Lucrare pentru examenul de competente profesionale nivel III COLEGIUL TEHNIC GH. ASACHIIASI

LUCRARE PENTRU SUSTINEREA EXAMENULUI DE COMPETENTE PROFESIONALE NIVELUL III

PROFIL:TEHNIC CALIFICAREA:TEHNICIAN IN CONSTRUCTII SI LUCRARI PUBLICE TEMA LUCRARII:Tehnologia de executie a tencuielilor gletuite PROFESOR COORDONATOR: ING.CONSTANTIN MARIA ELEV:UNGUREANU BOGDAN CLASA: XIII C R.P

2012

Tencuieli Gletuite

Argument Capitolul 1 Tencuieli interioare 1.1 Clasificarea tencuielilor Capitolul 2 Materiale si produse pentru tencuieli2

Cuprins

pag.4 pag.5 pag.5 pag.8

2.1 Materiale 2.2 Colorani i alte adaosuri 2.3 Amestecuri 2.4 Livrare, depozitare, manipulare Capitolul 3 Executia Tencuielilor 3.1Operaiuni pregtitoare 3.2 Aplicarea spriului 3.3 Aplicarea grundului 3.4 Abateri admisibile 3.5Defecte ce nu se admit Capitolul 4 MORTARE PENTRU TENCUIELI 4.1Standarde i normative de referin Capitolul 5 Materiale si Produse 5.1 Materiale 5.2 Amestecuri pentru mortare 5.3 Compozitia si preparerea mortarelor 5.4 Clasificarea mortarelor 5.5 Controlul calitatii mortarului 5.6Transportul mortarului Anexe Bibbliografie

pag.8 pag.8 pag.9 pag.9 pag.10 pag.10 pag.10 pag.11 pag.11 pag.12 pag.13 pag.13 pag.14 pag.14 pag.14 pag.14 pag.15 pag.16 pag.16 pag.17 pag.20

Argument

Suprafetele elementelor de constructie sunt acoperite, adeseori cu un stratfoerte subtire de culoare, opac sau transparent, care le asigura protectia si aspectul estetic.Daca culoarea se axecuta cu compozitii din acaror alcatuire nu lipseste apa se numestez u gt a ve a l a. A co pe r i r e a cu o r i c e al t e3

c o m p o z i t i i s e n u m e s t e v o ps i t or i e ; f ac ex c ep t i e l u c r a r i l e e xe c u t a t e cu p o l i a c e t a t d e v i n i l i n ac a r o r co mp oz i t i e d es i i n t r a ap a a u fo s t incadrate la categoria vopsitorie.Compozitia pentru zugraveli si vopsitorii este un amestec lichid, vascos si bine omogenizat, format din cel putin 2 elemente, si anume: unul care da culoare si senu m es t e pi gm en t , si al t u l , c a r e, p r i n u s c a r e fo r m e a z a o p o j gh i t a s u b t i r e s i fi x e a z a pigmentul de suport numit liant.Lucrarile de lucrari si vopsitorii fac parte din lucrari de finisaj si se executain urmatoarele scopuri :-p e n t r u a p r o t ej a el em e n t e l e de c on s t r u c t i e pe c a r e s u n t a p l i c a t e , p r e l u n g i n d astfel durata de folosire a acestora ;-pentru a obtine suprafete care se intind mai usor di punct de vedere igienic.-pentru a da suprafetelor pe care sunt aplicate un aspect estetic.Dupa aspect si calitate zugravelele sa impart :spoieli interioare si exterioare cul apte de var fara pigmenti pe pereti si tavane :se utilizeaza la constructii industriale, cladiri auxiliare, magazii,constructii provizorii etc ;zugraveli simple, c o n s t a n d i n a c o p e r i r e a s u p r af e t e l o r c u o c om po zi t i e d e zugravit intro singura culoare ; se utilizeaza la incaperi de locuit, cladiri administrative,social-culrurale etc ;zugraveli in culori, constand intro culoare de fond pe care se apica diferite desene in una sau mai multe culori ; se folosesc la incaperi de locuit, birouri, restaurante,camine culturale, sali de lectura etc ;

Capitolul 1 TENCUIELI INTERIOARE

1.1Clasificarea tencuielilor Dupa natura suprafetei pe care se aplica, tencuielile pot fi: - tencuieli pe suprafate de caramida (pereti, stalpisori, bolti) se executa in mod obisnuit in 2 straturi (grund si tinci-strat vizibil)

4

- tencuielile pe elementele de beton si de beton armat (pereti, stilpi, grinzi, plansee din beton armat turnat monolit, fara grinzi sau realizate din fasii prefabricate din beton armat) pot fi aplicate si ele in 2 straturi: sprit si tinci-strat vizibil. Tencuielile obisnuite se impart in : a) Tencuieli brute, alcatuite din mortar de var gras sau fara adaos de ciment, netezit in stare bruta. Tencuiala brut const dintr-un strat de mortar de 1-1,5 cm grosime, aplicat pe stratul suport cu mijloace mecanice sau manuale. Consistena mortarului va fi de 10-12 cm pentru aplicarea mecanizat i 9-11 cm pentru aplicarea manual. Mortarul aplicat va fi un mortar de var marca M 4T 2314 n ncperi uscate, iar pentru ncperi umede se va aplica un mortar de var-ciment marca M10-T 2315. Inainte de nceperea aplicrii mortarului, suprafeele de tencuit uscate se vor stropi cu ap. Aplicarea mortarului pe perei se face de jos n sus n strat continuu, nivelndu-se dup aceea cu mistria sau cu mahalaua lung. Dup ce s-a ntrit puin, el va fi netezit cu drica. Se intrebuinteaza la interior in depozite sau poduri. b) Tencuieli driscuite netezite cu drisca, mortarul pentru stratul vizibil fiind preparat cu nisip fin (tinci), acela se aplica pe pereti si tavanele cladirilor de locuit, social-culturale precum si pe suprafetele prevazute ca suport pentru hidroizolatii. c) Tencuieli sclivisite la care stratul vizibil se netezeste cu drisca de otel, fiind executate numai dintr-o pasta de ciment in care se adauga, in unele cazuri, materiale hidrofobe (apa-stop). Intruct se utilizeaz pentru tencuirea incperilor cu umiditate foarte mare (peste 60%), se vor folosi mortare de ciment marca M 100T pentru grund iar stratul vizibil se va prelucra cu pasta de ciment, netezit cu drica de oel. Operaia de execuie va ncepe dup executarea operaiilor de pregtire conform 1310 i trasare 1320 cu aplicarea spriului. Peste spri se va aplica stratul de mortar de ciment de grund, iar dup zvntarea acestuia (fr s se ntreasc complet) se va aplica stratul vizibil din past de ciment-nisip (dozaj 1:1; consistena 11-13 cm). d) Tencuieli gletuite la care stratul vizibil se executa dintr-un strat subtire de pasta de ipsos sau var cu adaos de ipsos, ipsos cu aracet bine netezit cu drisca de glet; se intrebuinteaza numai pe interior (la pereti si tavane). Tipul de glet care va fi folosit (var, var-ipsos, ipsos sau ipsos-var) se va stabili n funcie de natura stratului suport prevzut n proiect, dup cum urmeaz: - glet de var: orice mortar de grund proaspt cu var n compoziie (nu se aplic direct pe suprafee de beton) - glet de var-ipsos: orice mortar de grund uscat -glet de ipsos: orice mortar de grund fr var n compoziie -glet de ipsos-var: orice mortar de grund pe baz de ciment var. Stratul de glet se va executa prin ntinderea i netezirea pastei cu oelul de glet, pe suprafee de max. 1 m pentru a se putea realiza netezirea nainte de ntrirea pastei. Grosimea stratului de glet de 1 3 mm se obine prin dou-trei aplicri i nivelri succesive. Suprafaa obinut trebuie s fie perfect neted la pipit, eventualele asperiti vor fi curate i netezite cu hrtie fin sticlat. Pentru suprafeele pereilor executai din blocuri sau plci din b.c.a., cu rosturi subiri de 2-3 mm, se va aplica gletul de netezire pe baz de aracet i nisip fin avnd compoziia 1:2:0,5 (aracet DP 25; nisip fin 0,2 mm; ap) n volume. Aplicarea gletului de netezire se va face cu drica de glet, n straturi de 1 mm grosime sau folosind aparatul de zugrvit manual sau electric, sau pistolul de tencuit. Netezirea se va face manual, cu drica de glet (oelul de glet). e) Tencuieli speciale Tencuielile cu permeabilitate redus se vor executa de regul cu faa vizibil sclivisit. Mortarul se va prepara cu ciment Pa 35 (sau cu cimenturi metalurgice M30 sau F25) nisipuri silicoase, curate, cu max. 10% parte fin, adaos de var n proporie de 5-10% din cantitatea de ciment i ap potabil. 5

Aplicarea tencuielii se va face n straturi succesive dup cum urmeaz: - spriul din mortar de ciment-nisip (dozaj 1:1 i consistena 13-15 cm) nisipul avnd granulozitatea cuprins ntre 0-1 mm. - grundul, din mortar cu marca indicat n proiect, se va aplica n 3-4 straturi succesive de grosime 0,5-0,7 cm; straturile vor fi frecate alternat (vertical-orizontal) i aplicate numai dup ce stratul anterior s-a zvntat. - stratul vizibil din past de ciment-nisip (dozaj 1:1 i consistena 11-13 cm) se va aplica numai dup ce grundul s-a zvntat; aplicarea i netezirea se vor face folosind drica de oel. - scliviseala tencuielii se va face numai dac este indicat n proiect. Pe timpul ntririi, tencuiala va trebui protejat de aciunea soarelui i a vntului i va fi meninut umed, cel puin 7 (apte) zile prin stropire cu ap. f) Tencuieli torcretate Mortarul se prepar mecanizat ntr-o instalaie special, iar aplicarea se va face pneumatic. Mortarele folosite se prepar din ciment i nisip, dozajele fiind conform celor din Normativul C130-78. Se va folosi de regul cimentul Portland cu max. 15% adaosuri; pentru medii agresive, calitatea cimentului va fi cea indicat n proiect. Nisipul va fi natural, pentru cel de concasaj se vor face ncercri prealabile. Suprafaa de torcretat trebuie s fie curat prin sablare, dup care se ndeprteaz praful cu jet de aer, se spal cu ap i din nou se aplic un jet de aer comprimat; dac proiectul prevede, suprafaa suport se buciardeaz sau se spriuiete. Operaia de torcretare va ncepe numai dup ndeprtarea peliculei de ap i zvntarea suprafeei.Torcretarea se va executa n cel puin dou straturi: primul strat, de amorsaj, va fi constituit din ciment-nisip (dozaj 1:1) cu granulaie de 0-1 mm. Torcretul se va aplica prin micri circulare i naintare de jos n sus. De regul, pentru a nu deranja structura, tencuielile torcretate nu se finiseaz. Dac prin proiect se cere finisarea acestora, se va mai aplica un strat de Standarde i normative de referin Standarde: 1. STAS 146-80 - Var pentru construcii 2. SR 388-1995 - Lianti hidraulici. Ciment Portland 3. STAS 545/1-80 - Ipsos pentru construcii 4. STAS 790-84 - Apa pentru betoane i mortare 5. STAS1030-85 - Mortare obinuite pentru zidrie i tencuial 6. STAS 1500-78 - Liani hidraulici. Cimenturi cu adaosuri 7. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane i mortare cu liani minerali 8. STAS 2073-75 - Clorur de calciu tehnic 9. STAS 2542-82 - Impletituri din srm. Plase cu ochiuri hexagonale i trapezoidale. 10. STAS2634-80 - Mortare obinuite pentru zidrie i tencuieli. Metode de ncercare. 11. STAS 3910/1-76 - Var. Reguli pentru verificarea calitii. 12. STAS 4686-71 - Argil pentru mortare pe baz de ciment argil. 13. STAS 5296-77 - Cimenturi. Determinarea rapid a mrcii cimentului 14. STAS 7055-87 - Ciment Portland alb 15. STAS 7058-91 - Poliacetat de vinil. Dispersii apoase. 16. SR EN 196-7:1995- Ciment. Reguli pentru verificarea calitii. 17. STAS 8626-70 - Lignosulfonat de calciu tehnic. 18. STAS8819-88 - Cenu de centrale termoelectrice utilizat ca adaos n betoane i mortare. 19. STAS 9201-80 - Var hidratat n pulbere, pentru construcie. Normative: 6

1. C 18-83 - Normativ pentru executarea tehnologiilor umede 2. C 56-85 - Normativ pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor de construcii i instalaii, instruciunile pentru verificarea calitii i recepia lucrrilor ascunse i modificrile la acestea.

Capitolul 2 MATERIALE I PRODUSE 2.1Materiale Cimentul - Conform STAS 1500-78 - se va utiliza ciment Portland cu adaosuri marca 35 N/mmp simbol Pa 35, ciment metalurgic marca 30 N/mmp simbol M 30 sau ciment de furnal marca 25 N/mmp simbol F 25, conform indicaiilor din proiect. Nisipul - conform STAS 1667-76 - se va utiliza, conform indicaiilor din proiect, nisipul natural de ru (de form rotund) sau de carier (zgrunuros) cu granulozitate 0 3 mm sau 0 7 mm, care trebuie s fie curat, s provina din roci stabile (nealterabile la aer, ap sau nghe), s conin granule de diferite mrimi, s nu provin din roci feldspatice sau sistoase. Var pentru construcii - conform STAS 146-80 - se va folosi sub forma de past de var de tip I cu randament n past de min. 2,2 l/kg sau tip II cu randament min. 1,6 l/kg, conform indicaiilor din proiect. Var hidratat - conform STAS 9201-80 - se va utiliza sub forma de past de var de tip I cu densitate aparent max. 680 g/dmc sau tip II cu densitate aparent max. 700 g/dmc conform indicaiilor din proiect. Ipsosul - conform STAS 545/1-80 - se va utiliza ipsosul de tip A sau tip B conform indicaiilor din proiect. 7

Argila - conform STAS 4686-71 - se va utiliza sub forma de past avnd o consisten de 1315 cm determinat cu conul etalon i coninut optim pentru tencuieli de 15-:25%. Apa - conform STAS 790-84 - va fi ap potabil, curat, fr coninut de sruri, acizi, grsimi. Nu se va folosi apa din alte surse (lacuri, ruri, izvoare, etc.) fr ca n prealabil s fie supus analizelor. Adaosuri pentru reglarea timpului de priz, plastifiani. Se vor utiliza conform aprobrii consultantului . 1. REPLAST - ntrzietor de priz pentru mortare de ciment, ciment-var sau similar. 2. Clorura de calciu - accelerator de priz sub form de soluie cu concentraie 10% pentru prepararea manual sau 20% pentru prepararea mecanizat a mortarelor. 3. L.S.C. (lignosulfatul de calciu) - conform STAS 8626-70 - adaos plastifiant. 4. DISAN - conform STAS 8625-90 - plastifiant mixt dispersant i antrenor de aer (utilizarea se va face conform Normativ C140-86, anexa V.3.1.). 2.2 Colorani i alte adaosuri 1. Colorani minerali - conform STAS 6632/2/3/-91; STAS 6632/4-83; STASm 9537-85; STAS 2488/86; STAS 2539-79,trebuie s nu reacioneze chimic cu apa, lianii sau agregatele din compoziia mortarului, s se rspndeasc uniform n masa acestuia, s nu-i schimbe culoarea i s nu se decoloreze sub aciunea razelor solare, s aib putere mare de colorare, s nu micoreze rezistenele mecanice ale mortarului i s nu fie toxice. 2. Poliacetat de vinil (aracet) - conform STAS 7058- 91 - se vor utiliza sortimentele DP 25 sau DP 50 pentru prepararea mortarelor adezive. 3. Apastop P - adaos impermeabil - (utilizarea se va face conform Normativ C 140-86). Plas sudat galvanizat pentru susinerea tencuielilor pe rabi: reea din vergele de oelbeton rotund 6-:10 mm cu ochiuri ptrate de 15-:25 cm. Plase cu ochiuri hexagonale i trapezoidale - conform STAS 2542-82 - plasa de rabi din srm de oel cu diametrul de 0,4 pn la 1,8 mm. Srm rotunda trefilat din oel - conform STAS 889- 89 - srm de oel moale neagr sau zincat de 0,5 pn la 3,00 mm grosime pentru legat trestia, plasa de rabi sau pentru prinderea reelei din vergele de oel-beton de elementul de rezisten. ipci de lemn de rinoase SR 1294-91 - cu dimensiuni de 1,8x3,8 cm sau 2,8x4,8 cm, dreptunghiulare sau trapezoidale, care vor fi btute cu interspaii de 2...4 cm, nclinate la 45 grade pe perei, iar pe tavan, perpendicular pe direcia grinzilor. 2.3Amestecuri Mortar de var pentru tencuieli marca M 4-T Mortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 10-T Mortar de var-ciment pentru tencuieli marca M 25-T Mortar de ciment-var pentru tencuieli marca M 50-T Mortar de ciment pentru tencuieli marca M 100-T 2.4 Livrare, depozitare, manipulare Alegerea utilajelor pentru trasport mortar, se face in functie de mecanizarea santierului, de locul de amplasare a instalatiei de preparare a mortarului, de distantele si nivelurile la care urmeaza a se face transportul. Pe distante mai mici transportul se face cu roaba, tomberoane, dumpere pitice, bene sau pompe iar la distante mai mari se face cu autocamioane, basculante, bene speciale sau autoagitatoare. Mijloacele de transport trebuie sa fie: - curate - etanse - sa permita o golire totala si rapida 8

Agregate Agregatul se va aproviziona din timp, in depozite intermediare, pentru a se asigura omogenitatea si constanta calitatii acestuia. Agregatele de tipuri i mrimi diferite se vor depozita separat. Inainte de utilizare, agregatele vor fi lsate s se usuce pentru 12 ore. Aprovizionarea la locul de punere in opera se va face numai dupa efectuarea testelor de laborator complete, pentru a verifica daca agregatele din depozite indeplinesc cerintele prezentului caiet de sarcini si dupa aprobarea Inginerului. Nu se vor folosi alternativ agregate din surse diferite sau cu grade de finee deosebite. Agregatele se vor amesteca numai pentru a obine gradaii noi de finee. Cimentul Cimentul se va livra la locul de amestecare n saci originali, etani, purtnd eticheta pe care s-au nscris greutatea, numele productorului, marca i tipul. Cimentul se va depozita n depozite nchise, ferit de umezeal. In cazul n care Consultantul aprob livrarea cimentului n vrac, Antreprenorul va asigura silozuri pentru depozitarea i protejarea lui de umiditate. Nu se vor amesteca mrcile i tipurile de ciment, n siloz. Cimentul, varul i celelalte materiale se vor livra n saci, ambalaje ntregi sau alte containere adecvate, aprobate de Consultant, care vor avea o etichet vizibil pe care s-au nscris numele productorului i sortul. Materialele vor fi livrate i manipulate astfel nct s se evite ptrunderea unor materiale strine sau deteriorarea prin contact cu apa sau ruperea ambalajelor. Materialele vor fi livrate n timp util pentru a se permite inspectarea i testarea lor.

Capitolul 3 EXECUTIA TENCUIELILOR 3.1Operaiuni pregtitoare Lucrarile care trebuiesc terminate inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli: - instalatii electrice - instalatii sanitare - efectuarea probelor prescrise pentru instalatii - montarea elementelor de pereti despartitori neportanti - rectificarea planseelor prefabricate - montarea tocurilor de timplarie - plasele de rabi vor fi montate n zonele prevzute n proiect Pentru executarea unor tencuieli de buna calitate se va executa in prealabil controlul suprafetelor de tencuit care trebuie lasate un anumit tinp in care sa nu se mai produca tasari, sa fie uscati, curati, suprafetele de rabit bine intinse si legate. La efectuarea trasarii suprafetelor de tencuit se pot folosi urmatoarele metode: cu reper de mortar (stalpisori), scoabe metalice lungi sau stalpi de lemn, sau repere matalice de inventar. Sprafetele de beton si ale zidariilor vor fi stropite cu apa, apoi se vor amorsa prin stropire cu sprit pe o grosime de 3 mm. Grundul cel mai gros strat al tencuielii 5..20 mm se va aplica dupa cel putin 24 de ore de la aplicarea spritului si la suprafetele de beton dupa 1 ora. La suprafetele de zidarie amorsate numai prin stropire cu apa, grundul poate fi aplicat imediat. Stratul vizibil al tencuielilor se va executa dintr-un mortar numit "tinci" din aceasi compozitie a grundului cu o cantitate mai mare de var-pasta si cu nisip fin pina la 1 mm.

9

Dupa executarea lucrarilor se vor folosi masuri pentru protectia suprafetelor proaspat tencuite fata de urmatoarele actiuni: - umiditate mare, care altereaza si intirzie intarirea mortarului - uscarea fortata care provoaca pierderea brusca a apei din mortar - inghetarea tencuielilor inainte de uscarea lor 3.2 Aplicarea spriului (strat amors) Mortarul pentru stratul de spri trebuie s fie fluid (consistena cu conul etalon s fie ntre 11 i 13 cm), s conin nisip n cantitate mic, s fie de acelai tip cu mortarul de grund i s asigure o aderen foarte bun la stratul suport. Inaintea aplicrii mortarului de spri, suprafaa de tencuit va fi stropit cu ap. Grosimea stratului de spri va fi de cca 1-2 mm; acesta va fi continuu i va acoperi ntreaga suprafa. Suprafaa stratului de spri va fi rugoas pentru a se asigura o bun legtur cu mortarul de grund. In funcie de stratul suport, pentru stratul de spri se vor folosi urmtoarele tipuri de mortare: -suprafee de beton sau zidrii din piatr: lapte de ciment (ciment+ap+o mic cantitate de nisip) -zidrii din b.c.a. (blocuri, plci i fii): mortar de ciment-var-nisip (n proporie de 1:0,25:3) -ipci cu trestie - mortar de var gras-ipsos (ciment) -zidrie de crmid: nu necesit acoperire cu strat de spri -suprafee acoperite cu plas de rabi: spriul care se aplic se numete "mir" i va fi mortar de tipul var-ipsos sau var-ciment, avnd consistena msurat cu conul etalon de 5-6 cm (mortar vrtos), care se va aplica manual astfel nct mortarul s intre bine ntre ochiurile plasei de rabi, s o acopere n ntregime i s aib o suprafa ct mai rugoas pentru a asigura grundului o aderen ct mai bun. Aplicarea spriului se va face fie mecanizat cu maina de tencuit, ntr-un singur strat i o singur trecere, prin deplasarea dispozitivului de pulverizare prin micri circulare i obligatoriu de jos n sus, n rnduri orizontale pe ntreaga suprafa de tencuit, ntre fiile de ghidaj (repere) fie manual prin stropire cu o mtur scurt, astfel nct grosimea stratului obinut s fie de maximum 3 mm. 3.3 Aplicarea grundului Grundul va avea grosimea maxim de 1,5 cm, va acoperi toate neregularitile suportului i va crea suportul pe care se va aplica stratul vizibil al tencuielii (tinciul). Mortarele pentru grund vor avea o consisten mai redus, respectiv 9-12 cm n cazul aplicrii lor cu mijloace mecanizate sau 7-8 cm n cazul aplicrii lor cu mijloace manuale. Aplicarea mortarului de grund se poate face numai dup ntrirea mortarului de spri, dar nu nainte de 24 ore de la aplicarea acestuia. In cazul suprafeelor din beton armat, care din turnare au forme regulate, fr denivelri mari i fr abateri mari de la vertical sau orizontal, se va renuna la stratul de grund, aplicndu-se stratul vizibil direct, peste stratul de spri netezit i ntrit. In cazul zidriilor de crmid (pe care nu se aplic spriul) suprafeele de tencuit se vor stropi cu ap (in cazul cnd acestea sunt uscate) nainte de a se trece la aplicarea grundului, pentru ca zidria s nu absoarb apa necesar ntririi mortarului. Aplicarea mortarului de grund se va face mecanizat cu maina de tencuit, ntr-un singur strat la fiecare trecere, ntre fiile de ghidaj, de jos n sus; grosimea final a tencuielii se va obine prin mai multe treceri, dup zvntarea stratului aplicat anterior. In cazul cnd aplicarea mortarului de grund se va face manual, acesta se va aplica de jos n sus, n una sau dou reprize, prin aruncarea lui pe suprafaa de tencuit. Mortarul se va ntinde ntre fiile de ghidare, orizontale sau verticale (stlpiori) ntr-un strat ct mai uniform i de grosimea indicat de repere. Indiferent de modul de aplicare, dup ce stratul de grund a ajuns la grosimea indicat n proiect, nivelarea lui se va face manual. 10

Dac dup nivelare grundul este prea neted, va fi crestat cu mistria pe adncime de 2-3 mm. Se va acorda o atenie deosebit operaiilor de realizare a colurilor intrnde sau ieinde (ui, ferestre, nie, spalei, intersecii de ziduri, etc.); pentru executarea lor se vor fixa dreptare la cumpn sau boloboc, pentru ca acestea s se realizeze drepte i verticale, respectiv orizontale. Se va acorda o atenie deosebit execuiei racordrilor dintre tavane i perei care se vor face fie n col drept (col viu) fie cu o scaf rotund simpl, aa cum este indicat n proiect.

3.4 Abateri admisibile La tencuieli brute 1. Umflturi, ciupituri (mpucturi de var), crpturi, fisuri . . . . maximum una de pn la 3 cm 2 la fiecare m2. 2. Zgrunuri mari (pn la max. 3 mm) bici i zgrieturi adnci formate la dricuire la stratul de acoperire: maximum 2 la m2 La tencuieli dricuite: 1. Neregulariti ale suprafeelor la verificarea cu dreptarul de 2 m lungime: maximum 2 neregulariti n orice direcie, avnd adncimea sau nlimea pn la 2 mm. 2. Abateri de la vertical a tencuielilor pereilor. . maximum 1 mm/m i maximum 3 mm pe toat nlimea ncperii. 3. Abateri fa de orizontal a tencuielilor tavanelor: maximum 1 mm/m i maximum 3 mm de la o latur la alta. 4. Abateri fa de vertical sau orizontal la intrnduri, ieinduri, glafuri, profile, pilatri, coloane, brie, cornie, ancadramente, solbancuri - pn la 1 mm/m si maximum 3 mm pe un element. 5. Abateri fa de raz la suprafee curbe: pn la 5 mm. 6. Abateri la muchii: pn la 1 mm/m - o singur abatere. La tencuieli sclivisite: 1. Neregulariti ale suprafeelor la verificarea cu dreptarul de 2 lungime .. maximum 3 neregulariti pe m2 n orice direcie avnd adncimea i nlimea pn la 2 mm. 2. Abateri de la vertical ale tencuielilor pereilor - maximum 1 mm/m i maximum 3 mm pe toat nlimea ncperii. 3. Abateri de la orizontal ale tencuielii tavanelor - maximum 1 mm/m i maximum 4 mm pe total. 4. Abateri la muchii . . . . maximum 3 mm/m - o singur abatere. 5. Abateri fa de raz la suprafee curbe . . . . . pn la 5 mm. 3.5Defecte ce nu se admit : 1. Umflturi, cocoviri, ciupituri (impucturi de var), pete, eflorescene, crpturi, fisuri, lipsuri la glafurile ferestrelor, la pervazuri, plinte, obiecte tehnico-sanitare. 2. Zgrunuri mari (pn la max. 3 mm), bici i zgrieturi adnci formate la dricuire, la stratul de acoperire. Verificri n vederea recepiei Tencuielile fiind in general lucrari destinate a ramane vizibile, calitatea din punct de vedere al aspectului poata fi verificata dupa terminarea intregului obiect. Inainte de inceperea lucrarilor de tencuieli este necesar a se verifica daca au fost verificate si receptionate toate lucrarile destinate protejarii lucrarilor: - invelitori si plansee - conducte pentru instalatii - tamplarie - montarea pieselor auxiliare - ghene, praznuri, suporti.

11

Toate materialele si semifabricatele (mortare produse centralizat) vor fi introduse in lucrare dupa ce au fost verificate certificatele de calitate. Transportul materialelor pe santier pot fi introduse numai daca sunt insotite de o fisa care sa contina indicarea tuturor caracteristi-cele mortarului. Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual. Suprafetele sa fie uniform tencuite, sa nu aibe denivelari, ondulatii, fisuri, impuscaturi provocate de granule de var nestins, urme vizibile de reparatii locale. Muchiile de racordare a peretilor cu tavanele, spaletii, glafurile trebuie sa fie vii sau rotunjite, drepte, verticale sau orizontale. Grundul de netezire se va verifica numai la tencuielile gletuite si se va aprecia prin plimbarea palmei pe suprafata respectiva. Grosimea stratului de tencuiala se vor verifica prin baterea de cuie sau prin sondaje directe. Aderenta straturilor de tencuiala la stratul suport se va verifica numai prin batere cu ciocanul de lemn fara a se auzi un sunet gol. Consultantul poate decide, funcie de natura i amploarea defectelor constatate, ce remedieri trebuie executate i dac acestea se vor face local, pe suprafee mai mari sau lucrarea trebuie refcut complet prin decopertarea tencuielii i refacerea ei conform specificaiilor. Pentru lucrrile ce devin ascunse, se va ncheia proces verbal, n care se va specific care sunt acestea i dac s-au executat conform indicaiilor din proiect i din prezentele specificaii.

Capitolul 4 MORTARE PENTRU TENCUIELI 4.1Standarde i normative de referin Standarde: 1. STAS 146-80 - Var pentru construcii. 2. SR 388-1995 - Lianti hidraulici. Ciment Portland. 3. STAS 545/1-80- Ipsos pentru construcii. 4. STAS 790-84 - Apa pentru betoane i mortare. 5. STAS 1030-85 - Mortare obinuite pentru zidrie i tencuiala. 6. STAS 1667-76 - Agregate naturale grele pentru betoane i mortare. 7. STAS 2634-80 - Mortare obinuite pentru zidrie i tencuieli. Metode de incercare. 8. STAS 3910/1-76- Var. Reguli pentru verificarea calitii. 9. STAS 5296-77 -Cimenturi. Determinarea rapida a mrcii cimentului 10. SREN 196-7:1995 - Ciment. Reguli pentru verificarea calitii. 11. STAS 9201-80- Var hidratat n pulbere, pentru construcie. Normative: 1. C-17-82-Instruciuni tehnice privind compoziia i prepararea mortarelor de zidrie i tencuial, mbuntirile i completrile acestora.

12

Capitolul 5 MATERIALE I PRODUSE 5.1 Materiale Ciment Portland: cimentul va fi conform STAS 388-80 fr bule de aer, de culoare natural sau alb, fr constitueni care s pteze. Var hidratat n pulbere: conform STAS 9201-80 amestecat mecanic cu aproximativ 25 litri de ap la 25 kg de var. Amestecul se poate face cu 16 ore nainte de utilizare. Var past obinut din var hidratat. Ap: conform STAS 790-84, va fi ap potabil, curat, fr coninut de sruri, acizi, grsimi. Agregate: nisipul va fi conform STAS 1667-76 utilizindu-se nisipul natural de ru sau de cariera. Nisipul de carier poate fi parial nlocuit cu nisip de concasare. Coninutul de nisip natural va fi de cel puin 50% 5.2 Amestecuri pentru mortare 1. Se vor msura materialele pentru lucrri, astfel nct proporiile specificate n amestecul de mortar s poat fi controlate i meninute cu strictee n timpul desfurrii lucrrilor. 2. Dac nu se specific altfel, proporiile se vor stabili dup volum. 3. In cadrul acestor specificaii, greutatea unui m 3 din fiecare material folosit ca ingredient pentru mortar este considerat astfel: Material Greutate pe m3 - Ciment Portland 1506 kg - Past var (consistena 12 cm) 1300 kg - Nisip natural, granulaie 0-7 mm cu umiditate 2% 1350 kg 13

- Ipsos de construcii 5.3 Compozitia si preparerea mortarelor In compozitia mortarelor intra:

1200 kg

- Liantii care sunt: var hidraulic si var pasta, in locul pastei de var se mai poate folosi si slamul de carbid cu densitate si consistenta corespunzatoare. Aceasta trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare - Argila sub forma de pasta si care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare - Agregatele ca nisipul natural de cariera sau de rau care poate fi inlocuit cu nisip provenit din concasarea rocilor naturale. Proportia in care se vor utiliza in amestecul de mortar se va stabili prin incercari , asigurandu-se un continut de cel putin 50 % nisip natural, nisipul de mare ( care trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute de normale in vigoare), se poate utiliza numai la mortarele de zidarie si tencuieli avand marca 25. Granulozitatea trebuie sa se incadreze in limitele prevederilor tehnice. - Apa utilizata la prepararea mortarelor variaza in functie de consistenta indicata pentru tipul de mortar si felul lucrarii. Aditivi - pentru imbunatatirea lucrabilitatii si a reducerii cantitatii de apa, se recomanda sa se utilizeze un plastifiant mixt - dozarea se va face pe baza de incercari. Ca aceleratori de intarire se utilizeaza clorura de calciu pentru mortarele de zidarie de ciment sau ciment-var recomandate mai ales pe timp friguros.Intarzietorii de priza se folosesc numai pe baza unor prescriptii speciale. Conditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehnice Dupa domeniul de utilizarea si lucrabilitate respectindu-se conditiile tehnice prevazute de normele in vigoare compozitia mortareale difera si ele se impart in: - Mortare pentru zidarie - Mortare pentru tencuieli Mortare pentru zidarie sunt caracterizate prin marca aceasta, reprezinta o valoare conventionala privind rezistenta la compresiune prevazuta de prescriptiile tehnice a mortarului pus in lucrare. Rezistenta mortarelor folosite la diferite straturi trebuie sa scada de la suprafata suportuluispre exterior. Alegerea tipului de mortar de zidarie folosit se face de catre proiectant care va tine cont de solicitarile la care sunt supuse partile de constructii respective, de materialul si grosimea zidariei, umiditatea mediului interior si exterior, conditii specifice regiunii si constructiei (seismicitate, mod de exploatare). Alegerea tipului de mortar pentru tencuieli folosit se face de catre proiectant care va tine cont de felul lucrarii, umiditatea mediului exterior si interior materialele pe care se aplica. In functie de aceste elemente se stabilesc tipul mortarului, marimea si natura agregatelor, precum si marca mortarului. Stratul vizibil al tencuielilor tinci se va executa dintr-un mortar care are aceeasi compozitie ca a stratului de grund, eventuaal cu o cantitate mai mare de var si de nisip fin. Pentru gleturi se utilizeaza pasta de ipsos, var, pasta de var slam de carbid cu adaus de ipsos; pentru profile se utilizeaza pasta de ipsos. Pentru prepararea mecanizata a mortarelor se folosesc mlaxoarele cu amestecare fortata sau betoniere cu cadere libera. Conditiile de utilizare si proportiile in care sunt folosite adausurile trebuiesc respectate conforn prevederilor tehnice. Pentru obtinerea unor mortare mai omogenese recomanda ca varul pasta sa fie mai intai transformat in lapte de var Ordinea de introducere a materialelor componente se va face incepand cu sortul de agregate cu granula cea mai mare. 14

Durata de amestecare se va respecta prevederile cartii tehnice a instalatiei , dar nu va fi mai putin de 45 de secunde de al introducerea ultimului component, aceasta se va mojora dupa caz cum ar fi: utilizarea de aditivi si adausuri, perioade de timp friguros, utilizarea de agregate cu granule mai mari de 31mm, betoane cu lucrabilitate redusa. La terminarea unui schimb sau lao intreruperea prepararii mortarului mai mare , este obligatoriu ca toba betonierei sa fie spalata cu apa amestecata cu pietris. Durata de incarcare a unui mijoc de transport sau de mentinere a mortarului in buncar tampon va fi de maxim 20 de minute. Mijlocul de transport trebuie sa fie etans pentru a nu permite pierderea laptelui de ciment Descarcarea mortarului se va face in dispozitive special amenajate care sa permita transportarea si punerea in lucrarea a mortarelor cat mai rapid si comod. Este interzisa descarcarea mortarelor direct pe pamant Punerea in opera a mortarelor se va face conformn normalor in vigoare privind executarea zidariilor si tencuielilor. 5.4 Clasificarea mortarelor Mortar de var marca M4-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu: var pasta 500 kg, nisip 0 3 mm 1600 kg i ap 0,310 m3 la m3 de mortar. Mortar de var-ciment marca M10-T - conform STAS 1030-85. Va fi un mortar cu: var past 335 kg sau var hidratat 155 kg, nisip 0 3 mm 1650 kg, ciment F 25 (saci) 147 kg i ap 0,210 m 3 la m3 de mortar. Mortar de var-ciment marca M 25-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu: var past 267 kg sau var hidratat 123 kg, nisip 0 3 mm 1660 kg, ciment F 25 (saci) 184 kg i ap 0,235 m 3 la m3 de mortar. Mortar de ciment-var marca M 50-T - conform STAS 1030-85 va fi un mortar cu: var past 113 kg sau var hidratat 53 kg, nisip 0 3 mm 1660 kg, ciment F 25 (saci) 296 kg i ap 0,310 m3 la m3 de mortar. Mortar de ciment marca M 100-T - conform STAS 1030- 85 va fi un mortar cu: var past 60 kg sau var hidratat 28 kg, nisip 0 3 mm 1730 kg, ciment M 30 (saci) 377 kg i ap 0,310 m3 la m3 de mortar. Mortar de ciment marca M 100-T - conform STAS 1030- 85 (pentru tencuieli rezistente la umiditate) va fi un mortar cu: ciment M 30 (saci) 391 kg, nisip 0-:3mm 1730 kg i ap 0,310 m 3 la m3 de mortar. Mortar pentru tencuieli impermeabile: va fi un mortar de ciment cu 600 kg ciment M 30 (saci), nisip 0-:3 mm 1730 kg, ap 0,310 m3 la m3 i adaos de "apastop P" n proporie de 3% din greutatea cimentului. 5.5 Controlul calitatii mortarului Activitatea de control se va face conform STAS 1030-85 si cuprinde: - determinarile pentru lucrabilitate, temperatura, densitate aparenta, continut de aer oclus se efectueaza in scopul evitarii punerii in opera a unui mortar necorespunzator. - analiza imediat dupa inregistrare, a rezultatelor privind rezistanta la compresiune si densitate la varsta de 28 zile, se efectueaza in scopul remedierii operative a unor cazuri necorespunzatoare; - rezultatul asupra calitatii mortarului pus in lucrare, se consemneaza intr-un proces-verbal incheiat intre beneficiar si executant 5.6Transportul mortarului Transportul mortarului se va face cu mijloace de transport adecvate, care trebuie s fie etane, curate i splate la interior i exterior, ori de cte ori se schimb natura materialului 15

transportat i la fiecare ntrerupere a transportului mai mare de dou ore i care s permit golirea total i rapid. Durata de transport i punerea n oper a mortarelor s se fac: - n maximum 10 ore de la preparare, pentru mortarele de ciment, ciment-var cu sau fr cenu de termocentral i fr ntrzietor de priz; - n maxim 16 ore de la preparare, n cazul mortarelor cu ntrzietor de priz.

Anexe

16

17

18

Bibliografie

1. 2.

Adriana Tibrea si altii Studiul materialelor si constructii; Manual aprobat prin Ordinul Ministerului nr. 4256/2 august 2000; I. Davidescu, C. Rosoga Utilajul si tehnologia lucrarilor de finisaje in connstructii; Manual pentru clasa a XI a profil constructii, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti 1985;

3.

I. Davidescu C. Rosoga Utilajul si tehnologia lucrarilor de finisaje in connstructii; Manual pentru clasa a XII a profil constructii, Editura Didactica si pedagogica, Bucuresti 1981;

4. 5. 6. 7. 8.

C. Rosoga Tehnologia lucrarilor de constructii si instalatii Manual pentru clasa a IX a profil constructii Editura Didactica si pedagogica Bucuresti; Materiale de constructii si instalatii Manual pentru clasa a IX a profil constructii - Editura Didactica si pedagogica Bucuresti; C. Bob, P. Velica Materiale de constructii - Editura Didactica si pedagogica Bucuresti 1978; Sebastian Tologea, S. Pop Executia lucrarii de constructii Indrumator Vol II Editura Tehnica Bucuresti 1987; C. Tsicura Cartea zugravului si vopsitorului, Editura Tehnica Bucuresti 1981;

19