+ All Categories
Home > Documents > Unei Zone Turistice Delta Dunarii

Unei Zone Turistice Delta Dunarii

Date post: 18-Jul-2015
Category:
Upload: svetlana-lungu
View: 302 times
Download: 0 times
Share this document with a friend

of 23

Transcript

Promovarea unei zone turistice: Delta Dunarii

Promovare Turistica in Romania Descriere Romania dispune din plin de zone turistice, traditii culturale si resurse naturale. Turismul are o importanta contributie la PIB, precum si in (domeniul/sectorul) ocuparea fortei de munca. Promovarea turismului ofera noi oportunitati si alternative pentru dezvoltarea a numeroase regiuni din Romania. In prezent, accesarea informatiilor privind date de interes general referitoare la Romania, prin intermediul unor centre specializate de informare si promovare turistica (atractii turistice, evenimente culturale si de afaceri, situri arheologice, structuri de primire, restaurante, posibilitati de petrecere a timpului liber sau orice alte facilitati ce pot insoti o calatorie turistica/sau si de interes turistic/sau mai scurt facilitati de agrement), este aproape imposibila datorita inexistentei sau existentei sporadice a unor astfel de centre. In aceeasi situatie se afla si tour-operatorii straini, care pentru a-si crea propriile programe turistice cu destinatie Romania, au nevoie ca aceste informatii sa fie disponibile inclusiv pe website/internet. In urma analizei acestor date, s-au identificat urmatoarele puncte slabe: - Nivel redus de promovare si dezvoltare a centrelor de informare turistica, dar si a serviciilor conexe acestui domeniu de activitate; - Regiunile turistice nu dispun de o retea corespunzatoare de centre multi-functionale specializate in turism, care sa permita accesul turistilor la informatii, servicii de informare si evenimente specifice. Astfel s-a identificat posibilitatea dezvoltarii sectorului turistic romanesc. Pentru accelerarea acestui proces se impune ca solutie crearea unei retele nationale de centre de informare si promovare turistica, retea care ar putea oferi servicii utile si materiale promotionale in toate zonele turistice. Crearea acestei retele va oferi cadrul logistic necesar in vederea facilitarii schimbului de informatii in sectorul turistic intre institutii si centrele de informare in zonele turistice. Introducerea serviciilor moderne de informatii si dezvoltarea unui sistem unitar de informare turistica va crea conditii mai bune pentru stocarea informatiilor si va permite schimbul de date privind activitatea turistica pentru turistii autohtoni si straini. Un astfel de sistem poate fi extins si interconectat cu alte sisteme de informare, cum ar fi de exemplu sistemul de rezervare on-line, programe de conferinte/evenimente culturale internationale etc Promovarea turistica online in Romania a inceput sa creasca vazand cu ochii, de la un an la altul. Din ce in ce mai multi proprietari de unitati de cazare au inceput sa prinda incredere in acest tip de promovare. Oare de ce? Puntem cataloga aceasta intrebare ca o intrebare retorica, dar totusi putem sa-i dam un raspuns particular: numarul de cereri de cazare prin intermendiul internetului a crescut, au parut foarte multe site-uri de specialitate si nu in ultimul rand si agentiile de turism au inceput sa-si vanda serviciile prin acest canal. In Romania promovare online este o buna investitie si nu poate fi catalogata ca si o cheltuiala, dar poate sa fie considerata si o cheltuiala daca promovarea nu este facuta corect. De aceea va putem oferii cateva sfaturi pentru a putea face o investitie buna in ceea ce inseamna promovare turistica online:

un site cu un numar mare de vizite unice pe zi un site cu un numar mare de pagini afisate (citite) pe zi un site la care exista posibilitatea de a face un feed back de la clientii existent

un site care sa fie sub administrarea unei societati care iti poate garanta contractual:

- perioada de promovare - calitatea serviciilor - suport tehnic

Prezentarea Delteii Dunarii

Caleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul pasarilor, trestiilor,pestilor, Delta Dunarii este o regiune cu o mare frumusete turistica, avand un real interes stiintific. Suprafata totala masoara 5050 km2 (din care 4340 km2 pe teritoriul Romaniei, restul pe teritoriul Ucrainei) altitudinea medie fiind 31 cm, marea parte a regiunii aflanduse sub ape.

Imagini dintre cele mai variate apar inaintea calatorului: grinduri, intinse balti, intinderi mari de stuf, garle, nisip, paduri, canale umbrite de salcii batrane... Toate acestea impreuna cu o permanenta metamorfoza, o perpetua modificare a formei dimensiunilor deltei uimesc tot mai multi turisti romani sau straini. Delta Dunarii este considerata zona cu cea mai intinsa, mai compacta suprafata stuficola din lume (imensele stufarii au un rol deosebit pentru mentinerea echilibrului natural); cea mai bogata fauna ornitologica din lume (peste 300 specii); cel mai tanar pamant din Europa; cele mai intinse nisipuri in Romania; cea mai scazuta nebulozitate din tara; cea mai joasa atitudine a unui oras (Sulina:3.5 m); cea mai scurta iarna din tara. Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, pentru varietatea, originalitatea florei - faunei, pe perimetrul Deltei Dunarii au fost constituite mai multe rezervatii naturale complexe: Padurea-Letea, Sfantu Gheorghe-Perisor-Zatoane, Periteasca- Letea-Sfantu Gheorghe-Perisor-Zatoane, Periteasca-Leahova-Gura Portitei. Este considerat cea mai ntins zon compact de stufriuri de pe planet, domeniul grlelor, japelor, canalelor i blilor care adpostesc peste 5000 de specii i 30 tipuri de ecosisteme. Are o suprafata de 4178 kmp din care 82% pe teritoriul Romaniei si restul de18% pe teritoriul Ucrainei. Coordonate de delimitare sunt:28 10 50 longitudine estic (Cotul Pisicii)/29 42 45 longitudine estic (Sulina)/45 27latitudine nordic (bratul Chilia, km 43)/ 44 20 40 latitudine nordic (Capul Midia). Cele trei brate ale Dunarii: bratul Sf. Gheorghe- 69.7 km,bratul Sulina -63.7 km,bratul Chilia -120 km,impart Delta Dunarii in trei mari ostroave complexe:Letea,Sfantul Gheorghe si Dranov.

Suprafata acestora este brazdata de numeroase brate secundare,garle si canale artificiale care leaga fluviul de numeroase lacuri si mlastini.Cele mai mari intinderi de lacuri sunt.Fortuna, Gorgova, Matita, Isac, Rosu , Uzlina etc. Partea de sud a deltei este ocupata de complexul lacustru Reazelm(1015 kmp) cu lacurile Reazelm,Babadag,Golovita,Sinoe si Tuzla.80% din suprafata deltei este acoperita de ape in tot cursul anului.Clima in Delta Dunarii este continentala,cu mari amplitudini de temperature,cu precipitatii putine,dar cu umiditate ridicata,temperature medie anuala fiid de 11 gr.celsius.Vegetatia este predominant formata din stufarii marginite de papura si rogoz. Stuful plutitor plaurii formeza o suprafate de peste 100000 hectare.Prin grinduri cresc salcii,plopi,stejari,anini si frasin.In Delta Dunarii exista 18 zone protejate ce ocup o suprafat total de 50 600 ha.Localitati din Delta Dunarii unde gasiti cazare in hoteluri si pensiuni: Tulcea, Sulina, Sfantul Gheorghe, Samova, Partizani, Murighiol, Mila23, Mila35, Mila 47, Maliuc, Mahmudia, Nufarul, Jurilovca, Gorgova, Dunavatu, Crisan, Chilia, Caraorman, Colina, Ilgan, Bestepe, Balteni de sus, Uzlina In Delta Dunarii exista peste 1200 specii plante,peste 300 specii pasari si peste 45 specii pesticrap.caras,somn,stiuca,avat,platica,biban,rosioara,salau,morun,pastruga. Valoarea universal a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscut prin includerea acesteia n reteaua international a rezervatiilor biosferei (1990), n cadrul Programului OMUL SI BIOSFERA(MAB) lansat de UNESCO. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscut n septembrie 1990, ca Zon umed de important international, mai ales ca habitat al psrilor de ap- Conventia RAMSAR. Valoarea de patrimoniu natural universal a Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii a fost recunoscut prin includerea acesteia n Lista Patrimoniului Mondial Cultural si Natural, n decembrie 1990. Recunoscut ca zon umed de importan internaional (conform conveniei RAMSAR) i ca patrimoniu mondial cultural i natural (conform UNESCO), Delta Dunrii este singura delt declarat rezervaie a biosferei de ctre UNESCO. Datorit importanei sale globale pentru conservare i pentru economia regional, Delta Dunrii are oportunitatea de a deveni un model de dezvoltare durabil bazat pe ecosistemele existente aici. Locatie Delta Dunarii Fluviul Dunarea, izvorand din Germania, adunand afluentii din zece tari si traversand patru capitale, dupa un traseu de 2860 Km, formeaza la varsarea sa in Marea Neagra o delta.

In Romania, Delta Dunarii este situata in S-E tarii, avand forma lirma literei grecesti "A" (delta) si fiind situata SV de podisul Dobrogei, la N trece peste granite cu Ucraina, iar la E cu Marea Neagra. Delta Dunarii este traversata de paralela 45 lat N si maridianul de 29 longitudine E

Suprafata sa, impreuna cu complexul lagunar Rasim-Sinoe este de 5050 Km, din care 732 Km apartin Ucrainei. Delta propriu-zisa are o suprafata de 2540 Km, suprafata ce creste anual cu 40m, datorita celor 67 milioane tone aluviuni depuse de catre fluviu Dunarea.

Populatia si asezarile

Populatia Deltei are un mod de viata neschimbat de secole. Implantarea umana discreta a permis supravietuirea uimitoarelor ecosisteme din Delta. Intinderea mare a apei explica numarul mic al locuitorilor (in jur de 22000 de locuitori), cu toate ca sporul natural este mult peste media tarii (7-8).

Populatia Deltei Dunarii este grupata in 15 localitati rurale si doua orase: Tulcea si Sulina. Tulcea: poarta de intrare in Delta, oras cu putin sub 100 000 de locuitori, construit pe locul asezarii geto-dace Aegyssus, datat acum 2 600 de ani. Este un oras cu functie navala, industriala si turistica. Sulina: cel mai estic oras al tarii, situate la gura bratului Sulina, orasul romanesc cu cea mai mica altitudine (3.5m), port de intrare a vaselor maritime pe Dunare. Economia Pescuitul reprezinta o constanta a activitatii umane din regiune, participand la productia interna de peste. Reexploatarea stufului si papurei constituie o alta ramura a activitatii umane. Pe unele grinduri se practica cultura plantelor, pe altele exista izlazuri pentru cresterea animalelor.Navigatia pe brate si trasportul pe canale este o alta preocupare a localnicilor. Caleidoscop al unor peisaje mereu inedited, paradisul pasarilor si trestiilor, al puzderiilor de

pesti - Delta Dunarii este o regiune de mare frumusete turistica si de un real interes stiintific. Rezervatia Biosferei Delta Dunarii se afla pe locul 5 intre zonele umede ale Terrei si pe locul 2 in Europa, dar ca importanta ecologica este a 3-a din lume. Pentru caracteristicile sale morfohidrografice specifice, cat si pentru diversitatea si originalitatea florei si a faunei, in perimetrul Rezervatiei au fost constituite rezervatii naturale strict protejate ce insumeaza 9% din teritoriu, in numar de 16: - Rosca - Buhaiana - Hrecisca - rezervatie faunistica de 15.400ha in jurul lacului Matrita intre grindurile Letea si Chilia. Aici se cuibareste cea mai mare colonie de pelicani din Europa, colonie de egrete, lopatari si starci galbeni; - Perisor - Zatoane - rezervatie faunistica de 14.200ha, in estul lacului Dranov la sud de Sf. Gheorghe. Aici cuibaresc cele mai multe lebede, pelicanul cret, etc. - Periteasca - Leahova - rezervatie faunistica de 3.900ha situate in complexul lagunar Razim - Sinoe, pe grinduri nisipoase, cea mai populata regiune cu pasari de coasta; - Padurea Caraorman - rezervatie forestiera pe grindul Caraorman - asemanatoare cu Letea; - alte rezervatii: Popina - rezervatie faunistica, Uzlina - rezervatie faunistica, Grindul Lupilor - rezervatie faunistica, etc.

Fauna Delta Dunarii - Flora si Fauna Deltei Dunarii

Fauna Deltei Dunarii, un vast mozaic al specilor, fara egal in Europa, chiar cu unicate mondiale. Dintre cele peste 300 specii de pasari amintim: pelicani, gaste, rate salbatice, berze, cormorani, egrete, califari albi sau rosii, flamingo, lebede, multe dintre ele monumente ale naturii ocrotite prin lege. Mentionam faptul ca pe deasupra Deltei trec sase drumuri ale pasarilor migratoare, ea aflandu-se situata la jumatatea distantei dintre Ecuator - Polul Nord (paralela 45), constituind asadar, un loc firesc pentru popasul pasarilior migratoare. Multe dintre speciile pestilor intalnite aici au mare valoare economica: morun, nisetru, pastruga, cega - purtatori ai icrelor negre. Dintre mamifere se remarca herminele, pisicile salbatice, bizamul, caine enot, broaste testoase etc.

Inegalabila flora cuprinde, printre altele: nuferi albi sau galbeni, nuci de apa, papura, ferigi de apa, trestii mirositoare, stanjenel de balta etc. Peisajul floral impresionant de bogat al acestor locuri de basm este completat cu cele 8000 ha de paduri cu arbori gigantici pe ale caror trunchiuri se imbratiseaza plantele agatatoare, lianele. Fermecat de tot ce se iveste in drum, calatorul poposit aici nu stie ce sa admire mai intai: unduirea stufului in bataia vantului, varietatea pasarilor sau a vegetatiei, asezarile pescaresti intinse de-a lungul canalelor. Nici unul dintre iubitorii naturii care au fost aici Delta nu va uita pescuitul sau zilele petrecute la cabanele pescaresti sau in vreun cort unde, deasupra focului, fierbe ciorba pescareasca pe care nu o poti intalni decat aici. Trebuie sa precizam ca aici Delta se poate pescui tot timpul anului, exceptie facand perioada depunerii icrelor care incepe la 1 aprilie durand 60 zile. De asemenea, este

interzis accesul la rezervatiile naturale cand incepe perioada cuibaritului, la jumatatea lunii iunie. Dintre centrele turistice ale Deltei Dunarii amintim : Maliuc (cu amenajari pentru agrement), asezarile pescaresti: Pardina, Chilia Veche (baza pentru agrement). Ofertele de cazare din aceasta zona sunt variate, pensiunile din zona oferind servicii care sunt unice in tara cum ar fi : cazare - masa, mancaruri traditionale, oferte de excursii prin Delta Dunarii cu vaporasul sau cu barca sau alte servicii specifice locului.

Modalitati de promovare a potentialului turistic in Delta Dunarii

Delta Dunarii este locul ideal pentru turism datorita conditiilor atmosferice si bogatiilor variate. Turistii pot petrece vacante relaxante in locatii cum numai in delta intalnesti, locuri unde ospitalitatea oamenilor este la ea acasa, locuri unde poti uita de tot si de toate, locuri cu adevarat vrajite, parca oprite undeva in timp, insa e o mare bogatie pe care Romania nu o valorifica asa cum ar trebui.Eu cred ca promararea Delteii Dunarii ar putea inflorii prin punere in pratica a urmatoarelor obiective:

- promovarea potentialului turistic in Delta Dunarii prin imbunatatirea imaginii cu scopul de a promova Romania in strainatate si de a creste atractivitatea sa, precum si prin instituirea unui sistem integrat a ofertei turistice romanesti; - cresterea competitivitatii economiei nationale/romanesti pe termen lung - Dezvoltarea si eficientizarea capitalului uman; - crearea unei retele nationale de centre de informare si promovare turistica; Aceste centre vor fi echipate corespunzator pentru a asigura servicii adecvate de promovare si informare catre public; - realizarea unui web site care va conecta toate centrele de informare si promovare turistica; Operatiunea consta in construirea unei site web national si a unei retele informatice integrate, care va permite conectarea on line a centrelor de informare si promovare; - activitatile de promovare turistica se vor concentra asupra patrimoniului natural,

conservarii resurselor turistice nationale si al unui mediu curat, contribuind astfel la indeplinirea principiilor; - refacerea reelei judeene de drumuri, prioritate avnd cele care asigur accesul spre punctele de interes turistic, de regul frecvent cutate; - dotarea structurilor de primire cu sli de conferine, seminarii precum i infrastructura aferent, deoarece afacerile se numr printre motivaiile principale ale turitilor de a reveni n Delta i de a cunoate zona; - susinerea proiectelor care introduc valoare turistic, obiective i evenimente culturale i spirituale; - crearea de noi locuri de munc i apariia oportunitilor de a face carier n domeniul industriei ospitalitii; - mbuntirea infrastructurii; - constituirea unei reele de centre de informare turistic n apropierea principalelor obiective turistice; - crearea unor parteneriate cu organisme sau investitori strini n sectorul turistic.

Punctele slabe ce stau in calea promovarii Delteii Dunarii si care ar trebui imbunatatite

- lipsa de comunicare i de coeziune ntre comunitile umane pentru realizarea unor obiective de interes comun; mentalitatea unor oameni de a face rapid bani, mai degrab dect s ofere servicii de calitate, indiferena oamenilor fa de mediu; numrul mare de ceretori; - insuficienta pregtire de specialitate a unor lucrtori din industria ospitalitii, lipsa de motivare a personalului; - interes sczut pentru investiii; - calitatea relativ slab a serviciilor turistice oferite n regiune; - indicele redus de ocupare a capacitii de cazare (cca. 30%); - perturbarea transportului datorat strii cilor de acces (infrastructur precar, indicatoare lips, gropi), lipsa telefonului n anumite zone; - deficiene ale infrastructurii turistice: lipsa magazinelor de specialitate (articole sportive, suveniruri, hri, ghiduri, pliante etc.), starea de conservare i de curenie a unor monumente; lipsa unor marcaje turistice; - existena n unele cazuri a unor condiii precare de cazare, lipsa cureniei; - insuficienta ofert de agrement; teritoriul nu dispune dect de echipamente foarte sporadice de recreere i sport accesibile turitilor; - insuficienta dezvoltare a potenialului turistic existent; - insuficienta promovare a unor obiective turistice (lipsa unor indicatoare rutiere i a unei semnalizri eficiente, a unor informaii turistice), numrul redus de centre de informare turistic; lipsa materialelor promoionale de tipul brourilor oferite gratuit n cadrul unitilor de cazare, lipsa unor ghiduri culturale din care turistul s poat afla activitile i evenimentele culturale ce se desfoar pe parcursul sejurului su; lipsa organizrii evenimentelor care pun n eviden tradiiile i obiceiurile din regiune; Toate aceste aspecte trebie sa fie remediate pt a realiza o promovare cat mai eficienta

Un progam de promovare trebuie sa cuprinda urmatoarele aspecte pentrua da rezultate excelente:

- evaluarea rezultatelor activitii de turism; - analiza activitii de promovare desfurate; - analiza tendinelor cererii turistice; - analiza serviciilor i produselor oferite; - identificarea de noi produse i servicii ce pot fi oferite cu succes pe pia; - stabilirea cheltuielilor necesare pentru implementarea programului; - stabilirea cadrului organizatoric de realizare; - evaluarea impactului pe care l va avea aplicarea programului propus asupra pieei turistice interne (numr de turiti, venituri din turism). - editarea materialelor promoionale, distribuirea lor, activiti intense de promovare (aplicarea unui marketing agresiv), precum i organizarea strategic a politicilor de marketing avnd ca obiect produsul turistic. Pe baza studiilor de pia, a segmentrii acesteia i a identificrii pieelor int, se urmrete determinarea conceperii a noi produse turistice care s satisfac aceste piee. - asisten tehnic pentru amenajarea spaiilor de cazare i mas destinate turismului; - informaii i instruire asupra modului de prestare a serviciilor n turism; - informaii i ndrumare pentru ncheierea i realizarea contractelor cu ageniile de turism; - consultare n realizarea de noi investiii conform cerinelor pieei turistice interne i externe; - cuprinderea tuturor prestatorilor de servicii turistice n banca de date a Centrului pentru a-i face cunoscui pe piaa turistic; - servicii de promovare n vederea valorificrii produselor turistice comune: peisajul, apa, aerul, istoria, natura, ospitalitatea, agrementul, etc.; - informaii despre programe de pregtire elaborate i prestate de experi pentru formare, marketing i management n turism. Pe lng restaurarea ecologic, programul Delta Dunrii propune i promovarea unor bune practici n ecoturism i alternative de dezvoltare durabil pentru navigaie i dezvoltare portuar. Programul de promovare al Delteii Dunarii trebuie s aib n vedere dou obiective principale:

s creasc semnificativ potenialul Deltei Dunrii de a se menine ca una din zonele naturale cele mai valoroase ale Europei; s dezvolte i s implementeze un model universal pentru gestiunea durabil a unei delte.

Proiectul urmrete restaurarea unor procese naturale eseniale pentru ntreaga Delt a Dunrii, fapt pentru care implementarea activitilor se va face la nivel transfrontier Ucraina Romnia. Procesele naturale din Delta Dunrii au fost alterate de-a lungul timpului, datorit ndiguirii luncii inundabile pentru facilitarea agricultrii intensive i pescuitului industrial, canalizrii i dragrilor efectuate pentru facilitarea navigaiei, punatului intensiv, turismului necontrolat i polurii industriale. Cinci categorii de procese naturale au fost identificate ca fiind eseniale pentru Delta Dunrii: aportul sedimentelor din amonte; procesele de sedimentare din delt; sedimentele costiere; procesele hidrologice naturale; procesele ecologice naturale.

Aceste procese stau la baza dezvoltrii deltei, ele trebuind meninute i restaurate, acolo unde este posibil, prin implementarea unor proiecte model, cu scopul replicrii la nivelul ntregii delte. Restaurarea acestor procese naturale va determina strategiile i activitile necesare dezvoltrii durabile a Deltei Dunrii. n Delta ar trebui creat un organism de promovare denumit Centrul de informaii turistice Delta Dunarii. Astfel, orice turist care intenioneaz s efectueze un voiaj va putea obine informaii i efectua rezervri apelnd la serviciile acestui centru. n plus,consider c este benefic o colaborare cu celelalte centre de informare turistic din Romnia pentru a promova realizarea unor circuite care s lege zonele turistice vecine . Acesta va trebui s pun la dispoziia vizitatorilor informaii i materiale publicitare (ghiduri, brouri, atlase, pliante, prospecte, hri, casete video, CD-uri) cu privire la atraciile turistice (obiective naturale, culturale etc.), circuitele posibile i posibilitile de cazare, mas, transport, agrement, tratament din judeul Suceava. Aceste materiale promoionale trebuie s fie diversificate, de o calitate grafic, artistic i informaional deosebit i oferite n mod gratuit. Crearea unui astfel de centru are scopul de a promova turismul din zon prin intermediul unor aciuni care s ajute i s informeze pe turiti despre locurile pe care Delta Dunarii i mprejurimile sale le poate oferi. Aici trebuie s fie oferite informaii utile fiecruia dintre cltorii, sosii cu trenul, autoturismul, autocarul sau avionul. Locul ideal ar trebui s fie vizibil, cu un aflux ridicat de turiti, accesibil acestora. Indiferent de locul amplasrii centrului, acesta urmeaz s fie nscris n toate ghidurile turistice, promovat la toi operatorii din turism, precum i prin panourile indicatoare, recizndu-se adresa i cum se poate ajunge la acest centru. Indicatoarele urmeaz s fie amplasate pe traseu, ncepnd cu porile de intrare , respectiv, gar, staii de autobuz care efectueaz curse judeene i interjudeene. De asemenea, informaii cu privire la existena acestui centru i datele pe care le poate oferi trebie s fie

publicate n ghiduri internaionale sau pagini web.Complementar acestui centru este necesar realizarea unui punct electronic de informare turistic pe baza unei aplicaii soft de promovare turistic. Acest punct de informare pilot trebuie situat ntr-un loc de maxim tranzit. Punctul va furniza informaia necesar oricrui turist care intenioneaz s viziteze judeul Suceava, ntr-o prezentare inedit, simpl i cu maxim impact, care s concentreze toate informaiile necesare turitilor. Punctul de informare turistic integrat eventual centrului preconizat trebuie s aib, ntr-o vitrin protejat, un monitor. Pe acest monitor se va derula non-stop o aplicaie soft de prezentare, care va grupa: prezentarea principalelor obiective turistice, cile i mijloacele de acces, posibilitile de cazare-alimentaie, serviciile complementare, punctele de informare turistic deja existente din mediul rural,informaii referitoare la cursul valutar, adrese utile (spital, poliie, agenii de turism, case de schimb valutar etc.) Acest sistem va fi amplasat ntr-un spaiu luminat, pentru a fi uor vizibil i va funciona non-stop. Aplicaia trebuie s fie spectaculoas (va atrage turistul), bilingv (romn i englez)i va prezenta datele cele mai importante (ci de acces, oferte de cazare, alimentaie etc.) ntrun mod ct mai simplu i mai uor de reinut. Ea va fi conceput ntr-o manier modern (animaie, efecte speciale, sunet), avnd o durat de aproximativ 15-20 minute, astfel nct s nu plictiseasc turistul. Aceast aplicaie va rula i pe Internet i cd-rom. n cadrul prezentrii multimedia vor fi incluse site-uri care vor oferi informaii detaliate cu privire la principalele obiective turistice.

O alt propunere cu privire la promovarea turismului n Delta const n amplasarea unor puncte de informare turistic (info-desk-uri semnalizate printr-un indicator) n cadrul unitilor de cazare. Aici turitii pot afla informaii despre atraciile zonei, calendarul evenimentelor culturale (festivaluri, trguri meteugreti, obiceiuri populare), destinaii, uniti de cazare, mas, agrement, tratament, muzee, centre culturale etc. Tot aici pot fi expuse produse specifice, locale/regionale. Pentru a facilita informarea vizitatorilor din Delta Dunarii cu privire la locaiile atraciilor consider c este indispensabil crearea unei reele de semnalare turistic. n aceste sens, trebuie definite: - informaiile ce trebuie oferite (hri, vizualizarea locaiilor obiectivelor turistice i structurilor de primire, adresele de contact direct cu acestea etc.) i limbile n care vor fi furnizate; - nivelurile de informaie (intrarea n teritoriu, apropierea de zonele menionate); amplasrile estetica organizarea exacte panourilor, punerii n ale normele practic punctelor grafice i de i informare materialele acestor turistic; utilizate; panouri;

ntreinerea

- stabilirea de comun acord cu partenerii locali a unor situri model pentru restaurarea

luncii

inundabile

a

Deltei

Dunrii;

- stabilrea unui plan i unui set de proceduri pentru controlul turismului cu impact negativ asupra mediului i promovarea turismului pentru natur n parteneriat cu comunitile deltei. comunitilor locale; locale; - conservarea - stabilirea unei plan pentru navigaia durabil ce va fi aprobat de rile riverane biodiversiti Deltei Dunrii, prin promovarea activitilor socio-economice n folosul poziionarea Deltei Dunarii drept o destinaie turistic care ofer atracii turistice i experiene de cltorie unice, o destinaie cu oamenii primitori i cu servicii comparabile cu cele oferite n rile din Europa de Vest. Stimularea interesului turitilor poteniali din strinatate de a vizita Delta Dunarii si de a-i petrece vacanele in aceasta zona; Delta i implicit - promovarea produselor turistice care pot s atrag noi creterea ncasrilor din activitatea de turism; segmente de pia i/ sau care s determine prelungirea duratei vizitei/ vacanei n - reducerea sezonalitii prin stimularea interesului turitilor romni pentru petrecerea sfritului de sptmn sau a vacanelor scurte in aceasta zona turistica; - crearea unei atitudini pozitive - n rndul mass media i implicit a publicului romn n legatur cu turitii i cu activitatea de turism, prin campanii educaionale; - familiarizarea turitilor poteniali din principalele piee turistice cu atraciile turistice din Delta Dunarii i dezvoltarea interesului acestora. Una dintre modalitile cele mai eficiente de promovare consider c o reprezint invitarea reprezentanilor turoperatorilor i ageniilor de voiaj s vin n Delta s descopere ei nii caracteristicile acestui produs turistic i s decid n final acceptarea sau nu a acestuia. Dei acest tip de aciune este relativ costisitoare, experiena demonstreaz c documentarea agenilor de turism strini n cadrul staiunilor i unitilor de cazare reprezint cel mai bun mod de a promova serviciile acestora. Un impact deosebit l pot avea infotururile organizate pentru jurnalitii romni dar mai ales strini. Reclama redacional este cea mai credibil publicului occidental care nu poate fi atras de publicitatea clasic din ziare, avnd n vedere imaginea negativ de care se bucur Romnia. O oportunitate bun de a atrage turitii n Delta Dunarii ar putea s-o reprezinte organizarea unor concursuri de pescuit sau de intecere cu ambarcatiunile pe apa, care s aib ecouri pe plan intern, urmnd ca, ulterior, s aib repercusiuni i pe plan extern. n concluzie, o campanie promoional care vizeaz Delta Dunarii ca destinaie turistic considerm c este indicat s in seama de urmtoarele aspecte: - dac publicitatea care se realizeaz n favoarea Deltei nu este corespunztoare, impresia pe care o va face asupra potenialilor turiti clieni va fi i ea necorespunztoare; - un turist nu va parcurge mii de kilometri pentru a vedea ceva ce poate gsi n ara sa; ca urmare, publicitatea trebuie s prezinte ceva unic;

- publicitatea trebuie s suscite n spiritul aceluia care o citete sau o vede - o imagine de neuitat a destinaiei turistice; - mesajele publicitare trebuie exprimate ntr-o limb vie, interesant, renunnd la clieele convenionale. Cel mai eficient mijloc de promovare a turismului, n general n Romnia i n particular n Delta , l constituie publicitatea din gur n gur realizat de turitii care ne-au vizitat zona i care au fost satisfcui att de obiectivele turistice, ct i de calitatea serviciilor de care au beneficiat. Ideal este ca turitii satisfcui s recomande i cunotinelor vizitarea zonei, respectiv apelarea la acea agenie de turism sau unitate de cazare care s-a ridicat la nlimea exigenelor acelor clieni.

Cu ce atrage Delta Dunarii turistii ? Obiective turistice.Edificii religioase.Trasee turistice.Trasee turistice pe cai navigabile.Muzee.Case memoriale.Monumente

Obiective turistice

ENISALA -(la 17 km de Jurilocva)- aici s-au gasit urmele unor asezari traco-getice (sec IX-VII i.Hr.) getice (sec. IV i.Hr.), cea mai mare necropola geto-dacica din Dobrogea (sec. IV-III i.Hr.) si un cadru roman. FORTIFICATIA TROESMIS - (la 3 km de comuna Turcoaia)- cetate traco-getica mentionata in sec. III i.Hr. cu ocazia conflictului militar dintre Lysimach - Dromichete. In perioada romana a devenit un puternic centru militar, ridicata mai apoi la rangul de "municipium". Intre sec I - sec.VII d.Hr. a fost unul dintre cele mai mari orase in Dobrogea.

FORTAREATA NOVIODUNUM, ISACCEA - cetate romano-bizantina cu nume celtic, construita in 369 d.Hr. A avut un important rol strategic - comercial fiind ridicata la rangul de "municipium"; cunoaste o mare inflorire dupa cum indica edificiile si monumentele publice, baile. FORTAREATA ARRUBIUM, MACIN - castru, asezare cu nume celtic, atestata documentar in anul 100 d.Hr. (in doua diplome militare). A fost un important punct la granita imperiului in timpul stapanirii romano-bizantine. CETATEA DINOGETIA, GARVAN - numele ei a fost mentionat pentru prima data de catre Ptolemeu in cunoscuta sa lucrare "Geographia" (sec. II d.Hr.). Initial asezare geto-daca si apoi romana, cetatea Dinogetia, a fost ridicata in timpul imparatului Diocletian (284305 d.Hr.). Distrusa in 559 d.Hr. de un trib huno-bulgar, cetatea a fost reconsolidata si amplificata in sec. X-XII. Alte vestigii istorice: Cetatea antica, Chilia Veche ( a existat din antichitatea greceasca,

apoi a fost stapanita de bizantini pana in sec. X); Cetatea bizantina Salsovia, Mahmudia (sec. III d.Hr.) Trasee Turistice in Delta Dunarii

Avand in vedere cele expuse, se pot face numeroase trasee turistice in functie de timpul disponibil, obiectivele urmarite si preocuparile grupului sau turistului. Desi au aparut numeroase amenajari turistice si posibilitati pentru excursii, Delta Dunarii reprezinta un potential turistic si economic de o deosebita valoare, ce asteapta sa fie valorificat in toate valentele sale. TRASEUL TURISTIC >> Tulcea - Canalul Mila 35 - garla Sireasa- garla Sontea - Canalul Olguta - Dunarea Veche - satul Mila 23 - Canalul Crisan - Maliuc - Tulcea TRASEUL TURISTIC >> Tulcea - Victoria - Canalul Litcov - Canalul Crisan - Canalul Caraorman - Crisan - Maliuc - Tulcea

TRASEUL TURISTIC >> Tulcea - Maliuc - Crisan - canalul Crisan - Caraorman - Canalul Caraorman - Lacul Puiu - Lacul Rosu - Lacul Rosulet - Canalul Rosu - Imputita - Canalul Bursuca - Sulina - Tulcea TRASEUL TURISTIC >> Murighiol - Canalul Dunavat - Canalul Dranov - golful Holbina Lacul Razim - Gura Portitei TRASEUL TURISTIC >> Jurilovca - Gura Portitei TRASEUL TURISTIC >> Crisan - Dunarea Veche - Canalul Eracle - garla Lopatna Canalul Lopatna - Trei Iezere TRASEUL TURISTIC >> Crisan - Dunarea Veche - Canalul Magearu - Dunarea Veche bratul Sulina - Crisan TRASEUL TURISTIC >> Tulcea - Canalul Mila 35 - Girla Sireasa - Girla Sontea - Canalul Olguta - Dunarea Veche - Mila 23 sat - Crisan TRASEUL TURISTIC >> Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Crisan - Caraorman - Hotelul Lebada - Maliuc - Tulcea TRASEUL TURISTIC >> Tulcea - Maliuc - Hotelul Lebada - Canalul Crisan - Caraorman Lacul Puiu - Popas BTT Rosu - Lacul Rosu - mputita - Canalul Busurca - Sulina Tulcea TRASEUL TURISTIC >> Murighiol - Canalul Dunavat - Canalul Dranov - Golful Holbina Lacul Razim - Gura Portitei

TRASEUL TURISTIC >> Jurilovca - Gura Portitei TRASEUL TURISTIC >> Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Eracle - Girla Lopatna - Canalul Lopatna - Lacul Trei Iezere TRASEUL TURISTIC >> Hotelul Lebada - Dunarea Veche - Canalul Magearu - Dunarea Veche - Bratul Sulina - Hotelul Lebada TRASEUL TURISTIC >> Tulcea - Chilia Veche - pe rutaTulcea - Canalul Mila 36 Canalul Sireasa - Canalul Sontea -Canalul Razboinita -Canalul Stipoc CanalulPardina Chilia Veche TRASEUL TURISTIC >> Chilia Veche - bratul Chilia - bratul Babina - bratul Cernovca canalul Sulimanca - Lacul Merheiu Mic - Lacul Merhei - Lacul Matita - Lacul Babina Canalul Radacinoasele - Canalul Pardina - Chilia Veche TRASEUL TURISTIC >> Sf. Gheorghe - Canalul Zaton - Canalul Buhaz - Canalul Palade - Canalul Crasnicol - bratul Sf.Gheorghe - Sf. Gheorghe TRASEUL TURISTIC >> Sulina - Periprava, pe ruta: Sulina - Canalul Cardon - Canalul Sfistofca - Periprava TRASEUL TURISTIC >> Sulina - Periprava, pe ruta: Sulina - Canalul Cardon - Golful Musura - bratul Musura - bratul Stambulul Vechi - brat Chilia - Periprava TRASEUL TURISTIC >> Tur Uzlina pe ruta: Localitatea Uzlina - Canalul Uzlina - Lacul Uzlina - Lacul Isac - Canalul Isac 3 - grla Perivolovca - bratul Sf. Gheorghe Localitatea Uzlina - cu extensie Lacul Isac- Canalul Isac 2- Canalul Litcov - Canalul Ceamurlia - Canalul Crisan - bratul Sulina - Centru de Informare si Documentare Ecologica Crisan TRASEUL TURISTIC >> Jurilovca - Periboina - Istria pe ruta: Localitatea Jurilovca - Lacul Golovita - Canalul V - Lacul Sinoe - cherhana Periboina - Cetatea Istriei - Canalul II Lacul Zmeica - Lacul Golovita - Localitatea Jurilovca TRASEUL TURISTIC >> Tulcea - Mila 23 pe ruta: Municipiul Tulcea - bratul Sulina Canalul M.22 - garla Sontea - Dunarea Veche - Localitatea Mila 23 TRASEUL TURISTIC >> Crisan - Mila 23 pe ruta: Localitatea Crisan - Dunarea Veche Canal Bodaproste - Lacul Bodaproste - Lacul La amiaza -Lacul Trei Iezere - garla Lopatna - Canalul Eracle - Dunarea Veche - Localitatea Mila 23 TRASEUL TURISTIC >> Sulina - Sf. Gheorghe pe ruta: Orasul Sulina - Canalul Busurca Canalul Imputita - cordon litoral - Canalul Tataru - Localitatea Sf. Gheorghe TRASEUL TURISTIC >>Sulina - Sf. Gheorghe pe ruta: Orasul Sulina - Canalul Busurca Canalul Rosu - Canalul Imputita - Lacul Rosulet - cherhana Rosulet - Lacul Rosu - baza turistica Rosu - Lacul Puiu - Canalul Mocansca - Lacul Erenciuc - bratul Sf. Gheorghe Localitatea Sf. Gheorghe

TRASEUL TURISTIC >> Lacul Casla - Garla Somova - Lacul Potica - Lacul Parches - Lacul Telincea Trasee turistice pe ci navigabile Traseul nr. 1 Tulcea - Canalul Mila 35 - Grla Sireasa - Grla ontea - Canalul Olgua - Dunrea Veche Mila 23 sat - Crian - Maliuc Tulcea Traseul nr. 2 Tulcea - Canalul Litcov - Canalul Crian - Caraorman - Hotelul Lebda - Maliuc - Tulcea Traseul nr. 3 Tulcea - Maliuc - Hotelul Lebda - Canalul Crian - Caraorman - Lacul Puiu - Popas BTT Rou - Lacul Rou - mpuita - Canalul Busurca - Sulina Tulcea Traseul nr. 4 Murighiol - Canalul Dunav - Canalul Dranov - Golful Holbina - Lacul Razim - Gura Portiei Traseul nr. 5 Jurilovca - Gura Portiei Traseul nr. 6 Hotelul Lebda - Dunrea Veche - Canalul Eracle - Grla Lopatna - Canalul Lopatna - Lacul Trei Iezere Traseul nr. 7 Hotelul Lebda - Dunrea Veche - Canalul Magearu - Dunrea Veche - Braul Sulina Hotelul Lebda

Traseul nr. 8 Traseul turistic Tulcea Chilia Veche pe ruta: mun. Tulcea - canalele: Mila 36 Sireasa ontea Rzboinia Stipoc Pardina - loc. Chilia Veche Traseul nr. 9 Tur Chilia pe ruta: loc. Chilia Veche - bra Chilia - braul Babina - braul Cernovca - canal Sulimanca - Lacul Merheiu Mic - Lacul Merhei - Lacul Matia - Lacul Babina - canal Rdcinoasele -canal Pardina -loc. Chilia Veche Traseul nr. 10 Tur Sf. Gheorghe pe ruta: loc. Sf. Gheorghe -canalele: Zaton Buhaz Palade Crasnicol braul Sf.Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe Traseul nr. 11 Traseul turistic Sulina Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - can. Sfitofca - Periprava Traseul nr. 12 Traseul turistic Sulina- Periprava, pe ruta: Sulina - can. Cardon - Golful Musura - braul Musura - braul Stambulul Vechi - bra Chilia Periprava Traseul nr. 13 Tur Uzlina pe ruta: loc. Uzlina - can. Uzlina - lacurile: Uzlina i Isac - canal Isac 3 - grla Perivolovca - bra Sf. Gheorghe - loc. Uzlina - cu extensie lac Isac- canal Isac 2- canal Litcov - canal Ceamurlia - can. Crian - bra Sulina - Centru de Informare i Documentare Ecologic Crian

Traseul nr. 14 Traseul turistic Jurilovca Periboina - Istria pe ruta: loc. Jurilovca - lacul Golovia - canal V - lacul Sinoe - cherhana Periboina - punctul Cetatea Istriei - canalul II - lacul Zmeica - lacul Golovia - loc. Jurilovca Traseul nr. 15 Traseul turistic Tulcea - Mila 23 pe ruta: mun. Tulcea - braul Sulina - canal M.22 - grla ontea - Dunrea Veche - loc. Mila 23 Traseul nr. 16 Traseul Crian - Mila 23 pe ruta: loc. Crian - Dunrea Veche - canal Bogdaproste lacurile: Bogdaproste - La amiaza - Trei Iezere - grla Lopatna - canal Eracle - Dunrea Veche - loc. Mila 23 Traseul nr. 17 Traseul Sulina - Sf. Gheorghe pe ruta: ora Sulina - canalele: Busurca mpuita - cordon litoral Ttaru - loc. Sf. Gheorghe Traseul nr. 18 Traseul Sulina Sf. Gheorghe, pe ruta: ora Sulina: canal Busurca- canal Rou mpuita lac. Roule - cherhana Roule - lac Rou - baza turistic Rou - lacul Puiu - can. Mocansca - lac Erenciuc - bra Sf. Gheorghe - loc. Sf. Gheorghe. Traseul nr. 19 Lac Cla- Grla Somova- Lac Potica- Lac Parche Lac Telincea Edificii religioase Delta Dunarii

BASILICA, NICULITEL (la 15 km de Isaccea) -cea mai veche constructie cunoscuta pana in prezent in tara noastra; unicat arhitectonic in Europa. Basilica - cripta au fost construite in timpul imparatului Valens (dupa anul 370 d.Hr.) MANASTIREA COCOS -(la 8 km - Isaccea si la 9 km nord-est - satul Nifon) - ridicata in 1835 in stil oriental (turcesc), dar cu puternice influentate din arhitectura romaneasca. Detine un muzeu de arta medievala si moderna ce include si colectii de carte veche si icoane. MANASTIREA CELIK - DERE (satul Telita, comuna Frecatei, la 22 km de Isaccea) construita intre anii 1841-1844 de catre calugarii romani si rusi. Pastreaza o colectie de arta medievala. Langa manastire poate fi vazuta o raritate in peisajul romanesc: o moara de vant. MOSCHEEA LUI ALI-GAZA PASA, BABADAG - (la 35 km sud de Tulcea) - cel mai vechi monument de arhitectura musulmana din Romania (sec. xVII). Are un minaret de 23 m inaltime. Muzee.Case memoriale Delta Dunarii MUZEUL DELTEI DUNARII, TULCEA - cuprinde urmatoarele sectii: Stiinte naturale (infatiseaza flora fauna Deltei; include un acvariu ce prezinta diferite specii de pesti din Delta Dunarii dar si exemplare exotice);istorie si arheologie (valoroase exponate privind trecutul zonei);etnografie si arta populara, arta plastica (include o colectie grafica moderna si contemporana) CASA MEMORIALA "PANAIT CERNA", CERNA - aici s-a nascut, a copilarit Panait Cerna, poet cu o rara sensibilitate, adanca reflexie (1881-1913). Alte muzee: Muzeul casei Lipovene, Jurilocva Monumente Delta Dunarii

MONUMENTUL EROILOR DE PE COLNICUL HOREI, TULCEA - inaltat in semn de omagiu eroilor cazuti in Razboiul de Independenta din 1877-1878.

Altee monumente: Monumentul de la Smardan (in memoria marinarilor care s-au jertfit pentru independenta tarii); Statuia lui Mircea cel Batran, Tulcea (inchinata marelui voivod roman, 13861418, care a luptat pentru eliberarea Dobrogei de sub dominatia otomana; sculptor Ion Jalea).

POSIBILITATI DE CAZARE IN DELTA

Hoteluri Delta DunariiBalteni,Bestepe,Ilgani,Caraorman,Chilia,Crisan,Dunavatu,Gorgova,Jurilovca,Mahmudia,Nufarul,Mila Gheorghe,Sulina,Tulcea,Samova,Tatanir,Partizani,Uzlina 23,Mila,35,Maliuc,Murighiol,Sfantul

Hotel ATLANTIS***

Hotel EGRETA***

Hotel EGRETA****

Hoteluri Delta Dunarii Tulcea hoteluri

Hoteluri Delta Dunarii Tulcea hoteluri

Hoteluri Delta Dunarii Dunavat hoteluri

***

***

****

Hotel ESPLANADA****

Hotel MON JARDIN****

Hotel SAFO***

Hoteluri Delta Dunarii Murighiol hoteluri Hoteluri Delta Dunarii Tulcea hoteluri Hoteluri Delta Dunarii Mahmudia hoteluri

***

****

****

Hotel SALCIA MALIUC**

Hotel STEAUA APELOR****

Hotel SUNRISE***

Hoteluri Delta Dunarii

Hoteluri Delta Dunarii

Hoteluri Delta Dunarii

Maliuc hoteluri

Nufaru hoteluri

Crisan hoteluri

**

****

***

Hotel TEO***

Hotel WELS****

Minihotel CASA STANCA DUNARII

Hoteluri Delta Dunarii Mahmudia hoteluri

Hoteluri Delta Dunarii Bestepe hoteluri

***

****

Hoteluri Delta Dunarii Nufaru hoteluri

****

Motel HALMIRIS***

Hotel CASA ALBASTRA**

Hotel DELTA***

Hoteluri Delta Dunarii Murighiol hoteluri

Hoteluri Delta Dunarii Tulcea hoteluri

Hoteluri Delta Dunarii Tulcea hoteluri

***

***

**

Hotel EUROPOLIS**

Hotel CITY***

Hotel SELECT***

Hoteluri Delta Dunarii Tulcea hoteluri

Hoteluri Delta Dunarii Tulcea hoteluri

***

Hoteluri Delta Dunarii Tulcea hoteluri

**

***

Pensiuni Delta DunariiBalteni,Bestepe,Ilgani,Caraorman,Chilia,Crisan,Dunavatu,Gorgova,Jurilovca,Mahmudia,Nufarul,Mila Gheorghe,Sulina,Tulcea,Samova,Tatanir,Partizani,Uzlina 23,Mila 35,Maliuc,Murighiol,Sfantul

Pensiunea LA

PENSIUNEA

Pensiune CASA

TRAIAN***

CALIFAR***

IVANOV

Pensiuni Delta Dunarii Murighiol pensiuni

Pensiuni Delta Dunarii Dunavatu de jos pensiuni

Pensiuni Delta Dunarii Dunavatu de jos pensiuni

***

***

**

Pensiune LAGUNA****

Pensiunea ADINA

Pensiunea ADRIANA**

Pensiuni Delta Dunarii Murighiol pensiuni

Pensiuni Delta Dunarii Crisan pensiuni

Pensiuni Delta Dunarii Sulina pensiuni

****

Crisan

**

Pensiunea AGORA**

Pensiunea ALEX***

Pensiunea ANA**

Pensiuni Delta Dunarii Sfantul Gheorghe

Pensiuni Delta Dunarii Tulcea pensiuni

Pensiuni Delta Dunarii Sulina pensiuni

**

***

**

Complexe turistice Delta DunariiBalteni,Bestepe,Ilgani,Caraorman,Chilia,Crisan,Dunavatu,Gorgova,Jurilovca,Mahmudia,Nufarul,Mila 23,Mila 35,Maliuc,Murighiol,Sfantul Gheorghe,Sulina,Tulcea,Samova,Tatanir,Partizani,Uzlina

Complex CASTALIA***

Complex DELTA PARADIS***

Complex TATANIR***

Complexe turistice Delta Dunarii Colina

Complexe turistice Delta Dunarii

Complexe turistice Delta Dunarii Tatanir

***

Canalul Dunavat

***

Satul de vacanta DELFINUL

Complex ROSU

Complex CAMPO EUROCLUB

Complexe turistice Delta Dunarii Sfantul Gheorghe

Complexe turistice Delta Dunarii

****

ROSU

Complexe turistice Delta Dunarii Partizani

Partizani

Complex CORMORAN***

Complex DELTA CLUB****

Complex DELTA NATURE RESORT*****

Complexe turistice Delta Dunarii Murighiol-Uzlina

***

Complexe turistice Delta Dunarii Maliuc

Complexe turistice Delta Dunarii Somova

****

*****

Hoteluri plutitoare Delta Dunarii

Hotel plutitor LA TRAIAN***

Hotel plutitor SERANO****

Hotel plutitor FINESSE- BALZER****

Hoteluri plutitoare Delta Dunarii

Hoteluri plutitoare Delta Dunarii

Hoteluri plutitoare Delta Dunarii

La Traian***

****

****

Hotel plutitor NOBLESSE****

ISROMDELTA TOURS

SINCRONDELTA****+

Hoteluri plutitoare Delta Dunarii

****

Hoteluri plutitoare Delta Dunarii

Hoteluri plutitoare Delta Dunarii

****+

****

CORAL SRL

EDEN TRAVEL

EDO DANUB

Hoteluri plutitoare Delta Dunarii

Hoteluri plutitoare Delta Dunarii

Hoteluri plutitoare Delta Dunarii

****

***

Hotel plutitor

Un exemplu de vacanta ce poate fi petrecut de turisti in Delta

La mare in Delta Dunarii Plaja si pescuit in weekend la Sfantu Gheorghe

Program de 3 zile cu cazare pe hotel plutitor de 4 stele Confort: Hotel plutitor 4 stele Grupuri organizate de 17-20 persoane Ziua 1 - Sosire la Murighiol ora 10:00 si imbarcare pe Hotel Plutitor. In timp ce se face deplasarea spre Sf. Gheorghe se serveste pranzul de bun venit la bordul navei. Dupa pranz se va admira pesajul Deltei Dunarii pana la in jurul orei 16:00 cand hotelul plutitor va ancora la Sf. Gheorghe. Dupa amiaza se poate face o plimbare in sat sau se poate face plaja pana seara pe malul marii. Dupa servirea cinei la bordul hotelului plutitor se va continua cu o.seara distractiva. Ziua 2 - Dupa micul dejun, pescarii pasionati vor pescui dis de dimineata de la bordul hotelului plutitor sau din barcile ce il acompaniaza, iar cei care vor sa se bronzeze nu vor pierde ultravioletele de dimineata. Pranzul va fi urmat de odihna si relaxare in sat sau la bordul hotelului plutitor. Seara cina festiva cu sampanie si tort se va incheia cu muzica si dans. Ziua 3 - Este dimineata in care se mai poate profita de o plaja buna si un pescuit de adio. La Murighiol hotelul plutitor va ajunge in jurul orei 18:00 in functie de programul participantilor. Servicii incluse: - excursii in Delta Dunarii cu hoteluri plutitoare de 4 stele, tractat de salupa BM cazare camere duble, TV, aer conditionat, grup sanitar restaurant modern cu terasa acces la sistemul audio-video (dupa preferinte) , pensiune completa - meniuri diversificate , apa minerala, plata, ceaiuri si cafea, agrement - barci cu motor Concluzie Oficialii europeni consider c exist locuri cu un mare potenial turistic i economic dar acesta nu poate fi exploatat din cauz c drumul de la Bucureti la Tulcea dureaz cel puin patru ore. Nu e uor de acceptat faptul c la Tulcea exist un aeroport, dar care nu are avioane, a declarat reprezentantul Comisiei pentru transport i turism din cadrul Parlamentului European, Brian Simpson. El a apreciat c soluiile pentru rezolvarea acestor probleme trebuie identificate rapid la nivel guvernamental i la nivelul administraiilor locale, iar ele vor fi susinute apoi i n plan european. Cile de acces puine i de proast calitate constituie o "real piedic" n dezvoltarea potenialului turistic din Romnia, consider membrilor Comisiei pentru turism din Parlamentul European. Acetia au vizitat Delta Dunrii,

Tulcea i Galai pentru a evalua situaia transportului naval, terestru i aerian din Romnia i pentru a identifica noi metode de promovare a turismului n zona Deltei Dunrii. Delta si Dunarea vor iesi din conul de umbra in care se afla din cauza lipsei de publicitate numai atunci cand cineva se va interesa de acest lucru. Zona Deltei Dunrii este una dintre cele mai atractive din Europa, dar promovarea ei este inutil atta vreme ct infrastructura de transport nu este pus la punct precum si aspectele prezentate mai sus. Viitorul Deltei Dunrii este la rscruce. Regiunea are un potenial economic semnificativ, ns tendinele actuale de dezvoltare amenin valorile ecologice eseniale ale ecosistemului deltei. Aceasta este concluzia la care am ajuns.


Recommended