unificareaitalieisigermaniei

UniUnifificarecareaa ItalItaliieeii ssii

GeGermrmanianieeiiFormFormarearea

a natinatiuniunillor

or

Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

►► UlUltitimemellee ddoouuaa marimari ppooppooareare vveesstt--eeuuroroppeennee,, ccareare ssii--auau iinncchheeiiatat pprorocceessuull ddee ccoonnssoolliiddareare nnatiatioonnalalaa ssii teteriritotoririalal--sstataltatala,a, auau ffoosstt iitaltaliieenniiii ssii ggeermanrmaniiii..

►► LLaa mimijjllooccuull sseecc.. alal XIXIXX--lleeaa eellee nnuu avaveeauau iinnccaa uunn sstattat nnatiatioonnalal uunniitar,tar, eexixisstautau 77 sstatetate iinn IItaltaliiaa ssii 3838 iinn GGeermanrmaniia.a.

►► FFaramiaramitaretareaa ppoolliititiccoo--sstataltatalaa ffranranaa ddeezvzvoolltaretareaa lloorr eeccoonnoomimicca,a, ssoocciialal--ppoolliititicca,a, ccuulltuturalralaa ssii ccauauzaza ramanramaneerereaa lloorr iinn uurmarma ffataata ddee alaltete ppooppooareare..

►► DDeeccii uunniiffiiccareareaa nnatiatioonnalalaa eerara oo nneecceessiitatetate vviitaltala.a.►► FFoormermellee acaceesstutuii pprorocceess ssuunntt ddiiffeeriritete..

revolutionara a avut loc in 1848-1849, dar fara

► Astfel, unificarea putea fi infaptuita pe calea "de sus" - cand procesul este condus de un stat puternic de aceeasi origine etnica (de Prusia -in Germania, de Piemont - in Italia). din cadrul tarii ce se unifica. Natiunea in acest caz se uneste in jurul statului cel mai puternic din toate cele existente.

► A doua cale - de "jos" - prin unificarea de catre masele populare prin miscari revolutionare putea duce la instaurarea in tara a unei oranduiri democratice, republicane.

► Incercarea de unificare a Germaniei si Italiei pe caleJuverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad


UUNINIFFIICCARAREAEA IITTALALIIEIEI

► In prima jumatate a sec. al XIX-lea in fata poporului italian statea o sarcina foarte complicata, care consta in lichidarea faramitarii politice, inlaturareaabsolutismului si izgonirea asupritorilor straini. Poporul italian a izbutit pe parcursul a catorva decenii sa-si edifice statul unitar national, acest proces avand urmatoarele etape:

► I- 1859-1861:► -razboiul franco-italo-austriac din 1859► - miscarea maselor populare din 1860► II-1866: razboi in alianta cu Prusia contra Austriei► III- 1870: alipirea Romei la Regatul Italian► Trebuie mentionat ca un rol deosebit in

procesul de unificare a Italiei l-a jucat primul ministru al Piemontului Camillo Cavour.


-Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

Juverdeanu Aurelia Melania o 50 leo '1m

UUNINIFFIICCARAREAEA IITTALALIIEIEI--11885599

► In 1858 Ludovic-Napoleon Bonaparte al III-lea al Franţei şi primul ministru al Piemontului Cavour s-au aliat împotriva Austriei.

► Războiul a izbucnit în 1859, dar luptele de la Magenta şi CavourSolferino au fost sîngeroase,

favorizîndu-i doar parţial pefrancezi si italieni, reuşind să obţină doar Lombardia, unita la Piemont. Franţa primeste două regiuni din Piemont– Nisa şi Savoia.


Napoleon III

UUNINIFFIICCARAREAEA IITTALALIIEIEI-- 11886600

► În 1860, in nord, Toscana, Modena, Parma şi Romagna( o parte din statele papale) şi- au respins conducătorii şi s-au unit cu Piemontul.

► In mai 1860, Giuseppe Garibaldi împreună cu o mie de Cămăşi Roşii – o armată mică de voluntari civili – au ajuns în Sicilia. Campania sa din Sicilia şi sudul Italiei,

îndreptată împotriva monarhiei feudale dinRegatul Neapole a avut un mare succes.

► În septembrie 1860, cînd liderul revoluţionar se îndrepta spre nord, Cavour a găsit motiv de a trimite trupe împotriva forţelor papale, care au fost înfrînte decisiv. Apoi, cele două armate de eliberare s-au unit, completînd cucerirea centrului Italiei.


•Victor Emanuel a fost proclamat rege al Italiei la 17 martie 1861.►Singura excepţie a fost Roma, care, apărată de trupele franceze, a rămas sub control papal.•Trei luni mai tîrziu, Cavour a murit

a Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" BarladJuverdeanu Aureli

GIUSSEPE GARIBALDI SE INTALNESTE CU VICTOR EMANUELL

UUNINIFFIICCARAREAEA IITTALALIIEIEI-- 11886666,, 11887700

► Italia s-a aliat cu Prusia, căreia i s-a alăturat în războiul din

1866 împotriva Austriei. Forţele italiene nu s-au descurcat prea bine, dar victoria Prusiei la Sadova a obligat Austria să cedeze provincia Veneto.

► În ciuda atacurilor disperate dar fără succes lansate de Garibaldi şi susţinătorii săi, Roma nu a ajuns să facă parte din statul italian decît în 1870, cînd prusacii au invadat Franţa lui Napoleon, iar trupele franceze au fost retrase din Roma. După un scurt bombardament, forţele italiene au pătruns în oraş care

verdeanu Aurelia Melania a Bibescu" Barlad

a devenit capitala Italiei unite.

Ju Scoala nr. 5 "Principesa Elen

MONUMENTUL INCHINAT LUI VICTOR

EMANUELL II

UNIFICAREA ITALIEI

► Vaticanul este acum o enclavă independentă înconjurată de Italia. •

Milano

AUSTRIA

► Cauzele reusitei procesului de creare a statului unitar italian:

► folosirea de catre italieni, in

•TOflno Aavoornl ·Venais~enoa. eOlogr\~

_7t.a spevi • .! II U\,omo' Flore",a .Ancon~.Plombino

interesul lor, a contradictiilor intre Corsica

asupritorii straini ai tarii;r4'j • VAT "

~ROMA

► lupta fortelor democratice

PortoTonet.

Saff(mis

.Gaela•Neapolo

.BaI1

conduse de oameni talentati caMazzini si Garibaldi;

► sla

biciu

nea n

obilimii conservatoare si izolarea

ei in OfiS'lanO."•C~aI'I

SiciliaPalermo loRCatMia. djee~~r1aAugusta' 0 100""interiorul societatii

italiene.I I" ?TUl'nSIA o 100,,,1


UUNINIFFIICCARAREAEA GERGERMMANIANIEIEI

►► InfraInfrangengerereaa rerevovollutiutieeii didinn 18481848--18491849 aa aammaananatt pepentruntru unun titimmpp uniunifificcaarereaa GGeermrmaaninieeii..

►► SucSuccceesesellee lliibeberaralliilloorr iitatalliieenini iinn fruntefrunte ccuu CaCavovourur ii--aauu iinsuflnsufleetititt sisi pepe lliibeberaralliiii gegermrmaanini--papartartasisi aaii uniunifificcaaririii

Hohenzolernilor prusaci.► Unificarea in jurul Prusiei

este promovata de Otto von Bismarck, care, in septembrie 1862, devine prim-ministru al Prusiei.

► El a realizat unificarea Germaniei"prin fier si sange » .


-... F ••

-- .., -

Juverdeanu Aurelia Melania Sco-ala nr. 5 "

-Prin

-cipesa Elen-a

Bibescu" Ba-rlad

...._._ --...

~ ......._....: ..... ."I

lr

UNIFICAREA GERMANIEI- 1864► La început Prusia s-a aliat cu

Austria pentru a învinge Denemarca intr-un război scurt (Al doilea război pentru Schleswig) din 1864, reuşind să cucerească astfel Schleswig-Holstein.

► Considerentele lui Bismarck ca nici una din marile puteri nu va interveni in sprijinul Danemarcei s-au adeverit.

~I~

': z -.

]+ ~t,. ....

~ t.. I?-. ~ f.. _-

c=::.~ "!!"!!'I! ~

r 11(;1 "'If!.

I~

Conform tratatului de pace incheiat, ducatele treceau sub

guv

ernarea comuna a Prusiei si

-'i~

Austriei.Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

'-'_

~-

i1_00;;=. _

~

...... ----Ii

~.I

h n 1\ •

_,.-- -.


UUNINIFFIICCARAREAEA GERGERMMANIANIEIEI-- 11886666

►► ÎÎnn 1866,1866, ccuu ppartiarticciippareareaa IItaltaliieeii,, OOttotto vvoonn BiBissmarcmarckk aa ffăcăcuutt ssăăiizbzbuuccnneeasasccăă răzbrăzbooiiuull auausstrotro--pprurussacac..

►► AuAusstritrieecciiii auau ffoosstt îînnvviinnşşii îînn bbătălătăliiaa ddee llaa KKöönniiggggrätz.rätz.

►► BiBissmarkmark aa rereuuşşiidd ssăă eexcxclluuddăă vveecchhiiii ririvvalalii auausstritrieeccii ddee llaa ffoormarermareaa

Confederaţiei Germane Nordice,compusă din 22 de state germane care sprijiniseră Prusia în război.

► Această Confederaţie Germană avea să fie precursorul Imperiului din 1871.

WILHELM I HOHENZOLERN


UUNINIFFIICCARAREAEA GERGERMMANIANIEIEI-- 11887700--11887711

►► PPatruatru sstatetate ssuudd--ggeermanrmanee -- BavBavariaria,a, VViiuurtertembmbeergrg,, BadBadeenn ssii HeHesssseenn--DDarmsarmstadtadtt -- ssii--auau ppasastrattrat iinnddeeppeennddeennta,ta, pprereffeeranrandd rerellatiatiiillee ccuu FFranranta.ta.

►► UlUltitimemellee bbariarieerere iinn ccalaleeaa ccrereariariii IImpmpeeririuulluuii GGeermanrman,, ssuubb ccoonndduucceerereaa PPrurussiieeii,, auau ffoosstt iinnllatuaturaterate iinn uurmarma razbrazbooiiuulluuii vviicctotoririooss ddiinn ananiiii 18701870--18711871 ccoonntratra FFranranteteii(( vviicctotoririaa ddee llaa SSeeddanan))..


CAPITULAREA LUI NAPOLEON III LA

SEDAN

►► StaStatetellee sudsud--gegermrmaanene suntsunt iincnclluseuse iinn ccoommpoponenentanta ImImpepeririululuiui GGeermrmaan,n, proproccllaammaatt llaa1818 iiaanuanuaririee 18711871 iinnSaSallaa dede OglOgliinznzii aa PPROROCLCLAAMAMAREREAA IIMPMPEERIRIUULLUUII GGEERMARMANN LLAA VVEERSARSAIILLLLEES,S, IINN SASALLAA OOGGLLIINNZZIILLOORRpapallaatultuluiui dede llaaVeVersarsaiillllees.s.

►► CoConfenfedederaraţiţiaa aa fofostst

transformată în Imperiu prin proclamarea regelui Prusiei Wilhelm I ca împărat german într-o ceremonie din Palatul Versailles, un gest

deumilire a Franţei. Juverdeanu Aurelia Melania Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu"

Barlad

FFORORMMARAREAEA NATNATIIUUNINILLOROR IINN AMAMERERIICCAA

► Ca si in unele state europene (Italia, Tarile Balcanice, Polonia etc.), popoarele de pe continentele american si asiatic, aflate sub dominatie straina, si-au formatconstiinta nationala datorita luptelor de eliberare si de constituire a statelor proprii.

► Astfel, lupta coloniilor engleze din America de Nord, in

anii 1774-1783, s-a soldat cu o revolutie, care a dus la formarea republicii federale S.U.A. Lupta pentru aceleasi interese, constituirea unui teritoriu comun si a unei econ omii unitare au contribuit la crearea unei noi natiuni, - natiunea americana -, care a continuat sa utilizeze limba engleza.


'

,•

•

•fREt«::H ....LOOlSl'ANA

H'£'N weo.co, ,...f9lO ..

i·~ ...'."'?:oe


ish Settlements to 1776

FFOORMARMAREREAA NNAATTIIUNUNIILLOORR IINN AAMEMERIRICCAA

► In America de Sud, dimpotriva, coloniile spaniole, desi locuitorii lor vorbeau aceeasi limba, au format state si natiuni aparte. Fiecare colonie alcatuia o unitate economica distincta si lupta de eliberare nationala s-a desfasurat separat.

► Astfel, s-a creat o traditie istorica si constiintanationala deosebite pentru ca in colonii, in afara de colonisti spanioli si robi negri adusi din Africa, locuiau diferite popoare autohtone (maya, aztecii, incasii s.a.) care au influentat, de asemenea, formarea natiunilor.

► Ca rezultat al luptei de eliberare nationala a natiunilor latino-americane, s-au creat statele independente Mexic, Venezuela, Columbia, Peru, Bolivia, Argentina, Chile, Brazilia s.a.


Latin American Independence

UNfTEO STATES

I

OEoro .v)ItfltlCO

l8"1


FFOORMARMAREREAA NNAATTIIUNUNIILLOORR IINN AASSIIAA

► În mod similar cu Italia lui Cavour, Japonia a avut un parcurs conservator spre modernizare, de la căderea Şogunatului Tokugawa şi de la Restauraţia Meiji din 1868 până în 1918.

► În Japonia a fost înfiinţată în 1882 o comisie care să studieze diferitele structuri guvernamentale din toată lumea.

► Această comisie a fost impresionată în mod special de

Germania lui Bismark, ducând la conceperea unei Constituţii în1889, care asigura premierului nipon o poziţie similară cu cea a cancelarului german, responsabil alături de colaboratorii săi doar în faţa Împăratului.

► In Japonia, in urma revolutiei "de sus", in 1868-1918, a fost infiintat un stat modern si natiunea moderna japoneza.


RVSS'A 110!lOOLIA

J(IHJIANO

"".INDIA


FFORORMMARAREAEA NATNATIIUUNINILLOROR IINN ASASIIAA

► Bazele natiunii moderne in China au fost puse dupa revolutia din 1911-1913.

► In India si Egipt, aflate sub dominatia engleza, procesul de constituire a natiunilor moderne s-a desfasurat drept rezultat al luptei cu colonialismulbritanic, al dezvoltarii industriei moderne si a burgezieinationale.

► Revolutia din 1905-1907 din Rusia tarista a constituit un imbold substantial in lupta popoarelor asuprite pentru eliberarea nationala si dezvoltarea libera ca natiuni.


••_lIllbllion,1_11101

~IIO-1~~1 [

u•

.".. ....j'"'

'" ~.-'"./" .GOo ESE .... I. •

.. ~ - ..~ _ .. -./ ..

\ D I .>"'/

.. ..t,Jj

BRITISHINDIA


►►IInn concluzconcluzieie,, ttrerebbuieuie subsubliniatliniat caca inin sesec.c. alal XIXIXX--leleaa ss--aa incheincheiatiat pprocerocesulsul ddee formareformare aa natnatiuniloriunilor sisi aa ststatateelorlor lorlor natnationaleionale..

►►IInn EuropEuropaa ss--aa ddeefinitfinitivativat "conce"concertrtul"ul" marilormarilor

natiuni moderne - engleza, franceza, rusa, germana, italiana. Relatiile intre ele au determinat evolutia de mai departe a proceselor internationale - politice, economice, culturale.


Date post:	14-Apr-2016
Category:	Documents
Upload:	cristina-elena-nicu
View:	217 times
Download:	3 times

unificareaitalieisigermaniei

Documents