecis deschiderea sau mutarea afacerii înspaţiu rural, iar comuna Sânpetru, prinaşezarea geografică şi condiţiile oferite nu afost ocolită, creându-se chiar o mică zonăindustrială.

În ceea ce priveşte tradiţia agricolă, eanu a fost abandonată, însă apropierea demunicipiul Braşov, greutăţile întâmpinate în

cultivarea pământului şi, în special, boom-ulimobiliar au determinat o parte a localnicilor săse îndepărteze de acest sector. De asemenea,navetismul dintre comună şi alte localităţi esteîn mare parte direcţionat spre exterior şicomplică lipsa de locuri de muncă în localitate,chiar dacă acesta este foarte „accesibilă”.

În perioada analizată şomajul a fostun fenomen prezent, cu o evoluţie legată deevoluţia la nivel naţional. A urmat un trenddescendent, determinat de creştereaeconomică ce a reuşit să preia de pe piaţamuncii un număr important de persoane.

Un alt fenomen ce a contribuit lascăderea şomajului a fost migraţia externă. Pefondul izbucnirii crizei economice şi înRomânia, începând cu anul 2008, şomajul areînceput să crească. Începând cu 2010, lanivelul comunei rata şomajului s-a stabilizat,iar spre finalul anului a început să scadăajungând la 6,7 %12. În luna februarie 2011 laAJOFM erau înregistraţi oficial 65 de şomeridin Sânpetru, din care însă numai 51 erauindemnizaţi.

Este de remarcat şi faptul că aproapejumătate dintre şomeri au vârste de peste 45de ani, dar şi că ponderea celor sub 25 de anieste de doar 10,77 %. Trebuie ţinut însă contşi de migraţia externă în căutarea unui loc demuncă sau de faptul că şomerii pe termen lungnu mai sunt înregistraţi în baza de date aAJOFM, astfel că cifrele reale este posibil săfie mai mari.

25


Grafic 19. Repartiţia şomerilor pe vârste

De asemenea trebuie remarcat faptulcă 9,23 % dintre şomeri nu au studiigimnaziale şi nici o calificare. În acest contexttrebuie menţionat faptul că la nivelul localităţiiexistă o comunitate de rromi în rândul cărorase află majoritatea celor fără studii şi/saucalificare.

Grafic 20. Repartiţia şomerilor în funcţie destudii

La nivelul AJOFM există o preocuparepentru ca situaţia acesta să poată fi remediatăprin organizarea de cursuri pentru calificareaşi/sau recalificarea şomerilor.

De asemenea, pe piaţa privată afurnizorilor de formare profesională, există oserie de societăţi în Braşov care oferăasemenea cursuri contra cost; în plus, se aflăîn implementare o serie de proiecte finanţateprin POSDRU care fie sunt promovate deinstituţii din Braşov, fie sunt partenere înproiect.

II.5. Starea de sănătate a populaţiei

Conform datelor furnizate de cătreDirecţia de Sănătate Publică13 a JudeţuluiBraşov, în anul 2010 s-au acordat un număr

de 24.416 de consultaţii prin cabinetelemedicilor de familie, ceea ce reprezintă o

26


medie de 5,65 consultaţii/an/locuitor. Un altindicator important este cel al bolilor cronice.

Grafic 21. Procentul bolilor cronice raportate lapopulaţie în comunele Zonei Metropolitane

Braşov

Sunt înregistrate 1.610 boli cronice, cumenţiunea că un bolnav cronic poate avea unasau mai multe boli cronice. Acest indicatorplasează comuna într-o poziţie incomodă încomparaţie cu celelalte localităţi rurale dinZona Metropolitană, având practic al treileanumăr de boli cronice/locuitor.

Majoritatea problemelor din sistemulsanitar se întâlnesc în mediul rural, iar comunaSânpetru nu face excepţie, în ciuda număruluimic de bolnavi cronici pe care îi are. Sistemulde sănătate este deficitar nu numai prin prismalipsei de personal angajat, ci şi prin numărul deunităţi medicale la nivel de comună. Astfel,populaţia este nevoită să apeleze la unităţilemedicale din municipiul Braşov pentru a-şiacoperi nevoile medicale.

În localitate funcţionează 3 cabinete demedicină de familie, 2 cabinetestomatologice14 şi o farmacie.

Asistenţa medicală primară estefurnizată de 3 medici de familie şi personalmediu sanitar. Numărul acestuia a fluctuatîntre 2 şi 4 persoane, în anul 2009 fiindînregistrate 3. În condiţiile creşterii număruluipopulaţiei a scăzut numărul personaluluimedical la mia de locuitori, excepţie făcândanul 2009 când acest indicator a crescut.

Grafic 22. Total personal medical la mia delocuitori

La nivel naţional, în anul 2008, existau11 348 medici de familie aflaţi în relaţiicontractuale cu casele de asigurări desănătate, cu o medie de un medic la 1 895locuitori (0,53 medici la mia de locuitori).Privind comparativ cu media naţională,comuna Sânpetru avea asigurată asistenţamedicală primară de 3 medici, respectiv 0,76medici la mia de locuitori. Trebuie precizat însă

27


faptul că un număr important de persoane careşi-au stabilit domiciliul în localitate în ultimii anişi-a păstrat medicul de familie, preferând sămeargă la Braşov pentru consultaţii medicale.

Grafic 23. Evoluţia personalului medicalraportat la mia de locuitori (2005-2010)

Dacă numărul de medici este pestemedia naţională, numărul de stomatologi acrescut uşor în anii 2008-2009, de asemeneaşi cel al farmaciştilor care a ajuns la 0,72‰ înanul 2009, superior mediei naţionale de0,55 ‰.

II. 6. Analiza SWOT

Puncte tari Puncte Slabe● populaţia localităţii a înregistrat o creştere● pe termen foarte lung populaţia se află într-unuşor proces de reîntinerire.● grupă de vârstă adultă care poate susţine celedouă vârste ”dependente”(tinerii şi pensionarii)● forţa de muncă are, în procent de 44%, studiimedii şi superioare● calificare profesională relativ diversificată, pentrusectoarele secundar şi terţiar● personalul medical acoperă nevoile populaţieipentru servicii medicale primare

● reducerea naturală a forţei de muncă prinscăderea, îmbătrânirea şi migraţia populaţiei● marginalizarea forţei de muncă de peste 50 deani● rata redusă a ocupării● lipsa unui sistem de monitorizare a inserţieiprofesionale a absolvenţilor● existenţa unor segmente marginale de populaţiecu un nivel redus de educaţie şi pregătireprofesională

● scăderea dramatică a numărului populațieiimplicată în agricultură

28


●neconcordanţa între oferta educaţională şiabilităţile cerute pe piaţa muncii pentru dezvoltareaunei economii moderne, bazate pe cunoaştere.lipsaparteneriatelor funcţionale dintre sistemul deformare profesională şi mediul economic● număr foarte mare de boli cornice

Oportunităţi Ameninţări● apartenenţa comunei la Zona MetropolitanăBraşov şi facilităţile oferite de dezvoltarea integratăa zonei prin Polul de Creştere Braşov● posibilitatea accesării de finanţări naţionale,europene sau internaţionale pentru îmbunătăţireainfrastructurii de educaţie şi dezvoltarea resurselorumane● existenţa Programului Naţional pentru DezvoltareRurală ce oferă oportunitatea dezvoltării activităţiloreconomice în mediul rural

● îmbătrânirea populaţiei● acutizarea problemelor sociale● migraţia specialiştilor şi a forţei de muncăcalificate● instabilitatea economică şi financiară la nivelnaţional

29


Capitolul III. Infrastructura

III.1. Accesibilitate şi mobilitate

III.1.1.Infrastructura rutieră

Reţeaua rutieră a localităţii esteformată din:

Drumuri judeţeneLocalitatea este traversată de

următoarele drumuri judeţene: DJ 103 prin care se realizeazălegătura cu municipiul Braşov şi localitateaBod, reabilitat de Consiliul Judeţean Braşov peparcursul anului 2008 DJ 108 prin care se realizeazălegătura cu comuna Hărman. Artera rutierămenţionată a fost reabilitată şi asfaltată printr-oinvestiţie realizată în perioada 2006 – 2007,când a fost încadrat în categoria funcţională adrumurilor publice de interes judeţean prinHotărârea 817 din 25 iulie 2007.

Drumuri localeCea mai mare parte a drumurilor locale

sunt asfaltate sau pietruite, reţeaua acestorafiind în continuă extindere ca urmare adezvoltării rezidenţiale pe care localitatea ocunoaşte în ultimii ani.

Drumuri cu altă destinaţie(forestiere, agricole)

Reţeaua stradală:Prin raportare la clasificarea realizată

conform Ordonanţei nr. 43 din 28 august 1997şi normei tehnice din 27/01/1998, privind

proiectarea si realizarea străzilor în localităţilerurale şi având în vedere drumurile carestrăbat teritoriul administrativ al comuneiSânpetru, străzile din localitate se împart înurmătoarele categorii:

străzi principale – în aceastăcategorie pot fi incluse DJ 103 şi DJ 108,pentru secţiunile situate în intravilanul comuneiSânpetru şi care se suprapun cu străzileZaharia Bârsan, Republicii şi Bodului.Totodată, în această categorie intră şi străzileCalea Hărmanului, Dobrogei, Meschenndorfer

străzi secundare – în aceastăcategorie pot fi încadrate drumurile de intereslocal şi străzile care asigură accesul rutiercătre zonele rezidenţiale şi cele cu destinaţieeconomică din interiorul localităţii.

Trama stradală a comunei Sânpetrueste prin urmare compusă din străzileprincipale anterior menţionate, din caredebuşează străzi secundare care formează oreţea de tip poligonal.

Conform aspectelor anteriorprezentate, în interiorul comunei Sânpetru,principalele artere sunt străzile care sesuprapun peste DJ 103 şi 108.

DJ 103 traversează localitatea dindirecţia sud spre nord-vest, din intersecţia cucentura ocolitoare a municipiului Braşov(tronsonul ce asigură legătura între DN 11 –

30


DN 13), până la limita cu suprafaţaadministrativă a comunei Bod. Intersecţia cutronsonul menţionat al centurii municipiuluireprezintă zona în care se înregistreazăfrecvent aglomerări ale traficului, datorită lipseiunei amenajări corespunzătoare. Pentrufluidizarea circulaţiei pe DJ 103 şi peocolitoarea municipiului Braşov, una dintresoluţiile proiectate este reprezentată derealizarea unui pasaj suprateran care săasigure traversarea centurii. Investiţia esteînscrisă în lista de proiecte prioritare aferentăPlanului Integrat de Dezvoltare pentru Polul deCreştere Braşov şi urmează să fie promovatăde Consiliul Judeţean.

În centrul comunei Sânpetru, DJ 103se intersectează cu DJ 108 Hărman –Sânpetru care reprezintă a doua arteră rutierăca şi importanţă din localitate.

Ca urmare a expertizei realizate, lanivelul drumurilor judeţene şi locale şi a reţeleistradale din comuna Sânpetru, se constatăurmătoarele aspecte:

Drumurile judeţene (DJ 103 şiDJ 108) care străbat teritoriul comunei suntrecent reabilitate şi prezintă o stare tehnică îngeneral bună din punct de vedere al căii derulare şi sunt corespunzător dimensionatepentru traficul actual şi de perspectivă. În cazulDJ 108 se constată totuşi degradări alecovorului asfaltic pe anumite secţiuni, laintrarea în localitate

Străzile principale, care sesuprapun în mare măsură cu drumurilejudeţene menţionate sunt integral asfaltate şise prezintă într-o stare tehnică bună din punctde vedere al căii de rulare, urmare şi a

investiţiilor realizate în ultimii ani de autorităţilepublice locale. Şi pe străzile principale, se facînsă remarcate secţiuni care trebuie să fiesupuse unor lucrări de reabilitate.

Străzile secundare sunt înmare măsură asfaltate, o excepţie fiindreprezentantă de zonele rezidenţiale nouconstruite şi de la periferia localităţii undeexistă în continuare străzi pietruite sau dinpământ care îngreunează accesul rutier.

La nivelul reţelei stradalesecundare, se constată totodată frecventdegradări ale căii de rulare, sub formă de fisurilongitudinale, transversale, văluriri şi plombe.O problemă este reprezentată pe unele arterede neaducerea la nivel a gurilor de vizitareaferente reţelelor de utilităţi.

O serie de străzi situate înzona veche a localităţii prezintă profiletransversale subdimensionate şi oferăposibilităţi reduse de redimensionare pentru aface creşterii previzionate a traficului rutiergenerat de dezvoltarea rezidenţială a localităţii

Străzile principale dinlocalitate sunt amenajare cu trotuare careprezintă o stare tehnică bună, din asfalt, plăcide beton sau dale. Trotuarele aferente străzilorsecundare sunt în cele mai multe cazuriinsuficient dimensionate; există în continuarestrăzi secundare eare nu dispun de trotuareamenajate

În interiorul comunei,intersecţiile între străzile principale şi celesecundare nu sunt amenajate corespunzător şinu beneficiază de semnaforizare.

O problemă generală estereprezentată de absenţa sau vizibilitatearedusă a marcajelor rutiere, aspect care se

31


impune a fi remediat, ca de altfel şi lipsa saustarea de degradare a bordurilor.

Se remarcă deficitul deindicatoare rutiere şi starea generală dedegradare a elementelor de siguranţă rutieră.

Spaţii de parcareÎn condiţiile creşterii anuale a parcului

auto şi a traficului rutier care se desfăşoară lanivelul localităţii, problema locurilor de parcare,atât în zonele rezidenţiale, cât şi în vecinătateainstituţiilor, trebuie să reprezinte o prioritatepentru autorităţile publice locale.

Deficitul de locuri de parcareamenajate afectează în special centrullocalităţii Sânpetru, unde se află concentrateprincipalele instituţii locale şi unde sunt situatetotodată şi obiectivele de interes turisticprecum biserica evanghelică.

În centrul localităţii, ca urmare a lipseispaţiilor special amenajate, se constată cazurifrecvente de parcare pe trotuare şi direct pepartea carosabilă, ceea ce poate reprezentaun potenţial pericol la adresa pietonilor dar şi asiguranţei circulaţiei rutiere

În ceea ce priveşte străzile principaledin localitate, un avantaj, atât pentru populaţialocală cât şi pentru conducătorii auto aflaţi întranzit, este reprezentat de spaţiile largi situateîntre calea de rulare şi faţadele clădirilor, ceeace a permis amenajarea unor alei de accescare permit şi parcarea autoturismelor.

Problema locurilor de parcare se faceîn general mai puţin resimţită la nivelul zonelorrezidenţiale, unde majoritatea locuitorilordispun de acces auto în spaţiile aferenteclădirilor deţinute în proprietate. Cu toateacestea, şi în aceste zone se constată cazuri

frecvente de parcare direct pe parteacarosabilă, ceea ce poate conduce la blocajede trafic mai ales pe străzile secundare,caracterizate printr-un profil transversal redus.

Prezentarea rezultatelorrecensămintelor de trafic realizate în zonă

Recensământul de circulaţie realizatpe DJ 103 la intrarea în localitate dinspreBraşov, a relevat un trafic relativ intens caurmare a dezvoltării comunei din ultimii ani. Înurma culegerii acestor date s-a realizatdiagrama de evoluţie şi de variaţie a traficuluipe ambele sensuri de mers.

Grafic 24. Diagrama de evoluţie a traficului

Se observă faptul că în intervalelecuprinse între orele 800-900, dimineaţa, şi 1700-1800, după-amiaza, se înregistrează cele mairidicate valori de trafic: dimineaţa către Braşov,iar după-amiaza, dinspre Braşov cătreSânpetru. Acest grafic confirmă ipotezademografilor, conform cărora localităţileSânpetru şi Bod tind să se transforme înlocalități ”dormitor”. Intervalul orar cu cele mai

32


mari valori de trafic pe ambele sensuri de merseste 1700-1800. Media zilnică orară, pe ambelesensuri de mers, este de 683 Vet/h15. În acestecondiţii, raportul între debit şi capacitateînregistrează următoarele valori: în cazulmediei zilnice orare raportul este de 1,05; încazul orei de vârf raportul este de 1,16.

Aceste valori de trafic înregistrate atâtca medie orară cât şi ca oră de vârf duc laconcluzia că trama stradală nu mai arecapacitatea de a prelua tot traficul de pe acestsector. Intensitatea traficului şi numeroaseleintersecţii/staţii de autobuz creează frecventblocaje şi întreruperi ale mersuluiautovehiculelor.

Analizând tipurile de autovehicule carerulează pe DJ 103, marea majoritate suntautoturisme, urmate de microbuze,autocamionete şi autospeciale cu masa totalămaximă autorizată de 3,5 tone. Traficul greureprezintă numai 2,81 % din totalul vehiculelorce străbat localitatea. Trebuie menţionat faptulcă cea mai mare parte a vehiculelor ceformează traficul greu au ca destinaţiesocietăţile comerciale ce îşi desfăşoarăactivitatea pe raza comunei.

Grafic 25. Pondere vehicule în total trafic

Chiar dacă ponderea traficului greu lanivelul întregii zile este scăzută, seînregistrează creşteri semnificative în câtevaintervale orare. Astfel, între orele 1000 şi 1100

ponderea traficului greu atinge cea mai ridicatăvaloare – 4,44 % - urmat de intervalele 1600-1700 şi 1500-1600, cu 3,75 % respectiv 3,06 %.

Grafic 26. Pondere trafic greu în total trafic

Dacă la acestea se adăugă faptul cămicrobuzele, autocamioanele şi autospecialelecu masa totală sub 3,5 tone contribuie şi eledin plin la poluarea atmosferică şi fonică şi laproducerea de vibraţii dăunătoare imobilelor,se constată că traficul înregistrează valoriridicate pe tot parcursul zilei, intervalele orarecu traficul cel mai intens fiind: 1000-1100 şi 1500-1600.

În concluzie, numărul mare deautomobile care trec pe acest drum creeazăun flux continuu, în medie, la fiecare 5,47secunde fiind înregistrat prin punctul dereferință un autovehicul.

Pe termen mediu şi lung reţeauastradală se va dezvolta în funcţie de o serie de

33


factori determinanţi, relaţii de intercondiţionareşi condiţii locale de tipul: evoluţia fonduluiconstruit, creşterea economică a localităţii,programe de dezvoltare a turismului local, etc.

Continua dezvoltare a localităţii dinultimul deceniu a făcut ca populaţia să creascăcu 26 % faţă de anul 2002, fiind a treia canumăr de populaţie între localităţile rurale alePolului de Creştere Braşov. Pe cale deconsecinţă a crescut şi densitatea locuitorilor,depăşind în 2010, 124 loc/km2, cu mult pestedublul mediei înregistrate în mediul rural lanivelul județului Braşov. De asemenea acrescut numărul locuinţelor, iar intravilanullocalităţii s-a extins cu noi zone rezidenţiale.

În acest context căile de comunicaţie s-au extins şi, având în vedere prognozapopulaţiei şi tendinţele de evoluţie alecomunei, se vor extinde în continuare. Astfel,zona aferentă circulaţiei carosabile va suferimodificări calitative şi cantitative prinmodernizarea străzilor existente şi prinrealizarea de noi străzi în zonele de extindererezidenţială. Cea mai importantă consecinţăeste creşterea valorilor de trafic rutier. Astfel,

pe principala arteră a localităţii vor circula înmedie zilnic un număr de vehicule etalon de6.201 unităţi în anul 2015 (cu o medie zilnicăorară, pe ambele sensuri de mers, de 775Vet/h), respectiv 7.078 unităţi în anul 2020 (omedie zilnică orară, pe ambele sensuri demers, de 885 Vet/h).

În aceste condiţii, raportul între debit şicapacitate înregistrează următoarele valori:1,19 pentru anul 2015, respectiv 1,36 pentruanul 2020.Având în vedere că pe acest sectorde drum care preia tot traficul spre și dinspremunicipiul Brașov capacitatea de preluare atraficului este deja atinsă, în perspectiva anului2020 acest fenomen se va agrava.

În concluzie, trama stradală actuală nuva mai face faţă traficului de perspectivă.Creşterea numărului de autovehicule şicreşterea şi mai accentuată a traficului rutierde mărfuri şi pasageri16 va creea blocaje decirculaţie pe principala arteră a comunei. Laproblemele cauzate de blocajele în trafic se vaadăuga şi creșterea nivelului de poluare fonicăşi atmosferică.

III.1.2. Infrastructura feroviară

Comuna Sânpetru nu dispune de accesla reţeaua naţională de căi ferate, cea maiapropiată gară CFR fiind cea situată înmunicipiul Braşov, la o aproximativ 6 km delocalitate.

Având în vedere acest fapt, populaţiapreferă pentru deplasările scurte mijloacele de

transport în comun rutier. Pentru deplasărilemedii şi lungi, locuitorii comunei utilizează garaCFR Braşov datorită conexiunilor naţionale şiinternaţionale pe care le oferă.

34


III.1.3 Spaţii pietonale şi piste pentru biciclete

În ceea ce priveşte amenajările specificepentru traficul pietonal, străzile principale dinlocalitate sunt dotate cu trotuare executate dinasfalt şi într-o proporţie mai redusă din dale şiplăci din beton. Acestea au format obiectulunor lucrări de reabilitare executate în ultimiiani, asfel încât se prezintă într-o stare bună şisunt corespunzător dimensionate. Astfel, DJ103 dispune de trotuare din asfalt, pe ambelesensuri de mers, pe întreg teritoriul comunei,unde se suprapune cu străzile Zaharia Bârsan,Republicii şi Bodului. Aceeaşi stare generalbună a trotuarelor se face remarcată şi încazul DJ 108 (suprapusă parţial cu Str.Republicii). Trotuare din asfalt şi/sau plăci dinbeton sunt amenajate şi pe alte străzi dincentrul localităţii.

Totodată, în vederea facilitării circulaţieipietonale, sunt amenajate treceri de pietonimarcate şi semnalizate corespunzător, pestrăzile Zaharia Bârsan, Republicii, Bodului,Meschenndorfer. De altfel, pe aceste artere şiîn special în centrul localităţii se înregistreazăcele mai semnificative fluxuri de pietoni carese suprapun peste traficul rutier.

În ceea ce priveşte străzile secundare,se remarcă o serie de probleme care rezidă înstarea de degradare a infrastructurii existenteprecum şi în insuficienta dimensionare atrotuarelor, datorită restricţiilor impuse dedistanţa redusă între faţada clădirilor şi caleade rulare. La acest fapt se adaugă şi parcareaneregulamentară a autoturismelor pe suprafaţadestinată circulaţiei pietonale. Din acestemotive, circulaţia pietonală se desfăşoarăparţial pe carosabil, situaţie care impreuna cu

vizibilitatea redusă pe unele porţiuni dinreţeaua stradală, creşte riscul producerii deaccidente în care sunt implicaţi pietoni. Osituaţie deficitară în ceea ce priveşteamenajările specifice pentru circulaţiapietonală se face remarcată totodată la nivelulzonelor rezidenţiale nou construite unde estenecesară realizarea unor căi de acces rutiercorespunzătoare şi inclusiv a trotuareloradiacente.

Alături de trotuare, la nivelul localităţiiSânpetru sunt amenajate o serie de spaţiirezervate exclusiv circulaţiei pietonale, înspecial în centrul localităţii, sub formă descuaruri, parcuri (precum cel situat pe Str.Republicii, în vecinătatea primăriei), zone verzişi spaţii interzise traficului rutier.

În prezent, la nivelul localităţii Sânpetrunu există piste special amenajate pentruciclism. În absenţa infrastructurii de profil,utilizarea acestui mijloc de transport ecologiceste redusă, circulaţia bicicliştilor realizându-sepe partea carosabilă şi trotuare, ceea cecontribuie la creşterea riscului producerii unoraccidente.

Pentru remedierea acestor deficienţe, oserie de investiţii vizând dezvoltareainfrastructurii pentru utilizatorii de biciclete, decare urmează să beneficieze inclusivlocalitatea Sânpetru sunt proiectate la nivelulZonei Metropolitane Braşov, orizontul de timppropus pentru realizarea acestora

35


III.1.4. Mijloace de transport utilizate

La nivelul comunei Sânpetru, parculauto a înregistrat o creştere constantă anumărului de vehicule înmatriculate, tendinţăcare se face de altfel remarcată în toatelocalităţile Zonei Metropolitane Braşov.Conform datelor disponibile, la nivelul anului2011, numărul de vehicule raportat la populaţiacomunei ajunge la proporţia de 1/3. Trebuieprecizat faptul că informaţiile disponibile suntcele referitoare la vehiculele înmatriculate înlocalitatea Sânpetru şi nu la numărul real devehicule existent în arealul vizat.

De altfel, autoturismele personalereprezintă principalul mijloc de transport utilizatde populaţia comunei Sânpetru atât pentrudeplasările locale cât şi pentru cele în afaralocalităţii.

Utilizarea majoritară a autoturismelorpersonale este favorizată şi de dezvoltarearedusă a transportului în comun şi ainfrastructurii de profil.

Astfel, din punct de vedere al asigurăriiconexiunilor prin mijloace auto de transport încomun, S.C. TRANSBUS CODREANU S.A.operează ruta Braşov – Sânpetru şi retur,aceasta fiind deservită de autobuze şimicrobuze de 16+1 locuri.

Pe ruta menţionată, frecvenţa curseloreste de una la 30 de minute, între orele 5.00–23.00. În general, utilizatorii mijloacelor rutierede transport în comun sunt locuitorii comuneicare sunt angajaţi în cadrul unor societăţicomerciale din Braşov precum şi elevi careurmează cursurile unor instituţii de învăţământdin municipiu.

În afara rutelor locale menţionate, nuexistă curse intra şi interjudeţene care sădeservească localitatea Sânpetru, dată fiind şiamplasarea acesteia în afara reţelei dedrumuri naţionale.

O deficienţă care se face remarcată înceea ce priveşte transportul în comun estereprezentată şi de starea necorespunzătoare ainfrastructurii. În localitatea Sânpetru există treiperechi de staţii pentru mijloacele de transportîn comun însă acestea sunt numai parţialamenajate.

Tot în cazul populaţiei, se remarcăgradul redus de utilizare a bicicletelor ca şimijloc alternativ de deplasare datorită lipseiinfrastructurii de profil. Traficul specific esteredus şi se realizează exclusiv pe parteacarosabilă şi trotuare, ceea ce contribuie lacreşterea riscului producerii unor accidente. Înprezent, sunt proiectate o serie de investiţiidestinate să asigure dezvoltarea infrastructuriide piste pentru ciclism, în vederea stimulăriiutilizării acestui mijloc alternativ de deplasare.

În ceea ce priveşte transportul feroviar,acesta este puţin utilizat, având în vederefaptul că localitatea nu dispune de accesdirect la reţeaua naţională de căi ferate. Ceamai apropiată gară CFR este cea situată înmunicipiul Braşov, situată la aproximativ 6 kmde localitate. Datorită distanţei până la garaBraşov locuitorii comunei apelează latransportul feroviar numai pentru deplasărilemedii şi lungi, însă gradul general de utilizareal acestui mijloc de transport este redus.

În ceea ce priveşte transportul demărfuri, agenţii economici locali utilizează în

36


vederea aprovizionării dar şi a desfaceriiproduselor proprii mijloacele de transportrutier. Acest fapt, corelat cu traficul greu detranzit ce se desfăşoară pe teritoriul comunei,

generează presiuni suplimentare asuprainfrastructurii rutiere existente dar şi asupracalităţii mediului.

III.1.5. ANALIZA SWOT

Puncte tari Puncte slabe● Apartenenţa la Zona Metropolitană Braşov● Conexiuni rutiere bune prin reţeaua de drumurijudeţene şi comunale● Acces direct la ocolitoarea Municipiului Braşov● DJ 108 reabilitat şi asfaltat printr-o investiţierealizată în perioada 2006 – 2007● Profile transversale corespunzătoare şi bunăcapacitate portantă a DJ 103● Străzi principale integral asfaltate şi într-o staretehnică bună din punct de vedere al căii de rulare● Străzi secundare în mare măsură asfaltate● Treceri pentru pietoni marcate şi semnalizate,în special în centrul localităţii● Străzi principale amenajare cu trotuare într-ostare tehnică bună, din asfalt, plăci de beton saudale● Existenţa unor conexiuni prin mijloace detransport în comun cu municipiul Braşov● Ponderea redusă a traficului greu în interiorullocalităţii

● Lipsa conexiunii directe la reţeaua feroviară detransport● Valori ridicate de trafic în interiorul localităţii, înorele de vârf● Trafic îngreunat la intersecţia DJ 103 cuocolitoarea Municipiului Braşov● Existenţa unor străzi secundare neasfaltate● Lipsa marcajelor rutiere/marcaje rutiere slabvizibile● Existenţa unor intersecţii neamenajate şinesemaforizate● Străzile situate în zona veche a localităţii auprofile transversale subdimensionate, ce oferăposibilităţi reduse de redimensionare pentru aface faţă creşterii previzionate a traficului rutier● Trotuarele aferente străzilor secundareinsuficient dimensionate şi numai parţialamenajate● Lipsa unor amenajări specifice vizând accesul şistaţionarea în vecinătatea ariei naturale protejateDealul Cetăţii – Lempeş● Lipsa infrastructurii destinate ciclismului● Numărul redus al locurilor de parcare în zonacentrală a localităţii şi în vecinătatea instituţiilorpublice● Absenţa transportului public în interiorul

37


localităţii şi a unei infrastructuri aferente● Starea necorespunzătoare a infrastructuriiaferente transportului în comun● Poluarea fonică şi atmosferică generată detraficul rutier, inclusiv de cel greu desfăşurat peocolitoarea municipiului Braşov● Numărul redus de mijloace de transport cupropulsie bazată pe surse alternative sau cupropulsie hibridă (benzină, diesel/propulsieelectrică)

Oportunităţi Ameninţări

● Investiţii vizând dezvoltarea infrastructuriipentru utilizatorii de biciclete● Integrarea localităţii în sistemul de transportpublic metropolitan● Plantarea unor perdele de arbori pe margineaarterelor rutiere pentru diminuarea efectelorpoluării fonice şi atmosferice● Campanii de informare şi conştientizare apopulaţiei locale care să vizeze dezvoltarea unuitransport durabil şi utilizarea mijloacelor detransport ecologice

● Continuarea degradării infrastructurii rutiere caurmare a insuficienţei fondurilor alocate şiintensificării traficului● Creşterea numărului de accidente rutiere caurmare a deficienţelor la sistemul de semnalizarea circulaţiei● Lipsa fondurilor necesare în vederea dezvoltăriiunui serviciu de transport public durabil● Întârzierea investiţiilor necesare pentrumodernizarea şi extinderea infrastructurii detransport● Suprasolicitarea infrastructurii rutiere ca urmarea creşterii mobilităţii populaţiei

III.2. Echipare tehnico-edilitară

III.2.1. Fondul locativ

Unul dintre principalii indicatori înevaluarea calităţii vieţii se referă la condiţiilede locuire. Comuna Sânpetru a înregistratulterior anului 1990 o importantă dezvoltare asectorului rezidenţial. În acest context,

construcţiile au înregistrat o dinamicădeosebită, reliefată şi de creşterea număruluide salariaţi din acest domeniu.

La nivelul comunei, fondul de locuinţeeste format din aproximativ 1700 de unităţi.

38


Numărul mediu de autorizaţii de construcţieemise anual este de 118 (estimare realizatăpentru intervalul 2006 – 2009), confirmânddinamica deosebită a sectorului construcţiilorcivile. Pornind de la aceste date, evoluţianumărului locuinţelor pentru intervalul studiateste redată în graficul de mai jos.

Grafic 27. Evoluţia numărului de locuinţe 2005– 2009

Din graficul prezentat se remarcă faptul că,numai la nivelul anului 2009, comuna Sânpetrua înregistrat o creştere de 9.6% a fondului delocuinţe, ca urmare a dezvoltării sectoruluirezidenţial datorat migraţiei unui segment alpopulaţiei Braşovului, care şi-a stabilitdomiciliul în zone periurbane şi localităţilimitrofe municipiului.

De altfel, raportat la intervalul 1990 –2009, Sânpetru a înregistrat cea maisemnificativă creştere a numărului de locuinţela nivelul Zonei Metropolitane Braşov, de 29%

Atât în cazul construcţiilor existente cât şia locuinţelor noi, se remarcă un grad ridicat dedotare cu utilităţi, situat peste media naţională,însă începe să se facă simţită tendinţa de

suprasolicitare a reţelelor existente ca urmarea extinderii zonelor locuite.

În ceea ce priveşte starea clădirilor, avândîn vedere aspectele prezentate anterior, lanivelul localităţii Sânpetru se remarcăurmătoarele situaţii:

√ un procent semnificativ din clădirileexistente sunt construcţii noi, amplasate înspecial în zonele periferice ale localităţii.Acestea se remarcă printr-o calitate superioarăa execuţiei şi a materialelor utilizate, ceea cedetermină şi un grad mai ridicat al eficienţeienergetice;

Figura 2 Construcţii noi în comuna Sânpetru

√ la nivelul localităţii Sânpetru există şiun număr important de clădiri vechi, edificateîn perioada secolului XIX – începutul secoluluiXX (o parte din ele aflate în proprietateaautorităţilor publice), unele dintre ele aflateîntr-o stare evidentă de degradare şi carenecesită investiţii în vederea reabilităriistructurale şi estetice.

39


Figura 3 Clădire veche aflată în stare dedegradare structurală şi estetică - localitatea

Sânpetru

Un aspect important este reprezentat defaptul că în intervalul 2005-2010, conformdatelor disponibile, nu s-au realizat investiţiipublice pentru creşterea eficienţei energetice/reabilitarea termică a clădirilor aflate înproprietatea statului sau a autorităţilor publicelocale.

Acest fapt generează consumurisemnificative de energie la nivelul clădirilorrespective, cu impact negativ asupra mediuluiînconjurător dar şi asupra bugetului local, fiindunul din punctele slabe identificate la nivelullocalităţii.

Un alt indicator relevant în privinţacalităţii vieţii este reprezentat de repartizareasuprafeţei locuibile ce revine unui locuitor.Deşi trendul este ascendent, valorile nu suntmari, sub media înregistrată în U.E.,

demonstrând criza spaţiului locativ dinRomânia.

Grafic 28. Suprafaţa medie locuibilă/locuitor înm2

Cu toate acestea, comuna se situeazăla acest capitol cu mult peste media naţionalăşi cea judeţeană (15,25 m2).

În ceea ce priveşte indicatorul privindnumărul mediu de persoane/locuinţă,acesta se află pe un trend descrescător(excepţie face anul 2009 când indicatorul acrescut nesemnificativ), pe care îl putematribui mai multor factori: accesibilitatea uneilocuinţe individuale pentru tineri, prinprogramul ”Prima casă” a putut fi un factormotivant pentru tineri în decizia de a părăsicasa părintească şi de a se bucura de propriulspaţiu de locuit. De asemenea, trebuiemenţionaţi tinerii care părăsesc localitateapentru efectuarea studiilor sau obţinerea unorlocuri de muncă, contribuind astfel la scădereaacestui indicator.

40


Grafic 29. Număr mediu persoane/locuinţă

III.2.2. Alimentare cu energie electrică

Reţeaua de distribuţieLa nivelul localităţii Sânpetru,

alimentarea cu energie electrică se realizeazădin reţeaua SC FDEE Electrica DistribuţieTransilvania Sud, necesarul de consum fiindasigurat din Sistemul Energetic Naţional.

Alimentarea se realizează din linii dedistribuţie publică de medie tensiune ( 6kW şi20 kW), care, racordate la staţiile detransformare, asigură legătura între surse şiconsumatorii casnici, edilitari, terţiari şi

industriali. Reţele locale de distribuţie de joasătensiune sunt de tip aerian (LEA 0,4 kW).

În zona localităţii există totodată reţelede tensiune înaltă de 110 şi 400 kW.Reţeaua de distribuţie asigură acoperireaintegrală a suprafeţei comunei Sânpetru,numărul de consumatori racordaţi şi tipulacestora fiind redat în tabelul alăturat:

Tabel 2. Numărul şi tipul consumatorilor racordaţi la reţeaua de alimentare cu energie electrică –comuna Sânpetru17

Localitate Consumatori mari Consumatori mici Consumatori casnici TotalSânpetru 3 123 1613 1739

41


Sistemul de iluminat publicComuna Sânpetru dispune de sistem

de iluminat public, acesta fiind asigurat deautoritatea publică locală pentru un procent deaproximativ 80% din totalul străzilor, prinintermediul reţelelor aeriene.

Sistemul de iluminat public se află încurs de extindere, vizând acoperirea cartierelorrezidenţiale nou construite la nivelul comunei.

Producţia locală de energieConform aspectelor prezentate

anterior, necesarul de energie electrică esteasigurat din Sistemul Energetic Naţional. Lanivel local, nu există producători independenţide energie. De asemenea, cu excepţia unoriniţiative private de mică anvergură, nu seutilizează resurse regenerabile în vedereaproducerii de energie electrică.

III.2.3. Alimentarea cu energie termică

La nivelul localităţii Sânpetru nu existăun sistem centralizat de producţie şi distribuţiea energiei termice. Aceasta este asiguratăpentru consumatorii publici şi privaţi prinsisteme individuale de încălzire ce folosesc caşi combustibil gazul metan, lemnul, peleţi sau,în puţine cazuri, surse alternative precumpompele de căldură şi panourile solare.

Agenţii economici locali îşi asigurăenergia necesară proceselor tehnologice îninstalaţii proprii, care funcţionează în generalpe bază de combustibil gazos sau deşeuri dinlemn.

Încălzirea clădirilor aparţinândautorităţilor publice şi instituţiilor locale se

realizează prin intermediul centralelor termicecare funcţionează cu precădere pe combustibilgazos (gaz metan), dar şi cu deşeu lemn,produse petroliere, etc.

Această situaţie se face remarcată şiîn cazul locuinţelor, care utilizează sistemeindividuale de încălzire alimentate cu gazmetan, lemn. Se constată totodată tendinţapopulaţiei de valorificare a resurselorregenerabile de energie în vederea produceriiagentului termic pentru consum propriu.Instalaţiile întâlnite sunt sistemele de panourisolare şi pompele geotermale.

III.2.4. Alimentarea cu gaze naturale

La nivel local, cea mai mare parte asistemului de distribuţie a gazelor naturale estede curând realizată şi prin urmare prezintăavantajul că cea mai mare parte a conductelorsunt din polietilenă, soluţie tehnică prin care sediminuează semnificativ riscul producerii unoraccidente, spre deosebire de alte localităţi dela nivelul Zonei Metropolitane Braşov unde

reţeaua este formată în procent de 65% dinconducte de oţel.

Distribuţia către consumatorii casnici,agenţi economici şi instituţiile locale serealizează prin staţii de reglare alimentate cuconducte de înaltă presiune şi este asiguratăde GDF Suez, ca urmare a preluării DistrigazSUD de către compania franceză GDF.

42


Sistemul acoperă majoritatea străzilorcomunei şi este astfel proiectat încât sădispună de rezerve în vederea extinderii cătrenoi utilizatori. De altfel, reţeaua se află înproces de extindere continuă, inclusiv ca

urmare a dezvoltării sectorului rezidenţial lanivelul localităţii, fapt prezentat în tabelul şigraficul alăturat:

Tabel 3. Dezvoltarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale – comuna Sânpetru18:

Lungimea totală a conductelor de distribuţie a gazelor -km

Anul2006

Anul2007

Anul2008

Anul2009

28.7 29.4 32 37.2

Grafic 30. Dezvoltarea reţelei de distribuţie a gazelor naturale – km la nivelul comunei Sânpetru

43


Conform datelor disponibile, numărulde consumatori racordaţi la reţeaua dedistribuţie a gazelor naturale, la nivelul anului2010, este următorul:

705 consumatori casnici,19

269 reprezentând alte tipuri deconsumatori – agenţi economici,autorităţi şi instituţii publice20

Evoluţia consumului de gaze naturalela nivelul localităţii Sânpetru este redată întabelul alăturat.

Tabel 4. Volumul de gaze naturale distribuite în localitatea Hărman în intervalul 2006 – 200921

Nr.Crt.

Distribuţia de gaze naturale pecategorii de utilizatori 2006 2007 2008 2009

1Gaze naturale distribuite - uz casnic -mii mc 1626 1588 2031 1973

2 Gaze naturale distribuite – altecategorii de consumatori - mii mc 446 415 557 422

3Gaze naturale distribuite - total - miimc 2072 2003 2588 2395

Grafic 31. Distribuţia consumului pe categorii de consumatori (mii mc/an) – 2006 - 2009

44


Conform datelor prezentate, se faceremarcată o fluctuaţie a consumului de gazenaturale în intervalul analizat, vârful înregistratîn anul 2008 fiind urmat de o scădere de

aproximativ 9.5%, datorită inclusiv efectelorcrizei economice.

III.2.5. Reţeaua de apă şi canalizare

În arealul Polului de creştere Braşov,Compania Apa Braşov funcţionează caoperator regional, asigurând serviciul dedistribuţie a apei potabile şi serviciul decanalizare. Compania Apa Braşov gestioneazăaceste servicii şi la nivelul localităţii Sânpetru.

În prezent, operatorul regionalimplementează proiectul “Extinderea şireabilitarea sistemelor de apă şi apa uzată inJudeţul Braşov”, derulat prin ProgramulOperaţional Sectorial de Mediu. Proiectuldemarat în cursul anului 2009 are o valoaretotală de 945.587.853 RON şi implicărealizarea următoarelor investiţii care vizeazăşi localitatea Sânpetru:

Reabilitarea şi extindereaconductelor de aducţiune – 55 Km

Reabilitarea şi extindereareţelelor de distribuţie apă – 162,6 Km

Realizarea de noi staţii deepurare apa uzată – 5

Staţii noi şi reabilitate pompareape uzate – 9

Extindere canale colectoare –172,4 Km

Reabilitare canale colectoare– 6,4 km

Staţii de tratare noi sireabilitate – 322

Alimentarea cu apă a localităţii Sânpetruşi, parţial, a municipiului Braşov se realizeazădin surse subterane care provin în principal dinfrontul de captare Stupini-Sânpetru-Hărman,care aparţine Companiei Apa Braşov S.A. şicuprinde 48 de foraje23 care exploatează la150 m adâncime, având o capacitate totală de940 l/s.

Puţurile forate şi instalaţiile aferente,rezervoare, staţii de pompare, conducte derefulare, sunt parţial amplasate pe terenurilelocalităţii Sânpetru, capacitatea acestora fiindredată în tabelul alăturat.

De asemenea, o parte a necesaruluide apă potabilă este asigurată din Barajul deAcumulare Târlung.

Tabel 5. Capacitatea instalaţiilor de producere a apei potabile comuna Sânpetru- mc/zi24

:

Capacitatea instalaţiilor de producere a apeipotabile - mc/zi

Anul2007

Anul2008

Anul2009

Anul2010

350 350 390 420

45


Grafic 32. Evoluţia capacităţii de producere a apei potabile (mc/zi) – intervalul 2006 – 2009

Reţeaua de distribuţie a apei potabileacoperă în prezent majoritatea străzilorexistente din comuna Sânpetru, în specialpartea veche a localităţii. Dinamicaconstrucţiilor, care a generat apariţia la nivelul

comunei a noi cartiere rezidenţiale, genereazăînsă o tendinţă de suprasolicitare a reţeleiexistente.

Tabel 6. Dimensiunea reţelei de distribuţie a apei potabile – intervalul 2006 -200925:

Lungimea totală a reţelei de distribuţie a apei potabile -km

Anul2007

Anul2008

Anul2009

Anul2010

16.2 17.3 17.3 18.2

Consumul de apă potabilă este încontinuă creştere la nivelul utilizatorilor casnici,acest fapt fiind determinat de apariţia noilorcartiere de locuinţe în localitate. În privinţacelorlalte categorii de utilizatori, se remarcă odiminuare a consumului datorată, în cazul

societăţilor comerciale, atât efectelor crizeieconomice cât şi introducerii unorechipamente şi utilaje performante în procesulde producţie.

Situaţia consumului de apă este redatăîn tabelul alăturat.

46


Tabel 7. Cantitatea de apă potabilă distribuită în comuna Sânpetru (mii mc) – intervalul 2006 -200926:

Nr.Crt.

Distribuţia apei potabile pe categoriide utilizatori 2006 2007 2008 2009

1 Apa potabilă distribuită consumatorilor- uz casnic - mii mc 110 116 122 134

2 Apă potabilă distribuită consumatorilor– alte categorii de consumatori - mii mc 11 11 8 8

3Apă potabilă distribuităconsumatorilor - total - mii mc 121 127 130 142

Grafic 33. Evoluţia comparativă a consumului de apă potabilă pe categorii de utilizatori lanivelul comunei Sânpetru – intervalul 2006 – 2009

47


În prezent, localitatea Sânpetrudispune de un sistem centralizat de canalizarea apelor uzate menajere, cu o lungime de 29km27, la care sunt conectaţi un număr deaproximativ 1100 de utilizatori. Sistemul esteformat din reţeaua de canalizare din tuburiPVC şi staţii de pompare prin care se asigurădirecţionarea apelor uzate către staţia deepurare Stupini. Aceasta dispune în prezent deo capacitate de Qzi=2200 l/s pentru treaptamecanică si Qzi=1620 l/s pentru treaptabiologică. Staţia de epurare a fost modernizatăîn perioada 1998-2000 si nu are prevăzutătreapta terţiară de epurare si nici treapta dedezinfecţie. În aceste condiţii, staţia deepurare contribuie la creşterea gradului depoluare a pârâului Ghimbăşel, Timiş, a râului

Olt si a pânzei freatice din zona de influenţă. Inurma monitorizării staţiei de epurare s-auconstatat depăşiri la următorii indicatori:suspensii, fosfor, amoniu, azotaţi sidetergenţi.28

Investiţiile aflate în curs de derulare decătre Compania Apa Braşov vizeazăcompletarea staţiei de epurare Stupini cutreaptă terţiară pentru îndepărtarea azotului sifosforului, cu efecte directe în ceea ce priveşteimpactul funcţionării acestei instalaţii asupramediului înconjurător din localitatea Sânpetru,având în vedere faptul că deversarea apelorse realizează, din staţia de epurare, în râulTimişul Sec.

III.2.6. Reţeaua de comunicaţii

Conform datelor disponibile, reţeauade comunicaţii la nivelul localităţii Sânpetruprezintă următoarea structură:

telefonie (linia telefonicăinterurbană Braşov – Sânpetru)29

internetcablu TV.

Un număr de aproximativ 900 deutilizatori sunt abonaţi la servicii de telefoniefixă şi internet.

Totodată, comuna Sânpetrubeneficiază de acoperire din parteaprincipalilor furnizori de servicii de telefoniemobilă.

48


III.2.7. Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte slabe● Localitatea este racordată integral la reţeaua dealimentare cu energie electrică; iluminatul publiceste asigurat pentru un procent de 80% din străzi●Majoritatea locuinţelor şi agenţii economici suntracordaţi la reţeaua de distribuţie a gazelornaturale; reţeaua de distribuţie este relativ nouăfiind bazată pe o soluţie tehnică prin care sediminuează riscul producerii de accidente şipierderile● Comuna Sânpetru dispune de alimentare cu apăpotabilă din surse proprii, situate pe teritoriulcomunei● Peste 80% din locuinţe sunt racordate la sistemulde alimentare cu apă şi reţeaua de canalizare● Localitatea beneficiază de acoperirecorespunzătoare cu reţele de telefonie, internet şicablu TV● Localitatea beneficiază de sistem de colectare adeşeurilor.● Un procent semnificativ al clădirilor din localitatesunt construcţii noi, cu un grad ridicat de eficienţăenergetică.

● Dezvoltarea sectorului rezidenţial adeterminat suprasolicitarea infrastructurii deutilităţi● Reţeaua de iluminat public necesită lucrări deextindere şi modernizare.● Clădirile vechi din localitate, inclusiv unelecu valoare istorică, se află într-o stareavansată de degradare şi necesită investiţiiîn vederea reabilitării structurale şi estetice.

Oportunităţi Ameninţări● Posibilitatea accesării unor fondurinerambursabile pentru dezvoltarea infrastructurii●Includerea între localităţile vizate prinimplementarea proiectului “Extinderea şireabilitarea sistemelor de apă şi apa uzată inJudeţul Braşov” derulat de Compania Apa Braşo● Amplasarea localităţii Sânpetru în arealul ZoneiMetropolitane Braşov, care poate determinaderularea unor iniţiative comune cu comunităţile înacest areal în vederea dezvoltării şi echipăriiinfrastructurii tehnico-edilitare.

● Dezvoltarea sectorului rezidenţial, carepoate supune la presiuni suplimentarereţeaua de utilităţi existentă.●Degradarea continuă a stării clădirilorvechi, inclusiv a obiectivelor istorice dinlocalitate● Capacitatea redusă de a asigurasustenabilitatea costurilor de operare ainvestiţiilor în infrastructură derulate încadrul unor proiecte cu finanţarenerambursabilă

49


III.3. Infrastructura pentru educaţie, sănătate, servicii sociale

III.3.1. Educaţie

Învăţământul şcolar: Învăţământulprimar şi gimnazial se desfăşoară într-un localnou. Şcoala are 20 de săli, în care sunt incluseşi biblioteca, laboratorul de informatică, sala delectură; are teren de sport.

Învăţământul pre-şcolar: În comunăfuncţionează o grădiniţă, situată in centrulcomunei; are trei săli de clasă, două vestiare,curte împrejmuită destinată jocurilor copiilor.

III.3.2. Sănătate

În comuna Sânpetru funcţionează undispensar medical. Acest dispensar estedeservit de personal de specialitate ce includedoi medici de familie, un medic pediatru şi doimedici stomatologi. De asemenea, în localitatefuncţionează o farmacie, în regim privat. Nuexistă staţie de salvare sau spital. Acesteservicii medicale sunt asigurate prinintermediul infrastructurii medicale dinMunicipiul Braşov. Serviciul Medical deUrgenţă, Reanimare şi Descarcerare(S.M.U.R.D.) existent în cadrul InspectoratuluiJudeţean pentru Intervenţii în Situaţii deUrgenţă „Ţara Bârsei” asigură intervenţia însituaţiile de urgenţă pe teritoriul comuneiSânpetru.

Pe teritoriul localităţii funcţioneazăUNITATEA DE ASISTENȚĂ MEDICO-

SOCIALĂ DE PNEUMOFTIZIOLOGIESÂNPETRU, înfiinţată în baza HotărâriiConsiliului Judeţean Braşov cu nr.268/03.07.2003, ca instituţie publică cupersonalitate juridică, prin reorganizareasecţiei din Sânpetru a Spitalului dePneumoftiziologie Braşov.

● Includerea localităţii Sânpetru între beneficiariimăsurilor definite prin planul de investiţii pe termenlung pentru sistemul integrat de management aldeşeurilor, iniţiativă derulată de Consiliul JudeţeanBraşov.

50


III.3.3. Servicii sociale

Comuna Sânpetru asigură serviciisociale prin intermediul serviciului de AutoritateTutelară şi Asistenţă Socială, carefuncţionează în cadrul Primăriei Sânpetru şiprin intermediul Centrului de Copii si Fundaţia

Poplars Church Romania, care coordoneazăCentrul de zi pentru copii intre 7-18 ani sipentru adulţi cu dizabilităţi din comunaSânpetru.

III.3.4. Analiza SWOT

Puncte tari Puncte Slabe● Infrastructură educaţională bine reprezentatăprintr-o şcoală generală nouă● Reţea de sănătate relativ bine reprezentatăcantitativ prin cabinete pentru medicină generalăşi pentru stomatologie

● Grad redus de echipare a unităţilor medicale dincomună● Număr redus de organisme ale societăţii civilespecializate în domeniul serviciilor sociale

Oportunităţi Ameninţări● Încurajarea parteneriatelor public-privat învederea înfiinţării de servicii alternative şirealizării de investiţii● Colaborări în cadrul unor proiecte întreinstituţiile locale din domeniul asistenţei sociale,serviciile publice şi ONG-uri.● Programe de formare iniţială şi continuă indomeniul asistenţei sociale (specializări deasistenţă socială, psiho-pedagogie, etc.)

● Acutizarea problemelor sociale● Migraţia personalului medical● Lipsa fondurilor necesare susţinerii serviciilorsociale publice

51


III.4. Cultură, petrecerea timpului liber

III.4.1. Cultură

În interiorul cetăţii evanghelicefuncţionează biblioteca din ComunaSânpetru. Aceasta a fost înfiinţată în 1963 şigăzduieşte peste 8.500 de volume. Bibliotecafuncţionează pe bază de înscriere, în prezentfiind înregistrate peste 250 de persoane.

Administraţia bibliotecii organizează oserie de acţiuni dedicate tinerilor din comună,precum:

“Doctor de carte” – informaţii şidemonstraţii privindrepararea/lipirea filelor desprinse,copertarea cărţilor, etc.

Concursul “Cel mai harnic cititor” -la 50-100 de cărţi citite copiii suntpremiaţi, cu sprijinul administraţieipublice locale.

”Lecturarea de texte în grup” – pecategorii de vârstă – acesteactivităţi au loc în timpul vacanţelor,iar după fiecare lectură are loc odezbatere asupra temelor, cu

impact deosebit asupra copiilor șiadolescenților.

Colaborare cu două biblioteci dinAnglia (Bristol și Bath).

Căminul cultural a luat fiinţă în anul1974. Până atunci activitatea culturală sedesfăşura în cadrul Asociaţiei culturale“Tinerimea Sf. Gheorghe”, de pe lângăBiserica Ortodoxă. Căminul culturalfuncţionează în două localuri, din care unul încentrul comunei, cu patru încăperi ( o salămedia, o sală de lectura, o sală pentru activităţidiverse – de ex. clubul de şah). În cadrulcăminului cultural funcţionează mai multeformaţii artistice, din care menţionăm: grupvocal român şi german, fanfara, dansuripopulare române şi germane, teatru în limbaromână şi germană, teatru de păpuşi. Sala despectacole este situată pe strada Morii şi are ocapacitate de 400 de locuri.

III.4.2. Infrastructura de petrecere a timpului liber

Spaţii verzi, agrementSpaţii verziZonele verzi reprezintă o condiţie

indispensabilă a unei vieţi normale, atât prinrolul estetic, cât mai ales prin contribuţia laatenuarea poluării mediului; neutralizează uniipoluanţi, filtrează pulberile în suspensie, reducnivelul de poluare fonică (coroanele arborilor

absorb cca. 26% din energia sonoră). Deasemenea, au un rol important în regularizareatemperaturii şi umidităţii aerului.

Localitatea Sânpetru dispune de osuprafaţă de 19,4 ha de spaţii verzi care seîncadrează în categoriile anterior menţionate,din care o suprafaţă de aproximativ 2 ha a fostamenajată de curând ca şi spaţiu de agrement

52


şi include teren de fotbal, teren de handbal şiamplasament pentru scenă / spectacole.

Comuna dispune şi de un loc de joacă pentrucopii amenajat pe o suprafaţă de 800 mp.

Figura 4. Zonă agrement Sânpetru

Raportând suprafaţa totală a spaţiilorverzi la populaţia localităţii, de 4158 depersoane, obţinem o medie de 4,67m2/locuitor.

Deşi dimensiunea şi starea spaţiilorverzi din localitatea Sânpetru se situeazăaproape de media 4,84m2/locuitor33, existentăla nivelul Zonei Metropolitane Braşov, oanaliză comparativă, prezentată în graficulalăturat, relevă faptul că din acest punct devedere, comuna înregistrează cele maiscăzute valori pentru acest indicator în raportcu alte patru localităţi rurale din acelaşi areal. Grafic 34. Suprafaţa spaţiilor verzi din localităţi

rurale ale Zonei Metropolitane Braşov(m2/locuitor)

53


Alături de zonele verzi amenajate dinperimetrul construibil, pe teritoriul administratival localităţii este situată şi rezervaţia naturală„Dealul Cetăţii Lempeş” cu o suprafaţă deaproximativ 274,5 ha, folosită atât de cătrelocalnici cât şi de cetăţeni din comunităţileînvecinate, în special din Municipiul Braşov, ca

zonă pentru drumeţii şi activităţi de agrement,mai ales la sfârşit de săptămână.

De asemenea, zona aerodromuluiSânpetru este folosită pentru activităţi deagrement şi practicarea paraşutismului şiparapantismului.

●III.4.3. Analiza SWOT

Puncte tari Puncte Slabe● Patrimoniu istoric şi cultural bogat, care,corelat cu potenţialul natural (aria naturalăprotejată situată pe teritoriul localităţii), poategenera fluxuri din ce în ce mai ridicate devizitatori● Împrejurimile comunei cu potenţial pentrupetrecerea timpului liber şi pentru agrement● Existenţa unor spaţii amenajate pentruagrement● Aerodromul din localitate

● Lipsa unei infrastructuri de vizitare a arieinaturale protejate Dealul Cetăţii - Lempeş● Lipsa sponsorilor permanenţi pentru instituţiilede cultură● Lipsa unei politici de marketing cultural, ca partea politicilor de promovare● Suprafaţa redusă a parcurilor şi spaţiilor verzidin localitate

Oportunităţi Ameninţări● Posibilitatea găzduirii unor evenimenteculturale în clădirile de patrimoniu din localitate● Oportunităţi privind organizarea de miting-uriaviatice şi competiţii de profil pe aerodromul dinlocalitate● Posibilitatea accesării de finanţări locale,guvernamentale, europene sau internaţionalepentru realizarea de investiţii în infrastructuraculturală şi cea pentru petrecerea timpului liber

● Concurenţa localităţilor învecinate privinddezvoltarea sectorului de agrement şi petrecere atimpului liber● Degradarea clădirilor istorice din localitate● Capacitatea redusă de a asigurasustenabilitatea proiectelor de investiţii îninfrastructura de agrement şi petrecere a timpuluiliber derulate în cadrul unor proiecte cu finanţarenerambursabilă

54


Capitolul IVMEDIUL ECONOMIC

În contextul creşterii economiceînregistrată în perioada 2004-2008 la nivelmondial, România a resimţit aceasta creşteredoar în perioada 2007-2008. Această creşteres-a manifestat prin crearea de noi locuri demuncă, generată de reformele economice şide creşterea gradului de încredere ainvestitorilor, însoţite însă de un deficit externtot mai mare şi de expansiunea creditului.

Evoluţia mediului economic în comunaSânpetru se înscrie în aceste tendinţeremarcate la nivel naţional. Profilul economical comunei Sânpetru, realizat pe baza cifrei deafaceri, este determinat în principal deactivităţile în domeniul industriei (55%),comerţului (32%) și construcțiilor (9%). Înîncercarea de uniformizare a dezvoltăriieconomice, de respectare a condiţiilor demediu şi echilibrare a dezvoltării teritoriale lanivelul zonei metropolitane Braşov, o parte dininvestiţiile actuale dar şi din cele viitoare vor filocalizate pe teritoriul localităţilor limitrofeMunicipiului Braşov, cu precădere înapropierea infrastructurii de transport. Acestfapt va genera o dezvoltare economică ce vamenţine pentru comuna Sânpetru acelaşi profileconomic şi pentru perioada următoare.

În comuna Sânpetru, la 30.06.2010, şi-au depus bilantul contabil un număr de 248 desocietăţi comerciale dintre care 198 suntîncadrate în categoria micro-întreprinderilor şi50 sunt IMM-uri. Dintre acestea, 31%activează în domeniul comerţului, 30% îndomeniul serviciilor, 17% în domeniul industriei

prelucrătoare, 16% în domeniul construcţiilor,1% în domeniul agriculturii și numai 5% îndomeniul turismului. Societăţile comerciale cusediul în comuna Sânpetru au declarat o cifrăcumulată de afaceri de 207.191.452 lei,conform datelor furnizate de Direcţia Generalăa Finanţelor Publice Braşov. Repartizareacifrei de afaceri a societăţilor comerciale dinSânpetru pe tipuri de activităţi este redată îngraficul alăturat.

Grafic 35. Ponderea cifrei de afaceri peactivităţi economice

La nivelul zonei metropolitane Brașov,firmele din comuna Sânpetru, reprezintă 1,3%din total număr de firme și 1,0% din totalulcifrei de afaceri.

55


IV.1. Agricultură, creşterea animalelor

În localitatea Sânpetru, activitateaeconomică specifică ultimilor ani a suferittransformări majore datorită dinamicii sociale,economice şi politico-administrative. Dacă laînceputul anilor `90, agricultura era activitateaeconomică cea mai importantă la nivelullocalităţii, astăzi ponderea acestei ramuri ascăzut dramatic. Activităţile de profil sunt deanvergură tot mai redusă, inclusiv datorităpoliticilor locale şi naţionale în domeniulagriculturii, fapt ce conduce la o producţie cenu acoperă necesităţile reale şi, în consecinţă,la creşterea importurilor de produse agricole sialimente.

Astfel, din punct de vedere alproductivităţii activităţilor din domeniulagriculturii şi zootehniei, în perioada 2005 –2010, în comuna Sânpetru, atât producţiavegetală cât şi cea animală a scăzut în mediecu 5%, cu toate că potenţialul pedologic şisuprafaţa agricolă permit dezvoltarea unorculturi vegetale de bună calitate (cartoful,sfecla de zahar, culturi furajere) iar păşunileexistente favorizează creşterea animalelor.Suprafaţa agricolă a comunei este de 2.991 haşi este formată din păşuni, păduri, livezi şiteren arabil.

Grafic 36. Structura suprafeţei agricole în comuna Sânpetru

Un aspect remarcat în comună estereprezentat de diminuarea, de la an la an, aactivităţilor cu caracter agricol. Acest fenomense înscrie într-o tendinţă care se face

remarcată la nivelul întregului judeţ Braşov.Astfel, raportat la anul 1990, suprafaţa totalăcultivată a judeţului s-a diminuat cu 30% în

56


anul 2008. Totodată, suprafaţa terenului arabilaflat în repaus a crescut de 28 de ori.

La nivelul localităţii Sânpetru, dintotalul de 2.083 ha teren arabil, în anul 2009erau cultivate numai 541 ha (reprezentând un

procent de 25,97%), în principal cu cerealepentru boabe, iar restul cu sfeclă de zahăr (37ha) și cartofi (116ha).

Grafic 37. Suprafaţa agricolă cultivată în anul 2009

Reducerea constantă a suprafeţelorcultivate se datorează în principal fărâmiţăriiproprietăţii agricole, posibilităţilor reduse devalorificare a produselor, dar şi îmbătrânirii şideficitului de forţă de muncă în agricultură. Lafinele anului 2009, localitatea se afla pe locul12, între cele 15 localități din zonametropolitană Brașov.

În prezent, conform datelor deţinute deAPIA Braşov, în comuna Sânpetru, terenulagricol cu suprafeţe de peste 1 ha este deţinutde 60 de proprietari, aceştia având înproprietate între o parcelă şi 18 parcele, cusuprafeţe / proprietar între 1 şi 37,71 ha31.

Terenul agricol cu suprafeţe mai micide 1ha nu este luat în evidentele APIA Brasov

astfel încât proprietarii acestor loturi nubeneficiază de subvenţiile acordateproducătorilor agricoli.

În total 349 de hecatre, cumulate din287 parcele sunt luate în evidenţă pentruacordarea subvenţiei, ceea ce denotă încă odată gradul pronunţat de fărâmiţare aproprietăţilor agricole.

În ceea ce priveşte procesareaproduselor agricole, la nivelul comunei s-aueliberat un număr de 2 certificate fitosanitare şi5 licenţe de fabricaţie produse agroalimentare,ceea ce demonstrează interesul redus alagenţilor economici locali pentru acest tip deactivităţi.

57


Gradul redus de mecanizare aagriculturii constituie de asemenea un factorce a condus la diminuarea activităţii în acestdomeniu, comuna Sânpetru având o medie de

97,52 ha la un tractor, în comparaţie cu mediajudețeană, care este de 27 ha.

Grafic 38. Utilaje agricole înregistrate la nivelul comunei Sânpetru (2010)

Alături de aceşti factori, dezvoltareaviitoare a localităţii va conduce la o conversie aterenurilor cu destinaţie agricolă în detrimentulculturilor agricole.

În vederea surmontării acestorprobleme şi potenţiale ameninţări, o măsurăimportantă poate fi reprezentată de comasareaterenurilor de către asociaţii sau proprietaricare vor să dezvolte activităţi agricole. Aceastăiniţiativă va crea posibilitatea dezvoltării uneiagriculturi intensive, mecanizate şi a realizăriiunui management adecvat pentru culturilepretabile în zonă.

În ceea ce priveşte zootehnia, situaţiaefectivelor de animale la data de 31.12.2010este redată în graficul alăturat.

58


Graficul 39. Efectivele de animale în comuna Sânpetru la data de 31.12.201032

Conform datelor prezentate, din punctde vedere al efectivelor de animale (14.784 decapete), la nivelul anului 2010, in comunaSânpetru, pe primul loc se situează creştereapăsărilor (11.580 de capete) și a ovinelor(2532 capete) încadrându-se în trendulmetropolitan. Comparativ, la nivelul ZoneiMetropolitane Brașov, pe primul loc sesituează creşterea păsărilor (55,30%), urmatăde ovine (23,90%), porcine (14,05%), taurine(4,31%), cabaline (1,31%) şi caprine (1,12%).

În comuna Sânpetru, creştereaanimalelor este practicată în general îngospodăriile familiale. Aşadar, este vorba deexploataţii de semi-subzistenţă, dar mai alesde subzistenţă în care producţia agricolă estedestinată consumului propriu, foarte puţinefiind acele gospodării care reuşesc sădisponibilizeze mici cantităţi de produse în

vederea comercializării. În fermele de semi-subzistenţă, fermierii desfaşoară diverseactivităţi agricole de cultivare a plantelor şicreşterea animalelor, bazate pe tradiţiispecifice zonei. Aceste ferme secaracterizează printr-o structură de producţiefoarte diversificată, determinată de necesităţilegospodăriei, precum şi printr-o dotare tehnicăredusă şi necorespunzătoare ceea ceîmpiedică creşterea productivităţii şi obţinereaunui surplus de produse destinate vânzării.Orientarea acestor ferme către piaţă necesităschimbarea sistemului de producţie şi implicitcheltuieli financiare suplimentare, pe carefermierii nu şi le pot permite.

La nivelul comunei sunt inregistrate 3unități de procesare de produse de origineanimală autorizate sanitar-veterinar (procesarecarne, lapte și pește), două ferme de vaci de

59


lapte și o fermă de taurine. Nu este înregistratnici un producător în agricultură ecologică.

Se remarcă de asemenea interesulredus al producătorilor pentru practicareaformelor de agricultură ecologică. Interesulscăzut în dezvoltarea agriculturii ecologiceeste rezultatul unei informări ineficiente acetăţenilor.

O gospodărie de familie care să aibăconsumuri energetice şi materiale minime, săproducă cât mai puţine deşeuri iar acestedeşeuri să fie în mare măsură reciclate pe loc,în circuit închis şi convertite în produse demare necesitate pentru gospodărie, să-şiasigure mare parte din consumurile alimentareproprii la o calitate superioarã oricărorstandarde, indiferent de condiţiile de sol şiprecipitaţii, care să folosească la maximfactorii energetici ieftini şi nepoluanţi naturali,care să poată satisface periodic şi pieţeleoraselor, în care se aprovizioneazã cetăţeniicare locuiesc la bloc sau nu deţin grădini, caresă asigure condiţii de confort, siguranţă siprosperitate cel puţin de nivel mediu membrilorsăi33 - este conceptul care se impune a fiimplementat şi la nivelul comunei Sânpetru.

În acest sens administraţia publicălocală trebuie să sprijine acest tip de initiaţiveprin acordarea de facilităţi fiscale şi prinpromovarea de acţiuni de informare acetăţenilor.

Lipsa spaţiilor de depozitare şicomercializare a produselor agricole constituiede asemenea un aspect ce trebuie abordat încadrul parteneriatelor public-private şi dezbătutîn cadrul asocierilor din care localitatea faceparte. Realizarea unui depozit pentruprodusele agricole şi crearea de spaţii pentrudesfacerea acestora sunt proiecte ce pot fi

generate de administratia publică şi pot creapremisele dezvoltării activităţilor agricole şi dezootehnie atât în localitate cât şi în întreagazonă.

Ca şi concluzie, în urma evaluăriiprofilului antreprenorial şi a cifrei de afacerigenerate de agenţii economici locali,agricultura si zootehnia apar pe al treilea loc îneconomia locală. Această situaţie pareinexplicabilă în raport cu specializarea forţei demuncă a comunei Sânpetru care, înainte de1989, avea o economie bazată pe agricultură.Pregătirea resursei umane şi capitalul funciarar fi trebuit să dezvolte sau cel puţin sămenţină sectorul agricol la o cotă mai mare îneconomia locală, ceea ce nu s-a întâmplat.Cauzele care au determinat această situaţieconstau în:

a) canalul de distribuţie pare să fie ceamai importantă cauză de contracţie asectorului agricol. Canalul de distribuţiepresupune stabilirea unei relaţii întreproducător cu mai mulţi transportatori,depozite, angrosişti, agenţi de vânzare. Dacăar fi existat un centru de depozit şi colectare şio piaţă en-gross pentru produse agricole,foarte probabil că agricultura comunei Harmanşi a celorlalte localităţi din proximitate nu ar fiintrat în declin.

Această ipoteză mai ia în calcul şiposibilitatea că centrul de depozit şi piaţa en-gross să fi fost dezvoltat de structuri asociativeale fermierilor din mai multe comune;

b) suprafeţele cultivate sunt mici.Acesta constituie un impediment major înprivinţa rentabilităţii afacerii, mecanizării şiautomatizării agriculturii;

c) accesul la finanţare este scăzut,deşi există programe europene. Aceste

60


programe însă favorizează finanţarea fermelormari şi a producătorilor cu capacitatefinanciară în detrimentul celor care deţinsuprafeţe mici de teren;

d) salarizarea este scăzută, dreptpentru care locurile de muncă în agricultura nusunt atractive;

e) gradul de asociere al fermieriloreste scăzut. Această stare de lucruri reflectăun spirit anteprenorial aflat într-un stadiu deformare, întrucât fermerii nu văd necesitatea

de a se solidariza şi de a desfăşura acţiunicomune de apărare sau promovare adrepturilor lor, chiar dacă sunt în competiţie.

Comuna Sânpetru este membră aGrupului de Acțiune Locală Țara Bârsei, încadrul căruia s-a realizat Planul de DezvoltareLocală, urmând ca în perioada următoare săse implementeze proiecte de dezvoltare ruralăce pot genera relansarea producției agricolelocale.

IV.2. Industrie şi construcţii

Declararea Zonei MetropolitaneBraşov, în componenţa căreia intră şi comunaSânpetru, ca pol naţional de creştere în anul2008, determină atât dezvoltarea echilibrată amediului de afaceri la nivelul întregului arealmetropolitan cât şi creşterea gradului deatractivitate a zonei pentru investiţii.

In urma elaborării Planului Integrat deDezvoltare al Polului de Creştere Braşov s-aidentificat o dezvoltare industrialăseminificativă pe doua axe: Braşov – Cristian –Ghimbav respectiv Braşov – Sânpetru –Sânpetru – Prejmer.

Dezvoltarea sectorului industrial estedeosebit de importantă în economia localităţiideoarece reprezintă principală sursă de locuride muncă şi creează o cultură a competiţieibazată pe competitivitate. Incepând cu anul2000 industria începe să joace un rol importantîn profilul economic al comunei, cea mai mareparte a cifrei de afaceri realizandu-se îndomeniul industrial.

In industria prelucrătoare îşidesfăşoară activitatea 33 de companii care au

avut realizat în anul 2010 o cifră de afaceri învaloare de 108.450.680 RON. Comparativ cuanul 2005 însă, numărul de companii dindomeniul industriei a scăzut cu 20%.

Domeniile în care activează cele maimulte firme sunt industria construcâiilormetalice și cea a fabricării altor mijloce detransport (6).

Grafic 40. Numărul de firme şi cifra de afaceripe sectoare de activitate

61


Profilul activităţilor industriale dinlocalitate se integrează în specificul industrialjudeţean. La nivelul judetului Brasov, lasfârşitul anului 2008, existau 2.499 agenţieconomici activi în domeniul industriei, carerealizau o cifră de afaceri de 10,6 miliarde lei,cu 22,9% mai mare comparativ cu anul 2007.

Profilul industrial al judeţului Braşoveste determinat de industria de maşini şiechipamente şi a mijloacelor de transport, deindustria chimică, precum şi de industriaalimentară şi textilă. Deşi este în uşor regresfaţă de anul 2000, industria este puternicreprezentată la nivelul judeţului (32% din cifrade afaceri totală), fiind principalul sector care aatras capitalul străin şi, totodată, cel maisemnificativ furnizor de produse exportate.

Din această perspectivă se observăfaptul că 60 % dintre societăţile comercialecare activează în domeniul industrial pe razacomunei Sânpetru se încadrează în profiluljudeţean.

În cadrul localității Sânpetru suntdezvoltate trei zone industriale: o zonăindustrială pentru dezvoltarea afacerilor însuprafață de 7ha situată în apropiereacentrului comunei în care sunt localizate 15societăți comerciale (zonă ce a fost dezvoltatăprin concesionarea terenului de către ConsiliulLocal Sânpetru), o a doua zonă întinsă pe osuprafață de aproximativ 2ha în care și-audezvoltat activități industriale un număr de 7firme, localizată tot în centrul comunei pestructura fostului CAP, iar alte 6 societățicomerciale sunt localizate în dreptul DN11unde aproximativ 20ha sunt definite prin PUGcu destinație de zonă industrială.

Dintre cele trei zone industriale doardouă sunt operaționale, zona de afaceri unde

terenul a fost concesionat de administrațialocală fiind inoperabilă datorita lipseiinfrastructurii.

Perspectiva de dezvoltare a unei zoneindustriale pe teritoriul comunei este foartebună, localitatea dispunând de legături rutierebune cu Municipiul Brașov, dar si cu cele maiimportante drumuri naționale prin intermediulcenturii ocolitoare a Municipiului Brașov,precum şi amplasarea în apropiereaTerminalului Intermodal Braşov-Feldioara,investiţie ce se va realiza în următorii ani.

Se impune realizarea de cătreConsiliul local Sânpetru a unei strategii dedezvoltare economică, în care zona/zoneleindustriale să fie bine delimitate, iar activitateade atragere de investitori să fie gestionată decătre un birou specializat al primăriei. Având învedere avantajele fiscale și posibilitateaatragerii de fonduri europene, localitatea poatedezvolta un parc industrial.

În ceea ce priveşte domeniulconstrucţiilor, în localitate sunt inregistrate unnumăr de 32 societăţi care însumează la fineleanului 2009 o cifră de de afaceri de17.900.208 RON. Acest domeniu a cunoscutînsă un declin important după anul 2008datorat crizei economice, posibilitatearevigorarii acestui domeniu fiind direct legatăde investiţiile atrase la nivelul localităţii sau allocalităţilor învecinate, în special în MunicipiulBrasov.

62


IV.3. Turism

Potenţialul turistic al comuneiSânpetru îmbină elementele ale cadruluinatural cu patrimoniul cultural şi istoric.Localizarea în arealul Ţării Bârsei, înproximitatea municipiului Braşov precum şiaccesul facil în localitate prin intermediuldrumului european E60 (DN13), sunt avantajemajore în dezvoltarea turismului local.

În comuna Sânpetru se află douăunităţi de cazare – pensiuni agroturistice –totalizând un număr de 64 de locuri de cazare.

Numărul de înnoptări in pensiunileagroturistice a crescut, ca medie lunară, de la446 în 2005, la peste 500 în 2009. Peparcursul primului semestru al anului 2009 s-au înregistrat 56 de sosiri și 80 de înnoptări.Cu toate că numărul numărul de turişti caresunt cazaţi în comună a crescut în ultimaperioadă, el reprezintă numai 0,3% din totalulcazărilor înregistrate în Zona MetropolitanăBraşov.

Comuna Sânpetru dispune de unpotenţial turistic bogat atât natural cât şiantropic: Rezervația naturală Dealul Lempeș,Biserica-cetate și Biserica Ortodoxă precum șio serie de evenimente locale legate de tradiţiacomunei: Festivalul “Rușcuța de primăvară”,Zilele hobby construct – Aeromodelism,Sânpetru de vară, competiții sportive. De altfel,în documentele Planului Naţional deDezvoltare Rurală localitatea este catalogatădrept comună cu potenţial turistic mediu,neexploatat.

Dezvoltarea infrastructurii, renovareaclădirilor, promovarea potenţialului turistic allocalităţii vor atrage număr mai mare de turişti.Provocarea căreia autoritatea publică locală şimediul de afaceri din turism vor trebui să îifacă faţă va fi cea de a face ca numărul deînnoptări să crească, astfel încât turiştii să nupetreacă doar o zi în localitate vizitând unulsau mai multe obiective turistice.

IV.4. Comerţ şi servicii

Comuna Sânpetru este, din punct devedere istoric, parte integrantă a Ţării Bârsei,poziţionată nu numai la răscrucea principalelorrute comerciale româneşti, dar şi în apropiereamarilor rute comerciale care legau Orientul deOccident şi Marea Neagră de Marea Baltică,fapt ce a contribuit la dezvoltarea dinamică acomerţului.

Numărul societăţilor comerciale cuobiect de activitate în domeniul comerţuluireprezintă 31% din totalul firmelor înregistrate

în comună şi totalizează 30,50 % din cifra deafaceri totală înregistrată la nivelul anului 2009.

Se observă o activitate comercială maiintensă în comerţul cu ridicata, comparativ cucomerţul cu amănuntul. Ponderea redusă acomerţului cu amănuntul este justificată avândîn vedere apropierea de marile centrecomerciale din Municipiul Braşov, în localitatefiind dezvoltate câteva magazine cu profilalimentar, farmaceutic şi pentru materiale deconstrucţii.

63


Grafic 41. Ponderea cifrei de afaceri pe activităţi comerciale

Pe ansamblu, sectorul terţiar, comerţulşi serviciile, are un impact important îneconomia comunei, 131 de companii ce-şidesfăşoară activitatea în acest domeniurealizând în anul 2009 o cifră de afaceri de80.776.522 RON, adică nu mai puţin de39,00 % din cifra de afaceri înregistrată lanivelul comunei.

În comună serviciul poştal este realizatprintr-un oficiu poştal, iar serviciile de asigurărisunt realizate de agenţi de asigurare. Serviciilebancare, de telecomunicaţii, mass-media nuse regăsesc la nivelul comunei.

Cu toate acestea este de remarcatfaptul că sunt înregistrate 14 companii ceactrivează în domeniul transporturilor, 9societăţi comerciale ce activează în domeniulconsultanţei şi al managementului afacerii, 7 înactivități de arhitectură și inginerie, fapt cearată dinamismul mediului economic local

precum şi conectarea sa la activităţileimportante din arealul metropolitan.

Centrele intermodale precum şicentrele de distribuţie a mărfurilor vor juca unrol important în dezvoltarea economică acomunei. În acest context, poziţia strategicăfavorabilă şi ampalsarea viitorului Aeroport și aTerminalului intermodal în imediata apropierea comunei vor determina o dezvoltareimportantă a sectorului serviciilor de profil.

64


IV.5. Analiza SWOT

Puncte tari Puncte Slabe● Suprafeţe importante de teren cu destinaţieagricolă● Situaţia juridică a dreptului de proprietateprivată asupra terenurilor agricole reglementată● Calitatea solului permite practicarea unor culturicu productivitate ridicată● Păşunile şi fâneţele permit dezvoltareasectorului zootehnic● Situarea localităţii pe axa de dezvoltareindustrială Braşov – Sânpetru – Hălchiu● Sectorul industriei prelucrătoare şi alconstrucţiilor bine reprezentat la nivel local● Poziţionarea în apropierea municipiului Braşov -puternic centru industrial şi comercial;● Accesul la infrastructura de transport rutier şiferoviar facilitează aprovizionarea agenţiloreconomici şi distribuţia produselor şi mărfurilor● Potenţialul turistic natural şi antropic bogat;● Existenţa infrastructurii de cazare;● Fluxuri de turişti în creştere.

● Decalajul între dezvoltarea economică acomunei în raport cu cea a zonei urbane (90%din cifra de afaceri a judeţului e realizată înmediul urban);● Grad redus de valorificare a terenuriloragricole● Dotarea insuficientă cu echipamente şi utilajeagricole● Fragmentarea proprietăţilor funciare● Reducerea constantă a efectivelor de animale;● Lipsa unităţilor de procesare a produseloragricole şi animale● Lipsa spaţiilor de depozitare şi desfacere aproduselor agricole şi animale● Gradul redus de practicare a formelor deagricultură ecologică● Îmbătrânirea forţei de muncă în agricultură;● Zonele de dezvoltare industrială nu sunt clardefinite în planurile urbanistice● Infrastructura de utilităţi slab dezvoltată înaceste zone● Lipsa unei strategii de atragere a investitorilor;● Ramuri industriale cu valoare mare adăugatăslab reprezentate (IT, telecomunicaţii, energiiregenerabile);● Activitatea redusă a asociaţiilor şi organizaţiilorpatronale şi profesionale;● Slaba educaţie antreprenorială.

65


Oportunităţi Ameninţări● Apartenenţa comunei la Grupul de AcţiuneLocală Ţinutul Bârsei şi Agenţia MetropolitanăBraşov – oportunităţi de participare la proiecteintegrate de dezvoltare economică● Implementarea proiectelor europene carevizează infrastructura de transport (autostrada;aeroportul Ghimbav, Terminalul Intermodal Bod-Feldioara) – îmbunătăţirea gradului de acces apersoanelor şi mărfurilor;● Existența finanţărilor pentru modernizareaexploataţiilor agricole şi dezvoltareamicroîntreprinderilor şi IMM-urilor locale● Posibilitatea dezvoltării unor forme deagricultură ecologică● Constituirea de grupuri de producători învederea practicării unei agriculturi cuproductivitate ridicată● Posibilitatea dezvoltării de servicii suport pentrusectoarele industriale active din ZonaMetropolitană Braşov● Oportunităţi de promovare a formelor de turismcultural-istoric, natural şi a agroturismului● Includerea obiectivelor turistice locale în circuitetematice – Legendele Ţării Bârsei, BisericileFortificate din Transilvania

● Reducerea terenurilor cu destinaţie agricolă caurmare a dezvoltării rezidenţiale a comunei● Creşterea suprafeţelor necultivate şi reducereacontinuă a efectivelor de animale datorităposibilităţilor reduse de valorificare a produselor● Creşterea presiunii exercitate de importul unorproduse agricole ieftine● Orientarea societăţilor cu profil industrialexistente şi a investitorilor către centrele deafaceri şi platformele industriale din zona urbană●Pierderea atractivităţii pentru investiţii alocalităţii, datorită deficitului de forţă de muncăpregătită în domeniul tehnic si agricol, caurmare a necorelării ofertei educaţionale cucererea de pe piaţă● Migrarea forţei de muncă calificate în zonaurbană şi în străinătate● Pierderea identităţii culturale şi a tradiţiilorspecifice● Riscul de degradare al obiectivelor depatrimoniu cultural-istoric din comună● Pierderea unor oportunităţi de finanţareeuropeană datorită capacităţii financiare redusea administraţiei publice şi a IMM-urilor de aderula şi implementa proiecte cu finanţărinerambursabile;● Legislaţie ineficientă în domeniulparteneriatului public-privat.

66


Capitolul VMEDIUL ÎNCONJURĂTOR

V.1. Relief, climă

ReliefComuna Sânpetru este situată în

Depresiunea Bârsei, în nordul municipiuluiBraşov. Teritoriul localităţii este traversat depârâul Durbav şi este influenţat, din punct devedere al condiţiilor de mediu, de cursulrâului Timişul Sec, care se varsă în râulGhimbăşel în apropierea comunei.

Genetic, zona în care esteamplasată localitatea este de originetectonică, formată prin fracturarea şiscufundarea repetată a unor fragmentecentrale ale Carpaţilor de Curbură. O mareinfluenţă asupra reliefului au avut-o şi celepatru mari glaciaţiuni. După sfârşitulacestora, o bună parte din teritoriu a rămasmlăştinos, evoluând cu timpul cătreDepresiunea Ţării Bârsei.

Comuna Sânpetru este situată la oatitudine de 500 – 550 de metri deasupranivelului mării, încadrându-se în mare parteîn zona joasă, de câmpie piemontană aDepresiunii Bârsei. Aceasta este umedă şimlăştinoasă, străbătută de numeroasepâraie, pătura de sol fiind în general fertilă.

ClimaJudeţul şi Zona Metropolitană Brasov

se încadrează (zonal) în climatul temperat, iarregional la tranziţia dintre climatul continentalvest-european, de nuanţă oceanică şi cel

excesiv-continental, din est. Prin urmare, sepoate aprecia că zona este caracterizatăprintr-un climat de tip continental moderat,dominat de circulaţia atmosferică din nord-vest.

Trăsăturile generale ale climei zonale,regionale şi de sector sunt puternic modificatede condiţiile fizico-geografice locale. Subinfluenţa reliefului muntos, se realizează ocompartimentare a climatului general şi oetajare evidentă a fenomenelor climatice.

Temperatura medie multianuală aaerului în Ţara Bârsei este de 7,6ºC,temperatura maximă absolută fiind de 37ºC înluna august iar temperatura minimă depăşeşteîn timpul lunilor de iarnă valoarea de - 20 ºC.Localitatea Sânpetru, se încadrează în limiteleprezentate, temperatura medie înregistratăfiind de 8,5ºC.

Numărul mediu al zilelor de vară estede aproximativ 50 pe an, identic cu cel alzilelor de iarnă. Dată fiind amplasarealocalităţii în Depresiunea Bârsei şi influenţacondiţiilor de relief, temperaturile cele maireduse se înregistrează pe parcursul luniiianuarie.

Umiditatea aerului se încadrează înlimitele înregistrate la nivel judeţean, cu valorimedii anuale de 75%. Ceaţa este un fenomencaracteristic pentru localitatea Sânpetru.

67


Vânturile sunt puternic influenţate derelief, atât în privinţa direcţiei, cât şi a vitezei.

Depresiunea Bârsei şi implicit comunaSânpetru sunt supuse iarna unor invazii de aerrece si umed, venit din nordul si nord-vestulEuropei, care aduc zăpadă si ger. Vânturiledominante, cu frecvenţa cea mai mare, suntcele din nord-vest. Vânturile locale sunt brizelede munte şi Vântul Mare (Mâncătorul dezăpadă) care se manifestă la începutulprimăverii. Vara predomină vânturile oceanice

umede din vestul Europei, care determinăploile bogate din acest anotimp.

În tabelul alăturat este prezentat unset de date meteorologice aferent anului 2009,înregistrate la staţia meteorologică Braşov.

Având în vedere amplasarea înimediata vecinătate a municipiului Braşov,datele prezentate pot fi considerate ca fiindrelevante şi pentru comuna Sânpetru.

Tabel 8. Date meteorologice aferente anului 2009, înregistrate la staţia Braşov

Staţ

ia m

eteo

Temperatura aerului (°C)

Can

titat

eaan

uală

prec

ipita

ţii(l/

m2 )

Pres

iune

aat

mos

feric

ă(h

Pa)

Neb

uloz

itate

ato

tală

(zec

imi)

Vite

ză v

ânt

(m/s

)

Temp. medie Temp. maximă Temp. minimă

Braşovnormală 2009 absolută 2009 absolută 2009 normală 2009 2009 2009 2009

7,5 8,737,3 32,4 -32,3 -24,2

594,1 669,7 952,8 6,2 2,25.07.2000 25.07 14.01.1985 04.01

Precipitaţiile atmosferice. La nivelulZonei Metropolitane Braşov, numărul mediuanual al zilelor cu precipitaţii este de 138 zile,valoare care poate fi considerată careprezentativă şi pentru comuna Sânpetru.Ploile cele mai abundente se produc în generalpe parcursul lunilor de primăvară-vară. Peparcursul verii, ploile torenţiale sunt destul defrecvente, fiind însoţite de grindină şi trăsneteşi depăşind uneori valoarea de 20 l/m2.

Într-o iarnă obişnuită, ninsorile cadaproximativ 35 de zile pe an, numărul mediu

de zile cu straturi de zăpadă fiind deaproximativ 61 de zile.

Analiza datelor furnizate de Agenţiapentru Protecţia Mediului Braşov relevă faptulcă la nivelul anului 2009, cantitatea deprecipitaţii înregistrată în localitatea Sânpetruse apropie de media Zonei Metropolitane, de650 litri/m2. Cantităţile sunt similare celorînregistrate la nivelul altor localităţi din zonadepresionară (Braşov, Feldioara, Hărman etc).Cel mai semnificativ volum al precipitaţiilorcaracterizează trimestrele II şi III, prin urmarelunile de primavară-vară.

68


V.2. Resurse

V.2. 1. Resursele naturale

Resurse naturale reprezintă totalitateaelementelor naturale ale mediului înconjurător,care pot fi utilizate în activitatea umană:

resurse neregenerabile:minerale şi combustibili fosili;

resurse regenerabile: aerul,apa, solul, flora, fauna sălbatică

Resursele naturale reprezintă ocomponentă majoră a bogăţiei naţionale, caretrebuie exploatate în mod raţional, conformconceptului de utilizare durabilă. Dezvoltareadurabilă vizează menţinerea calităţii sidisponibilităţii resurselor regenerabile şiutilizarea resurselor neregenerabile într-un ritmcare să ţină seama de nevoile generaţiilorviitoare.

Resurse naturale neregenerabileÎn strânsă legătură cu condiţiile

geologice şi geomorfologice locale, subsolullocalităţii Sânpetru este lipsit de resurseenergetice (petrol, gaze) sau minerale.Absenţa acestor resurse are însă un efectpozitiv asupra calităţii mediului înconjurător,datorită lipsei industriilor poluante la nivelulcomunei Sânpetru.

Resurse naturale regenerabile

A. Resursele de apăResursele de apă cuprind potenţialul

hidrologic format din apele de suprafaţă şisubterane, în regim natural şi amenajat, dincare se asigură necesarul de alimentare a

diverselor folosinţe. Resursele disponibile lanivelul localităţii Sânpetru sunt reprezentate de:

pârâul Durbav parţial, râul Timişul Sec alte cursuri de apă locale surse de apă subterană, din

care se asigură alimentarea localităţii şi, parţiala municipiului Braşov (Frontul de captareStupini-Sânpetru-Hărman)

B. SolulStructura solului pe teritoriul comunei

Sânpetru este determinată de amplasarealocalităţii în Depresiunea Bârsei.

Având în vedere aceste condiţii,întâlnim în proporţii aproximativ egale soluribrune eumezobazice, cernoziomuri levigateredzinice şi cernoziomuri redzinice şi lăcovişti.De asemenea, în vecinătatea cursurilor de apăse regăsesc cernziomuri argiloiluviale şilevigate, favorabile practicării agriculturii. Dinpunct de vedere al calităţii solurilor, predominăclasele III şi IV de calitate.

La nivelul localităţii Sânpetru, bogăţiasolului, raportată la structura fondului funciar,este dată de existenţa unei suprafeţe totale cudestinaţie agricolă de 2639 hectare, repartizatădupă modul de folosinţă astfel:

2083 ha teren arabil 84 ha fâneaţă 359 ha păşune 113 ha livezi 325 ha teren cu destinaţie

agricolă, neutilizat.

69


Grafic 42. Repartiţia suprafeţei agricole după modul de folosinţă - 2009

Principalele culturi, adaptate condiţiilorclimatice locale, sunt cele de cartofi, sfeclă dezahăr, grâu, porumb.

C. Biodiversitatea (resurse defaună, floră si păduri)

Cadrul natural al localităţii Sânpetru seremarcă printr-o diversitate ridicată.

Fauna este variată, graţie multitudiniibiotopurilor întâlnite în Depresiunea Bârsei şiimplică numeroase specii interesante, înspecial în arealul rezervaţiei Dealul Cetăţii-Lempeş.

În arealul protejat menţionat, abundăspecii de păsări (acvila pitică, şorecarul comun,barza albă, ereţi). Mamiferele sunt mai slabreprezentate, datorită în special suprafeţeireduse de păduri de pe suprafaţa localităţii şiinclud iepurele de câmp, căpriorul, cerbul.

Flora este caracterizată prin acelaşigrad ridicat de diversitate. În acesta zonă serealizează o interferenţă între speciileeurasiatice cu cele circumpolare, central-europene. Astfel, rezervaţia Dealul CetăţiiLempeş adăposteşte, graţie unor topoclimatespecifice, numeroase specii de plante, arbori şiarbuşti.

Zona forestieră, cu o suprafaţă totalăde 237 hectare,. se încadrează în următoarelesubzone:

Subzona stejarului, relativrestrânsă. Alături de stejar se întâlneştecarpenul, frasinul, jugastrul, ulmul si alte speciiarbustive şi plante ierboase caracteristice;

Subzona fagului, sub formăde păduri de amestec fag şi molid, frasin,paltin

70


Se întâlnesc totodată pajişti secundarede păiuşcă, ţepoşică, piptănariţă şi păiuş,specifice zonelor colinare şi depresionare.

În prezent, pădurile existente peteritoriul localităţii Sânpetru nu formeazăobiectul unor exploataţii forestiere.

Rezervaţii şi arii naturale protejatePrin Ordinul nr. 1964/2007, în judeţul

Braşov s-au declarat 17 situri de importanţăcomunitară, ca parte integrantă a reţeleiecologice europene Natura 2000 în România,între care se numără şi Dealul Cetăţii Lempeş-Mlaştina Hărman, al cărui teritoriu estetotodată arie protejată la nivel naţional.

Aria protejată Dealul Cetăţii Lempeş-Mlaştina Hărman, având codul ROSCI0055,include Rezervaţia naturală Dealul CetăţiiLempeş (cod naţional 2251, cod european183836), parţial situată pe teritoriul comuneiSânpetru. Aceasta a fost atribuită în custodie,în cursul anului 2011, Fundaţiei Carpaţi şiDirecţiei Silvice Braşov.

Complexul Dealul Lempeş seîncadrează în categoria rezervaţiilor naturalebotanice de interes naţional, fiind declarată caatare în anul 1962. Acest complex constituie ocomponentă tipică a mediului natural originaldin Depresiunea Braşovului şi are o valoareştiinţifică deosebită. Rezervaţia se găseşte peteritoriul administrativ al comunelor Sânpetru şiHărman, fiind amplasată pe Dealul Lempeş,cunoscut şi sub numele de Dealul Cetăţii.Suprafaţa rezervaţiei este de 366 ha.

Dealul Lempeş este unul dintre cei maireprezentativi martori tectono-erozivi dinDepresiunea Braşovului. Are aspectul uneiculmi alungite pe direcţia nord-est şi sud-vest,ce culminează cu Vârful Cetăţii (704 m),

prelungire a Munţilor Baraoltului, dincolo devalea Oltului care-i traversează. Acest aspecteste dat şi de alcătuirea petrografică: flişşistos-grezos, în care predomină calcare,conglomerate şi gresii cretacice, ce se afundăsub sedimentele depresiunii, pentru areapărea la suprafaţă în Munţii Bârsei. Pesecţiunile despădurite ale versanţilor aparintense procese de ravenare.

Condiţiile climatice sunt cele specificedepresiunilor, cu ierni geroase (media luniiianuarie sub - 5 gr. C) şi veri călduroase (peste23 gr. C), atenuate oarecum de altitudinea mairidicată a dealului. Solurile predominante suntcele brune-podzolite, mai groase în parteainferioară a versantului sudic şi sud-estic.

Vegetaţia reprezintă, prin asociaţiilexerofile formate în postglaciar, aceacomponentă a mediului pentru care aceastăarie a fost declarată rezervaţie naturalăbotanică. Alături de aceasta, în funcţie de rocă,expunere şi sol, culmea este acoperită cupăduri de esenţe diferite. Pe versantul estic sedezvoltă pădurea de gorun, în asociaţie cujugastru, care acoperă şi creasta dealului. Peversantul nordic al dealului, pădurea este maibine dezvoltată, iar în interiorul ei suntdiseminate exemplare de tei, carpen şi paltinde câmp.

Pe versantul vestic, mai înclinat,predomină pădurea de fag cu rare exemplarede brad, înlocuită, acolo unde pantele sunt maidomoale, cu pădurea de carpen. Suprafeţeapreciabile sunt ocupate cu plantaţii de pinnegru, în care apar puieţi de fag, gorun,păducel, salbă moale şi salbă râioasă.

Pe versantul sudic şi sud-estic,versant prelung pe care se află speciile ce facobiectul ocrotirii, cenozele componente

71


pajiştilor conţin plante xerofile stepice. Segăsesc din abundenţă două specii de colilie,păiuş, rogoz pitic, la care se asociază altespecii xerofile cum ar fi Koeleria gracilis,Stachis recta, Hyancithella leucophaea,Echium rubrum. În plantaţiile de pin negru cumojdrean, pe versantul estic, se observă oregenerare a cenozelor stepice.

Aici se dezvoltă bine colilia, rogozulpitic, păiuşurile, majoritatea lor fiind speciistepice şi calcofile. Este remarcabilă prezenţaruşcuţei, o specie tipic heliofilă, un elementstepic-continental.

În poienile de pe versantul estic, sedezvoltă ochiul şarpelui roşu, stânjenei,zambila sălbatică. Pe marginea pădurii aparnumeroase exemplare de frăsinuţă, porumbar,migdal pitic. Apariţia vegetaţiei de stepă înzona forestieră este condiţionată atât desubstratul constituit din microconglomeratecalcaroase, cât şi de expunerea sud-estică şide adăpostul oferit de depresiune.

La acest bogat registru floristic seadaugă şi o fauna diversă, cu exemplareocrotite de şorecar comun, acvila pitică şi cerb.

Figura 5 Dealul Lempeş

72


V.2.2. Resurse antropice

Valorile de patrimoniu cultural istoricale comunei Hărman generează, alături deresursele naturale (Rezervaţia Dealul CetăţiiLempeş), un potenţial semnificativ care poatefi valorificat din punct de vedere turistic.

Între cele mai importante obiective dinlocalitate pot fi menţionate:

Biserica Evanghelică,înconjurată de zidurile vechii ale cetăţii ridicatăîn secolul XIII - XIV şi reconstruită în anul1795, cu orga datând din anul 1820

Fig. 6. Biserica Evanghelică din Sânpetru

Biserica ortodoxă Sfântul Nicolae(construită în anul 1784) Casa memorială Zaharia Bârsan Aeroclubul Iosif Şilimon, careconstituie, de asemenea, un punct de interesturistic.

73


V.2.3. Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte slabe

● Condiţiile favorabile de relief şi climă● Solurile din zonă sunt favorabile culturilor decereale şi cartofi● Sursele de apă subterane sunt suficientepentru asigurarea necesarului de apă potabilă alocalităţii● Varietatea şi bogăţia faunei şi florei● Rezervaţia naturală situată pe teritoriullocalităţii: Dealul Cetăţii Lempeş, ce găzduieşteo mare varietate de specii endemice● Localitatea dispune de un bogat patrimoniucultural şi istoric, favorabil dezvoltării turismului

● Localitatea nu dispune de resurse naturaleexploatabile (acest aspect poate constitui şi unavantaj, prin prezenţa redusă a industrieiextractive şi/sau din sectorul energetic)● Gradul redus de valorificare al terenuriloragricole● Suprafaţa acoperită de păduri este redusă –237 hectare● Restrângerea habitatelor naturale de pesuprafaţa localităţii ca urmare a extinderiizonelor locuibile● Lipsa unui plan de management pentruaria protejată de pe suprafaţa comunei.


● Posibilitatea practicării unor forme de turismecologic şi cultural istoric, favorizate depatrimoniul cultural şi istoric şi de resurselenaturale disponibile.● Creşterea gradului de valorificare a resurselorregenerabile de energie (în special biomasa şienergía solară), inclusiv prin accesarea definanţări în cadrul programelor guvernamentaleşi europene.● Dezvoltarea unui inel verde la nivelul Poluluide Creştere Braşov şi accesarea fondurilordisponibile în vederea împăduririi terenurilorneutilizate, măsuri care pot contribui lacreşterea calităţii vieţii.

● Impactul negativ al îngrăşămintelor şipesticidelor şi în general al formelor intensivede agricultură asupra solului● Dezvoltarea rezidenţială agresivă● Creşterea presiunii turismului asuprahabitatelor● Circulaţia turistică necontrolată în arealulsiturilor protejate, urmată de distrugeri alesolului şi vegetaţiei● Amplificarea formelor de poluare ca urmarea lipsei amenajărilor specifice destinatepopasurilor şi campării● Degradarea solului şi a apelor prinacumularea de deşeuri

74


V.3. CALITATEA FACTORILOR DE MEDIU

V.3.1. Calitatea aerului

La nivelul localităţii Sânpetru, ca dealtfel al tuturor localităţilor din arealul rural alZonei Metropolitane Braşov, principalii factoricare afectează calitatea aerului suntreprezentaţi de învecinarea cu zona urbană(cu atât mai pregnant în cazul comuneiSânpetru) şi de traficul rutier .

La nivel local, principalele elementecare exercită o influenţă negativă asupracalităţii aerului sunt:

Depozitele de zgură şi cenuşăale CET Braşov:

Depozitul de zgură şi cenuşănr. 1 Lempeş, amplasat la o distanţă de circa12 km de CET Braşov, în direcţia Nord - NordEst şi la circa 2 km de comuna Sânpetru.

Depozitul de zgură şi cenuşănr. 2 Sânpetru, amplasat la cca. 900 m la Sudde depozitul nr. 1 pe o suprafaţă de circa 30,5ha34.

Reziduurile de la CET erautransportate prin conducte, pe o distanţă de 12km, până lângă localitatea Sânpetru,capacitatea totală a depozitelor de cenuşă fiindde 2,3 milioane de metri cubi35.

Impactul negativ al acestor depozitese manifestă nu numai asupra calităţii solului(solul are un pH foarte ridicat (7,36), estemediocru aprovizionat cu azot (0,08-0,12%);slab aprovizionat cu fosfor (<8mg/100 g sol) şipotasiu (<10mg/100 g sol), ci şi asupra aerului,condiţiile meteorologice determinând poluareacu cenuşă şi pulberi toxice, inclusiv a

Rezervaţiei Dealul Cetăţii – Lempeş situată înapropiere.

Traficul rutier – cele maiimportante valori de trafic se înregistrează peDJ 103, pe relaţia Sânpetru Braşov, însăcalitatea aerului la nivelul localităţii esteafectată şi de circulaţia rutieră de pe centuraocolitoare a municipiului Braşov, situată înproximitatea comunei. Măsurătorile efectuateau condus la identificarea prezenţei următorilorpoluanţi:

Monoxid de carbon – CO Dioxid de carbon – CO2 Oxizi de azot – NOx Dioxid de sulf – SO2 Ozon – O3 Benzen Hidrocarburi totale Pulberi în suspensie – PM

10 Plumb – PbValorile se încadrează însă în limitele

admise, chiar dacă, în special pe DJ 103, seînregistrează valori ridicate de trafic, în specialîn orele de vârf.

La nivel local, cu excepţia depozitelorde zgură şi cenuşă ale CET, nu suntînregistrate societăţi comerciale a căroractivitate economică să genereze poluareasemnificativă a atmosferei.

O situaţie actuală privind calitateaaerului ambiental la nivelul localităţii Sânpetrueste furnizată de măsurătorile efectuate în

75


intervalul 1 iulie – 31 decembrie 2010 înreţeaua automată şi reţeaua manuală demonitorizare a calităţii aerului gestionate deLaboratorul Agenţiei pentru Protecţia MediuluiBraşov36.

Reţeaua de monitorizare a Agenţieipentru Protecţia Mediului Braşov include şistaţia BV4 – Sânpetru care oferă daterelevante privind calitatea aerului la nivelullocalităţii.

Monitorizarea calităţii aeruluiambiental la nivelul staţiei menţionate agenerat următoarele rezultate:

A. Dioxidul de azotRezultatele monitorizării NO2

înregistrate la staţia BV4 - Sânpetru pentruperioada iulie – decembrie 2010 indică oconcentraţie maximă orară de 126.81 µg37/m3.Valoarea medie orară este mai mică decâtvaloarea de 200 µg/m3 corespunzătoare valoriilimită orară pentru protecţia sănătăţii umane şirespectiv, pragul de alertă pentru NO2 de 400µg/m3.

Conform datelor înregistrate, la staţiade fond suburban BV4, situată la distanţă desurse de poluare, au fost înregistrate cele maimici valori ale concentraţiei medii orare de NO2în raport cu alte staţii amplasate înaglomerarea urbană Braşov (Staţia BV-1:Braşov, Calea Bucureşti / Str. Soarelui, StaţiaBV-2: Braşov, Str. Castanilor fn, Staţia BV-3:Braşov, B-dul Gării / Str. Lăcrămioarelor, StaţiaBV-5: Braşov , B-dul Al. Vlahuţă/Parcul Mic).

B. Pulberi în suspensie PM10Rezultatele monitorizării pulberilor în

suspensie, fracţia PM10 prin metodagravimetrică, înregistrate la staţia BV4 -

Sânpetru pentru perioada iulie – decembrie2010 indică o concentraţie maximă zilnică de95,66 µg/m3, care se situează peste valoarealimită zilnică pentru protecţia sănătăţii umanede 50 µg/m3.

C. Monoxidul de carbonRezultatele monitorizării CO,

înregistrate la staţia BV4 - Sânpetru pentruperioada iulie – decembrie 2010 indică oconcentraţie maximă orară de 4,46 µg/m3, carese situează sub valoarea limită pentruprotecţia sănătăţii umane de 10 µg/m3.

Conform datelor disponibile, cele maimici valori din arealul aglomerării urbaneBraşov au fost înregistrate la staţia BV4Sânpetru, indicând faptul că aerul ambientaldin zona monitorizată, situată la periferiaaglomerării, are o calitate mai bună în raportcu concentraţia de monoxid de carbon.

D. BenzenulRezultatele monitorizării benzenului,

înregistrate la staţia BV4 - Sânpetru pentruperioada iulie – decembrie 2010 indică oconcentraţie medie de 2,25 µg/m3, carerespectă valorile limită anuale admise.

E. OzonulRezultatele monitorizării ozonului (O3),

înregistrate la staţia BV4 - Sânpetru pentruperioada iulie – decembrie 2010 indică oconcentraţie maximă orară de 132,43 µg/m3.Se constată astfel că nu au fost înregistratedepăşiri ale pragului de informare de 180µg/m3 şi pragului de alertă de 240 µg/m3, cutoate că valorile înregistrate la staţia de fondsuburban BV4 Sânpetru sunt cele mai ridicatela nivelul aglomerării urbane Braşov, datorită

76


condiţiilor propice formării ozonului. Cele maimari valori au fost înregistrate în perioadaaugust – septembrie, când au fost înregistrate,individual sau simultan: intensitatea radiaţieisolare ridicată, viteza vântului mică,temperatură ridicată, presiune atmosfericăridicată şi / sau vânt din direcţii în care auexistat concentraţii mari de precursori.

F. Metale greleÎn Laboratorul APM Braşov, în

perioada iulie – decembrie 2010, au fostefectuate încercări pentru determinareaconcentraţiei de plumb, cadmiu şi nichel dinaerul ambiental, care au implicat şi probeprelevate de la nivelul staţiei BV4 – Sânpetru.Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelulalăturat, comparativ cu datele aferentecelorlalte staţii de monitorizare din arealulmunicipiului Braşov.

Tabel 9. Concentraţia medie de metale grele în perioada iulie – decembrie 2010 – staţia BV4 –Sânpetru38

Staţia demonitorizare

Pb (µg/m3) Cd 39 (ng/m3) Ni40 (ng41/m3)

Valoare limită Valoare ţintă care nu va trebui depăşită începând cudata de 31.12.2012

0,5 5 20BV1 0,0264 0,7469 5,2234BV3 0,0281 0,8938 3,7455

BV4 - Sânpetru 0,0143 0,4166 4,8288

În baza datelor prezentate, dinperspectiva respectării valorii limită pentru Pbşi valorilor ţintă pentru Cd şi Ni, se poateafirma că se respectă obiectivele de calitateimpuse prin legislaţie pentru metalele grelestudiate. În cazul staţiei de monitorizare BV4 –Sânpetru, se fac remarcate valori mai redusepentru Pb şi Cd faţă de celelalte staţii dinarealul municipiului Braşov, în timp ce valorilepentru Ni sunt sensibil mai ridicate.

În baza datelor prezentate, concluziileprivind calitatea aerului ambiental în zonasuburbană a municipiului Braşov, relevantepentru comuna Sânpetru, sunt următoarele:

nivelul poluării din zonamonitorizată este redus, fiind evidenţiat prinîncadrarea tuturor valorilor medii orare subpragurile de alertă pentru dioxid de azot şiozon şi sub pragul de informare pentru ozon;

se constată încadrarea tuturorvalorilor medii orare pentru dioxid de sulf,dioxid de azot, a valorilor medii zilnice pentru

77


dioxidul de sulf, a maximelor zilnice pentru COsub valorile limită.

Se constată episoade cuconcentraţii ridicate de PM10, uneori fiindînregistrate depăşiri ale valorii limită zilnicăpentru PM10, ca urmare a existenţeicondiţiilor – meteo şi de emisie – favorabileacumulării poluantului.

Aerul ambiental din zonastaţiei BV4 – Sânpetru, situat la periferiaaglomerării urbane, a avut o calitate mai bunăîn raport cu concentraţiile poluanţilor primari,dar au fost înregistrate uneori vârfuri aleconcentraţiei pentru ozon, datorită condiţiilorprielnice formării ozonului troposferic:intensitatea radiaţiei solare ridicată, vitezavântului mică.

o sursă importantă de poluareşi implicit de diminuare a calităţii aerului estetraficul rutier, intensitatea sa determinând

momente în care apar vârfuri de concentraţiepentru poluanţii specifici monitorizaţi – CO,NO2, PM10, benzen, chiar dacă valorileînregistrate în arealul suburban sunt sensibilmai scăzute în raport cu municipiul Braşov.

o influenţă negativă asupracalităţii aerului la nivelul localităţii o exercită şidepozitele de zgură şi cenuşă ale CET Braşov,în cazul cărora se impune continuareamăsurilor de ecologizare.

Conform datelor disponibile în urmamăsurătorilor efectuate de Agenţia pentruProtecţia Mediului Braşov, deşi nu seînregistrează depăşiri ale valorilor limităadmise pentru indicatorii studiaţi la nivelullocalităţii Sânpetru, se impune monitorizareatuturor factorilor care pot genera creştereapoluării atmosferice.

V.3.2. Calitatea solului

Principalii factori de presiune asupracalităţii solurilor la nivelul localităţii Sânpetru,sunt:

Depozitele de zgură şi cenuşăale CET Braşov, prezentate în cadrul secţiuniianterioare.

Conform analizelor efectuate, învecinătatea acestor depozite, solul are un pHfoarte ridicat (7,36), este mediocruaprovizionat cu azot (0,08-0,12%); slabaprovizionat cu fosfor (<8mg/100 g sol) şipotasiu (<10mg/100 g sol)42.

Totodată, particulele de zgură şicenuşă sunt antrenate de curenţii de aeratmosferic şi se depun în zonele din

vecinătatea depozitelor, pe distanţe de până la1,5 km, în funcţie de viteza vântului şidimensiunile granulelor spulberate.Dimensiunile granulelor de zgură şi cenuşăsunt în proporţie de până 80% sub 0,2 mm.

Pentru combaterea spulberărilor depraf din depozite, au fost adoptate până înprezent următoarele soluţii:

acoperirea taluzurilor cupământ turbos rezultat din decopertareasuprafeţei depozitului 2 şi înierbare;

acoperirea conosamentului înzona circulată de utilaje pe durata executăriisupraînălţărilor, cu un strat de pietriş;

78


stropirea în perioada uscată aanului (ori de câte ori e nevoie), cu instalaţii destropire fixe si mobile.

În condiţiile dezafectării acestordepozite, se impune continuarea măsurilor deecologizare a zonei, o serie de măsuri în acestsens fiind anunţate de autorităţile publicelocale.

Îngrăşăminte chimice – învederea realizării unor producţii cantitative şicalitative superioare, atât marii producători câtsi micii producători agricoli locali au executatlucrări de fertilizare a terenurilor, utilizând atâtîngrăşăminte organice cât şi chimice. Conformdatelor disponibile, în prezent nu existăpericolul de supradozare a solurilor.

Produse pentru protecţiaplantelor - deşi insecticidele, fungicidele,erbicidele sunt utilizate de producătoriiagricolul locali, nu se poate aprecia că înarealul vizat, prin aplicarea acestor tratamentese intervine agresiv asupra solurilor

Reziduuri zootehnice –depozitarea dejecţiilor animale pe sol sauadministrarea acestora în agricultură în excesfaţă de necesarul de nutrienţi sau în modincorect conduce la poluarea solului cu nitraţi,fosfaţi, poate conduce de asemenea, lapoluarea pânzei freatice.

Deşi la nivelul localităţii Sânpetru estepracticată zootehnia, nu se înregistreazăpoluări ale solului prin reziduurile generate. Dealtfel, conform datelor furnizate de Direcţiapentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Braşov,la nivelul judeţului Braşov şi implicit a comuneiSânpetru nu se semnalează terenuri afectatede reziduuri zootehnice.

Depozitarea neconformă adeşeurilor. O potenţială ameninţare la adresacalităţii solului este reprezentantă dedepozitarea în locuri neamenajate a deşeurilor,în special a celor menajere şi a celor rezultatedin construcţii. Impactul acestor activităţiasupra mediului înconjurător se manifestă înspecial în ceea ce priveşte calitatea solului şi apânzei freatice.

În ceea ce priveşte analizele privindcalitatea solului, acestea sunt realizatemultianual la nivelul Zonei Metropolitane şi ajudeţului Braşov de Agenţia pentru ProtecţiaMediului Braşov.

În cadrul Laboratorului APM Braşov,factorul de mediu sol se analizează dinurmătoarele puncte de recoltare situate înarealul Zonei Metropolitane: Braşov şi Codlea.Începând cu anul 2010 se recoltează sol şi dinzona staţiilor pentru monitorizarea calităţiiaerului BV1-Calea Bucureşti, BV3 – B-dul Găriişi BV4 - Comuna Sânpetru.

În urma unui studiu comparativ pentruperioada iulie – noiembrie 2010 privindvaloarea înregistrată a acestor indicatori lanivelul punctelor de colectare din arealul ZoneiMetropolitane Braşov şi inclusiv a staţiei BV4 -Sânpetru, se constată următoarele43:

A. Indicatorul “carbon organic”Se constată în semestrul II al anului

2010 obţinerea unor valori medii mai mari faţăde cele obţinute în semestrul II 2009, însăacestea se încadrează în limitele legale.

B. Indicatorul “sulf din ionul sulfat”Se constată în semestrul II al anului

2010 obţinerea unor valori medii mai mici faţăde cele obţinute în semestrul II 2009. Valorile

79


medii obţinute sunt sub limita admisă de 400mg/Kg, conform Ordinului 756/1997.

C. Indicatorul Cu2+44

Valorile obţinute nu depăşesc limitaadmisă de 100 mg/kg pentru pragul de alertăpentru “tipuri de folosinţe sensibile”, conformOrd. 756 / 1997.

D. Indicatorul Zn2+45

Valorile obţinute nu depăşesc limitaadmisă de 300 mg/kg s.u. pentru pragul dealertă, pentru “tipuri de folosinţe sensibile”,conform Ord. 756 / 1997.

E. Indicatorul Cr46 totalValorile obţinute nu depăşesc limita

admisă de 100 mg/kg s.u. pentru pragul dealertă, pentru “tipuri de folosinţe sensibile”,conform Ordinului nr. 756 / 1997.

F. Indicatorul “pH” 47

Pentru acest indicator, la nivelul staţieiBV4 – Sânpetru primele prelevări şi măsurătoriau fost efectuate în cursul anului 2010.Analizând datele obţinute la nivelul celorlaltepuncte de colectare amplasate în arealul ZoneiMetropolitane Braşov, se remarcă faptul căvalorile înregistrate pentru solul prelevat înstaţia BV4 – Sânpetru sunt între cele mairidicate, însă se încadrează între limiteleadmise.

Grafic. 43. Situaţie comparativă privind valorile medii ale indicatorului pH în sem. II 2010 - puncte decolectare Zona Metropolitană Braşov

80


G. Indicatorul Cd2+48

Se remarcă faptul că valorile înregistratepentru solul prelevat în staţia BV4 – Sânpetrusunt între cele mai ridicate însă se situează

sub limita admisă de 1 mg/kg. s.u. conformOrdinului nr. 756-1997.

Grafic. 44. Situaţie comparativă privind valorile medii ale indicatorului Cd2+ în sem. II 2010 - punctede colectare Zona Metropolitană Braşov

H. Indicatorul Ni2+49

Se remarcă faptul că valorile înregistratepentru solul prelevat în staţia BV4 –Sânpetrusunt între cele mai ridicate, însă se situeazăsub limita admisă de 75 mg/Kg s.u. pentrupragul de alertă pentru “tipuri de folosinţesensibile”,conform Ord. 756 / 1997.

81


Grafic. 45. Situaţie comparativă privind valorile medii ale indicatorului Ni2+ în sem. II 2010 - punctede colectare Zona Metropolitană Braşov

I. Indicatorul Pb2+50

Valorile înregistrate pentru solul prelevat înstaţia BV4 – Sânpetru sunt între cele maiscăzute şi nu depăşesc pragul de alertă pentru“tipuri de folosinţe sensibile” de 50 mg/kg s.u.,conform Ordinului nr. 756 / 1997.

82


Grafic. 46. Situaţie comparativă privind valorile medii ale indicatorului PB2+ în sem. II 2010 - punctede colectare Zona Metropolitană Braşov

Analizând datele anterior prezentate,se remarcă faptul că valorile indicatoriloranalizaţi în ceea ce priveşte calitatea solului,relevante pentru comuna Sânpetru, seîncadrează în limitele prevăzute denormativele în vigoare, deşi există factori derisc (depozitele de zgură şi cenuşă), pentrucare se impune asigurarea unei monitorizăriconstante şi adoptarea unor măsuri eficientede gestionare.

83


V.3.3. Calitatea apei

Ape de suprafaţăTeritoriul comunei Sânpetru este

străbătut de pârâul Durbav şi este influenţat,din punct de vedere al condiţiilor de mediu decursul râului Timişul Sec care se varsă în râulGhimbăşel în apropierea comunei.

Pentru pârâul Durbav, nu existămăsurători privind starea chimică şi ecologicăa acestuia. Pe baza situaţiei relevate la faţalocului, se poate aprecia că apele pârâuluiDurbav sunt în principal afectate de poluareagenerată de depozitarea neconformă adeşeurilor menajere şi a celor rezultate dinconstrucţii.

Pe de altă parte, râul Timişul Sec aformat în cursul anului 2009 obiectul unuimonitoring de supraveghere pentru evaluareastării ecologice şi chimice în conformitate cuprevederile Ordinului nr. 161/2006, pentruaprobarea Normativului privind clasificareacalităţii apelor de suprafaţă în vederea stabiliriistării ecologice a corpurilor de apă, prinactivităţi de monitorizare derulate în cursulanului 2009.

Pârâul Timiş a fost monitorizat însecţiunea din avalul municipiului Braşov, învecinătatea comunei Sânpetru, aspect pe bazacăruia se poate aprecia că analiza realizatăoferă date relevante privind calitatea apei desuprafaţă în arealul studiat. În urma activităţilorde monitorizare, râul Timiş s-a încadrat în

clasa I de calitate la grupa poluanţi toxicispecifici de origine naturală, clasa II de calitatela grupa indicatorilor salinitate, clasa III decalitate la alţi indicatori chimici relevanţi (fenoli,detergenţi anionici), clasa IV de calitate lagrupa indicatorilor regimului de oxigen (CBO5,CCOMn, CCOCr, saturaţie, O2 dizolvat) şi înclasa V de calitate la grupa indicatorilorregimului de nutrienţi (N-NH4+, N-NO2

-, Ntot,Ptot). Global, secţiunea s-a încadrat, din punctde vedere fizico-chimic, în clasa V de calitatecu o stare ecologică proastă, din cauza apeloruzate insuficient epurate şi neepurate de peplatforma municipiului Braşov.

Ape subteranePe teritoriul comunei Sânpetru,

captările de ape subterane sunt relativnumeroase şi importante, datorită condiţiilorclimatologice, hidrologice şi hidrogeologicefavorabile şi includ frontul de captare Stupini-Sânpetru-Hărman care aparţine CompanieiApa Braşov S.A.

În anul 2009, evaluarea calităţii apelorsubterane s-a realizat de către Serviciul deGospodărire a Apelor Braşov, prin Laboratorulde Calitate a Apei care a efectuat o serie deanalize de laborator prin forajele demonitorizare. Indicatorii fizico-chimici analizaţide către LCA Braşov au fost următorii: oxigendizolvat, pH, conductivitate, reziduu filtrabil la

84


105°C, azotaţi, azotiţi, amoniu, ortofosfaţi, fiertotal, mangan total, sulfaţi, cloruri, sodiu,duritate totală (temporara+permanentă),detergenţi anionici, cupru, crom total, zinc,plumb, cadmiu, nichel.

Au făcut obiectul procedurilor demonitorizare următoarele foraje/izvoare situatepe teritoriul comunei Sânpetru51:

F2 Braşov Compania Apafront Sânpetru –Stupini. În urma analizelorefectuate, nu au fost înregistraţi indicatoridepăşiţi faţă de categoria potabil conform Legii458/2002, modificată cu Legea 311/2004.

Apa potabilăLa nivelul localităţii Sânpetru,

alimentarea cu apă potabilă este asigurată deCompania Apa, operator regional, sursa fiindreprezentată de forajele amplasate pe teritoriulcomunei şi, parţial, de barajul de acumulareTârlung. Numărul de consumatori conectaţi lareţeaua de distribuţie a apelor potabile a fost înanul 2009 de aproximativ 1100 cu un consummediu lunar de 2,97 mc pe locuitor.

Monitorizarea calităţii apelor potabiledin reţeaua centrală de distribuţie, efectuată deDirecţia de Sănătate Publică Braşov, nu aevidenţiat depăşiri ale valorilor limită laindicatorii bacteriologici în anul 2009 si nu s-asemnalat impact negativ asupra sănătăţiipopulaţiei.

Indici mari de nepotabilitate s-auconstatat însă (inclusiv la nivelul localităţii

Sânpetru) în cazul apei distribuite prin instalaţiimici sau surse locale (fântâni, izvoare captate).

Ape uzateCompania Apa Braşov asigură

colectarea şi epurarea apelor uzate dincomuna Sânpetru prin staţia de epurareStupini, care dispune în prezent de ocapacitate de Qzi=2200 l/s pentru treaptamecanică si Qzi=1620 l/s pentru treaptabiologică. Staţia de epurare a fost modernizatăîn perioada 1998-2000 si nu are prevăzutătreapta terţiară de epurare si nici treapta dedezinfecţie. În aceste condiţii, staţia deepurare contribuie la creşterea gradului depoluare al pârâului Ghimbăşel, Timiş, a râuluiOlt şi a pânzei freatice din zona de influenţă.

Relevant pentru localitatea Sânpetrueste faptul că pârâul Timiş - tronsonul situatîntre aval municipiul Braşov - aval confluenţăGhimbăşel este situat între zonele critice lanivelul judeţului Braşov sub aspectul poluăriiapelor de suprafaţă. Pe acest tronson de râu,calitatea apei este afectată de apele uzateneepurate sau insuficient epurate, de cătreapa provenită din precipitaţii de pe cele douădepozite de deşeuri menajere şi unul dedeşeuri industriale situate pe malul Timişului,preluarea unei părţi a apelor uzate menajereneepurate din oraşul Braşov prin deversoarelecanalizării acestuia. Apele uzate evacuate deaceste unităţi determină încadrarea pârâului laclasa V de calitate.

85


V.3.4. Analiza SWOT

Puncte Tari Puncte slabe

● Calitatea aerului, la nivelul localităţii, seîncadrează în limitele admise pentru indicatoriimonitorizaţi● Apa din resursele subterane ale localităţiirespectă indicatorii de potabilitate● Localitatea este situată în afara zonei de riscprivind producerea unor alunecări de teren;● Nu există cazuri majore de contaminare asolurilor şi subsolului la nivelul localităţii● La nivel local, nu sunt înregistrate societăţicomerciale a căror activitate economică săgenereze poluarea semnificativă a atmosferei şisolului.● Activităţile agricole de pe teritoriul comunei nugenerează impact negativ asupra solului● Localitatea beneficiază de servicii desalubritate

● Poluare fonică şi atmosferică de-a lungularterelor rutiere● Poluarea apelor de suprafaţă şi a pânzeifreatice de zonă prin activitatea Staţiei deEpurare de la Stupini● Depozitele de zgură şi cenuşă ale CETBraşov care reprezintă surse de poluareatmosferică şi a solului● Cantitatea ridicată de deşeuri generată deactivităţile de construcţie, a căror depozitareneconformă afectează calitatea mediului; lipsaunui sistem de colectare selectivă a deşeurilor● Existenţa unor depozite de deşeuri menajereneconforme pe teritoriul comunei


● Dezvoltarea agriculturii ecologice● Închiderea şi ecologizarea depozitelor dezgură şi cenuşă ale CET Braşov, existente pesuprafaţa localităţii● Dezvoltarea proiectatului „inel verde” înarealul polului de creştere Braşov, cu impactinclusiv asupra calităţii vieţii locuitorilor dincomuna Sânpetru.● Încurajarea utilizării mijloacelor ecologice detransport şi a transportului în comun● Dezvoltarea proiectată a unui centru de

● Creştea gradului de poluare atmosfericăprin intensificarea traficului rutier● Contaminarea solului şi subsolului, în cazuladoptării unor măsuri ineficiente deecologizare a depozitelor de zgură şi cenuşă● Dezvoltarea economică în măsură săgenereze probleme de contaminare asolurilor, de poluare a atmosferei sau aapelor, de poluare fonică şi/sau vibraţii● Efectele negative asupra mediuluiînconjurător generate de dezvoltarea

86


V.4. SURSE DE POLUARE; AMENINŢĂRI LA ADRESA MEDIULUI

AgriculturaAgricultura, alături de industrie,

reprezintă una dintre sursele importante deagenţi poluanţi, cu impact negativ asupracalităţii mediului ambiental, prin degradareasau chiar distrugerea unor ecosisteme. Încondiţiile unei cereri tot mai accentuate deproduse agricole, agricultura intensivă poateconduce la poluarea solului şi a apei prinutilizarea excesivă a îngrăşămintelor, apesticidelor, a apei de irigaţienecorespunzătoare calitativ şi cantitativ.

Aceste probleme se fac remarcate şila nivelul localităţii Sânpetru, unde 2639 dehectare din suprafaţa totală a comunei(reprezentând un procent de 65% din teritoriulaferent localităţii) au destinaţie agricolă.

Conform datelor disponibile, la nivelullocalităţii Sânpetru se poate realizaurmătoarea statistică în ceea ce priveşteexploataţiile agricole locale:

30% din terenurile agricolesunt exploatate individual

70% sunt exploatate de cătredouă asociaţii agricole şi crescătorii deanimale din comună

Activităţile agricole desfăşurate lanivelul localităţii, deşi de anvergură redusă,reprezintă o potenţială ameninţare la adresacalităţii mediului înconjurător prin:

Îngrăşămintele chimiceutilizate – în vederea realizării unor producţiicantitative şi calitative superioare, atât mariiproducători cât si micii producători agricolilocali au executat lucrări de fertilizare aterenurilor, utilizând atât îngrăşăminte organicecât şi chimice.

Utilizarea de produse pentruprotecţia plantelor - deşi insecticidele,fungicidele, erbicidele sunt utilizate deproducătorii agricolul locali, nu se poateaprecia că în arealul vizat, prin aplicareaacestor tratamente se intervine agresiv asupra

monitorizare a tuturor factorilor cu impactasupra calităţii vieţii, inclusiv a factorilor demediu la nivelul polului de creştere Braşov● Existenţa în arealul polului de creştere Braşova capacităţilor de prelucrare şi valorificare adeşeurilor reutilizabile● Existenţa fondurilor disponibile pentruinvestiţiile de mediu

turismului● Dezvoltarea rezidenţială, care poateconduce la diminuarea spaţiilor verzi● Creşterea decalajului între centrele urbaneşi comunităţile rurale din interiorul polului înceea ce priveşte investiţiile de mediu.

87


solurilor. Totuşi, pentru preîntâmpinareapotenţialelor riscuri şi ameninţări, se impuneelaborarea unor strategii de combatere adăunătorilor care să reducă folosireasubstanţelor chimice şi să utilizeze resurselenaturale ale ecosistemului în vedereadiminuării riscurilor de îmbolnăvire şi deperturbare a echilibrului ecosistemelor.

Zootehnia reprezintă totodată una dinactivităţile potenţial dăunătoare la adresamediului, prin păşunatul intensiv şi prinreziduurile pe care le generează. Astfel,depozitarea dejecţiilor animale pe sol sauadministrarea acestora în agricultură în excesfaţă de necesarul de nutrienţi sau în modincorect conduce la poluarea solului cu nitraţi,fosfaţi, poate genera de asemenea poluareapânzei freatice.

Datele disponibile relevă un uşordeclin al efectivelor de animale, aspect care,corelat cu modernizarea structurilor decreştere a acestora, diminuează potenţialul derisc pe care reziduurile zootehnice generate lanivel local îl reprezintă la adresa calităţiimediului.

Un aspect îngrijorător este reprezentatînsă de păşunatul intensiv care, conforminformaţiilor prezentate în cadrul capitoluluireferitor la resurse, reprezintă o importantăameninţare la adresa habitatelor locale. Astfel,în prezent, această activitate afecteazăinclusiv starea rezervaţiei naturale DealulCetăţii - Lempeş, în ciuda măsurilor de

protecţie şi a condus la dispariţia unor speciiendemice.

Agricultura ecologică reprezintă unprocedeu prin care se cultivă plante, se crescanimale şi se produc alimente, într-o manierăfundamental diferită de agriculturaconvenţională.

Agricultura ecologică nu utilizează:fertilizanţi şi pesticide de sinteză, stimulatori şiregulatori de creştere, hormoni, antibiotice sisisteme intensive de creştere a animalelor. Înciuda potenţialului pe care îl reprezintă, lanivelul localităţii Sânpetru nu sunt înregistraţiproducători de produse ecologice. Relevantăeste şi situaţia de la nivelul judeţului Braşov,unde la nivelul anului 2009 doar 266 ha au fostocupate cu culturi ecologice.

Industria şi construcţiileIndustria este considerată drept cea

mai importantă sursă de deteriorare a tuturorcomponentelor mediului, ca urmare a utilizăriiintensive de către acest sector a resurselornaturale, a consumului mare de energie, aproceselor de producţie generatoare de emisiipoluante în aer, apă, sol si de diverse tipuri dedeşeuri, dintre care unele periculoase pentrumediu si sănătatea umană.

Activităţile industriale pot afectacalitatea tuturor factorilor de mediu pringenerarea unor emisii de noxe în aer şi ape,producerea unor deşeuri de diverse tipuri,ocupând suprafeţe mari de teren pentrudepozitarea acestora, supraexploatarea unor

88


resurse naturale regenerabile sineregenerabile, ceea ce duce la necesitateareglementării şi a controlului acestora. Pe dealtă parte, sectorul construcţiilor reprezintă unadin activităţile economice care pot aduceatingeri semnificative calităţii mediului prin

cantităţile mari de deşeuri pe care legenerează şi prin afectarea ecosistemului local.

În analiza impactului sectoruluiindustrial şi al construcţiilor asupra mediuluiînconjurător la nivelul localităţii Sânpetru,trebuie avută în vedere structura şi dinamicaactivităţii agenţilor economici locali.

Tabel 10. Operatori economici înregistraţi la nivelul localităţii Sânpetru – 2011

Activitate principală Număr de agenţieconomici

Industria prelucrătoare 41Construcţii 37Comerţ cu ridicata, amănunt, auto, moto 74Transport şi depozitare 17Hoteluri şi restaurante 10Informaţii şi comunicaţii 7Intermedieri financiare 3Tranzacţii imobiliare 9Activităţi profesionale ştiinţifice şi tehnice 28Servicii administrative şi servicii suport 7Învăţământ 3Sănătate şi asistenţă socială 2Activităţi culturale şi recreative 1Alte activităţi de servicii 4

Din analiza datelor prezentate, seremarcă faptul că sectoarele industriale careprezintă cel mai ridicat potenţial de risc laadresa calităţii mediului (industria metalurgică,

industria alimentară) sunt slab sau delocreprezentate în localitatea Sânpetru.

În ceea ce priveşte sectorul energetic,un factor care influenţează calitatea aerului şisolului la nivelul localităţii este reprezentat de

89


depozitele de zgură şi cenuşă ale CET Braşov,chiar dacă acestea se află în curs deecologizare şi activitatea centralei a fost multdiminuată în ultimii ani. În aceste condiţii, sepoate aprecia că principala ameninţare laadresa mediului înconjurător, alături de factorulreprezentat de depozitele C.E.T., estereprezentată de firmele care acţionează îndomeniul construcţiilor şi cele din industriaprelucrătoare.

Dezvoltarea sectorului rezidenţial estedemonstrată de numărul ridicat de societăţicomerciale de profil înregistrate în comunaSânpetru. Activitatea de construcţii genereazăpoluare fonică, disconfort pentru locuitori şiafectează, prin dezvoltarea zonei locuibile,suprafeţele din intravilanul şi extravilanullocalităţii (inclusiv spaţiile verzi). Totodată,această activitate produce cantităţi importantede deşeuri, care sunt numai parţial colectatede operatorul local şi ajung să afectezecalitatea solului şi chiar a pânzei freatice prindepozitarea în spaţii necorespunzătoare.

Alături de construcţii, industriaprelucrătoare şi sectorul serviciilor, ambelebine reprezentate la nivelul localităţii, suntprincipalele activităţi economice caregenerează cantităţi semnificative de deşeuri(lemn, hârtie, plastic, carton) care, deşi sunt înmare parte reciclabile, nu sunt valorificate.

TurismulExperienţa turistică a demonstrat de-a

lungul timpului că indiferent de forma de turism

practicată, impactul asupra mediului datoratfactorului antropic este negativ. Turismul esteun important consumator de spaţiu şi resursenaturale, un generator de schimbări la nivelulmediul înconjurător şi al economiei. În acestecondiţii, dezvoltarea turismului la nivel localtrebuie să se realizeze astfel încât să sepăstreze echilibrul ecologic, să se evitesuprasolicitarea resurselor, poluarea şi oricealte efecte negative asupra mediului.

Localitatea Sânpetru, ca de altfelmajoritatea aşezărilor rurale din Ţara Bârsei seremarcă printr-un bogat patrimoniu istoric şicultural, care, corelat cu potenţialul natural(rezervaţia situată pe teritoriul comunei),generează fluxuri din ce în ce maisemnificative de turişti în ultimii ani. Ca urmarea fluxului în continuă creştere de turişti, înlocalitatea Sânpetru a crescut şi numărullocurilor de cazare si alimentaţie publică,exclusiv în sectorul privat, astfel încât rezultă oaccentuare a presiunilor asupra mediului caurmare a desfăşurării acestor activităţi.

Dezvoltarea turismului în localitateaSânpetru nu trebuie însă să afectezeinteresele socio-economice ale populaţieirezidente, nici ale mediului şi, mai cu seamă,ale resurselor naturale care constituie, alăturide sit-urile istorice şi culturale, atracţiaprincipală.

Efectele negative pe careintensificarea turismului le generează la nivelullocalităţi Sânpetru şi pentru limitarea cărora se

90


impune implementarea unui plan eficient demăsuri constau în:

Circulaţia turistică necontrolatăîn arealul siturilor protejate, urmată dedistrugeri ale solului şi vegetaţiei;

Amplificarea formelor depoluare ca urmare a lipsei amenajărilorspecifice destinate popasurilor şi campării

Degradarea peisajului prinacumularea de deşeuri.

Turismul automobilistic(parcarea şi circulaţia în locuri interzise, cuabatere de la drumurile principale)

Poluarea cu gaze deeşapament şi zgomot;

TransporturileTransporturile joacă un rol important în

dezvoltarea economică dar reprezintă, alăturide sectorul energetic, unul dintre cei maiimportanţi factori de poluare a mediuluiînconjurător.

Transporturile au devenit o sursăsemnificativă de poluare a aerului în condiţiile

în care intensitatea traficului rutier este într-ocontinuă creştere. Impactul acestuia asupramediului include: poluarea fonică, ploile acide,încălzirea globală, scăderea calităţii aeruluiambiental. Toate acestea conduc la scădereanivelului de confort şi deprecierea calităţii vieţii.

Traficul rutier afectează mediul înmăsură tot mai mare prin creşterea număruluide autovehicule şi, pe cale de consecinţă, aconsumului de carburanţi. Mijloacele detransport individuale sunt preferate îndefavoarea mijloacelor de transport în comun,ceea ce determină creşterea nivelului dezgomot, devenind în acelaşi timp si o sursămajoră de emisii de poluanţi în aer precumdioxidul de carbon, monoxidul de carbon, oxiziide azot, oxizii de sulf, pulberile, plumbul,compuşii organici volatili

Din datele şi informaţiile aferenteanului 2009, rezultă faptul că, la niveluljudeţului Braşov, analog anilor anteriori,ponderea emisiilor din traficul rutier la emisiaanuală de poluanţi atmosferici este majoritară.

Tabel 11. Ponderea emisiilor generate de traficul rutier din totalul emisiilor la nivelul judeţului Braşov -2009

Tip emisie Poluant toneCO2 SO2 NOx COV

Emisii trafic rutier 499,556 1016,89 3438,99 4116,56Emisii totale 2032,08 3904,646 6610,1972 5679,02

91


Grafic 47. Ponderea emisiilor generate de traficul rutier din totalul emisiilor la nivelul judeţului Braşov -2009

Situaţia este îngrijorătoare şi se faceremarcată şi la nivelul localităţii Sânpetru,unde în ultimii, ani parcul auto este în continuăcreştere.

În condiţiile în care numărul devehicule raportat la populaţia comunei ajungela proporţia de 1/3, se remarcă la nivelullocalităţii insuficienta valorificare a mijloacelorde transport în comun. Conform datelordisponibile, există două societăţi de transportcare operează trasee locale, pe relaţia Braşov– Sânpetru, respectiv Hărman – Sânpetru,însă populaţia preferă în continuare

autoturismele individuale în dauna mijloacelorde transport în comun. La acest aspect, seadaugă şi lipsa infrastructurii pentru biciclişti,care descurajează potenţialii utilizatori aiacestui mijloc de transport ecologic.

Efectele traficului rutier “domestic”asupra calităţii mediului sunt intensificate decirculaţia de tranzit care se desfăşoară pe DJ103 precum şi de valorile de trafic ridicateînregistrate pe centura ocolitoare amunicipiului Braşov, situată în imediataapropiere a localităţii

92


Aceste efecte se manifestă sub formapoluării fonice şi atmosferice, care generează

disconfort şi afectează starea de sănătate alocuitorilor.

V.5. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

Localitatea Sânpetru beneficiază înproporţie de 100% de acoperire în ceea cepriveşte colectarea deşeurilor municipale şiasimilabile prin operatorul de salubritate SCCIBINUL SA.

Societatea comercială menţionatăasigură atât ridicarea deşeurilor direct de lapopulaţie şi de la agenţii economici cât şicolectarea deşeurilor stradale din spaţiilepublice.

Întrucât la nivelul localităţii, conformdatelor furnizate de autorităţile publice locale,nu sunt amenajate staţii de transfer şi/saugropi ecologice, SC CIBINUL SA asigurătransportul şi depozitarea deşeurilor colectatela rampa ecologică Fin Eco a municipiuluiBraşov, cu o suprafaţă de depozitare de 28 haşi o capacitate de 25.500.000 mc.

Un aspect negativ este reprezentat defaptul că persistă în continuare, ca de altfel înmajoritatea localităţilor rurale ale Polului de

Creştere Braşov, zone unde populaţiadepozitează în mod ilegal diferite tipuri dedeşeuri, de la cele menajere până la deşeurileprovenite din activitatea de construcţii.Depozitarea neconformă a acestor deşeurireprezintă unul din factorii care afecteazămediul înconjurător prin potenţialul de poluarea aerului, solului şi pânzei freatice, autorităţilepublice locale derulând o serie de demersuri învederea prevenirii şi combaterii acestor practici.Făcând abstracţie de deşeurile depozitateilegal, cantitatea de deşeuri municipale şiasimilabile colectată este de 0.43tone/an/locuitor, media fiind similară celeiînregistrate la nivelul Polului de CreştereBraşov. Nivelul de 0.43 tone/an/locuitordeşeuri municipale colectate la nivelullocalităţii Sânpetru este aşteptat să crească pemăsură ce dezvoltarea economică din zonă vagenera un nivel mai ridicat de calitate a vieţii.

Tabel 12. Cantităţi de deşeuri municipale colectate (tone/an/locuitor) la nivelul localităţiiSânpetru, Polului de Creştere Braşov, judeţului Braşov, la nivel naţional şi al U.E52

Localitatea/regiunea SânpetruZona

MetropolitanăBraşov

JudeţulBraşov România Uniunea

Europeană

Cantitatea de deşeuricolectată 0.43 0.45 0.46 0.38 0.52

93


Din analiza datelor prezentate seremarcă următoarele aspecte:

Cantitatea de deşeuricolectată la nivelul localităţii Sânpetru seînscrie în media înregistrată la nivelul zoneimetropolitane şi a judeţului Braşov, faptjustificat de faptul 97% din comunităţile ruraledin arealul studiat beneficiază de servicii decolectare a deşeurilor.

Cantitatea de deşeuricolectată la nivelul localităţii se situează pestemedia naţională, aspect determinat de gradulde dezvoltare al localităţii şi de nivelul de viaţăal locuitorilor.

Media europeană de 0.52de tone deşeuri municipale/locuitor/an sedatorează nivelului mare de acoperire alocalităţilor cu servicii de salubritate, dar şigradului ridicat de calitate a vieţii (printre alecărui efecte se numără şi producţia ridicatăde deşeuri).

În ceea ce priveşte compoziţiadeşeurilor municipale şi procentul de deşeuribiodegradabile, nu au fost realizate estimăricare să vizeze exclusiv localitatea Sânpetru.Având în vedere acest aspect, pot ficonsiderate relevante datele furnizate deAgenţia pentru Protecţia Mediului Braşovreferitoare la compoziţia deşeurilormenajere din mediul rural al judeţului Braşov:

Hârtie - 7% Plastic - 8% Sticlă - 4% Lemn - 4% Metal - 2% Biodegradabile - 67% Altele - 8%Se poate afirma, pornind de la

aceste date, că o mare parte din

componentele deşeurilor municipale oreprezintă materialele reciclabile care nu serecuperează, în primul rând pentru că lanivelul localităţii Sânpetru nu esteimplementat un sistem de colectare selectivă.Selecţia se realizează parţial, de cătreoperatorul de salubritate, însă prin transfer şidepozitare se pierd cantităţi importante dematerii prime şi resurse energetice.

Totodată, la nivelul localităţii nufuncţionează societăţi autorizate sădesfăşoare activităţi de valorificare deşeurimetalice şi nemetalice, deşeuri de maseplastice, deşeuri de echipamente electrice şielectronice, a căror activitate ar putea săvină în sprijinul minimizării cantităţilor dedeşeuri municipale eliminate prin depozitarefinală.

În ceea ce priveşte deşeurile deproducţie generate de activitatea agenţiloreconomici, la nivelul localităţii Sânpetru, nuexistă date exacte privind cantitateaacestora. Cert este că, în conformitate culegislaţia în vigoare, acestea sunt parţialreutilizate de agenţii economici generatori,sunt tratate şi reciclate sau transferate cătrestaţii de tratare sau către incineratoare.

Referitor la categoriile speciale dedeşeuri, în cazul localităţii Sânpetru se potface următoarele precizări:

Cantitatea de deşeuripericuloase provenite din deşeurilemunicipale este neglijabilă şi se încadreazăîn procentul înregistrat la nivel judeţean(0,05%). Se respectă totodată indicatoriistatistici de generare din alte ţări europene,şi anume 1,5 kg/persoana x an în mediulrural.

94


Cantităţile de deşeuripericuloase generate de operatorii economicilocali (baterii şi acumulatori uzaţi, ulei uzat,etc.) sunt neglijabile, având în vedere specificulactivităţilor economice care se desfăşoară lanivel local.

O situaţie specială seînregistrează la nivelul localităţii Sânpetru încazul cenuşii şi zgurii, care se încadrează, deasemenea, în categoria deşeurilor periculoase.În condiţiile dezafectării acestor depozite, seimpune continuarea măsurilor de ecologizare azonei.

Deşeurile din construcţii şidemolări, deşi sunt oficial incluse în categoriadeşeurilor municipale pentru care la nivel localse asigură servicii de colectare, în realitate, ca

urmare a dinamicii deosebite a activităţii deconstrucţii, se înregistrează frecvent situaţii dedepozitare a acestora în locaţii neautorizate.Aceste deşeuri necesită resurse şi tehnologiipentru separarea şi recuperarea diferitelortipuri de reziduuri periculoase şi nepericuloaserezultate în urma activităţilor de construcţii; înabsenţa unor prevederi legislative care săreglementeze gestionarea acestui flux specialde deşeuri, nu se realizează tratarea-reciclareacorespunzătoare a acestora iar cazurilefrecvente de depozitare ilegală reprezintă opotenţială ameninţare la adresa mediuluiînconjurător.

V.6. GRADUL DE UTILIZARE A RESURSELOR REGENERABILE DE ENERGIE

Pentru România, Anexa I a Directivei2009/28/EC prevede ca, în anul 2020,ponderea energiei din surse regenerabile înconsumul final brut de energie să fie de 24%.Din analiza potenţialului energetic al surselorregenerabile de energie rezultă că, pentruatingerea ţintei stabilite pentru 2020, Româniava trebui să valorifice 63.5% din potenţialultotal al surselor regenerabile de energie decare dispune.

În acest context, la nivel naţional,regional şi local se impune intensificareademersurilor necesare pentru promovareaunor investiţii în valorificarea surselor deenergie primară care prezintă un potenţialdeosebit şi oferă totodată avantajesemnificative sub raportul conservăriiresurselor şi a mediului înconjurător.

Principalele surse de energieregenerabile si neconvenţionale :

energia radiaţiei solare(energie solară);

energia hidraulică aacumulărilor de apă, exploatată în amenajărihidrotehnice denumite microhidrocentrale sicentrale hidro mici, cu putere instalată demaximum 10MW şi care nu fac parte dinamenajări hidroenergetice complexe;

energia geotermală; energia eoliană; energia conţinută în masa

lemnoasă şi în alte materii vegetale careformează împreună categoria combustibiluluisolid, denumită biomasă;

energia conţinută în produsesecundare gazoase obţinute prin fermentaredin materii reziduale organice, alcătuind

95


categoria de combustibil gazos, denumităbiogaz;

O analiză a gradului de utilizare adiverselor tipuri de surse de energieneconvenţională la nivelul localităţii Sânpetrupermite relevarea următoarelor aspecte:

A. Biomasa În arealul studiat, potenţialul

biomasei este utilizat exclusiv în vedereaproducerii energiei termice prin procesul deardere directă. Un număr tot mai important delocuitori ai comunei Sânpetru recurg lainstalarea de centrale termice cu lemne saupeleţi, având în vedere costurile reduse pecare le implică această soluţie în raport cucentralele alimentate cu gaz. Soluţiaprezentată este mai puţin utilizată în cazulclădirilor aflate în proprietatea instituţiilorpublice locale, însă a fost adoptată şi de uniiagenţi economici locali.

În prezent, la nivelul localităţiiSânpetru, nu sunt utilizate formele alternativede valorificare energetică a biomasei: ardereaprin piroliză, cu generare de singaz,fermentarea, cu generare de biogaz (CH4) saubioetanol (CH3-CH2-OH), degradareaenzimatică a biomasei cu obţinere de etanolsau biodiesel etc.

B. Energia solară În prezent, la nivelul local,

utilizarea energiei solare se regăseşte, laprepararea apei calde menajere şi, în unelecazuri, în vederea asigurării agentului termic înlocuinţele individuale. De asemenea, o parte aagenţilor economici locali (în special structurilede cazare) dispun de sisteme de panourisolare. În majoritatea cazurilor, soluţia este

utilizată în paralel cu centrale termice clasice,cu ardere pe gaz sau combustibili solizi, cametodă de diminuare a costurilor.

La nivelul clădirilor publice dinlocalitatea Sânpetru, conform datelordisponibile, nu sunt utilizate panouri solare, înpofida faptului că, datorită condiţiilor climaticespecifice regiunii Braşovului un captator solar– termic funcţionează, în condiţii normale desiguranţă, pe perioada martie – octombrie, cuun randament de 40 – 90%.

În ceea ce priveşte utilizareatehnologiilor de bază pentru producerea deelectricitate din energie solară (celulelefotovoltaice şi tehnologiile termoelectricesolare care captează energia solară şi ofolosesc pentru a produce abur), nu existădate privind valorificarea acestora la nivellocal.

C. Energia geotermalăDatorită costurilor relativ ridicate pe

care le implică această tehnologie, utilizareapompelor de căldură de diferite tipuri (apă-apă,sol-apă, etc.) este redusă la nivelul localităţiiSânpetru. În general, o serie de locuinţeindividuale beneficiază de aceste sisteme degenerare a energiei termice şi de producere aapei calde. Mediul de afaceri şi autorităţilepublice locale nu au realizat investiţii învederea implementării unor astfel de soluţii.

D. Energia eoliană Efectele asupra mediului

înconjurător ale folosirii instalaţiilor eolieneconstituie un element restrictiv potenţial asupraviitorului acestei surse regenerabile deenergie, datorită zgomotelor şi vibraţiilor pecare le produc. Acest fapt, corelat cu oferta

96


redusă de terenuri neutilizate, pretabileamplasării acestora, precum şi cu costurileridicate pe care le implică această soluţie, faceca energia eoliană să nu fie valorificată lanivelul localităţii Sânpetru

E. Potenţialul hidroenergetic Reţeaua hidrografică a

localităţii Sânpetru nu cuprinde cursuri de apăal căror potenţial să poată fi valorificat prinamplasarea unor microhidrocentrale.

Sintetizând aspectele anteriorprezentate, se remarcă faptul că la nivelullocalităţii Sânpetru resursele regenerabile deenergie sunt încă insuficient valorificate, chiardacă unele prezintă potenţial (în specialenergia solară şi biomasa), nefiind înregistrateinvestiţii de anvergură realizate de autorităţilepublice sau de agenţii economici în acestdomeniu.

97

PARTEA a II-a

STRATEGIA DEDEZVOLTARE


Capitolul IVIZIUNE DE DEZVOLTARE

Strategia de dezvoltare durabilă esteun document de planificare destinat săorienteze utilizarea resurselor şi valorificareaoportunităţilor din mediul socio-economic cătrescopul dezvoltării durabile a comunei.

Conceptul de dezvoltare durabilădesemnează totalitatea formelor şi metodelorde dezvoltare socio-economică, nu numai petermen scurt sau mediu, ci şi pe termen lung,al căror fundament îl reprezintă în primul rândasigurarea unui echilibru între aceste sistemesocio-economice şi elementele capitaluluinatural. Cea mai cunoscută definiţie adezvoltării durabile este cu siguranţă cea datăde Comisia Mondială pentru Mediu şiDezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostrucomun", cunoscut şi sub numele de RaportulBrundtland: "dezvoltarea durabilă estedezvoltarea care urmăreşte satisfacereanevoilor prezentului, fără a compromiteposibilitatea generaţiilor viitoare de a-şisatisface propriile nevoi".

Totodată, strategia de dezvoltaredurabilă reprezintă un instrument ce permiteadaptarea şi reacţia la condiţiile cadru înschimbare. Strategia este în acelaşi timppremisa pentru accesarea mijloacelor definanţare, în acest scop fiind necesară oprioritizare a proiectelor de dezvoltare alelocalităţii Sânpetru.

Asigurarea egalităţii de şanse esteun principiu al strategiei şi va fi respectat prinimplementarea ei. Proiectele de dezvoltareurbanistică vor prevedea în mod obligatoriufacilităţi pentru persoanele cu dizabilităţi. Se vaurmări utilizarea la nivel optim a resurselorumane ale localităţilor, prin susţinereamăsurilor de calificare/re-calificareprofesională specifică şi prin susţinereaactivităţilor economice care pot utiliza acesteresurse umane; se va atinge un dublu scop: alinserţiei pe piaţa muncii şi al realizăriiincluziunii sociale. Se va urmări creareacondiţiilor de păstrare a identităţii culturale şispirituale ale populaţiilor de etnie minoritară

Abordarea principală în elaborareaStrategiei de Dezvoltare Durabilă a ComuneiSânpetru este cea intercomunitară. ComunaSânpetru face parte din Zona MetropolitanăBraşov, alături de Municipiul Braşov,Municipiul Săcele, Municipiul Codlea, OraşulRâşnov, Oraşul Predeal, Oraşul Ghimbav,comunele Sânpetru, Bod, Prejmer, Tărlungeni,Cristian, Vulcan, Hălchiu, Feldioara şi Crizbav.

Relaţia dintre municipiul Braşov şicomunităţile învecinate este una simbiotică, încare fiecare participant are de câştigat.Comuna Sânpetru este cea mai apropiatălocalitate de Municipiul Braşov. În acestecondiţii, influenţa dintre cele două comunităţieste incontestabilă. Relaţia funcţională dintreBraşov şi Sânpetru este bi-direcţională – în

101


timp ce locuitorii comunei Sânpetrubeneficiază de infrastructură socială, acces lazone comerciale şi industriale, locuri demuncă, servicii, etc., braşovenii găsesc laSânpetru spaţii destinate drumeţiilor,activităţilor de agrement şi, după cum aratătendinţele din ultimii 20 de ani, o destinaţieexcelentă pentru locuit.

Din această tendinţă de dezvoltare peorizontală la nivelul regiunii istorice ŢaraBârsei a rezultat nevoia, pentru comunaSânpetru, de a dezvolta relaţii de colaborarenu doar cu Municipiul Braşov, ci şi cucomunităţile învecinate, în special cu Bod şiHărman. Căile de comunicaţie rutieră întrecele trei localităţi (Bod, Hărman, Sânpetru) aufost reabilitate, iar procesul de dezvoltareteritorială include deja zonele traversate deaceste drumuri.

Dincolo de cooperarea din cadrulAgenţie Metropolitane Braşov, o prioritate oreprezintă şi prezervarea caracterului rural şi anivelului ridicat de calitate a vieţii. Tocmai dinacest motiv, un nou cadru de cooperare secristalizează între comunele Hărman, Bod,Sânpetru, Hălchiu, Crizbav, Feldioara şiDumbrăviţa (din judeţul Braşov) şi Hăghig şiVâlcele (din judeţul Covasna) prin intermediulGrupului de Acţiune Locală Ţinutul Bârsei.Această cooperare intercomunitară porneştede la caracterul rural al celor şapte comunităţiimplicate. În plus, pentru a asigura odezvoltare echilibrată, în care organizaţiilepublice şi cele private au roluri de egalăimportanţă, în această relaţie de cooperareparticipă atât administraţiile publice locale câtşi companiile private din zonă şi organizaţiile

nonguvernamentale. Numai într-un astfel decadru complex pot fi analizate toateprovocările pe care le generează procesul dedezvoltare durabilă a unui teritoriu. Demersulde cooperare are în vedere dezvoltarea încomun a celor şapte comunităţi, încomplementaritatea dezvoltării ce emană dinaxa urbană Codlea – Ghimbav – Braşov –Săcele.

Plecând de la acest caracter simbiotical relaţiilor intercomunitare în interiorul ŢăriiBârsei, şi analizând atuu-urile şi slăbiciunilecomunei Sânpetru, au fost formulate viziuneade dezvoltare şi direcţiile strategice de acţiune.

102


Schema de mai sus prezintăabordarea metodologică de elaborare aStrategiei de Dezvoltare durabilă a comuneiSânpetru. Pe baza informaţiilor colectate şi aanalizei stării actuale a diverşilor indicatori, sepoate concluziona că Sânpetru se află în plin

proces de dezvoltare locală, având un nivelridicat al calităţii.

De asemenea, poziţia geograficăpermite comunei Sânpetru să atragă resurseimportante în ceea ce priveşte dezvoltareaviitoare a comunei.

103


Provocarea la care trebuie sărăspundă administraţia publică şi întreagacomunitate este aceea de a nu distrugemoştenirea istorică şi culturală a comuneiprintr-un proces accelerat de urbanizare. Dinacest motiv, extinderea infrastructurii în zonelede dezvoltare trebuie să rămână o prioritatepentru Sânpetru. În acelaşi timp, revitalizareatradiţiilor locale, promovarea patrimoniuluinatural şi cultural, revitalizarea comunităţii şidezvoltarea sentimentului de apartenenţă la

comunitate sunt importante pre-condiţii dedezvoltare durabilă.

Astfel, pe baza nevoilor identificate înurma auditului teritorial şi luând în calculdezideratele celor consultaţi, viziunea dedezvoltare a comunei Sânpetru este

SÂNPETRU – o comunitate primitoare,o destinaţie atractivă”

104


Capitolul IIDIRECŢII DE DEZVOLTARE

Misiunea strategiei este dezvoltareasustenabilă a comunei în scopul creşteriicalităţii vieţii cetăţenilor săi într-un mediuprosper, participativ şi sănătos. Astfel, s-auconturat următoarele direcţii de dezvoltare:

1. Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare şi protecţia mediului2. Crearea unui mediu economic competitivşi prosper3. Creşterea nivelului calităţii vieţii4. Dezvoltarea turismului şi a sectorului deagrement

Pentru fiecare direcţie de dezvoltareau fost stabilite obiective şi măsuri necesarepentru atingerea acestora.

Direcţia 1 Dezvoltarea infrastructuriitehnico-edilitare şi protecţia mediului

Orice demers de dezvoltare depindede o infrastructură funcţională. Practic,indiferent de profilul economic al uneicomunităţi, componenta de infrastructură şi deaccesibilitate/mobilitate reprezintă o bazăsolidă pentru orice tip de dezvoltare.

Obiectiv 1.1– Modernizarea şiextinderea infrastructurii de transport

Obiectiv 1.2 – Integrarea în sistemulmetropolitan de transport public

Obiectiv 1.3 – Modernizarea şiextinderea reţelei de utilităţi

Obiectiv 1.4 – Creşterea calităţiicalităţii şi diversificarea serviciilor publice

Obiectiv 1.5 – Managementul şiprotecţia mediului

Obiectiv 1.6 – Creşterea eficienţeienergetice şi a gradului de utilizare aresurselor regenerabile

Direcţia 2 - Crearea unui mediu economiccompetitiv şi prosper

În „triunghiul dezvoltării durabile”,componenta economică este menită să susţină,prin rezultatele generate, celelalte douăcomponente: cea socială şi cea de protecţie amediului. Analizând oportunităţile existente, s-au conturat următoarele obiective:

Obiectiv 2.1 – Stimulareaantreprenoriatului şi a iniţiativelor deafaceri

Obiectiv 2.2 – Dezvoltarea uneiagriculturi performante

Obiectiv 2.3 – Dezvoltareasectorului serviciilor

Direcţia 3 - Creşterea nivelului calităţii vieţiiCea mai importantă „resursă” a

comunei Sânpetru sunt oamenii. Asigurareaunui nivel ridicat de calitate a vieţii, în toateaspectele sale trebuie să fie o prioritate pentruadministraţia publică locală.

Obiectiv 3.1 - Îmbunătăţirea calităţiiactului educaţional

105


Obiectiv 3.2 – Asigurarea accesuluila educaţie a populaţiei aflate în situaţii derisc

Obiectiv 3.3 – Stimularea formăriiprofesionale continue

Obiectiv 3.4 - Dezvoltareainfrastructurii şi a serviciilor de sănătate şiasistenţă socială

Obiectiv 3.5 – Diversificareaagendei culturale locale

Direcţia 4 - Dezvoltarea turismului şi asectorului de agrement

Rolul comunei Sânpetru, identificat lanivelul localităţilor din Zona Metropolitană, estede furnizare a unei componente importante acalităţii vieţii, respectiv cea de relaxare şipetrecere a timpului liber, datorită resurselornaturale şi antropice, precum şi a proximităţiicu Municipiul Braşov.

Obiectiv 4.1 – Dezvoltareainfrastructurii turistice, de agrement şipetrecere a timpului liber

Obiectiv 4.2. – Promovareapotenţialului turistic local

Obiectiv 4.3. – Diversificarea şicreşterea calităţii serviciilor turistice

106


Capitolul IIICORELAREA DIRECŢII STRATEGICE – OBIECTIVE – MĂSURI

Operaţionalizarea direcţiilor deacţiune a dus la formularea unor măsuri careurmează să fie implementate atât deadministraţia publică locală, acolo unde arecompetenţă, dar şi de către orice organizaţiepublică sau privată al cărei domeniu decompetenţă se intersectează cu măsurilepropuse.

Măsurile propuse vor fi implementateprintr-un singur proiect sau printr-o serie de

proiecte finanţate din surse diverse (resurseleproprii ale localităţii, finanţări de la bugetuljudeţean/naţional sau programe comunitare).Administraţia publică locală are sarcina de amonitoriza în permanenţă oportunităţile definanţare şi în funcţie de caracteristicile fiecăreisurse în parte poate aborda printr-o cerere definanţare una sau mai multe măsuri.

Direcţii de dezvoltare Obiective Măsuri/ Proiecte

1. Dezvoltareainfrastructurii

tehnico-edilitare şiprotecţia mediului Obiectiv 1.1 – Modernizarea

şi extinderea infrastructuriide transport

- Dezvoltarea reţelei stradale în raportcu factorii determinanţi, relaţiile deintercondiţionare şi condiţiile locale detipul: evoluţia fondului construit,creşterea economică a comunei,programe de dezvoltare ale localităţii.

- Reabilitarea străzilor, în principal acelor secundare, aflate într-o stareevidentă de degradare.

- Modernizarea căilor de acces cătrezonele rezidenţiale nou construite

- Amenajarea şi sistematizareaintersecţiilor între drumurile principaleşi cele secundare

- Modernizarea arterelor componentedin trama majoră, inclusiv prinrealizarea de trotuare pentru pietoni,zone verzi de protecţie (perdele de

107


arbori)- Amenajarea de piste pentru ciclism şi

creşterea suprafeţelor afectate exclusivcirculaţiei pietonale.

- Amenajarea de parcări în centrullocalităţii

- Semnalizarea adecvată a intersecţiilorşi a trecerilor de pietoni: iluminatcorespunzător în zona trecerilor depietoni (lămpi cu lumină intermitentă,semnalizarea luminoasă deatenţionare cu flash)

- Introducerea la intrările/ieşirile dinlocalitate şi în centru a panourilorinformative privind obiectivele turistice,spaţiile de parcare şi alte date deorientare generală

- Amenajare parcare în zonaaerodromului

Obiectiv 1.2 – Integrarea însistemul metropolitan detransport public

- Implementarea unui sistem comun cuMunicipiul Braşov sau a SistemuluiMetropolitan de transport în comun,care să asigure legătura între localităţi

- Asigurarea unor noi conexiuni cumijloace de transport în comun culocalităţile Zonei Metropolitane Braşov

- Modernizarea staţiilor de transport încomun existente şi amenajarea altoranoi

- Susţinerea de campanii de promovarea utilizării de către populaţie amijloacelor de transport ecologice şi înspecial a bicicletelor.

108


Obiectiv 1.3 – Modernizareaşi extinderea reţelei deutilităţi

- Extinderea infrastructurii în zoneledestinate activităţilor de mica industrieşi prestări servicii

- Extinderea reţelelor de utilităţi în zona„Livada veche”

- Dezvoltarea infrastructurii în zona delocuinţe pentru tineri

- Îngroparea reţelelor electrice pe toatestrăzile comunei

- Amenajarea canalelor colectoare deape pluviale de pe teritoriul comuneipentru prevenirea inundaţiilor

Obiectiv 1.4 – Creştereacalităţii şi diversificareaserviciilor publice

- Elaborarea unor strategii eficiente deplanificare şi dezvoltare urbanistică

- Dezvoltarea platformelor deinteroperabilitate între administraţiapublică, cetăţeni şi mediul de afaceri

- Construcţie sediu nou Primărie- Construcţia de spaţii destinate

serviciilor publice (ex. birou notarial)- Organizarea periodică de consultări

publice ale societăţii civile cu privire laproiectele de dezvoltare ale comuneiSânpetru

Obiectiv 1.5 –Managementul şi protecţiamediului

- Amenajarea albiei pârâului Durbav- Plantarea de perdele de arbori pe

marginea arterelor rutiere din localitate- Implementarea Sistemului Integrat de

Management al Deşeurilor în judeţulBraşov

- Închiderea şi ecologizarea terenurilorafectate de depozitarea ilegală adeşeurilor menajere şi din construcţii

109


- Ecologizarea depozitelor de zgură şicenuşă ale CET Braşov

- Derularea de campanii de informare şiconştientizare a populaţiei privindimportanţa colectării selective adeşeurilor

- Elaborarea şi implementarea Planuluide management al ariei naturaleprotejate de către custozii acesteia

- Crearea infrastructurii de vizitare aariei naturale protejate de cătrecustozii acesteia

- Amenajarea de noi spaţii verzi peterenurile degradate/neutilizate

- Realizarea “Inelului Verde” la nivelulZonei Metropolitane Braşov

Obiectiv 1.6 – Creştereaeficienţei energetice şi agradului de utilizare aresurselor regenerabile

- Eficientizarea energetică a sistemuluide iluminat public prin valorificarearesurselor regenerabile şiimplementarea de soluţii care asigurăreducerea consumului de energie

- Reabilitarea termică şi creştereagradului de independenţă energetică aclădirilor publice

- Acordarea unor facilităţi (inclusiv princoncesionarea suprafeţelor de terennecesare) agenţilor economici localicare realizează investiţii înechipamente şi instalaţii de tip B.A.T.pentru generarea de energie curată, învederea susţinerii activităţii deproducţie şi servicii

- Facilitarea accesului populaţiei,

110


inclusiv prin activităţi de informare, laprograme şi finanţări prin care sesusţin investiţiile individuale/de micăanvergură în echipamente deproducere a energiei electrice/termicedin surse curate

- Valorificarea terenurilor neutilizatepentru înfiinţarea unor plantaţii pentruproducţia de biomasă

2. Crearea unuimediu economic

competitiv şiprosper

Obiectiv 2.1 – Stimulareaantreprenoriatului şi ainiţiativelor de afaceri

- Susţinerea parteneriatelor de tippublic-privat

- Elaborarea unei strategii de atragere ainvestiţiilor în comuna Sânpetru

- Acordarea de facilităţi, conform legilorîn vigoare, investitorilor

- Sprijinirea dezvoltării micilorproducători locali

- Susţinerea activităţilor de promovare aproduselor şi serviciilor agenţiloreconomici locali

- Facilitarea accesului agenţiloreconomici la informaţii şi consultanţăde specialitate în vederea dezvoltăriiafacerii

Obiectiv 2.2 – Dezvoltareaunei agriculturi performante

- Sprijinirea tinerilor fermieri- Implementarea unor forme de

agricultură ecologică- Stimularea procesului de asociere a

producătorilor agricoli şi crescătorilorde animale pentru creştereacompetitivităţii acestor activităţieconomice

- Sprijinirea înfiinţării de unităţi deprelucrare a produselor agricole debază

111


- Crearea facilităţilor de depozitare şidesfacere a produselor agro-alimentare

Obiectiv 2.3 – Dezvoltareasectorului serviciilor

- Sprijinirea sectorului de serviciiadresate populaţiei locale

- Dezvoltarea sectorului de serviciisuport pentru activităţile industriale dinzona metropolitană Braşov

- Stimularea dezvoltării sectorului deservicii turistice şi de agrement

- Susţinerea de activităţi de informare şiinstruire în vederea dezvoltării uneiculturi antreprenoriale în rândulagenţilor economici locali

- Promovarea meşteşugurilortradiţionale locale

3. Creşterea niveluluicalităţii vieţii

Obiectiv 3.1 - Îmbunătăţireacalităţii actului educaţional

- Construcţie grădiniţă cu programprelungit

- Achiziţia de dotări şi echipamente despecialitate pentru unităţile deînvăţământ din comună

- Eficientizarea energetică a clădirilorinstituţiilor de învăţământ din comună

- Sprijinirea demersurilor de formarecontinuă ale cadrelor didactice

- Susţinerea participării elevilor lacompetiţii naţionale şi internaţionale

- Sprijinirea activităţilor extracuriculare,sportive şi culturale

Obiectiv 3.2 – Asigurareaaccesului la educaţie apopulaţiei aflate în situaţiide risc

- Campanii de informare şiconştientizare a rromilor privindnecesitatea educaţiei

- Implementarea unor programe privindeducaţia incluzivă

Obiectiv 3.3 – Stimulareaformării profesionale

- Implementarea unor programe deconsiliere, orientare şi reorientare a

112


continue carierei pentru tineri şi adulţi- Sprijinirea parteneriatelor între

furnizorii de formare continuă şi firmelecare operează pe teritoriul comunei

Obiectiv 3.4 - Dezvoltareainfrastructurii şi a serviciilorde sănătate şi asistenţăsocială

- Modernizarea infrastructurii locale deservicii de sănătate

- Sprijinirea acţiunilor de promovare asănătăţii şi educaţiei pentru sănătate

- Susţinerea personalului medical şi dinsistemul de asistenţă socială pentru apreîntâmpina migraţia acestuia

- Implicarea locuitorilor comunei şi acompaniilor private în demersuri derezolvare a problemelor din spectrulsocial existente la nivelul comunei

- Implementarea unor programe de tip“after school”

Obiectiv 3.5 – Diversificareaagendei culturale locale

- Valorificarea monumentelor istoricedin localitate prin găzduirea unorevenimente culturale

- Conservarea şi promovarea tradiţiilorlocale

- Sprijinirea ansamblurilor folcloricelocale

- Promovarea tinerelor talente în artasculpturii, picturii şi a meşteşugurilorpopulare

- Sprijinirea activităţilor cultural artisticedestinate tinerilor şi adolescenţilor

113


4. Dezvoltareaturismului şi asectorului de

agrement

Obiectiv 4.1 – Dezvoltareainfrastructurii turistice, deagrement şi petrecere atimpului liber

- Susţinerea înfiinţării unui club deaeromodelism

- Reabilitarea/restaurarea clădirilor depatrimoniu din comuna Sânpetru

- Valorificarea turistică a zonei dinNordul comunei Sânpetru (către Bod)

- Amenajarea unui spaţiu de agrementîn zona depozitelor CET, dupăreabilitarea terenurilor

- Dezvoltarea unei baze sportive pentrupracticarea sporturilor auto-moto(circuit moto cross, atv, etc)

- Amenajarea de parcuri şi terenuri dejoacă şi agrement

- Dezvoltarea infrastructurii de vizitare aariilor naturale protejate

- Extinderea aerodromului din localitate

Obiectiv 4.2. – Promovareapotenţialului turistic local

- Elaborarea unei strategii locale depromovare turistică

- Promovarea obiectivelor turistice înmod integrat, la nivelul zoneimetropolitane

- Promovarea formelor de turismcultural, ecologic, sportiv şi aagroturismului

- Promovarea on-line a potenţialuluituristic local

- Elaborarea şi difuzarea de materialede marketing turistic.

- Dezvoltarea infrastructurii desemnalizare turistică

114


Obiectiv 4.3. –Diversificarea şi creştereacalităţii serviciilor turistice

- Organizarea de evenimente cultural-artistice şi sportive cu impact regional,naţional şi internaţional

- Calificarea şi perfecţionarea forţei demuncă din unităţile de cazare şialimentaţie publică

- Susţinerea iniţiativelor de afacerivizând accesul la modalităţi alternativede agrement şi petrecere a timpuluiliber

115


Capitolul IVCORELAREA CU DOCUMENTE STRATEGICE EXISTENTE LA NIVEL

JUDEŢEAN ŞI REGIONAL

A. Corelarea cu Planul de DezvoltareLocală al teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI

La finalul anului 2010 a fost înfiinţatăAsociaţia ŢINUTUL BÂRSEI. Aceasta reuneşteîn rândul membrilor săi atât organizaţii publicecât şi private din 9 comune învecinate -Hărman, Bod, Sânpetru, Hălchiu, Crizbav,Feldioara şi Dumbrăviţa (din judeţul Braşov) şiHăghig şi Vâlcele (din judeţul Covasna).

Planul de Dezvoltare Locală alteritoriului ŢINUTUL BÂRSEI reprezintădocumentul de planificare strategică privind

dezvoltarea in următorii 5 ani a acestui teritoriu.Pe baza acestui document, MinisterulAgriculturii şi Dezvoltării Rurale a acordatasociaţiei ŢINUTUL BÂRSEI statutul de Grupde Acţiune Locală. În această calitate,asociaţia amintită va atrage fondurinerambursabile destinate dezvoltării locale pebaza abordării de tip LEADER.

Direcţii de dezvoltarepentru comuna Sânpetru

Priorităţi de dezvoltare cuprinse în Planul de Dezvoltare Localăal teritoriului ŢINUTUL BÂRSEI

1. Dezvoltareainfrastructurii tehnico-

edilitare şi protecţiamediului

II. Asigurarea condiţiilor de dezvoltare a sectoarelor economicenon agricole din spaţiul rural, diversificarea activităţiloreconomice şi asigurarea unui nivel ridicat de calitate a vieţii

III. PRIORITATE TRANSVERSALĂ - Creşterea calităţii şi anivelului de protecţie a mediului înconjurător sub toateaspectele sale în vederea unei dezvoltări echilibrate pe termenlung a comunităţilor din ŢINUTUL BÂRSEI

Obiectiv(e) operaţionale:II.3. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia din arealulŢINUTUL BÂRSEI, asigurarea accesului la serviciile de bază şiprotejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea

116


realizării unei dezvoltări durabile

Protejarea mediului înconjurător şi implementarea de tehnologiiinovative pentru conservarea patrimoniului natural

2. Crearea unui mediueconomic competitiv şiprosper

I. Dezvoltarea economică sustenabilă şi creştereacompetitivităţii sectorului agricol şi forestier pentru eliminareadisparităţilor economice şi asigurarea unui nivel ridicat deconvergenţă între toate comunităţile din ŢINUTUL BÂRSEI.


Obiectiv(e) operaţionale:I.2. Creşterea importanţei economice şi a veniturilor exploataţiilorconduse de tinerii fermieri

I.3. Creşterea volumului şi diversificarea producţiei destinatecomercializării în cadrul fermelor de semisubzistenţă în vedereaviabilizării economice a acestora.

I.4. Facilitarea accesului la serviciile de consiliere si consultanţăpentru a asigura dezvoltarea fermelor de semisubzistenţă şi trecereaacestora în categoria fermelor comerciale.

II.1. Crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor ce furnizeazăservicii non agricole în spaţiul rural, promovarea iniţiativelor tinerilorşi femeilor în sectorul non-agricol, dezvoltarea activităţilormeşteşugăreşti

117




Obiectiv(e) operaţionale:

II.3. Îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţia dinarealul ŢINUTUL BÂRSEI, asigurarea accesului la serviciile debază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiulrural în vederea realizării unei dezvoltări durabile

4. Dezvoltarea turismuluişi a sectorului deagrement


Obiectiv(e) operaţionale:II.2. Dezvoltarea activităţilor turistice în zonele rurale

118


B. Corelarea cu Planul Integrat deDezvoltare al Polului de Creştere Braşov

Prin Hotărârea de Guvern nr 998/2008Braşovul a fost desemnat ca pol naţional decreştere, alături de Iaşi, Constanţa, Ploieşti,Craiova, Timişoara şi Cluj. Polul de creştereeste definit ca fiind alcătuit dintr-un municipiude rangul I şi zona sa de influenţă.Documentul de planificare elaborat la nivelul

polului de creştere Braşov este Planul Integratde Dezvoltare al Polului de Creştere Braşov(disponibil la adresa www.metropolabrasov.ro ).

Direcţiile de dezvoltare ale comuneiSânpetru sunt incluse în obiectivele strategiceale Planului Integrat de Dezvoltare. Relaţia decorelare este evidenţiată în următorul tabel:

Direcţii de dezvoltarepentru comuna

Sânpetru

Obiectivele strategice/specifice ale Planului Integrat deDezvoltare pentru Polul de Creştere Braşov

1. Dezvoltareainfrastructurii tehnico-edilitare şi protecţiamediului

I. CREŞTEREA EFICIENŢEI ŞI COMPETITIVITĂŢIIADMINISTRATIVE ŞI A COEZIUNII TERITORIALEI.1 Armonizarea planificării strategice şi urbanisticeI.3 Dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare


II. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ COMPETITIVĂ ŞI DURABILĂII.1. Crearea platformelor de interoperabilitate între administraţiapublică locală şi mediul de afaceriII.2. Dezvoltarea infrastructurii de sprijinire a afacerilorII.3. Dezvoltarea economiei ruraleII.4. Conservarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şiistoricII.5. Dezvoltarea şi promovarea potenţialului turistic


III. CREŞTEREA NIVELULUI CALITĂŢII VIEŢIIIII.1. Dezvoltarea infrastructurii sociale şi a serviciilor socialeIII.2. Creşterea siguranţei publiceIII.3. Crearea instrumentelor de monitorizare şi evaluare a calităţii vieţii.III.4. Crearea platformelor de interoperabilitate între administraţiapublică locală şi cetăţeniIII.5. Dezvoltarea infrastructurii de petrecere a timpului liber.III.6. Conservarea şi protecţia mediului

119


4. Dezvoltareaturismului şi asectorului de agrement

II. DEZVOLTAREA ECONOMICĂ COMPETITIVĂ ŞI DURABILĂII.3. Dezvoltarea economiei ruraleII.4. Conservarea şi valorificarea durabilă a patrimoniului cultural şiistoricII.5. Dezvoltarea şi promovarea potenţialului turistic

C. Corelarea cu strategia dedezvoltare durabilă a Judeţului Braşov

La nivelul judeţului Braşov a fostelaborat Conceptul de Dezvoltare Durabilă lanivelul Judeţului Braşov. Tendinţele de

dezvoltare identificate în cadrul acestuidocument (disponibil la adresa www.addjb.rosau www.judbrasov.ro ) includ şi obiectivele dedezvoltare stabilite.

Direcţii de dezvoltarepentru comunaSânpetru

Direcţii principale de dezvoltare incluse în Strategia deDezvoltare a Judeţului Braşov Orizonturi 2013 – 2020 - 2030


1. Dezvoltarea infrastructurii judeţului şi a localităţilor. Braşov,nod de transport şi de comunicaţiiO.1. Dezvoltare, reabilitarea şi modernizarea infrastructurii detransportO.2. Îmbunătăţirea infrastructurii tehnico edilitare

5. Îmbunătăţirea sistemelor de management sectorial de mediu.Braşov – capitala verde a RomânieiO.1. Protecţia atmosfereiO.2. Managementul durabil al apeiO.3. Managementul deşeurilorO.4. Protecţia şi conservarea naturii

120



3. Consolidarea şi dezvoltarea economiei judeţene. Dublarea PIB-ului braşovean până în 2020O.1. Crearea şi dezvoltarea de locaţii competitive destinate activităţilorde producţieO.2. Susţinerea iniţiativelor de afaceriO.3. Sprijinirea cercetării, a transferului de tehnologie şi dezvoltareareţelelor informaţionale pentru afaceri.O.4. Promovarea activităţilor şi produselor

7. Dezvoltarea rurală – agricultura, sursă alternativă de venituriO.1. Reforma structurală a practicării agriculturiiO.2 Dezvoltarea zootehnieiO.3. Sprijinirea iniţiativelor agricole


6. Creşterea calităţii capitalului social uman. Redefinireastatutului/valorilor de „Braşovean”.O.1. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şcolare, creştereacalităţii serviciilor în unităţile de învăţământ.O.2. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de sănătate, creştereacalităţii serviciilor în unităţile medicaleO.3. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de protecţie socială,creşterea calităţii serviciilor în unităţile de specialitate


2. Dezvoltarea turismului. Braşovul – capitala turismuluiromânescO.1. Dezvoltarea infrastructurii pentru a asigura creşterea atractivităţiişi competitivităţii zonelor turistice cu potenţial natural şi culturalO.2. Promovarea şi valorificarea obiectivelor turistice, a evenimentelorşi manifestărilor localeO.3.Sprijinirea dezvoltării iniţiativelor turistice

121


D. Corelarea cu Planul deDezvoltare Al Regiunii CENTRU

Planul de Dezvoltare al Regiunii centruinclude tendinţele de dezvoltare existente lanivelul celor şase judeţe componente –Alba,Braşov, Covasna, Harghita, Mureş, Sibiu.Documentul a fost aprobat de către Consiliulpentru Dezvoltare Regionala in cadrul şedinţeidin 26.04.2006. Îmbunătăţirea şi reactualizarea

permanentă a Planului de DezvoltareRegională reprezintă o prioritate pentruAgenţia de Dezvoltare Regională. Versiunearevizuita si reactualizată a Planului Regionalde Dezvoltare (diponibil la www.adrcentru.ro )a fost aprobată de către Consiliul pentruDezvoltare Regionala prin Hotărârea nr. 8 din15 aprilie 2008.

Direcţii de dezvoltarepentru comunaSânpetru

Priorităţile Planului de Dezvoltare Regionala al Regiunii Centrupentru perioada 2007 -2013


PRIORITATEA IDezvoltarea infrastructurii locale şi regionale (transport, mediu,utilităţi publice, infrastructură socială – şcoli, spitale,infrastructura de comunicaţii etc.) asigurarea accesibilităţii optime a populaţiei la reţeaua de transport

aerian, feroviar şi rutier dezvoltarea reţelelor de comunicaţii în corelaţie cu politica de

dezvoltare a serviciilor din regiune crearea premizelor necesare diversificării ofertei industriale şi de

servicii şi a intensificării schimburilor comerciale interne şiinternaţionale

armonizarea cu standardele europene în domeniul calităţii apeipotabile, a tratării apelor menajare, gestionarii deşeurilor

modernizarea şi reabilitarea infrastructurii sistemului educaţional,social şi de sănătate


PRIORITATEA IISprijinirea mediului de afaceri stimularea creării de noi activităţi economice şi a dezvoltării celor

existente din domeniul productiv şi al serviciilor prin creştereacalităţii produselor şi a serviciilor

dezvoltarea competitivităţii economiei regionale prin stimulareainovării şi transferului tehnologic

creşterea atractivităţii regionale ca locaţie pentru investiţii princrearea unei infrastructurii de afaceri corespunzătoare şi

122


amenajarea siturilor industriale abandonatePRIORITATEA IVDezvoltarea rurală creşterea atractivităţii zonelor rurale pentru localizarea investiţiilor

străine şi locale prin folosirea resurselor naturale activarea participării şi cooperării intre partenerii locali în scopul

prezervării moştenirii naturale şi culturale rurale dezvoltarea durabilă a sectorului forestier prin stimularea exploatării

raţionale a resurselor pădurilor


PRIORITATEA VICreşterea ocupării forţei de muncă, dezvoltarea resurselor umaneşi a serviciilor sociale creşterea flexibilităţii şi a mobilităţii profesionale a resurselor umane

pe baza ridicării nivelului de cunoştinţe şi a deprinderilorprofesionale ale lucrătorilor

diversificarea, extinderea şi creşterea calităţii serviciilor socialeoferite de autorităţile locale, instituţii şi organismeneguvernamentale

promovarea antreprenoriatului prin furnizarea de sprijin pentrupersoanele care încep sau administrează o afacere


PRIORITATEA IIIDezvoltarea Turismului creşterea atractivităţii şi a competitivităţii zonelor turistice cu

potenţial natural şi cultural prin îmbunătăţirea infrastructurii crearea de noi atracţii, produse şi întreprinderi în diferite zone

turistice creşterea veniturilor generate de către capacităţile turistice prin

îmbunătăţirea serviciilor

Planul de Dezvoltare Regională pentruregiunea Centru a fost elaborat ţinând cont deprevederile documentelor strategice existentela nivel naţional şi european. Datorită faptuluică obiectivele strategiei de dezvoltare durabilăa comunei Sânpetru se subscriu obiectivelorPlanului de Dezvoltare Regională, se poate

afirma că obiectivele de dezvoltare alecomunei Sânpetru răspund, în manieră „locală”,obiectivelor naţionale şi europene privinddezvoltarea durabilă.

123


Capitolul VASPECTE PRACTICE ALE DEZVOLTĂRII INTERCOMUNITARE

Natura organizării teritoriale impune,pentru eficientizarea procesului de dezvoltare,realizarea unor proiecte majore de dezvoltareal căror impact depăşeşte graniţeleadministrative ale comunităţii pe teritoriulcăreia se dezvoltă un anumit proiect. Deasemenea, este nevoie de realizarea unorproiecte integrate care răspund nevoilorsimilare ale mai multor comunităţi. Acestedemersuri de dezvoltare au fost cuprinse înPlanul Integrat de Dezvoltare pentru Polul deCreştere Braşov. Dintre aceste proiecte, uneleinfluenţează în mod direct dezvoltareacomunei Sânpetru. Mai jos sunt prezentate pescurt câteva din aceste proiecte.

REABILITAREA ŞIEXTINDEREA SISTEMELOR DE APĂ ŞICANALIZARE ÎN JUDEŢUL BRAŞOV.

Proiectul este implementat de cătreCompania APA Braşov (unde ComunaSânpetru este acţionar). Planul de activităţi alproiectului include:

Asistenţă Tehnică pentrumanagementul proiectului/implementare

Asistenţă Tehnică pentruSupervizare Lucrări

Reabilitarea Staţiei de EpurareBraşov

Staţie de Epurare nouă laFeldioara

Extinderea Staţiei de EpurareLunca Câlnicului (linia 2) pentru AglomerareaPrejmer şi o nouă Staţie de Epurare în Moieciu

Alimentare cu apă potabilăSânpetru - Bod

Extinderea şi reabilitareaconductei de alimentare cu apă potabilăBraşov-Săcele

Colectoare noi Ghimbav -Staţia de Epurare Braşov – Staţia de EpurareFeldioara, Codlea – Staţia de EpurareFeldioara şi conductă de alimentare nouă înStupini - Feldioara

Extinderea şi reabilitareareţelelor de apă şi canalizare în Braşov,Sânpetru şi Hărman

Proiectul are o importanţă majorăpentru Comuna Sânpetru întrucât integreazăîntr-o reţea unitară serviciile de alimentare cuapă şi canalizare la nivelul întregii aglomerăriurbane din zona Braşov. Practic, comunaSânpetru va fi alimentată cu apă potabilă dinlacul Tărlung, în timp ce epurarea apelor uzatese va realiza în staţiile de epurare de la Stupinişi Feldioara.

SPITALUL DE LA HĂRMANObiectivul general al proiectului îl

constituie dezvoltarea Spitalului ClinicJudeţean de Urgenţă Braşov prin construcţiaunui nou corp de clădire cu o capacitate de300 de paturi. Noua facilitate, care urmează săfie amplasată pe teritoriul comunei Hărman vadeservii toate localităţile Polului de CreştereBraşov şi, implicit, locuitorii comunei Sânpetru.

124


PARCURI INDUSTRIALE ŞISTRUCTURI DE SPRIJINIRE AAFACERILOR.

După cum reiese din auditul teritorialal comunei Sânpetru, un procent semnificatival forţei locale de muncă îşi desfăşoarăactivitatea în municipiul Braşov sau înlocalităţile învecinate. Din acest motiv, marileproiecte de sprijinire a activităţilor industriale şiserviciilor derulate în arealul metropolitanBraşov influenţează oportunităţile de pe piaţamuncii pentru locuitorii din Sânpetru.

Parcul Industrial de la PrejmerGraells& Llonch

Parcul Industrial ICCOGhimbav

Centru de afaceri, transfertehnologic şi incubator de afaceri Braşov.

CREŞTEREA ACCESIBILITĂŢII ŞIASIGURAREA MOBILITĂŢII.

Una din condiţiile de bază ale dezvoltăriidurabile este asigurarea accesului facil la zonede dezvoltare rezidenţială, economică, turistică,etc. Proiectele majore care influenţeazăcalitatea vieţii şi dezvoltarea de oportunităţi peteritoriul comunei Sânpetru sunt:

Sistem integrat de transport- amenajarea staţiilor capăt de linie,modernizarea staţiilor de transport în comunexistente şi dezvoltarea de noi staţii detransport în localităţile polului de creştere,extinderea traseelor deja existente către toatelocalităţile din arealul metropolitan şi creareaaltora noi în vederea interconectării şi creşteriigradului de accesibilitate şi mobilitate,

achiziţionarea de echipamente moderne demanagement al sistemului de transport,sisteme de monitorizare a flotei şi sistememoderne de taxare, piste pentru biciclete, înspecial în zonele cu trafic intens, integrareatransportului feroviar şi a celui rutier la nivelulpolului de creştere.

Terminal de transferintermodal – dezvoltarea economică care areloc de-a lungul arterei DN13 şi prezenţa înzonă a unei magistrale de cale ferată creeazăoportunitatea dezvoltării unui terminalintermodal de mari proporţii pe teritoriulcomunelor Bod şi Feldioara care să poatădeservi o mare parte a teritoriului naţional prinintermediul căilor de comunicaţii rutiere şiferoviare. Beneficiile implementării acestuiproiect vor fi resimţite şi de agenţii economicide pe teritoriul comunei Sânpetru

Modernizarea /extindereareţelei de drumuri – Tronson centură delegătură DN13 – DN1/DN73, Pasaj Rutier DJ103 - Sânpetru

Autostrăzile Bucureşti –Braşov şi Braşov – Borş

Aeroportul regionalGhimbav

125


Capitolul VIMANAGEMENTUL IMPLEMENTĂRII STRATEGIEI DE DEZVOLTARE

1. Actualizarea periodică astrategiei de dezvoltare durabilă

Strategia de Dezvoltare Durabilă acomunei Sânpetru reprezintă un documentnecesar dezvoltării coordonate, coerente ateritoriului în ansamblul său. Din punct devedere practic, strategia de dezvoltarereprezintă un instrument de coordonare ademersurilor de dezvoltare derulate de diferitepersoane sau organizaţii.

Strategia de Dezvoltare Durabilătrebuie să poată răspundă nevoilor dedezvoltare, nevoi ce evoluează în permanentă.Prezenţa comunei Sânpetru într-un arealmetropolitan face ca ritmul dezvoltării şi implicital evoluţiei nevoilor de dezvoltare să fie unulfoarte accelerat. Din acest motiv, actualizareaperiodică a acestui document reprezintă onecesitate în perspectiva unui proces dedezvoltare continuu.

În acest sens, textul Strategiei deDezvoltare durabilă trebuie să fie înpermanenţă accesibil către publicul larg.Această deschidere a administraţiei publicefaţă de procesul de dezvoltare reprezintă opremisă pentru actualizarea eficientă astrategiei de dezvoltare.

Chiar şi după adoptarea documentuluide către Consiliul Local al Comunei Sânpetru,posibilitatea furnizării de sugestii şi comentariitrebuie să rămână deschisă. În aceastămanieră, administraţia publică locală are laîndemână un instrument facil pentru a

identifica modificarea nevoilor de dezvoltare înfuncţie de sugestiile de modificare venite dinpartea publicului larg.

Pe de altă parte, indiferent de nivelulde feed-back din partea publicului larg,executivul din cadrul Primăriei ComuneiSânpetru trebuie să iniţieze un proces deactualizare a strategiei de Dezvoltare Durabilăpe parcursul anului 2013.

2. Monitorizarea/evaluareaprocesului de implementare a strategiei dedezvoltare

La baza procesului de actualizareperiodică stă un proces continuu demonitorizare şi evaluare a procesului dedezvoltare, atât pe teritoriul administrativ alcomunei Sânpetru cât şi pe teritoriilecomunităţilor învecinate. Strategia dedezvoltare durabilă a comunei Sânpetru va fimonitorizată prin intermediul unor rapoarteanuale elaborate de către executivul din cadruladministraţiei publice locale. Raportul demonitorizare va include:

Stadiul de implementare aldiverselor componente incluse în portofoliul demăsuri incluse în Strategia de DezvoltareDurabilă

Problemele identificate peparcursul implementării strategiei

Propuneri de revizuire astrategiei, dacă este cazul

126


Alte aspecte relevante încadrul procesului de implementare a strategieide dezvoltare durabilă.

Raportul de evaluare trebuie apoidiscutat în cadrul unei dezbateri publice.Dezbaterea trebuie organizată de cătreadministraţia publică locală. Toate persoanelesau organizaţiile, publice sau private, care suntimplicate în orice fel în procesul de dezvoltaretrebuie să fie invitate la aceste dezbateri.

Strategia de dezvoltare durabilă acomunei Sânpetru va fi evaluată pe baza:

Raportului de monitorizare Concluziilor din cadrul

dezbaterilor publiceMonitorizarea şi evaluarea strategiei

de dezvoltare durabilă sunt procese care sederulează continuu, cu participarea publiculuilarg, în vederea asigurării unei corelări cât maiputernice între documentul de planificarestrategică şi realităţile existente în comunitate.

O modalitate complementară demonitorizare şi evaluare a strategiei dedezvoltare durabilă o reprezintă introducereaîn regulamentul de organizare şi funcţionare aConsiliului Local Sânpetru a unei proceduri deasigurare a conformităţii între Hotărârile deConsiliu Local şi strategia de dezvoltaredurabilă. Astfel, în cadrul referatului despecialitate/expunerii de motive necesarepentru orice hotărâre de Consiliu Local poate fiintrodusă obligativitatea de a menţiona cărorobiective sau măsuri din strategia dedezvoltare se subscrie proiectul de hotărâre deconsiliu local. O astfel de relaţie nu trebuie săimpieteze asupra votului consilierilor locali. Decealaltă parte, o astfel de procedură ar avea,printre altele, următoarele consecinţe:

Ar permite consilierilor localisă evalueze proiectele de hotărâre de consiliulocal şi din punctul de vedere al corelării custrategia de dezvoltare durabilă.

Ar facilita în mare măsurăelaborarea raportului anual de monitorizare decătre personalul primăriei.

În cazul unui număr mare dehotărâri de consiliu local care nu se subscriuobiectivelor strategiei, este evidentă nevoiareconsiderării obiectivelor sau a măsurilorincluse în documentul de planificare.

3. Instrumente pentruimplementare

Pentru implementarea strategiei seelaborează un Plan de implementare (înAnexă), care cuprinde măsuri organizatorice şide planificare. Esenţial pentru planificareafinanciară este utilizarea unui soft specializat,care să evidenţieze fluxul de venituri şicheltuieli al organizaţiei, plăţile şi graficele derambursări aferente proiectelor,

4. Potenţiale surse de finanţarenerambursabilă

Pentru a putea atinge obiectivelestrategice identificate mai sus este necesarăîndeplinirea următoarele condiţii:

cunoaşterea oportunităţilor definanţare nerambursabile active, destinatemediului rural;

cunoaşterea legislaţiei dindomenii orizontale, precum ajutorul de stat,achiziţiile publice, protecţia mediului;

127


implementarea de proiectecare corespund direcţiilor şi obiectivelorpropuse în Strategie;

evaluarea periodică şiactualizarea tendinţelor de dezvoltare locale,regionale, naţionale sau chiar europene.

Obiectivele de dezvoltare a comuneiSânpetru, stabilite în Strategie, pot fiîndeplinite atât prin finanţare disponibilă lanivel local, cât şi prin accesarea de finanţărinerambursabile naţionale şi europene, pe bazaunor proiecte concrete.

Fondurile structurale şi de coeziunesunt instrumente financiare ale UniuniiEuropene (UE), gestionate de ComisiaEuropeană şi care acţionează în scopuldiminuării disparităţilor de ordin economic şisocial existente între regiunile Uniunii. Suntsprijinite investiţiile în educaţie, cercetare,agricultură, infrastructură de bază, dezvoltareaIMM-urilor şi dezvoltarea zonelor rurale.

Fondurile structurale ale UniuniiEuropene sunt:

Fondul European pentru DezvoltareRegională (FEDR)

Fondul Social European (FSE)

În România, Fondurile structurale pot fiaccesate prin intermediul următoarelorPrograme Operaţionale:

POR – Programul OperaţionalRegional

PO DCA – ProgramulOperaţional Dezvoltarea CapacităţiiAdministrative

POS DRU – ProgramulOperaţional Sectorial Dezvoltarea ResurselorUmane

POS Mediu – ProgramulOperaţional Sectorial Mediu

POS CCE – ProgramulOperaţional Sectorial Creşterea CompetitivităţiiEconomice

POS Transport – ProgramulOperaţional Sectorial Transport.

Informaţii cu privire la programeleoperaţionale sunt disponibile şi pe pagina weba Autorităţii pentru CoordonareaInstrumentelor Structurale - http://www.fonduri-ue.ro.

De asemenea, Uniunea Europeană acreat şi instrumente financiare pentruimplementarea Politicii Agricole Comune.Fondurile care vizează dezvoltarea mediuluirural sunt:

FEADR - Fondul EuropeanAgricol pentru Dezvoltare Rurală

FEP - Fondul European pentruPescuit

FEOGA - Fondul European deOrientare şi Garantare pentru Agricultură

În România, aceste fonduri pot fiaccesate prin următoarele programe:

PNDR – Programul Naţionalde Dezvoltare Rurală

POP – Programul OperaţionalPescuit

128


Programul Naţional de Dezvoltare RuralăConform viziunii de dezvoltare,

direcţiilor de acţiune şi obiectivelor propuse înStrategie, principala sursă de finanţare pentruproiectele din comuna Sânpetru poate fiProgramul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Obiectivul general al PNDR estecreşterea competitivităţii sectoarelor agro-alimentar şi forestier, îmbunătăţirea mediului şia spaţiului rural, îmbunătăţirea calităţii vieţii înzonele rurale, diversificarea economiei rurale,demararea şi funcţionarea iniţiativelor dedezvoltare locală.

Programe finanţate de la bugetul destat

Pe lângă fondurile europene, de labugetul de stat se finanţează sau se co-finanţează, prin diverse programe:infrastructură, infrastructură şcolară, protecţiamediului.

129


PLAN DE IMPLEMENTAREa Strategiei de Dezvoltare Durabilă

(MODEL)

1. Măsuri organizatorice1.1. numirea responsabililor pentru implementarea SDD şi a unui colectiv inter-departamental1.2. stabilirea, prin Regulament de funcţionare, a atribuţiilor, a diagramei de relaţii acolectivului inter-departamental (inclusiv cu Consiliul Local), a circuitului documentelorelaborate/primite

2. Prioritizarea proiectelor/măsurilor/activităţilor necesare atingerii obiectivelor de dezvoltare3. Planificarea pe termen scurt, mediu şi lung a proiectelor/măsurilor/activităţilor; fixarea punctelor dereper („milestones”)

Direcţii de

acţiune

Obiective de

dezvoltare

Măsuri/Activită

ţi

Proiecte

Valoare

Sursăde

finanţare

Responsabili

Perioada deimplementa

re

Rezultate

4. Planificarea financiară pe termen scurt şi mediu (5 ani)5. Monitorizarea anuală (sau la „milestones”) a rezultatelor6. Actualizarea strategiei şi/sau ajustarea Planului de implementare, în funcţie de rezultatele anuale,de conjunctură şi de alţi factori externi, urmând procedura de actualizare

Notă:Planul de implementare a Strategiei de Implementare a Strategiei de Dezvoltare Durabilă urmează săfie detaliat şi amendat în cadrul unei aplicaţii informatice specializate. Această aplicaţiei informaticăpermite asigurarea unui management eficient al resurselor alocate proiectului precum şi proiectareamultianuală a bugetelor proiectelor de dezvoltare şi estimarea impactului lor asupra bugetuluilocalităţii. Aplicaţia informatică a fost achiziţionată în cadrul proiectului „Elaborarea Strategiilor deDezvoltare Durabilă a localităţilor Sânpetru, Hărman, Hălchiu şi Bod” finanţat prin ProgramulOperaţional pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative şi implementat de către AgenţiaMetropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov.

130


Notă:

1 http://www.sanpetru.ro/2009/03/25/teritoriul-administrativ/

2 Conform datelor furnizate de Direcţia Judeţeană pentru Statistică Braşov

3 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentruanul 2009, Braşov, 2010

4 Comuna Feldioara a intrat în cadrul asocierii metropolitane începând cu anul 2011

5 Datele provin de la Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov; având în vedere că majoritatea datelor provin de laaceastă instituţie vom menţiona expres doar dacă sursa datelor este diferită.

6 Strategia de Dezvoltare a Judeţului Braşov. Orizonturi 2013-2020-2030, p. 29

7 Jigău M. (coord.), Formarea profesională continuă în România, Institutul de Științe ale Educației, București,2009

8 Planul Integrat de Dezvoltare Urbană (PIDU) pentru Polul de Creștere (PC) Brașov, p. 25

9 Date oferite de Casa Județeană de Pensii Brașov

10 Am luat în calcul pragul de 60 de ani întrucât limita de 65 de ani va fi operabilă treptat, în câțiva ani.

11 Liberalizarea pieţei muncii din România. Oportunităţi şi riscuri, Studiu de impact realizat de Departamentulpentru Muncă în Străinătate, Oficiul pentru Migraţia Forţei de Muncă şi Catedra de Știinţe Politice a Facultăţii deȘtiinţe Politice şi Știinţele Comunicării din cadrul Universităţii din Oradea, p. 84

12 Date furnizate de către AJOFM Braşov

13 Date furnizate de Direcția de Sănătate Publică a Județului Brașov. Compartimentul de Biostatistică șiInformatică Medicală

14 http://www.casbv.ro/index.php/servicii-medicale

131


15 Conform SR 7348:2001

16 Infrastructura de transport factor cheie în dezvoltarea durabilă a Regiunii Centru, ADR Centru, 2011, p.18

17 S.C. ELECTRICA S.A., sucursala Braşov

18 Sursa de date: Direcţia Judeţeană de Statistică Braşov

19 Date furnizate de S.C. GDF SUEZ ROMÂNIA S.A.

20 Idem


22 Conform datelor furnizate de Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov

23 Conform datelor furnizate de Compania Apa Braşov



26 Idem

27 Date furnizate de Compania Apa Braşov

28 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentruanul 2009 Braşov, 2010

29 Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul deCreştere Braşov, Braşov, 2009

30 Agenţia Metropolitană pentru Dezvoltare Durabilă Braşov, Planul Integrat de Dezvoltare pentru Polul deCreştere Braşov, Braşov, 2009

31 Date furnizate de către APIA Brașov

132


32 Conform datelor furnizate de către Direcția pentru Agricultură Județeană Brașov

33 Asociația Românã de Bioagriculturã Aplicativã “Ferma Ecologicã Familială”

34 http://www.cpue.energ.pub.ro/ENERGOHALST/Etapa%20I.pdf

35 Conform datelor furnizate de CET Braşov

36 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011

37 Micrograme

38 Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, înperioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011

39 Cadmiu

40 Nichel

41 Nanogram

42 http://www.cpue.energ.pub.ro/ENERGOHALST/Etapa%20I.pdf

43 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului în judeţul Braşov, în perioada iulie-decembrie 2010, Braşov, 2011

44 Indicator prin care se măsoară concentraţia ionilor de cupru

45 Indicator prin care se măsoară concentraţia ionilor de zinc

46 Crom

47 Indicator prin care se măsoară aciditatea sau alcalinitatea solurilor

48 Indicator prin care se măsoară concentraţia ionilor de cadmiu

133


49 Indicator prin care se măsoară concentraţia ionilor de nichel

50 Indicator prin care se măsoară concentraţia de plumb

51 Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Raport privind starea mediului înconjurător în judeţul Braşov pentruanul 2009, Braşov, 2010

52 Sursa de date: Agenţia pentru Protecţia Mediului Braşov, Consiliul Judeţean Braşov, Agenţia Metropolitanăpentru Dezvoltare Durabilă Braşov

134

Date post:	18-Jan-2020
Category:	Documents
Upload:	others
View:	6 times
Download:	0 times

UNIUNEA EUROPEAN GUVERNUL ROM´NIEI …...Strategia de dezvoltare durabil a comunei Sânpetru 3...

Documents