DECLARAŢIA DE RECONCILIERI fiERHAHO-CEHA: ÎHTOCEBk DEF WjTIVA A UNEI PAGINI |j j

Kofi Annan încearcă să convingă SUA I

să-si achite datoria către ONU

P a g i n a ( 5) ]

, A c a r e

- A v â z u t M ® A R T E A

L a T e a tr u l * c a r e .

d e S t a t d in T u rd a

a 3 4 6 -a p re m ie ră : comedie de Victor Eftimiu

♦ Agenda/2♦ Rom vînturilor/3♦ Artă - cultură M-S♦ Publicitate /6-8♦ Sport/V-10♦ Eveniment/II♦ Ultima oră ZI 2

ANUL VII NR . 1 8 8 1 IS S N 1 2 2 0 - 3 2 0 3

LUNI2 7 IANUARIE 1 9 9 7 1 2 PAGINI 6 0 0 LEI

Vremea va fi frumoasă dar rece, cu cerul mai mult degajat. Vînt în general slab din sectorul N. Temperaturile maxime sd vor încadra între -4°C şi -PC. Izolat ceaţă dimineaţa. Ieri, la Cluj- Napoca, la ora 14 se înregistrau -3°, iar presiunea atmosferică era 744 mm Hg.

. Meteorolog: C. PAVAI în pagina a 12-a: harta

privind starea probabilă a vremii, valabilă pentru azL

li mai ţine Rusia în mînă pe foştii săi aliaţi europeni?DAN BRIE

A n ciuda unor declaraţii.recente ale liderilor regimuluiI politic de la Moscova, prin care Occidentul era

asigurat că Federaţia Rusă nu se va încăpăţîna să se opună aderării unor ţări din estul european

“ la NATO,.rămîne evident pentru toată lumea că Rusiei' nu-i convine nici pe departe ideea de a-i scăpa din -

'"ochi” pe foştii săi aliaţi din Pactul de la Varşovia.Liderii ruşi îşi imaginează, în continuare, zona est-

(suropeană ca pe una de siguranţă, tampon în calea, e’xtinderji militare occidentale”- extindere'considerată de unii conducători ruşi un ghimpe în coastă Maicii

■ Rusia -. iar această idee, care o continuă pe cea din trecut, în spiritul căreia regiunea Europei de Est, din: care fac parte şi ţări membre ale CSI, a fost consolidată ca zonă strategică pentru URSS, ne face să credem că integrarea nu va ţine cont numai de împlinirea-

"condiţiilor cerute de NATO şi UEfci, poate într-o măsură mai mare, de acceptul final a! Rusiei.

Fapt pe care liderii ţărilor aspirante la intrarea: în,? 'NATO par să-l fi uitat în ultima vreme. Ba chiar mai mult, amăgiţi de promisiunile care pînă acum n-au' exprimat de fapt, nimic concret, ale conducători for Alianţei, unii dintre aceşti lideri sînt puşi pe declaraţii

; ce frizează cel puţin naivitatea, de genul "Rusia nu se» poate opune intrării noastre în NATO”. Oare chiar aşa ■să fie? Existăo zicală, cunoscută pretutindeni, care spune pă acela ce uită lecţiile istoriei riscă să le repete.. Fascinaţi de independenţa obţinută în urmă cu şapte ani, el ignoră faptul că marile decizii - cum este şi extinderea NATO - aparţin încă polurilor de putere.

Iar dacă Rusia, după toate probabilităţile, nu se va opune integrării Ungariei, Cehiei şi Poloniei, este foarte probabil să o facă în cazul "valului doi” al aderării. în fond, nu este exclus ca, inconştient, să ne găsim în plin proces de... negociere,-.peste capul naţiunilor cu; care cele două mari puteri, Rusia şi SUA, s-au obişnuit să jongleze. Este o simplă supoziţie - pînă la adevăraţi probă - dar, Yalta şi Malta sînt... atît de aproape.

Una din condiţiile vitale pentru redresarea BDF a fost îndeplinită:

INVESTITORII POT VOIA DUPĂ NUMĂRUL DE ACŢIUNI, FĂRĂ IMIXTIUNEA FONbATORILORAdunarea generală a acţionarilor

. BDF de vineri, 24 ianuarie a.c., a avut, neîndoios; un roi pozitiv. Ce s-ar fi înlîmplat dacă fondatorii se. cramponau de drepturile prevăzute în Statutul BDF? (Notăm că puteau foarte lesne să o facă, din moment ce pe buletinele de vot, cei 25

. aveau un număr imens de acţiuni). Consecinţele acestei decizii au fost anticipate de dl Ioan Georgiu,

’ judecătorul sindic: potenţialii

în justiţie, justiţie care, în prima- etapă, s-a pronunţat în defavoarea fondatorilor, considerînd valabil principiul: o acţiune - un vot Dar, în virtutea faptului ci Legea 31 stipulează, într-un apendice: “dacă statutul sau contractul de societate nu prevede altfel”, decizia primei instanţe a fost contestată şi litigiul reluat la Tribunalul din Alba-Iulia. Pînă se va pronunţa justiţia în această privinţă, lucrurile au rămas

Trei fondatori (Liviu Roman, Adrian Moţiu* şi Justiniân Petrescu) ere se declară mulţumiţi că au scăpat de povara calităţii de fondator.

investitori, fără de care BDF nu se poate redresa, nu ar mai veni. Nimeni nu este dispus să investească sume enorme de bani într-o afacere în care dreptul de decizie aparţine altora. Lucrul era mai demult ştiut: articolul 14 a ajuns’ de notorietate mondială, l-a deranjat între alţii şi pe Sever Mureşan, care a încercat şi pe faţă, şi pe căi mai puţin ortodoxe să-i -convingă pe fondatori să renunţe la drepturile convenite in statut. De altfel, chestiunea respectivă a ajuns

aşa cum erau prevăzute în statut Din aceste considerente,-se

cuvine să apreciem sacrificiul membrilor fondatori care, deliberat, au' fost favorabili abrogării articolului care ducea, aproape sigur, în starea de faliment banca pe care o întemeiaseră. Lăudată de judecătorul Ioan Georgiu (în bază maturităţii dovedite Ia ultima AGA), acuzată de unii acţionari (pentru deciziile luate după ureche de-a lungul cîtorva ani), atitudinea membrilor fondatori se cuvine a fi

judecată cu qhibzuinţă. Şi fondatorii au avut argumentele for, cînd au încercat să ia" decizii care să “protejeze interesele BDF”. Atunci

; cmd s-a greşit, şi din jiefericire s-a greşit, aceasta a fost din cauza preâ marii încrederi acordate clienţilor cu-greutate, dar şi din lipsă de informare şi ascunderea multor adevăruri de către executiv.' De altfel, fondatorii, au şi recunoscut o parte din propria lor

t vină: în tot cazul, mult mai aproape de cunoaşterea realităţii s-a aflat . executivul, de unde ău pornit atît contractele dezavantajoase şi imprudente, cît şi informările calmante, înveşmîntate în roz, care au trecut rapid prin repetatele AGA. , .;-.y •-

Dar, mai trebuie tratată în mod diferenţiat atitudinea fondatorilor, deoarece o bună vreme aranjamentele de culise s-au făcut şi cu ajutorul domniilor lor. Am aminti doar şedinţele paralele şi gruparea în jurul diverselor, persoane şi interese, ai căror protagonişti au fost Doar în ceasul

■„ al 13-lea, frontul a fost comun, spre lauda for. '

Luările de cuvînt swi repetat

' Cu mici excepţii, cuvîntătorii din AGA au fost aceiaşi. Şi conţinutul intervenţiilor s-a repetat, uneori păgubos. >

Ton Ilie Mania, căruia presa românească i-a pregătit Un veritabil. război pentru memorabila zi de 24 ■ Ianuarie, a preferat să dea mai tîrziu replici presei. Oricum, dacă n-ar fi fost în atenţia presei şi “n-ar fi fost calomniat”, atunci

şi-ar fi pus semne de întrebare. In privinţa intervenţiilor făcute la fosta preşedinţie, pentru a pleda cauza BDF, Mania a subliniat că nu-şi , face un titlu de glorie din aceasta Totuşi; a anunţat că va interveni şi pe lîngă actualul preşedinte, • deoarece problema BDF este foarte importantă, pentru întreaga ţară. Probabil că nu întîmplător,Ton Ilie Mania a menţiojiat încercările de ; mituire care s-au ficiit asupra sa pentru ă înceta cercetările penale :

- ale căror iniţiator a fost, subliniind că acestea “au fost numeroase, dar nu a cedat”. Cu toate că timpul acordat fiecărui vorbitor a fost de

: cinci minute, el a ţinut sâ facă un “scurt” rezumat al cursului fraudei trio-ului Sever Mureşan, Mircea Horia Hossu şi Francois Velut. Mania a făcut referire la mişcările de fonduri din Italia (55 milioane de dolari), ai căror beneficiari au

; fost Sever Mureşan şi M. H. 'Hossu.' N-a apucat, insă, să dezvolte tema, întrucît din sală au fost reacţii adverse puternice,- cerindu-i-se, imperativ, să-şi plătească datoriile. I. I. Mania a repetat că ţiu are nici o datorie la BDF şi a lansat autorităţilor un apel pentru crearea unui comitet care să ' aducă în tară banii fraudaţi de la BDF. ' : ‘ - V

Lui Mania, i-a succedat la microfon dl Aron Ţap, mandatat ■ de ARDAF să participe la AGA. Domnia sa.a, vorbit puţin, donînd patru 'minute antevorbitorului său,

: I. I. Mania. Dl Ţap a susţinut . propunerile cuprinse în ordinea de

' Luminiţa PURDEA Maria SÂNGEORZAN.. ! - ________ _ ■'

, continuare în pagina a 12-a

A V O C A Ţ I I L U I M I R O N C O Z M A © A U B I R C U F U G I Ţ I I !9 Ioan Neagu, avocut pledant şi teoretician

vestit al dreptului procesual penal se retrage O Nicolae Graure preia cazul • Curtea de Apel respinge plîngereu tui Miron Cozma împotriva măsurii arestării preventive • Cel de-al doilea avocat, proaspăt angajatnu crede că va putea duce cazul pînă la capăt 0 Minerii presează •

Profesorul de drept procesual penal Ioan Neagu, avocatul lui Miron Cozma, s-a retras din cauză vineri,

•înaintea-pronunţării deciziei Curţii de Apel în'ceea ce priveşte plîngerea formulată împotriva măsurii arestării preventive, dispusă de parchet în 10 ianuarie a.c.

Miron Cozma şi-a angajat alt” apărător, în persoana

avocatului'Nicolae Graure.. Ioan Neagu şi-a motivat retragerea din această cauză evaziv. Domnia sa declară că din pricinâ'acestui dosar, a fost pus în situaţia de a-şi neglija cursurile de- la Facultatea de Drept şi celelalte dosare în care este apărător. Nicolae Graure, noul apărător, după ce a aflat decizia Curţii de Apel, şi-a manifestai îndoiala că va putea

duce' pînă lă capăt acest dosar. Avocatul se bucură de reputaţia de a nu fi pierdut nici un proces în îndelungata sa carieră de pcnalist. -

Doi “monştri sacri” ai lumii justiţiei dau bir cu fugiţii, în faţa acestui dosar, care cuprinde 11

/capete de acuzare, dintre care subminarea puterii de stat, săvîrşirea de infracţiuni contra siguranţei circulaţiei pe căile ferate, distrugeri ale avutului public şi particular sînt numai cîteva exemple,. Este unul dintre cele mai complexe dosare, de la judecarea foştilor . lideri comunişti încoace, opinează specialiştii. Vinovăţia este limpede, în majoritatea capetelor de acuzare şi apărarea va fi destul de dificil dejyngeput Pare a fi

o piatră de încercare destul de grea pentru avocaţi, un fel de bolovan sisific, Riscurile avocaţilor de a-şi „strica reputaţia sînt egale cu cele de a-şi face o faimă legendară. Minerii presează. Lumea Justiţiei fierbe. Nici o lege" de protejare a personalului angajat pentru a face dreptate nu a fost adoptată încă. Avocaţii se tem. In eventualitatea în care ar pierde procesul, riscă să fie linşaţi de furia.minerilor. Atît ei, cît şi familiile lor. Mai bine se retrag, explicînd, copilăreşte, că n-au.

. timp, că nu pot, că facultatea, că alte dosare. In spatele oricăror afirmaţii de acest gen răzbate însă teama. Nu au uitat încă Mineriada... Nici nu pot ignora terifiantele imagini transmise

zilnic-de televiziune, legate de protestul minerilor. Cunosc; solidaritatea acestor oameni. în spatele liniştii înşelătoare a acestor proteste, simt furia. Şi hotărîrea. . - '

Şi blestemă în gînd noua legeI a armelor, căre permite folosirea, • puştilor cu aer comprimat, fără pennis de port-armă. Şi aceste puşti sînt puse deja în vînzare. Majoritatea Oamenilor justiţiei sînt vînători. Şi ştiu ce poate face

-o asemenea annă din faţa unui-" om, dacă se trage de la mică' distanţă. De asemenea, ştiu ce poate face o bîtă în mîna unui miner furios. Miron Cozma este încruntat. Din spatele gratiilor,

- poate se teme că va rămîne fără apărător. Oricum, va recura decizia Curţii de Apel, în trei.

zile, Ia Curtea Supremă de Justiţie, aşa cum legea română îi dă dreptul. Este hotărît, conform declaraţiilor sale “să meargă pînă în pînzele albe,” şi dincolo de ele, dacă se poate. Oricum, această bătălie a început la Parchetul militar Cluj, imediat după mineriadă.' Dac£ şi-a permis atunci să

' vină la audieri cu body-guaizi şi să îngreuneze cercetările, nu vede de ce n-ar face la fel şi acum. Ştie că în spatele lui stau minerii. Miron Cozma este hotărit să pledeze “nşvi- npvat’Upînă la capăt; oricîte capete de acuzare s-ar ridica împotriva sa şi oricîte dovezi de vinovăţie s-ar prezenta la •proces Lupta continuă!

Diana ANDRASONI

A D E V A R U Ld e O l u l A G E N D A luni, 27 ianuarie 1997

• Ari: Calendarul ortodox: + Aducerea moaştelor Sf.Ioan Gură de Aur; Calendarul greco-catolic: Sf.Ioan Gură de Aur' arhiep. (aducerea moaştelor la Cohstantinopol, 438); Calendarul romano-catolic: Ss.Angela

Merici, fc. şi Bretanion, ep. de Tomis. -

• Mîine: Calendarul ortodox'. Cuv. Efrem Şirul, Paladie-’ şi Iacob; Calendarul greco-catolic: Ss. Efrem Sirianul, cuv. (+■ 373); Toma de Aquino, cuv. (+. 1274); Calendarul romano-catolic: Sf, Toma de Aquino, pr.înv.îi felicităm pe top cei care, împărtă­

şind taina Botezului, poartă unul din numele sacre, pomenite mai sta. .

^ T E L E F O A N E

PR£FECnjRA,CONSILIUL JUDEŢEAN:19-64-16PRIMÂRIA aUJ-NAPC)CA:19-60-30 PRIMÂRJADEJ: 21-17-90 PRIMÂRIA TURDA31-31-60 PRIMĂRI AdMPIA'TURZII: 36-80-01

• PRIMÂRIA HUEDIN: 25-15-48 .• PRIMÂRIAGHERLA: 24-19-26 'i POLITIA CLUJ-NAPOCA: 955 a43-27-27

i KXJI1AFEROVIARÂ ■CLUJ-NAPOCA: 1349-76 PCX JŢIAIMU: 21-21-21 POUTIATURDA31-21-21 ■POLIŢIA ClMPIA TURZU: 362-22 s POUTU HUEDIN: 25-15-38 POLrnAGHERLA:24-1414 POMPIERII: 981 - PROIECŢIA CIVILĂ: 982 * GARDA FINANCIARĂ CIUJ:I9-52-23%i 19-16-70,int 158 SALVAREA 961SALVAREA CFR: 19-85-91 , INIliRNAllONAI.: 971 INIliRURIÎAN: 99)INFORMAU!: 931 : -DERANIAMENIE: 921 ORAEXACTÂ958 RMAAUTDNOMÂra TERMOFICARE: DISPECERAT: 19-8748 SCMONIENAYSA . -

. DISPECERAT: 41-51-71 .i REGIA AUrONOMÂDE APĂ CANAL DISPECERAT: 19-63-02

i REGIA AUTONOMĂ A DOMENIULUI PUBLIC DISPECERAT: 15-44-78

i S.C. 'SALPREST1 S.A. DISPECERAT:19-55-22 "

> COMENZI SPECIALE PENIRU TRA16-■ -P«TREZIDUURI: 11-10-12 int 132 - SC PRIVAI; 1743-86 _ -

• DISTRIBUITA GAMDR NATURALE:- IWIERVEKflI GAZE 928; DISPECERAT ■433424REQSTRUL AUTO ROMÂN: ;Şef reprezentanţi:43-38-10 infonoalii 43-38-11

i: 43-38-08.

@ TR A N SrO R rt& I R

PLECĂRI DIN CLUJ-NAPOCA-• prindpaldc direcţi

trenuri accderate, rapide şi intercity •BAIA MARE,SATU MARE "" (prin lXj): 14,57 •BISTRIŢA: 15,37 •BRAŞOV: 1,48 •BUCUREŞTI (prin Sigjiişoara):4,05 (IC); 10,05; 14,41; 22,40; 23,30 (prin Sibiu -Piatra Olt): 11,48 •BUDAPESTA: 0,30; 16,09;•GALAŢI (prin Iaşi): 8,07 (prin Ploieşti - Buzău): 11,40 •IAŞI 0,20; 13,17; 21,21;•ORADEA 14,35; 19,53; 21,07 •SATU MARE: 4,08; 14,57 •SIBIU:. 11,48; 15,10 •SIGHETU MARMAŢIEL 5,55 •TIMIŞOARA (prin Alba Ma): 5,46; (prinOradea): 14,35; 16,22; 22,47

•TtRGU MUREŞ: 16,15; 20,29 •INTERNAŢIONAL CRACOVIA 9,46 •INFORMAŢII GARĂ 952 ' .

AGENŢII DE VOIAJ CFR •INFORMAŢII: 43-20-01 (intern) .

] 9-24-75 (internaţional)

GURSF/AERIEM vl-

TXKOM: luni-vineri I5uc.-> Cluj CJuj -> Hac.7.55 8,55 9,25 10,2516.55 17,55 18,15 19,15 113 12,30 12,50 15,00*. *) Sîmbătă - prin OradeaPreţ bilet: români - 100.000 lei

străini - 55 dolari;TELEFOANE: 43-25-24;43-26-69 - pentm externe

AR: luni-vineri Buc. -> Cluj Cluj -> Buc.6,40 8.40 9,0î 10.0518,15 20,15 20,40 21,40 Oirsa este comasată cu Oradea.

Preţ bilet: români - 95.000 lei străini - 65 dolari.

Str.Gheorghe Doja nr.ll TELEFOANE: 19-78-06; TEL7FAX: 19-32-21.

CURSE INTERNAŢIONALE din Autogara II:

• Cluj-Napoca - Budapesta, cu plecare din Cluj-Napoca în zilele de hini, marţi, joi şi vineri la ora 7,00 şi înapoierea din Budapesta in zilele de marţi, miercuri, vineri si sîmbătă la ora 11,00.

INFORMAŢII Autogara. I: 14-24-26

. Autogara II: 43-52-78

POLICLINICA FÂRÂ PLATĂ"FAMILIA SFÎNTĂ"

27-31 ianuarieMedicina generală. Dr. M.Suciu

27(14-16), dr. G. Răfan29(12-14), dr!S.Logaîl (14-16), dr.L.Barbăalbâ29, 31 (10-12), dr. L.Rasa 27 (16-17), dr. D.Stănescu 30 (14-16), dr. I.Boilă 27, 28, 30,31 (10-12), dr. D.Beldein 30 (14-16); Interne. Dr.F.Gherman 29 (10-12), 27(15,30-17), dr! A.Iancu 28 (11-12), dr. C.Duncea 30 (17-18), dr.' Cs.Szakacs 29 (14-16), dr. C.Vlad29 (14-16), dr.D.Pîrv 27 (15:16); Reumatologie. Dr. F. Bayrakdar 29, 31 (15-17), dr. I.Alb 28 (12-14), dr.C.ZottaJL (13-15); Ginecologie. Dr,C.Fodor28, 30 (10-12), dr.D.Ona 31 (13-15); Chirurgie. Dr.C.Cosma28, 30(10-12); Pediatrie. Dr. R. Mitea28 (13-15), dr. M.Frjtea 28 (14-16), dr. M.jBayrakdar 31 (15-17), dr.D.Tempeleariu 27 ; (13-15); Dermatologie. Dr. H.Radu 30 (12- 14); Psihiatrie. Dr.C.Ştefan 30 (14- 16); Ortopedie. Dr.Z.Popa 27 (11- 12) J3.R.L. Dr. C.Rădulescu 27 (12- 14), dr.I.Mihali 31 (12-14); Endocrinologie: Dr.LDuncea 30 (17-18); Psihologie. Psih. L.Boilă 28 (15,30-17). • . ' '. Programarea bolnavilor de luni pînă vineri, între orele 12-14, Ia telefon 16- 78-22 sau la sediul policlinicii, aleea Micuşnr.3, Bl. 12, ap.12. - —

i l o t i i d e i r i a d i

B IB L IO T E C I■ B.C.U. "Lucian BUga" (strada

Clinicilor 2): Orar: zilnic: 8-12,45;13,30-20,00; sîmbătă: 8-1330,duminica: Închis.■ Biblioteca judeţeană "OCTAVIAN

" GOG A": SECŢIA ADULŢI (P-ţa. Ştefancel Mare nr.l), ORAR: luni-vineri: 9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă. şi duminica - închis. SECŢIA COPII (P-ţa Ştefan cel Mare nr.1), ORAR: luni-joi:9- 19,45; vineri: 9-17,45; sîmbătă şi duminica - închis. FILIALE (Zorilor, Mănăştur, Mărăşti, Gheorgheni),1 ORAR: luni, miercuri, joi: 14-19,45; marti, vineri: 9-14,45; sîmbătă si duminica - închis. SALA DE LECTURĂ (Str. M. Kogălniceanu nr.7): ORAR: luni-vineri: 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica -, închis. MEDIATECA' (Str. M. Kogălniceanu nr.7), ORAR: luiii-vmeri:, 9-19,45; sîmbătă: 9-13,45; duminica - închis. / CENTRUL DE DOCUMENTARE' EUROPEANA ŞI INFORMAŢII COMUNITARE LOCALE (Str. Kbgâlniceanu-nr-7) ORAR: luni-vineri: 9-16,00; sîmbâta- duminica: închis. .FILIALA ECONOMICO-JURIDICÂ (Str. Einstein- nr. 14), ORAR: luni, miercuri: 8-15; marţi, joi: 13-19,45; vineri: 8-13; sîmbâta, duminica închis.■ Biblioteca Academiei (strada

Kogălniceanu ,12 - 14). Orar: luni - sîmbătă 8 : 12.45; 14 -18.45; duminică: închis "■ Biblioteca Germana (strada

Universităţii 7 - 9): hini - 10-14; marţi, miercuri, joi -.12-16; vineri - 10-16, sîmbătă-duminică -închis.s ■ Biblioteca Americană (strada Universităţii 7-9). Orar: luni - vineri 12- 16■ Biblioteca Britanică (strada Avram

Iancu 11). Qrâr: luni,.miercuri: 14 - 19; marţi, Joi, vineri: 9 - 14; sîmbătă şi duminică: închirr - , 1 ♦■ Biblioteca "Heltai" (strada Clinicilor 18). Orar: zilnic 10 - 18; sîmbătă: 9 -13; duminică: închis■ Biblioteca Clubului Studenţesc Creştin

(strada Kogălniceanu 7 - 9). Orar: marţi: 18 - 19; joi 19-20.■ Biblioteca Centrului Cultural Francez

(strada I.I.C. Brătianu 22); s-a redeschis din 18 noiembrie; Orar 10-19,■ Biblioteci Centrului Cultural German

**Hermann r Oberth” (str. Memorandumului 18). Orar: luni, marţi, miercuri, joi: orele 16 20;■ Biblioteca "Valeriu Bologa” a

Universităţii de Medicină şi Farmacie (Str. Avram Iancu 31); Orar: luni-vineri 8-20, sîmbătă 8-13,' duminică: închis.; ■ Biblioteca Soros Cluj (str. Ţebei nr. 21). Orar: luni 12-19,30; marţi, miercuri şi joi: 10-19,30, sîmbătă: 10-14. Ştiinţe socialc şi "comportamentale.

■ Muzeul National de. Artă (Piaţa Unirii 30). Orar: zilnic 10-17; luni şi marţi: închis . ‘ , ■ •, _■ Muzeul Naţional de Artă, Secţia

"Donaţii” (strada I.C Brătianu 22). Orar:. miercuri - duminică 10 - 17; luni şi marţi: închis •■ Muzeul Naţional -de Istorie a

Transilvaniei (strada C. Daicoyiciu 2). Zilnic, inclusiv duminica: 10-16; luni închis.■ Muzeul Etnografic al. Transilvaniei

(str. Memorandumului nrr21): deschis tilnic între orele 9-16,' luni închis.■ Galeriile "Bastion" (Piaţa Ştefan cel

Mare 5). Luni - vineri: 9-17; sîmbătă şi duminică: închis■ Muzeul memorial “Emil Isac* (strada

Emil Isac 23). Orar miercuri-duminică 13-17; luni şi "marţi închis.■ Muzeul Zoologic: zilnic între orele 9- 15; sîmbătă şi duminică între orele 10-14.

6

RADIO CLUJLuni, 27 ianuarie

6,00 Bună dimineaţa. Actualităţi şi muzică. 8,00 Emisiunea în limba maghiară.10.00 Radiocircuit - Emisiunea Departamentului Studiourilor Teritoriale Radio Constanţa, Antena Bucureştilor, Radio Iaşi, ’ Radio Tg. Mureş, Radio Timişoara, Radio Craiova şi Radio Cluj. 11,00 Buleţin dc ştiri.11,05 Rotonda literară, redactor Dora 'Pavel. 11,30 Diapazon,- prezintă Codruţa Aron Vîrtic.12.00 Radiojurnal transilvan.12,15 Exclusiv magazin. 13,00 Radiojurnal Bucureşti. .13,15

Microfonul ascultătorului, vă ascultăm şi încercăm să aflăm pentru dumneavoastră. Telefonul nostru 064 / 187266. 13,55 Buletin de ştiri. 16,00 Emisiunea în limba maghiară. 18,00 Radiofax. 19,00 Radiojurnal Bucureşti. 19,15, Partidele politice. 19,20'Magazin sportiv. 20,00 Buletin de ştiri. 20,05 Serata muzicală radio, redactor

_ Ciprian Rusu. 21,50 Buletin de ştiri.21,58 închiderea programului.

Luni, 27 ianuarie t Contact ştiri: 5,’30-

23,30 (din . Mdit— oră în oră,mm cu excepţia

18, 30) Buletinul de ştiri şi rubrica Actualitatea -B.B.C. World

Service la ora 18,00. 5,00-8,00

Bună dimineaţa, România! ("Actualitatea", Sport, Horoscop, Aniversări, Meteo, Curs valutar, Remember, Informaţii diverse, 7:45 Revista Presei Centrale).'8,00-14,00 Azi în Cluj-Napoca (8:10 Revista Presei Locale, Contact trafic, Anunţuri utilitare, -Agenda culturală, Horoscop şi Anivetsări, Cursul valutar, 9:05 Microbiografie sonoră). 14,00-19,00 Contact FM (Muzică non- stop, Informaţii diverse, Concursuri). ,19,00-22,00 Seara la Cluj-Napoca. 22,00-24,00 Caleidoscop - realizator Florin Petrescu. Emisiune cu căractcr cultural-ştiinţific. 24,00-1,00 Super Vip! Vip! Ura! - realizator George Stanca. Vedete în studio,. incursiune în viaţa invizibilă a personalităţilor într-un dialog cu ascultătorii.

Luni, 27 ianuarie - Programul 1:13,00 Jurnal; 13,10

TVR Iasi; 14,00 TVR Cluj-Napoca;14,50 TVR Timişoara; 16,00 Jurnal;16,05 Turism şi agroturism. Popasuri în satele subniontane gorjene; 16,30 Reflector. Lecţia amară £ unui contract; 17,00 Emisiune în limba maghiară; 18,30 Grendizer (desene animate); 19,00. Atlas; 19,30 Serial: Salvaţi de clopoţel; 20,00 Jurnal;20,30 Ediţie specială; 20,50 Serial: Baywatch; 21,45 Teatral Naţional de Televiziune prezintă:„Mutul” un teleplayde Olimpia Arghir; 23,05 Transfocator; 23,30 Jurnal; 23,45

' Lumea filmului (r); 12,55 Ştirile Pro Tv; 13,00 Film: Şobolanul de apă (SUA),1984); 15,00 Serial:- Verdict: crimă! (r); 16,00 Serial: Tînâr şi neliniştit; 16,45 Serial: înrobilă de iubire; 17,30 Serial: Grace; 18,00 Ştirile Pro Tv; 18,05 Sport la minut;18,25 Am întîlnit şi români fericiţi;19.00 Ştii şi cîştigi! ; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Film: Obiecte de artă (Anglia 1990); 21,50 Ştirile Pro TV;22.00 Serial: Familia Bundy; 22,30

- Serial: M.A.S.H.; 23,00 Film: WrongMan (SUA 1993); 0,45 Ştirile Pro Tv;

13,20 Ritmuri muzicale; 13,35 Punct de uitilnire. Ea şi yioara ei: Luda Tnţă;13,55 Serialul serialelor; 14 45 Limbi străine: franceză, engleză (ri-15,45 Babar (desene animate); 16 ui Serial: Ălejandra; 17,00 23 ’de milioane (I). Noi vrem pămînt!; 1.7 40 Serial: Andrea Celeste; 18,30’23’de milioane (II). Potenţial turistic fară ' turişti?; 20,00 Cu cărţile pe fată! Noutăţi editoriale; 21,00 TVM Mesager; 21,30 Căsuţa cu poveşti;' '21,35 Intre da şi nu. Dialectica tranziţiei; 22,00 Credo. Anul 2000-

Cultura în lume. Fantoma lui Hamlet lâ Elsinore; 0,15 Gala „Radio Conlact”.

Programul 2:13,00 Jurnal; 13,10 Politica între.ideal şi real; 13,40 Serial: Drumul spre Avonlea (r); 14,30 Confluenţe; 15,00 Serial: Perla Neagră (r); 15,45; Babar (desene

1,05 Sport la minut - ştiri sportive. Mărfi,28, ianuarie

Programul 1: 7,00 TVM. Telematinal; 8,30 La prima oră; 9,20 Serial: Santa Barbara (r); 10,05 Limbi străine: franceză, engleză; 11,05 Film: Sandino (r); 13,25 Muzica pentru toţi. In memoriam Mihai Moldovan; 14,00

19,15 Ritmuri muzicale; 19,30 Sensul schimbării; 20,00 Ârte vizuale. Un atelier deschis tinerilor ... Vasile Chinschi. O nouă galerie de artă la librăria „Humanitas”; 20,30 Tribuna nonconformiştilor; 21,00 TVM. Mesager; 21,30 Căsuţa cu poveşti;21,35 Sfinx; 22,05 Tribuna partidelor parlamentare; 22,30 Serial: Santa Barbara; 23,15 Magazin sportiv internaţional; 0,30 Muzica e viaţa mea! " ■

PRO TV: 7,00 Ora 7, bună dimineaţa!; 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut;

„ a * t a Film: Visul• telespecloler •Ora 7, buni

dimineaţa! 9,00 Serial: Tînăr şi neliniştit (r); 9,45 Sport la minut;10.00 Serial: Grace (r); 1030 M.A.S.H: (r); 11,00 Film: More American Graffiti; 12,55 Ştirile Pro TV; 13,00 Film: Evadaţii (SUA);15.00 Serial: Verdict: crimă!; 16,00 Serial: Tînăr şi neliniştit; 16,45 Serial: înrobită de iubire 17,30 Serial: Grace;18.00 Ştirile Pro Tv; 18,05 Sport la minut; 18,15 Serial:Cagney&Lacey,19.00 Ştii şi cîştigi!; 19,30 Ştirile Pro Tv; 20,00 Serial: Chicago Hope; .21,00 Serial: Secrete de familie; 22,00 Serial: Familia Bundy, 22,30 Serial: M.A.S.H.; 23,00 Deşteaptă-te, române! (talkshow); 0,00 Ştirile Pro Tv; 0,20 Sport la minut - ştiri sportive; 0,40 Film: Evadaţii (r); 2,40 Serial: Chicago Hope (r); 3,25 Serial: Secretc de familie (r).

animate); 16,15 Serial: Ălejandra;. Jurnal; 14,10. TVR Iaşi-şi Cluj-17,00 Măseaua de minte. Emisiune de Napoca; 15,35 Grendizer (deseneeducaţie pentru tineret; 17,40 Serial: animate); 16,00 Jurnal; 16,10 Fii tuAndrea Celeste; 18 0 Ecclesiast’97; îilsuţi! Cîntec de copil; 16,45

. Convieţuiri; 17,35 Cazuri şi necazuri îri dragoste: „Idealul feminin”; 18,30 Tribuna partidelor parlamentare;18,55 Medicina pentru toţi. Bolile umărului; 19,25 Serial: Katts şi dinele; 20,00 Jurnal; 20,30- Ediţie Specială; 20,50 Film: Zilele comisarului Ambrosio; 22,35 Radiografia săptămînii; 23„,30 Jurnal;23,45 Gong! Emisiune de actualitate teatrală; 0,15 Avanpremieră; 0,25 TVR 40. Din Filmoteca TV. v Programul 2: 7,00 La prima oră;8,30 TVR Cluj-Napoca; 9,20 Ora de muzică. Armonii corale; 10,05

Redacfia nu işT asumă respon­sabilitatea pentru schimbările intervenite în programele posturilor de televiziune.

10,00 Serial: Grace (r); 11,00 Film: Magazin satelit; 11,30 Desene Tumul Londrei (SUA,1962); 12,20 animate; 12,00 Teatru TV: Mutul (r);

Programul televîziunilor prin cablu

PORTALEXPORT - IMPORT S.R.L.Luni, 27 ianuarie

7,45 Buletin informativ; 8,30 Concert simfonic (r)- 2 max;9,30 în ţara focului (1)- 2 max; 10,00 Gazul Testul Mururoa (r)- 2 max;10.30 Fiicele Bengalului Auriu (r)-. 2 niax; 11,00 Construcţii în Berlin (r)- 2 max; 11,30 Bulelin informativ; 11,40 7000 de metri deasupra nivelului mării (r)-‘2 max; 12,10 Videoclipuri (r)- 2. max; 12,40 Film: Porţile nopţii (r)- 2 max; 14,20 Buletin informativ; 16,30 Buletin informativ; 17,00 Privelişti de sub lupă - 2 max; 17,30 Erobe insuficiente - 2 max; 18,(50 Legenda şi omul Faust - 2 max;18.30 Buletin informativ; 18,50 Bulevard Germania - 2 max;19.30 Pentru libertate şi unitate -2 max; 20,00 Buletin informativ;20,15 Yehudi Menuhin - 2 max;20,45 Videoclipuri - 2 max; 21,15 Buletin informativ; 21,30 Program satelit. .

britanică; 19,00 Ştiri NCN; 19,10 Sport; 19,20 Desene animate; 19,45 Ultimii paşi - film; 21,15 în dialog cu parlamentarii; 21,25 Cîntec, joc şi voie bună; 21,55 Ştiri; 22,00 Golden years - serial; 22,50 Miss America - film.

Luni, 27 ianuarie ' 9,30 Desene animate; 10,00

Matinal NCN; 10,15 .100 de grade- reportaj; 11,15 Demonul- film; 17,15 Trei destine - serial;18,00 în spiritul legii; 18,15 Retrospectiva săptămînii; 18,25 Opinia zilei; 18,30 Introspectiva

O fereastră deschisă spre lumelLuni, 27 ianuarie

Canal Orion şi Adult Channel5,00 Deschiderea programului;;

5,05 Videotext; 17,25 Film: Omul de alături; 19,00 Film: Comedia teroarei; 21,00 Film: Hannah şi surorile; 22,20 Film: Întîlnire pentru un omor; 0,00_ Fanteziile nopţii - sexy; 4,00 închiderea programului.

Canalul Travel & Discovery Channel

8,55 Deschiderea programului;.9,00 Program Travel (r); .11,00 Program Discovery (r); 13,00 Videotext; 15,00 Program Travel: Pierdut în Africa sălbatică; Universul Iui Dominica; La răscruce de drumuri; Călătorind prin lume; Cărţi poştale; Palio; Lumea pe cale de dispariţie; Străini în paradis; 19,00 Program Discovery: Jucării adevărate; Maşini celebre; Dincolo de anul 2000; Misterele universului; Omul naturii; 23,00 Videotext; 0,00 Program Discovery (r); 2,00 Program Travel (r); 4,00 închiderea programului.

Teatrul Maghiarprezintă luni, 27 ianuarie ora

19: Csongor şi Tunde de Vorosmarty Mihaly.

F A R M A C I IFarmacii .cu serviciul

permanent: Farmacia "Corafarm”, str. Ion Meşter nr, 4, telefon-17-51-05.

Garda de noapte: Farmacia nr.3 “Hygieia Aesculap”, P-ţa Mihai Viteazul nr.-36, telefon13-03-64, orar 20-8 ^

POLICLINICA > INTERSERVISAN

str. l’aiwlj nr.5, cart. (Jhcniulii'niINTERNE * CARDIOLOGIE NEURO­LOGIE • PSIHIATRIE • ENDOCHI- : NOLOGIE • REUMATOLOGIE •• ECOGRAFIE* ALERGOLOGIE • DERAIATOIjOGIE • CHIRURGIE •

ORTOPEDIE • O.R.L • . OFTALMOLOGIE»

' GINECOLOGIE* ONCOLOGIE PEDIATRIE -JUROLOGIE

ACUPUNCTURA -■ ' RADIOLOGIE «ECOGRAHE

: LABORATOR ; (Biochimie - Bacteriologic Imunologie - Parazitologie Determinare Rh - Teste de sarcină - Antigen H8S - Elisa Test - Esaminări citologice pentru depistarea cancerului de col uterin - Investigaţii pentru sterilitatea feminină ;i masculină) ZILNIC, inclusiv.DUMINICA

orele 7- 21 Medic de gardă: orele 21 - 7Rezervare, consnltatll

v la teL ^1.41.63. ' >

24 -30 IANUARIE 1997REPUBLICA - Răscumpă­

rarea - SUA - premieră (10; 12,30; 15; 17,30; 20) * VICTORIA - Gladiator Cop - SUA-premieră (11; 13; 15; 17;19) * ARTA - Curaj în linia întîi- SUA (11; 13; 15; 17; 19) * MĂRĂŞTI - sala A: 24-26.0J: - Agentul 007 contra Goldeneye - SUA (13; 15; 17; 19); 28-30.01- Un liceu „periculos” - SUA (13 —15; 17; 19); sala B: Phcnoaienon - SUA (13,30;

15,30; 17,30) * FAVORIT - îngerii păzitori- Franţa (11; 13; 15; 17; 19).

TURDA: FOX - Goana după cadou - SUA - premieră; TINERETULUI - Pasăre de noapte - Italia (Interzis sub 16 ani). •

DEJ: ARTA - Vremea' răzbunării - SUA r premieră; Farlnelli - Belgia - premieră; Clubul vrăjitoarelor - SUA - premieră.

GHERLA: PACEA - Crudul adevăr-- SUA - premieră; Vremea răzbunării--- SUA - premieră.

S.C. Dental ROVfl- S0C0L0V

Calea Moţilor 10B, ap.5 Tratamente

stomatologice complexe:> terapie!>protetică (ceramică)> chirurgie (rezecţii, implanta J

Programări la tel.: 430028Zilnic orar: 9-19

sîmbătă 9-14 ' Pentru studenţi, pensionari, ' şomeri, reducere 20%.

CABINET PRIVAT DE OFTALMOLOGIE P E D IC lM fiE N E R A L Ă im P E U »PROF. UNIV. Dr. MIHAI CAUIGARU

Dr.ANGELA CĂLUGĂRIIStr. Prahovei nr. 11

(itngă biserica B ob )

Tel.: 42.56.18; tel/fax:19.14.S8

( 3 j luni, 27 ianuarie 1997 R O Z A V ÎN T U R 1 L O RA D E V A B U L« t e C 5 m

DECLARAŢIA DE RECONCILIERE 6ERHHAN0-CEHĂ: ÎNTOARCERE DEFINITIVĂ A UNEI PAGINI DE ISTORIE

unui sondaj de opinie iniţiat de agenţia de stal IWM, 49 Ja sută din cei chestionaţi sînt în favoarea documentului, în timp ce 21 la sută se opun adoptării lui:- v

Declaraţia de’reconciliere ceho-germană întoarce definitiv o pagină de istorie a cclor şapte secole de coabitare în Boemia-Moravia, întreruptă după ascensiunea nazismului în Europa. Cel de-al doilea război mondial, care a

ras de pe hartă Cehoslovacia',CAFP, Reuter)

Cehia şi Germania au pus capăt celor peste 50 de ani de neîncredere reciprocă, semnînd la 21 ianuarie la Praga,' cu mare solemnitate, o declaraţie comuna de reconciliere. Reprezentanţii sudeţilor, susţinuţi de ramura bavareză a Uniunii Creştin-Democrate a lui Kohl, au încercat întotdeauna să condiţioneze acordarea unor

' compensaţii victimelor cehe de recunoaşterea suferinţelor şi a confiscărilor care le-au fost impuse de Praga în 1945, în virtutea Acordurilor interaliate de la Postdam. ••

Conform textului de două pagini al declaraţiei comune, Kohl a recunoscut „responsabilitatea istorică” a Germaniei faţă de nedreptăţile comise de nazişti în Cehoslovacia.Dar el a evocat de .asemenea nedreptăţile suferite ’ de sudeţi. Textul include „regretele” ambelor părţi în ceea ce priveşte anexarea regiunii sudete de către Hitler în 1938 şi atrocităţile comise în timpul ocupaţiei germane “'a Cehoslovaciei, precum şi pentru expulzarea, deseori violentă şi distrugătoare, a germanilor din regiunea sudetâ?El prevede de asemenea crearea unui „fond pentru viitor”, realizat de cele două guverne ( 140 milioane de mărci germane pentru Germania, 25 milioane pentru Republica Cehă), pentru a servi la finanţarea proiectelor de interes comun, în. special în beneficiul victimelor nazismului.

Declaraţia urmează să fie adoptată de parlamentele celor două ţări, mai întîi de acordul puterilor victorioase la Conferinţa de la Bundestag, la 30 ianuarie. Adoptarea acesteia la , Postdam, în iulie-august 1945. începută în mai Praga pare mai problematică din cauza opoziţiei r 1945, după eliberarea de către trupele sovietice, comuniştilor şi a extremei drepte, cărora există expulzarea a mii de germani obligaţi să-şi riscul să Ii şe alăture o mare parte dintre social- părăsească domiciliul şi să meargă pe jos zeci democraţi. Aceşti opozanţi reproşează faptul că \ de kilometri, înfometaţi şi maltrataţi de „gărzile textul cuprinde regretele emise cu privire Ia ' revoluţionare”, s-a soldat cu mai multe, mii de regiunea sudştă, considerînd că încheierea acestui morţi. în cursul transferului, au pierit, potrivit acord nu soluţionează în nici un fel problema unor surse germane, 250 000 de germani, şi mai compensaţiilor victimelor nazismului. Populaţia puţin de 20 000, potrivit surselor cehe. cehăpare scindată în această problemă. Potrivit . - v . ■

precum şi expulzarea a aproape trei milioane de germani .din regiunea sudetă în perioadă mai

1945 j noiembrie 1946 au distrus o societate multiculturală în care civilizaţiile cehă, germană şi evreiască se. influenţau-reciproc. Această simbioză, poate problematică, uneori conflictuală, dar adesea paşnică, a reprezentat una dintre şansele Europej centrale, care s-a îmbogăţit cu mari personalităţi culturale germanofone cum sînt Franz Kafka, Sigmund freud sau Gustav Mahler, toţi născuţi în Boemia- Moravia.' . I .

Glorificat de regimul comunist,, care a atribuit pînă la sfîrşit intenţii „revanşarde” Bonnului, transferul populaţiei germane a fost planificat la începutul războiului de guvernul cehoslovac în exil. Preşedintele Eduard Beneş, şeful cabinetului, care se afla la Londra şi care i-a convins pe aliaţi de necesitatea acestuia, a obţinut

PETĂR STOIANOV PROMITE 0 ABORDARE MAI DECISĂ ■ A CRIZEI DIN BULGARIA

Noul preşedinte bulgar Petăr Stoianov şi-a preluat ; miercuri funcţia, suscitînd speranţa unei reglementări a - crizei politice şi economice, deşi Constituţia îi conferă prerogative reduse. Jeliu Jelev, preşedintele care şi-a încheiat. mandatul, fost disident, şi fondator al • opoziţiei : anticomuniste bulgare, a predat prerogativele noului şef al statului, provenit şi el : din rîndul opoziţiei şi' care vine la conducerea unei Bulgarii în plină agitaţie.; Opoziţia este hotărîtă să nu permită constituirea unui nou executiv al PSB. Ea ameninţă cu lansarea unui apel la greva I generală dacă un nou guvern condus de .PSB va primi învestitura parlamentului. Tinde socialiştii' deţin majori­tatea absolută. De trei săptă­mîni, opoziţia organizează zilnic manifestaţii şi greve la Sofia şi în provincie pentru a obţine organizarea dc alegeri legislative anticipate la sfîrşitul lunii martie, în timp ce mandatul parlamentului expiră doar la sfîrşitul anului 1998: PSB intenţionează să riposteze cu contramanifestaţii în provincie. ^

Cu prilejul depunerii jurămîntului în parlament, Petăr Stoianov s-a declarat în

favoarea unor alegeri „cît mai curînd posibil”, - ; ,

Cu toate acestea, gravitatea situaţiei economice impune măsuri imediate fără a aştepta scadenţele politice, chiar dacă acestea din urmă sînt avansate.

Reprezentantul Fondului Monetar Internaţional în

CAFP, Reuter)Bulgaria, Franek Rozwadowski, a subliniat după o întîlnire cu Petăr Stoianov necesitatea unui „consens naţional” în Bulgaria, care este, de asemenea, una din condiţiile acordării unui ajutor din partea FMI. El a apreciat că situaţia economică din Bulgaria este „extrem de gravă şi periculoasă”. FMI solicită'de luni de zile înfiinţarea unui directorat financiar care să controleze autorităţile monetare bulgare. Această instituţie ar avea îndeosebi misiunea de a emite o leva nouă, care ar fi asimilată unei valute convertibile, şi de a impune reduceri severe ale cheltuielilor bugetare.- Numai după înfiinţarea acestui directorat instituţiile financiare internaţionale vor acorda credite Bulgariei. Această ţară trebuie să ramburseze 1,33 miliarde de dolari în 1997 creditorilor străini, în timp ce rezervele sale în devize au ajuns

- la 518 milioane de dolari. După o devalorizare cu 560 la sută în 1996, levas-a devalorizat cu 50 la sută în raport cu dolarul de Ia

'începutul anului, iar economiştii avertizează împotriva unei hiperinflaţii în 1997. . . '

în cazul în care cabinetul socialiştilor nu Va reuşi; să obţină votul parlamentului, atunci Stoianov, va trebui să ceară ^Uniunii Forţelor: Democratice, următorul partid cu cea mai mare pondere în forul legislativ, să formeze un guvern. Uniunea Forţelor Democratice a afirmat că nu va fonna un guvern minoritar sub actualul parlament Pentru orice cabinet pe termen scurt va fi improbabil să obţină un nou acord, de care este mare nevoie, din partea1 Fondului Monetar Internaţional pentru a evită sitflaţia de nerambursare a datoriei de lO miliarde de dolari, cît reprezintă datoria externă a

■ Bulgariei. , ;Conform Constituţiei, dacă

partidele din parlament nu . reuşesc să formeze un guvern, preşedintele numeşte un cabinet interimar,, dizolvă parlamentul şi convoacă

, alegeri anticipate în decurs de două luni. . V

VOLKER RIIF.HF,: OBLIGATIVITATEA SERVICIULUI MILITAR SI DEMOCRAŢIA NOASTRĂ

■ R.Moniac: în ultimii şase ani, I de la reunificarea Germaniei | încoace, odată cu dezintegrarea

Uniunii Sovietice şi dizolvarea Pactului de la Varşovia, situaţia politică internaţională a cunoscut o transformare fundamentală. Prin asumarea de răspunderi mărite, rolul Republicii Federale Germania în cadrul comunităţii internaţionale de state se schimbă treptat. Credeţi că Germania are potenţialul necesar pentru a fac&

I faţă acestor-răspunderi'? *

i • ilimită inferioară ce nu mai poate fi depăşită ?

- Securitatea şi forţele armate nu trebuie definite în raport cu visteriilc. Noi trebuie, şi dorim,'să avem un aport substanţial la stabilitatea-din ■ Europa şi la

(„Deutschland”)

ci au ales, în parte, altă cale. Iar America vede în aceasta un semnal «V dorinţei Europei de a-şi aduce o contribuţie substanţială la apărate. La rîndul lor, americanii se angajează pentru securitatea noastră | mentinînd 100 000 de militari

PREŞEDINTELE FRANIO TUDJMAH RESPINGE ABORDĂRILE UNiUNII EUROPENE PRIVIND COOPERAREA BALCANICĂ

în Europa. Armatele formate din 1

IIIIIIIIIIIIIIII

V. Ruehe: Intr-adevăr, după căderea Zidului Berlinului lumea s-a transformat total. Germania este unul dintre principalii beneficiari N ai acestei transformări.-' Reunificarea naţiunii a decurs, paşnic, iar Germania unită face parte din NATO şi Uniunea Europeană. Pentru prima dată sîntem înconjuraţi numai de prieteni şi democraţii. Duşmanul de ieri nu mai există. în schimb, au apărut o serie de riscuri noir Cursul evenimentelor din Balcani, al celor din Caucaz, din Orientul Apropiat şi din nordul Africii arată pericolul pe care îl reprezintă instabilitatea pentru securitatea noastră. Prin urmare, menţinerea stabilităţii reprezintă

| o preocupare centrală a politicii■ germane. Deschiderea Uniunii■ Europene în vederea primirii de I noi membri şi intensificarea | cooperării cu Rusia şi cu alte

militari de carieră nu dispun de Irezervişti, media de vîrstă în |

capacitatea NATO, în a noua sa rîndul militarilor este cu aproape ■organizare. în acelaşi timp, foiţele 10-ani mai ridicată şi, în plus, ■

aceste armate tind să se izoleze Ide populaţie. |

- Vă număraţi printre |

noastre armate trebuie să fie implicate într-o măsură adecvată, în funcţie de mărimea şi aptitudinile lor, în balanţa stabilităţii europene. Nimeni în Europa nu doreşte o armată germană de carieră, gata oricînd „s-o pornească” („ready to" go”). Iată de ce vrem, de exemplu, să limităm în mod conştient forţa

promotorii unei deschideri rapidea NATO spre Est. Sînteţi Imulţumit de felul în care decurge |procesul de lărgire ? ' ■

- Sînt foarte mulţumit de zdesfăşurarea acestui proces. ■

noastră de reacţie rapidă la circa ' Deschiderea NATO în vederea |50 000 de oameni! La fel însă primirii de noi membri este un ■

trebuie să ne .asigurăm şi efectivul proces ireversibil. De la istorica !necesar de apărare compus din 680, conferinţă la vîrf din ianuarie ■000 de militari. încă pe timp de 1994, el decurge conform. |pace capacitatea’ de mobilizare j planului, treptat şi constant. La |Bundeswehr-ului este un factor central al stabilităţii europene. în sfîrşit, vrem să menţinem obligativitatea" serviciului militar, fapt pentru care este necesar să păstrăm nivelul ridicat de echitate la care s-a ajuns în repartizarea militarilor.

- în Franţa, la iniţiativa preşedintelui Chirâc, a fost desfiinţat serviciul militar general obligatoriu. De ce este pentru

întflmrea de toamnă a NATO a _ fost-luată o decizie privind ■ măsurile pentru viitor. Sînt ' încrezător că în, cadrul unei întîlniri la vîrf a NÂTO din 1997 vor fi numiţi primii candidaţi la aderare. Conceptul nostru se numeşte integrare' şi cooperare, apartenenţă ~ şi' parteneriat. Aceasta înseamnă că, în paralel cu deschiderea NATO pentru I

Preşedintele croat Frariio Tudjman a acuzat Uniunea Europeană (UE) că intenţionează să recreeze o uniune politică balcanică asemănătoare fostei Iugoslavii şi să condiţioneze cooperarea sa cu Zagrebul de respectarea acestei exigenţe' pe care a considerat-o inacceptabilă”.

"Uniunea Europeană şi-a prezen­tat oficial în 1996 abordarea regio­nală prin care sînt definite modali- tăţile cooperării sale cu ţările cate şi-au dobîndit independenţa după destrămarea fostei Iugoslavii”, a arătat preşedintele Tudjman într-un discurs asupra stării naţiunii” rostit: în faţa Parlamentului. „Potrivit, acestei abordări, Croaţia este tratată în acelaşi fel ca RF Iugoslavia (Serbia şi Muntencgru), ca Bosnia- Heţegovina sau ca Albania”, principiul său director fiind „de a cere acestor ţări o'cooperare şi legături similare cu cele existente actualmente în cadrul UE”, a adăugat Tudjman. ■. '- Dar, potrivit preşedintelui croat,

„uniunea politică în Balcani, aşa cum a funcţionat ea în perioada 1918 -1990, nu este decît un scurt episod al istoriei croate, care nu se, va repeta niciodată”, deoarece „crearea unei noi uniuni de acest

tip ar însemna negarea a tot ceea ce a obţinut Croaţia, cu dificultate, de la dobîndirea independenţei”, proclamată la 25 iunie 1991. Croaţia doreşte să fie admisă în UE ca „stat independent”, a subliniat Tudjman, reafirmmd că ţara sa „nu va accepta nici o integrare regională contrară

CReuter)intereselor sale naţionale”.

Respingînd propunerile UE de creare a unei alianţe balcanice, preşedintele croat a propus introducerea unui amendament constituţional care să sporească independenţa ţării, dar a declarat că „nu se pune problema unor schimbări substanţiale în constituţie”. trebui să adăugăm un articol nou - o interdicţie constituţională care să împiedice .orice încercare de unire a Croaţiei cu vreun stat iugoslav sau balcanic sau cu vreo federaţie”, a declarat Tudjman în aplauzele deputaţilor.

Uniunea Europeană a acceptat să coopereze cu statele care s-au format după căderea comunismului, cu condiţia ca acestea să-şi intensifice conlucrarea economică şi politică, acţiune .pe care.Croaţia

b percepe ca pe o încercate de a reînvia Iugoslavia federală, de care. sra desprins în 1991. ■ : •-

De'asemenea, Statele Unite au susţinut ceca ce au numit Iniţiativa de Cooperare pentru Europa de" sud-est (Southeast European Cooperation Iniţiative- SECI), avînd ca obiectiv explicit cooperarea economică, inclusiv, existenţa de pieţe comune şi graniţe flexibile între cele 12 ţări din Balcani. Dar Tudjman are rezerve

. faţă de SECI, deşi a recunoscut că această idee este „oarecum diferită” de abordarea regională a Uniunii Europene.. „Priit' iniţiativa americană, Croaţia’ ar fi şi mai ‘îngropată’ în Balcani”, a declarat Tudjman, a cărui ţară se mîndreşte cu relaţiile de'secole pe care le întreţine cu ţările din Europa centrală şi din zona mediteraneană.' Pe de altă parte, preşedintele croat a acuzat Consiliulde Securitate al ONU că „face presiuni asupra Croaţiei” şi că dă dovadă de „lipsă de obiectivitate” faţă de

; situaţia sîrhilor rămaşi în fosta regiune Krainadupă recucerirea în 1995 a acestei zone de către armata

; croată. Aceştia sînt în mod constant. - victime ale violentelor, potrivit

ONU.

primirea de noi membri, vor IJ i state, reforma Alianţei în scopul dumneavoastră, domnule ministru,, avea loc o cooperare mai intensă ■' * reînnoirii NATO, a sarcinilor, atît de importantă obligativitatea' şi un parteneriat strategic cu ■

I cooperărilor şi managementului serviciului militar, cînd de fapt Rusia. Acesta este opusul *| său de criză - toate acesteă tind militarii cu o experienţă mai izolării. Securitatea şi stabilitatea■ spre asigurarea stabilităţii în ' îndelungată şi cei de carieră au o în Europa nu se pot realiza decît

îtitrpjiafl Rurrmă pregătire mult mai bună şi, prin împreună cu- Rusia, şi nuurmare, sînt.profesionişti ? . ■ împotriva ei. Există riscuri> - Noi tu ne p.uterfi păstra privind securitatea şi stabilitateacapacitatea de mobilizare decît prin ce afectează în aceeaşi măsurăsoldaţii care efectuează serviciul statele NATO şi Rusia, riscurimilitar obligatoriu. Vecinii noştri pe care vrem să le excludem

au încredere în aceasta, chiar dacă împreună.

întreaga Europă.I - Consideraţi că prin.| reducerea în continuare a‘■ Bundeswehr-ului s-ar putea■ realiză economii ? Sau credeţi I că efectivul total dc 340000 de. | militari pc timp de pace este o

K o f i A n n a n în c e a r c ă s ă c o n v in g ă S U A s ă -s i a c h ite d a t o r i a c ă tr e O N U

Secretarul-General al ONU, Kofi Annan, s-a întîlnit, joi, cu 0.serie de oficiali americani, în tentativa sa de a convinge Statele Unite să-şi. plătească datoria către Naţiunile Unite, datorie evaluată la 1,3 miliarde dolari, relatează REUTER. .-. • • _

Annan a discutat a'ceastă problemă cu subsecretarul de Stat Peter Tarnoff şi urma să se întîlnească şi cu preşedintele Bill Clinton.'

Analiştii politiei califică pledoaria Seeretarului-General ONU în faţa oficialilor administraţiei americane drept o “predică pentru credincioşi”, deoarece nu ei se opun achitării.

datoriei, ci Senatul. . ; "' în programul de întîlniri al lui Annan se află

şi q întrevedere cu unul dintre cei mai acerbi oponenţi ai ONU, preşedintele Comitetului pentru Relaţii Externe al Senatului, Jesse Helms, cu preşedintele Camerei Reprezentanţilor, Newt Gingrich, precum şi cu liderul grupului republican din Senat, Trent Lott.

Republicanii au afirmat că sînt dispuşi- să accepte achitarea datoriei SUA către ONU, dar nu acceptă condiţiile în care această plată ar trebui făcută, condiţii care, spun ei, nu pot fi stabilite de către Secretarul-General al organizaţiei.

A D E V A R U Ld e C l u j A R T Ă -C U L T U R Ă luni, 27 ianuarie 1997

w \

La împlinirea a 138 de ani de la înfăptuirea Unirii Principatelor Române, a 135 de ani de la formarea primului guvern al României - prezidat de Barbu Catargiu- şi a 135 de ani de la deschiderea primului Parlament Român, Primăria municipiului Cluj-Napoca, în colaborare cu Consiliul Judeţean Cluj, Prefectura judeţului, Institutul de Istorie, Inspectoratul pentru Cultură, Centrul Creaţiei Populare, Desgărţămîntul Cluj al ASTREI, Casa de Cultură Studenţească,

Comandamentul Armatei a IV-a ”Transilvania”, Cercul Militar, Casa Municipală de Cultură, Uniunea "Vatra Românească”, filiala Cluj, Societatea Cultural- Patriotică ”Avram Iancu ”, Teatrul Naţional şi Biblioteca Judeţeană ”Octavian Goga”, au organizat vineri, 24 ianuarie a.c., la Casa de Cultură Studenţească, unspectacol extraordinar cu participarea unor reputaţi artişti profesionişti şi amatori,a unor cunoscute ansambluri de cîntece şi dansuri din municipiu.

”Nu este în lumea aceasta totul, deşertăciune, rămîne ceva statornic; rămîn faptele mari care sînt nepieritoare”, spunea M, Kogălniceanu la înmormîntarea lui Cuza. Cu memoria acestor vbrbe înţelepte şi gîndind la profeţia prof. Victor Bercea, directorul Casei de Cultură Studenţeşti (prezentatorul spectacolului) de a ne regăsi la sărbătorirea reîntregirii patriei în hotarele ei fireşti, la cea de a IlI-a Unire, spectacolul-maraton a debutat - ..sub semnul comuniunii poeziei, muzicii şi dansului. Au evoluat, rînd pe rînd: Corul Veteranilor,- actorii Naţionalului clujean: Ileana Negru, Marius Bodochi şi Maria Munteanu, un grup de elevi de la Liceul

de coregrafie, 1Grigore şi Marioara Leşe, Ansamblul folcloric de copii ”Doina” al Cercului Militar; intennezzo-ul de bună dispoziţie şi umor' s-a datorat apariţiei neaşteptate, dar îndelung aplaudate, a îndrăgitului actor Florin Piersic;' au urmat: Ansamblul folcloric (de adulţi) '"Doina” al Cercului Militar,, Ansamblul folcloric de copii "Avram Iancu” al Asociaţiei folclorice ce poartă numele - eroului naţional, Ansamblul folcloric "Dor -Transilvan” al R.A.T.U.C. Publicul foarte numeros, pentru care sala CCS s-a dovedit neîncăpătoare, i-a răsplătit- cu aplauze pe soliştii:-' Georgeta Fârţală, Corina Sucală, Ion

/Fărcaş, pe recitatorul Lucian • Doru Voiculescu, . apoi pe , Mariana . Morcan; Trio-ul

", Transilvan al Casei Municipale de Cultură Cluj-Napoca, pe Iustina Dejeu, Maria Dan, Maria Marcu, Amalia Codorean, pe

. Dutnitru Sopon şi: Ioan Bocşa,. precum şi V orchestrele "Transilvania” şi "Mărţişorul”. De acelaşi succes s-au bucurat şi ansamblurile folclorice "Doină Clujului” al Casei Municipale de Cultură, "Plaiurile Clujului” al Casei - Tineretului, "Transilvania” (adulţi şi copii) al SC ”Remarul -16 Februarie”,” S omeşu 1-Napoca” al Şcolii de Arte şi Ansamblul folcloric studenţesc "Mărţişorul” al Casei ■ de Cultură Studenţeşti.

Un -moment deosebit t-a reprezentat -Tferemonia de acordare a titlului de ’:Cetăţean de Onoare” al municipiului Cluj- Napoca domnilor Mircea Vaier Puşcă şi Ioan Bocşa, însemnele înaltelor titluri fiind înmînate celor amintiţi de către primarul municipiului, domnul Gheorghe Funar.

A n sam b lu ! dte c o p ii ‘'Doina'" al C ercu lu i Militar Cluj-Napoca *

început şi încheiat, simetrie, cu celebra ..Horă a Unirii, spectacolul extraordinar a continuat, prin miile de participanţi, în Piaţa "Avram Iancu”, la lumina torţelor şi a

jocurilor de artificii, acestea din urmă putînd fi apreciate drept cele mai reuşite din ultimii ani.

Michaela BOCU Fotografiile:; . Eugen OLARIU

lOâlt Bocşa-------y-L---- Mariana Morca Dumitru Sopon

IIII

IIII

I

LI

III

1I

II

Recitalul-examen susţinut, recent, de doi dintre studenţii anului IV Actorie din cadrul Secţiei Teatru a Facultăţii de Litere din Cluj-Napoca-Pavel BARTOŞl şi Sorin OROS,amîndoi la clasa confuniv.Marius Bodochi şi asist univ. Dorin Andone - a adus în luminile rampei, printre amintiri ce vin să tăgăduiască moartea arătînd viaţa profundă şi nevoia reală care-animă modelele, firav, dar fermecător, doi tineri şi talentaţi actori, ale căror valenţe artistice erup din eterna tinereţe a teatrului. - '

Pavel BARTOŞ, cu al său spectacol ”Un vis scornit dc noapte”, a susţinut cu dezinvoltură şi curaj un colaj de texte selectate din cîteva capodopere shakcspeariener”A douăsprezecea noapte”, "Romeo şi Julieta”, ”Macbeth”, "Regele Lear”, "Îmblînzirea scorpiei” şi ”Cum vă place”, mareînd evoluţia bărbatului prin trei-ipostaze: în tinereţea dominată dc iubire (monologul lui Romeo), în maturitatea însetată de putere (v. "Macbcth”), la bătrîneţc, cînd stăpînă c resemnarea (v.

."Regele Ixar” şi "Îmblînzirea scorpiei”), liantul acestora reprczcntîndu-I bufonul, asemeni unui maestru dc ccreirionii, mai real decît umbrele, păstrînd în1 suflet inocenţa divină, refuzată muritorilor cc se sTîşic între, ei. Finalul - rotunjind dorul dc teatru al protagonistului, acca magnifică libertate creatoare ce invită la trăirea spontană a inteligenţei ca stare de spirit poctico-dramatică - a dăruit unitate producţiei

artistice, rodul (entuziast al unui imens, dar operează într-o viziune absolut personală, răsplătit travaliu: ”Piesa-i gata! Trag oblonul/ particularizînd un spirit aflat în faţa ultimei Tii ce ploaie e afară/ Dacă v-a plăcut bufonul,/ zile din viaţă. Hăituit şi hărţuit, poetul

xMai poftiţi şi-mîine seară!”. ' ' (Villon) trăieşte coşmarul, plecarea cătreCu recitalul situat sub semnul poeziei moarte, căutările şi neliniştile lui Sorin Oros

baladeşti a lui Francois Villon ^”Unde sînt însuşi se regăsesc în cuprinsul poemelor zăpezile de altădată?” Sorin OROS a selectate pentru acest recital ("Balada demonstrat că pentru a măsura dimensiunilor pariziencelor”, ”Balada crîşmarilor care unei mari personalităţi creatoare se cere botează vinul”, "Balada iertăciunilor” etc.). interogată, înainte de toate, opera şi nu omul. Iată Spirit vulcanic, actorul găseşte în versul lui de ce, tînărul actor (încă student), îmbrăţişînd Villon tocmai acele nuanţe ce sugerează ideea de a face ceva din şi cu lirica lui Villon * revolta, arbitrariul ca o necesitate a structurii

sale spirituale, materiălizîn- du-şi-visul de a transpune scenic o poezie' ce se dovedeşte, la cîteva secole după ce a fost scrisă, de o surprinzătoare actualitate: "Iubiţi-vă dar mult şi bine? Mergeţi la chef şi la beţii/ căci' toate or să se termine/ şi pierdeţi capul într-o zi./ Chiar de mi-e greu să plec la drum/

,;?J| tot o să plec, deşi mă-ncurcă/ ideea că la ea, acum, un altul/ locul meu îl spurcă”.' Michaela BOCU

Fotografiile: Nicolae PllTCU

( ? ) luni, 27 ianuarie 1997 A R T Ă - C U L T U R Ăa d e v ă r u l cfle Olul

IIIII1

O m u lc a r e

v ă z u t

M O A R T E Ac o m e d ie d e V ic t o r E f t im iu

Aceastăvaloroasă comedie eftimiană - despre care criticul şi istoricul literar Mircea Popa afirmă că autorul ei ”atinge aici cotele superioare ale talentului său poetic viguros, călăuzit de o fantezie prodigioasă şi clocotitoare”-a văzutpentruprima oară lumina rampei la Teatrul din Cernăuţi, la 29 mai 1928, apoi a fost jucată la Teatrul ”Regina Maria”din Bucureşti, la 12 septembrie acelaşi an. La Teatrul de Stat din Turda ea a făcut parte din repertoriul instituţiei în stagiunea 1955-1956 (data premierei: 9 martie 1956), regia fiind semnată de Emeric Kraus), apoi în stagiunea 1974-1975 (data premierei: 15 mai 1975), în regia lui Constantin Leoveanu; în fine în actuala stagiune (data premialei: 16 ianuarie 1997), direcţia de scenă este semnată de actorul turdean MIRCEA COSMA, iar regia poartă girul cunoscutuluiscepografGHEORGHE MATEI.

r v,*îTIŞCjg!!J|■'ţi

După o atentă lcctură, actorul regizor Mircea Cosma a procedat la eliminarea unor pasaje din text, apoi, împreună cu actorii distribuiţi, a izbutit un spectacol modern, vivant, reliefînd cu pregnanţă cele mai multe momente de comic, atît de situaţie, cît şi de limbaj. Regizorul a lăsat fantezia interpreţilor, să zburde_prin zonele artisticului credibil, temperînd cu autoritate tinerii actori pentru acele ”găselniţe”, generatoare de comic superficial. Fiindcă cinci interpreţi din şase sînt tineri şi foarte tineri, care, împreună cu mult mai experimentata Ileana Portase, au realizat un spectacol de zile mari, oferind astfel publicului multe prilejuri

dc aplauze la scenă deschisă.Alexandru Filimon (Cornel

Miron) şi Vagabondul (Marian Miron) - salvat de primul de la înec - constituie principalele cariatide ale textului-, dar şi ale spectacolului turdean. Cornel Miron dă viaţă unui podgofean isteţ, hotărît să profite de ocazia oferită de salvarea de la moarte a tînărului necunoscut, pentru a izbîndi în campania electorală locală, parcurgînd cu subtilitate stări dintre cele mai diverse: naivitate, hotărîre, căinţă, certitu- • dine, infatuare. El nu este blîndul şi dezinteresatul cetăţean Spirache din Titanic vals de T. Muşatescu,' ci un podgorean pragmatic, hotărît să se facă frate cu dracul, cum se spune, pentru a trece puntea politică spre funcţia de primar. în

. viziunea lui Marian Miron,. Va­gabondul este un bonom inteligent şi dezinteresat, plin de recunoştin­ţă pentru binefăcătorul său care i-a prilejuit a doua naştere. Ideile îi sosesc cu promptitudine, alege căile cele mai eficiente şi mai credibile, ia hotărîri ”din mere”, fiind sigur de efectul lor. Acesta este cel mai complicât rol căruia îi dă viaţă loâfte tînârul absolvent al Academiei de Teatru din Tg. Mureş, în foarte scurta sa carieră, artistică "profesionistă', demonstrînd astfel că este dotat cu multe dintre calităţile pe care trebuiesă le aibă fiecare actor care se respectă şi îşi respectă profesia: talent artistic, inteligenţă ; profesională, tenacitate, răbdare,- ştiinţa de a-şi pune în evidenţă personalitatea, astfel încît să nu

: devină stridentă într-o realizare colectivă, cum este spectacolul de teatru. Ileana Portase (Raluca Filimon, soţia podgoreanului) continuă să incinte publicul prin siguranţa şi şarmul profesional,' aplecîndu-se cu respect şi cu atenţie asupra rolului, izbutind, astfel o mamă iubitoare şi duioasă, o'soţie fidelă, tandră, dar şi teicălitoare, chiar agresivă prin ameninţări pripite (de exemplu că va - pleca -”la mama”)' şi, generatoare de comic irezistibil. Alice Filimon, fiica, are interpretă o foarte tînără absolventă a Academiei de Teatru, de data aceasta din Cluj-Napoca: Doina Şoproni. Personajul este o domnişoară îndrăgostită de tînărul avocat George Leon, perseverentă, hotărîtă să lupte

pînă în pînzele albe - chiar cu tatăl ei şi cu viitorul socru - pentru a-şi apăra dragostea dezinteresată şi a-şi păstra alesul inimii. Acesta, adică George (Jorj), este interpretat cu naturaleţe de Ginuc Crişan, consecvent cu dragostea sa, pentru xare atacă prudent ori bate în retragere cînd găseşte de cuviinţă. Parşivul farmacist Leon,

- un modest descendent al marelui Caţavencu, este în viziunea

, actorului Radu Botar demagogul inteligent, fără scrupule cînd e vorba despre cariera sa politică, forţat de împrejurările create de neobositul yagabond să renunţe la candidatura pentru funcţia de

‘“primar şi să accepte căsătoria celor doi tineri. Această tzbîndâ. constituie pentru talentatul şi tînărul interpret una dintre cele

..mai importante creaţii din relativ scurta sa . carieră actoricească.

Se poate afirma că această propunere de spectacol se constituie, într-o comedie reuşită, în ciuda unor momente mai puţin izbutite de către interpreţi, mai ales în neexploatarea cu maxim randament artistic a comicului de situaţii, nici chiar a comicului ' de. limbaj. Scenografia, semnată de Gh. Matei, este extrem de sugestivă, plăcută privirii, dar şi utilă prin crearea de spaţiu suficient ' interpreţilor, contribuind astfel cu succes la izbînda colectivă, numită spectacol de teatru.Mircea Ioan CASIMCEA

C ln ire a -n c u g e tu l ş i s im ţire a V e tre i R o m â n e ş ti

i -IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIiiiiiiiiiiii

j

Intr-o atmosferă sărbătorească de aleasă ţinută patriotică, în prezenţa unui mare număr de membri şi simpatizanţi ai Uniunii "Vatra Românească”, s-a desfăşurat la Cluj-Napoca simpozionul consacrat marelui act istoric de Ia 24 ianuarie 1859' în deschidere, preşedintele de onoare al U. V.R. Cluj - prof univ. dr. Crişan Mircioiu, a prezentat principalele momente ale luptei poporului român pentru realizarea unităţii naţional- statale a fraţilor de acelaşi neam şi lege. Au urmat apoi referatele: "Contextul internaţiona I al Unirii Principatelor Moldova

şi Ţara Românească din 1859” - Vasile Lechinţan; "Complotul împotriva Iui Al I. Cuza”- Damian Todiţa; ”Activitatea întîiulni domnitor' al României, AL î. Cuza, pentru modernizarea armatei române” - col. (r) N. Buculei; ”EcouI Unirii Principalelor lâ românii din teritoriile aflate sub dominaţie străină” - prof. Ioan Câmpeanilf ”Familia domnitorului AL I. Cuza”- Alexandru-Ovidiu Cristureanu.’ S-a subliniat faptul că Unirea din 1859 afostun.

pas important în realizarea visului de secole al românilor. Ea a constituit temelia pe care s-a clădit,

cărămidă cu cărămidă, soclul României modeme. Reformele învăţămîntului, agrară, electorala, militară, măsurile iniţiate pentru consolidarea şi apărarea Unirii, au imprimat un curs nou, modem, vieţii economico-sociale din Principatele Unite, au . creat premizele pentru cucerirea independenţei de stat a României în 1877-1878 şi realizarea unirii tuturor românilor într-un Singuţstat naţional, unitar şi independent în anul de graţie’1918. Atunci, în martie, sfîşiindu-şi vălul de întuneric al unei sclavii de peste 100 de ani, Basarabia â înălţat steagul învingător de la Mărăşeşti proclamîijdu-şi Unirea cu

Ţara Mamă. în acelaşi an, în noiembrie, Bucovina s-a întors pe făgaşul istoric firesc, asigurînd odihna pe veci a osemintelor Marelui Ştefan de la Putna în faldurile tricolorului românesc. La 1 Decembrie 1918, în pămîntul dospit cu lacrimi şi sînge în care eroul de la Turda - Marele Mihai - a visat peste 300 de ani la sorocul împlinirii hotarelor, trase de el cu sabia, s-a hotărît Unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş cu România. S-a înfăptuit astfel, statul naţional unitar român-Roicânia Mare. N, BUCULEI

r — ■I I I I I

. \ ^ -> * - *» . ; . V.' ' . * ■*' v • v. - --'s •*v‘ ! *

• i i i

-- AV ** .

i s i s i J®

%

în iureşul dansului: ansambluri participante la Studenţeşti din Cluj-Napoca.

spectacolul-extraordinar dedicat zilei de 24 Ianuarie desfăsurat, vineri seara, pe scena Casei de CulturăFoto: l i OLARIU

■I'IIIIIIIIIiIIIII

Dintre sursele care impul­sionează viaţa - muzicală clujeană, două compartimente par a avea un ritm de dezvol­tare ce nu reflectă cu suficientă forţă posibilităţile unui centru artistic de renume naţional şi internaţional cum este Clujul: tinerii dirijori de orchestră şi muzicologii în formare, în care intră şi folcloriştii. încer­căm să evaluăm succint pro­blema dirijorilor de orchestră, lăsînd pentru altă dată pe cea a tinerilor muzicologi.

Şcoala muzicală de dirijat de orchestră a avut prin Antoniri Ciolan un model demn de urmat. Maestrul maeştrilor de astăzi, printre care amintim doar pe Emil

Simon şi Petre Sbârcea ce activează la Cluj, fără a-1 uita pe Erich Bergel, a avut pasiunea formării viitorilor dirijori. Ani, mulţi în municipiul nostru,

orchestră a avut o singură absolventă, pe Iulia Cibişescu, care mai "cumulează” şi alte domenii: compoziţia, poezia (cu volum tipărit) şi desigur

teoretice este de acum binecunoscută.

Recent, Academia de Muzică ”Gh'. Dima” a prezentat un concerfcu Orchestra simfonică a

Marin (clasa prof. univ. Ioan Goilă) şi "Preludiile” de Fr. LisztT

Un debut dirijoral trebuie să releve, cel puţin un cuantum de ştiinţă în domeniu, dar şi surse

T I N E R I S T U D E I M T I D I R I J O R Iînainte de revoluţie, n-a mai existat la conservator, o clasă de dirijat orchestră.\în schimb, dirijorii de cor au avut prin prof. univ. Florentin Mihăescu, un dornic de a creşte tineri dirijori. Dintre aceştia, unii au ajuns să practice şi dirijatul de orchestră (Ciprian Para) sau dirijatul de operă (Adrian Morar) urmînd modelul maestrului lor. în ultimul timp,.clasa de diţijat

profesoratul universitar. Tînărul Valentin Lazăr, după un reuşit cpnţert simfonic, se pregăteşte să absolve cursurile de dirijat orchestră după ce fe-a terminat pe cele de compoziţie, fiind şi un bun pianist. După datele de mai sus, competenţa tinerilor dirijori de orchestră este de necontestat, ea profilîndu-se mai cu ştiinţă decît cea a instrumentiştilor ale căror carenţe din materiile

studenţilor, la pupitrul dirijoral aflîndu-sc 3 tineri studenţi- dirijori din anuMII,.de la clasa prof. univ. Petre Sbârcea, afişul subintitulîndu-se şi "debut

. dirijoral”. Este vorba de Traian Ichim, Cosmin Morariu şi Dumitru Belinschi. Programul a cuprins "Simfonia a V-a” de Fr. Schubert; "Concertul pentru clarinet şi orchestră” în La major K.V. 622,> solist fiind Cristian

encrgetice care să pledeze pentru perspectiva formării unui dirijor de orchestră cu orizont artistic: capacităţi de trăire artistică ce să poată releva şi arcul tensional- muzicalfiîtratprin simţul stilistic, gestica precisă şi expresivă, neunifonnă ~ ca ■ mişcare ondulatorie, cunoaşterea în profunzime a partiturii pentru reliefarea planurilor tematice sau de susţinere armonică şi

polifonică, un auz fin pentru acordajul'orchestrei etc. Cei trei studenţi-dirijori au relevat în mai mare sau mai mică" măsură aceste capacităţi şi surse de formare. Poate un al doilea concert, prin comparaţie şi evoluţie, ne va furniza. rargumente -mii convingătoare pentru o caracterizare mai obiectivă a actului dirijoral/în orice caz, se observă că şcoala de dirijat orchestră clujeană tinde să atingă nivelul pe care marele dirijor Antonin Ciolan l-a propulsat prin studenţii lui, care s-au dovedit nu numai dirijori de elită ci şi dascăli competenţi.

Emiliu DRAGEA

A D E V A R U LCluj

' n f r n g MS*WTA HTP QM-NAPOCA;luni-vineri8-16;sîmbătă9-14;td/fex 19-7WM;SUBREDACŢIATUR1) \ r U i S L I L l U \ i t luni-vineri 8-16; tcl/fai31-43-23; SUBREPAC|TADEJ: luni-vincfÎ8-16;teVfax21-60-75. Juni, 27 ianuarie 1997 (6

S C P R O n C T I M S R l

• a n g a je a ză ,- — C O N T A B I L Ă

. - cu pregătire superioară,, . - vech im e minimă 5 anT c

- • e fec tu ea ză t r a n s p o r t u r i , i n t e r n ecu autocam ioane d e 1 to., 3 ,5 şi 8 tone.

TELEFO N :414114; 414094; 154021,

♦ Efectuează ZILNIC transport de persoane în Germania pe ruta: Numberg-Ileilbron-Mannheim-Frankfurt-Siegen- KoIn-DusseIdorf*Dortmund-Au!gsburg-UJm-Sluttgart- Karlsruhe-Rastatt-I ]omburg-Saarbrucken. / _ -

♦ Plecări spre Paris prin Metz şi Reims marţi şi joL♦ NOUHÎ Din l .12.1996 plecări spre Pforzheim,

Heidenheim* Aalen, Sch’wabisch-Gmund! '♦ S-a deschis linia de Vrsac-Pancevo-Delgrad. ■ ^.♦ Eliberăm CÂRŢI VERZI, ASIGURĂRI

MEDICALE pentru turişti si şoferi profesionişti..♦ Efectuăm SCH l M B VA LUT AR.A dresa: Piaţa Mihai Viteazu n r .1 t , ap . 1, *

tel/fax: 0 6 4 /4 3 .3 4 .3 2 ,4 3 .2 8 .3 3 . î

ADEVĂRUL Un Cotidian care satisface de Cluj gusturile dumneavoastră!

ADEVĂRULde Cluj

S C A C O M I N S A; ; - v ^ ^ i p L U j

AngajeazăCONTABIL SEF

■xt:-yyysy.<-:<,yJyy.-x<-x'*;yy->yyyyyyyr.-!-yy.<<: ^^

Condiţii: - studii superioare, _minim 5 ani vechime cu locul de muncă în municipiul Cluj- Napoca./' V . ..... // . Salarizare deosebită.

In fo rm a ţii la sccliul so c ie tă ţii d in C luj,: s tr .G â iifer a ten r .lO sau telefon ’

(396112) 134038; 130916; 130437.

Abonamentele de care aveţi nevoie v i ie oferă

. SC APEX SRL S ti.fnocenţiu M icu-Kfein ni 17

tel. 196213, R0DIPET SA. P-ţa G ării nr.1-3.

camera 45. sau o fic ’ile poşta le d in în tregu l judeţ.

I.B.C. HIPARION DlSTRIBUTION GROUP

u n ic d i s t r i b u i t o r a l p r o d u s e l o r

K ra ft Jacobs Suchard' J ' ■■ ... , jAtigajpiayă 1 /

AGENŢI COMERCIALICerinţe: - •' -

- vîrstă maximă 35 ani;- studii medii; . .

lităţi de comunicare;- disponibilitate şi adaptabilitate pentru munca în echipă; ~

■>garanţie materială.

O ferim sa lar ii d e o s e b it d e a tra ctiv e ş i p o s ib il ita te a

d e v a lo r ifica re a â p titu d in ilo r ’proprii.

INFORMAŢII:

C l u j - N a p o c a , s t r .M u r e ş u l u i 1 4(luni-vineri o re le 8 -1 7 ).

I Z P d i R B Ş l f f f t nI f f l a i n i l k m î a T O a Mcu sediul în B-dul Muncii nr.25A,

telefon 415108,415506,415111organizeaza CONCURS in data de 30.01 ;1997

pentru ocuparea următoarelor posturi: i- lăcătuşi mecanici; '- timp lari.

Condiţii de muncă şi salarizare deosebite!

ŞC FAEtMEC SACluj-Napoca j. ' Str. //. Barbusse nr. 16,

: Telefon 064-132066; Fax: 432543 - - Organizează în fiecare zi de joi, începînd cu data de 30.01.1997, ora 10, la sediul societăţii

L I C I T A T / E- pentru:

♦ închirierea unei crescătorii de porci, situată în Valea Chintăulu.i în suprafaţă totală de 1.567 m2 din care construită 453 m2 alimentată cu energie electrică şi apă. ; ..♦închirierea unui solar în suprafaţă de 600 mp.

Taxa de participare la licitaţie este de 10.000 lei nerambursabilă. 1 : “ •

Taxa de garanţie este de 100.000 lei.

In fo rm a ţii s u p l im e n t a r e la t e l e f o n1 3 2 0 6 6 . in t .1 0 5 b ir o u M E A -I n v e s t it i i ." , ' - ' ’ \

A v e ţ i p r o b l e m ef i n a n c i a r e ?

D o r i ţ i o s o l u ţ i e- ■ * ■ tr a p i d ă ?

APELAŢI U SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

^ K t *

S tr|N ap o ca în r.1B |» T e le fo n /F n x h 9 7 3 0 ^

j * U n p a s m i c p e n t r u n o i

* U n p a s u r i a ş p e n t r u a f a c e r e ă

D - v o a s i r ă

PAGINI NAŢIONALEanunţă începerea înscrierilor pentru

E D I Ţ I A 1 9 9 8-----------

B-dul Eroilor nr.2 «am.4

S C N U T R E X S A C l u j

- OUA CONSUMdin Ferma 14 Someseni şi Ferma 17 Floreşti,la preţul de 300 lei/buc.+TVA (9%).

Informaţiila telefon 064/435.134,435.132.

t k k iu i i n r:VC>505 .3 9 9 .0 0 0

TV A i n c l u s ~~I— ■ computers (el/fox: 198814-194917

FinnădeinchirieriFORD, PEUGEOT,

FIAT, SEAT pentru ore, zile sau

săptămîni. 1SC H E SSE SR L I

064/139443

TOP SPEDITION SRL ’ Calea Bucureşti hr.33

- 7-9 tone ]a preţul de .1.500 lei/km + TVA.Informaţii şi comenzi ■ la sediul societăţii

şi la tel. 133512. i

Pentru a vâ asigura ia tontinuare un abonament la ziarul A D E E V & R O Ladresaţi-vâ din timp factorilor poştali,oficiilor poştale saudifuzorilorSC ”APEX” SRL, - O u i ' " '

în condiţiilc crcştcrii preţului zia ru lu i la 600 Ici exem plarul înccpînd cu i ianuarie 19 9 7, ' - .

• abonamentul lunar costă 13.000 lei, •trimestrial 39.000 Iei, • semestrial 78.000 Iei, • anual 156.000 lei!/ e lîngă reducerea de peste IHA calculată la costul abonamentelor, abonaţii vor f i scutiţi şi de eventualele modificări de preţuri pe perioada achitării abonamentului.

............... |t

(7T) luni, 27 ianuarie 1997 A R T A -C U L T U R Ăa d e v ă r u l ] de CBul 1

»IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIL

O m u lA c a r e

_ A v ă z u t

M O A R T E Ac o m e d ie d e V ic t o r E f t im iu

Această valoroasă comedie eftimiană - desprq care criticul şi istoricul literar Mircea Popa afirmă că autorul ei ”atinge aici cotele superioare ale talentului său poetic viguros, 'călăuzit de o fantezie prodigioasă şi clocotitoare”- a văzut pentru prima oară lumina rampei la Teatrul din Cernăuţi, la 29 mai 1928, apoi a fost jucatăla Teatrul "Regina Maria” din Bucureşti, la 12 septembrie acelaşi an. La Teatrul de Stat din Turda ea a făcut parte din repertoriul instituţiei în stagiunea 1955-1956 (data premierei: 9 martie 1956), regia fiind semnată de Emeric Kraus), apoiîn stagiunea 1974-1975 (datapremierei: 15 mai 1975), în regia lui Constantin Leoveanu; în fine în actuala stagiune (data premierei: 16 ianuarie 1997), direcţia de scenă este semnată de actorul tur dean MIRCEA COSMA, iar regia poartă girul cunoscutului scenograf GHEORGHE MATEI;

r \ . ; J : s ; : L >

’i $ '

: După o atentă lectură,' actorul regizor Mircea Cosma a procedat la eliminarea unor pasaje'din text, apoi, împreună cu actorii distribuiţi, a izbutit un spectacol modern, vivant, reliefind cu pregnanţă cele mai multe momente de comic, atît ; de situaţie, cît şi de Jimbaj. Regizorul a lăsat fantezia interpreţilor să zburde prin zonele artisticului credibil, temperînd cu autoritate tinerii actori pentru acele "găselniţe”, generatoare de comic isuperficiaL Fiindcă cinci interpreţi din şase sînt tineri şi foarte tineri, care, împreună cu mult mai experimentata Ileana .. Portase, au - realizat un spectacol de zile mari, oferind astfel publicului multe prilejuri

de aplauze la scenă deschisă. v Alexandru Filimon (Cornel

Miron) şi Vagabondul (Marian Miron) - salvai de primul de la înec - constituie principalele cariatide ale textului, dar şi ale spectacolului turdean. Cornel Miron dă viaţă iinui podgorean isteţ, hotărît să profite de ocazia, oferită de salvarea de la moarte a tînărului necunoscut, pentru a izbîndi în campania electorală locală, parcurgînd cu subtilitate stări dintre cele mai diverse: naivitate, hotărîre, căinţă, certitu­dine, infatuare. El nu este blîndul şi dezinteresatul cetăţean Spirache din Titanic vals de T. Muşatescu, ci un podgorean pragmatic, hotărît'

. să se facă frate cu dracul, cum se spune, pentru a trece puntea politică spre funcţia de primar. In

viziunea lui Marian Miron, Va­gabondul este un bonom inteligent şi dezinteresat, plin de recunoştin- ■ ţă pentru binefăcătorul său care i-a prilejuit a doua naştere: Ideile îi sosesc cu promptitudine, alege căile cele mai eficiente şi ma[ credibile, ia hotăriri ?din mers”, fiind sigur de efectul lor. Acesta este cel mai complicat rol căruia îi dă viaţă foarte tînărul absolvent al; Academiei de Teatru din Tg. Mureş, în foarte scurta sa carieră artistică 'v profesionistă,

- dcmonstrmd astfel că este dotat cu multe dintre calităţile pe care

.•trebuie să le aibă fiecare actor care se respectă şi îşi respectă profesia: • talent artistic, inteligenţă profesională, tenacitate, răbdare, ştiinţa de a-şi pune în. evidenţă personalitatea, astfel încît să nu

; devină stridentă într-o realizare ‘ colectivă, cum este spectacolul de teatru. Ileana Portase (Raluca

, Filimon-soţia podgoreanului) continuă să încînte publicul prin siguranţa şi şarmul profesional, aplecîndu-se cu respect şi cu atenţie asupra rolului, izbutind .astfel o mamă iubitoare şi duioasă, o soţie fidelă, tandră, dar şi cicălitoare, chiar agresivă prin ; ameninţări pripite (de exemplu că. .va pleca ”la mama”) şi generatoare de comic irezistibil. Alice Filimon, fiica, are interpretă or foarte tînără absolventă a Academiei de Teatru, de data aceasta din Cluj-Napoca: Doina Şoprqni.: Personajul este o

'domnişoară îndrăgostită de tînărul “avocat George Leon,

perseverentă, hotărîtă să lupte

pînă în pînzele albe - chiar cu tatăl ei şi cu viitorul socru - pentru a-şi apăra dragostea dezinteresată şi a-şi păstra alesul inimii. Acesta, adică George (Jorj), este interpretat cu naturaleţe de Ginnc Crişan, consecvent cu dragostea sa, pentru care atacă prudent ori bate în retragere cînd găseşte de cuviinţă. Parşivul farmacist Leon, un modest descendent al marelui •; Caţavencu, este în viziune?>

'actorului Radu Botar demagogul inteligent, fără scrupule cînd e vorba despre cariera sa politică, forţat de împrejurările create de

; neobositul Vagabond să renunţe la candidatura pentru funcţiade primar şi să accepte căsătoria

-celor doi tineri. Această izbîndă constituie pentru talentatul şi tînărul interpret una dintre cele

mai importante creaţii din relativ1 scurta şa carieră actoricească. ,'ţ-

Se poate afirma că această propunere de spectacol se

-'Constituie într-o comedie reuşită, în ciuda unorjnomenţe mai puţin izbutite de către

.interpreţi,-, mai ales în neexploatarea cu maxim: randament artistic a comicului

“"de situaţii, nici chiar a comicului de limbaj. .Scenografia, semnată de Gh. Matei, este’ extrem de sugestiVă, plăcută privirii, dar şi utilă prin crearea de spaţiu Suficient interpreţilor, Contribuind astfel cu succes la izbînda colectivă, numită spectacol de teatru. ’Mircea Ioan CASIMCEA

•1IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII

J

C ln ire a -n c u g e tu l ş i s im ţire a V e tre i R o m â n e ş tiIntr-o atmosferă sărbătorească de aleasă ţinută

patriotică, în prezenţa unui mare număr de membri şi simpatizanţi ai Uniunii "Vatra Românească '„s-a desfăşurat la Cluj-Napoca simpozionul consacrat marelui act istoric de la 24 ianuarie 1859. în deschidere, preşedintele de; onoare al U.V.R. Cluj - prof. univ. (dr. Crişan

- Mircioiu, a prezentat principalele momente ale luptei poporului român pentru realizarea unităţii naţional-statale a fraţilor de acelaşi neam şi lege." Au urmat apoi referatele: ''Contextul internaţional âl Unirii Principatelor Moldova

şi Ţara Românească din 1859” - Vasile Lechinţan; "Complotul împotriva Iui ÂL I. Cuza”- Damian Todiţa; "Activitatea întâiului domnitor ai României, AL I. Cuza, pentru modernizarea armatei române” - col. (r) N. Buculei; ”EcouI Unirii Principalelor Ia românii din teritoriile aflate sub dominaţie străină” - prof. Ioan Câmpeanu; "Familia domnitorului,AL I. Cuza”- Alexandru-Ovidiu Cristureanu. " 1 •

S-a subliniat faptul că Unirea din 1859 a fost un pas important în realizarea visului de secole al românilor. Ea a constituit temelia pe care s-a clădit;

cărămidă cu cărămidă, soclul României modeme. Reformele învăţămîntului, agrară, electorală, militară, măsurile iniţiate pentru consolidarea şi apărarea Unirii, au imprimat un curs nou, modem, yieţii economico-sociale din Principatele Unite, a‘u creat premizele pentru cucerirea independenţei de stat a României în 1877-1878 şi realizarea unirii tuturor românilor într-un singur stat naţional, unitar şi independent în anul de graţie 1918. Atunci, în martie, sfîşiindu-şi vălul de întuneric al unei sclavii de peste 100 de ani, Basarabia a înălţat steagul învingător de la Mărăşeşti proclamîndu-şi Unirea cu

Jara Mamă. în acelaşi _an, în noiembrie,, Bucovina s-a întors pe făgaşul istoric firesc,

asigurînd odihna pe veci a osemintelor Marelui Ştefan de la Putna înjaldurilc tricolorului' românesc. La 1 Decembrie 1918, în pămîntul dospit cu lacrimi şi sînge în care eroul de la

. Turda - Marele Mihai - a visat peste 300 de ani- la sorocul împlinirii hotarelor, trase de el cu sabia, s-a hotărît Unirea tuturor românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş cu România. S-a înfăptuit astfel, statul naţional unitarromân-RomâniaMare. N. BUCULEI

'4 l

în iureşul dansului: ansambluri participante la spectacolul extraordinar dedicat zilei de 24 Ianuarie desfăsurat, vineri seara, pe scena Casei de Cultură Studenţeşti din Cluj-Napoca. , x i : ’ ; • , Foto: E. OLARIU

1 I. . . v •• v ^ ,

- * 4 f '' / - - i , I• 3 ■

I I I I I

Dinfre sursele care impul­sionează viaţa muzicală clujeană, două compartimente par a avea un ritm de dezvol­tare ce nu reflectă cu suficientă forţă posibilităţile unui centru artistic de renume naţional şi internaţional cum este Clujul: tinerii dirijori de orchestră şi muzicologii în formare, în care intră şi folcloriştii. încer­căm să evaluăm succint pro­blema dirijorilor de orchestră, Iăsînd pentru altă dată pe cea a tinerilor muzicologi.

Şcoala muzicală de dirijat de orchestră a avut prin Antonin Ciolan -un model demn de ufmat. Maestrul maeştrilor de astăzi, printre care amintim doar pe Emil-

Simon şi Petre Sbârcea ce activează la Cluj, fară a-1 uita pe Erich Bergel, a avut pasiunea formării viitorilor dirijori. Ani mulţi în. municipiul nostru,

orchestră a avut o singură teoretice este de acum . absolventă, pe Iulia Cibişescu, binecunoscută. j <care mai "cumulează” şi alte . Recent, Academia de Muzică domenii: compoziţia, poezia (cu“ ”Gh. Dima” a prezentat un volum tipărit) şi desigur concert cu Orchestra simfonică a

Marin (clasa prof. univ. Ioan Goilă) şi "Preludiile” de Fr. Liszt- Un debut dirijoral, trebuie să releve, cel puţin un cuantum de ştiinţă în domeniu, dar şi surse

T I N E R I S T U D E N T I D I R I J O R Iînainte de revoluţie, n-a mai existat la conservator, o clasă de dirijat orchestră. în schimb, dirijorii de cor au aVut prin prof.. univ. Florentin Mihăescu, un dornic de a creşte tineri dirijori. Dintre aceştia, unii au ajuns să practice şi dirijatul de orchestră (Ciprian Para) sau dirijatul de oppră (Adrian Morar) urmînd modelul maestrului lor. în ultimul timp, clasa de. dirijat

profesoratul universitar. Tînărul Valentin Lazăr, după un reuşit concert simfonic, se pregăteşte să absolve cursurile de dirijat orchestră după ce le-a terminat pe cele de compoziţie, fiind şi un

Nburi pianist. După datele de mai sus, competenţa tinerilor dirijori de orchestră este de necontestat, ea profilîndu-se mai cu ştiinţă decît cea a instrumentiştilor ale căror carenţe din materiile

studenţilor, Ia pupitrul dirijoral aflîndu-se 3 tineri studenţi-' dirijori din anul HI, de la clasa prof. univ. Petre Sbârcea, afişul subintitulîndu-se- şi ”debut dirijoral”. Este vorba de Traian Ichim, Cosmin Morariu şi Dumitru Belinschi. Programul a cuprins "Simfonia a V-a” de Fr. Schubert; "Concertul pentru clarinet şi orchestră” în La major K.V. 622, solist fiind Cristian

energetice carc să pledeze pentru perspectiva formării unui dirijor de orchestră cu orizont artistic: capacităţi de trăire artistică ce să po tă releva şi arcul tensional- muzical filtrat prin simţul stilistic, gestica precisă şi expresivă, neuniformă ca mişcare ondulatorie, cunoaşterea in profunzime a partiturii pentru reliefarea planurilor tematice sau de susţinere armonică si

polifonică, un auz fin pentru acordajul’orchestrei etc. Cei trei studenţi-dirijori au relevat în mai mare sau mai mică ■ măsură aceste capacităţi şi . surse de formare. Poate un ăl doilea: concert', \ prin comparaţie şi evoluţie, ne va furniza argumente mai convingătoare pentru o caracterizare mai obiectivă a actului dirijoral, în orice caz, se observă că şcoala de dirijat orchestră clujeană tinde să atingă nivelul p^care marele dirijor Antonin Ciolan l-a propulsat prin studenţii lui, care s-au dovedit nu numai dirijori de elită ci şi dascăli competenţi.

Emiliu DRAGEA

A D E V A R U L n r m w f / ' / T v l T r aiJJ-NAPOCA.0Uni-vineris-i6; bâtâ*i ^ . ţ 2 7 ianuarie IQOt T T V I^ QliJ j PUBLICITATL luni-vineri 8-16; tel/fai31-4 3-23; SCJBREDACţTADEJ:lunMinen8-16; teyfac21-60-75._______lunl/ £.! ianuarie 1 yV7 ( 6)

S C P R O T E C T I M S R L

• a n g a je a zăC O N T A B I L Ă i

- cu pregătire superioară, x ^- vech im e m inim ă 5 an i. jj

• e fec tu ea ză t r a n s p o r t u r i i n t e r n ecu autocam ioane d e 1 to., 3 ,5 şi 8 tone.

TE L E FO N : . _—4 1 4 1 1 4 ; 4 1 4 0 9 4 ; 1 5 4 0 2 1 .

ADEVĂRUL cotidian care satisface de Cluj - gusturile dumneavoastră!

ADEVĂRULd e Cluj

Abonamentele de care avs ti nevo ie v i le oferă■

C APEX SRL S ti.lnocenţiu M icu-K Iein m. 17.

tel. 196213, RODIPETSA. P-ţa G ării nr.1-3,

camera 45. sau o fic iile posta ie d in în tregu l judeţ.

I.B.C. HIPARION DIŞTRIiUTION GROUP

u n ic d i s t r i b u i t o r a l p r o d u s e l o r

K r a f t J a c o b s S u c h a r d_ Angajează ___ " ____ _____ '

AGENŢI COMERCIALICerinţe:

- vîrstă maximă 35 ani;- studii medii;- abilităţi de comunicare;- disponibilitate şi adaptabilitate . pentru munca în echipă; _ / ^

- garanţie materială.

O ferim sa lar ii d e o s e b i t d e a tra c tiv e ş i p o s ib il i ta te a

d e v a lo r ifica re a a p titu d in ilo r proprii.

INFORMAŢII:

C l u j - N a p o c a , s t r .M u r e ş u l u i 1 4(luni-vineri o re le 8 -17 ).

ATLASSIB♦ Efectuează ZILNIC transport de persoane în Germania

pe ruta: Numberg-lIeilbron-Matwheim-Frankfurt-Siegen- Kojn-Dusseldorf-Dortmund-Augsburg-Ulm-Stuttgart- KarJsruhe-Rastatt-tfoinburg-Saarbrucken. • ; *

♦ Plecări spre Paris prin Metz şi Reims marţi şi joi.♦ N0UÎÎ1 -Din 1.12.1996 plecări spre Pforzheim,

Heidenheim, Aalen, Schwabisch-Gmund! ‘♦ S-a deschis linia de Vrsac-Pancevo-Belgrad.♦ hliberătn ( ’ÂR|1 VKKZ1, ASIGURĂRI

MEDICALE pentru turişti şi şoferi profesionişti,♦ Efectuăm SCHIMB VALOT AR.A dresa: Piaţa Mihai V iteazu nr.11 , ap .1 , l

tel/fax: 0 6 4 /4 3 .3 4 .3 2 ,4 3 .2 8 .3 3 . i

S C A C O M I N S A . C L U J

Angajează -CONTABIL SEF

Condiţii: - studii superioare, minim 5 ani vechime cu locul de muncă în municipiul Cluj- Napoca. *

- Salarizare dedsebită.In fo rm a ţii la sed iu l so c ie tă ţii din C lu j,

s tr .C ă iife r a te n r . l 0 sau te le fo n (396112) 1 3 4 °3 8 ; 130916 ; 13043.7. -

f f t n K K t i k f l i iK I l a i i i D t o H î c î i P S T S e n f l

•» — ./«* . —

cu sediul în B -d u l M uncii nr,25A,telefon 415108 ,415506 ,415111

organizează CONCURS în data de 30.01.1997

pentru ocuparea următoarelor posturi: -t- lăcătuşi mecanici; >- lîmplari.

Condiţii de muncă şi salarizare deosebite!

' SC FARMEC SA =

Cluj-Napoca JStr.II.Barbusse n r.l6.

- Telefon 064-132066; Fax: 432543 ' * Organizează în fiecare zi de joi, începînchcu

data de 30.01.1997, ora 10, la sediul societăţii

LICITATIE, ' : --------:------- -» ------pentru:

♦ închirierea unei crescătorii de porci, situată în Valea Chintăului în suprafaţă totală de 1.567 rif din care construită 453 m2 alimentată cu energie electrică şi apă.♦ închirierea unui solar în suprafaţă de 600 mp.

T a x a re participare ia licitaţie este de 10.000 lei rjerambursabilă. v '

Taxa de garanţie este.de 1.00.000 lei.

In fo rm a ţii s u p l im e n t a r e la t e le f o n 1 3 2 0 6 6 in t .1 0 5 b ir o u M E Â -In v estit ii.

A veţi probleme financiare?

D o riţi o soluţie■ r ■ ■ /

rapidă?

APELAŢI LA SECTORUL PUBLICITATE AL ZIARULUI NOSTRU!

* U n p a s m i c p e n t r u n o i

* U n p a s u r i a ş p e n t r u a f a c e r e a

D - v o a s t r ă

P m im NAŢIONALE■ - *

a n u n ţ ă în c e p e r e a în s c r ie r i lo r p e n tr u

E D IŢ IA 1998B - d u l I r o i l o r n r . 2 c e a m . 4

Telefon*! 95589

S C N U T R E X S A C l u j

OUA CONSUM 5din Ferma 14 Someseni şi Ferma 17 Floreşti,la preţul de 3 0 0 lei/buc.+TVA (9%).

Informaţii la telefon 064/435.134,435.132.

R u i n a i a c u z u /

G

CL c o m p u t e r e

5 . 3 9 9 . 0 0 0 sT V A i n d u s

tel/fax: 198814-194917Firmă de închirieri

v y u z 6 i n , vFORD, PEUGEOT,

FIAT, SEAT... pentru, ore, zile sau

săptămîni; 1SCHESSESRL I

0 6 4 / 1 8 9 4 4 3

TOP SPEDITION SRLCalea Bucureşti nr.33

■EFECTUEAZfl TRANSPORT M D E MARFĂ INTERNff

- 7-9 tone la preţnl de1.500 lei/km + TVA.Informaţii şi comenzi

la sediul societăţii sila tel. 133512. \

Pentru a vâ asigura în tontinuare un abonament la z i™ 'A D E V A R U Ladresaţi-va dm timp factorilor poştali, oficiilor poştale sau difuwrilor Ş C "APEX” SSL: • f f f e 'C i w i

în corîtliţiilc crcştcrii preţului ziarului la 600 Ici exemplarul înccpind cu 1 ianuarie 1997,- -• abonamentul lunar costă 13.000 lei, • trimestrial 39.000 lei, • semestrial 78.000 Iei, • anual 156.000 lei.

/ e lingă reducerea de peste 18 A calculată la costul abonamentelor, aboiţaţiivorfi scutiţi şi de eventualele modificări de preţuri pe perioada achitării abonamentului.

7} l I %"J ianuarie (9 9 7 P U B L L C I'E A J'E OTJ:NA A:1 v eri 16;sîmbătâ9-1'1itd/fai ; şubred acţiaturda:ii luni-vineri 8-16; t el/fax 31-43:23; SUBREDACŢIADEJ: luni-vineri 8-16; tcl/fax21-60-75.;

A D E V A R U Ld e C l u i

SC EV FANTASYv inde‘din stoc

calculatoare

în orice configuraţie. Contactaţi-ne la tel. 195861 sau pe sţrPavlov 16, ap.6 între orele 9-17. - (30060)

ATELIER PRODUCŢIE Str.Oaşului nr.27, Cluj-Napoca

Tel/Fax: 064/ 435418,

■'l Vinde prin

C i t i ţ i i x i l n i c

ADEVĂRULde Cluj

M ai comercializăm: PAL MELAMINAT POST FORM ING,

1 ACCESORII PENTRU PRODUCŢIA DE M OBILIER im port Italia. O

Adevărul de Cluj, Str.Napoca n r /l6 ffe l: 197304

spqfBu central fin Dej,strJLIancu nr.60

- suprafaţă 70 mp. (35 mp. parter; 35 mp. etaj, scară interioară) -

-3 focuri de gaz, telefon, instalaţie de apă şi canalizare, toaletă ^

- intrare din trotuar. ; Se pretează lâ: * -- spaţii comerciale, alimentaţie publică.

EXCELENT pentru sediu firma sau birouri!

I n fo r m a ţ ii la r e s ta u r a n tu l

W E E K -E N D te le fo n 2 1 2 9 4 1 ,

în tr e o re le 9 -1 5 sau 2 1 2 6 7 3 d u p ă o r a 20 .

SC ARMĂTURA SA Cluj-Napoca, str.Gării nr.19

- angajează: • I ma;stru chimist specialitatea acoperiri

metalice (nichelarc-ci'omare)• 1 mecanic auto; • 1 electrician auto.

inform aţii suplim entare la sediul societăţii sau la telefon 435367 int. 148

I ADEVĂRUL Un cotidian care satisface de Cluj gusturile dumneavoastră!

Calculatorul - o necesitate !Cu ajutorul nostru A G U M aveţi posibilitatea sa ii cumpăraţi si dumneavoastră -

' • IB M 3 8 6 D X ,6M b,120H D ,V G A color

Pret: 2.150.904 lei (inclusivT.VA)• I M P R I M A N T A matriciala A3 v

P ret: 689.826 le i (inclusiv TVA)• • C O M P O N E N T E I

C O N G O R D C o m p u tere R e m a r k e tin g

Str.Observatorului N r.109/23 T el: 1 2 3 8 5 5

Sim ţiţi că nu ­mai p u te ţi trăi -

în această lume în continuă

mişcare?In fo rm a ţiile p e c a r e le g ă s iţ i

în p a g in ile z ia ru lu i n o s tr u v ă p o t s a lv a !

xşm

(nlnocenţfirM^ f7^teitf196213u

S i s t e m u l d e r a t e D a e w o o A u t o m o b i l e

se i

Fi

Preocupată în perm anentă de satisfacerea clienţilor săi,D aew oo Autom obile prelungeşte s is te m u l d e v â n z a r e în r a te în 1997.

B eneficiază de această nouă şansă şi cum pără-ţi şi tu în rate C ie lo , T lC O sau D a m a s !

r f-1 an: dobândă 8% ' r _- 2 ani: dobândă 9% Dobândă pe an la preţuri exprimate Tn $.

- 3 ani: dobândă 10% Plata în iei la cursul oficial al zilei de luni a fiecărei săptămâni

Toate formalităţile de contractare se fac direct la distribuitorii autorizaţi! Vizitează cel'mai apropiat distribuitor autorizat şi poţi avea chiar azi un Cielo, Tico sau Damas!

♦ Distribuitorii autorizaţi DAEWOO AUTOMOBILE întotdeauna la dispoziţia dvs.CLUJ IAT.S A Tel: 064/41.07.68 Fax: 064/41.07.65-CLUJFELEAC Tal; 064/43.84.41 Fax: 064/43.84.42-BUCUREŞTI EUROCARTel:01/628.31.45 Fax: 01/312.80.66-BUCUREŞTI-EUROSEKVICES.RJ-. Tel: 01/675.66.95 Fax:01 «30.39.99 •BUCUREŞTI - RĂDĂCINI Tal/Fax: 01/210.78.52/211.10.46 • BUCUREŞTI - SEBASTIAN S.R.L Tel: 01/330 8.52 Fax: 01/330.60.09 • BUCUREŞTI - EUROCENTER-BÂNEASATet 01/885.60.35 Fax: 01/866.42.67 • BUCUREŞTI CAR SERVICE STAR Tel: 01/650.56.82 Fax: 61/311.12.99-ALBA-IUUASATEXS.RL. Tel: 058/81.04.57 Fax: 058/81.01.53-ARAD I AT.SA Tel: 057/28.78.38 Fax: 057/28.73.68-ARAD FRANCKMAR Fax: 057/28.96.00-BACĂU IAT.SA Tel: 034/15.27.30 Fax: 034/16.13.90-BA1AMAREIAT.S A Tel: 082/42.45.86 Fax: 082/42.33.03 • BAIA MARE SIROMEX Tel/Fax: 082/41.71.37/43.44.34 • BÂRLAD IAT.SA Tel: 035fl1.43.21 Fax: 035/41.51.89 • BISTRIŢA COMAUTOSPORT Tel/Fax: 063/23.15.50/25.01.93 • BOTOŞANI SATT Tel: 031/53.12.15 Fax: 031/53.17.99. BOTOŞANI XANDOR Tel: 031/52.50.39 Fax: 031/51.44.80 • BRAŞOV IAT.SA Tel: 068/31.12.46 Fa* 068/31.25.96 • BRAŞOV ROMINTRADE SA Tel/Fax: 068/15.39.88 • BRĂILA COMIHAILTel: 039/68.60.39 Fax: 039/68.13.10 • BUZĂU "ŞKOMECANICASATel: 038/41.59.12Fax:038/4232.40-CAMP1NAGIAMOTORST«l/Fait044/37.48.50*CONSTAMTAKAMSASTel:041/66.42.95Fax:041/69.17.56*CON8TANTAIAT.SATel:041/64.2a.47Fax:041/64.24.91-CÂMPULUNGIAT.SA îl Fajc 048/81 -47-24 * CRAI0VA CENTRUL DE VANZARI Şl SERVICE Tal: 051/14.46.52 Fax:051/14.59.79 • CRAIOVA REDEXIM Tel/Fax: 051/41.48.88 • DEVA DACIA SERVICE Tel: 054/22.58.40 Fax: 054/22.58.41 • FOCŞANI DIVERSIS SATei: 037/82135.27 Fax: 037/81.75.89 • GALAŢI IAT.SA Tel: 038/44.26.33 Fax: 038/4829.54 • OIUROIU PRODAS Tel: 046/21.35.23 Fax: 048/22.28.94 • IAŞI INTERNAŢIONAL-COMPLEX SERVICE Tel: 032/13.76.20 Fax: 032/13.01.25 • MIERCUREA CIUC nu Y-h. 0a6/12-48-08 Fax: 068/12.39.82 ■ ONEŞTI MIHOC Tel: 034/31.19.42- ORADEA (FELIX) IAT.SA Tel/Fax: 059/43.14.80 • ORADEA (BIHOR) LUCON S.R.L Tel: 059/13 30.03 Fax: 059/44.88.09 • PETROŞANI GENERALTRANS SA Tel: ni. ,'?r;w.Fax:&54/54'13'54‘PIATRANEAWl’TRANSSERVSR'L'T8l/Fa,<: 833/22.1fl.OO-PITEŞTI IAT.SATel:048/63.42.00 Fax: 048/63.02.06-PITEŞTI CARAS ATel Fax: 048/82.58.40-PLOIEŞTI FAREDOS.R.LTet: 044/11.38.98 Fax: 044/11.43.58- C'NDACOMSATeirax: °50 3.70.21.REŞITAMERcuRTel/Fax:05ai22.50.21/22 9.BO-RO»«AN (NEAMŢ) LUIGIPRODTel/Fax: 033/72.15.78/73.13.04-SATU MARE IAT.SATel: 061/73.08.20 Fax: 061/73.61.68-SIBIU IAT.SA. Tel: TFnilnwnTAtfi v ? T ^ ^J^ „? IC|^ ;^Fw;049/43,43'94’SL°BM MIVASERVTel,Fax:043,23'12-03'SUCEAVAI A-TS-A-Tel: 030/21.35.10 Fax; 030/22.52.78 • SUCEAVA SEVERIN Tel: 030/21.00.32 Fax: 030/52.03.69 • Jiin a™»TANIMPEXS.R.LTIsl/Fax: 036/81 8.58/81.79.M• TIMIŞOARA IAT.SA Tel; 056/20.02.15Fax:056/20.02.16-TIMIŞGIROCGIROTIMLTD. Tel: 056/18.41.55-TÂRGOVlŞTEVIRAFA'nPRODSERVCOMS.R.L.Tel/Fax: 045/63.49.31 -TARGU- IA T«1 r w3?S!C- 3/21'27 * RG ? MONDO TRADE Tel/Fax; 065/16.67.75/16.13.81 • TARGU MUREŞ IAT.S.A. Tel: 065/25.40.26 Fax: 065/25.55.44 • TULCEA S.C. AGROMEC Tel: 040/52.36.07 Fax: 040/52.39.04 » TURNU-SEVER1N IAT.SA Tel: 052/31.47.72 Fax: 052/31.19.63 • RM. VĂLCEAAUTOSERVILTel/Fax: 050/71.04.57 -ZIMNICEATFANSIM Tel: 047/21.72.50 Fax: 047/21.49.10 yCfUN

(865174) E M E M K )

fi

A D E V A R U L . " n w t n t g f'M T A 'T C mJJ-NAPCKAiluni-vinerig-lfiîsîmbătâ fcW-T îSUBIM^ATU] ! de C lu j PUBLiCITATb luni-vintri>-16;t(J/fai31-43-23;StJBREDACŢL\DEJ!Iuiii-vwn8-16;ttl/fai21.6()-75. luni, 27 ianuarie 1997

ANIVERSARI, MULŢUMIRI

- • Mulţumesc colegilor din Remarul 16 Februarie pentru ajutorul acordat în scopul plecării fiului meu la operaţie în străinătate. Dumnezeu' să vă răsplătească Pop Aurel, modelor. (376111)

VfNZARI CUMPĂRĂRI:

S.C. ONESTO S.R.L.. CASĂDE AMANET

în incinta Restaurantului | "Fetiţele Vieneze”, |

str. Memorandumului nr. 13 Tel. 19-59-66

P R IM O R D IA LurjarKumparan-fochincTi .ţ

Str.Rrai«v nr.44, tel. 14-78-97.

• Pro-Casa agenţie imobiliară, cumpără-vinde- închiriază. Telefon 41-42- '46. (376146) ;

• Vînd apartament 2 camere Mănăştur, 52 milioane. Tel 16-92-79. (390353) ;

• Vînd Dacia furgonetă 1996 şi dozator 4 capete suc. Tel. 13-28-16 ora 9-17 sau tel. 16-98-55 seara (382397)

•‘ Vînd lambriuri molid,12.000 lei/ mp. Tel 14-19- 42 orele 17-21. (390316)

•' Vînd gheretă în Piaţa Flora, condiţii excelente. Tel. 16-79-79. (341886)• Vînd firmă impex. Tel. 12-'

45-50. (375949)• Vînd urgent casă 2 camere,

bucătărie, băie + un depozit de 210 mp nou construit, str. Viorelelor nr. 4, teren 610 mp. TeL_19-77-83. (382455);

• Vînd vilă + teren, superfinisată, 7 pentru pretenţioşi, ideal pentru privatizare. Tel 42-00 89 între orele 17 21 sau la 13-63-95 între orele .19-21. (390102)> • Vindem zahăr en gros la preţul-de 2190 lei + TVA, cu plata la ridicarea mărfii. Tel14-77-68. (390418)

SC HAIDUC SRLCASA DE AMANETStr.SAMUIL MICU 12/As T e l. 1 9 .6 8 .8 8 i

Cel mai mic comision;

V • Vînd garsonieră confort 3. Tel. 18-84-12 între.orele 17-'21. (376102)

• Vînd apartament cu trei camere cu îmbunătăţiri, cartier- Zorilor. Tel. 12-84-53. (376109)

• Vînd garsonieră str. Pietroasă. Tel. 13-47-68.

■.(376115):.;.;.. * ..Vznd apartament 4 camere, Tv cablu, pivniţă, posibil telefon, str. Mehedinţi nr. 66- - 68 bl. D2 sc. I ap. 33 et. 8 cartier Mănăştur. (376120) - 7

• Vînd apartament 3 camere pe A. .Vlaicu.' Tel. 15-05-04. (376126).

• Cumpăr garsonieră. Ofer : 40 milioane. Tel • 19-47-75. (376148) ' ;: • Vînd casă, Gruia. Tel 13-

55-09 (382309) "■ Vînd apartament două camere. în MărăştivTel. 43-05- 37 (382413) ’ - : ’

• Cumpăr urgent 2-3 camere. Ofer 50-60 milioane; Tel. 15- 37-58. (382462)

• Cumpăr.casă. Tel. 43-05-37 (382480) / -

• Vînd 2 camere confort 2 Gheorgheni. Str. Albac nr. 3, ap. 28.(390391) ,

• Vînd apartament 3 camere cu garaj. Str. Nirajului nr. 18, Bl. N5, sc. 1, ap. 9. (390412)

• Vînd casă şi 10 ha pămînt arabil în Satu-Lung, la 15 km de Cluj. Informaţii tel 16-99-03 seara. (390413)•‘V - . V î n d casă în roşu S+P+E+M '400 mp str.'Meteor. Tel 12-81-56 seara; (390457)

• Vînd apartament 3 camere confort 2 Gheorgheni. Te. 15- 28-10. (390464) :

• Cumpăr garsonieră sau 2 camere. Dispun de 54000000 tel. 19-15-61. (390465)

• Vînd Renault 11 neînmatriculat. Tel. 43-14-27. (376076) • V : ;

•v Vînd piese VW Golf 2. Str. Mecanicilor nr. 52. (382417) - v "

• Vînd. Audi-80 an 1980, înmatriculat, mecanică foarte bună, necesită . reparaţii tinichigerie. ,Tcl. 16-63-85 după orele 20. (382479)

. - . Vînd Fiat panda-Fire, model 1993 mic, 2 uşi, 79.000 km, ' •; catalizator, radio- casetofon, cu acte, stare excepţională, 3850 DM, sau schimb cu altă maşină (pînă la 1800 DM) şi diferenţă. Tel 064/18-94-43! (390312)

• Vînd Dacia 1989, stare foarte bună. Str. Cojocnei nr.8, ap. 19. (390473)

• Dau chirie. Tel. 19-21-50.(376155) , : •

• Dau chirie urgent. TeL 19-39-89. (376153)

• Caiit chirie urgent Tel 19-39-89. (390449) / "

• Dau chirie.locuinţă. Tel 19-19-74 (390451)

• Dau chirie locuinţă. Tel 43-00-81 (390471)

• Caut de închiriat apartament în Mărăşti, giratoriu Fabricii. Tel.'41-33-72 după ora 15.'(376055)

DIVERSE

decese COMEMORĂRI

- .Cumpăr antenă, parabolică. Vînd niaşină de cusut Nicoleta electrică, televizor alb-negru Diamant, maşină de tricotat, 2 maşini de spălat: Automatic, Alba Lux şi aparat foto Smena. Tel 19-12-78. (390472) -

• Vînd apartament 2 camere confort I, în zona Păta. Tel. «15-36-67 (382350)

• Vînd urgent casă nltra modernă. Tel. 12-44-34. orele 8-16 zilnic. (382376)

• Vînd vilă mare în curs de finisare, în Grigorescu. TeL 18-41t07 (382459)

* Familie tînără cumpără . apartament nefinisat. Tel. 43-81-63.(390462)

V* SC Pesaro Europa SRL vinde piese auto Vest, haine import Italia, preţuri accesibile. Strl Actorului nr. 4, Tel 41-47-16. (389878) > .

'• Vînd urgent camion Roman diesel 10 t Tel 13-11-48 orele 9-17. (390414)'

• Cumpăr Dacia 1300. ŢeL 42-68-64 (382408)

, • Vînd Audi 100 Avânt neînmatriculat. Tel. 13-42- 76. (382456)

• Cumpăr Dacia 1310. Tel 13-55-41. (390358)

• Vînd talon dubiţă Ford Transit, an 1981, benzină. Informaţii - Turda, str.Ana Ipătescu nr.12. (341815) -

• Vînd urgent casă în roşu I’ 1 pc str. Baladei nr. 7. Tel. 15-19-59. (376066),* Vînd casă cu teren. Tel.

12-83-01 (376095). , • Vînd casă 3 camere,

grădina, curte garaj pentru pretenţioşi. Tel 43-74-20(382442)

• Vînd Porschc 924. (vamă plătită) 3000 DM. Tel 061/73- 60-38. (376043).

•• Vînd Fiat Fiorino. Tel. 15-44-42; 15-14-89. (376074)

Vînd Jeep Cherokee înmatriculat, benzină, climatizare, impecabil. Ţel.068/14-90-98.* (382282).

• Vînd Urgent VW Broască an 1952, cu motor original, 6V preţ 1000 DM negociabil. După amiaza la tel 18-31-77 între orele T6-19,30. (382471)

• . Vînd . computer Commodore Disk-floppy, casete-disk, monitor color 2 joy-sticks, 150 programe, jocuri manuale, complet cu 280 DM. Informaţii la tel 064/18-94-43. (390311) - r • Vînd vin Fetească 3500 lei. Tel. 13-68-88 orele 8-10. (375952) . - ;

• Vînd pui Rottweiler cu pedigree. Tel. 13-88-93 sau 13-40-54. (375786) '

• Vînd „mobilă la un preţ convenabil; Tel. 43-56-29. (376078)/ ; : V > '.

• Vînd pătuţ pentru copila Telefon 13-32-89. (376117)

• Vînd pui de Labrador Retriever galbeni din părinţi 'foarte valoroşi; Tel. 18-52-09. (376133) -

• Vînd repatriere. Tel. 17-33-71 (382336) ' !

• Vînd repatriere. Tel 059/ 15-64-18 Oradea. (390333)

SCHIMBURI DE LOCUINŢĂ

• Schimb casă trei camere, bucătărie de vară, şură cu două grajduri şi 2200 mp grădină în comuna Chinteni cu apartament în Cluj. Relaţii tel.18-63-72 după ora 14(376108) ■ < -

• Schimb apartament 2 camere confort 2 Gheorgheni, cu apartament. 2 camere confort 1. Ofer 15 milioane diferenţă. Tel 13-42-09 ora 8- 15, exclus sîmbăta şi duminica. (390341) '

• Schimb-3 camere confort I, cu 2 camere confort'-1, indiferent de zonă,1 plus diferenţă. Tel 41-07-04 (390357) .

ÎNCHIRIERI-• Ofer chirie. Tel. 13-51-11.

(375722) . !-• Caut chirie. Tel. 13-51-11.

(375724)

• Caut chirie. Tel. 19-21-50.(376156)

• Ofer chirie. Tel. 13-39-33(382449)

• Caut chirie. Tel. 13-39-33(382450) , _ r : : :

• Intermediem chirii. Tel 19- 09-28. (390459) '

: • Dau în chirie spaţiu amenajat pentru bar, vad foarte bun. Informaţii tel. 15-59-42/ (376094) 7"

• Dau în chirie spaţiu pentru birou, firmă şi depozit en gros, semicentral, singur în curte. Str. Haiducului nr. 3A. Tel.13-17-54 orele 9-16. (382445)

• s închiriez (cumpăr) spaţiu central 60-100 mp. Tel 19-22- 89.(390366) ■; ( ^

• Dau în chirie pivniţă60 mp în Piaţa Mihai Viteazu nr. 25-26, ap; 7. Plata anticipat; Tel 13-90- 80. (390388)

• Efectuam transport marfă 1-9 tone, tarife avantajoase. Telefon 13-35- 12. (375981)

• Magazin audio-video Play angajează vînzător. Condiţii: bacalaureat, cunoştinţe în domeniu, maxim 30 ani. Relaţii teL 43-03-18. (382470)

; • Angajăm vînzătoare cu experienţă pentru depozit en gros papetărie Tel 41-55-13, str. Cîmpina nr. 88. (390178)

* Angajăm magazioner cu experienţă. Tel 19-55-30 sau 19-77-50. (390450)

• Ofer chirie locuinţă 1 cameră deosebit, mobilată. Tel. 19-15-61 (390466) '

• Dau în chirie 1 cameră, bucătărie, baie, mobilate str. Cîmpului nr.38 sc. 3 ap. 22 orele 17-19. (390467)• Dau în chirie apartament 3

camere mobilat, telefon,' în Zorilor, zilnic între orele 16-20 telefon 12-83-31. (376082) ^

• Dau în chirie apartament cu două camere confort redus. Informaţii la tel. 14-60-59 după oreie 18. (376086)

• Dau chirie locuinţă. Tel 19-60-00 (390383) ’ ■

dau în chirie apartament, 2 camere mobilat, cu, telefon, artier Grigorescu. Tel 12-43-

28. (390441) > :• Dau în chirie apartament 2

camere mobilat. Tel 18-39-27, (390448) > .

• Iau în gazdă' o studentă sauo elevă. Tel. 12-38-57 orele17-21. (390460)

• Cant chirie valută. TeL 16-58-10. (376154)

• Medici, oferim 100 dolari chirie apartament mobilat, telefon. Tel 15-81-33, pager 41-41-75 cod 26019. (382464)

• Persoană + cîine lup caut chirie Ia casă cu curte. Tel. 41-55-40 (382476)

* Elevă, cant gazdă în Zorilor. Tel 12-95-86. (390445)

• ' Caut chirie apartament 3 camere parter, centtal sau Gheorgheni nemobilat. TeL41-43-47.(390468)

• SC Salto Bingo SRL angajează vînzătoare bilete Bingo. Telefon 41-33-72. (376054)' - 7

• Firmă specializată în prelucrarea cărnii, căutăm asociat cu disponibilităţi. Tel. 19-50-64; 0§3/34-09-22. (376141)

• Găuri în beton. Tel. 16-61-00 (374608) -

• Firma Resigum Oradea vă pune la dispoziţie materiale, hidroizolaţii şi termoizolaţii din import precum şi cazane de încălzire centrală pe bază de C. L. U, calorifere din aluminiu, jgheaburi'şi burlane din PVC. Relaţii Baciu nr. 550 tel. 137 89-89. (382310) vv- -'■■■■;

•. Coniatim Trans- efectuează transport şî mutări cu autodubă 7,5 tone. TeL 14-00-77; 14-27- 57. (382398) - - ;

- • Angajăm muncitoare în domeniul papetărie. Tel. 43-81- 52. (382448)

• Transport marfă 1,5 tone foarte avantajos. Tel..41-41-12. (382478) .; • Ore engleză I-VIII. Tel.18-31-22 (382481) '

• SC Coralis-Pavili, societate româno-austriacă, angajează secretară. Condiţii: experienţă în contabilitate, primară, operare pe calculator. Trimiteţi urgent curriculum vitae Ta fax43-53-25. (390407) .

• Angajăm . operator calcUlator, cunoştinţe jde contabilitate primară. Tel. 41-

.67-35; 41-66-24 (390461) ;- • Familie medici îngrijim bătrîni. Tel. 12-45-50 după ora 17. (375948) • . , ' \ -

-• Caut menajeră de încredere. Informaţii tel. 14-64-

-44. (382405) ' - '

PIERDERI ,

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, socriţ şi bunic, FORNA IZIDOR. înmormîntarea are loc azi,27.01.1997, ora 13,30 la Cimitirul Curdoş. Fie-i ţărîna uşoară. Familia îndurerată. (390456)

* Adînc îndureraţi, anunţăm decesul dragului nostru BERARUA L E X A N D R U CRISOSTOM (TUCHI), la vîrsta de numai 41 ani. Tumormuitarea va avra Ioc în ziua de 28 ianuarie ora14, de la Capela Mare a Cimitirului Central. Lnci şi Ionuţ. (390474)

* Locatarii,blocului D6 str. Mehedinţi 50-52 sînt alături de familia Cuibus la decesul celui care a fost CUIBUS IOAN şi transmit sincere condoleanţe. (390463)

• Sîntem alături de Jeni Dragonici la trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Sincerje condoleanţe. Familiile col. Fodorean Victor şi lt. col. Peştean Silviu. (390470)

• Un ultim şi pios omagiu dragului nostru TUCHI. Familia Moraru. (390475)

• Azi, 27 ianuarie, se împlinesc 4 ani de cînd a plecat dintre noi, Iăsînd în urma lui tristeţe şi durere, cel care â fost un soţ, tată, socru şi bunic bun şi iubitor, BORŞAN PETRU. Chipul lui blînd şi bun via rămîne tyeşnic viu în inimile noastre. Dumnezeu să-l odihnească în pace şi lumină veşnică. Soţia Marta, copiii Silviu, Rodica, Petrişor şi Dorel, cu familiile. (390215)

ADEVĂRULde ClujV 1 ■- ...■■■■■■■■:•• '

Un co tid ian care sa tisface

gu stu rile _ dum n eavoastră!

• Pierdut cîine ciobănesc german în zona Gheorgheni, ' ofer recompensă. TeL 41-06-80. (376090)

• Caut chirie urgent. Tel 19- 60-00. (390352)

• Pierdut legitimaţia de veteran de război nr.631584. O declar nulă. (341566)

• Pierdut carnet de veteran de război cu nr. 2405 Piteşti şi talon de Dacia cu nr. de înmatriculare CJ 04-GXR. Le declar nule. (390469); '

C it iţ i z iln ic

ADEVĂRULde Cluj

't) luni, 27 ianuarie <997 PUBLICITATE CU J-NAPOOA:luni-vincri8-l6;sîmbălă9-M;tcI.Tn l9-73-04;SLBRIDAC |1ATTRI)A: lunnMncri 8-16; tcI/fax31-43-23;SUBREDACŢIADEJ:luni-vineri 8-16; tcl/fax2l-6ft-75.

A D E W L R U l Te l e C i u l

SG EV FANTASYvinde din stoc

calculatoare

f f î t« i PP E N T IU M ?

în orice configuraţie.Con tac taţi-ne lâ tel. 195861 sau pe str.Pav!ov 16, ap.6 între orele 9-17; (vmo)

A T E L IE R P R O D U C Ţ IE Str Oaşului nr.2 7 , Cluj-Napoca

•Tel/Fax: 064/435418,Vindeprin

Citit* xitnic

A D E V Ă R U Lde Ciul

Mai comercializăm: PALMELAMINAT POST FORMING,

_ y g r a » _ _

spaţiu central jn Dej, sfr.A.lancu nr.60

- suprafaţă 70 mp. (35 mp. parter; 35 mp. etaj, scară interioară)

-3 focuri de gaz, telefon, instalaţie de apă şi canalizare, toaletă

- intrare din trotuar. t Se pretează la:- spatii comerciale, alimentaţie publică.

EXCELENT pentriTsediu firm ă sau birouri!

I n fo r m a ţ ii la r e s ta u r a n tu l -

* W E E K -E N D te le fo n 2 1 2 9 4 1 ,

f în tr e o re le 9 -1 5 sau 2 1 2 6 7 3 d u p ă o ra 20 .

SC ARMATURA SACluj-Napoca, str.Gării nr.l9

; , angajează• 1 maistru chimist spccialitatca acoperiri

metalice (nichclarc-cromare)• 1 mecanic auto; • 1 electrician auto.

inform aţii suplim entare la sediul societiitii sau la telefon 435367 int. 148

Calculatorul - o necesitate !Cu ajutorul nostru A C U M aveţi posibilitatea sa il cumpăraţi si dumneavoastra - „

• IB M 3 8 6 D X ,6M b,1 2 0 H D ,V G A color

Pret: 2.150.904 lei (inclusiv TVA)• I M P R I M A N T A matriciala A3

P ret: 689.826 le i (inclusiv TVA)• C O M P O N E N T E V '

C O N C O R D C o m p u ters R e m a r k e tin g

Str.Observatorului Nr.109/23 T el: 1 2 3 8 5 5

de ClujUn cotidian care satisface

gusturile dumneavoastră!

Sim ţiţi că nu mai p u te ţi trăi în aceasta lume

în continuă -mişcare?

In fo rm a ţiile p e C are le g ă s iţ i

în p a g in ile z ia r u lu i n o s tr u v ă p o t s a lv a !

S i s t e m u l d e r a t e D c r e w o b

s ePreocupată în perm anenţă de satisfacerea clienţilor săi, -

D aew oo A utom obile prelungeşte s is te m u l d e v â n z a r e în r a te în 1997. B eneficiază de această nouă şansă şi cum pără-ţi şi tu în rate C ie lo , T ic o s a u .D a m a s !

-1 an: dobândă 8%- 2 ani: dobândă 9%- 3 ani: dobândă 10%

Dobândă pe an la preturi exprimate în $.Plata în lei la cursul oficial al zilei de luni a fiecărei săptămâni.

. Toate formalităţile de contractare se fac direct la distribuitorii autorizaţi! Vjzitează cel mai apropiat distribuitor autorizat şi poţi avea chiar azi un Cielo, Tico sau Damas!

* Distribuitorii autorizaţi DAEWOO AUTOMOBILE întotdeauna la dlspoz3|ia dvs.' i ! V :CLUJ IA.TSA.1M: 064/41.07.68 Fax; 064/41.07.65 « CLUJ FELEACTel: 064/43.84.41 Fax; 064/43.84.42 • BUCUREŞTI EUROCARTal: 01/628.31 4S FufOIUIHUe • BUCUREŞTI - EUROSERV1CE S.RJ_Tel; 01/675.66.95 Fax:01/330.39.99 • BUCUREŞTI " RĂDĂCINI Tel/Fax: 01/210.76.52/Z11.10.48 • BUCUREŞTI- SEBASTIAN S.R.L Tal: 01/33026.52 Fax. 01/330.60.09 • BUCUREŞTI - EUROCEWTER-BĂNEASA Tet 01/B85.60.35 Fax: 01/668.42.67-BUCUREŞTI CAR SERVICE STAR Tal; 01/650.56.82 F toc 01/311.12.99 •ALBA-IUUASATEXS.RL. Tel: 058/81.04.57 Fax: 056/81.01.53* ARAD IAT.SA. Tel: 057/28.78.38 Fax: 057/28.73.68* ARAD FRANCKMAR Fax: 057/28.96.00* BACĂU IA.T.SA-Tel: 034/15.27.30 Fax: 034/16.13.90 *BA1A MARE IAT.S A *W; 062/42.45.86 Fax: 062/42.33.03 • BAIA MARE SIROMEX Tel/Fax: 062/41.71.37/43.44.34 • BÂRLAD IAT.SA Td: 035/41.43.21 Fax; 035/41.51.89 • BISTRIŢA COMAUTOSPORT Tel/Fax; 063/23.15.50/26.01,93 • BOTOŞANI SATTTel: 031/83.12.15 Fax:_ 031/53.17.99 • BOTOŞANI XANDOR Tal: 031/52.50.39 Fax: 031/51.44.80 • BRAŞOV IAT.SA Tal: 066/31.12.46 Fax: 068/31.25.96 ‘ BRAŞOV ROMINTRADE SATel/Fax: 068/15.39.88 • BRALA COMIHAILTet: 039/68.60.39 Fax: 039/68.13.16 • BUZĂU AGROMECANICASATel: 038/41.59.12Fax:038/42.32.40*CAMPINAGIAMOTORSTel/Fax:044/37.48.S0*CON8TANTAKAMSASTel:041/66.42.95Fax:041/69.17.5e*CONSTANŢAIAT.SATel:041/64.28.47Fax:041/64.24.91*CAMPUIJUNGIAT.SA I,^ 8'2163-99 046/81.47.24 «CRAIOVA cENTOULDE VANZARI Şl SERVICE Tal: 051/14.48.52 Fax: 051/14.59.79 • CRAIOVA REDEXIM Tal/Fax: 051/41.48.88 ■ DEVA DACIA SERVICE Tet: 054/22.58.40 Fax; 054/22.58.41 • FOCŞANI DIVERStS BA iatS . £ ,27 Fax: 037/61.75.89 • GALAŢI IAT.SA Tal: 036/44.26.33 Fax: 038/48.29.54 • OIUROIU PRODAS Tel: 046/21.35.23 Fax: 048/22.28.94 ■ IAŞI INTERNAŢtONAL-COMPLEX SERVICE Tel: 032/13.76.20 Fax: 032/13.0125 • MIERCUREA CHK} • .„j)68/12-48 08 Falc 066/12.39.62 ■ ONEŞTI MIHOCTel: 034/31.19.42 • ORADEA (FELIX) lA.T.SA Tal/Fax: 059/43.14.80 • ORADEA (BIHOR) LUCON S.R.L Tel: 059/13.30.03 Fax; 059/44.66.09 • PETROŞANI GENERALTRANS SAT* d1uu£?..9i ^ M-13M*PIA1 NEA T SS S L Tel/Fax: 033/22.19.00?PITEŞTlLA.T.SATel: 048/63.42.00 Fax: O48/63.02.06*PITEŞTICARASATel./Fax:048/82.56.40*PLQeŞTIFAREDOS.R.L Tel: 044/11.38.98Fex:044mj43£8* n a a m INOACOM SA. TetfFax: 0SV73.70.21 • REŞIŢA MERCUR Tei/Fax: 05S22.50.21/2Z29.80 • ROMAN (NEAMŢ) LUIGIPROD Tel/Fax: 033/72.15.78/73.13.04 * SATU MARE IAT.SA Tel; 061)73.08.20 Fax- 061/73.61.68 • SIBIU LA.TSA. Ut: ’ ^Su^v!^:.., S22'96 62',£LATINAI'A'TS'A-Tol:049/43'41'90 F0x:O49/43*3-9*'SLO*OaAM[VASERVTcl/Fax: 043/23.12.03* SUCEAVA IAT.SA Tel: 030/21.35.10 Fax: 030/22-52.78*6UCEAVASEVERINTel: 030/21.00.32 P«x:tOOf5i.O».e»* ini l A vlL S'R LT6llFax:.036/81'28,58/81,79-M'TIMI50ARAIAT'SATel:C56,20-02-15Fax:056/20.02.16• TIMIŞGIROCGIROTIMLTD.Tel:056/18.41.55• TÂRGOVtŞTEVIRAFATlPRODSERVCOMS.R.L.Tel/Fax:045/63.49.31-TĂRGU- • I A To7'rI6i ?C.^3/21,27'96 * T*ROU MUREŞ MONDO TRADE Tel/Fax; 065/18.67.75/16.13.81 • TÂRGU MUREŞ I AT.SA Tel: 065/25.40.26 Fax: 065/25.55/44 • TULCEA S.C. AGROMECTel: 040/52.36.07 Fax; 040/52.39.04 • TURNU-6EVER1N* IAT.SATal.052/31.47.72Fax:052/31.19.83*RM.VALCEAAUTC»ERVlLTel/Fax:05<m04.57*»MNICEAraANSIMTel:047/21.72.50Fax:047/21.49.10 < ■ -

(BiSUAj D A E W O O

A D E V A R U L C lu jn i i D M I S ' l T A T E n .1 ' J-NAPOCA:luni-> incri 8-16:sîmbdli 9- H: < cl/ţn 19-7.VfW;SI liKEl)ArnA >™ 'V PUBLICITAIt luni-vineri 8-16; ttl/fax31-43-23;SUBREDACţIADEJ:luni-Yinen>-16; ttl/fax21-60-75. - luni, 27 ianuarie 1997 (8

ANIVERSARI, MULŢUMIRI

• Mulţumesc colegilor din Remarul 16 Februarie pentru ajutorul acordat în scopul plecării fiului meu la operaţie în străinătate. Dumnezeu să vâ răsplătească' Pop Aurel, modelor. (376111)

VINZARI CUMPĂRĂRI

S.C. ONESTO S.R.L. CASĂ DE AMANET

în incinta Restaurantului jf”Fetiţele Vieneze”, \

str. Memorandumului nr. 13 Tel. 19-59-66

P R IM O R D IA L\în/;in-LUiii|'r:.Mri-iiK'hiriiri £

SlrJlrajiiv in.44. Iei. I4-7»-‘>7.

• Pro-Casa agenţie imobiliară, cumpară-vinde- închiriază. Telefon 41-42- 46. (376146) /•

• Vînd apartament 2 camere Mănăştur, 52 milioane. Ţel 16-92-79. (390353)-

• Vînd Dacia furgonetă1996 şi dozator 4 capete suc. Tel. 13-28-16 ora 9-17 sau tel. 16-98-55 seara (382397) - / ! .

• Vînd lambriuri molid,12.000 Iei/ mp. Tel 14-19-42 Krele 17-21. (390316)

• Vînd gheretă în Piaţa Flora, condiţii excelente.. TeL 16-79-79. (341886)• Vînd firmă impex. Tel. 12-

45-50. (375949) ,• Vîndurgent casă 2 camere,

bucătâhc, baie + un depozit de-210 mp nou construit, str. Viorelelor nr. 4, teren 610 mp. Tel. 19-77-83. (382455) . '

Vînd ;vilă + teren, superfinisată,*,/ pentru pretenţioşi, ideal pentru privatizare. Tel 42;:tr0-89 între orele 17-21 sau la 13-63-95 între orele 19-21. (390102)

• Vindem'zahăr en gros la preţul de 2190 lei + TVA, cu plata la ridicarea mărfii. Tel14-77-68.* (390418) ' - li' .

SC HAIDUC SRLCASA DE AMANETStr.SAMUIL MICU 12/Ââ Tel. 1 9 .6 8 .8 8

Cel mai mic comision.

. • Vînd garsonieră confort 3. Tel. 18-84-12 între orele 17-21 (376102)

• Vînd apartament cu trei camere cu îmbunătăţiri, cartier

' Zorilor. T e l . _ 12-84-53;(376109) ' V

• Vînd garsonieră str. Pietroasă, v Ţel. -.13-47-68.- (376115)

• Vînd apartament 4 camere, Tv cablu, pivniţă, posibil

• telefon, str. Mehedinţi nr. 66- 68 bl. D2 sc. I ap. 33 et. 8. cartier Mănăştur. (376120)

• Vînd apartament 3 camere pe A: Vlaicu; Tel. 15-05-04. (376126)

• Cumpăr garsonieră. Ofer 40 milioane..Tel. 19-47-75. (376148); ' ' , : '

• Vînd casă, Gruia. Tel. 13- 55-09 (382309)' . ;

• ; Vînd apartament două camere în Mărăşti. Tel. 43-05- 37 (382413). .

• Cumpăr urgent 2-3 camere. Ofer 50-60 milioane. Tel. 15- 37-58. (382462) î v f

Cumpăr casă. Tel. 43-05- 37 (382480)

• ~Vînd 2 camere confort 2. Gheorgheni. Str. Albac nr. 3; ap. 28. (390391) 7:

• Vînd apartament 3 camere cu garaj. Str. Nirajului nr. 18, Bl. N5, sc: I, ap. 9. (390412)

• / Vînd casă şi 10 ha pamînt arabil în Satu-Lung, la 15 km de Cluj. Informaţii tel 16-99-03 scara. (390413) ~

• Vînd casă "în roşu S+P+E+M 400 mp str. Meteor. Tel 12-81-56 scara. (390457) -

• Vînd apartament 3 camere confort 2 Ghcorgheni. Tc. 15-28-10. (390464) ; ; "

• Cumpăr garsonieră sau 2, camere. Dispun de 54000000 tel. 19-15-61. (390465) -

• Vînd Renault 11 neînmatriculat. Tel. 43-14-27. (376076) , "

• Vînd piese VW Golf 2. Str. Mecanicilor nr. 52. (382417) .. • Vînd Audi 80 an 19-80, înmatriculat, mecanică foarte bună, necesită, reparaţii tinichigerie. Tel. 16-63-85 după orele 20. (382479)

Vînd Fiat Panda-Fire, model 1993 mic, 2 uşi, 79.000 km, catalizator; „radio-;, casetofon, cu acte, stare excepţională, 3850 DM, sau schimb cu altă maşină (pînă la 1800 ,DM) şi diferenţă. Tel 064/18-94-43.' (390312) -

• Vînd Dacia 1989, stare foarte bună.! Str. Cojocnei nr.8, ap. 19. (390473)

• -Dau chirie. Tel. 19-21-50.(376155) x

• Dau chirie urgent TeL 19-39-89. (376153)

• Caut chirie urgent Tel19-39-89. (390449)

•*~Dau chirie locuinţă. Tel 19-19-74 (390451)

' • -Dau chirie locuinţă. Tel 43-00-81 (390471)'

• Caut de închiriat apartament în •> Mărăştî, giratoriu Fabricii. Tel. 41-33-72 după ora 15. (376055) .

DIVERSE

d e c e s e COMEMORĂRI

• Cumpăr antenă parabolică. Vînd maşină de cusut Nicoleta electrică, televizor alb-negru Diamant, maşină de tricotat, 2 maşini de spălat: Automatic, Alba Lux şi aparat foto Smena. Tel 19-12-78. (390472)

• Vînd apartament 2 camere confort I, în zona Pata. Tel. 15-36-67 (382350) •

■ • Vînd urgent casă ultra modernă. Tel. 12-44-34 orele 8-16 zilnic. (382376)

• Vînd vilă mare în curs de finisare, în Grigorescu. TeL 18-41-07(382459) '

* Familie tînără cumpără apartament nefinisat. Tel. 4^-81-63. (39 462) ?

' • SC Pesaro Europa SRL vinde piese auto Vest, haine import Italia, pfeţuri accesibile. Str. Actorului nr. 4, Tel 41-47-16. (389878)

• Vînd urgent camion Roman diesel 10 t Tel 13-11-48 orele 9-17. (390414)

* Cumpăr Dacia 1300. Ţel. 42 68-64 (382408)

• Vînd Audi 100 Avânt neînmatriculât Tel. 13-42- 76.(382456)

. • Cumpăr Dacia 1310. Tel 1 -55-41. (390358)

• Vînd talon dubiţă Ford Transit, an 1981, benzină. Informaţii - Turda, str.Ana Ipătescu nr.12. (341815)

• Vînd urgent casă în roşu l’ 1 pc str. Baladei nr. 7. Tel.15-19-59. (376066)

• Vînd casă cu~ teren. Tel.12-83-03. (376095)

• Vînd casă 3 camcre; grădini, curlc garaj pentru pretenţioşi. Tel. 43-74-20' (382442) ;

> Vînd Porsche 924 (vamă plătită) 3000 DM. Tel. 061/73- 60-38. (376043)

• Vînd Fiat Fiorino. Tel. 15-44-42; 15-14-89. (376074) '

• Vînd Jeep Cherokee îfimatriculat, benzină, climatizare, impcdabil. Tel. 068/14-90-98. (382282)

• Vînd urgent VW Broască an 1952, cu motor original, 6V preţ 1000 DM negociabil. După amiaza la tel 18-31-77 între orele 16-19,30. (382471)

• Vînd computer Commodore Disk-floppy, casete-disk^monitor color 2 joy-sticks, 150 programe, jocuri manuale, complet cu 280 DM. Informaţii Ja tel 064/18-94-43. (390311)'• Vînd vin Fetească 3500 Iei.

Tel. 13-68-88 orele 8-10. (375952); • Vînd pui Rottweiler cu pedigree. Tel. 13-88-93 sau 13-40-54. (375786)

'• Vînd mobilă la un preţ convenabil. Tel, 43-56-29. (376078) "

• Vînd pătuţ pentru copil. Telefon 13-32-89.. (376117)

• Vînd pui de "Labrador Retriever galbeni din părinţi foarte valoroşi. Tel. 18-52-09, (376133) \ V

• Vînd repatriere Tel. 17-33-71 (382336)

• Vînd repatriere. Tel 059/15-64-18 Oradea. (390333)

SCHIMRURIDE LOCUINŢĂ

• Schimb casă trei camere, bucătărie de vară, şură cu două grajduri şi 2200 mp grădină în comuna ; Chinteni . cu apartament în Cluj. Relaţii tel.18-63-72 după ora 14 (376108). • Schimb apartament 2

camere confort 2 Gheorgheni, cu apartament 2 camere confort I. Ofer 15 milioane

-diferenţă. Tel l3-42-09-ora 8-15, exclus sîmbăta şi duminica. (390341)' -

• Schimb 3 camere confort I, cu 2 camere confort I, indiferent de zonă, plus diferenţă. Tel 41-07-04 (390357)

ÎNCHIRIERI• Ofer chirie. Tel. 13-51-11.

(375722)•, Caut chirie. Tel. 13-51-11.

(375724)

• Caut chirie. Tel. 19-21-50.(376156) - ( •

• Ofer chirie. Tel.'13-39-33(382449) : ‘ " %

• Caut chirie. Tel; 13-39-3?(382450) ■ :

• Intermediem chirii. Tel 19- 09-28. (390459) ;

• Dau în chirie spaţiu amenajat pentru bar, vad foarte bun. Informaţii tel. 15-59-42. (376094)

• Dau în chirie spaţiu pentru birou, firmă şi depozit en gros, semicentral, singur în curte. Str. Haiducului nr.-3A. Tel. 13-17-54 orele 9-16.- (382445)

• închiriez (cumpăr) spaţiu central 60-100 mp. Tel 1 -22- 89. (390366) :

• Efectuăm transport marfă 1-9 tone, tarife avantajoase. Telefon 13-35- 12.(375981)

• ' Magazin audio-video Play, angajează vînzător. Condiţii: ,bacalaureat, cunoştinţe în domeniu, maxim 30 ani. Relaţii tel. 43-03-18. (382470)

• Angajăm vînzătoare cu experienţă . pentru depozit en gros papetărie Tel 41-55-13, str. Cîmpina nr. 88. (390178) ;

• Angajăm magazioner cu experienţă. Tel 19-55-30 sau 19-77-50. (390450)

* Dau în chirie pivniţă 60 mp în Piaţa Mihai Viteazu nr. 25-26, ap. 7. Plata anticipat. Tel 13-90- 80. (390388)

• SC Salto Bingo SRL angajează vînzătoare bilete Bingo. Telefcîn 41-33-72. (376054) , ' ; \

• Firmă specializată în prelucrarea - cărnii, căutăm asociat cu disponibilităţi. Tel. 19-50-64; 063/34-09-22. (376141)

• Găuri în beton. Tel.-16-61- 00 (374608)

' ;• Firma Resigum Oradea vă pune la dispoziţie materiale,, hidroizolaţii şi tertnoizolaţii din import precum şi cazane de încălzire centrală pe bază de C. L; U, calorifere din aluminiu, jgheaburi şi burlane din PVC. • Relaţii Baciu nr. 5,50 tel. 13- 89-89. (382310) ^

• Comatim Trans efectuează• Dau în chirie apartament 3 transport şi mutări cu autodubă

camere mobilat, telefon, în■''7,5 tone. Tel. 14-00-77; 14-27- Zorilor, zihic între orele 16-20 57.(382398) - , ' telefon 12-83-31. (376082) , •. Angajăm muncitoare în

• Dau în chirie apartament domeniul papetărie. Tel. 43-81- cii două camere confort redus. 52. (382448) , Informaţii la tel. 14-60-59 • Transport marfă 1,5 tone după orele 18. (376086) foarte avantajos. Tel. 41-41-12.

• Dau chirie locuinţă. Tel (382478)19-60-00 (390383) ... Ore engleză I-VIII. Tel.

• dau în chirie apartament 2 18-31-22 (382481)-camere mobilat, cu telefon, . SC Coralis-Pavili, societate cartier Grigorescu. Tel 12-43- româno-austriacă, angajează 28.(390441) _ secretară. Condiţii: experienţă

' • Dau în chirie apartament 2 - în contabilitate primară, camere mobilat. Tel 18-39-27. operare pe calculator. Trimiteti (390448). * Iau în gazdă o studentă sau

• Ofer chirie locuinţă 1 cameră' deosebit, mobilată. TeL 19-15-61 (390466)

• < Dan în chirie 1 cameră, bucătărie, baie, mobilate str. Cîmpului nr. 38 sc. 3 ap. 22 orele 17-19. (390467)

• Cu adîncă durere anunţăm încetarea din viaţă a iubitului nostru soţ, tată, socru şi bunic FORNA IZIDOU. înmormîntarea are Ioc azi,27.01.1997, ora 13,30 la Cimitirul „Cordoş. Fie-i ţărîna uşoară.: Familia îndurerată. (390456)

7

• Adînc îndureraţi, anunţăm decesul dragului nostru BERARUA L E X A N D R U CRISOSTOM (TUCHI), Ia vîrsta de numai 41 ani. Înmormîntarea va avea loc în ziuâ de 28 ianuarie ora 14, de Ia Capela Mare a Cimitirului Central. Luci şi Ionuţ. (390474),

• Locatarii blocului D6 str. Mehedinţi 50-52 sînt alături de familia Cuibus la decesul celui care a fost CUIBUS IOAN şi transmit sincere condoleanţe.(390463)

• Sîntem alături de Jeni Dragonici Ia trecerea în nefiinţă a tatălui drag. Sincere condoleanţe Familiile col. Fodorean Victor şi It. col. Peştean Silviu. (390470)

, • Un ultim şi pios omagiu dragului nostru TUCHI. Familia Mtfraru. (390475) •

• Azi, 27 ianuarie, se împlinesc 4 ani de cînd â plecat dintre noi, lăsînd în urma lui tristeţe şi durere, cel care a fost un soţ, tată, socru şi bunic bun şi iubitor, BQRŞAN PETRU. Chipul lui blînd şi bun va rămîne veşnic viu în inimile noastre. Dumnezeu să-I odihnească în pace şi lumină veşnică. Soţia Marta, copiii,'* Silviii, Rodica, Petrişor şi Dorel, cu familiile. (390215) ,

•o elevă. Tel. 12-38-57 orele17-21. (390460) *

• Caut chirie valută. Tel 16-58-10. (376154)

• Medici, oferim 100 dolari Chirie apartament mobilat, telefon. Tel 15-81-33, pager 41-41-75 cod 26019. (382464) .

• Persoană + cîine lup caut chirie la ta să cu curte. • Tel." 41-55-40 (382476) ‘ / '

• Elevă, caut gazdă în Zorilor. Tel1 12-95-86. (390445)

• Caut chirie apartament 3 camere parter, central , san Gheorgheni nemobilat TeL 41-43-47. (390468)

urgent curriculum vitae la fax 43-53-25. (390407)

• .^ Angajăm, operator calculator,' cunoştinţe , de contabilitate primară Tel. 41-67-35; 41-66-24 (390461) f

• Familie medici îngrijim bătrîni. Tel, 12-45-50 după ora17.(3759^8)

• . Caut menajeră de încredere. Informaţii tel. 14-64- 44.(382405)

PIERDERI

I ADEVĂRULde Cluj „ ^

Un cotid ian care satisface

gustu rile dum neavoastră!

• Pierdut cîine ciobănesc german în zona Gheorgheni, oferrecompensă. Tel. 41-06-80. (376090)

• Caut chirie urgent. Tel ,19- 60-00. (390352)

• Pierdut legitimaţia de veteran de război nr.631584. O declar nulă. (341566) =- • Pierdut carnet de veteran

de război cu nr. 2405 Piteşti şi talon -de Dacia cu nr. de înmatriculare CJ 04-GXR. Le declar nule. (390469)

%( V ) luni, 27 ianuarie 1997 S P O R T

A D E V Ă R U L

d e C l u j _

X' -

Pase subiectivev Zoii Bvansyc

A fost un vii, o pagină de poezie, un Hamlet al gazonului verde, cum i-a spus cîndva Negoiţă Irimie. ^Frumos, distins, arbitru al eleganţei, modest şi soIiWr, egal cu el însuşi, Zoii a încîntat şi cucerit un Cluj şi nu numai, un fotbal şi nu numai. Reuşea cîte un gol de antologie, care înnebunea un stadion, dar revenea la Centru mulţumin- du-se să ridice doar un braţ în sus şi să păşească liniştit, ca şi cum ar fi izbutit un lucru firesc, simplu, la îndeniîna oricui. Nu sărea cu pumnul spre cer, nu se arunca pe jos ca apucat, nu-şi rupea sau scotea tricoul,-nu se căţăra pe garduri, aşa cum fac jucătorii zilelor noastre.

Zoii a jucat aproape 10 ani la Cluj şi doar de trei ori în naţională, O dată în Spania, sub bagheta lui Titi Teaşcă,. cînd naţionala a pierdut cu 6- Of' Spaniolii vrăjeau mingea, valsau cu ea, alergau ca în vis şi “parcă - zicea Zoii - îţi venea ' şi greu să-i încurci!”. Atunci, Teaşcă le-a făcut o pregătire moral volitivă pe cinste, iar medicul lotuluPle-a dat ceva

“bomboane”, să aibă forţă şi viteză mai mare. Se aruncau ai noştri în atac, dar nu mai aveau putere să revină în apărare. Piticul i-a strigat doctorului: “M-ai nenorocit! Le-ai dat bomboana numai de dus, nu şi de întors!” ,

Zoii a fost unul dintre ultimii .Crai de'curte veche ai fotbalului nostru. De mai

'■multe ori i-am spus că nu-şi pune cum ar trebui în valoare, imensul său talent, l-am tfiai criticat în ziar. Niciodată nu s-a supărat, nu mi-a reproşat

.nimic. Mi-a spus cîndva: “Viaţa trebuie trăită, nu îndurată! Cînd văd mistreţii - fundaşii care-1 marcau strîns şi arau terenul urmărindu-1 - mă apucă tristeţea. Ei execută un ordin. Eu nu sînt un executant. Eu iubesc jocul,, arta, fenta şi driblingul. Poezia fotbalului”.

Ni-1 amintim aşa cum a fost acum cînd se împlinesc 15 ani de la irecerea lui în nefiinţă Cît adevăr a dus cu el dincolo, cît a lăsat aici? Nu vom aflai niciodată. Zoii a fost un vis, o. pagină de poezie..,

Viorel CACOVEANU

I n o b ie c tiv : D iv iz ia B (5 )

I i i p r i m p B c s i t , e y u n p l y s ®l© i n t e r e s .

Să trecem acum la analiza comportării celor 19 competitoare, cu menţiunea că asupra conjudeţenelor noastre - Industria Sîrmei : C. Tuizii şi Sticla Arieşul Turda - ne vom opri în finalul analizelor.

1. U. M. TIMIŞOARA. Ga şi în campionatul trecut echipa timişoreană se află în luptă directă pentru promovare, în duel cu Industria. Sîrmei şi Şoimii' Sibiu. Dovedind unjwcurs foarte constant, pe parcursul întregului tur, UMT-ul a reuşit să acumuleze 42 de puncte din 14,victorii (5 în deplasare): Nu a terminat nici o partidă la egalitate, suferind în schimb 4 înfrîngeri, toate în deplasare. Situaţia la“adeyăr’V+15, cel mai bun din serie. Arecel mai bun atac; 44 de goluri (din care 15 în deplasare), iar apărarea a “încasat” 18 goluri (15 în deplasare). In tur nu a coborît mai jos de locul 2, fiind timp de 11 etape pe prima treaptă a clasamentului. Pentru retur are de disputat cîte 9 partide acasă şi 9 în deplasare, : cele mai importante partide cu Industria Sîrmei şi Şoimii disputîndu-le 'la Timişoara, situaţie coroborată .cu cele 2 puncte respectiv 4 puncte avans faţă de cele două echipe, duce la concluzia că timişorenii au foahe mari şanse de a promova. Rămîne de văzut dacă se Va adeveri calculul hîrtiei., '

3. ŞOIMII SIBIU. Începînd cu etapa a XlV-a s-a văzut în lupta pentru promovare şi echipa din Sibiu. Pînă atunci ea a navigat între locurile 4 şi 8, urcînd mai sus graţie unui finiş foarte bun, printre care şi victoria în faţa liderului, la Sibiu. Realizările “bronzului” din tur sînt: 38 de puncte (8 în deplasare) prin 12 victQrii (2 în deplasare) şi 2 egaluri (în deplasare), avînd un +8 la “-adevăr”. A înregistrat 4 înfrîngeri, toate în deplasare. Pe teren propriu a reuşit maximum de puncte: 30 din 30 posibile, conducînd în clasamentul realizărilor acasă. Este singura echipă

care a reuşit să “smulgă” un egal pe terenul echipei din Cîmpia Tuizii. Atacul a marcat 31 de goluri;,(9 în deplasare), iar apărarea a primit 16 goluri (11 în deplasare). Returul rezervă -sibienilor numai 8 partide acasă, faţă de cele 10 în deplasare, dintre care un este chiar în faţa liderului. Considerăm că şansele echipei Şoimii sînt foarte reduse pentru a promova.- 4. ARMĂTURA ZALĂU. Ex-divizionăra A nu a confirmat

.nici în acest campionat. Ea se află la 7 puncte de lider şi chiar dacă întîlneşte pe UMT la Zalău, se va deplasa la următoarele, Industria Sîrmei şi Şoimii. Debutul în tur a fost catastrofal, echipa fiind chiar în postura de “lanternă roşie”, revenirea din final mai “îndulcind” puţin situaţia. Are 35 de puncte, realizate din 11 victorii (3 în deplasare) şi 2 egaluri (în deplasare),-avînd +8 la “adevăr”. A suferit 5 înfrîngeri (din care una acasă). A marcat 29 de goluri (12 în deplasare) şi a primit 19 (14"m deplasare). Programul retorului prevede acelaşi număr de partide acasă ca şi în deplasare: cîTe 9. Dacă va evolua ca în a doua parte a turului (6 victorii şi un egal) am putea să consemnăm eventual o mare surpriză. Altfel... ' \ . - »

5. MINERUL ŞTEI Se pare că va fi arbitrul "acestei serii, fiind printre puţine echipe care au victorii la primele două clasate. A cumulat 31 de puncte, dirj 10 victorii (2 în deplasare) şi un egal (în deplasare), cu un “adev4r” de +7. A înregistrăt'7 înfrîngeri, toate în deplasare. Atacul are 38 de “realizări”, în timp ce apărarea este destul de' penetrabilă cu cele 25 de goluri primite. In retur are 10 partide acasă şi 8 în deplasare, situaţie care credem că îi/Va permite să se menţină .‘pe acest loc onorant pentru o echipă mică.

" v- Eugen HANG

T e l e g r a m e d i n & o v a t i a

"U" Cluj a părăsit stadionul Ion Moina şi a urcat la munte în căutarea zăpezii, pe care, însă, nu a găsit-o.

• 8 echipe şi-au ales ca loc de pregătire superba staţiune iuureşeană • La hotelul Brădet se află cazate şi FC “U” şi Unirea Dej • Sîmbătă, în jurul Orei 12,00, a sosit şi ISCT ® ■ ^

vedea din .nou în primul “unsprezece”. Sînt bine pregătit şi mi-am învins, în sfîrşit, teama de a deposeda adversarul cu mingea”. \ -

• Noutăţile din lotul Unirii Dej se numesc: Marius Tancă (ISCT),,Coman (CIL. Sighet), Gîta (Metrom) şi"Bar (Olimpia Gherla). ^

• :De la vicepreşedintele Mihai Cuc am aflat şi lotul pe

• care ISCT l-a deplasat la Sovata: Rotarul Ceclan, Dosan, Kerekeş, Nicolae, Mucea, Roşu, Timar, Bolboacă, Fedor, Foro, Rus Marcel, Rus Stelian, Fodor, Olar, Vasti, Mîţiu, M. Munteanu, Roja, Sime, Miron.

Codin SAMOILĂ Deplasare sponsorizată

de SC Modena SRLFoto: E. OLARIU

• Condiţiile de pregătire oferite de staţiunea Sovata şi hotelul Brădet (camere curate, spaţioase şi supraîncălzite, piscină,7 saună şi sală de forţă) nu suplinesc, lipsa zăpezii atît de

-necesară pentru această perioadă de acumulări fizice. Ba, mai mult, terenurile de. fotbal sînt îngheţate bocnă. Motiv; pînă acum, pentru care “U” şi Unirea Dej nu au disputat nici o partidă de verificare. Prof. Dan Anca şi Ioan Tătăran se tem de

■ eventualele accidentări ce pot surveni în atari condiţii de joc.

• “U”-iştii _şi “uniriştii” aleargă zilnic cîte zece kilometri,

iar după amiaza ridică greutăţi în sala de (bria. După cinci zile de tras la galere, jucătorii celor două formaţii au susţinut un antrenament tehnico-tactic cu mingea. .

O Ovidiu Maier se află alături de echipă. -

• Dr. Dorin Aldea ne-a declarat că, Feri Dican şi Cristi Pojar sînt surprizele plăcute ale acestui program de pregătire. Ei au răspuns cum nu se poate mai bine la exerciţiile fizice, iar parametrii medicali îi recomandă apţi de joc. întrebat, Cristi Pojar a ţinut-să confirme spusele doctorului: “Din retur mă veţi

Mînchisoare înainte'de a apărea în faţa Curţii Supreme. : 'Cupa Spaniei ■ duel intre Real Madrid ş i CF Barcelona In sferturile de flnălâ

Sorţii au stabilit ca în optimile de finală aleCupei Spaniei la fotbal să aibă loc confruntareadintre eternele rivale Real, Madrid şi CFBarcelona. ' . . . /

în optimile de finală ale Cupei, programatepe .20 ianuarie (meciul tur) şi 5 februarie(returul), vor participa şi echipele spanioleangajate în Cupele Europene intereluburi -Valencia şi Tenerife, calificate în sferturile definală ale Cupei UEFA, şi Atletico Madrid (Liga

. D . ,■ . __ - , Campionilor-care au fost exceptate pînă acum.afaceri Bemard Tapie va trebui sa mearga la . * T * . .Astfel, Valencia va întîlnipe Las Palmas (diviziasecundă), Tenerife pe Betis Sevilla, iar AtleticoMadrid pe Santiago de Compostella. r

Celelalte paftide din această fază a Cupei

Glasgow Rangers anunţă investiţii de 68 de milioane de dolariAmbiţiile clubului scoţian Glasgow Rangers

de'ă deveni unul dintre cele mai mari cluburT din Europa se bazează pe capitalul de 66,1 milioane de dolari investit miercuri de Joe Lewis, un om de afaceri din Bahamas, a precizat David Murray, preşedintele celebrei grupări scoţiene. Joe Lewis va prelua 26 -la sută din capitalul lui Rangers, realizînd cea mai mare investiţie realizată vreodată în fotbalul britanic.

Această investiţie va ridică valoarea lui Glasgow Rangers la 260 de milioane de dolari.

/ A ■ . .Bem ard Tapie va merge la puşcărie

Justiţia franceză a hotărît luni că omul ,de

închisoare înainte de a se prezenta pe 4 februarie în-faţa. Curţii Supreme a Franţei unde riscă o pedeapsă cu închisoarea. Curtea de Apel din . Douai a refuzat să susţină cererea lui Tapie prin care acesta încerca să evite intrarea în închisoare înainte de examinarea de către Curtea Supremă ; a recursului său împotriva condamnării la opt luni de închisoare pentru trucarea unui meci de- fotbal. Conform legii franceze, cei care au primit pedepse cu închisoarea trebuie să meargă la

Spaniei sînt:Leilda (D2) - Celta Vigo (Dl)Deportivo La Coruna (Dl) - Espanyol

Barcelona (1)1) V rRayo-Vallecano (Dl) - Hxtremadura (Dl)

. Racino Santander(Dl)- Athletic Bilbao (Dl).

Speranţele dejenilor pentru retur se leagă (şi) de Şuvagău.

Apollo Gherla şi-a luat zborul spre... returul campionatuluiOdată cii echipele din

eşaloanele superioare, au început pregătirile în vederea returului şi. fotbaliştii campionatului judeţean. Printre ele se. află şi Apollo Gherla, revelaţia sezonului de toamnă.

Sub conducerea antrenorilor prof. Lucian Roman şi Ioan Silvişan lotul compus din 20 de

jucători a demarat antrenamentele în vederea returului'în sala de sport a Liceujui Teoretic “Petru Maior” unde în fiecare seară au loV adevărate miuţe. Zilele următoare fotbaliştii de la Apollo vor ieşi în aer liber, în lipsa unui teren de antrenament pregătirile desfăşurîndurse pe.‘.. - aleile parcului. în vizorul conducerii

tinerei echipe din oraşul de pe Someş se afla legitimarea unor talentaţi juniori ai Olimpiei Gherla. Vorbind de această" formaţie, neapărat trebuie să amintim şi aportul sponsorului principal - SC. “Apollo” SRL Livada - în sprijinirea grupării sportive înfiintată acum doi ani.

SZEKELY Csaba

Mii de fotbalişti aşteapta în aceste zile un semnal dinspre guvern pentru a începe demersurile legale care să le asigure o retribuţie şi

/ fbipă încheierea activităţii. - . -Fiecarc fotbalist cc pe cartea de muncă are trecută profesia “jucător

profesionist plăteşte statului impozit la fel ca orice om al muncii,1 dar, pentru că nu joacă pînă ce îe încărunţeşte părul, la retragerea din activitate ei nu primesc pensii. Liga profesionistă a întocmit un proiect dc lege, carc, dacă va fi ratificat, le va oferi fotbaliştilor o pensie după vîrsta de 35 de ani. Statul nu vă fi nevoit să se implice material, penlru că fondul de pensii ar urina să fie strîns din cotizaţiile lunare ale fotbaliştilor pe întreaga durată a activităţii.

Crearea cadrului juridic necesar arc o deosebită importanţă pentru cei care îşi petrec tinereţea pe gazoane. Există deosebit de multe exemple dc fotbalişti ce-după retragerea din activitate eşuează în munci la care înainte nici nu s-ar fi gîndit. Idolii tribunelor ajung

astfel, în scurt timp, să conducă un taximetru sau să vîndă ţigări prin baruri. Mai ales dacă nu a activat la nivel maxim, un fotbalist arc puţine şanse de a-şi'asigura o viaţă liniştită după ce şi-a atimat ghetele în cui.

F o t b a l i ş t i i v o i . . . p e n s i e !* Ei aşteaptă schimbarea de la guvernul Ciorbea •

Pentm un jucător din Occident această situaţie ar putea părea de neînţeles. Acolo, ei primesc o pensie din partea Ligii Fotbaliştilor Profesionişti, care le recunoaşte astfel calitatea de fotbalişti chiar şi la vîrste înaintate. Bubu Sotir, preşedintele Ligii Sindicale a Fotbaliştilor Profesionişti,din România, speră ca, prin intermediul

guvernului Ciorbea, fotbaliştii autohtoni să poată beneficia şi ei de avantajele unei pensii. El spune că a întiiziat în înaintarea propunerii pentru că “nu a avut nici cadrul juridic necesar şi nici nu putea depune sumele într-un loc sigur”. “Cazurile Credit Bank şi Dacia Felix sînt elocvente în cazul nostru”, a spus Sotir, dar el a.uitat să precizeze dacă a reuşit să găsească acum un astfelde loc sigur pentru a depune banii. . . .. Pe de altă parte, fotbaliştii sînt nerăbdători să-şi poată asigura o pensie şi sînt de acord să cotizeze doar atunci cînd cadrul legal Ie-o va permite. Ei au în faţă exemplele lui Rodion Cămătaru sau Gabi Balint, foşti fotbalişti care şi-au încheiat cariera peste hotare şi acum primesc o pensie din partea ligilor fotbaliştilor profesionişti din ţările respective. - ’ • ’

Mihai HOSSU

A D E V A R U Ld e O B u j S P O R T luni, 27 ianuarie 1997 ,10

Politehnica laşi a stricat socotelile clujenilor!

1

O iniţiativă lăudabilă a Cărbochimului, de a organiza, cu o sâptămmă înaintea reluării întrecerii Diviziei A masculine, un turneu de pregătire, a fost dată peste cap de gestul de ijnpoliteţe a celor de la Politehnica Iaşi, care, confirmînd iniţial participarea (nota bene pe cheltuiala gazdelor), n-au mai catadicsit să apară, încurcînd întreaga desfăşurare a competiţiei.

în atari condiţii, vineri seara, în deschidere, CSS Hirlitz Mobex Tg. Mureş a jucat cu echipa a doua ă Carbochimului, pe care a învins-o cu scorul de 61-62 (34-39). Un cîştig pentru rezervele organizatorilor,

-care au încercat’să iasă la rampă, cu ce pot şi ştiu, în speranţa unor posibile titularizări. In vedetă, duelul orgoliilor, dintre campionii de la “U”SM Invest şi

• Carbochim, a dat, din nou cîştig de cauză studenţilor, din distributii lipsind însă Rareş Boian, Flavius Lăpuşte şi Gyorgy Griinwald, selecţionaţi în ţînăra reprezentativă a României ce va întîlni miercuri 29 ianuarie (la Arad) Olanda, în cadrul grupei semifinale D a Campionatului European. Pentru că fiecare formaţie nu concepea decît să cîştige, au evoluat aproape în exclusivitate cinciurile de baza, scopul

- principal de verificare a potenţialului loturilor fiind •abandpnat, am asistat la o dispută încinsă şi la nimic altceva. Trioul Pintea, Săflescu, Geomolean,1 a fost, firesc, mai productiv decît „dubiul” Sebeştyen-Corui, schimbul de replici aducînd cîştig de cauză, cu 88-71 (41-44), “Lp-iştilor, conduşi, de această dată, de „secundul” Horea Rotaru. Pentru a îndeplini o formalitate, numim autorii punctelor înscrise: Pintea '(25 (1), Săflescu 24 (1), Geomolean 23 (3), Szilagy 10 (1), Cristescîi 4 (1), Moma 2, pentru “U , respectiv Sebestyen 28 (1), Corui 18 (l), ŞchiQpu 7, Călimac

*6, Dumitrescu 6, -Popa 4, Bob 2. Sîmbătă s-a mai jucat o partidă, o altă formalitate, rezervele hri “U” depăşind echipa din Tg. Mureş," cu scorul de 78-59 (41-33). Cum spuneam, dintr-o iniţiativă demnă de salutat, Politehnica Iaşi a făcut să se aleagă praful...

< Mircea Ion RADU

„Armătura’’ ţinteşte “A”-ul!

Campionatul Diviziei B la handbal masculin şi-ă început, sîmbătă, cea de a doua secvenţă compusă, ca şi precedenta, dintrâ combinată tur-retur (totalizînd 18 meciuri) desfăşurată în etape regulate:

In partida de debut, lidera seriei D, Annătura Cluj-a întîlnit formaţia din Cîmpia Turzii pe care a ' întrecut-o cu scorul de 22-20 (11- 10), însă prestaţia clujenilor l-a

nemulţumit pe antrenorul acestora Mihai Ferenţ care specifica după meci: „Am făcut cel mai slab joc din actualul campionat, fapt pe care mi-1 explic prin automulţumirea instalată în lot. Iar dacă într-adevăr asta e cauza cauzelor atunci am toate motivele de îngrijorate fiindcă o asemenea stare de lucruri ne poate juca feste”.

- Cum veţi readuce echipa la..: realitate?

- Eu nu sînt adeptul nrâmriiorpunitive, cultiv în echipă o relaţie de colegialitate - mai ales că sînt’si eu jucător activ - şi ma bazez pe aderenţa tuturor la ideea de a fece ceva şi bun şi frumos. Adică ş> rezultat şi spectacol în concluzie aştept ţresărirea de orgoliu a jucătorilor. Şi asta fără întîiziere, fiindcă altfel ieşim din căiţi,

- Asta înseamnă că Armătura vizează mr „as”, nu?-

- Bineînţeles: cîştigarea seriei şi intrarea în baraj. - .

- Altfel spus, ţintiţi “A”-ul!- O dată şi-o dată trebuie să

spargem plafonul Diviziei B.Reţinînd intenţiile Armăturii, să

revenim la meciul de sîmbătă (sala „Horia Demian”) pentru a-i consemnă marcatorii: Lufceag 5, Crainic 4, Coroian..3,.Gomboş, Săcară, Cosma, Petruş cîte 2, Zăpîrţan şi Mureşan cîte unul pentru Armătura, Vălean 9, Ghe. Mureşan 4, Gal 3, Verdeş 2, Radu şi Vereş cîte unul pentru Industria Sîrmei Cîmpia Turzii. Au arbitrat bucureştenii V. Ciugam - M. Stoian. . . :

<- ns. d.

în Campionatul Naţional al diviziei A :

Echipele clujene: două victorii, o înSrîngere

• Metal 33- ”U“ SILVA 2-3 (4, -10,11, -14, -16) • ”U” Craiova- ”U” ARDAF 1-3 (-8, -7, 15, -4) • Dinamo - Someşul Dej 3-1 (-10, 9, JO, 12) -

La reluarea întrecerilor în C.R masculin şi feminin al diviziei A se impune o singură constatare - startul bun al echipelor clujene. învingătoare în două din cele trei întîlniri disputate sîmbătă,, 25 ianuarie.

Fetele şi-au disputat ultima etapă a turului. Ca rezultate: Penicilina Iaşi - Jiul Petroşani 3-0, Universitatea Bacău - Rapid 0-3l Dacia Piteşti- Romradiatoare Braşov 3-0, Dinamo - Oţelul Tîrgovişte 3-1, partida RATB - Farul s-a disputat duminică, 26 ianuarie, şi...

. Metal 33 - ”U” SILVA 2-3 (4, -10,11, -14, -16)Final dramatic în acest meci în care fetele antrenorilor Ioân Bînda şi

Fidelia Crişan au întîlnit lanterna roşie. Dornică de revenire, de poziţii mai bune în clasament. A fost un meci aprig disputat, nerecomandat cardiacilor, cu o durată de 120 de minute, cu ultimele două seturi incandescente. De la clujence s-au remarcat Sasu, Dragoste şi Ţurcanu.

Clasament:,1. ”U” SILVA ;ir 9 2 27:12 202. RATB 10 9 1 27:5" 193. Rapid 11 & 3 28:16 ; 194. Iaşi -11 8 31 - 25:13 195. Farul 10 ■ 8 - 2 ' 26:12 186. Dacia 11 • 5 6 22:19 177. Bacău 11 - J 5 ' , 6 15:20 . 168. Braşov ~ 11 ' 4 - < 7 .19:24 159. Dinamo 11- 4- - 7 ‘ 16:26 1510. Jiul 11 . 2 . 9 11:29 1311. Otelul 11 2 9 9:28 1312. Metal , 11 1 10 9:30 12

Dinamo - Som eş Dej 3-1 (-10, 9 ,1 0 ,1 2 )Dejenii au început în forţă meciul cu Dinamo, lăsînd impresia că au

venit la Bucureşti pentru o victorie. Cu setul II dejenii au început să se stingă treplat, dinamoviştii punînd stăpînire pe joc în toate compartimentele.

Clasament: '

Returul se reia la 1 februarie, cu partidele: DACIA - ”U” SILVA CLUJ, Jiul -. Oţelul, Dinamo - Farul, RATB - Romradiatoare Braşov, Universitatea Bacău - Penicilina Iaşi, Metal 33 - Rapid.

Echipele masculine şi-au dat întîlnire în ./retur. Rezultate: Steaua - Tractorul 3-0, Universitatea Timişoara - ”U” Explorări Baia Mare 1-3, CSMU - Elcond 1-3, PECO - RÎFIL 0-3 şi...

1. ”1r ARDAF 12 10 .2 . ‘ 32:9 222. Tractorul 12 10’ 2 31:11 . 223. Elcond 12 9 3 29:14 ■ 21 ■4. Baia Mare •12 9 3 30:17 215 . RIFIL 12 8 4 : 26:15' ‘206. Dinamo 12 8 4 27:20 207. Dej 12 7 5, ' 26:20 .198. Steaua " 12 5 -7 . 19:22 179. Craiova 12 2 10 13:30 •1410. CSMU : : 12 2 10 10:32 - 1411. PECO . 12 2 10 9:31 1412. Timişoara ■. 12 0 12 5:36 12în etapa a Xffl-a, sîmbătă, 1 februarie: PECO - ”U” ARDAF,

’ SOMEŞUL DEJ - TRACTORUL BRAŞOV, ”U” Craiova - Steaua, RIFIL - CSMU, Elcond - ”U” Timişoara, Explorări 13aia Mare -Dinamo.

”0” Craiova - ”0” ARDAF 1-3 (-8, -7,15, -4) Luni, 27 ianuarie, de la Sra 14,00, în Cupa României:Debut favorabil al clujenilor. Cu o victorie ce putea fi la zero, dacă ne

gîndim că în setul III elevii profesorului Pop au condus cu 14-12, piereînd setul pe fondul greşelilor de finalizare şi al neatenţiilor. în ansamblu însă,- clujenii şi-au ficat jocul, remareîndu-se prin viteza execupor şi jocul combinativ. Profesorul Pop i-a folosit pe Sanislav, Horfaş, Man, Dudaş, Grozav, Stoian, Agoston. ; ' , /

”U ” S IL V A - U n i v e r s i t a t e a B a c ă uCu acest meci, programat în Sala sporturilor ”Horia Demian”, se intră

practic în etapa a'III-a a competiţiei, cu jocuri tur-retur, eliminatorii Returul acestei partide este programat la 5 februarie. v ,

Demostene SOFRON

1I E N I SVictorii pentru Hihgls şi SamprasSîmbătă dimineaţa, Martina

•Hingis a devenit cea mai tînără eîştigătoare.: a unui turneu de Grand Slam din Ultimii... 110 ani! între ea şi recordul absolut se interpune doar Lottie Dodds, care a cîştigat primul ei Wimbledon (în 1887) la vîrstă de 15 ani şi 10 luni. Născută în Slovacia şi. botezată Martina în cinstea Navratilovei, junioara elveţiană a cîştigat în 1993 turneul de juniori de la Roland Garroş (cînd avea 12 ani, record absolut) şi şi-a imitat „tizul” reuşind prima „dublă” dc la Navratilova (1986) încoace după cc anterior (alături de Zvercva) sc impusese cu 6-2, 6-2 în faţa perechii americano Davcnport/Raymond. (Oarecum)

surprinzător, mai experimentata Mary Pierce a fost cea care s-a „prăbuşit” sub miza momentului, fiind şocată să descopere că loviturile ei „decisive” erau* returnate cu o forţă sporită de tînără de 1(5 ani şi 4 luni. Hingis a rezistat la patru mingi de break şi a'fructificat ţoate momentele dificile prin care trecea franţuzoaica, conducînd Cu 5-0 îri primul set. Pierce a reuşit în fine un breâk şi a făcut 5-2, dar elveţiana a contabilizat imediat primul set îri favoarea ei. Al doilea a început mai echilibrat, dar Martina a reuşit breakul în ghemul 5 şi de atunci în teren nu a mai existat decît o jucătoare, purtată spre triumf de un public

entuziast.' Noul nr. % mondial s- a impus în 58 de. minute, amintind de' debuturile de senzaţie ale altor speranţe ale tenisului feminin: Jager, 'Austin Capriati, pe care ulterior accidentările le-au eliminat prematur din circuitul marii performanţe'. Prin contrast, Martina Navratilova a atins prima ei finală la 18, ani şi a cîştigat primul titlul de Grand Slam la 21, dar a continuat să cîştige mult timp după ce colegele de generaţie puseseră racheta în cui. Cît va rezista „minunea blondă” dm St. Gali, aceasta e întrebarea care, frămîntă minţile specialiştilor şi a iubitorilor tenisului în general. ^

. După ce-i eliminase pe, ambii finalişti _ai ediţiei precedente (înfrîngerea retrogradîndu-1 pe Becker pe locul 13 în clasamentul ATP de luni), desigur că tînărul Carlos Moya nu putea fi exclus din calcule. Din păcate pentru el,

în faţa sa s-a găsit un Pete Sampras „mperial”, care a reuşit (la 25 de ani!) să cîştige al 9-lea turneu de Grănd Slam din carieră, impunîndu-se în,finală cu un concludent 6-2, 6-3, 6-3 consemnat în doar 87 de minute.

Perechea australiană Woodforde-Woodbridge s-a> impus cu 4-6, 7-5, 7-5, 6-3 după un meci întins pe durata a trei ore, ’dispunînd de, perechea canadiano-americană Lareau/ O’Brien pentru a cîştigă (record) al 8-lea titlu de Grand Slam în concursul de dublu masculin. In palmaresul „Woodi_es”-ilor, acest al doilea succes la Melboume se alătură altor două la Flushing Meadow şi celor 4 consecutive (!)<le la Wimbledon. Woodforde şi-a pierdut de patru ori serviciul, dar australienii au realizat 6 breakuri în contul lui Sebastian

■ Lareau. , : ’’ '

Radu C. MUNTEANU

P A T I N A JA R T I S T I C C E de la P a risE

S l u t s k a i a c o m p l e t e a z ă s u c c e s u l

„ în l i n i e ” a l r u ş i l o rPentru prima dată în istoria campioanelor europene de patinaj

artistic, o ţară a rcyşit sâ cîştige toate titlurile puse în joc. Aceasta este (se puica altfel?) Rusia. Cînd Surya Bonaly cîştigă în 1994 al 5-lea titlu european consecutiv, ciric sc gîndea câ ea nu va reuşi să egaleze performanţa legendarelor Sonja Hcnje şi Katarina Witt? Dar in 1995, în urma unui sezon punctat de accidentări şi ieşire din formă, franţuzoaica a capotai surprinzător la Sofia, capitala bulgară înălfînd pe firmamentul stelelor gheţii pc tînără şi mai puţin cunoscuta Irina Slutskaia. A venii ediţia pariziană şi Surya a jurat să se răzbune,

dar ea era departe de forma care a consacrat-o.. Deşi medicii i-au dat „feu vert” cu cîteva zile înainte de începerea competiţiei, ea nu a reuşit sâ se claseze decît pe 9. Pe de altă parte, acest an care a trecut a maturizat-o pe tînără rusoaică de 17 ani, care a cîştigat toate cele trei concursuri din Champions Serics la care a participat anterior europenelor şi se anunţă favorită şi la titlul mondial. Deşi a avut o ezitare în finalul programului liber, ea a fost „cu un cap” peste adversarele sale, feuşind o secvenţă de 6 sărituri triple. Doar arbitrul din Slovacia a avut nevoie de ochelari, ceilalţi judecători văzînd-o eîştigătoare detaşată. Maria Butyrskaia s-a văzut deposedată de o anticipată medalie datorită unor. evoluţii surprinzătoare ale tinerelor

-Krisztina Czako şi Julia Lavrentchuk. Iată clasamentul final al ultimei probe: .

1. I. Slutskaia (Rusia -l,5p); 2. K. Czako (Ungaria - 5,5p); 3. J. Lavrentchuk (Ucraina -5,5p); 4. M. Butyrskaia (Rusia -6,5p); 5. E. Liachcnko (Ucraina - 10,5p)' etc.

' Radu C. MUNTEANU

C r o n i c a ^ r î n g u l u i

• 3 5 d e m i l i o a n e d e d o l a r i b u r s ăp e n t r u H o l y f i e l d

Boxerul american Evander Holyfield va primi suma dc 35 de milioane de dolari şi, poate chiar mai mult, pentru a acorda revanşa compatriotului său Mike. Tyson, pe care l-a deposedat de titlul mondial (versiunea WBA), în noiembrie trecut, pe ringul din Las Vegas. Avocatul lui Holyfield, Jim Thomas, a declarat că a fost perfectat un acord cu Don King, managerul lui Tyson. „Dacă publicitatea meciului va fi făcută într-o manieră adecvată, Holyfield poate încasa pînă la 40 de milioane de dolari”, a afirmat Jim Thomas. Această sumă ar fi cea mai mare din istoria boxului profesionist, recordul fiind deţinut de Tyson, cu 30 de milioane de dolari1

• B o x e r b o d y g u a r d

Pugilistul profesionist român‘Ion Ene va boxa pe data de 4 februarie în localitatea Strasbourg (Franţa) cu campionul Franţei la categoria 86 kg Nadir Soukhal. Meciul va fi transmis integral pe canalul „Euro sport”. Ceea ce se ştie mai puţin însă, este faptul că boxerul Ion Ene este de profesie „body guard” şi este angajatul „Cazinoului Victoria”. „ v -

• Francezul Fabrice Tiozzo deposedat, de titlu

. Consiliul Mondial al Boxului (WBC) a decis zilele trecute să-l deposedeze de titlul mondial profesionist la categoria semigrea pc4> francezul Fabrice Tiozzo pentru motivul că acesta nu şi-a pus titlul * în joc de mai bine dc un an. Acest lucru , constituie automat deposedarea de titlu conform regulamentelor WBC. Problema pugilistului francez pare a fi „greutatea” el ncmaiputînd. face tategoria. De mai multe luni încoace se pare că va trece la categoria imediat superioară „grea uşoară”. Tiozzo a cucerit titlul mondial al categoriei semigrea (versiunea WBC) pe data de 16 iunie 1995 învingîndu-1 atunci pe jamaicanu! Mike McCallun. El şi-a păstrat apoi cu succes titlul pe data de 13 ianuarie 1996 în faţa canadianului Erik Lucas, dar de atunci nu a mai urcat oficial pe ring.'

i ' ' Coriolan IUGA

(77) luni, 27 ianuarie 1997 E V E N I M E N T A D E V Â m M € \c f le O l t a j I

MISIUNEA DOMNIŞOAREI ULY (I)ij în ziua de 15 martie 1944, frumoasa domni-* şoară Lily Sergheiev, aterizează la Lisabona.I La aeroport nu este aşteptată de nimeni, deşi | şi-a anunţat sosirea. Noroc "că a găsit imediat■ un tînăr taximetrist care, încadrat între două v limuzine negre, o duce la hotelul “Avenida* Palace”. După instalarea la hotel, îşi schimbă A hainele de călătorie şi, îmbrăcată într-o rochie | neagră şi un pardesiu gri-bleu, iese la plimbare., | Un vînt călduţ adie printre cele două şiruri de . palmieri de pe aleea care duce spre Piaţa I Pombal. în Portugalia sosise deja primăvara.I Lily venea de la Londra şi “legătura” ei din [ Lisabona îi fixase întîlnirea pentru orele nouă■ seara. Ea urma să sc întîlnească cu maiorul■ KUemanft, şeful ei de misiune.* - Lily Sergheiev avea 25 de ani, se născuse la I Kiev, din tală rus şi mamă franţuzoaică, ambii | de origine nobilă. în'anul 1919, fugiţi de■ .regimul sovietic, se instalează la Paris, unde■ Lily urmează liceul şi trei ani de facultate. In* ; toate şcolile pe care le-a urmat, i-au plăcut mai I mult limbile străine,, unele materii de cultură | generală şi sportul. Pe lîngă rusă şi franceză cu■ care crescuse, vorbea curent germană şi engleză.J Avea un fizic plăcut şi atrăgător, manifesta* interes pentru anturajele ofiţerilor tineri, iar ca | sporturi îi plăceau ;excursiile şi mersul pe | bicicletă. Străbătuse deja pe jos drumul de la■ Paris la Varşovia; făcuse înconjurul Europei pe J bicicletă; iar începutul războiului a surprins-o I la Beirut, intenţionînd să parcurgă - tot pe | bicicletă -_drumul de la Paris la Saigon. Era o L — —

' — ■I-I I I I I

fire vioaie şi neînfricată; privea lucrurile calculat şi nu intra niciodată în panică. - ••' în anul 1940 este sesizată de organele de Contrainformaţii engleze în anturajul tinerilor ofiţeri: şi atrasă la- colaborare. Prevăzîndu-se retragerea armatelor engleze şi franceze în Anglia, Lily este pregătită pentru a lucra în clandestinitate şi pentru a fi plasată” serviciilor de informaţii germane Urma să -‘lucreze” ca agent dublu. Pentru a o putea “servi’’ nemţilor este trimisa pentru a-şi “vizita” un unchi în Estonia, unde, fără un ban în buzunar, se prezintă autorităţilor germane, cărora le spune că unchiul ei a decedat şi doreşte să se întoarcă în (Franţa. Este îmbarcată pe vaporul “Adel Traber” aparţinînd Companiei Worms, cu care călătoreşte gratuit de la Danzing la Rouen. Aici se împrieteneşte cu căpitanul vasului, Helmut JBuking, care la despărţire o prezintă unui prieten- ziarist, de fapt ofiţer în Abwerh-ul hitlerist. Pentru germani era cea mai bună achiziţie; foarte frumoasă, inteligentă,descurcăreaţă şi pe deasupra şi cunoscătoare a limbii engleze. După ce.trec la recrutarea ei, timp de aproape doi ani, Lily a învăţat temeinic cifhil, scrierea invizibilă cu cerneală simpatică, geografia economică şi strategică a Angliei, organizarea armatelor engleze*şi americane, a gradelor militare, a

.cunoaşterii tehnicii;de tancuri, avioane şi vase militare. în primăvara anului 1943, după doi ani de instruire, , este trecută în zona liberă â Franţei si de acolo, clandestin în Spania,

' Traian CORNEANU

ym -sm ti... Ă h Ş i B ) O A H B M b . v

S t O B W c jf p t A fo iS A £ 4 5 4 m o u h c e f t c rW Ă M P ffc M E IE

W / / / / / / / / / / / A

Noua, generaţie de telefoane: mici şi super dotate

Noua generaţie de telefoane supeidotate şi-a făcut apariţia: unele aparate încap într-o t mînă, altele pot transmite şi . recepţiona un fax sau un mesaj electronic, permiţînd în ; acelaşi timp o conversaţie videofonică pe ecran color. ,

Ultimele mîndrii tehnologice ale fabricanţilor au fost recent prezentate cu prilejul Salonului produselor electronice de consum de H Las Vegas (Nevada), care a atras aproximativ 1.800 de expozanţi, şi 80.000 de vizitatori. ■ -■ -■ ’•••

Vedetele salonului au fost în mod incontestabil telefonul celular* StarTAC, produs, de Motorola, şi videotelefonul CIDCO, botezat iPhone.

Cîntărind 84 de grame, StarTAC 8600 (aproximativ 1000 dolari) se poartă la centură, ca un pager. Are un robot telefonic integrat, un ecran cu două linii în culori şi poate primi şr'expedia telecopii. • ■ ■

Sub raportul dimensiunilor, al-multifuncţionalităţii şi calităţii recepţiei, StarTAC - în afară preţului său foarte ridicat pentru un telefon portabil - plasează actualele produse concurente în epoca dc piatră. ■ - :

„In materie de electronică, îndeosebi în sectorul telefoanelor, argumentul de

vînzare a devenit: Al meu este mai mic decît al tău’”, explică Jim Bany, purtător de cuvînt al Asociaţiei „fabricanţilor de produse electronice de consum (CEMA). ;

La rîndul său, iPhone (500 dolari) nu îi va lăsa pe pasionaţii de înaltă tehnologie indiferenţi,

CAFP)mai ales pe „intemofobicii” care doresc totuşi' să poată primi în fiecare moment un mesaj electronic. ;

Alcătuit dintr-un ecran de 19 centimetri şi dintr-o tastatură retractabilă, el dispune de un simplu buton de activare pentru a se conecta la Internet, un identificator de apel şi permite primirea dc grafice.

Dacă videotelefonul.a debutat în 1964 la Tîrgul Internaţional de la New York, preţurile sale prohibitive, de ordinul a 50.000 dolari, nu au atras pînă în prezent decît elita; bogată ă lumii afacerilor. De atunci preţurile au scăzut puternic, în timp ce sporeau multifuncţionalitatea şi facilitatea de utilizare. :\ Societatea C-Phone Corp. prezintă astfel C-Phone Home (350 dolari), un ansamblu telefonic incluzînd'un modem şi o cameră numerică, uşor conectabilă la un magnetoscop sau o televiziune, precum şi un microfon încorporat -j în

telecomandă.Philips Electronics, care

produce videotelefoane, şi-a prezentat noul model P200 (375 dolari) cu care se pot transmite mesaje electronice şi se pot face cumpărăturile pe

. Internet graţie dispozitivului- de citire a cărţilor de identitate cu < care este echipat.. Transmiterea, de mesaje radio nu a rămas nici ea mai prejos. Ultima generaţie de pagere produse de Samsung, TAG-urile, face posibilă de acum înainte localizarea din

. punct de vedere geografic a persoanei echipate cu pager. Ele sînt concepute în mod spccial pentru operaţiunile de întreţinere atunci cînd este important să se ştie unde se află angajaţii pe teren; explică Robert Stevenson, de la American . Messaging Services.

Robert Brooks, de la societatea CTS Amerirom, cu baza la Lexington (Kentucky), utilizează deja acest sistem pentru a-i dirija pe şoferii de ambulanţă în zonele rurale.

Potrivit estimărilor CEMA,- 34 la sută din familii posedau -

la începutul anului 1997 un telefon celular, iar 28 la sută un pager, faţă de respectiv 20 la sută şi 8 la sută cu numai

■ doi am în urmă..

Vmătorii gberleni au avut o noapte albăLa sfîrşitul săptămînii.

trecute, membrii grupei de vinătoare 14 apartinînd filialei Gherlă a Asociaţiei judeţene a vînătorilor au avut o noapte albă. Pentru cîteva ore, cei 48 de puşcaşi au lăsat „acasă” armele şi împreună cu fami­liile lor au petrecut o seară distractivă în cadrul tradi­ţionalului lor . Bal, organizat fe începutul fiecărui an.

S-au servit 25 feluri Specialităţi de mîncare vînatoreşti, s-a dansat, s-a cîntat pînă in zori. Iscusiţii vînători gherleni.au. avut o ;recoItâ” foarte bună,. mîndrindu-se cu cîteva trofee, valoroase.. Deci, pentru cîţeva ore

animalele din pădurile vecine- „oraşului Gherla au avut linişte. Vmătorii însă au avut ce povesti în;jurul meselor pline de bunătăti „vînătoresti”.

SZEKELY Csaba

111l •’

, - -

Zmm

Nu sîntem pe o stradă dintr-o suburbie a New York-ului. Nu! Mizeria şi jegul tronează pe strada „Răsăritului". (Fota 1) Gunoaiele care au... răsărit sînt din toamnă. Pînă la primăvară zona va deveni „Groapa lui Oatu", sau rampă de gunoaie a oraşului. Ce să mai vorbim de „expoziţia" de pe Str. CîmpuLmuncii l (Foto 2) Foto: Eugen OLARIU

Procesul Tana Ardeleanu ■ Virgil Măgureanu a fost amînat

Procesul mtenlatdircclorului SRI, Virgil Măgureanu, de câire redactorul Lâna Ardeleanu a fost aminal pentru dala de 20 marlie. 1

Avocaţii părţilor au susţinut, în faţa mstanlei Judecătoriei Sectorului 1,

jfaptul că la dosar nu au fost depuse cererile lor, conscmn.ilc la un termen antorioi de calre grelîerâ.

()e altfel, avocatul Constanlm Muller a calili- eat-o diept msponsabila pe grefiera rcspoclna. care a pierdui eaielul pe care ţi-a noUt solicitărileicpitvcnlanţilor in msUnta ai

'l anei Ardeleanu şi ai lui Virgil Măgureanu

"Nu fac mei o legătură înlre dispariţia caietului grefierei şi SRI”, a spus avocatul Constantin Miiller.

’I ana Ardeleanu l-a acţionat în judecata pe Virgil Măgureanu, în urma unei alirmaţn a acestuia eoni ('nu căreia redactorul cotidianului 7îua a “laait cu mînuţa ei” scrisoarea Im Jgor lîotnarciuk, in v.are se spune că Ion Iliescu a fost racolai de KG li în limpul studenţiei sale la Moscova

'I ana Aidcleanu îl aeu/â pe şctul SRI de calomnie.

Spion pentru OccidentFostul maior SS Kărl Hass

a lucrat pentru agenţiile de spionaj occidentale* în perioada în care era° căutat pentru crime de război, a informat cotidianul gennann “Der Spiegel”, citat de REUTER.

Conform publicaţiei, Hass (reţinut în prezent în Italia); a lucrat pentru agenţii de spionaj din Italia şi SUA pînă în 1953, deşi era deja condamnat pentru un masacru ordonat în-Italia, în 1944.

“Der Spiegel” îşi susţine afirmaţiile publicînd„ un interviu cu Hass şi o serie de documente istorice.

Cotidianul afirmă că Hass a făcut muncă de propagandă pentru americani şi a spionat mişcarea comunistă din Italia.

Judecătorii italieni au reînnoit mandatul de detenţie penlru Hass, suspectat' de participarea la masacrul în care naziştii au ordonat uciderea a 335 de bărbaţi, ca represalii la un atac cu bombă al partizanilor.

Fostul ofiţer SS 1 a recunoscut că a ucis doi oameni, dar s-a justificat spunînd că a trebuit să se supună ordinelor pentru a nu- fi executat. '

•w iliW P■ p i i i i i i

■ iE ll lP ii

. t,'Â t ' *

Enigmatica dispariţie a sobei de teracotă

Năirîna sobă de tcrawlii din halta Vcmieş nu mai cxislâ Doi \h|gani au labârit inlr-o noapte asupia ci şi nu s-au lăsat pînă nu au tranşal-o” complet.

l’ohlişlii de la Tl; nu îsi puteau explica dispariţia sohei îubilă de întreaga sullare a salului. „Cadavrul” a tost

găsii, în cele din unnâ, acasă la Baciu Sebastian. Celălalt aulor, Socaeiu Ciprian, nu apucase încă să-si taie partea leului.

t'ci doi sînt ccrcctaţi pentru l'url si, inai mult ca sigur, \or duce dorul sobei penltu o perioadă de limp.

- M. HOSSU

A D E V A R U Ld e C i u l U L T IM A O R Ă luni, 27 ianuarie 1997 (12)

CENTRUL REGIONAL DE PROGNOZA - m SI METEOROLOGIE AERONAUTICĂ CLUJ-NAPOCA

In v e s t i t o r i i p o t v e t a d u p â n u sssâra l

«9® csefiisn i, l i r ă iu r ix i is u te a f o ia i t i f o r f lo r

Harta privind starea probabilă a vremii în judeţul Cluj, valabilă pentru 27.01.1997 în jurul orei 15.

R e c ti f ic a r eReferitor la articolul nostru din data de 24 ianuarie'a.c.,

“Prefectul recunoaşte că toate funcţiile în serviciile descentralizate trebuie ocupate prin concurs”, menţionăm că iii Iuliu Mureşan, propus pentru a fi numit director al Direcţiei sanitar-veterinară este medic primar veterinar, şef serviciu expertiza alimentelor, cu o vechime de 25 de ani în cercetare, producţie şi laborator

“ V î n t u l s c h i m b ă r i i ” b a t e ş i p e i a U D N I R

Janos Boros, noul preşedinte al organizaţiei judeţene a UDMR, crede că alegerea şa in funcţie se datorează tot unei dorinţe de schimbare. Dl Boros apreciază că în aceeaşi măsură a contat în faţajeprezentanţilor din judeţul Cluj ai UDMR şi programul său, axat “pe probleme concrete”, prezentat la şedinţa de alegere a noului preşedinte care a avut loc sîmbătă la Cluj-Napoca.

Noul lider local al UDMR declară că îşi doreşte ca organizaţia pe care o conduce să devină “mai dinamică, mai des prezentă în viaţa politică locală şi, fiind o organizaţie de apărare a drepturilor unei

minorităţi, mai activa în acest sens”. în termen .de o lună Janos Boros va trebui să îşi formeze propriul “cabinet”,' din oameni pe care şi-i va alege singur şi care să-l sprijine în- realizarea programului • prezentata în şedinţa de sîmbătă. Menţionăm că funcţia de preşedinte judeţean. ,al UDMR le însumează pe acelea de preşedinte exşcutiv . şi

^preşedinte cu probleme deliberative. Echipa cu care dl Boros va lucra, prezidiul UDMR Cluj, va fi prezentată Consiliului reprezentanţilor judeţeni ai Uniunii. Rolul

' acestui prezidiu- conform afirmaţiilor d-lui Boros va fi unul foarte important lâ nivelul organizaţiei, mai ales că, după şedinţa de sîmbătă, acesta va prelua o parte din funcţiunile Comitetului executiv judeţean al UDMR, organ care a fost desfiinţat. ..Prin votul celor care

reprezintă factorii de decizie Ja nivelul UDMR Cluj, Janos Boros l-a înlocuit la coitriucere pe şeful de. cabinet al d-lui deputat Eugen Matiş, Molnos Lajos. (D.B.)

. .. < urmare din pagina 1.

’ zi şi a avut cuvinte de apreciere pentru Ioan Sima. în opinia dlui Ţap, Ioan Sima- nu a avut ajutorul necesar ^pentru

- conducerea performantă a BDF. -

A. Nerişan a cerut Interzicerea demisiilor

Unul dintre “abonaţii” la microfonul AGA BDF a fost Alexandru Nerişan, acţionar şi preşedinte al Asociaţiei Naţionale împotriva Corupţiei. Df Nerişan a declarat că vrea să-i reprezinte pe micii acţionari - ai BDF, facînd un apel în sensul “tragerii la răspundere” pe cei corupţi. De astă dată,

' preşedintele ANIC s-a ocupat de politica de cadre a BDF, cerînd să nu se admită demisii şi să nu se facă angajări cu uşurinţă, suspectînd salariaţii BDF că stau pe funcţie doar cît au interesul să o facă, din motive financiare, apoi demisionează! A fost pomenită întîlnirea preşedintelui ANIC cu preşedintele României, Emil Constantinescu, care a durat o oră şi jumătate. Ca şi la Cotroceni, la AGA dl Nerişan a cerut să fie condamnat “cel care fură un ou, dar şi cel care fură un bou sau o cireadă.” Dînsul nu i-a cruţat pe, membrii fondatori, definindu-i ca autorii morali ai căderii BDF. ,<vIoan Timbus a adus Investitori americani

Unul din membrii fondatori care a fost mai puţin activ la cuvîntările din AGA,'dMoan Timbus, a luat prin surprindere pe mulţi acţionari. Domnia sa a vorbit în numele a trei investitori americani care şi-âu făcut cunoscută intenţia de a.investi în BDF 50 de milioane de dolari, bani ce sînt blocaţi la

-BNR în acest scop. Totodată a menţionat oferta lui Cornel Cristian, cetăţean american de origine română, de a deraia o finanţare de 600 de milioane de dolari pentru'o centrală electrică

în pauză. Ion Ilie Mania şi Ioan Sima au făcut schimb de impresii

pe bază de hidrogen ce se va , construi în zona noastră, prin BDF. în numele lui Leonida Teohari, un dâtomic înrăit al BDF, a comunicat că datoriile

'firmelor lui Teohari vor fi achitate în decurs de 10 zile. Cuvîntarea d-lui Timbus s-a încheiat cu sentimente de recunoştinţă faţă de preşedintele ţării, faţă de premierul Ciorbea si fată de ministrul îtJlm

urma si cerutle-auîntemeietorilor BDF să se dea la o parte. Intervenţia temperată, cu accente de sinceritate, a impresionat şi a schimbat, în rîndul acţionarilor, atitudineafată de fondatori. Acestora li , „ . , . , _ s-a recunoscut meritul judecătorului cu MihaiJercală.

Acesta dm urma a fost convins

banca sau rie interesează banii noştri? Urmată de o alta: cine-i prostul care să dea banii fără a avea drept de vot? Tot acum, dl Fereală şi-a retras propună , iniţială de limitare a dreptului Ia ' vot la maximum 49 de procente. Tot de la Braşov) dl Ioan Tătara, directorul S.C. “Tractorul”, â afirmat că este în pericol de a fi linşat de muncitori, dacă nu 1 recuperează banii de la BDF. Menţinerea art. 14 ar fi însemnat pentru dl Tătara, răstignirea pe altarul BDF. în fine, s-a trecut la vot şi s-a votat deschis, în unanimitate, abrogarea articolului 14, fără obiecţii.

Judecătorul sindic a fost eficient

Cu toate că am ezitat să facem, în nume propriu, complimente, este necesar să notăm rolul benefic pe care .judecătorul sindic l-a avut în desfăşurarea AGA. De cîteva ori a intervenit şi a arătat riscurile la care se expun acţionarii, inclusiv fondatorii, dacă nu votează ordinea de zi. Eficace şi complementar a fost şi dialogul

incontestabil de a fi primii. Votul a mers repede

Odată încheiate cuvîntările, nu:Spineanu. .Liviu Roman a pledat pentru onestitatea fondatorilor- Ultimul vorbitor ,(aŞa K solicitat din capul locului) a fost ptfof. univ. Liviu Roman. Domnia sa a precizat că membrii fondatori au făcut, prin crearea BDF, o operă românească. Atitudinea lor faţă de art. 14 a fost favorabilă abrogării (ceea ce

.putem confirma, dar e necesară precizarea că opinia fondatorilor nu a fost comună - n.ă.). In esenţă, domnul profesor s-a arătat amărît de modul în care

toate necesare, s-a trecut la vot, conform ordinii de zi. Reprezentantul firmei ARCOM, firma cu cele mai multe acţiuni BDF, dl Ionel Mocanu, la . cererea judecătorului sindic, a comentat-articolul 14. Acest articol creează mari probleme societăţii care a intrat ca acţionar în BDF. Precizînd că nu doreşte să ajungă patronul BDF, dl Mocanu a declarat că în cazul- în care nu va fi‘abrogat art. 14, va părăsi consiliul, de administraţie- Al doilea mare acţionar BDF, F.P.P. 3 Transilvania (S.F.I., acum), reprezentat de dl Mihai Fereală, a sustinut aceeaşi idee. Domnia

s-a vorbit despre fondatori,_ 53 a pUS întrebarea de fond: ne apreciind că au venit alţii din este frică de cine va conduce

să laSe pe mai tîiziu lămurirea capitalului social, deoarece timpul nu .mai .permite soluţionarea rapidă a chestiunii respective, iar riscul tergiversării deciziei de majorare a capitalului social e maxim. Pertinenţa intervenţiilor dlui Georgiu, şi deprinderile de negociator au avut un cuvînt greu în atingerea finalităţii AGA de vinerj^ Domnia sa a taxat serios presa, : “reglementînd” multe aspecte pe care le vom pubhca în numărul de mîine. Deocamdată notam faptul că, public, s-a precizat că nu sînt valabile decît informaţiile despre BDF a căror sursă este: preşedintele băncii, Ioan Mînecan, purtătorul de cuvînt al BDF sau judecătorul sindip, Ioan Georgiu. f\ ; :

Va urma

C N S L R - F r ă t i a d ă m u B t i n i a t i i m S i n r e r n u B u i

P re c iz a r eîn virtutea dreptului la replică, de care sperăm să beneficiem,

referitor la articolul apărut în “ADEVĂRUL de CLUJ” de vineri 24 ianuarie 1997, pagina a 16-a, sub. genericul “Atîta''avem, atîta facem”, rie permitem să facem o singură precizare pe care o considcrăm importantă în încercarea de a clarifica şi sublinia poziţia şi principiile Consiliului judeţean Cluj. 1

înainte dc toate, apreciem echilibrul şi obiectivitatea reporterului dvs. în consemnarea stării de fapt care şi-a pus amprenta asupra derulării discuţiilor, la şedinţa ordinară a Consiliului judeţean Cluj de joi 23 ianuarie a.c. Intr-adevăr, în condiţiile unor bugete anuale de austeritate, Cei ce nu sînt niciodată suficicnţi pentru ceea ce am dori să realizăm sînt... banii. Aici însă intervine menţiunea - şi obiecţiunea totodată - noastră. Motlo-ul Consiliului judeţean Cluj nu este “Atîta avem, atîta facem” ci, datorită celor enunţate anterior: “Facem cît mai bine putem, cu ceea ce avem”. , . ‘

CNSLR-Frăţia cere Guvernului ca, pînă la 10 februarie, să anunţe programul concret «1 măsurilor de protecţie socială, din perioada următoare şi data de aplicare *a lor.

Pavel Todoran, preşedintele CNSLR-Frăţia, a declarat, că “după această dată vom da frîu liber^protestelor sindicale”. Liderul sindical ş precizat că federaţiile sindicale vor hotărî, în mod individual, ce atitudine vor adopta faţă de Executiv, şi că există premisele declanşării de acţiuni revendicative, întrucît populaţia nu a primit nici o compensare pentru valul de scumpiri declanşat la începutul anului.

Valentin ' Mocanu, reprezentantul CNSLR-Frăţia la negocierile Guvern-sindicate; a declarat, pentru MEDIAFAX, că

reducerea impozitelor, deşi este o măsură insuficientă, trebuia aplicată mai din timp şi apoi corelată cu celelalte măsuri de protecţie socială, astfel îneît rezultanta să acopere creşterea preţurilor la produspJ de bază. Mocanu â âdăugat că Executivul trebuie mai -întîi să acorde compensări pentru trimestrul IV din 1996. “In condiţiile în care rata reală a inflaţiei a fost de 57%, cu 17% mai mare decît cea anunţată, sînt necesare indexări

cel puţin 15-20%, pentru a acoperi in proporţie de 75% diferenţa de inflaţie”, a mai spus reprezentantul CNSLR.

Valentin Mocanu a precizat că valoarea indexărilor şi a compensărilor pentru primul trimestru din 1997 va fi calculată după ce vor exista toate datele privind impactul scumpirilor.

asupra populaţiei. Referitor la discuţiile dintre' guvernanţi- şi organismele financiare internaţio­nale, privind acordarea de credite nerambursabile destinate protecţiei sociale, Mocanu a afirmat că “nu avem informaţii privind mersul acestor negocieri şi, în concluzie, nu putem aprecia în ce măsură influenţează acestea mersul discuţiilor dintre Executiv şi sindicate”.

în privinţa pactului tripartit, Pavel Todoran a anunţat că CNSLR-Frăţia propune partenerilor să încheie un “contract social”, cu obligaţii juridice, iar semnatariLsă poată răspunde penal în cazul nerespectării acestuia. Preşedintele CNSLR-Frăţia a

apreciat că atît Fondul Proprietăţii de Stat (FPS), cît şi partidele parlamentare ar trebui să devină parteneri în cadrul contractului, întrucît "“pacea socială nu poate fi asigurata doar prin acordul-a 60-70% din reprezentanţii societăţii”. “Fiind vorba de un subiect de interes general, fiecare factor de decizie ar trebui să-şi precizeze-poziţia oficială”, a mai spus Todoran.

Potrivit liderului sindical, nici un fel de înţelegere între partenerii sociali nu poate fi făcută pînă cînd nu se îndeplinesc' cîteva condiţii-preliminare, printre care trecerea FPS- în subordinea Guvernului şi repararea fraudelor comise în cadrul procesului dc privatizare.

Ziarul nostru foloseşte serviciile informative ale agenţiilor de presă Rompres şi Mediafax

IL IE C Ă L IA N (rcd actor şef); •VALER CHIOREANU (rcdactor şef adjunct);

MARIA SANGEORZAN (rcdactor şef adjunct). Tel. 19.16.81; fax: 19.28.28

R E D A C Ţ I A : C lu j -N a p o c a , str . N a p o c a 1 6Telefoane: Publicitate: tel-fâx: 197.304; Contabilitate: 197.307

Rcdactori: 197.490,192.127 şi 197.507;Subrcdacţia Turda: tel/fax: 31.43.23; Subrcdacţia Dej: t l/fax: 21.60.75

Autorizata prin S.C. nr. 128/1991, judecătoria Cluj-Napoca, înmatriculata la Oficiul Registrului Comerţului judeţului Cluj, sub nr. J/12/308 din 22.03.1991 cod fiscal 204469

Secretar dc redacţie de serviciu: Iuliu PETRUŞ Tel/fax: 19.74.18

TIPARUL EXECUTAT LA ■ » « j 3400 Cluj-Napoca, Str. Fabricii nr.93-105 W / V F « .A Al.VI- . tel: 15.42.64; tel/fax: 41.40.54 L / - Tipografie ..r.L _