1

Unitatea si pluralitatea de infractiuni

I.Unitatea de infractiuni

Definitie :

Este o activitate infractionala desfasurata de O PERSOANA, printr-o SINGURA ACTIUNE

(INACTIUNE), sau MAI MULTE ASEMENEA ACTE ce decurg din natura faptei, sau care, PRIN

VOINTA LEGIUITORULUI, avand la baza ACEEASI REZOLUTIE INFRACTIONALA, intruneste

CONTINUTUL ACELEIASI INFRACTIUNI.

Elemente cheie : UNICIATEA CONTINUTULUI FAPTEI INCRIMINATE.

Caracterul de unicitate e determinat de unitatea naturala a faptei savarsite, sau prin

vointa legiuitorului.

De regula, majoritatea infractiunilor sunt savarsite printr-un singur act infractional, insa

exista cazuri in care legiuitorul a incriminat ca infractiune unica o pluralitate de actiuni

comise de faptuitor .

Plecand de la elementele cheie prezentate : avem unitate naturala de infractiuni si unitate

legala de infractiuni.

a) Def.Unitate Naturala :

Este incidenta forma de unitate naturala cand avem o singura actiune, ori inactiune,

suficienta, prin sine insasi, pt a realiza continutul infractiunii, un singur rezultat si o singura

vinovatie

Pe de alta parte, in cazul unitatii legale de infractiuni avem de-a face cu o creatie a legii,

prin reunirea in continutul aceleasi infractiuni a mai multor actiuni/inactiuni care isi pierd

individualitatea proprie.

F.I. : In ambele cazuri avem o pedeapsa unica.

Unitatea naturala de infractiune se prezinta sub urmatoarele forme:

Infractiune simpla

Cand elementul material al laturii obiective este format dintr-o singura

actiune/inactiune (lovirea, omorul, furtul, insulta, falsul, bigamia)

Atentie! Unicitatea actiunii specifice infractiunii simple nu presupune in mod obligatoriu

unicitatea actului material, actiunea e unica, insa ea se poate realiza prin mai multe acte,

ceea ce este esential ,este ca, in ansamblul lor, aceste acte constituie o singura fapta!

Bineinteles, actele respective trebuie sa se succeada de indata si in acelasi loc, numai asa

2

apar ca o unica realizare materiala a hotararii infractionale, ca proces unic de executie a

actiunii incriminate.

Infractiune continua

Executarea ei se prelungeste in timp, dupa momentul consumarii infractiunii, pana la

interventia unei noi manifestari contrare de vointa. De ex. pana cand infractorul pune capat

activitatii infractionale, sau pana cand se da o hotarare de condamnare, chiar nedefinitiva.

- poate fi savarsita prin omisiune, sau comisiune

Poate fi de rezultat ( furtul de curent electric), sau de pericol (portul fara drept de

decoratiuni, uniforme, arma, etc).

In functie de modul de realizare a actului de executare, infractiunea

continua poate fi :

Permanenta prin natura ei, presupune o desfasurare fara intrerupere a actului de

executare, de pilda detinerea fara drept de arme militare si a munitiei pt astfel de arme (

art. 279 Cod Penal)

F.i. aici : existenta unor intreruperi in actul de executare, urmate de reluarea activitatii

infractionale, atrage retinerea concursului de infractiuni, sau a infractiunii continuate.

Succesiva susceptibila, prin insasi natura ei, de anumite intreruperi firesti ale actului de executare, care nu afecteaza insa unitatea de infractiune, de ex. portul fara drept

de decoratii, uniforme, semne distinctive ale unui organ de stat. Art. 241 Cod Penal

Important de punctat : Spre deosebire de infractiunea continuata, in cazul infractiunii

continue succesive, prelungirea in timp a activitatii infractionale este datorata naturii actiunii, sau

inactiunii (asa numitul verbum regens al infractiunii, iar nu vointei faptuitorului.

Diferenta dintre momentul consumarii si momentul epuizarii :

Momentul consumarii : momentul savarsirii infractiunii actiunii/inactiunii, cel al epuizarii

cand actiunie/inactiunea inceteaza, fie datorita vointei faptuitorului, fie datorita unei imprejurari

straine, externe vointei faptuitorului.

De ex. in cazul infractiunii de abandon de familie, prin neplata pensiei de intretinere, daca

faptuitorul pune el insusi capat actelor omisive, indeplinindu-si obligatiile, ciclul infractional se

intreupe, fapta epuizandu-se pe data pronuntarii sentintei de catre instanta de fond.

NB : De momentul epuizarii se leaga inceperea termenului prescriptiei raspunderii penale, aplicarea legii penale in timp, etc.

Termenul de prescriptie a raspunderii penale in cazul infractiunilor continue curge de la data

incetarii actiunii/ inactiunii.

3

Din nou F.I. In cazul infractiunilor continue savarsite de catre minori, nu va fi avuta in vedere

pentru atragerea raspunderii, activitatea infractionala desfasurata inaintea implinirii varstei

de 14 ani, insa, daca infractiunea continua s-a consumat in timpul minoritatii (14-18 ani), dar

s-a epuizat dupa majorat, intregii unitati naturale infractionale i se va aplica regimul aferent

infractiunii savarsite de un major.

De asemenea, legea penala romana se va aplica si daca numai un singur act din cadrul

infractiunii continue a fost savarsit pe teritoriul Romaniei, sau daca pe acest teritoriu s-a

produs rezultatul infractiunii.

Pedeapsa

Este cea prevazuta de lege pentru fapta tipica, iar in functie de modalitatea de comitere, intindere in

timp, alte criterii prevazute de art. 72 Cod Penal, instanta poate aplica o pedeapsa orientata spre

maximul special.

Infractiune deviata are doua modalitati de savarsire :

1.Aberatio ictus

2.Error in rem,sau Error in personam

Aberatio ictus :

Faptuitorul a actionat impotriva unei persoane, sau lucru, ia , din cauza efectuarii in

mod defectuos a actelor de executare, sau ca urmare a unui eveniment neprevazut,

actiunea a fost deviata catre un alt subiect, sau obiect, ajungandu-se astfel la un alt rezultat

decat acela urmarit initial, insa de aceeasi natura cu acesta (se urmareste vatamarea unei

persoane, dar datorita schimbarii bruste a pozitiei acesteia in spatiu, se provoaca leziuni

unei alte persoane). Aceasta eroare nu inlatura caracterul penal al faptei !

Error in rem, sau Error in personam

Actiunea infractionala se indreapta din eroare asupra altui obiect/persoana, decat

acela/aceea aflata in reprezentarea faptuitorului.

4

b) Unitatea legala de infractiune

Def.

Este legala cand activitatea infractionala este unica prin vointa legiuitorului (infr.continuata,

complexa, progresiva, de obicei)

Infractiunea continuata

Def.clasica din Codul Penal din 1968:

Cand aceeasi persoana savarseste, la diferite intervale de timp, in realizarea aceleasi

rezolutii infractioanale, actiuni, sau inactiuni care prezinta, fiecare in parte, continutul

aceleasi infractiuni.

Def noua

In cadrul Noului Cod Penal, in definitia legala a infractiunii continuate a fost

introdusa o noua conditie si anume unitatea de subiect pasiv. In baza codului din 1968,

instantele au adoptat teza pluralitatii subiectilor pasivi numai in cazul infractiunilor

impotriva patrimoniului. Instantele au statuat ca in cazul acestor infractiuni nu are

importanta persoana subiectului pasiv pentru existenta infractiunii continuate pentru ca se

produce un rezultat global, prin cumularea castigurilor si a prejudiciilor, care este specific

intregii activitati infractionale. Pe de alta parte, in cazul infractiunilor contra persoanei, s-a

statuat ca activitatea infractionala trebuie sa priveasca acelasi subiect pasiv, deoarece

motivele faptuitorului sunt strans legate de o anumita victima, neputand fi o singura

rezolutie cand sunt mai multe victime.

Noul Cod penal adopta solutia incompatibilitatii totale dintre unitatea infractiunii continuate

si pluralitatea de subiecti pasivi cu motivarea ca infr continuata a fost creata cu exceptie de

la aplicarea tratamentului sanctionator prevazut pt concursul de infractiuni si trebuie sa

ramana o exceptie.

Conditiile existentei unei infractiuni continuate :

Actiunile/inactiunile trebuie sa prezinte, fiecare in parte, continutul aceleasi

infractiuni, sa lezeze acelasi obiect juridic, aceasta unitate de continut e realizata chiar daca

unele actiuni/inactiuni imbraca forma consumata a infractiunii, iar altele au ramas in forma

de tentativa, daca exista cel putin o infractiune consumata, intreaga infractiune continuata

va fi considerata ca fiind savarsita in forma consumata.

Infractiunea continuata se savarseste numai cu intentie directa/indirecta, faptuitorul

trebuie sa aiba un plan de actiune in baza unitatii de rezolutie infractionala unica- aceasta

poate fi dedusa din modul de operare al infractorului, intervalul de timp scurt dintre actele

de executare, scopul urmarit.

5

Intervalele de timp trebuie sa fie mai mari decat intreruperile pe care le implica in

mod firesc savarsirea faptei, altfel se va retine existenta unei infractiuni simple, sau continue

succesive.

Actiunile/inactiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana si sa fie indreptate

impotriva aceluiasi subiect pasiv.

In sfarsit : infractiunile care nu pot fi savarsite in forma continuata :

Cele care au rezultat ireversibil : omorul spre ex.

Cele care se savarsesc din culpa pt ca nu poate exista o rezolutie infractionala unica.

Cele praeterintentionate intrucat rezultatul mai grav este produs din culpa ceea ce exclude

existenta rezolutiei infractionale unice.

Cele de obicei.

Cand se consuma ?

Infractiunea continuata se consuma in momentul savarsirii celei de-a 2 a

actiuni/inactiuni din componenta infractiunii.

Se eupizeaza la data savarsirii ultimei actiuni/inactiuni din componenta infractiunii.

Infractiunea complexa

Def.

Infractiunea in al carei continut intra ca element constitutiv, sau ca circumstanta

agravanta, o actiune/inactiune ce constituie, prin ea insasi, o fapta prevazuta de legea

penala.

In continutul unei infractiuni complexe poate intra o alta infractiunea complexa, de

pilda talharia care absoarbe furtul prin efractie.

Forme :

Are 2 forme

Infractiunea complexa forma de baza. In continutul ei intra, ca element constitutiv, o

actiune/inactiune care este in mod distinct prevazuta de norma de incriminare.

Se poate realiza :

- Prin reunirea a doua sau mai multe fapte prevazute in norma de incriminare, care isi

pierd astfel autonomia infractionala, formand o infractiune noua, distincta de cele

reunite de ex. in infractiunea de talharie sunt reunite furtul si vatamarea corporala.

6

- Prin absorbtie, forma tip constituie prin ea insasi o infractiune, care prin adaugarea

unor conditii suplimentare dobandeste caracter complex si o noua incadrare juridica ;

- De pilda infractiunea de purtare abuziva art.250 alin 3 Cod Penal : forma tip este

lovirea, sau alte acte de violenta prevazute in art. 180 Cod Penal, conditia

suplimentara este ca faptuitorul sa fie un functionar public aflat in exercitiul

atributiilor de serviciu.

- In cazul infractiunii complexe prin absorbtie este necesar ca infractiunea absorbanta

sa nu poata fi comisa in nici un caz fara comiterea infractiunii absorbite si sa aiba un

maxim special al pedepsei mai mare decat maximul special al pedepsei prevazute pt

sanctionarea faptei absorbite.

Infractiunea complexa, forma agravata

In continutul acesteia intra ca element circumstantial agravat, o actiune/inactiune care

reprezinta continutul unei alte infractiuni de ex. : in furtul calificat savarsit prin efractie, este

absorbita infractiunea de distrugere.

Structura :

Obiectul juridic.

Doua valori sociale de aceeasi natura, sau de naturi diferite, una principala, cealalta

secundara, in cazul infractiunii complexe vor exista intotdeauna doua obiecte juridice, unul

principal, altul secundar.

Elementul material din latura obiectiva consta in actiunile/inactiunile aferente faptelor

reunite, urmarea imediata consta in rezultatele faptelor absorbite, sau reunite.

Latura subiectiva. De regula faptuitorul actioneaza cu intentie in baza rezolutiei

infractionale unice, in cazul infr complexe, ca varianta agravata, forma de vinovatie este in

general praeterintentia : ex. violul care a avut ca urmare moartea victimei.

Infractiunea progresiva

Cea a carei urmari imediate se agraveaza prin amplificarea urmarii initiale, ori prin

producerea si a altor urmari ori prin suprapunerea unor alte urmari fara o noua interventie

din partea autorului, ex talharia urmata de moartea victimei.

Se poate comite cu orice forma de vinovatie.

Faptuitorul va fi tras la raspundere penala in raport de rezultatul mai grav care

determina si incadrarea juridica a faptei.

7

NB : In cazul succesiunii legilor penale in timp, legea aplicabila e cea de la momentul

comiterii activitatii infractionale (consumarii infractiunii), iar nu cea de la momentul

producerii rezultatului mai grav (epuizarii). Tot in functie de momentul consumarii, se va

determina retinerea starii de minoritate, momentul de la care incepe sa curga termenul

prescriptiei raspunderii penale, etc.

Infractiunea de obicei

Al carei element ,material se realizeaza prin repetarea faptei prevazute de norma de

incriminare de un nr suficient de ori incat sa indice obisnuinta persoanei in a o savarsi ex.

infractiunea de prostitutie, sau tulburarea folosintei locuintei.

Fiecare act material privit ut singuli, nu reprezinta relevanta infractionala, spre

deosebire de infractiunea continuata, insa, e necesar ca din ansamblul faptelor sa rezulte

obisnuinta.

Se comite numai cu intentie !

Tentativa nu este posibila la infractiunea de obicei !

Infractiunea de obicei nu poate fi savarsita in forma continuata !

Cand se consuma ?

In momentul in care, intr-un anumit interval de timp se realizeaza un numar suficient

de acte de executare identice, sau similare, care sa conduca, dincolo de orice dubiu, la

concluzia existentei unui obicei, unei deprinderi.

Epuizarea se produce la terminarea intregii activitati infractionale.

II.Pluralitatea de infractiuni

Notiune :

Reprezinta situatia in care o persoana savarseste mai multe infractiuni, inainte de

condamnarea definitiva pentru vreuna din ele, sau cand comite, din nou, o infractiune, dupa

ce a fost condamnat pentru o alta infractiune. Reglementare art. 38-45 Cod Penal.

Pluralitatea de infractiuni constituie o cauza de agravare a pedepsei, care nu trebuie

confundata cu circumstantele agravante, care fac parte din continutul concret al infractiunii.

8

Forme :

Concursul de infractiuni

Recidiva

Pluralitate intermediara

Exista o legatura intre infractiunile care formeaza o pluralitate de infractiuni, subiectul activ

fiind unic.

Sub aspectul laturii subiective :

Faptele care compun pluralitatea de infractiuni pot fi savarsite cu intentie directa,

sau indirecta, premeditata, sau repentina, culpa atunci cand fapta din culpa se sanctioneaza,

sau unele cu intentie, altele din culpa.

Legatura dintre infractiuni poate fi reala in rem, sau obiectiva, denumita si conexitate.

Conexitatea poate fi : cronologica- (infractiunile au fost savarsite in acelasi timp, sau

succesiv) topografica, sau de loc (savarsite in acelasi loc)

etiologica ( intre infractiuni exista o legatura de natura cauza-efect,

sau o infractiune reprezinta mijlocul de savarsire a celeilalte)

consencventionala (o infractiune a fost savarsita pentru a ascunde

alta infractiune)

Concursul de infractiuni

Def.

Acea forma a pluralitatii de infractiuni care consta in savarsirea de catre aceeasi

persoana a doua, sau mai multe infractiuni prin actiuni/inactiuni diferite, sau prin aceeasi

actiune/inactiune, inainte de a fi condamnat pentru vreuna din ele.

NB. Hotararea definitiva de condamnare pentru vreuna dintre infractiunile savarsite,

marcheaza hotarul dintre pluralitate si recidiva, respectiv pluralitatea intermediara.

Forme :

Concurs real (material)-

infr savarsite prin mai multe actiuni/inactiuni

Concurs ideal (formal)-

9

infr savarsite printr-o singura actiune/inactiune, care din cauza imprejurarilor in care s-a

produs, sau a urmarilor pe care le-a produs, realizeaza continutul mai multor infractiuni.

Conditiile esentiale de forma ale concursului de infractiuni :

- Savarsirea a doua, sau mai multe infractiuni (nu este obligatoriu ca toate

infractiunile sa aiba forma faptului consumat) cand infractiunile au forme diferite,

concursul se va numi eterogen, iar cand infractiunile sunt de aceeasi natura, intalnim

un concurs omogen.

Atentie, concursul omogen nu trebuie confundat cu infractiunea continuata, de care se

deosebeste prin pluralitatea de rezolutii infractionale.

Nu avem concurs de infractiuni atunci cand, desi au fost comise doua, sau mai multe

fapte prevazute de legea penala, unele dintre acestea au fost comise in conditiile existentei

unei cauze justificative, sau a unor cauze care inlatura imputabilitatea si doar o fapta singura

constituie infractiune.

- Infractiunile sa fie savarsite de aceeasi persoana (unitate de subiect activ)

Atentie: Esential este ca infractiunile sa fie comise inainte de data ramanerii definitive a

hotararii de condamnare pentru vreuna din ele, chiar daca descoperirea lor ar fi ulterioara

acestei date.

- Infractiunile sa fie savarsite mai inainte de a interveni o condamnare definitiva

pentru vreuna din ele.

- Cel putin doua fapte prevazute de legea penala sa fie susceptibile de condamnare

Concursul real de infractiuni

Infractiunile concurente sunt savarsite prin actiuni/inactiuni distincte.

Infractiunile pot fi savarsite in acelasi loc, sau locuri diferite.

Forme :

Concursul real simplu (intre infractiunile care il compun nu exista legatura obiectiva)

Concursul real cu conexitate etiologica si cu conexitate consencventionala.

Etiologic :

de regula presupune infractiuni care se succed in timp, insa simultaneitatea nu e exclusa.

10

In toate cazurile, fara exceptie, infractiunile care il compun sunt savarsite cu

intentie !Atat infractiunea mijloc cat si infractiunea scop, nu pot fi decat intentionate. In

principiu, faptuitorul proiecteaza in primul rand scopul pe care il urmareste, abia pe urma

mijlocul prin care il va atinge.

Exemple : inselaciunea savarsita prin folosirea unui inscris oficial, ori sub semnatura privata,

cunoscand ca inscrisul e fals, violarea de domiciliu si apoi comiterea unui furt calificat prin

efractie.

Consencventional :

In varianta savarsirii unei infractiuni pentru ascunderea alteia, este posibila

savarsirea celei dintai in forma culpei, in timp ce infractiunea prin care se ascunde prima, nu

poate fi savarsita decat cu intentie ex. fals intelectual pentru ascunderea infractiunii de

neglijenta in serviciu.

Nu este exclusa nici ipoteza in care prima infractiune sa fie tot intentionata, ex.

talharia urmata de uciderea victimei in scopul ascunderii talhariei.

NB.Infractiunile aflate intr-un concurs consencventional nu se pot niciodata savarsi

simultan, ci doar succesiv.

Concursul ideal de infractiuni

O unitate aparenta de infractiun,i deoarece e savarsit printr-o singura

actiune/inactiune care din cauza imprejurarilor in care a avut loc, sau a urmarilor pe care le-

a produs, realizeaza continutul mai multor infractiuni.

Imprejurarile si urmarile la care face referire legiuitorul, sunt elemente care fac parte

din continuturile infractiunilor concurente, sunt acele date de fapt obiective si subiective

care confera actiunii, sau inactiunii potentialitatea producerii unor consecinte vatamatoare

ale unor valori sociale distincte, protejate de legea penala.

Ex. Exista concurs ideal daca inculpatul, savarsind infractiunea de talharie, a exercitat

violente impotriva unui functionar public, aflat in exercitiul functiunii, atat talharia, cat si

ultrajul fiind savarsite cu intentie directa.

Poate exista si sub forma de culpa pt toate infractiunile comise, sau combinatia

intentie-culpa. Situatia celui care trage cu arma intr-o persoana in care urmarea sa traga si

raneste inca o persoana din apropierea celei dintai.

NB.Nu se va retine concursul ideal cand legiuitorul a creat din infractiune o

infractiune complexa, precum in cazul omorului calificat asupra a doua, sau mai multe

persoane art.189 lit f) Cod Penal, sau uciderea din culpa prin care s-a cauzat moartea a

doua, sau mai multe persoane art.192, alin 3) Cod Penal.

11

Concursul ideal nu trebuie confundat nici cu infractiunile progresive la care

actiunea/inactiunea poate produce treptat, rezultate din ce in ce mai grave,

corespunzatoare unor infractiuni distincte, care absorb in mod natural, infractiunile mai

putin grave.

Sistemul sanctionator caracteristic concursului de infractiuni

In actualul Cod Penal este consacrat sistemul cumulului juridic care consta in

stabilirea pedepsei pentru fiecare infractiune concurenta, iar dupa stabilirea acestora, sa se

aplice pedeapsa cea mai grea, la care sa se poata adauga un spor (variabil si facultativ),

astfel incat pedeapsa rezultanta sa fie mai mica decat cumulul aritmetic al tuturor

pedepselor stabilite.

Potrivit Noului Cod Penal :

S-au adus modificari semnificative regimului sanctionator al concursului de

infractiuni, acesta devenind o cauza obligatorie de agravare a pedepsei, spre deosebire de

caracterul facultativ din actualul Cod. Din punct de vedere al regimului sanctionator al

concursului de infractiuni aferent Codului din 1968, acesta din urma constituie legea penala

mai favorabila.

Conform Noului Cod, cel mai adecvat sistem de sanctionare este cel al cumulului

juridic cu spor obligatoriu si fix.

In privinta pedepsei principale in caz e concurs de infractiuni, s-a optat pentru

sistemul absorbtiei in ipoteza in care pentru una dintre infractiunile concurente s-a aplicat

pedeapsa detentiunii pe viata, respectiv cumulul juridic cu spor obligatoriu si fix in cazul in

care pentru infractiunile concurente s-au aplicat numai pedepse cu amenda, ori o pedeapsa

cu inchisoarea si una cu amenda.

Daca au fost stabilite numai pedepse cu amenda, ori numai cu inchisoarea, se aplica

cumulul juridic, la fel ca in Codul penal in vigoare acum, cu deosebirea ca, la pedeapsa cea

mai grea se adauga un spor de o treime din totalul celorlalte pedepse stabilite, cu conditia

ca pedeapsa rezultanta sa nu depaseasca maximul general al pedepsei inchisorii.

Aceasta din urma conditie, desi nu e prevazuta explicit de art. 39 Cod Penal, rezulta

din principiul legalitatii pedepselor.

Cand s-a stabilit o pedeapsa cu inchisoarea si una cu amenda, se aplica cea cu

inchisoarea, la care se adauga amenda in intregime, operand sistemul cumulului pedepselor.

Daca s-au stabilit mai multe pedepse cu inchisoare si mai multe cu amenda, se aplica

pedeapsa inchisorii cea mai grea, sporita cu o treime din totalul celorlalte pedepse cu

inchisoarea, la care se adauga pedeapsa celei mai mari amenzi, sporita cu o treime din

totalul celorlalte pedepse cu amenda.

12

In materia sanctionarii concursului, a fost introdusa o dispozitie de exceptie, care

permite ca in situatia comiterii mai multor fapte deosebit de grave, instanta, sa poata aplica

pedeapsa detentiei pe viata, chiar daca aceasta nu a fost stabilita pt nici una dintre

infractiunile concurente.

Descoperirea ulterioara a concursului de infractiuni

Exista aceasta situatie daca infractorul condamnat definitiv, este judecat ulterior

pentru o infractiune concurenta, sau daca, dupa ce o hotarare de condamnare a ramas

definitiva, se constata ca cel condamnat mai suferise o condamnare definitiva pentru o

infractiune concurenta.

Hotararea de condamnare definitiva se bucura de autoritate de lucru judecat ,

relativa, fiind in acest caz, o situatie de reindividualizare post judicium, pedeapsa

pronuntata nu poate fi mai usoara decat cea anterioara. Aceasta reindividualizare a

pedepsei are loc atunci cand infractiunile concurente nu au fost judecate toate deodata,

fiindca instanta, cu ocazia pronuntarii ,nu a cunoscut ca infractorul a mai savarsit o alta

infractiune.

Daca prin hotararea pronuntata ulterior pentru o infractiune concurenta,sau prin

hotararea de condamnare anterioara, infractorul e condamnat tot pentru un concurs de

infractiuni, deoarece toate infractiunile pentru care acesta a fost condamnat prin hotararile

respective sunt concurente, trebuie sa se aplice o pedeapsa unica. Astfel judecatorul nu va

contopi direct pedepsele rezultate, ca urmare a contopirii anterioare, ci va proceda mai intai

la descontopirea pedepselor rezultante, redand fiecarei pedepse individualitatea ei, dupa

care va proceda la contopirea lor in pedeapsa cea mai grea care va fi sporita cu o treime din

totalul celorlalte pedepse.

Ceea ce s-a executat integral, sau partial se scade din durata pedepsei aplicate

pentru infractiunile concurente.

Nu in ultimul rand, in contopirea pedepselor se tine seama si de pedeapsa aplicata

printr-o hotarare data in strainatate, daca aceasta a fost recunoscuta potrivit legii.

Recidiva

Este o cauza de agravare obligatorie a pedepsei, ci nu o circumstanta agravanta !

Pe de alta parte, recidivismul, ca fenomen criminologic, nu se limiteaza la recidiva legala,

reflectand perseverenta infractionala a infractorului.

13

Noul cod penal nu mai defineste distinct recidiva postcondamnatorie de recidiva

post executorie precum o face art.37 lit a) si b) din actualul Cod Penal, iar recidiva mica nu

mai exista in noua reglementare.

Legiuitorul a preferat o def. generala a recidivei, ca fiind starea in care dupa

ramanerea definitiva a unei hotarari de condamnare la pedeapsa inchisorii mai mare de 1 an

si pana la reabilitare,sau implinirea termenului de reabilitare, condamnatul savarseste din

nou cu intentie, sau cu intentie depasita,o fapta pt care legea prevede pedeapsa inchisorii de

un an, sau mai mare.Fireste exista recidiva si in cazul in care una dintre pedepse este

detentiunea pe viata, art 41 Noul Cod Penal.

Pedeapsa aplicata prin hotararea de condamnare definitiva, constituie primul

termen al recidivei, iar infractiunea comisa dupa ramanerea definitiva a hotararii de

condamnare constituie al doilea termen.

NB. Nu orice infractiune savarsita ulterior constituie al doilea termen al recidivei, ci doar o

infractiune savarsita cu intentie, sau cu intentie depasita, pentru care legea prevede

pedeapsa inchisorii de 1 an, sau mai mare !

Conditiile generale ale recidivei :

Existenta unei condamnari definitive la pedeapsa inchisorii.

Condamnarea fiind una penala,condamnarile specifice altor ramuri de drept nu pot fi luate

in considerare.

FI.Daca se savarseste o noua infractiune dupa pronuntarea unei hotarari care nu se bucura

de autoritatea unui lucru judecat, devin incidente regulile concursului de infractiuni. Pentru

un concurs de infractiuni, are importanta pedeapsa rezultanta, care e aplicata pentru intreg

concursul, aceasta trebuie sa fie mai mare de un an !

Condamnarea trebuie sa aiba ca obiect numai infractiuni intentionate !

Daca primul termen al recidivei consta intr-o pedeapsa aplicata

Savarsirea unei noi infractiuni.

Noua infractiune sa fie savarsita pana la reabilitare, sau implinirea termenului de reabilitare

In prima ipoteza fiind vorba despre o condamnare pentru care a intervenit

reabilitarea, e firesc ca starea de recidiva sa nu se poata intemeia pe aceasta, deoarece

reabilitarea face sa inceteze toate decaderile, interdictiile si incapacitatile care decurg din

condamnare art.169 Cod Penal.

In a doua ipoteza, prin implinirea termenului de reabilitare, s-a avut in vedere

trecerea intervalului de timp cerut de lege pentru acordarea reabilitarii, interval scurs de la

14

executarea primei condamnari, de la gratierea sau prescrierea acesteia. Practic, face sa

dispara ideea de perseverenta infractionala, care sta la baza recidivei.

Unitate de subiect activ, condamnarea anterioara si noua infractiune sa priveasca acelasi

faptuitor.

Infractorul poate fi autor la prima si a doua infractiune, sau autor la savarsirea unei

infractiuni si instigator, sau complice la comiterea alteia.

Formele recidivei

Postcondamnatorie

A doua infractiune se savarseste inainte de executarea primei condamnari, in timpul

executarii acesteia, ori in stare de evadare.

Postexecutorie

Are loc dupa executarea de catre faptuitor in intregime a pedepsei pentru infractiunea

anterioara, sau dupa considerarea acesteia ca si executata.

Generala

Cand nu se prevede nici o conditie cu privire la genul, specia, sau tiparul particular de

infractiune, infractiunile putand fi de natura diferita.

Speciala

Cand se cere ca cele doua infractiuni care formeaza cei doi termeni ai sai sa fie de acelasi

gen, specie, sau tipar particular.

Absoluta

Existenta ei nu e conditionata de gravitatea primei condamnari

Relativa

Pedeapsa anterioara trebuie sa fie de o anumita gravitate pentru a dovedi perseverenta

infractionala a autorului.

Temporara

Cand a doua infractiune trebuie sa fie savarsita intr-un interval de timp de la condamnarea,

sau de la executarea pedepsei pt prima infractiune.

15

Perpetua

Noua infractiune poate fi comisa oricand dupa pronuntarea, sau executarea primei

condamnari

Mare

In cazul persoanei fizice : primul termen = o condamnare la pedeapsa cu inchisoarea care sa

depaseasca 6 luni conform actualului Cod, respectiv 1 an in reglementarea Noului Cod

Mica

Situatia in care primul termen e alcatuit dintr-un nr de condamnari definitive prevazute de

lege, cel putin 3 condamnari de pana in 6 luni, inclusiv, in reglementarea actualului Cod

Penal, in reglementarea noului Cod Penal, privitoare la pedepse privative de libertate.

Cu efect unic

Repetarea starii de recidiva nu antreneaza agravarea legala a raspunderii infractorului

indiferent daca inculpatul se afla la prima recidiva, sau este multiplu recidivist, va fi

sanctionat in aceleasi limite legale.

Cu efect progresiv

Tratament sanctionator diferentiat, el agravandu-se progresiv, potrivit legii cu fiecare

recidiva in parte.

Recidiva reglementata de noul cod penal este una cu efect unic !

Teritoriala

Primul termen este o condamnare pronuntata de organele din tara

Internationala

Primul termen este o condamnare pronuntata in strainatate.

Codul penal roman a reglementat ambele modalitati.

16

Condamnari care nu atrag starea de recidiva

Condamnarea pentru o fapta care nu mai e prevazuta ca infractiune de legea penala

art.42,lit a) Cod Penal.

Cu alte cuvinte, daca a fost dezincriminata, fapta nu mai poate constitui infractiune

deci nu mai poate fi primul termen al recidivei.

Noua lege prin care se dezincrimineaza fapta, trebuie sa intervina inainte de

executarea pedepsei pentru infractiunea ce se savarseste din nou si creeaza starea de

recidiva.

Condamnarea pentru o infractiune amnistiata

Nu exista recidiva daca infractiunea ce a fost savarsita mai inainte (primul termen al

recidivei) a fost amnistiata.

Se cere ca amnistia sa intervina inainte de executarea totala a pedepsei pentru noua

infractiune care constituie cel de-al doilea termen, daca amnistia intervine dupa executarea

pedepsei, aceasta ramane legal executata.

Daca infractiunea care constituie al doilea termen e amnistiata, nu va exista de

asemenea recidiva, deoarece noua infractiune nu e pedepsibila.

Infractiunile comise din culpa

In mod explicabil nu se mai face referire in noul cod la condamnarile savarsite pentru

infractiunile comise in timpul minoritatii, deoarece noul regim sanctionator pentru minori

este fundamentat doar pe masuri educative, acestea, chiar fiind privative de libertate, nu

constituie primul termen al recidivei.

Nici condamnarile pentru care s-a implinit termenul de reabilitare nu mai sunt

incluse in aceasta categorie deoarece rezulta din definitia recidivei ca noua infractiune

trebuie savarsita pana la reabilitare ,sau pana la implinirea termenului de reabilitare.

Recidiva postcondamnatorie

Noul cod nu mai defineste distinct recidiva postcondamnatorie, precum art.37 din

actualul Cod Penal.

Conditii referitoare la primul termen al recidivei

Unitate de subiect activ,

17

Sa existe o condamnare sau mai multe definitive ale infractorului la o pedeapsa de

detentiune pe viata, sau inchisorii mai mare de un an, indiferent dc aceasta pedeapsa e

aplicata pentru o singura infractiune, sau pentru un concurs.

Condamnarea sa nu se refere la cele care nu atrag starea de recidiva

Conditiile referitoare la al doilea termen

Savarsirea, din nou ,a unei infractiuni cu intentie, sau intentie depasita.

Pedeapsa pt infractiunea savarsita din nou sa fie detentiunea pe viata, sau inchisoarea de un

an, sau mai mare de un an.

Observam ca legiuitorul nu mai mentioneaza infractiunile comise in stare de evadare.

Recidiva postexecutorie

La fel ca in cazul recidivei postcondamnatorii, noul Cod Penal nu mai defineste

distinct recidiva postexecutorie precum art. 37 din actualul Cod Penal, noul cod se refera la

primul caz, in care noua infractiune este savarsita dupa ce pedeapsa anterioara a fost

executata si la al doilea caz in care noua infractiune este savarsita dupa ce pedeapsa

anterioara a fost considerata ca executata.

Astfel in legatura cu primul termen al acestui gen de recidiva sunt incidente

urmatoarele conditii :

Unitate de subiect activ

Sa existe o condamnare, sau mai multe definitive a faptuitorului la pedeapsa

detentiunii pe viata, sau cea a inchisorii mai mare de un an chiar daca aceasta pedeapsa e

aplicata pentru o singura infractiune, sau pt un concurs de infractiuni.

Condamnarea sa nu se refere la cele care nu atrag starea de recidiva

Pedeapsa anterioara sa fie executata in intregime, gratiata total, sau gratiat restul ei,

ori sa se fi prescris executarea acesteia aceasta fiind conditia care diferentiaza cele doua

forme de recidiva.

Conditiile pentru al doilea termen al recidivei postexecutorii

Savarsirea, din nou ,a unei infractiuni cu intentie, sau intentie depasita

Pedeapsa pentru infractiunea savarsita din nou sa fie detentiunea pe viata, sau

inchisoarea de 1 an sau mai mare de un an.

Elementul cheie al acestei forme este trecerea condamnatului prin intreaga faza a

executarii pedepsei anterioare.

18

Recidiva internationala

Valabila pentru ambele forme ale recidivei, atat pentru cea postcondamnatorie, cat

si pentru cea postexecutorie.

Grosso modo, pentru stabilirea starii de recidiva, se poate tine seama si de hotararea

pronuntata in strainatate pentru o fapta prevazuta si de legea penala romana, daca

hotararea de condamnare a fost recunoscuta potrivit dispozitiilor legii.

F.I. Retinerea acestei forme de recidive este, conform noului cod, obligatorie pentru

instantele romanesti si nu mai are un caracter facultativ, precum in actualul Cod Penal, noua

reglementare fiind de ordine imperativa, totusi conditionata de recunoasterea hotararii de

condamnare pronuntata in strainatate.

Recunoasterea acestor hotarari e reglementata la ora actuala prin Legea 302/2004

privind cooperarea internationala in materie penala.

Pentru existenta recidivei internationale trebuie sa fie indeplinite urmatoarele

conditii :

Dubla incriminare pentru infractiunile in privinta carora a intervenit condamnarea

definitiva ce constituie primul termen al recidivei, pronuntata in strainatate.

Hotararea pronuntata in strainatate sa fie recunoscuta in legea romana

Al doilea termen (infractiunea nou savarsita) sau condamnarea anterioara sa

indeplineasca conditiile necesare pentru recidiva postcondamnatorie, sau postexecutorie.

Daca infractiunea pentru care infractorul este condamnat in strainatate a fost

amnistiata in tara respectiva, nu se mai poate tine seama de condamnarea pronuntata la

stabilirea starii de recidiva.

Sanctionarea recidivei conform noului cod art. 43 alin 1-5

Noul Cod Penal a modificat substantial regimul sanctionator al celor doua tipuri de

recidiva.

Ideea urmarita a fost aceea de simplificare a regimului sanctionator al recidivei

recurgandu-se la cumulul aritmetic in cazul recidivei postcondamnatorii, respectiv la

majorarea legala a limitelor speciale de pedeapsa cu jumatate, in cazul recidivei

postexecutorii.

NB. Pentru ipoteza in care termenul al doilea al recidivei este alcatuit dintr-un concurs de

infractiuni, noul Cod Penal a stabilit un mod de aplicare al pedepsei diferit de cel existent

19

azi, aplicandu-se mai intai dispozitiile referitoare la concurs si apoi cele incidente la recidiva,

deoarece calitatea de recidivist trebuie sa atraga tratamentul specific acestei forme de

pluralitate.Tratamentul propus este mai putin sever decat cel care ar rezulta din aplicarea

mai intai a dispozitiilor privind recidiva, sau pluralitatea intermediara pt fiecare infractiune

in parte si apoi regulile concursului de infractiuni.

Potrivit art. 43 alin 3 din Noul Cod Penal, cand, inainte ca pedeapsa anterioara sa fi

fost executata, sau considerata ca executata, sunt savarsite mai multe infractiuni

concurente, dintre care , cel putin una se afla in stare de recidiva, pedepsele stabilite se

contopesc conform regulilor de la concursul de infractiuni, iar pedeapsa rezultata se adauga

la pedeapsa anterioara neexecutata, ori la restul ramas neexecutat din aceasta. Daca prin

insumarea pedepselor s-ar depasi cu mai mult de 10 ani maximul general al pedepsei

inchisorii, iar pentru cel putin una dintre infractiunile savarsite, pedeapsa prevazuta de lege

este inchisoarea de 20 de ani, sau mai mare, in locul pedepselor cu inchisoarea, se poate

aplica pedeapsa detentiunii pe viata.

In cazul recidivei postexecutorii nu mai poate fi aplicat acest model si pe cale de

consecinta, neexistand o alta prevedere legala, pentru fiecare infractiune concurenta

pedeapsa va fi stabilita intre limitele speciale majorate cu jumatate, dupa care pedepsele

astfel aplicate vor fi contopite dupa regulile privind concursul de infractiuni.

Descoperirea ulterioara a starii de recidiva

Se refera la ipoteza in care o persoana a fost condamnata definitiv fara ca instanta sa

fi avut la cunostinta faptul ca acea persoana este recidivista, astfel ca , la stabilirea pedepsei

nu a tinut cont de starea recidivei in care se afla.

Modificarea pedepsei poate avea loc numai daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele :

Starea de recidiva sa fie descoperita ulterior nu se poate vorbi despre incidenta

acestei conditii daca proba recidivei exista la dosarul cauzei deja.

Descoperirea starii de recidiva sa aiba loc dupa ramanerea definitiva a hotararii de

condamnare.

Starea de recidiva sa fi fost descoperita inainte ca pedeapsa pronuntata sa fi fost

executata, sau considerata ca executata, ca efect al unei cauze care inlatura executarea

pedepsei (gratierea totala, sau a restului de pedeapsa ori implinirea termenului de

prescriptie a executarii pedepsei.)

Daca starea de recidiva a fost descoperita dupa executarea, sau gratierea pedepsei,

ori dupa prescrierea acesteia, recalcularea pedepsei nu mai este posibila.

20

Pluralitatea intermediara

Exista atunci cand, dupa o condamnare definitiva a infractorului, pentru o infractiune

savarsita anterior, acesta savarseste din nou o infractiune, inainte de inceperea executarii

pedepsei, in timpul executarii acesteia, sau in stare de evadare si nu sunt intrunite conditiile

prevazute pentru recidiva.

Structura poate interveni in multe variante, dintre care fundamentale sunt 4 :

1.Condamnarea anterioara priveste o infractiune din culpa

2.Pedeapsa aplicata prin condamnarea anterioara este mai mica de 1 an, sau

amenda

3.Infractiunea savarsita ulterior este din culpa

4.Pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea noua este de un an inchisoare, sau

mai mica.

Ele pot fi intalnite intr-o maniera combinata.

Regimul sanctionator este identic cu cel de la concursul de infractiuni, astfel ca

pedeapsa pentru noua infractiune si pedeapsa anterioara se contopesc potrivit dispozitiilor

de la concursul de infractiuni.

NB. Pluralitatea intermediara a devenit in conditiile noului Cod Penal, o cauza de agravare

obligatorie a pedepsei, spre deosebire de actualul cod, care ii confera doar caracter de

cauza facultativa de agravare a pedepsei, fiind sub acest aspect o lege mai favorabila.

21

Pedepsele complementare, accesorii si masurile de siguranta in caz de

pluralitate de infractiuni

Noul Cod penal a adus o reglementare unitara pedepselor accesorii si masurilor de

siguranta in cazul tuturor formelor de pluralitate de infractiuni, o asemenea reglementare

existand in actualul Cod penal numai pentru pedepsele principale si masurile de siguranta si

doar in cazul concursului de infractiuni la care se facea trimitere in cazul recidivei

postcondamnatorii.

In cazul in care numai pentru una dintre infractiunile comise s-a stabilit si o pedeapsa

complementara, aceasta se aplica alaturi de pedeapsa principala.

Daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare, pedepse accesorii, sau masuri

de siguranta, de natura diferita, sau chiar de aceeasi natura, dar cu continut diferit, acestea

se aplica alaturi de pedeapsa principala, operand in acest caz sistemul cumulului pedepselor

in toate cazurile de pluralitate de infractiuni.

Daca s-au stabilit mai multe pedepse complementare, pedepse accesorii, sau masuri

de siguranta de aceeasi natura, cu acelasi continut, in caz de concurs de infractiuni, sau de

pluralitate intermediara, se aplica sistemul absorbtiei, deci se aplica cea mai grea dintre

acestea.

In caz de recidiva, indiferent ca este postcondamnatorie, sau postexecutorie, daca pe

langa pedeapsa care constituie primul termen al recidivei a fost aplicata si o pedeapsa

complementara de aceeasi natura, cu acelasi continut cu pedeapsa complementara aplicata

pentru noua infractiune, se va aplica sistemul cumulului pedepselor, in sensul ca partea

neexecutata din pedeapsa complementara anterioara se adauga la pedeapsa deja stabilita

pentru noua infractiune.

In cazul contopirii ulterioare a pedepselor principale aplicate pentru infractiuni

concurente, partea din pedeapsa complementara executata pana la data contopirii

pedepselor principale, se scade din durata pedepsei complementare aplicate pe langa

pedeapsa rezultata.