preţul unui număr 3 Lei.

Anul XVII. 5 ' a j> la 17 Noemvrie 1935 Nr. 46

A B O N A M E N T U L Un m , 150 Lei Pe Jumătate . . . . 75 Lei Ia străinătate . . . 300 Lei

Iese odată la săptămână Adresa: „UNIREA POPORULUI", B l a j , |ud. Târnava-MlcS

Director ALEXANDRU LUPEANU-MELIN

ANUNŢURI ŞI RECLAME •e primesc Ia Administraţie- ţ i ae plătesc: un şli mărunt odată 5 Lei

a dona şl a treia oră 4 Lei.

Lucruri foarte triste în Banat A m m a i vorbit noi, In mai multe

rânduri , de ip re marea nenorocire a Ba­natului ca re este împuţ inarea copiilor. Am apus de a tâ tea ori că fără credinţă şi fără mora l i t a t e un popor nu poa te t ră i , ci i e prăpădeş te , rând pe rând. Cons ta tă r i l e noast re au fost ca mazărea pe p ă r e t e , ba unii bănăţeni s'au chiar s u p ă r a t pe noi.

Ia tă acuma ceeaoe spune un medic despre B a n a t , şi încă un medic care a s tud ia t ma i mul tă vreme Împrejurările de acolo şi le-a aş te rnut pe.hârt ie , într 'o ca r t e care cuprinde aproape 100 pagini. Medicul es te dlDr. Petre Râmneanfu, iară cele observa te de D.-Sa se referesc ce e drept numai la comuna Vărădia , dar privesc în t reg Banatu l . Cartea dlui doctor Râmnean ţu este o car te scrisă pent ru oamenii de şt i inţă, iar ceeace cons ta tă D.-Sa es te deadreptul uluitor. Să v e d e m constatăr i le f ă cu t e :

P â n ă la reoenzământul (numerarea populaţ ie i ) din 1869 populaţ ia în Vă­rădia c r e ş t ea mereu, precum şi este na­tural în oricare comună. De atunci în­coace popula ţ ia scade înt r 'una. Cauza este împu ţ ina rea cont inuă şi t r ep t a t ă a naş ter i lor . Pe când adecă această comună număra în 1869 ou totul 3511 locuitori , aceşt ia până la 31 Decemvrie 1930 s 'au împuţ ina t cu nu mai puţ in de 1385, ajungând la număru l scăzut de ab ia 2126 locuitori. U r m a r e a e că comuna Vărăd ia es te o comună îmbă­t rân i t ă , ca re n 'are t inere t sub 19 ani decâ t 24,3 la su tă , pe când în Ardeal tinerii sub 19 ani, sunt pes te to t 45 la su tă .

In ţ a r a în t reagă locueso cam 4 pe r soane şi j u m ă t a t e (4,5) într 'o casă, pe când în Vărăd ia şi în Bana t pes t e t o t t r ă i e sc abia 3,6. Cauza ştiţi care e s t e ? Ni-o spune t o t dl Dr . Râmnean ţu : t r a iu l r ă u şi neînţe legerea dintre pă ­rinţ i şi copii. „Lipsa au tor i tă ţ i i păr in­teş t i a sup ra copiilor, pe care am o b ­serva t -o în cursul anchetei , este fără margini , Părinţ i i nu se strădueso aă impună respect unicului copil, iar a-ceata c â n d devine mare , îşi face de cap . Lipsa de educaţ ie a oontr ibuit la dis­t rugerea familiei pa t r i a rha le şi la fă-' âmi ţ a r ea menajelor". — Auzit-aţ i?

In ce pr iveş te averea , dl doc to r °onstată că dela 1900 p â n ă la 1930 a-Y erea une i persoane a crescut conside­

rabil. „Dealtfel, sub nici o formă, oapii de familie nu admit descompunerea a-verii familiare In două sau trei părţi, proprietatea rămânând în cerc închis". In cazul când au doi sau mai mulţi copii, numai unul rămâne în moşia pă­rintească, ceilalţi sunt îndrumaţi la meserie ori la comerţ . E i însă nu r ămân în sat, căci li-e ruşine, ci merg în lumea largă, şi acolo devin meseriaşi sau comercianţi.

In ceeace pr iveşte divorţurile, deşi aces tea nu sunt a r ă t a t e decât începând cu anul 1911, dl doctor ne dă o icoană deadreptul îngrozitoare: In anii igji— z9?3 la 0 sutâ căsătorii s'au produs 18 divorţuri, ţe când în sutele Ardealului abia 3—4, Căsătoria în Banat nu se mai bizue pe dragoste , ci este o „afa­cere banală de bâlciu precupeţită la început şi desfăcută la cel mai mic in­diciu când târgoveţii au observat că zes t rea nu corespunde".

Ce a consta ta t aşadară dl doctor R â m n e a n ţ u ?

1. Că în Banat căsătoria nu mai es te sacrament, ci o afacere de bâlciu.

2. Că divorţurile s'au înmulţit în­grozitor.

3. Că au sporit averils într'un mod simţitor, în schimb însă

4. A scăzut îngrozitor numărul co­piilor şi prin urmare populaţia întreagă.

5. Părinţii nu-şi ştiu creşte copiii. Şi cari sunt cauzele acestei ' neno­

rociri deadreptul îngrozitoare? Lipsa credinţii şi prin urmare a mo­

rali tăţ i i creştine, închinarea la mamona, adecă la avere, din care rezultă luxul şi plăcerile.

Şi toa te aoestea nu Ie constată un preot , oare e chemat să moralizeze po­porul , ci un medic şi bun patriot, care, observând toa te acestea, rămâne în­grozi t de viitorul neamului nostru.

Pent ru Dumnezeu, dar când îşi vor d a seama bănăţeni i că aşa nu mai m e r g e ? Că fără Dumnezeu, fără cre­dinţă şi fără mora l i ta te un neam nu poa te trăi oi că t r ebue să se prăpă­dească, aşa oum vedem că se prăpă­deşte , văzând ou ochii, Banatul l

Banatul este aproape pe deantregul or todox. Noi n ' avem în Bana t decâ t foar te puţini credincioşi. Episcopia noa­

s t ră din Lugoj ş t im că luptă cu t o a t e puterile împotr iva păcatelor bănă ţe ­nilor. Nu ne îndoim oă aoelaş lucru îl face şi biserica or todoxă . Ce bine a r fl însă, dacă biserica ortodoxă, în Ioo să se lupte împotr iva concordatului şi a bisericii unite, ar începe o adevă ra t ă luptă , mână la m â n ă ou biserica uni tă , împotrive imoralităţii , ce se înouibă t o t mai mult nu numai în Banat ci şi în res tu l ţării , şi aceeaşi luptă ar in te ţ i -o şi împotriva sectelor , cele două bise­rici lntreoându-se, în lupta aceas ta n o ­bilă, una pe a l t a !

„Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima romănăl'

Iulfu Maior

Către abonaţi Ne apropiem de sfârşitul anului. Nu­

mai sunt nici două luni până atunci. După un strămoşesc şi frumos obiceiu, Românul, când trece graniţa unui nou an, aruncă o privire amănunţită asupra celui care a trecut în lumea fără întoarcere, căutând să vadă cum şi-a îndeplinit datorinţele în decursul lui. Şi dacă sufletul lui se va afla cu scădere, va porni pe drumul noului an cu paşi greoi, cu privirea întunecată, cu semne cari nu prevestesc noroc.

Ic va întreba şi această creştinească gazetă care săptămână de săptămână ţi-a adus in casă lumină şi mângăere, te va întreba, cum ţi-ai făcut datoria faţă de ea. Te va întreba deschis: ţi-ai plătit abona­mentul? Ce i vei răspunde atunci? Gră­beşte le şi-ţi îndeplineşte datoria, plătind ceace-i datorezi, ca să nu fii în scădere când treci pragul anului nou.

Pentru Judeţe l e bântu i t e d e s e c e t ă . In paginile ziarului nostru am scris de mal multe ori despre seceta cumplită ce s'a revăr­sat în anul acesta asupra judeţelor din sudul Basarabiei. Locuitorii acelor judeţe au ajuns de pe acuma de nu mal au ce mânca. Gu­vernul ţării a dat pentru ei o sumă de bani, rugând toate societăţile de binefacere să vină în ajutorul lor. Biserica unită încă şl-a îndrep­tat ochii sil înţălegători spre fraţii din Basa­rabia. Toate cancelariile noastre vlădlceşti au trimes înştiinţare preoţilor să facă colecte pu­blice în biserici. Din banii strânşi dela suflete înţelegătoare de oamenii cu stare sau din „bă­nuţii văduvei", se vor îndulci zilele celor lo­viţi de soartă în sudul Basarabiei.

Pag. 2 U N I R E A P O P O R U L U I Nr. 46

Tâlcuirea evangheliei duminecii Dumineca a XXVI. după Rusalii

„ , . sau a JX. după înălţarea sfintei Cruci. Luca 12, 1 6 - 2 1 .

16. Zis-a Domnul pilda aceasta: T,unui om bogat foarte îi rodise ţa­rina 17. şi cugeta întru sîne\ ce voiu face, căci nu am unde aduna rodu-rile mele}

In Palestina, vechea ţară jidovească, cei mai mulţi locuitori trăiau din roadele pământului, aşa cum e şi la noi. Intr'un an a fost mare belşug In această ţară, aşa că omul bogat, despre care e vorba aici, s'a gândit foarte serios, unde să-şi aşeze multele roade pe cari i-le-a dat Dumnezeu anul acela. Sub ţarină aici trebue înţelese şi livezile şi viile. Gândul lui cel dintâiu ţi întrebarea cea mai grea este; Ce voiu face?

18. $i & s / s : aceasta voiu face: sparge-ooiu fUnitele mele si mai mari le voiu zidi, şi voi strânge acolo toate rodurile mele şi bunătăţile mele.

In loc să se fi gândit nefericitul de el la săraci — cari şi ei de atâtea ori işi pun întrebarea: Ce voiu face că a'am din ce trăi? Ce voiu face că-mi mor copiii de foame? — el se gândeşte altlel, asemenea aproape tuturor oamenilor bo­gaţi, şi se hotăreşte să-şi lărgească ma­gaziile de bucate, coşurile, pivniţele; dar B D se Indestuleşte cu atâta, ci se gândeşte tot asemenea bogaţilor noştri de astăzi:

19. Şi voiu Bice sufletului meu:

suflete, ai multe bunătăţi, strânse pe mulţi ani,' odihneşte-te, mânânca, bea, veseleşte-tef

Cel dintâiu gând al lui este, să s e o -dihnească, apoi să mănânce, să bea şi să se veselească. Nu sunt oare bogaţii noştri de astăzi întru toate asemenea acestui bo­gat? Se deosebesc oare întru ceva? Gân-descu-se ei şi numai o clipită Ia năcazu­rile altora, la atâţia oameni săraci şi nă­căjiţi, bolnavi şi întemniţaţi, sluţi şi ologi, surzi şi muţi, văduve şi orfani? Ba, nici decât.

20. Iară Dumnezeu i-a sis lui:^ Nebune, întru această noapte vor să ceară sufletul tău dela tine, dară cele ce ai gătit ale cui vor fi.

Când se hotărea mai bine, pe când îşi făcea planurile cele mai frumoase, pe când îşi vedea cu ochii sufleteşti jitniţele sale lărgite, casa înfrumseţată, mesele aş­ternute şi împodobite, mâncările şi bcutu-rile aşezate cu mare măiestrie pe ele, lău­tarii cu dipleîe în mâni, tot felal de fete uşuratice în jurul său, cari la comanda sa stau gata de joc, — In clipa aceea aude un glas ne mai auzit, un glas profund, ca de tunet, care-i pune întrebarea aceea groaznică.

Şi dupăce le dă astfel de gândit a-postolilor, învăţăceilor şi număroşilor săi ascultători, cari stăteau cu gurile căscate şi cu ochii uluiţi, Mântuitorul scoate, ca in totdeauna, următoarea Învăţătură din pilda aceasta:

21 . Aşa este celce strânge lui-şi comoară, iară la Dumnezeu nu se îmbogăţeşte*.

Da, da, aşa o să păţim cu toţii, pen-trucă cei mai mulţi dintre noi numai după comori pământeşti umblăm, şi nici prin minte nu ne trece să ne îmbogăţim şi la Dumnezeu prin curăţirea sufletului de pă­cate şi prin săvârşirea de lapte bune.

* *

Pofta nesăbuită după averi a f o s t

nenorocirii bogatului din evanghelia de a«- Z * Aceeaşi poftă nesăbuită după averi este c

nenorocirii şi a bogaţilor de astăzi. — » R ă d ă

a , ? t a

tuturor relelor este iubirea de argintt zice sfm* postol Pavel, în epistola sa cea dintâie cătn»'T* moteiu (6, 10). Şi de fapt de aici rezulta în lăciunea, sgârcenia, furtul, asuprirea săraci!56" omorul şi altele multe. — Nebuni suntem t î -cari umblăm după averi şi nu ne gândim i cuvintele Domnului : »Ce va folosi omului à ar dobândi lumea toată şi-şi va pierde sufleS său? Sau ce va da omul în schimb pentru * fietul s!u?« — Lăcomia face să se piardă a t t bunurile pământeşti cât şi cele cereşti. Ea est o patimă urîtă care lipseşte cu totul, p e c e i s « e

pânit de ea, de simţul de demnitate omeneasca"

P ă r i n t e l e l U i ( u

Dsla Bucureşti la Maramureş, pe jos cu traista sărăciei în spate

Intr'una din serile săptămânii trecute ne­am pomenit la redacţ ie c'un muncitor. Parta în cap o pălărie ruptă, pe trup haine sdren. faite, iar picioarele îl erau strânse în curelele unor opinci petecite.

Cu p l lă r ia rnptă 'a mână, cu glas aproape s t â i s , ieşit parcă de undeva de departe, ace* rut cuviincios să-1 ajutăm cu ceva, fiind în lipsă mare. L-am întrebat de unde vine şl unde merge? In graiul său dela graniţa de nord a ţării, ne-a povestit, simplu, drumurile sale.

Era din Maramureş , dlntr'o comună as­cunsă în adâncul unei văl. Ţarina s'a dovedit vitregă anul acesta din care pricină s'a văzut silit să caute de lucru în altă parte. A plecat să-şl caute norocul în Capitala ţării. Dar a bătut zadarnic ia porţile el, căci nlme na 1-a aşteptat cu braţele întinse.

Când a văzut ţăranul din Maramureş ci aici nu găseşte câmp să-şl cheltuiască poterile, a pornit înapoi, să sufere, dacă trebue să su­fere, Ia el acasă.

A plecat pe jos , căci bani de dram pe calea ferată nu avea. Şl dapă patru săptămâni de drum, a bătut la uşa redacţiei noastre.

Şl-a povestit aleanul simplu, fără vorbe

Foiţa „UNIRII POPORULUI" j • « i i i i i i i i a i i i i i i i i i H i n i u i i i i n i n i i i i i i i i i i n a n i i i i i i i M s i i a i i i i i i M i i i i i i i i i e i i s i i t H i M e i u i u i i i i ' . K «•

In jurul minunilor de cari s e j vorbeşte mereu j

A r ă t a r e a Iul D u m n e z e u

Dumnezeu au poate fi văzut aşa cum este: ea duh, ca spirit nemărginit. Totuşi Ei s'a arătat oamenilor In semne, în simboale. Moisi a văzut ua rug aprins, eare totuşi au ardea. Voind lă se apropie, a auzit ua glas: „Dsseal-ţl-te şi aşa tt apropie, căci loc sfâat este". Dar L-a vizut Moisi pe Dumaezeu aşa cum e? Miei poveste 1

Proorocii auzeau adeseori glasul Domnu­lui, eare le poruncea ee să faeă, ce să ves-teassl. Auzeau cu urechea puterea dumneze­iască, Ii-se arăta sub f o r a i ele glas, deci nu-a u i într'ua semn.

De multe ori Dumaezeu trimite pe lagerii iii, e&ad vrea să vestească ceva oamenilor, lagerii, cari Iacă suat duhuri, puteri cereşti, si an au trup, iau o taflţişare care să poată t i T&eutl de oameni, cu voia şi cu puterea Iui Dumnezeu. Şi aş* via, se araţi şi vorbesc eu oamenii l i numele Iui Duataezeu. Avem multe pilde despre ut lc l de aritiri ale îngerilor, la poruaea Bemaului, ta istoria Legii Vecbi. Dar avem fi ta LegtaKeui . Ua înger, arhanghelul Gatrîl , s'a atital ini Ztau la , tatii sf. Ieaa

Botezătorul, şi i-a vestit, din poruaea lui Dum­nezeu, e i va avea ua fiu la bltrfiaeţe şi va chema numele lui Ioaa. Tot arhanghelul Gxvril s'a arătat Sf. Fecioare Măria, vestindu-i naşterea Mântuitorului Isus Hristos. Ua înger ii araţi sf. Ioaa Apostolul în Apocalips simboalele ee le vede. Apostolul de multe ori vrea s i i-ss în­chine aritirii ce o vede, crezând c i e Dum­nezeu. Şi arătarea luminoasă ii spnae oprin-du-1: „Să au faci. Cici şi eu suat servitor ea şi tiae".

Numai îa seina, ea simbol, s'a arătat Spi­ritul Sfâit, Duhul Sfânt, — a treia faţi dum-nezsiasei, îa formi de porumb la Boboteazi si îa formă de limbi de foc, la Rusalii. Ca simbol, adsei închipuind o putere a lui Dum­nezeu, curiţia, puterea de a arde picatele.

A doua faţi dumaezeeassă, Fiul, s'a co-borlt şi s'a întrupat dia P. C. Feeioari Mari», şi a triit 33 aai la lume, ea Dumaezeu adevă­rat şi om adevirat. Oameaii de-atuasi I-au v i ­zut numai ea pe-ua om, eu putere dumnaze-eass i . Numai eei cari au crezatfnEl, au vizut ta Mâatuitorul şi pe Dumaezeu.

Dumaezeu-Fiul s'a arătat, şi după tai l-ţare, multor sfiaţi, purtiad trup cum a purtat tn lume.

Pot zise cei ee an triit pe vremea Iui tuş, c i au vizat p . B a n i M a ? Sau a m

l i - * aritat Isus, dupi înviere? M a pot u Z \

D u u * » a d . t ă r a t si « a * ^ * H f , , t M '

P o a t o fi c r e z u t oricine c a r e e p u n o , c ă a văzut c o n u v ă d a l ţ i i ?

Ls iatrebarea aceasta vom rispuade eu hoUrîre: Nul Poate ştiţi mulţi, e i cei bolsari de lingoare (tifos), dia pricina febrei, a tem­peraturii urcate, sau a frigurilor, vid totM»1

de lucruri şi de oameni. Au tot felul d« Y l" deaii şi închipuiri. Ei ne arată cu deg«tul»°; daţi, animale îa cas i ; vorbsse eu cei morţi pe cari ti v id vii apropiindu-se de ei. U f l ' o r

eeeace v id e atât de îaspiimântător î a « « » . dia pat ţi fug Ia eurte şi pe uliţl, d"8* B U ' plzeşte nime.

Dar au numai îa tifos, ei în tot fti» boale grele, eftnd e febra mare, eitre « ' omul are vedeaii, vorbeşte eu lume pe #

n'o vade decât el. Iatreabi. RIspunde. No» cem atuaei: Vorbeşte pustiu. Pustiul***» exişti la realitate ceeaee vede el şi ţ i

eu care vorbeşte. Căci de-ar fi, i-* f f l r , d

i-am auzi şi aoi. . i g | 8

Deci: sunt vedeaii fi aritiri earii • auaui Ia miatea omului bolnav. Ia Î N C A I J F ,j Iul Peatru el sunt aievea. Dae i I-ai P o n

jure, ar jura e i le-a vizut ţ i le-» * B* l t ' , f f lu Iachipuiri, vedeaii, eari au tr ie i i „

ta miatea aoxstră suat şi visurile, t* euaoaftem eu toţii. «flstul.

Luera de eipetsaie e s i • « » # l | l i spiritul Mitra peste avea v«**«"»: • * T|rf V duaului l i radi laeruri pe om W »•

Nn_46

meşteşugite. L-am ascultat însă parc'aş fi cetit d J n slova sfântă a unei cărţi. I-am căntat în o Chi durerea. Şi am găsit lumina nădejdii — Suferim, căci şi Isus a suferit, — a fost ulti fflele lui cuvinte.

Şi a plecat, mai departe, pe jos. A-um bătătoreşte poate prin părţile Aiudoluirdacă a f l mai departe. M'ara întrebat după plecare: Ce-ar fi de el dacă n'ar avea credinţă?

Pe drumul ce urcă şi coboară, prin văile şi dealurile ardelene, îl văd par'că purtându-şi în spate traista sărăciei. In suflet îi întreză­resc lucind o comoară, care-i face povara uşoară: Comoara credinţli, câre-i spune: Feri­ciţi cei ce flămânzesc... căci aceia se vor sătura.

Lucruri mici, dar supărătoare Dacă ar fi să luăm zile de sărbătoare

naţională toate zilele în cari flutură drapelele deasupra instituţiilor sau caselor particulare, apoi aici Ia Blaj o mare parte a anulai ar fi sărbătoare naţională. Căci sufer mulţi bUjeni de o mică ... neglijenţă. Lasă drapelul deasu­pra căsii, douâ-trei, ba chiar mai multe zile după sărbătoare.

Sâmbăta trecută, a doua zi după ono­mastica Marelui Voevod Mihai, fluturau dra­pelele In Blaj ca şi în ziua de sărbătoare. Ua străin m'a rugat să-1 lămuresc ce fel de săr­bătoare naţională e azi ? Ce era să-i spun? Sărbătoarea ...neglijenţei blăjenilor.

In alte ţări cetăţenii consideră ca o da­torie de onoare, pe care o şi îndeplinesc cu mândrie, ca odată cu apusul soarelui să co­boare drapelele. Ar fi frumos dacă această datorie de onoare şi-ar lua-o şi cetăţenii noştri, unul fiecare pentru sine.

D e Titulescu aduce veşti dela Geneva — „Situaţia internaţienală e grea, dar toiul depinde de felul cum

fiecare stat îşi înţelege datoria faţă de sine însuşi şi faţă de celelalte", spune D-Sa —

A e r o p l a n p r ă b u ş i t . Un avion militar francez condus de un ofiţer, ducea săptămâna trecută şase călători dela Paris spre un oraş din provincie. Nu se ştie din ce pricini, dea­supra unei văi aeroplanul s'a prăbuşit omo­rând pe Ioc pe cei şase călători şi pe con­ducător.

Săptămâna trecută a sosit în ţară d. JNlcolae litulescu, ministrul de externe al ţării noastre, venind direct dela Geneva. Poate dela răsboiu încoace Societatea Na­ţiunilor n'a trăit zile mai frământate decât ale toamnei acesteia, când a început răs-boiul din Africa. Oea dintâi menire a ei e să slujească pacea. Or, pacea e ame­ninţată din toate părţile. Aşa se explică frământările cele mari dela Geneva şi ne-

j răbdarea cu care au fost aşteptate la noi în ţară, cuvintele lămuritoare ale diui Titulescu.

întrebat de gazetari să Ie spună cum stau lucrurile la Geneva, D . Sa a spus ur­mătoarele:

> Situaţia internaţională este grea. S'au făcut toate sforţările necesare

pentru ca, pe de o parte, datorinţele sta­telor membre ale Societăţii Naţiunilor de­curgând din Pact să fie executate cu scrupulozitate, iar ca pe de alta să se ia toate măsurile necesare pentru ca o pace dreaptă între Italia şi Abisinia să poată fi restabilită cât mai curând.

Speranţa fiecăruia din noi este ca a-ceste din urmă sforţări reuşind, măsurile riguroase ale Ligei să fie aplicate pe o durată cât mai scurtă.

Interesele în joc sunt însă prea com­

plexe pentru ca să se poată afirma când un asemenea ţel dorit de toţi ar putea fi atins.

Ca român, prieten al Italiei şi iubitor de pace, eu fac cele mai calde urări pentru realizarea Iui grabnică.

M e n i r e a S o c i e t ă ţ i i N a ţ i u n i l o r

Oricare ar fi însă deosebirea păre­rilor, un lucru apare limpede tuturor a-celora cari an trăit deaproape ultimele întâmplări dela Geneva.

Mecanismul Societăţii Naţiunilor cu privire la sancţiuni, cu toate că era vorba de prima aplicare a art. 16 de când e-xistă Liga, a funcţionat cu o preciziuneşi o repeziciune cari au dezarmat chiar p e adversarii cei mai aprigi.

Nu trebue privit cecacc s'a făsnt la Genera prin prisma conflictului italo-abi-sinian, ci prin prisma unui conflict c e ar putea să izbucnească mâine în Europa.

Spunând aceasta şi tot ce va urma, departe de mine gândul că aş fi vizat la Geneva an stat concret. Până la do­vada contrarie, avem datoria să consi­derăm iubirea de pace a tuturor popoa­relor ca egală şi în special avem datoria să înlăturăm tot ceeace ar putea să dea

o:ai i trupului, aici ochii spiritului unui om sănătos sau treaz.

Dar pot fi boale grele, deşi au avem călduri de 40%. Nebunii şi câad a'au febră, spuB tot felul de miauai c«-au vlzut şi văd. Vorbesc în faţa noastră cu Închipuiri ii ale lor.

Ceeace văd şi aud ei, au există îa reali­tate: altcineva nu vede şi au aude, fiindcă în realitate au are ce auzi.

D a c i deci cineva ne spune că s vlzut şi auzit co nu au putut vedea şi auzi alţii, trebue să a« întrebăm mai îatâi:

— Treaz e omul acesta, sau aiurează? — Sănătos e, sau bolaav? — Are febră, sau e nebun? Şi numai după ce ne vom eoaviage să-i

treaz, eă-i eu desăvârşirea săa i tos , putem să credem cs va spune.

Ba îacă mai trebue un lucra de căpe­tenie, peatrn a-i crede.

Să fie ua om ca totul cinstit, drept, de b u n i credinţă, şi care s i nu aibă aici un inte­res , sau s i t ragi vre-un folos dia ceea ce spune.

Lucrul acesta e de mare îasemaătate şi vom stărui I ac i asupra lui îa articolul viitor.

O m u l d e b u n ă c r e d i n ţ ă

Am arătat îa cele demai îaa ia ts că au pe wieiae eare spaac că a văzut ceva ce alţii au Pot vedea, ori a auzit, putem să-1 credem. Ci a »mai pe omul de bună credinţă, eare e In

toate minţile, e cinstit, drept, şi au are nici ua interes să minţ«asîâ.

A crede îasimneszi , peste tot, a ţinea de adevărat ceea ce a'am văzut cu ochii noştri, a'am auzit eu urechile noastre, a'am pipăit cu simţurile noastre, ci ac spune altul.

Afară de simţuri, aoi mai putem cunoaşte adevirul şi cu mintea aoastrl. De pildă: ade­vărul că dc cinei ori cinci fac douăzeci şi cinci, au-1 pipăim cu mftaa, nici nu-1 vedem, cu ochii, nici au-1 auzim cu urechile, ci-l laţe­le gem cu mintea. Adică pe lângă vederea tru­pească, aoi mai avem şi o vedere lăuntrică, a minţii, a înţelegerii, şi cu aceasta ajungem la cunoaşterea multor adevăruri mari.

Şi aici poate fi vorba ds cunoEŞterca unui adevăr numai pria credinţă. De pildă: ciasva a descoperit cu miatea lui şi a făcut socoteli, după cari omul poate să-şi facă o maşină zburătoare. Deşi cei mai mulţi dintre noi cu miatss noastră, nu pricepem socotelile cele încâlcite, oricât ai le-ar arăta cineva, — totuşi credem când ae spune ua om priceput. Au fost destui, cari a'au voit să creadă până când n'au vlzut in văzduh aeroplanele.

Cea mai mare parte din învăţătura ce se capătă în şcoli, e întemeiată pe credinţă şi spusa altora, a dascălilor, a cărţilor. Ajungem la cunoaşterea de adevăruri nouă, crezând c i cei ce ne învaţă spus adevărul, încrezuţi în ştiinţa, cinstea şi bunăaredinţa lor.

Daci însă ştiu dia propria mea expe­rienţă şi păţanie, c i Patru ori Pavel - cari

spun eă au vizut îngeri cari le-au grăit —• sunt nişte mincinoşi ds meserie, n'am să-i cred. Fie că m'au minţit ps mine, fie că au minţit pe alţii, daîă sunt dovediţi odată de mincinoşi nu mai pot fi crezuţi.

Deasemsnea nu poate fi crezut cineva, care trage foloase dia ceeace ne spune. D a c i trage folos e), sau trag alţii, cu ştirea lui, îm-p&riăshidu-l şi pe el din banii cc se aduni .

Dsci, omul care poate fi crezut, nu trebue să aibl aici un interes din ceea ce vesteşte oamenilor. Deascmenca sc mai cere ca el să au înveţe aici un lucru rău, să ţină legea, şi să se ferească de păcate mari.

Nu p o a t e fi î n v ă ţ ă t u r ă n o u ă Dacă s'ar scobort ua înger dia cer şi ar

face minuni groaznice înaintea lumii întregi, dar ar învăţa alte adevăruri decât cele cu­prinse in of. Seriptură, — nu poate fi crezute.

învăţătura nouă, în ce priveşte sufletul, viaţa vecinie?, Dumnazeu în trei feţe, şi peste tot învăţătura nouă afară de aceea pe care o ştim noi creştinii dia învăţătura Bisericii, an poate fi. Şi dacă vr 'ua om viae cu învăţături nouă, spunând că Dumnezeu i-s'a arătat şi i-a spus aşa, — acel om au poate fi decât ua mare păc£tos şi un mare mincinos.

Descoperirea dumaezseasoă sau revelaţia a fost închisă de Dumnezeu cu moartea celui din urmă Apostol. Dumnezeu a vorbit prin Prooroci şi a dat învăţături lumii; apoi a vor­bit prin Fiul, prin Domnul Isus Hristos, des-

Pag. 4 U H 1 R E A P O P O R U L U I Ni'. 46

naştere unei suspiciuni defavorabile uneia din ele.

Urmările unui războiu în Europa ar fi însă atât de dezastruoase pentru toţi, încât noi am lucrat la Geneva întrevăzând viitorul, nu împotriva cuiva ci pentru ceva: menţinerea cu orice chip a păcii actuale în Europa.

P e n t r u z i u a d a m â i n e

Numai teama că un război ar putea izbucni aiurea, numai dorinţa de a-i pre­veni prin toate mijloacele omeneşti ce stau la îndemână, explică atitudinea unor state legate de Italia printr'o afecţiune adâncă izvorîtă din afinitatea de rasă şi o prie­tenie de veacuri — mă mărginesc să nu­mesc Franţa, Spania, Portugalia, România —- şi dă adevăratul înţeles al celor pe­trecute la Geneva.

•Rămâne să continuăm a păstra Italiei calda prietenie care ne leagă de dânsa şi Societăţii Naţiunilor credinţa care nu ne permite să ne despărţim de dânsa.

N u este exclus, dacă orizontul nu se turbură aiurea, ca din evenimentele ulti­melor săptămâni să dispară tot ceeace În chip firesc a fost şi este iritant şi să ră­mână numai tot ceeace poate uni Italia de toate popoarele, fără excepţie, în a-ceeaşi iubire de pace constructivă.

Totul depinde de felul cum fiecare stat îşi concepe datoria faţă de sine însuşi şi de ceilalţi*.

Ai auzit vestea cea bună? Zilele acestea apare „Calen­darul dela Blaj"

soperiad lumii marile adevlruri ale eredinţii. Ceease an auzit dela Mântuitorul, au propo­văduit Apostolii. Nici ci n'au dat aici o învăţă­tură aouă, ei numai ceea ce au auzit dela Isus Hristos: „Mtrgând ia toată lumea, învăţaţi toate popoarele,... să păzsassă toate eâte am poruacit eu vouă".

Gu moartea Apostolilor, fereştile cerului s'au fashis. Niei un adevăr BOU, aici o îavăţă-tură aoul , au mai poate eoborî la noi. Dum­aezeu, prin Fiul, ue-a spus tot ee avea să a» spuaă, şi de ce avem lipsă pentru mâatuirea aoastră.

Ucenicii Apostolilor, şi toţi sfiaţii părinţi ia şir, întreaga biserici, n'au făcut alteeva dceât să păstreze adevărul, aşa cum l'au auzit dela Domaul Hristos. Nime a'a mai cutezat, afară de eretici, să viai eu nouă iavăţături creştineşti.

Sf. Pavel scria iacă pe vremea eâad jtrăiaa apostolii:

„Dacă s'ar cobori lager dia cer să vă nveţe altă îavăţătură decât aecsa ce aţi auzit

dela miae, — să t is anatema". Deci, eâad un om despre care se spua

miauai, se zice că-i sfâat, — învaţă alte învă­ţături deeât cele cuprinse ta sf. Scriptură şl ta învăţătura Bisericii, — putem şti repede eă nu-i aici sfâat şi că aici miauai an poate face,

Nime, în creştinism, nu se poate lăuda eă aduce îavăţătură Boul . Ceea Ia ce a e îavaţă sfiaţii adevăraţi, a fost totdeauna în creştină­tate, î a Lege şi Ssriptură.

Sfiaţii au a e pot învăţa aimic aou, ci aumai adevărurile, poruncile, legile, taiaele cuprinse îa îavăţătură Domaului Hristos.

De câte ori oiaeva s e abate de aeolo, e insuflat de duh răn, au de Domnul.

(Va urma;

Bombele italiene, aruncate din înălţimile văzduhului, amestecă pământul Abisiniei

cu sângele Negrilor

P e frontul din Africa a cura în s ă p ­t ă m â n a din urmă mul t sânge omenesc . Aeroplanele au în t r a t în joc eu o furie de nedescris , deschizând, de acolo dm înălţimi, gurile morţii .

L a începutul săp tămâni i t r ecu t e , o ca ravană abisiniană, bine organizată , cu camioane, ca tâ r i şi cămile, t r e c e a din Somalia (colonie engleză învecinată cu Abisinia) spre ţ a r a lor. Oât ce a t r e ­cu t grani ţa au apă ru t , pe neaş t ep t a t e , aeroplanele i ta l iene , pa rc ' a r fi fost t o a t e c ioarele dintr 'un be rc s tâ rn i te de sgo-motu l unei a rme . Ou o iuţeală fulgeră­t o a r e au început s ă c a d ă o ploaie de bombe mai în tâ i a s u p r a camioanelor şi apoi asupra animale lor . Animalele au fost omorîte, t o a t e , iar camioanele sfăr-ma te , împreună cu mate r ia lu l din ele.

Ia zorii zilei de 7 Noemvrie, i t a ­lienii au începu t îna in ta rea , sd rob ind c â t e v a grupur i de abisinieni, ascunşi în munţi i Gundi . In ziua de 8, t rupe le i ta l iene au în t r a t în oraşul Makal le , pă ­răs i t de soldaţii Negusului . Basul G u g s a , acel pr inţ abisinian c a r e a t r ecu t de b u n ă voe în rândur i le italienilor, a în­t r a t în oraş o d a t ă cu trupele lui Mus -solini, şi în numele I tal iei a pus s t ă ­pânire pe castelul său , căci el era de Ioc din acel oraş .

In aceeaşi zi, pe frontul din Ogaden , italienii au cupr ins oraşul Gorahai , de m a r e însemnăta te p e n t r u isvoarele sale de apă . Ocuparea a c e s t u i oraş s'a făcut în u r m a unui b o m b a r d a m e n t de aero­p lane care se pare a fost cel mai pu ­ternic de când s 'a început războiul . Abisinienii t ocma i se p r e g ă t e a u s ă pleoe când a oăzut pe ei p loa ia de b o m b e , r ă m â n â n d mor ţ i la t r e i mii de soldaţ i . Soldaţ i i răniţi , duşi In spital la A d i s -Abeba , povestesc cu g roază a t acu l d a t a s u p r a oraşului Goraha i .

Negusul a t r imes m a i nou pe front o j u m ă t a t e de milion de recruţ i , fără a rme , fără ha ine şi fără de ale m â n ­cării . Generalii de p e front cer, în loc de t iner i nepregă t i ţ i şi fără arme, ma i bine hrană, î m b r ă c ă m i n t e şi a rme.

Negusul se p a r e că şi-a oam pie rdu t nădejdea în a rmate le sale, a ş t e p ­t â n d măsuri le Genevei , cari vor începe l a 18 I. o.

Adunarea naţional-ţărănistă, sorocită pentru ziua de 14 Noemvrie la Bucu­

reşti, nu s'a ţinut —- Cum s'a ajuns Ia împăciuire —

Săptămânile trecute au fost pline de frământări politice. Cel mai puternic partid din opoziţie, partidul naţional-ţărănesc, e de părere că guvernul actual e prea slab, nu poate face faţă stărilor politice prin cari trecem, şi de aceea trebue să plece dela putere. Ca să pună capăt cât mai de grabă guvernării liberale, partidul naţional-ţărănesc a hotărlt să ţină o mare adunare la Bucureşti, In ziua de 14 Noemvrie, arătând totodată celor în drept că mulp.rnile sunt cu ei, şi lor trebue să h-se dea puterea.

Guvernul e de părerea că orice tur-

burare înăuntrul ţării e dăunătoare tă care trebue să-şi ţină privirile mereu ţintite peste graniţă, de unde vin s e m 8 ' prevestitoare de furtună. De aceea, a tri -6

partidului naîional-ţărănesc o scrisoare ^ care îl anunţa că guvernul nu-i dă voirea ceruta pentru ţinerea adunării D "

D. Ion Mihalache, preşedintele p a r t i

dului naţional-ţărănesc, a anunţat că totus" va ţinea adunarea. Erau acum, iaţă'n, fată două tabere. Un guvern slab, dar l a P u . tere şi un partid puternic, dar în opoziţi"

Vinerea t recută d. Ion Mihalache a

fost primit în audienţă de M. Sa Regele Au stat de vorbă aproape două ceasuri Sâmbătă după masă, Maiestatea Sa a primit pe d. Dr. N . Lupu, vicepreşedin­tele partidului naţional-ţărănesc. După a-ceste audienţe, conducerea partidului a

ţinut şedinţă, în decursul căreia d. Ion Mihalache a spus că situaţia politică s'a

schimbat, din care pricină adunarea soro­cită pentru ziua de 14 Noemvrie nu se va mai ţinea.

Cetăţenii ţării s'au întrebat: Cum s'a schimbat situaţia politică? După părerile cele mai temeinice, Maiestatea Sa ar fi spus conducătorilor naţional-ţărănişti că actualul guvern nu va mai sta mult la putere. Mai are de votat câteva legi şi după aceea va pleca în opoziţie, lăsând loc liber naţional-ţărăniştilor. Timpul ne va încredinţa despre adevărătatea acestei păreri.

întâlnire colegia lă Absolvenţii liceului grcco-catolic dia Blaj,

promoţia anului 1910 s 'au întrunit îa 30 si 31 Oct. a. o. ia Blaj, unde, sub ţprsşedeaţia foitu­lui proiesor diriginte ds clasfl, >}. Augustin Ca-liani, azi direetor general în Ministerul las-trucţiuaii, au sărbători t împlinirea unui sfert de veac dela terminarea acestui liceu. La a-ceasta serbare şcolară , au luat parte următorii foţti e levi : Vasile Abuşan, profesor îa Dicio-sâamârtia, Ioan Bslu, proot la închisoarea din Aiud, Grtgoriu Biji profesor Turda, Dr. Ioan Bozdog profesor Târgu-Murcs, Virgil Brfttfă-leaa preot Lunca, Dr. Eugen Bunsa medio Ma­ior Alba-Iulia, Ioan Ciortea prsot Liorinţ, Va-Ieriu Crişan preot Şercaia, Virgil Cucuiu pro­fesor Alba-IuliB, Dr. Octaviaa Deac medic i* circ. Şeica-Mare, Septimin Gărduş, preot, Sân-duleiti, Dr. Ştefan Hossu msdic legist, Cluj, Iuliu Miolea protopop gr. cat. Petroşaai, Vic­tor Miau pr impretor Blaj, Romul Moldova» v. prot. Vaştem, Dr. Iuliu Mureşaa şef de ierv. adm. fia. Cluj, Virgil Oprea iasp. gen. f«» a" eist Bueureţti, Ioan Petcan preot Bonţarii d« «us, Dr. Alexandru Pop medic şef de eniuu Târgu-Mureş, Dr. Aurel Pop laspeetor fi««n" eiar Cluj, Emil Rişca farmacist Petroşaai, Df-Pavel Sârbu p r i m m e d i c jud. Turda, Dr. IO*J Stoiehiţă inspector geasral sanitar Sibiu, Liviu Stupiaean pro topop gr. cat. ŞermaŞ, Io» Tosaciu preot Rădeşti , Dr. Ssptimiu Vw»» prim-procuror Alba-Iulia, Dr. Avram Veieaa rector de pref. Alba-Iulia. , y

La ora 9 dimiasaţa preoţii : V. Crişan, • Brătfălesn, I. Miclea, R. Moldovaa, L. aeaa au servit o liturghie în catedrală» t* cei ciacl profesori repausaţi ş i a a u m s : Me politul Dr. Vasile Suciu, Dr. Ambrozie ţianu, Dr. IoaB Raţiu, Dr. Emil Sabo ţi *»» Doinea, presura şi pentru cei 15 eolegi r r saţi. La această liturgic au asistat e l en renţi la această întruBire dintre sari, n» Q

iaiţiativei colegului V. Micu B r i m p " [ t j a l i T l parte s'au mărturis i t şi cuminecat, o ™ * j , «e poate servi ea exemplu pentru

Nr. 46

Satraniri eolegiale. După liturgic s'a servit ua parastas, peatru profesorii şi colegii repausati. 1% ora 10, foştii e ler i ifi fruste su d. Augus­tia Caliaai, au mers îa clasa 8 a a liceului, unde a vorbit mai întâi d. A. Caliaai, fostul diriginte dc clasă in anul 1910. Cu lacrimi ia oshi, şi-a reamiatit de promoţia anului 1910, ggre prin muacă şi corsetidudiae, prin o viaţă morală şi prin ua cald idealism fi-a format UBUI fiecare o carieră îa viaţi . Şîolile dia Blaj au urmat pilda vieţii de muneS, idealism şi tradiţie a unui Horeţiu, Mucius S sas voia, Ci-pariu, Moldovlnuţ eto. a căror viaţi a fost ua şir neîntrerupt de jertfe. Fiecare colţ de piatră din acest orăşel de lumini ac reaminteşte un eveniment, un episod dia istoria sbueiumată a poporului român. Iadsamai pe elevii de azi a muaoi cu aceeaşi r âva i , spre binele bisericii şi a neamulni noitru românesc. In sumele foş­tilor elevi a vorbit d. prof. Dr. loan Bazdog, cu m a l t i recunoştinţa faţă de Blaj, de această Mamă Nutritoare care reprezintă chintesenţa su­fletului românesc, mulţumiad îa aumele colegi­lor d-lui prof. dirigiate A. Caliani, peatru dra­gostea piriaţeaseă, ce a arătat-o foştilor elevi. A vorbit apoi d. Ştcf&a Pop, actualul director al liceului, care a arătat principiile după cari se călăuzeşte această şcoală, şi aaume: creş­tinismul şi naţionalismul. După aceea fo|tii elevi s'au fotografiat îa curtea liceului împreuai cu profesori i : d-aii A. Caliaai, Ioaa BJgiian, şi cu actualul dir. d. Ştefaa Pop.

La ora 11, foştii elevi, au făcut o vizită Ia Metropolie, la Ilustritatea Sa Dr. Victor Mtcaveiu, vicar geaeral, care conduce azi Ar-hidiceeza văduvită a Blajului. Ia aumele foş­tilor elevi a prezentat omsgiilc lor faţă de bi­ser ica Blajului, d. Dr. Iosif Stoiehiţl, iaspee-tor geaeral sanitar, a acelui BUj, a cirui vlă­dici au susţiaut în timpuri grele eonştiiaţa e reş t iaeasc i şi aaţ ioaali a aeamului aostru românesc . Foştii elevi ai Blajului, nu vor uita aici-câad biaefaecrile acestor şeoli. A răspuns Ilustritatea Sa Dr. Victor Maeaveiu, eare spuae, că se simte foarte cmoţioaat, fiiadei vede îa această vizită, ca şi îa altele, roadele admi­raţiei şi învăţăturile, cari s'ao dat foştilor elevi 4c acum 25 de ani ai şcolilor dia Blaj. Rsîm-ffrospetaţi amiatirile duioase şi idealismul de pc vremuri, cu mult mai grele, decât cele de astăzi. V i urez — spuae piriatele vicar geae­ral — ca s i păstraţi legiturile sufleteşti eu a-seste şcoli şi In viitor, şi crediaţa, care sus­ţine aceste şeoli.

Dupi aceea foştii elevi, su vizitat cimi­tirul, unde au depus coroaae de flori pe mor-miatele foştilor profesor i : Metropolitul Dr. Vasile Suciu, şi Dr. Ambrosie Chsţiaau, fostul lor director dc liceu.

L i ora 1 d. a. s'a servit un baachet la restaurantul „Central", la care au participat, pe lângă d-aii profesori şi d-aii: II. Sa Dr. Victor Maeaveiu, Dr. Ioaa Sâmpileaa fost pro­fesor, Gheorghe D i n i l i eaaoaic, A. C. Domşa protopopul şi Vasile Moldovan preotul Blaju­lui. Au ridicat toaste d-aii Dr. Ioaa Bozdog, îa cinstea profesorilor, Dr. Victor Maeaveiu pea t ru toţi elevii şcolilor dia Blaj, Dr. I. Stoi-ehiţă pentru d. Augustia Caliani, fostul p ro-fesor-dirigiate, d. Augustia Caliani peatru foştii elevi, cu sari fi-a început cariera de profesor şi de cari II leagă oelc mai frumoase amintiri dia viaţa de profesor, tcrminâad această serie l icea l în 1910. Pi r ia te le protopop Dr. Liviu Stupiaeaa toasteazi peatru colegii Vietor Mieu, Prim-pretor în Blaj şi Valeriu Crişaa, preot î* Şercaia, eari s'au s t r idui t mult ea s i r i u -ţ^aseă această la t ruaire cât mai biae, precum ti pentru d-aa Măria Caliaai şi pentru soţiile «olegilor, eari suat de faţ i . Scria toastelor o

Ciortea, eare a re-

P a g . 5

amah t o mulţime de sceae şi ghiduşii dia viaţa slracl, ps 0 a r 8 0 d u e e a u p e y r e m 8 a g . ceia, uaii din foştii colegi. Viitoarea îatrunire eolegtali an fixat-o p 5 s te 5 aai, după care fie-eare a p i e C s t î a d a t o r i a ^ a d u o â a d u . ş i R .

miate cu drsg şi duioşie de anii ferioiţi ai copilăriei şi ai vieţii de elevi de lieeu, petre­cuţi îatre zidurile pol i lor dia Blaj, această cetate de cultură din preajma Câmpiei Libsrtăţii.

Valeriu C r i ş a n

Sfinţirea bisericii noui din Iclandul mare Ia comuna Iclandul mare din jud. Mureş

s'a înfiinţat ia naui trecut o aouă parohie gr. cat., dia erediacioşi trecuţi la religiunea gr. cat. împreună cu fostul preot ortodox par. Romul Câmpean.

Infiinţându-ss noua comunitate, credin­cioşii împreună cu preotul lor au Eactput în toamaa anului 1934 zidirea uaei biserici noui, ps care după stăruinţe de.ua an de zile au reuşit s i o dea gata.

Jsrtfa mai mare a făcut-o păr. R. Cfim-peaau dăruind locul de biserică şi lemne de construcţie. Ajutat tot timpul de păr. loan Com&n dia IflUnzel, care eu mult zel a stat alăturea de păr. Câmpean, au strâns împreună sumele necesare la zidirea acestei biserici. — S'au făcut colecte benevole între erediaeioşii gr. cat. dia Iclandul mare, Intre cunoscuţii din apropiere şi mai ales latre preoţii gr. cat. dia toată Athidiessza, cari cu tr«g;re ds inimi şi-au dst obolul.

Noul locaş de închinare a fost dat desti-naţiuaei sale în ziua de 27 O o tom vrie. Actul «Satirei a fost săvârşit îa cadrul uaor frumoase festivităţi de Ilustritatea Sa Dr. loan Bălan canoaic metropolitaa şi prelat papal, delegatul Metropolici dia Blaj, eare a mers Ia Iclandul îasoţit de Preaoa. Augustin FoJea asesor con­sistorial şi director al caacelariei metropoli­tane, şi de clericii abs. N. Florea, I. Târziu, G. Sâlăgiaa şi P. Breaz, cântăreţi şi lec­tori. — Au coacelebrat Preaoa. Enea P. Bota protopopul Ludoşului şi Preaoa. lacob Domşa protopopul Icrautului, păr. Romul Câmpcaa şi mai mulţi preoţi dia apropiere. Câatărilc au fost executate de corul biserieii din Luduş. Vorbirea festivi a ţiaut-o păr. canonic Dr. Bălas, iar preotul R. Câmpean a făcut darea de seamă despre contribuirile făcute în fa­voarea bissrieei, eare a costat eam 200,000 lei.

A făcut foarte bună impresie faptul e i îa eursul s. liturghii s'au împirtăşit eu s. Taine toţi credincioşii. — Tot aşa s'a întâmplat în parohia apropiată Icliazel uade păr. I. Comaa a servit mai de dimiaeaţa, împărtăşind majo­ritatea buailor săi erediacioşi, eari au luat parte dupi aceea la bucuria celor din Iclaadul.

La aceasta frumoasă sărbătoare foarte reuşiţi , deşi vremea era ploioasă, au luat parte popor dia mai multe comune şi ua mare nu­măr de intelectuali, diatre cari amiatim pe Dl medie Dr. Florian dia Târgu-Mureş, advocat Dr Pintea din Luduş, Dl proprietar Andreiu Rasu dia Bărboşi, Dl Tertulian Laaga şi alţu mulţi - Toţi oaspeţii au fost găzduiţi Ia masa ospitalieri a păr. Romul Câmpean, - eare a avut bucuria să-şi vadi îaeunuaate de succes d.plia străduinţele sale. Raportor

Pentru î n z e s t r a r e a armate i . Gu­vernul tării a încheiat săptămâna trecută un

ntrâcl ca uzinele Reşiţa pentru fabricarea de tunuri. Contractul e în valoare de trei sute milioane Lei. In planul « n r ^ ă t e s t e an noa contract, pentru tunuri

de an miliard Lei.

M. S a R e g i n a Măria î n a j u t o r u l s ă r a c i l o r . Din prilejul împlinirii alor 60 de ani de vieaţa, M. Sa Regina Măria a făcut 6ă se reverse o rază de bucurie asupra celor ce-şi petrec zilele vieţii lipsiţi uneori chiar şl de hrana de toate zilele. A dăruit deci primarului general din Bucureşti o sută de mii de Lei, pentru a fi împărţiţi săracilor din Capitală.

C u n u n i e . Duminecă, în 10 Noemvrle a. c. s'a celebrat în catedrala Schimbarea la Fafd din Cluj, cununia religioasă a dşret Lucia Prie cu d. Dr. Tlberlu Rasu. — Felicitările noastre!

In z i u a sf. a r h a n g h e l i Mihal l ş l Gavrl l Principele moştenitor al tronului îşi sârbătureşte ziua numelui. In catedrala Blajului s'a slujit cu acest prilej la sfârşitul sf. Ilturgll, o slujbă la care au luat parte autorităţile bisericeşti, şcolare, administrative şi militare din localitate. A servit II. D. Dr. loan Bălan, canonic, înconjurat de sobor de preoţi.

R e u n i u n e a F e m e i l o r gr . -caf . d i n Blaj îşi Începe activitatea de pregătire sufle­tească pentru sfintele sărbători ale Crăciunului, începând cu ziua de 17 1. c. în fiecare dumi­necă după masă se va ţine în Capela Institu­tului Recunoştinţa, la ora 3 d. m., câte o con­ferinţă religioasă pentru ţinerile meserleşife, cari sunt Invitate pe această cale de a lua parte la aceste prilejuri de primenire sufletea­scă. Preot conferenţiar va fi CI. D. Tit Liviu Chinezu, profesor la Şcoala normală de băieţi.

C r u c e la m o r m â n t u l t r i b u n u l u i E l l s e u T o d o r a n . Eliseu Todoran a fost cle­ricul de anul all l l- lea al Seminarului teologic din Blaj care, In anul 1848, fiind tribun în la­gărul Iul Axente, a fost acis de Ungari în apropiere de Aiud, dimpreună cu vlcetribunul Ioslf Bârna şi alţi 36 de români. Locul, unde au fost îngropaţi aceşti martiri ai neamului nostru, nu era cu nimic însemnat, căci semnul lor de odihnă veşnică scotea ochii s t ipâni to-rllor de ieri. Aflăm acum din Aiud că din bunăvoinţa şi dragostea de neam a distinsului medic Dr. Victor Fodor, directorul Sanatorulul de-acolo, martirul Ellseu Todoran şi soţii, vor avea, în curând, o cruce frumoasă de pomenire, care va vesti locul lor de veşnică odihnă.

C a m e r a d e M u n c ă din Blaj aduce la cunoştinţă tuturor celor interesaţi că lis­tele electorale provizorii, sunt afişate şl stan la dispoziţie dela 10 până la 20 Noemvrle 1935. Listele electorale din judeţul Tr. Mică se pot cerceta în fiecare zi sub durata oarelor ollcloase la sediul filialei Camerei de Munci din Blaj, iar listele electorale din judeţ la fle­care pretură, pentru alegătorii din plasa pre-turel respective. Contestaţiile, fie pentru cel omişl fie pentru ce 1 greşit In acrişi se vor Înainta Comisiei Interimare a Camerei de Muncă până la data de 25 Noemvrle 1935. A-mănunte se pot cere dela biroul Camerei.

Fapta b u n ă d e s c h i d e I n i m i l e . O mică revistă clujană, plină de gânduri şi fapte creştine, aduce tocmai din pustiul arzător al Afrlcel următoarea întâmplare. Trei călugări călătoreau prin nisipul ce le frlgea picioarele.

Pag. 6 U N I R E A P O P O R U L U I

Obosiţi de dram, chinuiţi de foame şi de sete, călugării căutau an Ioc plin de verdeaţă, cu izvor lângă el, unde să-şi poată stampară setea. Locurile acestea numite oaze, sunt foarte rari. Dumnezeu însă Ie-a îndreptat paşii tocmai spre an loc de acesta. Alături de ar­bori, cari închideau între sine un Izvor ca apă răcoritoare, era o colibă dinlăuntrul căruia nu răspândea nimenea. Câiugărul mal tânăr a în­tins mâna să ia fructe din arbore. Cei mai bătrân însă 1-a oprit z icânda-1: — Pomal nu e al nostru. Stăpânul poate nu e acasă. Să ne mulţumim ca umbra pe care ne-o dă. — Au­zind aceste cuvinte frumoase, stăpânul care se alta din colibă să vadă ce vor face, a ieşit afară, 1-a ospătat şi f-a întrebat: — Spuneţi-mi, ce religie armaţi, căci mi-se pare cea ade­vărată. — Călugării 1-aa spus şi în coliba stăpânului, odată ca sufletul său luminat şi botezat, a întrat lumina Iul Hristos. Fapta bană, e o rază din lamina dumnezeiască.

E x p o r t u l {ăril n o a s t r e . Până în ziua de 25 Oct. au trecut graniţa, luând dramul străinătăţii, următoarele cantităţi de fructe: an milion 545 de mi 445 kg, struguri; 540 mii 350 kg. nuci ca coajă, 36 mii 528 kg. sâmburi da nuci; două milioane 167 mii 268 kg. mere; an milion 260 mii kg. prune uscate; 372 mii 370 kg. prune proaspete; 64 mii 204 kg. caise şi 127 mii 358 kg. vin. — In ce priveşte po­rumbul se vor trimite în Svedia zece mii de vagoane.

L u n a s a v a j ă r â m i ţ a ? Un englez care aa «capă ca corpurile cereşti spâne că în cărând se va produce o mare schimbare în «arsul Ionel. Ea va trece adecă printr'o re­giune primejdioasă. In regiunea aceea se va rape In bucăţi, mai întâi în două, apoi in patra şi pe urmă în opt. Bucăţile acelea se vor a-şeza în jutnl Ionel ca inelul din jurul planetei Satarn. Dap l această schimbare, — spâne englezul, — vom avea în fiecare noapte lună plină. — Această schimbare se spune că se va produce „în cărând". Să na uităm însă că atunci când e vorba de o schimbare în mersul corpurilor cereşti, o sută de mii de ani e „că­rând" de tot.

A m u r i t î n t r e n . Femela Eleonora Va-sillu, de 70 de ani, de fel din Galaţi, a plecat săptămâna trecută Ia Saceava, ca să se în­chine anei icoane despre care se spune că e făcătoare de minuni. La întoarcere bătrâna sta de vorbă cu ceilalţi călători din tren. in apropiere de gara Balniteştl i-s'a făcut dintr 'o-dată rău, a leşinat şl a murit imediat. Ua dof­tor care a examinat-o a spus că a murit de un atac de inimă.

S ' a a p r i n s u n a u t o b u z c u 2 5 d o c ă l ă t o r i * Săptămâna trecută trecea un auto­buz cu 25 de călători pe dramul ce duce dela Cernăuţi la Berhomet. Pe când trecea prin mijlocul unei comune, dlntr'o scânteie a curentului electric s'a aprins nleind care se prelingea pe motor. Şoferul a auzit o explozie, a oprit imediat şi a stins focul care a încins motorul. In timpul stingerii s'a produs între călători o turburare de nedescris. Unii aa 6part geamurile, sărind afară, iar alţii au ieşit pe uşă. In câteva secunde autobuzul a fost golit. Nu s'a întâmplat nici o nenorocire.

O n o u ă i n v e n ţ i e . Am auzit de razele x, cu ajutorul cărora doftorii privesc înăuntrul trupului omenesc, căutând să vadă dacă e să­nă tos ori beteag. O ştire sosită din străinătate ne spune că s'au descoperit raze cari acoper orice obiect şl orice fiinţă. Razele acelea an fost descoperite de un tânăr inginer, un fizician vestit, care a şl făcut o experienţă, de

faţă fiind mai malţi privitori. Pe scena unui teatru a aşezat mai multe obiecte şi oameni. A lăsat apoi să cadă asupra lor razele cele noui, şi în câteva secunde obiectele şi oamenii na s'au mai văzut. — Departe merge mintea omenească. Molie lucruri descopere. ŞI când ne gândim că ea e numai o scânteie ruptă din lamina dumnezeiască, pe care Dumnezeu a dat-o, din dragoste curată, făpturii omeneşti. Ce lucrări, şi mai mari şi mai laminate, vom vedea atunci când vom sta, dacă ne vom învred­nici, faţă la faţă cu lamina cea veşnică.

A c ă z u ! î n Olt d e l a 3 6 sn. î n ă l ţ i m e . Vopsitorul Andrei Polevca din Făgăraş, vopsea săptămâna trecută an funicular înalt de 35 m., ce trece pe deasupra Oltului în apropierea Făgăraşului. In momentul când a ajuns cu vopsltui ia mijlocul Oltului, din caoza frigului î-aa îngheţat manile şi ne mai putându-se ţinea de funia de fier, a căzut în Oit dela o înăl­ţime de 35 m. Doi muncitori de pe ţărm au observat nenorocirea, aa las t imediat o barcă şi au scăpat pe vopsitor dela înec.

C ă s ă t o r i i l e î n T u r c i a nu se pot în­cheia decât dacă mirii ştiu scrie şi ceti. Aşa a poruncit preşedintele ţării, căci cum poate, — spune el — să-şi crească cineva copiii cumsecade, să-I înalţe sufleteşte, când nu-şi ştie Iscăli nici numele. — Iată o măsură care ar fi foarte potrivită şi la noi . Na odată ţl-e dat să fii de faţă la încheierea unei cununii când mirii nu-şl ştiu iscăli numele. Trebue să pană degetul pe actul lor de căsătorie. Dar atunci cam vom putea întrevedea în viitorul neamului înălţare, lamina şi mărire?

C e f a c e o m u l î n d e c u r s u l v i e ţ i i . Un cetăţean a împlinit vârsta de 78 de aci . In ziua împlinirii s'a oprit localul şi a căutat tu trecutul lui, ca să vadă cum şi-a petrecut vieaţa. Iată ce-a găsit: A dormit 26 ani. S'a îmbrăcat doi ani. S'a desbrăcat tot dci ani. A scris opt şi a citit şase ani. A cântat la plan opt şl a vorbit un an. A călătorit, s'a spălat şl s'a scăldat câte an an. Hrânlndu-şl trupul a cheltuit nouă ani de vieaţă. A învăţat zece şi a judecat trei ani. Nu ne spune însă bătrânnl, câţi ani ori cel puţin câte luni ori săptămâni a stat în biserică şl s'a rugat lai Dumnezeu.

S ' a u f n c ă e r a t l o c u i t o r i i a i o r d o u ă c o m u n e . Iu comuna Ceahar din jud. Cer­năuţi, s'au întâlnit la o sărbătoare locuitorii din două comune învecinate. La început şi-au petrecut împreună, frăţeşte, dar spre spartul târgului, când capetele li-s 'aa ameţit de beu-tată , s'au luat Ia ceartă pentru o pricină mal veche, un pământ despre care fiecare spunea că e ai lor. Incăerarea a ţinut câteva ore până când, obosiţi şi treziţi din beţie, s'au împrăştiat spre case. Au sosit însă jandarmii cari i-au strâns din nou, să-i ia la răspundere, căci pe câmpul de bătaie au rămas doi [morţi şi nu­meroşi răniţi.

N u u m b l a ţ i p o l i n i a f e r a t ă . In prima zi a acestei ioni, seara, două femei din Şleu-Măgheraş, numite Măria Bendean şi Marla Iclondean, treceau pe linia ferată în dreptul podalni de lângă Şien-Sfântn. Femeile erao ocupate, vorbeau cu xor despre nu ştiu ce păţanie din comuna învecinată. In urma lor venea cu iuţeala nebună trenul Cluj-Bistriţa. Cele două femei aa fost surprinse de tren şl în câteva clipite trupurile lor aa fost sdrobite de roatele greoaie.

Furtună p u t e r n i c ă î n J a p o n i a La sâ rş i tm M l t r e c n t e a b l n t n l t o f a r t n n ă '

£ i t r î * , a f o n U ; A p e l e d , n i a r n l t ă r m n I a | ^ fost ridicate, valuri mari cât palatele, şl arun-

cate pe ţărm. La Tokio au fost rase d suprafaţa pământului 31 de mii de case* la Nagoja 15 mii. In orăşelul Taruda s'a ¿ buşit o parte din pământ acoperind p e V e i 13 persoane. Apele au distrus poduri de c 1 ferată de pe râal Nazai . Un tren de că l â to î s'a prăbuşit în râa. 11 persoane au fost okq . rîte şi vreo 50 grav rănite.

P r i m e j d i i l e s p o r t u l u i . Astăzi e i a

modă sportsl. Se face pretutindeni, cu rest si fără rost. Mulţi însă ajung în prăpastie dep e

urma lui. Unii în ce priveşte laturea sufle­tească iar alţii cea trupească. Astfel, un vestit călăreţ din Londra, care'n viaţa lui nu s'a 0 . cupat ca altceva, a plecat săptămâna trecută iarăşi la călărie, cu un cal nărăvaş. p e dram calai s'a speriat, a luat-o la fugă, iar călăreţul a căzut din şea, rămânând acăţat numai de scări, fiind târât pe pietrele străzii câteva sute de metri. Trupul călăreţului a fost grav rănit iar creeril i-au fost împrăştiaţi în calea trecă­torilor.

x Atragem atenţiunea CITITORILOR NO­ŞTRI asupra inseratului a fabrice! HEINRIQî FRANCK SÓHNE S. A. R. pentru Industria produselor de cafea, Bucureşti-Braşov.

In plină vară Am păşit în jumătatea a doua a lunii lui

Brumar. Am trecut pragul postului Crăciunului, cftad, ia -alţi ani, copiii se veseleau luaeeâad pe ghiaţn pâraielor, In dimineţi friguroase.

Asul acesta iasă sărbătoarea lui Sânmikai a trceut într'o frumoasă zi dc vară, ţ i vara ie meaţine tnoă de te întrebi nedumerit: de ufláe atâta căldura? Dimineaţa după o noapte l ingi, asnina ca albuşul oului ci luminaţi , ca ziua, de iuaa pliaS, pSmăntul e aeoperit cu lavelifecre albă de brumfi. Răceala însă nu ţine, cit ce S3 ridică soarele si îşi trimite suliţele salept pământ, bruma se furişează nevăzută eiae ştie ia spre cs soituri, oi căldura se întinde c&'a timpnl verii.

Ne amintim e l la inceputnl verii, eâtsvs săptămâni, era mai r ece ca acum. Ia uasle părţi ala ţării apoi, a bântuit tot timpul 9 se­cetă cumpliţi. Ia alţi ani, parcă vremea eu era aţa de sehimbăcioasfi, era mai temsisieí nu făcsa din vară toamnă şi din îaceput de ierni , vară. Ori, poate, se ia şi ea după oemtai. Că tare schimbăcioşi mai sunt.

Din partea unui cetitor Dl Ştefan Varga, învăţător peesiossr

ia Zllau, un vechiu şi statornic cetitor al ga­zetei Eoastre, ac trimite, o^ată cu pista aBU" nameatului, următoarele ş i re:

După o activitate neîntreruptă de 40 SE* întru luminarea neamului românesc, ca Iov, dir. îa eoaiuna Chichişa jud. Sălaj, rni-ara stră­mutat domisiliul la ZJIlau, capitala jud. Sălaj strada Vasile Alexandri Nr. 11, casă propr»»-Ia urma acestei s t rămutăr i rog a-mi t ^ I D S . mult plăcuta gazetă*» Unirea Poporului , * sare pâaă trăeso nu mă pot despărţi, pe n o U " " dresă. Sunt penzionat şi după ee mi-am o r a t copiii, doi slujitori ai altarului, ade tă preoţi, a° fete îavl ţâ toare măr i ta te , una preoteasa « măritată după notar, am venit la Z i l a" « înainte de r lzao iu abia erau 10—15 Ro» * iar asum aşa suntem de mulţi îaeâţ cu torul Iui Dumnezeu avem două biserici, « » a ^ şi uaa ortodoxă, car i înainte de tiziola <"J ^ lişssau. — Inaiate de războiu era Z*Ia« ^ gureşe — acum a e silim, şi aproape o rezultat, spre românizarea lui.

N i . 4 6 iLJLjRSâ P O P O R U L U I P a g . 7

P o m i i r o d i t o r i — Nucu l —

Nucul este cel mai preţios pom roditor. E cău ta t a t â t pentru fructele sale câ t şi pen t ru lemnul său.

F r u c t e l e sale sunt bune de mâncat . Prin s toarcere , dau uîeiu bun pentru găt i rea mâncări lor de post . Uleiul de nucă e plăcut la gust , d a r râncezeşte foarte uşor . Uleiul de .nuoâ rânced face arsuri la s tomac.

L e m n u l de nuc e s t e foarte bun pent ru lucru. Din cauza aceas ta e cum­pă ra t şi peste grani ţă . In anul trecut, mai mul ţ i străini au început s i cutreere satele de pe la noi şi să cumpere lemnul d e nuc . Sătenii, ademeni ţ i de preţurile oe li-se îmbiau, au început să taie nucii cei ma i frumoşi şi să-i v â n d ă străinilor. De aceea , Ministerul de Agricul tură a | opri t t ă ie rea şi vinderea nucilor. Azi to ţ i nucii de pe hotarul unei comune ©unt înregistraţ i la Primărie şi nimeni nu poa te tăia vre-un nuc de pe pro­p r i e t a t ea sa, până nu pr imeşte îngădu­in ţă dela Primărie.

P r e ţ u l nucilor încă este destul de m a r e . In anul aces ta s'a plăt i t kilogra­mul de nuci cu 13 lei. Sun t nuci cari dau a p r o a p e şase saci de fructe. Soco­t ind sacu l numai 40 kgr. , avem de pe un s ingur nuo un venit de peste 3000 lei. D a r să nu culegem de pe un nuo numai un sac de nuci, şi încă avem un venit de 500 lei.

In anul t recut s 'au vândut peste g ran i ţ ă , poame în valoare de 235 514.075 Lei . Din aceasta sumă, 168.217.740 Lei face va loarea nucilor. Deci din în t reagă va loarea de vindere a poamelor, 70 la sută o d a u nucile.

N u c u l se în t rebuin ţează şi de leac, ap roape în toa te păr ţ i le . Din frunzele lui, car i t rebue culese, când încep nu­cile a sa coji, se face un ceaiu, bun pen t ru v indecarea copiilor scrofuloşi.

F i e r tu ra frunzelor tămădueş te bu­bele şi răni le .

Mugurii încă se întrebuinţează. Un p u m n de muguri se fierbe bine în un­t u r ă p r o a s p e ţ i de porc. Se capă tă o pomadă bună în oontra mătre ţe i ca­pului.

Din fiertură de frunze şi de eoajă nuo se pot face băi la copii slăbă­

n o g i fi scrofuloşi. Coaja de rădăcină de nuo fiartă dă

o zeamă, care se ţine în gură pentru Potolirea durerilor de măsele.

Coaja e bună şi în contra râiei. Iar pseiagiaea ae poate viadeea dacă se U Bff* ou suc de eoajă de nusă vsrde.

Ia contra frigurilor înoă § bua» joaja d% nusă verde. Ooaja se păstrează

itiolă t u raohiu si se bea cât» u * păhăruţ cu o seară faaiate ds frif uri.

ft Kuoul s foarte des aatiatit fi Ia **al t l© âele ţară.

Coalea'tt vale la izvoară Este-un nuc cu frunza rară, Ună' s'adun cucii din ţară, ' Şi cântă mereu de dor, De dorul voinicilor.

Peste Olt, peste Ollef Ml a răsărit Eusukţ. Nusu 'nalt şi frunza rară Cântă cucii, se omoară. Şi'n poalele nucului, Cântă mama cucului. De din jos de rămurele Cântă două turturele.

(Rev, Ion Creangă VI).

In ţara întreagă avem peste cinoi milioane de nuci. Acest număr e foarte mic, mai ales dacă socotim că dealurile ţări i noastre sunt cât se poate de po­trivite pentru creşterea nucilor. L a noi, nucii rodesc mai bine ca şi în alta ţări . Şi nucile noastre sunt celea mai pre­ţui te pe pieţele lumii, mai cu seamă de când s'a adus legea, că nu se pot vinde pes te graniţă numai nuci alese şi bine curăţ i te .

Pentru aceea să se sădească cât mai mulţi miei. P e lângă drumuri, pe marginea păşunilor comunale, pe coaste şi pe orice Ioc nefolosit să se sădească nuci. Prin aceas ta ne facem bine nouă, urmaşilor şi ţării noastre .

lan Popu-Câmpaenu

Oaia Karakul Originară dia Afganistan s'a răspâadit in

ultimul timp as tot globul pământesc, străgăad pe mulţi amatori, atât pentru lueru şi supleţa pielkelelor, cât şi pentru rentabilitatea creşterii r â m i .

F<sptul el ea a foit importat! în toate ţările: Româaia, Rusia, Gsrmanis, Franţa apoi îa Amsrica, Australia etî., arată perfssta adap­tabilitate a rasei la diferite soluri şi clime, păstrând calităţile origiaele ale rsssei.

Cu mult mai puţia pretenţioasă dssât rassele noastre europene: Mtriaos, Ţ gae, Ţor-eana, Stsgaşa, hrana pentru:) oaia Kartkul au poate fi alta decât eea oferită oilor ds pela aoi. Adesfi tot ce constitue hrana de căpetenie a vittlor de pe lâsgft fiecare gospodărie. Păşu-natul liber formează hrana principali a ei, atât ae pisuis eât şi pe mirişte, dcei păşunile dia judeţul nostru constitue o hrană foarte bună.

Dael din toats rassele de oi Kuskulul se soasiderl priatre cele mai resisteate (care ss obiciaueşte ori unde), aceasta se potriveşte de miaune locului de origial, uade mortali­tatea au trece 2 proieate la sută. Bine desvol-tată şi puteraicl, rezişti celor mai cumplite geruri, căldurilor mari, viaturilor puternice şi reei, este Insi foarte sensibili la umezeall. Mortalitatea, dupl datele de pânl acum, ajutge la aoi Ia ţară (ia Basarabia uaâe se creşte pe o seară îatiail) pânl la 7% şi mai mult dia acestea pier dia cauza boalelor prioiauite stu In legături ou umezeala. Dia acest motiv, acolo unde pe plţuai bălteşte apa, chiar şi numai în teiul primăverei, creşterea oaiei Karakul au ic poate face aici decât.

Exploatarea acestei raise ecastiUe aziuat dia cele mai reatabile (aiacltoare de câştig) iBtrepriaâeri, Proâaeţia „Actrahiaalui de B u a -rrtit" eum se «urneşte Ia azal ecmerţalai rassa Karakal, « t e mult faverită, oferiaia-sc şi acam •retori frumoase.

Iacr««işarea(«arcirca) • « ( « " " aeaJtrt i i reziliate acMwitt , freiatele stat i c eali-

tate şi fineţl neîntrecută şi fiiad căutate se obţin preţuri din cele mai mari.

Dael examinăm datele obţinute îa ultimii ani in Basarabia, unde există cele mai multe crescătorii, atât la fermele statului eât şi Ia particulari, putem oonstata oâ media veniturilor brutte trece paste 1000 Iei de bucată.

Dia motivele expuse, recomandăm căl­duros această rasă agricultorilor ţi crescătorilor de oi.

O bună Insrucişare (corcire) Intre oile B03Stre ţureano şi oaia Kirikul asigură eres-oitorilor nojtri ua câştig mai mare creşterii rassslor noastre.

Produţi pur sâffg* fi jumătate sftnge Kirsk ii se gîseso Ia fermele statului cu pre­ţuri destul ds mici şi se pot obţinea oricând.

Ua modest început ar trebui sâ se faeă in aetaită direcţie, pornind însăşi din ini­ţiativa crescătorilor noştri mai distinşi, ori­ce alte lămuriri primind dsla biroul Secţiei agricole a judeţului Târnava Mici.

V. Frf lncu ingincr-agronom

După culesul viilor A trecut şi culesul viilor. Pivniţele

gospodarilor harnici şi pricepuţi sunt pline de butoaie In cari fierbe mustul de curând stors din struguri.

In ce priveşte cantitatea anul acesta s'a prezentat foarte bine. A Întrecut cu mult cantitatea mijlocie a ultimilor cinci ani. In unele părţi oamenii n'au mai avut vase în cari să aşeze mustul şi de aceeea l-au vândut pe preţuri destul de mici. Ia regiunile cu vii întinse, la Paşcani şi Odo-beşti, lipsa vaselor a făcut pe locuitori să vândă mustul cu 2 Lei litrul.

De altfel s'a observat peste tot locul o scădere a preţului vinului. Mai ales în Vechiul Regat unda se găseşte sădită multă viţă de vie de soi slab. Vinul din această viţă nici nu poate fi vândut şi scrie o mare gazetă bucureşteană că oa­menii neputându-1 vinde beau mereu încât umblă toată ziua beţi.

Sunt unele lucruri peste cari nu se poate trece cu vederea cu acest prilej. Sunt mai ales două. E mai întâi lipsa de grijă asupra vinului. Regiunea Târnavelor e una dintre cele mai potrivite şi mai bo­gate din întreagă ţara pentru vii. Şi c« toate acestea In multe comune la Paşti nu mai găseşti un pahar de vin cum se cade. Oamenii nu ştiu sau nu vreau să-1 Îngri­jească, destul că nu-1 Îngrijesc. Vasele nu

Pag, 8 U N I R E A P O P O R U L U I

sunt ţinute curate şi de aceea vinul are miros dacă nu cumva are şi gust de oţet.

E un adevărat meşteşug să ştii în­griji cum se cade vinul. Să ştii cum tre-buesc întreţinute vaaele şi de câte ori t re­bue schimbat pe an dintr'un vas în altul. Sunt multe cărticele pline de învăţătură în privinţa aceasta. In decursul serilor lungi cari vin de aici înainte, când lucrul nu prea îmbulzeşte pe locuitorii satelor noastre, pe acolo unde sunt vii gospodarii îşi pot pe­trece foarte folositor timpul citind din căr­ticelele acelea. Preţul vinului bun de pe Târnave îl iau alţii. Aceia care-1 cumpără toamna must, îl îngrijesc bine şi peste un an sau doi îl vând Cehoslovecilor, Aus­triecilor şi altor neamuri.

Mai e apoi un lucru asupra căruia tre­bue să ne oprim. Se plantează şi acuma în unele părţi viţă de soi slab. Adevărată vreme pierdută şi pământ ocupat în zadar. Rodul strugurilor acestora nu-1 cumpără nimeni căci nu-i bun. Iar la masa de gos­podar bun nu se poate cinsti un străin c'un astfel de vin.

Vase curate în care să punem vin de viţă bună. Asta ne trebue. Pământul ţării noastre e darnic în această privinţă. Să folosim acest dar dela Dumnezeu, aşa cum se cuvine.

La aoi dcabia avem 2000 cuptoare de assat , şi punem îa negoţ 7 - 8 milioane kg. de prune peatru hrană. In sehimb avem 40.000 cazase ds ţuică din sare izvorăsc, în asii buni, până 150 milioane kg. de ţuică destinata otrăvirii oamtaHor.

— Tr tbue să ss mărească numSrul cup­toarelor ds uscat, eă se planteze pomi de ea-îîtats btmă, şi să se depusă mai multă muncă peatru desvoltarea scts tei ramnri legată de agricultură.

Fructele româneşti, fără grija necesară dată pomiior, au vor putea avea asigurată nici o piaţă, căci iosul lor va fi o supat de fruc­tele ţărilor cu fructe mai frumoase, aducă­toare de calităţi mai bun*, mai superioare.

O l i m p i u I. B â r n a

I

Grădinile noastre Ia gaz*ta noastră am scris ds nenumă­

rate ori de grija ce trebue s'o dăm pomilor şi am arătat rezultatele pe cari le dobândim, Ia urma muaeii depuse. Ţara aoastră eu drept cuvânt numită România frustelor, ar tr tbui să aibă o altă înfăţişare în această lăture, daeă s'ar respecta regulile necesare unei bune or­ganizări a pomieulturii. Nimic mai uşor, şi totuşi au se face prea mult progres în această direcţie. Nu ne putem mulţumi numai eu ex­poziţii, ci trabuc să începem odată organizarea pomieulturii pe baze aoui, să nu rămânem în urma altor state dia Europa.

Pomii fructiferi ia Româaia ocupă o su­prafaţă ds 340.000 h te ta re . Pe această supra­faţă sunt circa 90 milioane pomi, după cum ne arată datele es le avem înaintea aoastră.

Ia faţa acestor cifre, România este aşe­zată a patra ţară cultivatoare de fruste d is Europa. Dia mila lui Dumaazsu dispusem dc un aumăr foarte mare dc pomi, ocrotiţi în cea mai mare parte numai de puterea Lui. Ţara noastră eu adevărate păduri de pomi ar putea face minuni eu fructele ei, dacă odată ar începe a se puse ordine Ia ramura aeeasta de producţie, aducătoare de mar i venituri.

Csrcetâsd datele exportului nostru de fruste, constatlm zilnic, eă, eantitatea lor se măreşte. E dovada cea mai bună, care trebue să ne pornească odată din locul acesta, să pornim Ia o mai bună organizare a culturii pomilor.

Aci au cuvântai Csmsrile de Agricultură eu specialiştii lor. . Ele trebue să pornească munca în mijlocul cultivatorilor de pomi. Ea trebue să dsa îndrumările accesare prin agro­nomi, îacepâad dela sădirea lor şi până la ex­portarea frustelor.

Alte popoare cu un număr mai mie de-pomi fructiferi fac adevărate minuni. E ade­vărat că îngrijirile ce se dau pomilor sunt altele ca la noi. E mai multă grijă şi muneă pentru ei.

Sârbii au mai puţin de 30 milioane de pruni . Dar au peste 35.000 de cuptoare de uscat pruse , ţ i numai 1200 cazane de ţuici .

Poşta gazetei

V a s i l a O p r i ş o r , B u c u r e ş t i . Am pri­mit două sute Lei. Una sută am trecut-o în a-bonament, care e plătit până la 15 Martie 1936. Restul de o sută, după dorinţa Dvs., l-am tre­cut în fondul de ajutor al gazetei. — Cu vii mulţumite.

A b o n a t N o 4 7 9 0 . La Întrebarea D-Tale trimisă nouă la gazetă Iţi răspundem că cel mai bun lucru este dacă cu plângerea D-Tale te în­drepţi către Preasfinţitul episcop Dr. Alexandru Nicolescu al Lugojului, care va cerceta cazul şi, te asigurăm, că nu va lăsa la nici un caz pă­gubită biserica. — In aceeaşi vreme îţi mulţu­mim pentru cuvintele de mulţumită şi de încu­rajare pentru tâlcuirea sf. evanghelii. Noi, din parte-ne, facem tot ce ne stă în putinţă ca foaia să fie cât mai bună. Ce bine ar fi dacă ne-ar ajuta şi cetitorii în nizuinţa aceasta a noastră, plătindu-şi regulat abonamentele şi scăpâadu-ne în felul acesta de o mare grijă.

V a s i l e Btixaş TJ. S . A . Am primit dela banca din Sibiu, în contai abonamentului Dvs 1000 (una mie) Lei, pe cari l-am trecut după cum urmează: 300 Lei pe 1931, 300 pe 1932; 300 pe 1933 şi 100 pe 1934. Mai a-veţi de plătit 200 Lei pe 1934 şi 300 pe anul curent.

George Snciu. TJ. S. A . Am primit prin păr. re­dactor Iuliu Maior suma de Lei 500. întrucât abonamen­tul Dsv. e plătit până la 31 XII-1935, Vă rugăm să ne scrieţi ce să facem cu aceşti bani.

Nr. A*

Ceorge Podină . — Am primit Lei 300 A K mentul achitat pe 1933 şi 1934. ' A D ° n a -

Simule Victor. — Aveţi de plătit încă Qn T până îa 31 Dec. 1935. a u L *

Samson V â t c ă . — Din suma de 250 Lei am cut pe 1933 Lei 90; 1934 Lei 150; 1935 Lei 10.

On. Ignaţ iu Sabo. - Am primit abonamentul pe 1935.

Am primit câte 150 Lei dela următorii: Ilie I Crişan Emilian, Crişan Alexandru, loan Alexandru'i"' naţiu Sabo, Simule Victor, Romul Mihalca, Pr, Iosif'rr" laţiu, Nicolae Anca. l~

Alte sume: Carolina Bereş 75; Teodor Avra 100; loan Medeşan 40; Pop Grigore 50; Ana Todoran America 288; Petran loan Mitrescu 70; Roşea Vasile l ig . Ganga George 100; Biserica Şercaia 400; Samson Vâtca* 250; Victor Siîaghi 265; Emil Timbuş 100; Burian E. loo-Târziu Iulian 300; G. G. Câmpeanu 75; Iepure loan a P. 5o'

L i s t a n e a g r ă Duşmanii foii

Duşmanii foii sunt toţi aceia cari au pri­mit-o ani dearândul, s'au fălit că sunt şi dânşii oameni cu carte, iar acuma, când le cerem baai nu vreau să ne mai cunoască. Iată numele unora dintre acei cari ne-au păgubit astfel: Voina Maxim, Daia rom dator 663 Vasile Mihu, Cergăul Mare . . . . » 470., Sitiaş Vasile, Cristolţul mare . . . » gog Petru Căpăţină, Porumbacul de sus » 515 Petru Cordoş, Corneşti (Cluj) . . . > 655 Ştefan Bucerzan, Cergăul mare . . » 675 Cotlăuş Mihail, Miheşul de C. . . . > 265 Cornel Crişan, Oieşdea » 735, Nicolae Lupu, Ţapu » 813 Vasile Muntean, Ţapu » 658 Teodor Toncean, Sântu » 17£ Mihai Banciu » » 813 Anica Medrea, Ruja » 513 Gheorghe Baciu, Ţagul mare . . . » 285 Gheorghe Boldor, Ormenişul de M. » 342 loan Coste, Sântu » 522. Alexandru Câmpeanu, Archiud . . » 732 Horga Mihai Maxim, Minişul de sus » 807

Vom continua cu asemenea liste şi pe a-ceşti duşmani ai foii noastre îi vom da şi pe mâna advocatului nostru.

Redactor: IULIU MAIOR

Sub tipar! Sub tipar!

care cuprinde, pe lângă toate celea ce se cer dela un calendar, şi nelipsitul Îndreptar bisericesc pentru cantori şi preoţi , cu tipicul tuturor

duminecilor şi sărbătorilor de peste an . Apoi o bogată parte pentru „învăţătură şi petrecere"1 cu îndemnuri

creştineşti, sfaturi folositoare la toate trebuinţele, povestiri , poezii, glume şi numeroase chipuri din ţară şi din toată lumea

WW* Mal ieftin ca totdeauna! ~m In acest an, plin de necazuri şi de poveri, am ţinut seamă de lipsa

de bani a cetitorilor şi am statorit preţul calendarului poporal , mai ieftin ca totdeauna Ş, omul cel mai necăjit poate rupe de la necazurile sale un pret aşa de neînsemnat.

Pe aşteptare, nu putem trimite calendare!

Calen^L l r , f e p , S ă • aIM Calendar frumos ?* ieîtin' să a * t e p t î Calendarul dela Blaj, care-i prietenul cel mai bun al fiecărui

Tipografia Serninarului Teologi, c gr.-cat. Blaj